-- ->

:.:-;. (.;!w lltut :tn &e 'rA.

;nn = -- -

Q.-(.-;-Il

v r.a .ftll i idei '( re4lnt f Pj #Qt: tu o neniu-t p liti :nl&talit

=:;= ;;:. tp:z r:ir;:.lf: :a : : :=:: :ii!i;:r:

eadrul,: CrettiuisiDnlui, faQ:-ati&mul . ste cre inta oarba lipsiti de

iubire .E;a ..se .manifesti . in zelul pijtima, into .r nt .pe, tru. tnmnfnJ
crecUnt,fproprii;care deg :ereazA tntrebuintarea vi()lentei pentru a
c()nve sau distruge pe cei de alta credinfa. El este o deviafie .gravi
de- la principiul iubirii, o m3nieri potrivnici libertitii con tiintei
religi ase

...

Dupi . ce in - a.drul problt:mei divine am dovedit existenta unui

l)ufi1n u. 0-tiinta .absoluti $'i mai<presns de huiu .-e il conduce
pe ,onf'in religie, citre .tinta sa finali, trebuie si argumentam -ci
onnd ftfe. o ffln!a capabill:de religie, adkii existA a .o fiintii real
de&sebiti.de celelaJtefdnte din lume i nume este o :fiinti individual
personala,- inzestratii cu ratiune .ca si poati cunoa te pe Dumnezeu,
&he area -,i conduc re.a divina precum 'i cu o vointa Iibera ca si
po ;a nrma Ub,er acestei chemlri i onduceri a lui Dumnezeu. Dar
.,f:t \J:I,(i .!5.3 .'dt:WeqjqJ tot d2;lti ,ci omUJ .este inzestr t Cil $Utlet
if Qf; flir4 '; , r Jl pnt m .vorbj despre - religie i ni i despre
.' tntpUfiir . tiJltei llale- a ului: mintuirea, fericitea v nica i
pre m.ibirea .lui. J)umnezeu.' Toate . acest a le vom argumenta
infif{""ind natura onuilui.

... -' .... . -;;.. .:'"''

.:,:. - ....... ;' --...... . ..'

t.

f.: .

..

"

''

- --

.r

'

-;

/ .: ..

. ..

:.

..

NATURA OMULUI:
TRUPUh tSUFLETUL.

'

..

..

:"--in -;;.illtel _ " eneral,

euviutul 4'natura" inseamna fiinta. sau

,
a fa untd . X.ist te cu privire la viata i activitatea ei,. ea
ridicini $i .baZi a intregii sale viefi. Natura unei fiint este aceea ce
o constituie pe ea, adica esenta sa fundamentala sau snbstanta i mai
ales , puterile j- proprietafile sale de acfiune erute pentru a o
coQstitui tie fi' tttegrai. in , uzul de vorbire, (!tic Ji teoJogic, cind
spu.i m ' nah.ra"' ne gind:im.ln primul rind Ia .fiinta omului i 'Ia
-. !}.fitu!!li!!.. " .S!.P 1 t :.sale esen,tiale. Acesta este interesul pe

. rrl !mJ. - t L !l J\h::: !J.i. pr

n - 9l! !!l!r l e!'

C'rt prive,te natura o ul ; i, -plrerile sint <impirfite lntre

. . .: ,dualism.uJ ._ ..antropologie i monismul antropologic:. Primul este

. 1.&2

,";

$We1Jl1ild - Cn:g.etare C;are afirmi ca omul consti din trup material i

suJiet , spie4.tnat intrucit inv ta ci . omul consta i din spirit care este
purtatorul fu qiunilor psihice, se num e 'i spirituitlism psihologic.
Cu totul opus bd este ,monismul antropologic car pf"etinde ca omul
consti numai dintr-o singuta substanti. Dopa cum vedem, natura
acestei unice substante, monismul antropologic o imparte
materialism 'i spiritualism. Primul numit - 'i materialism
antropologic aiirma ca omul consta numai din materie, care,
produce fenomettele psihice, al doilea. invata ca omul consta numai
di,. spirit, care'se dezvolta i in forma corporali, trupul .nu exista in
realitate, ci numai in aparenta, un mod de existeqta a sufletului.
Cum ilvede conceptia religioasi pe om ? Potrivit acesteia, omul
in fiinta lui consta din 2 elemente constitutive,', cu ' totul deosebite
unul de altul 'i a.nume, diD trup substanta materiala 'i din suflet,
substanti spirituala. A a ni--l infip eazii insiji viata, pentru care
trupul 'i sunetul omului sint dona realitati imediate ,,i esential
deosebite ,una de alta. Fari aceasta dualitate a fiintei umane, nu
numai religia, ci 'i omul insu,i n-ar avea njci un se ; s, cici filri
natura 'Sa specifics omul s-ar integra in regnul animal stind in virful
lui, dar nu in afara de el, 'iin consecinta omtal n-ar ma,i putea :fi un
snbiect purtator de legaturi Iibera, con tielita vie cu numnezeu,
n- r mai fi Q fiinta religioasa.
,
Oonsiderat 'i privit .i.JI comparatie cu cele din jurul sau en .restul
naturii, n infeles de cosmos, omul este unul ce define o pozipe
excepfiopall .,i unici in univers datorita tructurii sale psibo-fizic
prin care .participi in aeela i timp Ia dona lpmi: aceea a naturii in
inteles .de UJiiven fizit areea a spiritului. El este un microcosmos,
adici o rep'rezenttjlre in mil! un rezumat i\1 lumii mali, intrucit
renn.e in .$iDe ,elemente din toate stra rile emtentei. De lumea
f"azici :este legat prin trup, iar .de cea spirituala prin principiul sau
spiritual care rezida in suflet. Cu regnoI vegetal are comun
funefi nile vegetative, adici in om materia se organizeaza, se
hrane te i se inmult te ca i Ia plante; cu regnul animal,
imparta e te funqiile senzitive avind simturile pe care le poseda i
animalul. Fiind supos acelora i condifii de existenta fiZici ca i toate
celelalte vietuitoare, este firesc ca omur sa prezinte multiple
aseminari cu acestea.
Trupul omului seamana molt cu. al altor vietuitoare avind in
tpare parte aceea structura i ac'elea i orgaQe, care indeplttlesc
acelea i ,funcpi. Astfel, omul are ca toate celelalte fiinte din lome
aeelea i trebuinte fizice de mi care, bautura, de lumina, de ciilduri,

in

193

. eft.;;Q.a, :'3 ea:gare , a ,i$tlal tur;i:.: a:tlat mo f iologi A! . o hi,

D$:$1 -,: lti; JIJt ap rat circulator cu injm , vene, artere,un aparat
.r Jriqfpri....3 lJJi:_; feJ. d prpd1lct;r ; . etc."M i. are - i comp.ozitia
chimi,- aceea,i; . in arnea Ji singele oamenilor se gasese: oxigen,
azot, carbon, fosfor, samri, .etc. , cain trupul tuturor fiintelor.
l)arit,privim iBsimai . de apr pe t!U "maj..;"'ulti'"bigare de seama
tru,pul omului, atunci constatam ca se prezinta ClJ .mult superior i
/iti asemlnare maT pef[ect decit al oricarei alte vietnitoare. Trupul
oJ)lului "'este un organi$mJ viu i unitar. Chiar in privinta
ol-ganismului tru.p.esc; omul. sti in virful intregii n'aturi. vizibile.
Consid t- in tregime;organismul sad este eel mai desavl it i
mat frnmos, 0 inlticati" limpede a scoplilui pe care trei:tuie a-l
impline*sci i amime sa slujeasca ca locuinta i instrument al
suft.e.tuJni.
,; . . De$pre lu-c,nd . c sta ne incredintim
daca recurgem la
contrib:utia Sf. G.rigorie de Nazianz. Descriind iscusinta cu care este
alcituit , trupul ()menesc, marele cugetator ne ofera on tablou
infiorAtor al intit arii care ar trebui s-o aiba dac i-ar lipsi, de
pUdi, numai miinlte, sau daci ele n.-ar ti in a a.fel fiicute ca sa
indeplipeasca feluritele i pretioasele servicii pe care le adoc omului.
. D ca omul n ar av a miini u caresa,.. i due hrana Ia gura, fata lui
ar,, av It .aspe.ct i Pme o inlafi are salJ:tatica, caci pentru a se
.. Ju-ni el ar 'b'eb Ji:$l i .un bc;d, proeminent, buze mari.cirnoase i
Ji bi Junga, ca aninialele ierbivore, ca :sa poata snudge iarba, s:au
bot' :asc.-ti4 dinti put rnici i taietori pr um i limba a.spri pe
..Jna,rgi Lti mf>- le l mijJQ ca animalele .carnivore sau in fine o alta
. (titbll:... ;'gU,ri'yd ea pecine O :are de" fapt.; Daca, insi, gura ar
avea o alta fonni' daca limba ar fi mai mare i dintii altfel a ezafi,
atund omul n;.;ar. -putea ;prod ce sunetele- annonioase .care ak.ituiesc
gF:;;liui -;,P ar . treb i.. sa zbiere ca boul sau sa latre ca un dine, sa
miaune ca- 'P stca s1lu sa scoata alte sunete nearticulate. Neputind sa
. gd.i t a;_Aditi sa i exprime prin - cuvinte cugetarile, simtirile i
dorintele sale; omul ar fi animal ca oricare altul.
Din cele aratate mai sus rezu)ta ca trupul omului este alcatuit in
chip artistic i in vederea
unui scop special, ca sa fie instrumentul
.
spontaneitatii creatoare a spiritului, organul sau de manifestare i
colaboratorul san. De aceea, conceptia cre tina sustine ci trupul '
.omulu.La ,..fust creat d.e.Dumnezeu .in chip cu totul deosebit de a
c.elorla}te ..vie.tuitoare,. precum i <:.a :va ti pana invi ri $i nemuririi
dupi judecata din urmA. in con ecinfi, Cre tinismul nu nesocotqte
t nu'dispretui te tmpul, ci recomanda prefuirea i ingrijirea lui in
194

fel inc;ij sa fie totdeauna sanatos i si poata fi un pretios

colaborator al slifletului.
Unele religii, ca de exemplu, cea hil ista, unele coli filozofice ca
cea a ' neopitagoreilor i cea a neoplatonicilor, unii eretici ca:
gnosticii i maniheii, invati ci trtlpul omului a fost fiicut din -materia
rea, de aceea il numesc: "inchisoare a sufletului" i propoviduiesc
- slabirea i descompunerea lui prin tot felul de privatiuni. 0
asemenea conceptie gre ita despre originea i rostul omului se
intilne te - adeseori i in credintele piturilor inculte ale poporului
no,tru, ca rod nec'opt al mooahismolui rio inteles. Dar a vedea in
fetul acesta rolol trupului, inseamna a injosi demnitatea omuloi, a
cobori pe om de pe onul sin de rege lumii vazute i de
reprezentantullui Dumnezeu pe pimint.
De i se apropie atit de molt de eel al animaJelor, totu i trupul
omului se deosebe te detrupul animalului prin:
l..- Tinuta autentic verticala, pe care nici maimuta nu o are. .
2. - Mina dreapta, insvnmentul prin care omul i i realizeaza
ceea JCe cugeti. Nu numai prin isctisinta miinii realizeaza ceea ce
cugeti i fnventeazi, dar intre mina dreapHi i puterea de a forma
notiuni i a vorbi este o foarte strinsi legituri. Aristotel mune te cu
drept cuvint min a dreapti "unealta toturor uneltelor".
I 3. - Conformatia fetei i a cr.tniului: dimensiunile unghiolui
facial se apropie foarte mult (.le 90 grade (in medie 60-75 grade) , pe
cind Ia maimute este molt mai ascupt.
. De i snstine descendenta omului . din maim uta totu i
materialismul tiintific afirma existenta unor deosebiri intre trupul
omuloi i acela al celorlalte viefoitoare. Astfel, M. F. Nesturb, in
nona sa lucrare: "Originea omului", trad. rom. Boc. 1959, afirmii:
. "Jn ciuda aseminarii dintre om i animale (referitor la structura
corpolui i celelate particolarititi biologice ale organismului) omul
prezinti trasatori calitativ distincte cu caracter anatomQ-fiziologic",'
(p. I 15) . Aceste particolaritati caracteristice niscute su' b influenta
schimbirii felului de viati i de harna, dar en deosebire sub
intluenta procesului muncii sint: merslil perfectionat vertical,
modificarea modului de sdspnere a capolui, reducerea aparatolui
mastificator; cre terea cutiei cerebrate i fata. omeneasci, (p. 170).
Sufletul; a dona parte constitutiva a fiintei umaoe, il deosebe te
i mai mult pe . om de animal. Prin caracterul sau rational i
spiritu l, sutletul. il ridica no numai Ia calitatea de ge!l aparte
superior auimalului, ci i Ia rangul de coroaoi a creatiunii. lnsu irile
sufleteJti ale omuloi sint insu irile esentiale i constituie deosebirea
8J8

195

 . =::b =
' ' .'\'

.-tlJRiJ .lJJ ft;.t te:; . hl fRtul,! : ll

re o via.fa
stiw$#iiiBJtrt :.iBifi*r t " JlfA: uUre om .tfanunal .lleoiebirea e nfhllA
sti pe tii'unul sutletesc. Din.punct de vedere sutletesc nu este punte
de tr c .r .d;e_la
Ia. QQ,l. intr. UJltl\ Ji altuLe:ste..o:. deosehire de
. epfi, ;n.._-.:numai degrad.- Ea consti in urmatoar Je msu iri ale
omului:-c.
' . :l .Qmul cugeti fi are idei. abstracte, adici este :inzestrat cu
ratiunea ear.e li lipsqte auimalului. Ce-i drept, animalul dispone de
teJigentii i se ihilit..te, . 4ar . aceste manifestiri . sunetqti se
mirgiQ Ia sensi\Jil9 a concret, la individ al: - Prin ele aniinalul nu
e.: poate ridica ht transcendent, Ia absolut,. ge eral Apni multe din
actek.anioialului par 1J avea ineligenp, se reduc Ia instinct, adici se
sivi11.est
chip . q ee.anic .i blcon ient. in schimb, .omnl a.re idei
abstrncte $i , g erale au . Qofiuni ca . Dunmezeu, aud, efect,
subst. atA, timp .spatin, a:bsolut, intinit"adeva , ,bine, fnnnos, etc. ;.
pe baza nofiunilot, tiinta,. tfuitele abstracte ca cele. matematice - i
ftnco-:nab.lrale slat: g ometria, algebra, astrononiia, mecanica, ,o
buns . pprte din .f'JZicii i cbimie, metafaica. etc. Ori partea
sufleteasei de a elabota idet abstracte 'i generale sao nopuni $ide a
op :,If ele e/c ea ce s -cheatn4 nttiun.e Ji este proprie numai

!!

OJUll .tlt,;

.', t' 0.Qlid are grai .f:Onvenponal; eare este tocD.Jai o conseeinta

ratimdt . Desi@ur; emti fi uQ. .grai natural, nearticulat, pe care-1 are

:ti. a tid. :U.tr....adevar dnpi eum ()m.ul' geme situ ricn te de
... :drw:e;c .:JijlittiJe:ltmewe;:pdama. de <Cl.nre.re, etc.. ;' firii a rosti
e. pNptiu , ei 'iillmai snnete nearticulate, interjeqii, tqt a,a
.Ji, atliPialde. .scot aau.mite sunete .pljn . care.se mt'l g1 re : Qastituie
g"'iUHC.r. Astf.ucotul s ate nnele suileteeind a gisit o g mad
- '1t Kr d.Jell$1tldiaile. sa le..m3blince, p.altele,d; d v e utiul. i
veste 's.i . se M.ciuldi.'.De as men. ciOfca, .potitnichea, intr-un
feJ itf Jieam pan r:m alt fel .ii avertizeazi in caz de primejdie. in
gen.eral, nnele sint strigitele de bucurie, altele cele de . mirare, 'i
altele :cele. de primejdie, prin
care se inteleg intre ele. insa acest grai,
.
' sao liJQbaj, este pur emotiO'nal, adici exprimi nmai senzatii. In
fata priui jdiei; animalul nti va scoate un strig t de bucurie $i
- vicevena,. ci1 el DU-ti poate isimula sentimentele.. Din contra,
---limtiijJul--ijtiliilui: exprun.l . DJJ n01nai simtirea, emotia 'i cugetarea,
- uai;TmaFmult,' diiaroinuJ ,Oate modif.aca actiunea refiexi a
.. _ . !J!tlmt!!t,J9or . ti. Jpd tiJ r, e .r:i.QUnd cugdiri i sentimente

196
.

.: .

. . . . .. '

niferite ,sau -cbiar opuse eelor pe care le are in realitate. De pilda

martirii c i ip general toti martirii,. rostesc cuvinte san cinta
cjntece de mulfumire in toiul celor mai.grozave chinuri care le sfi ie
trupul. .
Din toate acestea, rezulti\ ca singur graiul omului, graiul
rational, eovenponal sau articttlat, adica compus dintr-o succesiune
ordonata de vocale i consoane, este grai i in adevaratul inteles al
cuvintutui. Prin Iibera alegere omul teaga . aceste clemente sonore
(vocale . i eonsoane) in cuvinte, iar cuvintele in . propozipi pline de
coptinut spiritual, de idei $_i sens. Animalele formeaz numai sunete
nearticulate, graiul este un strigat de scoatere stridentii de vocate
nedeslu ite, iar .con oanele lipsesc aproape cu totul. Singuraticele
sunet nu-s . legate in cuvinte i acestea din urma in propozifii.
Forma de e:x:primare nu e aleasa tiber ci-s sunete :naturule ca cele pe
care le scoate copihit inainte de folosire a ratiunii sau omul in clipele
de emotii putemice;' cind afectul inabu a intrebuintarea rafhmii.
3. - Omul este fiintA etica, adica i i''poate impune sau interzice
savir irta unui act in vederea unui scop conform cu ideile sale de
bine i rau. EI poate 'face acestea in virtu tea libertatii sale morale.
La om i Iaanimale, orice impresie primita prln organele simturilor
se . transmite ereieruJui i provoaca o teaqiune . proporponala cu
acfhmea dh ecta, pe 'cind animalul nu poate raspunde Ia im,presie
decitintr-un singnr i anum it fel. Omul poate lntrern'pe i modifica
reactiunea ce trebuie s-o produca impresi , ori ceea ce este acela i
lucru .;.. efectele natural ale qnei actiuni cerebralei Astfel, Ia o
impresie sau la 0 vibratie cerebra Ia, care in mod natural trebuie sa
prodtu;a tUibnrare, minie, revoka, dorete, - el poate .raspunde cu
calm, indife-.:enfa, dispref, ori cbiar cu un suris de veselie .. Pe cind
animaltil i i manifesti toata suferinta ce imte cind este macellrit,
tnartirul sau silbaticu1 i i disimulaezi suferinta i pare nesimtitor in
fata durerii situ ca ea iiface chiar placere.
4. - Omul este fiin a inventiva i ca abUa de progres. Cu ajutorul
rat)unii i a . imaginatiei, omul poate om ma cugetarile sale
abstracte i cuno tintele pozitive pe care Je are despre lumea
inconjuratoare, in infinit de multe i felurite chipuri, incit
cuno tintele despre natura i posibilitatile de a o modifica stapini i
'pone in serviciul sau, se inmultesc pe_zi ce trece, mai ales in vremea
noastra. Astfel descoperirea puterii aburului a dus Ia inventia
locomotivei care pune in mi are trennrile i vapoarele.
Descoperirea electricitafii, a diferitelor unde raze, a fost folosita la
tratarea diferitelor boli, precurn i pentru inventarea telegrafului i
197

te ,.tt.:Jl\i Jf.iir:l pr,, ,.c.-re apr4l P a : _ . up:fimt tl-Q.lptd ., 'i spatjul,

fl1l:ti$ndtind in ciiev clip Ii ut;iti ;de Ia: &Jn. .Capat Ia lnd al lurnii.
t(ni,:il.ls.tru:tn,nte de ot fdul a,u .fost i,nNentat , tiinte i arte noi
au fo$t creqte inHt omenirea este in progres continuu. Este
_ajuns
sa :De.,.gindim. de I aftarea fof.!ulu , la. descoperirea energi,ei nucleare,
11Jm . t! da:. s. 3Q.l d ipe,pu bil l po$ibilititLde prQgr.es ale
piritulni urnJJ Toate acestea cu singura coudifie: tiinta sa fie pq:sa
in .sl jba bjnelni, vietii i propii iJ'iii ' acesteia, nu in slujba creerii de
arme pus ms rviciul distrugerii.
'
in scbimb;la animate nu este constatat nici un progres. Ele nu au
:civ:ilm.tie .sau. culturi, nu au istQrie i nid tiinfi; arti, morala,
. r l.gie. Ybta lc:ir a fast i. este totdeauna Ia fel. Al bl i'i CQnstruiete
i a.zi f gurele, fumica mu_,ureiul i -c storul locuinta cu ace.ea i
. mai trie :lil 'i acuu. 'cltev mii. e ani. 1\laimuta a indtat totdeauna
ges ri.le om,ului, dar JI-fl 1;ljuns . $a .roste sca un singur cuvint, sa
expritn.e o .cit de eleJil ntara ugebue proprje. Papagalul pronunta
m inal citeya c"vinte, dar .dresarea nu ).:a putut face .sa cugete.
Ciinele, cabd "" alte animide dresate, savir esc acte care sint o
dovadi de inteligenta, .darneamul c_anin i cabalin n-au (icut un pas
inainte de cind si,nt pe lume .
'
.
. 5. Om.,_I te fiinta religioasa; el se poate ridica cu . mintea pi a
13 iJ)u. n.ezel.J, .po te - sta ;n.-legitura ttJ. El, precum s_i- i puna v.iata
tu slu.illlt ideijor te l re despr tiinta upr mi. A.asta prerogativa
a .om lni este a' de esentiali i de caraderi tica, incit multi au
vau.t intr-IQsa deo.sebir tapimla dintre om i animal1i au numit
pe, om
un tef'Dlen nu -. intrutotul .p.otrivit: "ari.im l religios".
.AtlifualuJ. n poa.:te -vea .rJjgie, -pestru cA n-are idei abstracte, ci
_ :numai, prezentiri - sau imagini, _ dar m i ales pentru ci in el n-a
siJU.Cr#atoruls p.l .,feUgios,.ca j,Q OJn.
. . Omul este .._. . ruilti - apri rici, adi prin dispozitie nativa
o.rientata ditrce _ Dumnezeu,_ o ..liintl .. cu multiple valente divine, un
--:iiutitor de Dumnezeu. De Ia facnltatea omului de a se. inalta 'spr.e
lnfinit; spre, transcendent, spre Dumnezeu, facultate care constituie
centrul esentei naturii umane, vine numele ce s-a dat in limba
greaci anir, antro (care inseamna a privi in sus) ..Ca i contrast
intre el i -corespondentul siu din . limba . latina: ''Homo", de Ia
humus'' care inseamna pam nt i aduce i ella expresie' o latllra
esenpala i constitutiva a naturii umane, dar nu pe cea mai
suj)trloari Spiritul 'latin orientat mai mult spre . cele practice i
avintului - spre inilfimi dar mai ales ancorat puternic in

de

'cu

reliactar

."" ..... . -"'w'". ,

.o'

perspectiv istori i (paminteasd) a vietii a preferat sa prinda in

denumirea omului aceasta latura.
DiJI toate acestea, . rezulti ca in. centrul cosmosului omul
constituie o categor-ie aparte de e istenta. Prin insa i natura sa, el
este de un ordin superior aceluia al tuturor vietuitoarelor care-1
.iconjoara. Aceasta in a a masura incit intre el i acestea este o
discontinuitate ontologica, adica de tiinfi esenfi, fundamentala,
care indeparteaza categoric orice posibilitate de descendents pura a
omului din celelalte vietuitoare, fie ele cele superioare. Intre om i
anpnal existi nu numa! o deosebire de .grad (in sensul ca omul
reprezinta utimul stadiu al evolutiei) cum susfiue materialisriml
tiintific, ci i o deosebire de natura sau de esenfa ..
Un cugetator al nostru exprima sugestiv aceasta deosebire.
Vorbind despre caracterul exceptional al omului, el arata:
cu'lminatia acestui tip organic (-adica tipul organi.c proprio omului)
nu implica; este drept, o d osebire de grad fata de intreaga
animalitate. insa toate aceste diferentieri de grad tind sa
converteasca diferenta de natura cind sint continuate i accentuate
in acela i sens. Cind porne ti de la baza unui trunghi in sus, pa e ti
pe linii paralele cu baza din ce in ce mai mici intre ele i este numai
diferenta de grad;' pentrii ca se gasesc tot In cuprinsul snprafetei
trlnnghiulare, dar cind ajnngi ip virf nn le tnai gas ti pe o linie ci
iotr-un punct firi dhnensiuni., Iar de aici 'inainte nu pop constata
diferenta d grad, ci treci 'intr-o :zona re nu mai are acela i
tr,iunghi, ci este ori alta figura geometrici, ori asemenea spatiulni
nemarginit care aplicat evolutiei, de cele .mai multe ori sfi e te
print-o schimbare brusci de n turi. Evolutia vietii materiale
(animale) ajunsa la virful piraniidei, se intimpla acela i lucru, adica
o schimbare de natura.
Multiplele valente devin din om, i calitatea sa fundamentaUi de
cautator de Dumnezeu ne indreptate te a l considera un Dumnezeu
in miniatora (Microteos) . Ne dam seama cita dreptate are un
ginditor rus, cmd spane ei a veFhi desp1e ont inseamna a vorbi
despre Dnmnezeu, pentru cii omul este eel mai puternic i mai
concentrat reflex creat al deplinatatilor divine. Conceptia cre tina
despre om afirmi locul sin excepfiona in cadrul cosmosului,
demnitatea i rostul san unic, ca fiind rezultatul unei creat ii divine
speciale, i deci purtator al unei meniri speciale in univers. Toate
prerogativele acestea ni-l prezinta ca pe o fiinta capabila de religie.

199

.fhi
.;

i-t Ulr$ISUtiIE ;, , . .

. .., ' ..;

!. . '

I .

,, ,;;:PrQbit-..;,<: poJ1p}Jti: ,-diJ!lP"e <-tntp _, i. suflet, esfe o. pr blem

centnlll .Jii i>q.
;oriC.tt J';
de$p e lume -fi o . Cu
deosebire ..IA:tnilrjrea . fiia.te . (n rii). omului se intrege te ,
_ , n id P.bit .dt, J.U;Ult . pr.W lim ,acesteLpr.,bleme, priD darea.

.Jrul

con e.pfli -

unui ri$puns':ade rat Ia aestii il'ltrebare

. .. in - i eer:carea de a patri)Qde Ji stabili raportul dintre cele doni
pitfi.c.,nstitutive le :naturii umane: tl.1lpul Ji sunetul .s-au elaborat

mai multe teorii. Nu tne vom ocup aki de toate, .ci numai de unele
diD -,,
.
'
.imaii,lte d,e - trece la'discutarea acest0:r teorii, trebuie sa $panem
eJi ;:pot.rivit - cenee Jtiei - cr tine, su-ft tul nu se poat explita prin legile
m1lttu;iei 1 n L prbt i<Jiatilra ei. El este o -realitate aparte i sui
gederis-: adkJ, geneo :deoseb --- dtj;tnaterie, ..prila care depAJe e,
din p..nu e po21tded"-ce i .Ia eare nn se poate redtJee. : NetJind --.n :ptfl.(ius 15an matrifestare a trupului, sntletul nu poat
fi subordonat aeestuia. .
.intre -teorille care denaturead raportul dintre trup i sliflet se
afCW Cll deosebire dualismul extremist i teoria identitatn. Dupa
prim ll, . trnpui i sufletul sint unite unul cu altul numai. extern, iar
dupl1ai:d ;\ .C3fe,ointuriint zi mfnnnediferite cei mai multi
-tt. fiJ9 ft,i -:n i".tritpul:i S:Ufl;eftll;smt n ioai .doua la ri s.au lloua
m. Jil:de.;-. ;milt$tare, t pe.ctiv ;de :eonsiderare a unei3 aceleia'i
. reilitiflAmlJ.ele &mt 1Jnilatenllt 1i'insuficiente. Cit priv te r;el tia
diua;JilJci ltintre irup ti sullet,dte:eoncepllti 'cu. tetid doosebit. Cele
;;::::ijiif;,..; eder&.ftp te,. e omrzi9ualism (Desarte.s) i -teza
_ lnfLeilj:liiti de8pre armonia :prestabiiiti, apartm istoriei.
.
...-Jil_,. fimp.p,l .ll\oi- JW.a . a dominat .t ri3 paralelismului psihO-:>.flZic,
Qs"'uti"t tt, if hper Wundt, .J; .BI$eli 'fl atpi, :ti -care m'ai are 'i azi
-;: l!9tr.iit. ;.;el, ..:manifestarile- --trupului - i ale suOetului
coitstitu.iedo,.i:serii, ta-.zele inchise care j corespund in . ,iruri, dar
fumspensabile unelede aitele. Cu alte cuvinte, intre procesele psihiee
l cele .faice este un paralelism deplin sau riguros, adici sufletul i
trup11J j j au fiecare propria . )or via fa, Di.lMHi ca fiecirui prOCCS '
psibic ii cor,espund:e i u anume proces .fJZic san altfel spus adele
suflete ti sint insofite de acte eorespunzitoa.re ale organismu ui
.tropesc.

.
.
------ --T rii:aceuta nu..e o -solu.tie a problemei, ci numai o 4.!be.squne
de:,: metodi - ,p lioia ci 'desparte psibicul de influeota . i
.. Jaterde ndenta n raport cu. fizicul i ftziologicnl, dar ea nu explica

'i

200
r-.
..

. ':

::1.

. intr g ,,viati snft.et asd. Fa phd d fenomenele psihice

raice
corespun ate privit nu ca urmare a taportului de influent& i
interslepeaden1i ; dintre trup ,.
ci ca unnare a unei forte din
alta lume, ce consider! o asemenea corespundere inexplicabila din
punct de vedere tiintific. Tocmai pentru cele mai inalte procese
pshice nu s au descoperit procesete ftzice san mai exact procesele
fiZiologice. corespunzatoare. Pe lingi aceusta psihologii actuali nu
lnfeleg suftetul ca o entitate, ca o substanta, ci numai ca suma sau
total tatea nQ:fiup.ilor psibice, deci numai ca un nume pimtru
to1alitatea funcfiilor suflet. ti, ceea . ce este , in fond negarea
sufletuh.t.; de aceea ginditori de
ca: w. James i altii se
pronunti impotriva paralelismului psibo-fizic. De exemplu, Bergson
arata ci: ''ipoteza unei echivalente intre cerebral i mintal este
contrazicere cu ,ea insi i, cipd o luam in toata vjgoarea ei" pentru ca
"splrihll trece dincolo de creier, iar activitatea cerebrala nu
raspunde deeR Ia o infima parte a activitatii mbitale" (sufletul i
trupul, -p. 23 i 24) .
Cea mai aproape de adevar este teoria interactiunii psiho-fJ.Zice
turnata de dif:erite rispqnsuri, presupuneri metafiZice, de cugetatori
ca: Stumpf, Hartmann, Bussem, Becher i Driesch. Ea .susfcine
punctul de vedere al interdependentei i interinfluenfei dintre
feJomenele suflet ti . i trupe$ti,
adica
.considera psihicul
intluent.eazl .. faictd i invers. Dupa parerea unor reprezentanti ai
acc:stei teoril, .o esenta spirituala independents conditioneazi
. xistenfapsibicului.
Determinarea jus-ta a raportului d tre trup i suflet ne.,o
mijlo te observarea obiectiva a viepi i faptelor omulut Ea
arata c trupul i sufletul sint deos;ebite unul de altul, dar a a de
strins unite intre ele lncit numai amindoua Ia un loc (ormeazi
entitatea superioari, care este . fiinta omeneasci. De fapt, omul nu
este nici numai . trup, nici nurnai suflet, ci sinteza vie combinata
special aparte, sui generis a acestor dona elemente.
in viata ftintei omen ti raportul in care se glsesc existential i
funcponal trupul i sufletul este acela de coexistenti solidari, caci
cele dona compQnente ale vietii um ne nu pot apare declt in raport
de coexistenta :flintiala. i anume nu apare nici sufletul lara trup i
nici tropul . fiira suflet. Ele apar impreuni, i i incep exish nta
deodata din una i 'aceea,i cauza. Elementul care cuprinde in sine
scint-eia vietii san mai bine zis principiul viepi i care grupeazi
materia in jurul siu spre a da n tere unei fiinte omen ti este

mtlet,

seamii

ne

201

.'

.suiletut. Dovad.adespre aeeasta tt fapml ci trupul fiiri suflet

ma.ar.e .care sidlet'vi ' ti firi trup.1 ,.:....'f:' putobfine exi$t,nf8 si proprie-prin.suflet eare :pria natura S2\
e 4t$linat sii insuflefeascli nn tnip nrnenesc; firi suflet, ttupul nu
po e:d!b'filta intreaga activitate ee ridacineaza in el. Ca putere
iqsuftefitoare a trtipJilUi s;Iftetul este dltpi fiin;tbditat sa intr g in
to.t trqpul intreg tn fiecare din pirple acestuia, de aceea problema
()espre sediulsufletulni n...are nici un sens. Designr, nu poate .fi vorba
de5pre oonsistenfa materiala a sufletului; daca ar fi altfel, atunci
dupa lboarte trupul s-ar diminua, adicJ ar pierde din greutate. Dar
poa e fl;vorba ilici despre- lipsa oricarei consistente a sutletului,
ci t .fif'a , nici- un f l de e nsiSJenta iksigur nu mAterial , nu ne-am
putea inchipni coexistenta lui cu trupul i cola.borare'a dintre el .
:ltaportiaiu.i de -. oe tenta ftinti2ll dintre trup i suOet, ii
core-5pualde ttn rapnrt de corelape i solidaritate fnnefionala, caci
dup,i :Cum se condiponeaza reeiproc in insa i b;Itrarea lor in
existenta, tot astf l cele doua elemente fundamentille ale existenfei
Qmaile se co:ndiponeaza in dezvoltarea ulterioari i funcpunile
nomlale pe care Je indeplinesc in mod absolut dependent unut de

Jiu

altut
l)()tJnl - de b. rdependenta i interinfluenta cauzala dintre
:trup . $l sUlet - ni,;;f dtwed s. ,fapteJe. Dupa c11m oJ>tine existenta sa
"$P lfl-"ptfu ei,t.,t &Ja trupul prime te .capaeitateaisa de' actiune. . re)l thl.ie. abia prin . sulletul, care nu ..acponeaza ilin afari asupra
ele1;JJ ntelor tnateriale i e prezent intern in ele i le. patrunde tara
; gftetr .P tr li_l, rt. cpe. {je alti--p rte, suOetul are nevoie de trup,
care " POD"- -sistemul :'siu . ;oerv'os . este iiistnimentul -prin care se
-manifesti sunet,J<Ca instrument de manifestate trupul este necesar '
. sutle lui pentrtt nianifesta'rea a.etelor sal_e, a a cum e-necesari ' tnitapoo u f:ninscrierea gindurilor1 fira ca aceasta peniti de scris
s-..fiiitlentici
giodul insu i sau cauzA a acestuia. Colaborarea
. qint e trup i SIJflM este - un.. fapt..Jionnal1 UD < fen(}men. organic - i
dominant. Funcf ionarea lor . e conditionata de starea fieciruia , ..
serviiJdu i reciptoe ajutorul, pentru lndeplinirea 'intocmai a
funqiunij spre atingerea sco'p.urilor interne. Functiunile lor sint
'diferite; dttpi cnm diferitl , este i fiinta,.insa i unul - i. altul ii oferi _
in chip organic servictile, inclt nici sufletul tara .corp nu- i poate
.::tn.,.iili< nea fi:nieitrupul tara su et.
-_;-;. put-'nostrn ' :este asemenea :sufietului ,nostru intruei est-e .
tnediulde manifestare.allili, pentru ci intr-o anumita misuri este ,;
cteat dupa forma lui de catre suOetul nostru. Sufletttl -;

eu

. . o.rganbit san

-I:

nostru-- 'fiind leg t de trup in modul eel mai intim i mai necesar a
fiicut din trup instnnnentol eel mai adecvat al manifestarilor sale, at
pliterilor sale. par -sufletul plit t aceasti contributie a trupului
printr-o renunfare Ia Q parte din libertate in raport cu trupul, dat
fiind ca nu 1-a creat el i dupa substanta .
. Nexul fiintial i functional dintre trup i suflet .este confirmat de
multe cercetari iintifice. Astfel, corelatia dintre trup i suflet este
confirmata _ de! faptul ca starea unuia conditioneaza funqiunea
celuilalt, caci o actiune trupeasca intreprinsa lara corespunzatoarea
dis,iozifie sufletea,sci nu se snstine i nu se poate realiza de eele mai
multe, ori in cazul eel maj bun, se realizeazi partial, procentual prea
pufin. De _ asemenea i invers: o ac{ione spirituaUi fliri anumite
conditii de sini!tate san de putere nu poate fi realizata. Mai mult
chiar decit atit, sutletul nu mai poate sprijini . efectiv actiunile
trupului, ci le da chiar o vigoare mai mare, ledubleaza, dopa cum i
trupnl _ poate da vigoare $i poate susfine peste . puteri o acpune
spirituala.
Fo rte .adecvat, prezinta
aceasta
interdependen ta
i
interintluenta intre trup i suflet, Sfintul Joan Gura de Aur cind
zice: "daca sufletul este in bucurie, el o raspinde!1fe pe fata indata
pr:-in, aceasta_ culoare rumena, care apare pe ea. Daca el este trist, el
terge aceasta striilucire cu umbra i el desfigureaza intreaga fata.
Cind stdletul este multumit J n-are nici o grija, tnipul esteintr-o
perfecti sanitate, i cind el este nelini tit i melancolic, trupul
devine slab i linced. Daca sufletul e agitat de minie, el raspinde te
un foe a upra fetei intregi; daca el este in pace, face chipul dulce i
senin. Dad sufletul este pizma (gelos) i invidios, fata devine_ pala i
cu totul slaba (uscata), daca el este sta,pinit _de bunatate i afectiune,
asta se vede Ia ochi i prin candoarea fetei. " (Com. Ia Ev. de Ia
Matei, Omilia 34).
Pina unde poate merge aceasta corelatie i colab rare
funcfionala dintre trup i suflet ? Desigur, pina Ia a se substitui
functional, pentru ca ambele desfli oara roluri specifice, precum i
pentru ca conditionarea reciproca merge pina Ia un anumit grad,
adica nu-i totala, caci atit trupul Cit i sufletul sint instrumeote ale
vietii, totu i sufletul define lara indoiala primatul, pentru ca el este
instrumeotul principal al viefii i in acelai timp elementul primar,
fiintial i creator al vietii, cind trupul este numai uq instrument al
viefii i nicidecurn un element fiinfial al acestuia i creator de viata.
Viata omeoeasca rezida fiintial in spirit i nu in materie, adidi in
mfle1 i nu in trnp; de aceea, liu. poate fi sutletul un instrument al
203

.-. , ,_ - ,

'J @ yi,: - , t p_.L te ;\il.\st U.&U\tul sitft ui. C i .tmpuLeste

n r
)..;d !;nq r m p.ensabil; ceea e ne dovelleft faptul

-;-$ ,fi.Y..JlUillif" ' fid.4;eAt mstrpment. p;Oaan}..

d !Jlfl ise- ; J,tsibilizea , se eite rizeazi. C Jzul surdo-.mQ.tiJor
orbi din - na!fte,re, este o doyaditcle '-t-est sens. Este yorba mai ales de
- :qf p . ,Jmeri 2t: -Hellen K ller fi de france;le : Mne
Jkrtlq:tlMaq e Qbr ht, are d i lipsite in 4!ea mai mare parte de
CO,g J,, cu . l m. a, tJ-au r.u,rit- _ totuti . o bogata viap s.ufleteasca,
m-i; r ligi si; estetica, ceea ee dov te ea in ele era - o putere
inte.ri.o.afi, SllfleW,l, izvorul. aeestei p. in acel i sens, pledeazi i
tfgpQJqi;
plq,
mintali depA$ te - vi ta
{ 3 ,{\m l ; : -.-.u.
_
:ma"if
tiril
s
tlet
ti
sUit
- avizate in rolul de
de
al
"1>11\1.% aJUc..existi o viat a mintii r.e RU depinde de creier..
;.l:q.. ;. rtCl\i;. r -J , , .o)Jlpl este, iP.tf Ullmai CQ -trup i suOet
bnpretlu1\JJ1uh- oq itile .ttlntiali: ti organlti.- in -aeFastl unitate de
dq a,te pr;,im tnl ild ine.sufletql, iar t:rupul este jDstrumentul :Slu.
Destinul omuiui s -Burqte in funtpe de ambele plrti con titat v.e,
iar t3rea - det blati de modul implinirji acestui destin o trii te
omul i,n trup i suftet. (]u ae tea, am voit si spu em ca. toate faptele
din cun"l viWi plmint ti I siviJl te omul cu trupul i sufletul i
de . , $.t de:din olC); :eflr -te detenJJ.inata _ de aceste fapte, o
1"-::qm_t;tl ,, t\
- ll)jq'-ritf..t 'Jill tului ti a trupUllli; fiindci ,.._
rai ; tr iP.-4, ;Q\ rge, All'ndl) pl inyi t.p,.bti D;i mo:d 'definitiv. .
P.el}t.,.q te)Ate , .c tea ip Jtei m u pre bar : ]ntr;e t111p suflet
e li,:ntJl011: de, &li ritate :'ide destin.
-

in---

1\..

vi;t

P.rm

'i

IJNlTA..fEA:>SPECIEI IJMANE ,Sl.COMBATEUA RASISMULUI.

.

. ,tJ.tmdt ati se- JaJtsea?A $ht6nn.a tot n:uti mult-ltzinca: "Unitatea

po.p.larelot -, ,eh tla _ -picii", ,,j se de8ta,oari nizumta tuturor
popoarelot -- ;spte c"Otxi,stenta
pa,nici
hi
vederea
salvarii i
definitiv. rii pAcii . .mo.Jldiale, este aproap. de prisos s Lmai ..spJJnem
ca probJenta cuprinsi in titlul de mai sus este de o vie i chiar acuta
attualita.e.
llJil era 'i. rtresc, unitate speciei umane a fost totd una
corelativi CUIlnita:t.,_ deo,-igiuea ,ueamului omenesc. P"ma .._ secolul
XV.U $ p"'re ci nhneni _ o-a pus Ia indoiali nici - unitatea _ speciei
-- - ........,lnafl ie nitatea,de . origiDe.an.eanndui omenesc.
, - .,
t
Pr' tul,Le.P.ey.rere .m .oper.a:.:!!P,r.eearuunitae",
lanse .ipoteza pluralitifii S,p iilor u.ua e, pentru.' ca voia sa
., ' !tltill tip.Jt1ralit3terde- origine.<feza lni s tntep eiaZi pe falsa

:!

2Q4
....
; ::'."

btktPMll.re a unor locuri biblice i anume: el i-a inthipuit ca

d ll :d spre care e vorbe te la G n za 11 26, nu sint identici .cu
_ c i 4J pn (Jkre .se vorb te Ia Gen:ezi U. El a. treZut din genezi este
vorba-despre doui creatii i deci despre doua sp eii umane: primae
cea a preada-mitilor, din care au ie it piginii, iar a doua este cea a
a mjfilor din car au )e it evreii. Mai tirziu, insu,i Le P yrere a
retractat aceasti t-ezi.
in ve.acul al XVIll-lea fdozofia nereligioasi- a lui Voltaire sustine
multiplicitatea originilor - umane. Dupi ce in prima jumiitate a
vcpu ului urmitor se amesteca in aceasta cbestiue i politic-a cu care
prUej - un ministru american pretindea in 1844, ca negrii nu-s de
aceea'i specie cu albii. -in a dona jumatate a secolului- al XIX
lucririle lui Darwin i ale discipolilor sai asupra naturii i originii
s iilor pusera cbestiunea . intr...o lumina cu totul noua. Speciile
avind - toate - in ipo1eza transforttJ. sta - aceea;,i orlgine, era din
motivul de a nu se confunda unitatea speciei cu unitatea originii.
Dup,i aceasti noua coala, rasele umane puteau sa apari destul de
divergente pentru a constitui specii umane distincte, d i ele ar fi
fost ie ite dintr-un trunchi primitiv, invers, rasele umane arputea fi
destu1 de invecinate pentrn a putea fi cla$ate in aceea i specie, de i
ele ar .t1 luat na ere in mod paralel din _ mai multe ramuri de
m imute, de . unde rezulta ci punctul d vedere in chestiunea ce
discutam $e gase te p ofund scbimb3t.
D pi ce multa vre pe nu s a bucurat de un interes deosebit, in
ultilJltle .de enii proble a unitatii specie umane a fost reluata i
.r adusa in vie discutie de catre adepfii raslsmului, care incearci sa
intemeieze poJigene:ta, adica teza ;ci neamul omenesc ar descinde din
mai multe perechi de pameni i a 0 opune monogenezei, 3dica teza
care sttspne eu drept c vint ca amul omenesc se trage dintr-o
singu.ra pereche de oameni. Acest lu_cru iJ face pentru a putea pone
de acord tiinta cu teza rasista despre impirfirea neamului omenesc
in rase superioare rase
inferioare,
precum
i
despre
invariabilitatea i constanfa continua a raselor umane.
Trebuie sa semnalam i faptul ca acum doua decenii in urma se
afirma o teza care se apropie foarte molt de tema poligeaismului i
anume Ia intrebarea: a existat un singur centro unde s-a format
"bomo sapiens", sau au existat mai multe asemenea centre?
Antropologul german F. Weidimreicb a rispuns in 1939 prin
e unfarea teori i policentrismului. ' Dupa, cum au existat citeva
-centre independentf? de evolutie a homonizUor de Ia pitecantropi
prin -intermediul neanderthalienilor Ia diferitele rase omene ti
- 205

. ;,..

.,

'

.'' -

./

'

Wll iiiPbritne. ,.E te m ritUt uju)F'):tt eologi ''i antropologi

..... . ..!\. .

sovietiti

cum$inttn 'spedakl. oghinski $ -v P. Iakimov 'de a fi criticat teza

mi ':\Veittaen-rereh,a'rltintl . ca '-ea---eon-trazice datele morfologice
concrete desp,re profunda inrudire a ' tufuror raselor eontemporane
'i absenta oriciror trijsituri sp ifit!e, din care sa rezulte apropierea
dintre rasele aduijle '$1 anu e grupe de homi iZi strliveclti. Ei au
subliniat totodata ca formele extremiste se apropie roarte mult de
eODeeppa reaqionari a poligenisnluhti (EtnograOa continentelor I.
p,.26).
.
lnd ielile tu privire Ia unitatea speeiei lfmane s-au nascut din
div.el"$itat "raselor ce - compun neamul omenesc. Pini azi toate
argbni'enteie . mai ins mnate . ale. adepfilor :. pluralititii specillor
umalie se concentrea a asupra acesfui rapt. Pe e alta parte,
tagiiduireJt xistentei speciei ulilane sta in strinsa legitura cu ideea
oligenjsuiului. De aceea inainte de a prezenta probele insprljinul
tniititiispeciei nmane, vom upune cuvenitei critici argumeJ)tele ce
se.invocfi in sprijinul po.ligenismului. - Acestea sint urruatoarele:
1. "' DiverSitatea raselor :umane. Cele trei rase umane (alba,
gaJbena i neagri) , prezlnta intre 1ele deosebiri atit de mari incit nu
.P t fi roouse la un truncJti cornun.
2. - Gtuparea compacta ;:a acestor rase pe pf,lrfiuni . anumite ale
globtllni'i_ntli '*'tit originea cit i 'dezvoltarea l()rdoosebna.
3. .: Deos bire'B de li baj, are e8te i- ea, atit de mare, incit nn
ingaduie .redu-cerea tiltriror limbilor Ia un singur trunehi comun. La
acesf.e ' temeluri bivocate ' de . .poligenism; , monogcmismul aduce
o:Jtit-oa,rele- ri$punsu:ri
. s):.. rartiet'ti ritafiie de rasa nu slid esenpale, ci accidentale . i
relative. Culoarea -pielii depinde de clhna i de regim. Ea este o
variebite a pigmentulul' epidermic. .Este adevirat A de cele tnai
nftjl :(Jri -colt1areia:pieUi iese in relief i frapeazi, a un indiciu,
caractetisti at- rasei... In privinta aceasta Rauscb spune: "exista
firte, O"Qeosebire mare intr un negro ca smoala i un european
.alb, dar aceste dona extreme sint a a de strins unite una de alta prin
nuantari nenumarate, abia observabile incit daea nu pierdem din
vedere treterile treptate, dispare complet deosebirea, care Ia inceput
sare-'in ochi - a a \ de bititor. olora-tia este cUD fenomen pufin
iinportant din punct de vedere f ologic. Dupi ' ftziologia moderna
cutoarea--pielii -- me pricinuiti
o materie mucoasi ce sta in
epid:ermi i "dermi;21' cirei cpigment nui egal -la - diferitele -rase, dar
DU i lips te niei uneia.
A

de

- -. ,... :

206

\"

 i .mai PilPn insemnata este forma i culoarea parului. Variatia

pandui -scbimba caracterul genului i este in functie de climat.
Aceste variatii siot mult mai mari la anumite animate, fiiri sa se
tragi de aiCi concluzii asupra deosebirii de specie i origine.
De asemenea diferentele anatomice nu:.s eoncludente.
Capaeitatea craniana variaza de Ia individ Ia individ in cadrul
aceleia i ra1e i dadi in mediu rasa alba are capacitatea craniana de
1400 grame fata de 1250 a negrilor, Gambeta s-a coborit i sub
aceasta medie, lara ca prin aceasta sa- i dezminta rasa. in ce
prjv te craniul brabicefalic al rasei albe fata de eel dolicocefalic al
negrilor, n Ise poate stabili o diferenta absolqta, tiindca ambele
tipuri coexistii, in cadrul aceleia i rase, cu precumpanirea doar a
uneia din ele. La fel i . poligenismul, care nu este limitat Ia rasa
neagra. De aceea, nici nu se p te vorbi de o puritate de rasa.
Dovad' despre aceasta este faptul cii in locul clasicei impartiri intre
rasa alba, neagri, etc,. se cauta acum o alta impartire. Nici pina
acum tiinta n-a izbutit sa dea o clasificare definitiva a raselor. in
ceea JCe prive te ungbiul facial, el are o variatie doar de 20 grade,
i:ntre diferitele ra e, fata de diferenta de 40 de grade a tipului oman
in genere, in raport cu tipul simian. Cici unghiul facial al
cimpanzeului, antropoidul eel mai apropia.t de ,om, nu trece de' 35 de
grltde, .p eind -alte mamifere il au intre 42-45 de grade, iar de Ia om
el incepe cu 90 de grade i se coboari pina Ia 70 de.gr.ade.
b) - Gruparea-compacti a raselor este dezmintita de coexistenta
.lor.pe acelea l teritorii cit i de rasele mi:xte , tipul mongolic i aric
din . _pod ul Iranuiui, amestecul din sudtd mediteranei, rasa
malaieza, rasa mixta a pieilor ro li din America, etc.
c) - Diferenfa de limbaj este posterioara i toate diferentele in
privinta aceasta due citre un Iimbaj primitiv e6mun, ci'iei rezultatul
cercetarilor tUologiei comparate arata inrudiri mai mari intre
diversele rase i popoare, inrudiri care lamurite progresiv Ia grope
mai mici difer(ntiate spre grupari mai mari ci'irora Ji se poate stabili
un truncbi comun lingvistic, arata ca omenirea trebuie sa fi .fost
cindva nedes.parfita, unitara, cu o singura Jimba i ca atare cu o
descendenta uniea monogenetica. incit diferentele de limbaj
constituie mai molt o proba in favoarea monogenismului decit a
poligeni.smului.
Dar monogenismul aduce In sprijinul san i urmatoarele dovezi
pozitive:
.
1. Aseminarea anatomici i fiziologica dintre toate rasele
istorice 'i preistorice. Particularitatile de rasa fiZice i spirituale, nu
201

- ,:::::3 ===
, .,'

'' .

"

'1

, , .

'. . . i - .: '

':- . . : ::': " ' .

a a,to ica<a, J111puJ.-l; e i,durati a .sardaii -Oa .femei) , a i

dnr:a:ti . a . viefii, aeeeati .. fetVenti . mijlo&:ie a . pulsullli, acelea i
..aani, de.,..boaiJr .. ,aeelea i ,puteri soOetetti'''fnndamentale.:
giriijite; .Sitire, V,oir 'llimbi.

'
N.scut . nn 4in cauze primare esentiale diferite, ci numai din
cauzt $eeUn4are diferite, dar ;bici acestea esentia diterite ra.sele nu
difera ilsenfia1 u 3 de alta,. pe tru ci din orice rasa ar fi omui este
f -'Ofn; .fi QU altce:v . Dife tlerile . de " ordin . fizic .sint a de
desAVlJ1it :qnite.,lJ,Ba.cde ta,:,pJin.forme'mtermediare deosebit .de fm
. nuant2tefmcif tdtaUtat diferentelor t..Upqti dintre rase ne apare
ca o;s.erie:d,fleivoltare incbua tn$ine. ,
As iriJe anatolbite dintre diferitele rase au fost $Ubliniate de
A. de: fagest c lebnd cu eitor al speciei m ne in cnnoscuta
: a . ;.luc'.._t,e; . "i}es e . huma e", p. 220: Do ocefalul sau
btalli efQ.Iui, mare sail mic, ortogonat sau pmgnt, omul cuatemar
esk to.tt)eauna ornul in acceppnnea intre,agii a cuY,intului. Cu cit
m i .mUlf $e studiazi, CU atit mai . mult se asiguri ca fiecare .OS al
sch letubd de .fa c J mai \rqlumil,l9s pina Ia eel .mai mic, pQartl cu el
:.,f r:...>.Ji
s.le,-.u'n :ie.rt.ifi t .al Jtnei . Qrigiili ' co nne care
.

a,

P.t Qmu

pu .se PQJ t.$f1lj \.. :' : .. \ : , , ,, ,

: .

. . . .: ,.2-;, lnterf l\tiditatea dbttre hl$e i exist np raselor mUte. Uintre

t9AJe
Je :llzt tQgie : ;ale selorj .filiafjei fi :intt .-recundititii
.. _ ; C!l2 - '.. . !',. !!! t ar iplp rtnta; penttu .ca el es e c11 totul
. f1lVIrt." g pr eriei ; P.tallt :fn general, ft ta este de.acot:d, a
ooaiidera ca. fiilid de aCee3fi' .speti . Ji ca avind o origine c.,muni
"'fiinte - re ; pereehinduse : dau .prodnse -htzestmte, en- o
"(efUIIc.Utat .. ollfutJii:; din , nt'ra se .,socute.sc. ca, indivizi de specii
, -dir '"1leeia--eare:.. impereeldndu-.seda.n produ e neroditoare ' san
s,t JiJ .Ac. s i_ ,reg li.nn s (en\ 4.eFitJo rte tar _ex eptfi.
ori rasele umanesint toate interfecunde. De mai. mnlte veacuri
san vizut ivindu,.se indivizi ai ras.elor celor mai dispersate i
imptrecherile lor au fost totdeauna fecunde. Adeseori, corciturile,
d
a to:r, illiperecneri, sint d()tate eu o fecunditate mai mare
decit rasele pure. in sehimb, speciile diferite de plante i
animale,
_ J!!i it J!t minitQ:rt: 3.r fl (I ex,emplu, calul i mlgarul, care daci
- f-lD i. .pr.Q.du,c .n.umaiJlastarzi .sterili cum sint c.atlrii .care lin _
's"
pot- reproduce.

"l

de

._ai

. . :r: "': .,;:,. . .

Acest-lU nt e dov:edit nu numai istorice te, ci i experimental.

'18ta iiumai < titeva fPftr. gr'Sitoare .in acest- sens. in primul rind,
rasel Qlb:te sint 0 realiU.te - indiscutabila ":ca: mulatri, amestec de
rasa neagri i alba; mexicanii, amestec de veebi ba ti a i i spl;lnioli
cuceritori, etc. in al doilea rind este. . tiut ca, chiar i cele mai
insemnate napuni sint pop()ate mixte; ast(eJ, englezii s-ao nascut
din celp, anglo-saxoni, romani i normanzi; francezii au rezultat
din amesteenl dintre celti, romani i franci. Dar nu numai triburi i
popoare inrudite indeaproape, ci i indivizi care stau departe unii de
alfii in relatii de rudenie trupeasci{ ca negrii, au tralienii i altii pot
produce unna i care s1nt ferlili in mod durabil' i se disting cbiar
prin Utap riZice i spirituale. J)ovada este faptul cain Filipine, de
. pUda, copiii rezultati din casatoriile dintre europeni i indigeni sint
nrult mai frumo i deit . cei rezultati din casatotii neamestecate.
Mulatrii care-s corcituri de negri i albi se inmulfesc foarte repede i
se disting prili frumuse{e trupeasci, iar prin educatie i talent au
ajnns sa ocupe adeseori funcpi insemnate in Sudol Americii.
Excepfille de Ia aceasta regula i i au temeinl nu in organiZafia
rtziologici a parinplor, ci intr...o serie de stiri de ordin social.
De asemenea, este clar apoi, cii de cite ori vedem aparind in
arena jstoriei popoare culturale, acestea an rezultat abia ca eel mai
im"Jt prodns al nei infinite.serii de incruc iri.

" Pentru armniite timpuri sau epoci de slabire in viata unei rase,
amest ul potrivit d rase se doved te a ff)ar1e necesar pentru
primenire i regenerate.
Din toate acestea rezulta ca rasele umane poarti caracterul vadit
al 'Comuilititfi d origine i al unitapi de specie: Deosebit de graitor
este faptul rodniciei mai inari a incruci irilor dintre diferite rase
decit aceea-a Jegaturilor din cadrul aceleiai rase. Ceea ce doved te
ci tendinta spre unitate e in firea neattiului omenesc.
3 - Asemanarile de ordin sufletesc. Manifestarile pe latura
sufleteasca variaza la diferitele rase no numai ca grad i ca nuanta.
Acest lncru se constati i intre indivizii acelora i rase. Insa in toti
indivizii sinato'i indiferent de rasa careia apartin, manifestarile
suflete ti sint de aceea i natura i totdeauna acelea i. Pretutindeni,
pe ,toate latitndinile globului pamintesc, omul oricarei rase poseda
limbaj articulat, manifests nopunea morala de bine i rau, crede in
fiinte superioare i le cinstC$te printr-un cult religios, realizeaza
progres in cnltura i civilizatie i nu-i deloc incremenit in
uniformitatea instinctiva, i i pone in slujba propriei v.iep elemente
brule din natura prin industrie ,i arta, t i supnne animale1e prin
209

. .:

..

'

-. :_

Jpbii.rea,,e, o are,a P. : 9r:, te,a.,sint .eJDnete' uperioritilli sale

splt:.it ale. El -.dpveli.C . i.deiltital #! m isc tabili. de esenfa, de

str,.-cbl ()e:tuucpe fJ de pj tie spirituali a ,tutQror oamenilor,

ind.iferent de ;fasa din careJac paoe.
.
... .
4. - Grain} omeuese, ne duce cltre ac a i descepdenta
a
intr gnlui neam,omenesc, dintr n .singur .trunchi origio.-.r.
Adevarul descendentei comune dintr-o singu.-i .pereche de
oameni este sprijinit i de roezultatul cercetarii ficute de. filologia
comparati.
Originea trupeasca unitarl
neanmlui o enesc insemneazi in
sJne ti .. nitate qe Qrigine a .d o.ltarii s.pirituale. Ori eel mai
llisenma.t instr:ttmed ad dexvolt hiispiri:tuale a omul:ui este limba. .
Fiind - tiinta relativ nona, ft.lologia comparati n-a avut timpul
necesar sa ante toate rii icinile comune. ale cuvintelor diferitelor
grup.e . de limbi . i prin aceasta originea lor comunL :P,ini azi,
origines c rnnni a tuturor limbllor -a put.,t fi inca nici dovedita i
nici combituta. Filologi.a co._npa111ta n-.a puh1t dovedi absolut sigur
existents unei Uinbl p.rimordial , d';lr i mai putin n-a dovedit
preze11ta m i multor Umbi priritorohtle. Din contra, filologia
comparata a ajuns Ia con.cluzh\, ca difere,nta actuali a limbilor nu
constituie o ,p didi principali impotriya .o,riginii lm; comune. Pin a
. a u , cercetifile fi!ologice. colbpar te ap stal),ilit ca: 1)
p rtJ<;ul r.ititile dtLr.-s i cele. qe liJPb;i nu. coin {l; . 2) tenta
IUIOT mad grupuri :de :ljm.bi; . 3) popoaiele cele mai primitive
dovede c 0 pronuntati armoni.e a relatiilor de limba.
.
Cu cit p-rogre eazi studhd comparat al lhn ilor cu atit se
i-o r te,8u1i-:mu;Jt' tvridAcini .,Duni a, -uturor li,mbilor. Acest
. studiu a rata inrudiri mari intre limbile diferitelor rase i ,popoare:
tia..t..:..e
a.ee.ste-. D1:111 d"ll'l:.IuX.dlU. tr"lte . ,;,;p.rugresJV :.IIa..gr.u.pun.. ma1. d'fi
1 el"...-nta
spre .gi1JpUri mai nJari, cartt,ra jj se pqate stabili " un.grup lingvistic
eomu_.,..,qra;ta- i.,-omenirea- t ebuie . sa.. fi fost cindya nediferentia ta,
nit ri; eu - . sinBuri lim i. Acordul tuturor H bilor in ceea ce
priv tt factorii fn Jctionali generali, ai constructiei interioare, face
originea com una a lirobilor mai p,robabila din punct de vedere
tiintific .
. 5. Constiinta umenirii despr.e . descendenta sa dintr-o singura
pereche de oameni. Prin obsevatia directa i prin examinarea
_ .J!t !l ll.l_ i_ lfer.-ite or manifestiri . umane s-a dovedit faptul ca,
-= : t:' :vjeJn . ut}etul e!c nHillta <J ce d. ntej sale -dintr-u_n
trun bi com.un. Aceasti con,tiinti nu poate fi _explicata tiinpfic --=
. pr.ia-patig.enezi .. ...

7"

210

. .Con tiiDta descendentei dintr-o singura pereche de oameni este

prezenta in toate tradifiile, inclusiv aeelea ale celor mai primitive
popoare din Australia 'i Afriea. Acestetraditii due catre un leagan
comun, din care au emig.rat popoarele in impra tierea lor, leagao pe
-care cele mai multe din aceste traditii il pun in centrul Asiei, fie in
podi ullran lui, dopa istoria profana, fie in cimpia Edenului, dopa
istoria sfinta.
Daca s-ar fi nascut mai multi oameni deodata, din concursul
intimplat.or al elementelor naturale ale Cosmostilui, ar trebui sa
av*'m con tiinta ca au existat mai multe pere<;hi de oameni din
inceput. Caci in acest caz oarneoii, ar fi tint ca de fapt au existat
mai multe perechi de oameni i in consecinta nu mai putem ti i
spune ci top oamenii se trag dint-o singura pereche de oameni.
Daei ar fi existat de fapt mai Iimlte perechi de oameni, atunci ar fi
trebuit sii existe in omenire con tiinfa ca unii oameni se trag dintr-o
pereebe, iar altii din alta perecbe. Ori con tiinta omenirii nu ne
spune nimic . despre o descendenfa a oamenilor din mai multe
perechi de oameni. Astfel, numai prin monogeneza se poate explica
acest fe.nomen.
6. Constiinta comunii a omenirii despre pacatul originar. Prin
observ,ape directa i prin cercetarea continutului diferitelor
corlcepfii religioase, deci . prin folosirea unor mijloace tintifice de
investigatie, istoria religiilor constata prezenta con tiintei comune a
omenirii despre pi'icatul originar. Aceasta con tiinta este prezenta in
viata tuturor oameni1or i in credintele religioase ale atbilor, ta in
cele ale galbenilor i negrilor, precum i ale tuturor raselor.
Nici :acest fenomen nu se poate explica tiintific prin poligeneza.
Ciici descendents din mai multe perechi de oameni ar impiedica
rilanifestarea nnei unitap in aceasta ,privinti, priri diversitatea i
nepotrivirea ce rezulta din faptul ca con tiinta omeneasdi ar
prezenta atitea forme deosebite cite perecbi de oameni originari ar fi
fost. De node rezulti ca poligeneza n-ar putea gasi o explicatie
sufi.cienta a . faptului c3 toate popoarele indiferent de rasa au
con tiinta despre .:pacatul originar. Numai poligeneza il explica.
in sprijinul monogenezei griiie te foarte mult i faptul ca
culturile nu-s ceva inchis in sine i incompatibile intre ele, cum
snspne C. Spengler, ci cultura umana este supusa legilor de a da i
de a primi adica in manifestarea lor normala sint deschise spre
circulape universals. Ea nu cunoa te bariere nationale i rasiale.
Culturile nu infloresc prin izolare, ci prin intrepatrundere. Cultura
adevarata este mesaj citre altul, este vehicul (instrument) de
211

. ../

..

,., -ft l! - le r) Jflltl,: ;..t9., ,c ..y lo :,fi , tj ei

.. Pf i:4 . es.t : u ,d. m t tli:n.:stle ul. ti. ;(;u al e ,cuvJnte, le
B, ,tP,Ii, l!J q, . :9 .,-

,ea m. .

!! ,4 ;p p , e J IJJ!l i P!1l.l . J!J!Uil

lttirieare..
().,, p li(onie. D este Jegi ale PI:"C)gresului
eulturli cl printlePt coucluzia: ,-.a}tJira tin4e pre unitat , m iunea.
ei7este,de..a.Jilebega. "toate..,rasel - .popoar.ele "intr...o ,strinsi -unit .te
sptrituala. Prill temeiul celor . antate mai sus
imptme conciUZ,la:
4ife.ritele . ra um n nu cplt;stituie specU dife.rite ci numai varietati
diferite i;o cuprinsul aceleia'i specii. umane. :Itasele se intrepiitrund
m ltiplo ,i nu-s .strict separate de altele, de upde rezulta ci ele nu
pot- f.i . ip:yoeate ca tem,eigri impotriva (ll.,DQgenezei i a unitatii de
- e:,i fiilltianf ului omenesc. :

in, directa ; ontradiqie cti unitatea de origine i de specie .

. tlmnli s-t rasis ul fl nume .imp,of:riv cel i dintii prin r.rmarea
-polig muJ i, r ;im.PJtriva . c lei de a do&J.a prjn exaltarea
n'stipiniti a ideii .1J.,t! ra_sii.- R sism ...l exalta v3loarea ingeloi fi co
ce ta a ril ei um Pf!; .$1iliBte,te mintile oamenilor, ii umple d.e
trufie ,i Jle :t)ri, ticmdu-i sa . piardii judeC11ta dreapta 'i sa nu mai
va i lumina adevinilui i a faptei.
D.ar eeea ce te fi mai gr.nr in zilele no.;tstre, mituL i psihoza
f11Sisti\, JJ.U intr _fin n:umai curente)e discriminarii ras.iale i
\1 W \bf'tiqq l, Ci.. lU de\feD{f. i tJ,Ji _ iJlstrume_.t d a ti e
. iWAA :&..: .- fe ' ,t11a.113torma1: jdeot rasista tr o d ctrinl
rl i ;.s ui ,tjtg-resivii. ,
<R l a:ul. P PI004 Jct l gia J"asista a fasci$J11ului german care
.. . :! sf tm t o a ( tqnt de pr se) in, r.asism - 4=ure,nt ce
eP:get: v.;d.$a.- ti JnJ: rasei i" ist{)ria o01eliirii, apologetii
imperiatiSnultUi' sustin a' numita . megalitate biologici" a raselor
-din ear-:e :ar. r.emlta. . inmod.- firese existenta :d.e "rase .superioare" -fi

se

"J.1' e..;i:nJ.i . r.e . _ .

c -IneiinUiti.mul deceniu al- veacului tre ut James Blayne, secretar

de $!at, -al S. U.:A ,impins de d rinta de domjnatie m()ndi.ala, a
ciutat sa arate .ci americanii i englezii aparfin unei rase superioare,
unui popor ales, ci si t chemap sa stapineasca "rase i ferioar " in
anul 1901; senatorul american Beveridje justifica anexarea
FiJjpinelor d_ cit e . U. A prio a .n-,:mit;lt44$up riori te" . rasei
angl al.Qne; "Dumnezeil ne-a creat ca organizatori i stipini ai
... lYI!!!i.i .: L - -mcl!! l! 9Scat tiJti axte.i guve.mijrji, ..astfel incit sa

J!!HRm. . P..!h! tP. ..i.!bg!! t tP9..R9'.r. l . mtl>.Atrmit , JJ atuti.ndo3se,

iar-in mijlocul nl:$ei' noastre, El ne-a distins pe noi mericanii".
4eeeati- ;:eth-.o - aiiRDi c.fi . Gb.. - . Cohn- ia . eartea sa: "ld a

. ..

._. :- .:: .....

IJ

nafionalismului", in care sustine c3 numai anglo-saxonii ar fi

adevaratii purtatori al progresului i ia fiit apirarea" expansiunii
, mperialiste a,Am.ericii pretinzhid ci an.glo-americanii ar fi chemati
sa conduca lumea. inca in anull941, Lews a declarat ci: "secolul al
:XX-lea este secolul dominafiei Americii". in cartea: "Lumea trebuie
condusi". apirnta Ia New York 1949, Nash cere popoarelor din
toate tirile sa renunte Itt suveranitatea nationali " i si creeze un stat
mondial in frunte cu S. U. A. Mai non, in cartea sa: "Rasele $i
rasismul", T. Benedict, susfine 'ca avinn,d i decaderea civilizatiei
depinde de rasa, iar E. S. Bogardus, vrea sa demonstreze in articolul
sau; "Sclavie rasiala", ca inrobirea. rasiali es.te :eonditia unitatii i
continuitiitii culturale i biologice.
Ideologia rasista a fost curind insu jta de societatea secreta KuKiux-:J9an, intemeiati in anid 1866 Ia Pulaski, cu. scopul de a crea o
America Latin.i i protestanti. Ea practici .forme de cea. mai erunta
teroare .a negrilor dinS. U. A., in 1915, eful i, cplonelul Simmons,
invocind o revelatie a proclamat prioritatea americanilor asupra
tuturor celorlalte popoare i a indemnat Ia lin"area celor e culoare:
negri, chinezi, etc. Atit de departe au mers americanii cu afirmarea
tezei rasiste, in seviciile imperialismului, incit au declarat "rase
inferioar-e" p.e toate popoarele europene care potrivit planurilor
m6oopoli tilor americaoi, trebuie sa se transforme in robi ai WaliStreet.:ului.
Caracterul de doctrina rizboinici al rasismului actual se
desprinde din urmatoarele dona. preantariri ale razboiului. F.
Merill, pretinde ca razboiulJmperialist ar fi "un mare purificator'',
care are menirea de a curap n tiunea americana de p rsoanele en
"'ereditate inferioara i de oameni ioutili". Afinnind necesitatea
rizboaielor, Albert Thomas pretinde ca acestea constituie o pa!'fe
componenti a culturii noastre ca i Biblia. Ce sa mai zicem de
conducerea oficiala a catolicismului i dupi exemplut ei multi clerici
i credincio i atolici sprijinesc i consfmtesc exploatareapopoare or
coloniale, asuprirea nationals i ura de rasa prin rezerva tacita In
care se transforma cind este vorba sa condamne aceste pacate
impotriva iubirii semenului, precpm i prin participarea tacita la
politica de expansiune i dominatie mondiala a imperial tilor. Nu
degeaba s-a spus ci un!]e apare misionarismul catolic, trnpele
coloniale il i urmeazi. Dar ceea ce este i mai molt decit atit, se
so ote te ca chiar,doctrina cre,tina ar incuviinta rasism l. Dovada
iu acest sens este d in 1950 Federapa Bisericilor Reformiste
Oli'ndeze din Africa de Sud cu ocazia Congresului pe care 1-au tinut,
213

3\;i_JtotariteJ;e;x: tipnncipli' de :bad tn cuvintullui Dutnnezeu,, care

$prijmes.c diScrindna,rea rasiali. Abia , in 1956, Biseriea metodista
. a:Jiler.icani ,a .,itJ atlaCongresfd :si. i pe :pastorii . .-egd bnpreuna
.eu congregapile lor, iar in ultimii ani asuprirea i dUcriminarea
rasiala impotriva populatiei negre i indigene din Africa de Sud, este
impinsi.de ..g.uv,emul bis.ericUo.r pinil:la a opri p negrii cre tini de Ia
frecventarea blsericiJor Ia un loc cu albii iii obliga sa intre numai
in bisericil.e rezervate lor.
in realib\te, cr tinismul nu oferi nici un temei in sprijinul
rasismului. Doctrina . c tina nu legitjmeaza prin niinic rasism.uL
. )lin contra;. ea. osind w categoric rasismul i se ridici hotirit
' impotriva disc n rilor rasiale. intre con eptia ere tina i cea
rasista existi o pripastie de netr-ecut.
, Premizele de' Ia care pleadi rasismul sint anticre,tine i d aceea .
echivaleazii .cin, Ultima hls-taufa -tcu negarea totadii a e nismului.
Dovadi griitoare in acest sem; te faptul ea rasismul neagi
existenta ltliei . divinitlti transendente, crea"pa divina a lumii,
divinitatea lui lisus HriStos i acfhmea . Lui mint-uitoare, ,precum i
realitatea revelaf:iei divin
impotriva rasismului, Cretinismul afirma .principiul unititii
neamului omenesc, unitate care derivi in mol} firesc din unitatea de
origili a .speei i umane.
. Doctiina cr tina despre m nogeneza se intemeiazii nu numai pe
litera Cre tinisJilului, ci fi pe spiribd acestuia. Ea este o consecinta
fireascll i necesa a put-erilor telurice potriVit careia omul nu este
n .produs teluric, ci este up. reztJ.ltat al yointei intelepte, iubitoare i
art():tp'utemice ' :a;:lui ;Dt.tmnezeu;, care_nu lasi nici un loc nevoii unei
repetitii, ceea ce inseamni ca .exclude poligeneza. Pe unitatea
naturaJi .,de: esenta,- rezultat firesc. al monogenezei;: odibn te i
1.1n.itatea spirituala a 11eainului :omenesc i ideea inrudirii spirituale a
tutuf.or -= i.ameoilor;', .- -: coutinuitatea vietii ' spirituale -de ..specie.
conditionati
- de unitatea' uaturala a neamului
omenesc. Numai
.,
.
.
IfiVafitUra despre unitatea de sine a fiicut (!U putinfii iJe aceea despre
unitatea spirituala a iubirii. Dopa cum marele organism al
Universului s-a dovedit :in toate fazele i cu toate puterile sale, ca o
op.era unitata a unui creator lntelept, tot a - i oamenii intre ei,
popoarele i rasele diferitelor pirfi ale pamintului, nenumaratele
. a.muJi 2:t1e istoriei formeaza nitmai o familie mare, prod usa dintr1

'

u g,.r tr _.IPQ : A a .
Dad toti oam nii se trag dintr-o singura pereche, asta este in
f$1fi.,- 4J , problema istorici,. pe., eare Sf. Scripturi o rezolva in mod
214

afirmativ}dupa invatitura ei intreg neamul omenesc se trage dintro pereche de ameni. Referatul biblic despre crearea omului
prezinta pe primul om ca intemeietor al neamului omenesc i al
istoriei ome-ne ti. .Acest referat dovede te invajitura Sfmtei
. Scripturi despre unibitea de origine a neamtHui omenesc. Deja prin
e,:reatie pri:ntnl om 'este principiul, capul inttegului neam omenesc.
Adam este stramo ul neamului omenescin viata fiZica i spirituala a
acesmia. Griitoare in acest sens sint locurile de la Facere I, 27; II, 7
8, 3; m, 20, apoi '1ntelepchinea a pazit pe primul om zidit de
Dpmnezeu ca sa fie parintele neamul i omene.sc, atunci cind a fost
zidit intii" (intelepciunea lui Solomon, 10, i). De asemenea Mt. 19,4
i Lc. 3, 38. Dar locul clasic este eel de Ia F. Ap.T7, 26 unde Sf. Ap.
Pavel spune di Parintele ceresc' a lacut dintr-un singe intreg neamul
omen esc ca sa locuiasca peste toata fata pimintului.
De. altfel, intreg V. iN. T. presupune unibttea neamului omenesc
in sens strict. Biblia manifesta interes peritru intreaga omenire,
pentru ca toti oamenii sint creati dupa chipul lui Dumnezeu i
trebnie adu i intr-o singuri mare imparafie a lui Dumnezeu.
intre tinitatea neamului omenesc i adevarurile fundamentale ale
cr tinismului este o singura legaturl. Cu d osebire dogma despre
m;ntuire are ca premiza descinderea tuturor oamenilor din Adam i
dovedesc prin aceasta in mod direct unitatea speciei unia e, precuin
printr...un om, Adam a intrat pacatul in lume i prin pacat moartea,
' tot a a "Harul lni Dumnezeu i diruiala Lui" au prisosit spre
mintuirea celor multi prin harut.unui singur om lisus Hristos (Rom.
5, 12 i 13).
Din unitatea de origine a neamului omenesc, rezulta unitatea
ontologicii a speciei urnane, care are in conseinta aceea i esenta i
aceea istructura trupeasca i .sufleteasca indiferent de rasa din care

.
in ba unitatii de origine i de esenta a neamului omenesc
Cre tinismtd proclama principiul indreptarii tuturor raselor Ia
bunurile vietii i ale mintuirii, Dumnezeu este parintele tuturor lara
deosebire de rasa, nationalitate, culoare sau stare social-culturala i
civilizatie. De aceea, El risare soarele i peste cei buni i peste cei
rai, i ploua i peste cei drepti i peste cei nedrepti (Mt, 5) . Caci El
iube te deopotriva pe toti oamenii. lubirea lui este izvorul mintuirii
noastre. A a a iubit Dumnezeu lumea, incit a dat pe insu i Fiul sau
Cel Unul nascut .ca tot omul ce crede in El sa nu piara, ci sa aiba
viata ve$nica (In. 3; 16) . De asemenea: "Intru acestea s-a aratat
215

 -- ,

l Ji}Dqtt

llf.l: l. J)qJ UJ "" /... Jtjods.pe.<Fiui sail

f!, ulaisCl!t a .:in,tFilirlllsal:Vlttlis.iajba (bt .4,.9).

..

- - .: ...-:i ;! :P.! , .l ,da! pe trtJtoti q mi,.lltii .nid o

d ife.i.,IJJ.,.: tl ativitate .sa plminteascl, totuitQ.rQI a savi it

de..lune,,i celof., de ,uea . ;iude.-. ,,i celor de alt neam: Cu
....pr.ilej:ul ..muletlkii .shJ.jAicli ..j>sutatlllui- .ain- pemaumr EJ ._ griit
asttelt PA.1J vil griieseovoui cii multi vor veni de Ia Risarit 'i

.ft dt

Apus

*i s.e vot Qdibn.Lcu Av-raalll i cu Isaac i cu Ia:eob intru,imparifia lui

' Dunul u. ial,; tiii.impiritiei vor .. fi alungafi in intunel,"icpl eel mai

dinafati- " :(1\'lt. 8,-11) - Mintl,litorul a . trbnis pe ucen cii Siii Ia
prbpa'V uir"' sa .pr pivi(lwasci mv.iflt ra sa Ia toate neamurile
(M.t.'f; ;::l-9) .CiH mintuirea adusa de - EI este e$tinata tuturor
- .orun:enilor-. - : liidiferent de deosebirile pe car timpul i locpl,
condifiile de trai Jlde JJlunc au tlcut sii se nasca -intre ei.
'> . ;RasJsm ,.eUe in: bt adictleep. prioclpbll iubirii cr tine:care
ng. tuiin:a te.qiei un f tde granitii. Ea t.rec peste timp,, p.este spafiu
tJ_eplfind :,grattiteJe familiei, ale gintei, ale tribului. ale neamnlui. , i
. ale r3.sei:: dep,if te egoismul om.enesc sub orice forma s-ar Oa,
s-ar nuudf t d, imbrit ind deopotriva pe eel ce p.o.arti in fiptura
lui ({bipul lui Dumnezeu, oricine i .orice ar n el, caci prin pilda:
"Santarineanului ,uilostiv", Mintuttqrul ne-a inv tat si\ iubitn pe
q;d.ce .;.{),ltl;_ -' fi u, m ar li J,. a ;p,. Jll1 frnt a.l <Jstn.J. N()lli
r tt b, :: ncu Jt:bi--:4- toria.. d.e._ a fJe. at:ita y, ,Ji ia de i.ubi, 'i
bu- llti-Jlmnetep,: manif aeeea J'iubire ,1i bqnatate fap
, de- e ii.) ,Oltrii, 'Q .ruenit(Je. p:e ,to,ati sup,..fafa pimjn.tuhd, oricare
llf f1 euloare"a pielii lor ii,care ar ,fi cret\_jnta religioas., cici a a
. - - spUde.St-'Ath ln:-, ci DJunnezelj astfel ne- lubit ,1 noi
..datori 'stiltem :Sl lie lbbim unii pe . altii -{ln. 4, 1.1) .
:.' :,:,Ca.::'l!eligie:::a:-::iubiriit: C-r;q.tinismul Jooi.a- striduit neeontenit sa
sii eas a in loc11l ,urii . J I dispretului fati .de oameni, i11birea lui
u&f :Q&..:.PeolF.U"'propavidnirea - delainceput a cretinis ului ca i
pentm. - toti un:na ii lor .a uten.tici, totd ._.na, ideea deo.s hirii ;d,e
neani lit clasitsociala sau de rasa; a fost 0 idee cu totul straini de
viata crqtini. Ei au adresat cuvintnl lui Dumnezeu tuturor, caci
deosebirea de ne.am, declasa sau de rasa a incetat in comunitatea
crqtini, deoarec.e misiunea . creJti,nisnn lui era de JJ. desf.tinta aceste
deosebiri.
. .. ... !c::lt J J!IUL _este . niveJa.orul ttd"ror .asperitifilor rasiale i
... l! !11L}n l.o m9r _ $J>edfi e in. cnncertul uniYersal al
existen i. , EJ ridi ' rasele i le deschide calea desivi!llrii prin
.. :..;.:t.J"-.w:.:,.. <1"

'216
- ..

.;:

.'-.':_ ,; ,.: '

=""'

eljbe.rarea , lot e. pa at le innobileaza prin introducerea lor in

uhitatea !de&iv ifA ' io Hristos.
.,
Cr tin:ism1ul.a destramat zidui desplqitor I urii pe care 1-a
ridicat intre oameni.egoismul i min.dria.-El i-a aratat pe oameni ca
fai ai acelui4i parinte ceresc i ca mo tenitori ai acelora i bunuri.
Din orice neain ar fi fost, din orice clasa sociala i din orice rasa,
odata ce \'eneau Ia cre tinism se socoteau frafi intre ei i se iubeau
frite te, imparta indu- i bucuriile i durerile viefii, indemnindu-se
reciproc in desavinirea vietli intru Hristos. Prin . trecerea Ia
Cr tinism, ei deveneau madulare ale trupului tajnic al Domnului,
Biser,ica bucurindu-se cu t()ti de aceea i cinstire. In Hristos dispare
orice imparfire sao diferentiere a oamenUor dupa i rasa, stare sociala
sau sex: "nu mai este iudeu nici elin, no mai este nici rob nici slobod
nu mai este parte barbateasca i parte fem 'as a, ,pentru. d voi una
sinteti intru Hristos" (Gal. III, 2'8) Nici o de;osebire fazic sau
spirituals nu poate fi egala sau intrece chipul lui _Dumnezeu, care
este imprimat in fiinfa oricarui om. Mai mult declt legatura de
singe, 'Sau de orice fel, trebuie sa ne uneasd legatura de chip a lui
Dumnezeu.
Aceea i gindire i $imtire strabat i in scHerile Sf. Parinti i
Scriitori Biserice ti. Pentru ilustrare, dam cuvintul citorva glasuri
ale .&cestora:

. 1. - Minucin Felix afirma egalihitea naturytHi a oarnenilor i prin

aceasta indirect unitatea lor de origine i de fiinta, prin cuvintele:
"Toti ne na-tem cu o soaHa comuna, ne f deosebim prin virtuti"
(Octavius 37, lO) . Co alte cuvinte, ndreptatirea Ia bunurile vietii i
ale mintuirii este egalii Ia toti oamenii i numai vredoic.ia lor mora Ia
. produce deosebite indr ptatiri in fata bunurilor mintuirii in Iisus
Hristos. ,
.
In acela i seos i foarte lapidar se exprima i Sf. loan Gura de
<\ur cind zice: "Toti ' Bra exceptie sintem de aceea i natura"
:coment. Ia Ps. 58, 1. ) .
2. - Lactantiu se roste te a a de nimerit i de griitor, incit ai
mpresia ci vorb te anume impotriva rasi tilor de azi: "Daca noi
ofi am ie it dintr-un singur om, pe care-1 creie Dumnezeu, atunci
intern in mod cer,t to i i inruditi prin singe i de aceea este o a a de
11are crinia a uri un om cbiar dad el este un criminat Cu o mare
utere de sinteza scriitorul nostru bisericesc stigmatizeaza rasismul
a pe un pacat - strigitor 4a cer, care calca in picioare adevarul
nitatii de origine i de fiinta a neamului omenesc, dar mai ales
rinci]'Jiul semenului.
217

 Z
la

3. L- S. , . a
n
gone d li\,T-3
su..u...li nJ. az.a.. : ". N
.Ol sO
.u-tem . r:rat...-., n m
av.em acet:a i natura i acela i-ftestin "Cuv. 14, l4, Migne,.P G. 35,
. col. ss.o D pr.e'tO.IDUQi:gn;ea l:l btbire pe ca e ere tini m t o zjd te
. int.re noi oamenii de pe suprafata .pimintului, Fericihd Augustin
graie te "'Imparte te-ti iubirea ta peste tot pimintul, athnci vei iubi
pe,H-ristos eici madularele4ui Hristos se gases' .raspindite peste .tot
pamintul" (Ep. ln. 10, 8) ; Eu vorbesc in toate limbile, limb a mea
este greaca, limba mea este shiatia, limba mea este ebraica, limba
mea. este a eea a tuturor popoarelor' cici
-slot ;in comtmiune cu
toate p{)poarele. (Ep. 0 . 117, 19) . Cel patruns in a a grad de
pllterea inb i crqtine, acela este cu totul inaccesibil gr elii in care
cade rasismul. Sub)inierea marelui cugetator cre tin sugereazi
giildul ci, daca popoareJe de azi ar pune in locul urii iubirea, atunci
ar gasi $i lhnba . in care sa se infe1eagi in fata nevoilor.
Justetea atitudinii noastre fati de rasism se despnnde i dintr-o
proaspita pr.onuntare a unui om de tiinti competent in materie. In
momentul
fata, relativ foarte putini oameni de tiinta serio'i mai
accepts teoria inegalitafii umane pe baze rasiste. Dar trebuie sa
r unoa teti cii din punct de vedere politic ea este hica fo1osita .
. Teona raselor este eminamente antiumanista, printre cele mai
pt, temice care au fost folo.site vreodati p.entru a crea () justificare
aparc.utii, a inaccesibilitifij Ia cultura i Ia viata a diverselor varj.etap
-bilogiee a ()mului, cu nimicinferioare.
Antropologia car se ocupa ;CU ca:pitolul raselor, a avut marele
merit ,ae a desprinde aceas.ta explicatie' a variet tilor naturale de
.balaS.tld :falsi,ficator al aceJora care au folosit ac st 'domeniu al
:$tiintel pentru scoputi :neeurate. Este foarte clar pentru noi astizi,
cii teoria raselor trebuie socotita ca teorie antiumanistii care
folos te aspecte naturale, date ale biologiei o,nului, impo!riva lui.
Antr()p.;.toga arati foarte clar ca . nu eiisti nici o deosebire
Jd'ndainentaJi intre rasA, ca . toate deosebirile sint neesentiale ( t.
M.ilcu vezi: "'Umanjsmul i epoca noastra", in Gazet literara an 7,
nr. 8,.18, 2-1960., p. 3).
VECHIMEA SPEClEI UMANE.
,.

en

de

'

De i .omuJ este un fapt istoric, adica incadrat in spatiu. i intimp,

totu i nus-a putut preciza pina acum dataaparitiei sale in existenti
:fl.in.eonsecin nu... .s. a putut stabili nid vecbimea speciei umane.
Aceasta. pentru .ci originea omulni ..iese din Jimitele toriei i se
pierde in actul plio de taina a creatiei sale divine, care scapi
iinfelor a a z.ise pozitive. Astfel, pe cind omul i i de fi oari viata

218

- tbnp i spatiu, ongmea. lui fuge de timp, scapa metodei de

- .cereetar:e tiintif"rea. De aceea, tiin a n-a p tut stabili pina acum cu
certitudiDe ..virsta omului.
, Multi vreme s-a cautat in socotelile cifrelor un mijloc de a fixa
data creatiei lui Adam i rezultatele oscileaza intre mileniul al IV-Iea
i VII-lea inainte de Hristos. Dar exegetii cci mai de seama sint azi
de acord in a recunoa te ca propriu-zis no exista cronologie biblica
pentru toate timpurile anterioare lui Avraam.
Din momentul in care geliealogiile Genezei pot avea lacooe, ele
n9 pot servi Ia ftxarea cr nologiei. In consecinta, Biblia lasa toata
libertatea pe seama savantilor pentrn determinarea vechimii
omului, dupa documentele sao posibilitatile profane de care dispun
sau pe care le vor putea descoperi de aici inainte.
Ce ne ofera tiinta cu privire Ia vechimea speciei umane? Nimic
precis, definitiv i sigur. De fapt, nici un reprezeiltant al tiintei n-a
fost pina acum capabil sa calculeze in ani data . aparitiei omului.
Aceasta intre altele, pentru ca nici nu se cunosc fosilele primului om.
Cind pone $tiinta data aparitiei omului pe piilnint ? in ce eJj
geologica ? Un raspuns unanim acceptat definitiv la aceasta
intrebare nu s-a dat, caci nu toti paleontologii sint de aceea i parere
i discufia cu privire Ia aceasta chestiune continua. Purtatorii
di cutiei cu privire la data apar,itiei omului pe pamint, se impart
astfel in.doua-tabere: unii fixeaza aparitia .omului In era tertiara, iar
alpi in era qtiaternara.

Fara sa fie rezolvata definitiv problema prezentei omului in

.e oca tertiara .e aproape cu totul inlaturata din discufie. Totu i sint
unii paleontologi care inclina a impinge .prezenta omului pe glob
pina Ia tertiar. Dar ei n-au izb-utit sa ne arate i urmele omului in
aceasta ri;-(:Um ar fi: oselllinte sau vestigii sigure ale existenfei sale.
Daca nu exista - respectiv nu s-a gasit nimic astfel de Ia omul tertiar,
atunci cum a trecut unor paleontolog.i prin mint un om tertiar.
-lata cum: in anul186 , abatele Burg.eois descoperi Ia Thenay, iar
altii mai pe urma Ia Ipswich in Anglia, in ni te straturi terfiare mici
eolite (silexuri) a caror taiere este atribuita omului terfiar. Pe baza
lor, abatele Burgeois i i sustine pina Ia capat teza ci oamenii din
tertiar au taiat aceste silexuri, pentru a- i face din ele instrumente
foarte primitive ..lntre savantii care au imparta it parerea lui
menfionim pe cei mai insemnati: Mortilett i Quatrefages. Cu aceste
eolite care nu erau insotite de nici o altii urma omeneasca, nimeni na mai crezut in omul tertiar i atunci s-a pus problema: Cine a taiat
aceste pietr ? S-au incercat multe raspunsuri, dintre care cele mai
,

219

 ..

. ,;.'-

,.

'
:

.
'

. (vef. iulfit,: stnt :ace8tt2l':

tneit'.se' glsesc de

,ob.icei in
-t r llttale :Ji;e_: 'posi l til sub presiunea 'torentUo.r i terennrilor
f()VIijdu se u.nele de akele-:ac-esfe,giJelliuri si.se. fi'taiat,sin .re $i s3
luat astrel din tntimpl re; intap ar a de anumite ustensile, ee pa r
fi..cioplitede om
. .
., bat le:,.:Breuil, Om de m:Jre competenf3 '' in materie
p deontologie, a demonstrat .defiliitiv ca tiierea acestor.eolite. nu
(l'Oate at.ribui acpunti umane pentru ci au fo t gisite multe pietr:e
felul-llCesta chiar in ocean, e.poca din tertiarul inferior, in ca
ilimeni. np poate pretinde ci ar exista omul. De asemenea, Arcelin _
geol(},gui Rutot care au stndiat indelung .aceste eolit,e, au ajuns
cOOduzia ci nu ttebaie sa vedem in--ele o taiere c mdiponata ;
. cauu: pur t-.zicf cum ar fi: cildura .prea mare, presiuni, actiun
atmo:sf rici i altele, au pu.ttlt da na tere acestor eolite. A a fiin
concluzja ce,.se 'impune e te slceasta:. eolitele p tind proveni din a
cau.ze pur flzice nu probe za o lucrare de ordin uman
consecintn nici , exist nta omului in terfiar. Numai probe de a natura pot atesta existenfa hli.
. Recurgind Ia fosile, multi paleontologi cred ca unele din fosif
d scoperite pina acnm; sint din tertiar i ar .proba, 4eci, ceea ce
P-Ot- 'atesta eolitele. I>ar ffiri a trage Ia indohdi posibilita t
e dfeJ:::d:fo ile lterti U\ tr.e uie $.i S:punem urrniB,d par
lot 'n)i' de. ''se$fui\ paleontolagi a 'Bu ;cu- a,tem fosile din terpar
D_e :a eea,, jn conluzie, Ia problema omului tertiar trtbuie .
subliDie.ut iirl ditoat:ele:" existe ta omulni nn-i nicidecum .o dova W: lr'"' eii t,.unehip uman autentic deja in epo
t r.fiarJi, .:dnti einri. il t!hisi ..Urme 5lgllTe ale existentei sa]e "'
.- ea:s epoca PU. s-au doudit inca.
in I .Stadiul , adu l al ceteetarilor, " mai . multi reprezentanp
; ' les cei speclalizafi in. paleontologic i preistorie fixean
dabl aparitiei ornului
pa int in . era qnatemarl. Numai in .
priv te :ama:ountele, s ,afirmi pa.reri d.iferite. Epoca in care
aparut omul, era o fazi interglaciara, cu climat cald. Oarec
geologi considera aceasti fazi integralista, ca a doua i penulti
al*i oameni de tiiota, in fruote cu vestitul p leontolog Marce
Bcnde, "au snsfinut - i ;!tabilit i aceasti faza era a treia i ulti
P.rin .urmare, omul apare in era quatemara i anume dupi to
"' pro.tnabilitlfile; --in 'Ce de a trei11 perioadi intei-gladari; numi

aumtd.,

pe

epoeiftli Wianit .ch.. ,.

.

:.CCi ce afirma apnripa primului om in aceasta epoci sustin ci c

i'i$portani'i
earacteristic vestigiu umanapartinitor aces

mai

epq: i"estC' maxilarul din Mauer, numit astfel dupa localitatea cu .

a.eeht i iiuine de rmgi Heidelberg, und.e s-a gasit in 1907 i din care
prici11i tl' pul oman reco'nstitliit dupi , ac.est tmic vestigiu poarta
numele de "Homo Heidelbergensis", care ar fi deci acel "Homo
Primigenius", atit de cautat de preistorici. Notam ca paleontologia
progresista a eazi ace t tip uman mai tirziu i anume in mijlocul
epocii quatemare (vezi etnogarfia contimintelor, p. 2-23) . Din acest
fapt i din aceta ca pe: "Pitecantropus Erectus" descoperit de
savantul olandez{X. E. Dubois in anul 1891-1894, linga localitatea
Trjnil di insula, Jawa, il a eaza Ia inceputul epocii quaternare (ibid.
21) .Deducem ci paleo :&.tologia progresisti il considera ca fiind acei
"Homo Primigenitus", de unde rezulta totodat ca dupi aceasta
paleontelogie ar fi existat o perioadi preschelhtna.
Din cele aritate mai sus rezulti, ci de i cronologia descoperirilor
e foarte cu anevoie de precizat - tiin:ta ne poate spime cert ca omul
a apirut in istoria pamintului ca ultima din t;ipturi i anume in
quaternar, fie in a treia perioadi interglaciara - cea cheleiana .-fie
intr-01 perioadi precl::teliana. Atit po lte sa ne spuni tiinta despre
vechimea omului i nimic mai mult. Mai notim ci paleontoJogia
progrdisti actmdi afirma categoric aparitia omului in epoca
quaternari.
1
Curioasa i neodihnita, tiinta a ficut multe ince ari de a
precjza i in mai de ap,r ape vec,himea sp.eciei umane, dar toate
acestea sint nesigure. Totmili de aceea u iiltrim in arnanunte.
Subliniein doar faptul ca i in acest domeniu, posibilitatile au fost
con iderQ.bil sporite de aplicarea cuceririlor tiinfei in rnaterie de
energie nucleari i anume procede'ulcu carbon 14.

. Pini acam citeva decenii in urma, tiinfa evalua vechirnea spedei

umane' intre J.SOOO i 5008& ani. Ea nu poate decit sa compare in
mod aproximativ virsta omului cu virsta celorlalte fiinte - aceste
comparatti ce depind de calcule intimplitoare, vor da intotdeauna
rezpltate diferite, cu atit mai virtos cu crt pentru vecbiniea speciei
umane tiinta are inca a a de pufine date masurabile.
Desigur, tiinta poate fi surprinsi de noi descoperiri care sa
arunce lumini nOi asupra vechimii speciei umane. Mai ales energia
nuclear ce. se folose te azi in calcularea vecbimii straturilor
geologice san a celor cuprinzitoare de vestigii preistorice poate
aduce noutati;
'
Orieum s.e vor infiip,a de aici inainte rezultatele cecetirilor
tiinfifice in aceasti cbestiune, trebuie sa subliniem faptul ci din
pond-de vedere cr tin ne este indiferenti data aparitiei omului pe

221-

. pJ P\.t,:::tici,. v_e b:iGl t.;sp' 'l"-:uJl1 e . . (} ..eh Jun. de reso

ttij tt i de pe unna d Jt,a-rii :ireia nu-s delpc at ca niei qo.
. j L.morOJ.bt,...;,_J.) .<'-af!e , .!J .r..f pu s preoc;upat nidod t;i
a e ti pr9:blemi, Fi a:Ja t,o i o lasa mai departe .pe seiuna tiin
a c"m nu s-a pronuntat :nici cu privire Ia felul cum avem
injelegem ca dimensiuni -oe timp .. eel6 zile ale cr atiuqii. A"
pen ru ca in fata feluhd cre tin de a vedea lucrurile, nu vi
.det rmina valoar a, ci natura
. pozitia .sa in cadrul cosmos
precuQl i .f ptele ce reu e te sa le realizeze,
care biru _
dintele ooorutatofl al vremii. in fine, Jruli ootez ca Biblia ar pl
pen.tru o vechio)_e a speciei u.maoe de 5000-7000 de ani. Cit priv .
contrlbutia istoric reJati:v -la problema in discupe, de i nu-i
cmnpetenta acestei ch ti..-.ni, mentionam doar atit ca cifrele va
e ,l.a 090 de ani p a fa sooo de ani.

prin

'

DESPRE SUFLET ' I MANIFESTARILE SALE.

Pentril reli,gie,.exist"nta SlJfletului omenesc este -ca o subsianta
sine statatoare i independe11ta de . trup, avind propriile
functiuni, es(e o dogma fundamentals. Dar existenta unui princip"
al actelor suflete ti ale omulu.i, este un adevar fundam ntal i pen
tijn,fa . D.ar ,U Qti, .oamnii . 4e $fiinta : re u osc sufl tul ca pe
ta to,ar , ca p,e o re litate re - i a. re
r.cm. litat pto.,p. d i.d,e .
si e - e teDcta i r tiunea st Deteasci (1 ex:iste tei sale, dt\ci ca pe
substanta. Mat r-alismttl .ttiintific reduce toate actele stdlet ti
. .:manif ti;ri 3ilJ.Q ..P u,Jpg ul stadiu al evolufiei. Numai dualism
psibQ.:.fiZiC 4firma - J.totarire existenta a doua realitati bi :e distin
i intr-o - oar_ re .mis ra mdependenta' .una de alta, J ateria sa
tr'upJII ' :substantA- materiali 'i sutletul ca . substanti spiritual
. Dr ie ' - . ace;stei . c.onceppi este . igtr-o oarecare masura - .
paraleli.siJiuf p:sibo-ftzie, din c;tre ' feoomenele suflet ti
c.orespoudentul h r !n pro esele fjzice ale trupului omenesc, ca
insotesc adele sufletului, dar nu le cauzeazi, le exprima, dar nu
produce.
,
. Psihoh>gia experimeotala moderna are pretentia sa fie i r3mbt.a o tiintii e acti. Nu vrea sa tragi concluzia reasca ce sc
de$prinde. din realitatea acestei dualitap, pe care o afirma prin
. par,alelismul psih fu:ic:: i anume nu vrea sa recunoasca existen
. unei...substantt ...suftete ti ,J( prhu;ipiu. .u izvor al manifestarilo r
. suflete tj. E_a se cr.ede a ..raminea numai Ia fenomene fira a -n e
preoc pa de- substaata .care dapi socotinta .. i at fi de competen fa
.

.:}

22

metafJiicei . in sensul acesta 'i numai in acesta ea se num te "'o

psihoJo.gie tara suflet supunindu se cuvintului ei de ordineH; s
ac eptam firi emotie o .psibologie fiiri-sutlet. Daca procesele fizice
care insotese actele suflet ti i i au substratul sau . principiul lor
proprio din care rezulta i anume substanfa .materiala a trupului,
atunci se pone intrebarea: care este substratul sau principiul ce sta
Ia baza actelor suflet ti i din care acestea izvorasc? .De unde
reiulta ca insu i- paralelismul psihofizic dus pina Ia capat cere un
substrat sau un principiu i pentru procesele psihice a,a cum exista
un pentru cele fiZice. Acesta ste sufletul, subst&qta spirituala_.
Dopa cum remarca psihologi de renume ca: Theodor Lips,
Oswald Koppe, H go Miinsterberg, necesitatea substantei sufletului
este ceruta de faptele suflete ti care nu pot fi e plicate fiira de ea.
Cele ma'l insemnate dintre acestea sint urmatoarele:
1.- onstiinta noastri psihoJogica care domina toate actele vietii
sufletesti. Ea raporteaza -catre eu'l nostru procesele fizice a1e
existentei nervoase i le transforma in acte psihice, transformind
actul mecanic al excitatiei in actul reflectat i con tient al senzatiei.
in fata acestui act se na te intrebarea: cum poate ajunge materia
singura in starea de con tiinfa, cum se poate reflecta-cugeta, pe sine
insa i ? Este marea problema , pe care o deschide actul con tiintei.
Asu ra ei marele fiziolog Dubois Reymond in lucrarea sa: "Grenzen
der menschlichen Erkentnis" -_ limitele cunoa terii omene ti - se'
pronunta in felul urmator: este i ramine ,cu desavir ire pentru
totdeauna de neinfeles ca unui numar de atomi de carbon, hidrogen,
oxigen, etc. , sa nu-i fie indiferent faptul cum au fost a ezati i cum sau mi cat sau cum se vor a eza i se vor mi ca, in nici un chip nu
este priceput cum din combinarea lor a inceput sa se nasca
con ti.infa. Mi carea nu poate produce mi care. Ea nu este decit
prefacerea . de energie fiira a lisa vreun rest care sa explice '
producerea coli tiintei. Asupra genezei acestui mister (con tiinta)
vom avea un 'perpetuum ignorabinius, caci dopa firea lucruritor,
con tiinta nu va fi explicata prin conditii materiale.
Daca adincim un pic acest proces al autocon tiinfei ne dam
eama i mai bine de faptul ca el 04- poate fl redus Ia materie. Ce
ste constiinta in sine? Este o actiune in care subiectul actiunii
:levine si obiectul acestei actiuni si anume eul nostru actio-neaza
tsupra sa insasi,
prinde pe el insusi. Cu alte cuvinte, actiunea
)iea.ca de Ia eul nostru i se indreapta asupra eului nostru insu i.
)ri, in lumea fizica orice mi care nu se produce de Ia sine, dupa
urn trici directiunea sau durata ei nu se produce de'la sine i nici.11u

se

223

- - .-. :; : :.:-:: .:-->

- - -- -:"!

"!;-.

'

- "'.

: .

.,.:

. :C:titin d., se

Deete asupra $a insiJi. Deci, inteleetul este corp.

p ' spiritualitatea actelor sufietnlui. Actek

silfietulij.l n'u se.P.Ot eipJ ;l ;nicl prin materie i niei-- :atnbute

2 , - .Simplitatea
acest ia

eact

caracteristice , materiale . sint: ctimp)e tat

'dive Jitatea. $ spapaJitatea, lJIBteria este extinsa, ded divizib" Actele .sufietului prin care percepem m..teria sint neextinse, unice .
sim.ple. NQi per.cepem biedele care se' prezinta totd anna sub
eQ.P,lexa . diversitate de impres; i de imagini sub forma un
reeptii simplt, 1nUc i totale: casi un . po:m, --.m. ..om. C-tne
iJttri.ldU.cem riiina in 1lpi fierbint.e, exeitapiie c:a1orice sint foam
diferite Cind vedem . elcitafiile vizqaie sipJ diferjte, Ia.. fel cu eeL
a 'tjce Ja aU.Z:Ol un;ui : cj tec. i totu i noi veiJl des.pre ele
per epfieunici, o reprezentate, o. notinne. Ca si' fi p()sibil a
luen.: treb.uie ca 'argumentul perceptor sa ,fje . el iQsn,i uk
imaterial ca prin eJ materia sa s dematerializeze, complexul sa &e
simplifice, variat.td i discontinuul sa se t&taliZeze in actuJ unic ru
pereeptiei sau notb.mii. Acest agent perceptor nu este altceva dec,
sttbSta.IJ .sitnpla activa i itnateriali a sufietului.

A 11-ta 'chisu,i ctewr. sntletului o tele,gem . m;ti bine daei

. iabf),,-p., .. iisopfa. letJih i de.:e;ug tare( care se pr ta run act
simpl..! c.e poate fi expJie-.t in cb'p nia.teriaL l\'lateJia nu poate fi n.i

ill:tflitat)de ;element u 'Sa - f!e divizih.Ul.

.
--il!l'stlt: br aetJlrea ,s.e..pr dllti . l.m.act simpl , .cbJar $ atunci
tittCI:-_- tri&tr pt' asupra nei .Jtiulfillii de obiecte intt.eg . ,,intreg
procesnl-' de cilgetare const in manifestarea acestei simplifwapi.

Cum Std S..}bara acesf proces::porne kd :Ja SeBZJJtii :multe ca.re

.se:..,upsfocmiJn> intaginl,, muUe....D ace,stea, '--ugetarea face apoi o

ilnit :aisjialdoitellflilg i1e fi riimme tmpnnea, int.rind cu aceasta

iu QIJltm:iul s.piritului. D-in nofiuile, rapunea, form zi :tpoi Ju.deci

iar din ele silogisme, rationamente. intreg .procesul cugetadi este
dupi cum vede 0 tendinta spre simpliflcare i unitate, ceea ce
inseamni .ca 'i principiul ee s-ti Ia bazi est.e simplu i unitar. Deci
fen()Jil:enul cugetirii.. eonsta ,Jn a4:te sbnple c nu pot fi explicate
dip .r:-t n pft.nc pfU m t .- pentr ci materia nu-i simpli.
t-Y.-" EftF "8u fletesc,si .:identitatea actelor sufletului nu se poate
e;.plica3deeit
daei adniitttm , existen ta. unui , .principia . sim ptu ".i
neschinibitor .catre- care totul se raporteazi i care rimine
piijietu.u :aeefi$i""ti:'id ntic cu : sine. Acest principiu este eul eare .:
..

. . ..;-.

..

...

.- d!: -f y ,m ; J m11'1t s
,4# le';'

. ''"'

mai ;P;nlin coil tie t 1\i toa

fe'Yfil"''< ,o t clJ: -:'vatieta ea -. Sictelor i materiilor

'l(;r! Ji t fi/ r se d&Ved ite fotdeauna ca subiedul

liiiiltei Diiair ttndtt ldentic cu e. tn niJLi;r trupul nostru i in .

.j rul nostru tottd se scbimba. Condipa. materiei organice -este in
continlla schimbare. In orgb:nismul nostru totul se schimba cu
:vjrsta; tbftil . piria Ia 'Ultima tellilit Dar de i dupii trup, omul se
seWiUlbi necontenit; se preface, imbltrin te, rimine totu i acela i,
acela i-eu se ga te i ul de lO':de 1.1ni ito eel de 50 de ani, de
n@lti c acela i prinHpiu ms6le te timpul in tot cursul vietii
salepiimmt ti.
.
..
.
-
DAei :snflettd ar fi o nuinatie a m ateriei atunci i el ar trebni sa
fie' cliprins: in aeest proces al scliimbiirilor. Cu toate acestea, enl
nostni mme ac1a i iri toate virstele i in toate 1mprejuririle, en
te.l 'atptitu'ijmi ale' 'sale . ce a ce insea'irtn'A . fpeste vretnelnicia
mat riala
trttpului, rebuie
existe permanent i uliitatea nnui
prin ipiu apa,rte, deos JJit de materie, nesilpus l'ilriapunUor ei, deci
neschimbabil, inlaterial, perpetuu i nemuritor. Din aceasti
,pernjanenta a etdui rezulta i constitnfia-identitAtillui tara de care
o-ar emta *iti eel mai elemental' act de Jud ti, 'ciici poSiHilitlltea
judetafii pr:esupune in primtd rind identitatea stlbiectului, acela i
eel "de ;rzi .eli eel d ieri i en
de V,iitor. ' Aceastii pennanenti a
$Ubiettt'*tur . a rimas aceiai fu .eurinl adtlor in permanenta .
J hinibare. Con$Hinta idelititapi eului nu se.poate expliea psibologic
i nic.i ca nil produs al aeqlatitatii s n t ti(cnlh spune wtindt, tid
jdentitatta i p,e_nnanenta .sufletului este cea care fac posibili
asocb t stariJor din trecut u cele dhi prezdtt, iar sdirile actuale a.le
uttuf moment diferi de eele ale momeiltnlui u;lt rior i deci nu se
poate...explica permanentul prin scbimbitor, .-a a cum vrea
a alitat a.
'
'
.
. 4. Co!Mtiinta logici, morala; estetici, si eea religioasii, nu se pot
exp firi:existenfa suftetUiui, d'upa cum nu se poate expliea 'niei
fenomenut vointei libere specifice spiritului i care nu poate fi
produs deeit .de o substanta 'striini de legea necesitatii c re
caracterizeazi materia
'foate a este fapte . impun concluzia: Este necesar un principiu
care produce actele staftet ti i conditimteazi pe cele ftzice. Acest
prineiJ)'iu , nu-i identic en eel material de ordin fornial, subst&Dpal i
un ar. : )1 este - susbstanta sufletului, substanta Iibera, activa i
splrifuali. Deci, ' duaiismul absolut al p ralelismnlui psibo-ftzie,
t:rebiiie corectai-in :sensul unui paralelism . psiho-flZic relativ, in care

u cr .

ea

22S.

 . . :' l. ;- ;. t; ti.

'- - - :::t;- --:i!.

.

, -' i@ ).l* l :'idifttl-!:; n :,f.i J. g t 9li4 r

_., .r. ll lS-

. tntr.-o o xist .

l _ eate - ":- - utat:._ 'Sitli'ie t :.- t mp ex,

-. , e - -.s

.-; ..'!!e. ".

P, t l_

_ ffirr:

eli: .:_ c r- t.at [i:i _ .

l bonl. u, r,p n i lJe..$t per,ite"'' _ .n t riei org2lnice n . ele Jleiltele .

sp.e. tl ca."'- re.t9tti,.dup eJ rea .ma riei, v,a mine ppnc
vl!a(1;;s QeAAt.- ;Qar. t *e werieJ!tel ,de acest feLdimi (I
il}gJit_a 11)-etodit - O,recii . .e t .-atceptarea adevJrului conflrmat
tpedenfa ca trupul _ fiecaruia din noi nu e identic c.u e l i
rh J; a . ,;:e hd: i ;
,IJ c,, ., r etat,a _t puJuj, .- procenl
miQiqfii e pu;poate. pndqt(\ c npa,tere etdui. Qe eia - ,c_ .
J{.i\eWl l n ;S,, nilh- ct l ( i,d nUor_fi al p ologilor f"lziolog
e"m 9g_ 1' . Pr tenPJI. lpr .d a 4escoperi ufte,t l ppmind de
aJJi. " PJlJni. ,
'
.. :.. -.- lN d w- . e L inc rcarea .de _ explica omul biologi
!

\lhUM,rat Jn co cepfia: 4efiwfiet pe

'

are i-q d,i i unia ismnl ilo

. qQ}
t -, qnilateral
(tld) vii qt,.ca
c6arple
Et u poat
epta uci
I
p fie
-c -<
c;i filJitA' aceast
lDSemna
0 mcc.
tilate.
n
.
f f l' .,)_;:':.t\. Ji .-. -9chm lJ1nJt . ,p,rm .Jo,c"'l .. b, r.m.oP:ih_rr,, ca,re
. pAea*e, shlt r etatori ,_care in iologie foloses .unilateral explicatff

! ll,

t:.n.a - J -, _

- : . :._..

. .

iP: i- t;;,a f. t ,. c ,iti sa, X,P,lic . v ata supeqo ta a

. . a itl.DJ{
PI tt a - hli . r.t n. Jugt J. w4 t - te s'!ll>linial:a
Q1ijanul t 1\1ijeu o ,tpli tie "-nilat r li de 9rdin vulga r
.a. "-iD t:Usa. t Pe '9m .fl,.

ere .

Q - .uiee

Jalsa

4PP e :natura
--:
e st r; 1. n"lat , .._ il' a a t
- :c e,!J.w
M:'":"tr-- -,1'\W
m f---
i -::- . t< u:
J Oror<it!"P-:d.A'i>a, ... , -e ,t ,. er.a.,A ,. ,, .S C.-

bli

-l
d'e(u.rm:;pe ;\ ,,. rellUdnd -1 personalitatea . Ji-- r$pectivele .. de
d,e,; Q I.f..: .,. (. iJ..JP.!.\D; W.,'!. L -.l ; .p,.oca JlQ*'s tr..,, Jn "..G . ta. lit.er: r.a...;,, a.n' u' I
3U.,
A

. vn,n'r 8,1 il,i96o,p.3:). . ..

' . . . . .. ..... .. .
f L3},;3.1t1l N l J) U!l.P ri .P,e, Q j)t tiA.t ; ca(l. -4 MU&u Jn felul

ib r 9tugia d pre ca,re. s-a tinut rece t la pma

uh ;;- ..ngres e'Ste de . semenea amen ntata de :aceast t ndintfl
rq itpr:: -

explic vii. Se , ie zi ca .annmite . droguri. f : Odifica anumiti

parametri ai activitatii noastre superioare. De exemplu, mescalina
intr usij ili:corpuJnostru face ca 4,1;rice sunetpe care-1 producem s.a
netdsotiide o vizi ne co1onita. Aztecii au orotosit-o i o mai rolosesc.
I> :a&,WJle,$ , ." ii . hor tml s r tat d.e glapd - su rorenaJi eu
.....a, ijjtT;,propr a ; er. $i!it pall . i Qu n.teze pP,ternic yiaJa
. - piifiiSZCJn iiil iJJiilijiSttat la\un . pacJdtln .:d9ZfniJtri a tic.ut ca
tJf!t! :l!" -- X Pt J,'l. !9:g-Y 9,e 'P f- Yc rl.- t ':. ,._ i -- er .
.
.:.::6

s .

"'

A fi:grqit , si,:. continua.MiJcn, sii acceptam tendinta de a explica

viata. p5Htlei a ' mului nuniai prin . jocul acestor substante
inctJtnpaUbile, sa ..redea - i ' sA explice "Complexitatea viefi.i npastre
snnet ti.
De fapt, astfel de tendinte de a explica sufletul i manifestarile
sale nu e . adecvati . en fnnctiile fund mentale -ale sufletului uman,
care ..se desfii,oara in . 3 moduri principale: intelectul care se
manifesta . en naz infa continua de a, cunoa te adevarul sau
re tlitatea, precum i ca tendin.tii de a :cnnoa te ade arnl absolut pe
D.mneze sentimentul, felul spirituhti de a reactiona fata de
realitatea din afara de el, exprimind intreaga fiinta a spiritu1ui in
cob.eret en realitatea din afari,.cuprinziml sensi litatea flZica i cea
superioari sau spirituala . avind ca manifesta caracteristice ale
sa1e:1sentimentul ligios, eel estetic i moral, voinfa, facultatea de a
realiza, adici de a reduce in fapte reprezentarile insotite de
sentimente ptacute sau de a respinge pe cele nepF.ico.te, imprimind in
gradul eel mai mare valoarea omului.
n\n cele de ntai sus putem vedea ca sutletul omului cuprinde in
substanta sa toate lo:irtnfile necesare vietii superioare i unui raport
con tient, liber i viu cu spiritualitatea absoluta - Dumnezen - i
q,rqul .relativ i marginit, dupi ,cum tot el asigura omuluLprimatul in .
cosmos precum i calitatea de inta care- i -fiiure$te destinul.
SPIRITUALITATEA

LIBERT A:TEASUFLETULUI.

Din prelegerea an-terio;.ra am putut $3 ne dam seama despre

spiritualit tea sufletului, adica insu irea lui de a fi spiritual; cind
. zicem c' sufletill este spiritUal intelegem ca el nu consta din materie
ponderabila - ca - trupul, ci este {) substanta' fina, imateriala ca
rapnnea i libertate - este slfirit.
Prin spiritualitatea sufletului nu trebu'e sa intelegem ci snfletul
ar fi Upsit-de ,'()rice continut. Ue i este osubstanta cu totul deosebita
de materie, totu i substanta sunetului- trebuie si aiba consistent& ei;
sufletul este o sutsstanta imateriala i totu i are o anumita
consistenta. Qarecare, analogie ar oferi ectoplasma mediilor din
experieMele spirituale, despre care vorbe te Ch. Richet in lucr.area
sa: "Tntite de metaphisique", p. 593. Daci n-ar avea o oarecare
consistenta, -atunci n-am 'putea co cepe cum ia sufletul contact cu
materia fati de care trebuie si ajbi un punct de atingere sub forme
oareeare. Chiar legitura 'Sutletulut cu tru,pul in unitatea fiintei
omene ti reclama acest lucru, adici acest contact. De aceea, o .fo i
221

' :aHt:!!t#te:!E :

lQgir r.#f:llJ - Astf l, Terfulian vo.rbeftt'. d_e o' moarte a-atf riei
. sp ,.se ,.:,La apu Ji F'r,A usfln ,i' f. Grigorie de

.:

e;: ; = esl.

SD:lgt i,f;.:.peno,.l\ll' Jl '

po lltaiei\

uali - h:spiritulcu, : . tJ _ J!U

eti;...jei ;.IJlLlDde,p, p.d nte de .Jegituta temporari c_

}., - Uf,;:li:.=J:t'::!
::;
!
}!:lt:
,rff. tape
de,tijnti

-tori.Jj pe .>O menii

de altidati 'ipe
cuttt.Mr-m)p.;1a:s tl-it .e:hJ plfj. :UJid..._ te .$edial s b tulni
: :tppiQ:
ijl:.t"j;i,?,:
t ti tl.unii! in P ( r&n) ,:in. inW.. in pliDiin
iti. int3
tot:eJrupw

'i

intim d.e-ea; ea te. principbJ.I san

Qppl,llrn 'iA lte\ ti>iQ. -tillis.e,ic,.sub taJJ,ta' ilfletnlu.i e$te
legati
uta>tniilroi' ,fenolnen lor
dar ' se manifestl in fo.nrta lni
rioad . principiu ..al vi tiLiA.t l tpale, reli oase, orale, etc.

-v we,

p,-,ria, ier..

. :-,, ._

. .

.. m z:=: :::::::
no #ia e , j'(

. p iptu $p al : rnia i se dator te faptul

f)'eY : .,.. t";'''DD ''S..ar t pu:tea

te- Cll '&:fiicUJ pdncipjU . aJ
. ejiu,Jiltir J e$:tb.(U.!U,m -- . Ji$.tiinfel), :ei i--lnaterla- "eonst - .,din
pa.J$ .ne . aJtfel; : unibltea s:adletu.l i in geileral :. :te o. condijie
nijapAta,ti. a sp ritu.alitatii.lu ;tici ,fi.in4 $implu'li n.ec q ;pus, utletul
nu:;tpo .e.::avea .-p Xr-tt"i::D..t.et ; n na.. :tura Int.fl. :nt.c..J.l":-'' AJ'"f' jes.tat: I.Ul.o. .D . . e
. llnXl 'mwtl<d uliitat:::sufletUlubeste un ', Jndi u:ciQtfiscutabil a:J
.spintMJi tit :.Sale. :Firi _ sJJt,Itt jut . I,t \.,p,te.a ._.e..,.Jica nici
--..""'W, :d .Q; - ,.Jtiintei -. alit tii oastre;clci - te.ria. d

-- - - .,gmt -'*Er ,.,..t- ,.nuP:rU. '"' uie:. seJrimbin.--''Dec; -

'Q4,;; :.P e.:in.'fiiota'ODl:Uhil un-:iprineipi imater,ial , spiritual

."' Piiiii' feintifineJeci,se. paftedJI Uterie.
.. . . _ _

 ' ':.;' .

:;.-5.:..
. />;'.-:;,;' ' : ;. '.:.::

. .. . ."
,. ; .t-;'/_':.-.: . .;.::; :;;' :,:.,_ ,:,:\ 1':.:.. .

'

'

..

. .:

'

.. . -

- :

;, .

.......... .

...;..;: .,

I ats::=;
lfemurite, de>libertte toate exprilnind teatitatiF-'ce napritvindin .
materie Ele"atestii 'f tllnt'-Sf)irituali a priDeipuloi -ee -le produce:
.suRetuL_ :Dar 'Suflt. .t Uulul .e eapabil . Jf de .aete de vointi ; i de
afectimu spirituale (de eUJllplu .dragostea.n,atenm sau tiliaUi) care
dur a:tn eiitda omc r,-orviclsitudmi 1de trupului.
.
. '.J. - ldentitatea univenali, in . spatiU:. sht:tbtm .. a activitatii
snflktgti, Dovada acestei- ideQtititi o. aduee fapt cii,in tot .cursul
timpvlui, pe , t()t. pii'mmful, $utletul ,cnnmui,: a. Abst. frimintat de
acel i mari probleme. P:robJeme m ri ale'destiJiitlni,, ale ootologiei
t;eos,.nologiei, ale existen:tei i ale mintuid sint:atilea i,.,chi,ar daca
so\ ifiiJe vari8't;-.$int date mai tn lt sau:qutLputin .itmcale. Ne aflam
debi in fta . cestui ;fapt impresi{,nant alU..itilii abmd te.a spiritnlui
umati, aUdentitafii modulUi siu degindir-e,,,st$tire fiw:eire.
. . .Ori identitat a , gindirii , doyed te exbtenta' unui , priqeiplu
spiritu._l, uJiiversal, iden ic in a atea ,;t:m toate tbnpurile in
toate lo.curlle, cici aceasta .identitate univenala,.nn se poate-- datora

'i

decit nnui principin i dep nde_,_t de e.9n:ting"nf.,tm ti :,i ;mai

re,u s de .limitele .de timp i- spat - Un ;:a.tafe Jiri mpiu . .spiritual
tiuton.Qm . i _ nirit;,lr. ."este 'Su.fletul. . F-aptulf e:i , ereiml .,stuje e- ca
.ilist ment+de ;JU estare - sulletUiu'i nu iitr.;;indreptlfe$'te :sl fa cern
d n el insu,i principi l. a'ctelor suOete ti, ca l ta: snDeteascli nu se
poate explica .fara existe ta;, sufletuluJ, cat tiJi ,prQI creier i se
serve te,de el ca de organul spontaaeitifiisai I a are.
..
0 dov di a spiritu lititii suOetufui'O oeob.stitui'1ibtr.tatea actelor
sale, :care nu . poate rezu:lta decit dintr-o -,substanfa :striina de 'legea

n sttafn -c' areo .caractemeazi.

,. Problema: daci> o.mnl '.e Iiller pe voq.p _ s.,a preocupat net;ootenit

niintea.;>omuhii. Rezolvarea 'ei angajeazii conceptia:r.despre lume i
V.la-f&. -A a se .face ci in cnl"Sul tim-pului aceaJSti.p blemi - a fost
rezolvati in chip. diferit J)iferitele rezolviri se redu . in esenta Ia
doui:> ai negarea libertifii S8U d'eteoitinismului . i D) atirmarea
li ertatii sau:in inlsmului. .
, -. ;:;,; ,,. ,
:, iutr;o.Q .astfel:de :Situatie trebuie Sa. dovedim'> existenfa ,Jibertatii
sufletuhd prin respingerea celor niai insemnate.: obiupimi ridicate
impotriva ei ca pli.B;dovezi strict .pozitive. , , . 't '",
., :l)'Uea maidnseJUufttrgrentate impotriva libertitii vine de la
transpunerea determinismului fJZic san ttii.,tific ,, in.: domeniul
ipiritufui. : Aceasta .. duce Ia . afinnatia: omul este supus legilor_
-

229

. . , J!f:#
. .. .... :* ni\i tl :e.,Jn iJ)UJPai c,drnpatit,ilir cJegea :auTJtlitatii ti. .
. .. t:J::a. i,ng-*' it; -.oo -o eg ' $cti$Yl)'U\._.i .. u,.
produce -fir-A:ea ,..Ji., a.ea acponeaaa .pe baza de motive i:"
. q d li er. q u -f Mta' sta .' il}. e.ul - v H te, ale ruL legi .

'

. ;

, ,

"
J.!ljf )UiJJ JPJlte.rie .. ' . _
, ,,.-:. :D.ete ilmnl e provoacii- : bpclir(}s tie legea conservi
il -.:1};ff,e\ il 'ti-'.lilmrtat wiAt r;eontrazice . conservl' ..

.- q rftieJi 1 J;;ijJ m Dtt!l11;fr !fJ.ret.ci

i- numai .se.traQsfC.rini Uupi

.. - n pti, ?.4CM l .lJI" iqtreg- compJe nl kn menelor nat11ra le
. D.:fi -.r ,y:.; !i; . ,.,,:i.h- .. o e. progrt$ele ..s :mii,Dai
: ua-B
.'.iiln:lrU.iA. ,iH.,ib. "' lir . ""e;; .O. ri',lih.ert,at e. a. -v.Pintc. i
-, ft)b, n.a.f 4 ;Mo,aJW
. idtQtJ4; .i WJA - tm t W. ti ,.,.,u 'bJtr mperea ;.,ii'Qlui caozal
.. namiil tt tnl i o., u mecanid (vompt) produce un . feoomen
n tUnil j 3t : in-.ijltefte<B"'in :energiei . prezente, pentru. prin
f; pta blt1lllftl se iftpo&ijuce Cmra DOU. .
- . ..
,
. rJ),jtr pliC3t: n$ rvarii e et:giei _ in domeniJ!l psjhicului

'este

t_e

d t

td9i . :psihol6gie;<care : :sustine .cii actele :;li!Jere sint

reiQ

j ;piotiVijlufcelui mai-pilternie..Acestea :d.etermina

l-

: . '-==== : 7a :.::::,::
,. diQ,g ;,./ ?;;eiate ,,.;,
.. ,solidarl .. cu. oonceptia - -- tatici .
atoft.ttsfi d pW;;,Pfta' J$ibrea ca i decizia viJinfei ilU rezultii din
. jocld ;meea al tJiptive}of,. j din . eonfmntatrea mobijului, re ne
. ..solicjta
o stra ptrsonalitate. Motiv-ul preponderent nu
,.at-efl; t4e.ltt iU;-J.IJtinia ln;< dare iatri parte integranta in
. sum. '5tinlar:\ . constituiePeUl nostru intNUn moment dat.. Eul .

c i.l, n aga\

-. -.. ,; rr:r.a.posjbiti tea .. .i

.:. ,.

(. :.

'

: :-.

" / - -

- -- A&St ;U..;v.iiW mf.AA pOR

. 1-

- ..

,:

'

pasiv-ifafi de m tive,- . iaetiv; dicij el

e. a-urma .

. : ':

. :'.:_,;.: .....,.

,, ' .

:. r..' . ''' . . ;._,

...

: c:,;CeJ;;IiJahpq ernte a; untent faptic impotdva Ubertapi se poate

loa _ . zic determinh}tfi - din rezultatele statistice i morale; din
nstan*a !: prapoFfiei -,- .. rimelor, sinucid Jj}or, cisitoriilor i
na,terilor imei anumite populatli, dete.ttnini tii concbid ca
fenomenele acestea, d i sint de ordin moral, s-e desta.,oara du'pa legi
anal ge celor ce stipinesc lumea materials . de aceea i neaga
e:iistenta vointeilipere.

Numai d. faptele constapte de statiStica moraHi, de.,i sint reale,

nil cdnstitniesc un argument stringent infavoareadeterminismului.
Statistica m&Pala nu poate dovedi ninikimpotriva libertipi vointei.
Ea doved te cei mult uniformitatea spiritillui :omenesc fi nicidecum
existenta liltertafii vointei, mai ales ca reznU$tele statistjce morale
sintde niulte ori discotabile i deci nevalaltile;
,
2. Adeva l d pre existenta ; li ertafii yointm se consolideaza
prin adocerea urmatoaretor argb nte pe care .le- avem Ia indemina
d toridi faptoloi ca vointa liberiheste un fap.t al experientei noastre.
a)A>raoinentu J metafizic, care -expUci exisfe ta: Ubertafii voiqfei.
Else Uaieazi pe prineipiul inyederat, c'i vointa, nu poate ri silita sa
voiascii :'Ceea eeraf iunea nu prezinta ca n ee.sar. Ratiunea' i
libertatea se, condijioneaza reciproc. Omul este liber pentru ca are .
raP;rne. \ Capacitatea vointei este propoqio li en eapacitatea
ratiunii, .Caci vointa nu poate .. rivni .nirnic' peste cadrele
reprezentarilor .. fumizate de rapune . Dar nu ''c()iite bine particular
ctm scutde ea, rapunea vede ca nu..i'bine universal. l>aca .numai
a easta determina vointa in chip necesar, iarmeaza cu evidenta cii
tot .ceea . ce nu - reprezinta bin le abSolut li UniVersal nu poate
determina :vointa in mod necesar.
,
' b) . Argumentul psihologic, eel mai pu e.rnic, odihne te pe
cQ fiinla ' libertltii, care e5te prezenta in adinenl eoloi nostru. De
fapt actul 'VOJOntar este insofit ' de sentime ) .:SaU COD ttinfa
libertatii. Prezenta acestui -Capt .in xperienta Jnterioar.a a: insul i e
indiscota'bita.:
.
in privinfa aceasta Bergson zice;. "Eul '-infailibil in constatari
imediate se simte Uber i declara acest lucf1:1. _Ori:no incape indoiala
ca noi ne simtbn liberi..' Celor care sustin ca elementol acesta e
iluzorio le m mba datoria de- a proba acest l cru.: i ei nu pot face
ni,nic din .a a .ceva Sentlmentul Ubertatii e. 'concrescut cu insa i
fi ta noastra in a a IJlisnri incit nici eforturile celei mai . severe
na nu..s' in sta sa dtis.tmga..
Din con tiinta libertatii derivi sentimentnl - de lini te al
:on tiintei impa6ite, dupa .savir irea unei fapte bone. Apoi
231

:., - -:.

. :..._.

:' ; - .::- . t ;_ ,,..- :--

...

'; tlaD:lJ ;.r .A mSlta i:mesunulie'! i pr.etind e-

:JJ..; g: f:::

. .. . .... .
,
4e; r. :.e
' taitv
f<r,{j;.

:j

Ji'othntt-eoirellate.,. \

. ..

: ta:,._, ,-o

> I'N!rl au,a ...

t. ,.oiuljpa

. . . . .. . . . ..

jne: 111 rl.l.i

."p.,_ pt.rdt
pe .. atit de. slgur te.

'i

ri

tfft4iJ)ete : O ea
t:.- ora.........Jllim ai
lJ;jilj,- iint absoluJn.ecesare fitide ele

tai,

- i =;t ;;

: -.:-:l: at.C. vf .A ,,Ji"': pJ! "l..a.e.ul-,Jib tv Mentul ,r .U.merl.tnl

:!e:p --ilitat.f(tnei:
t:::::-.:.rlct'*!;:t-p:une . ...:t .,,.:Enn;
::7
e:
.. ' ' . ''.
'exel .

flJ.nAtgumdt:ilhi&tome, .e tJre ,se.,..Z:J e- cons nsuL g neral a

n mlllql,: OJbeq ;: poeg
- uq&alt "i art:ilrisir a cu
e.,nv.ing re> -3 .: Xj entetlbtttitii/\rointei. Tptl oamenii :car-e nu-s
<

.. stipftiip,;c:i.ll.1,P,f J(Id fi -. - cea

inai .:putemici - eonvblgen

....:' '1!

;:(:.:.:: ;; :- . ' ; -- fl tM: t :; ir.-sb,t.t , a! rj, sa. e lice

uuIernh 1\f

M ,greeJi.Oiilet'"-li:.-$:i tare s f i acest

: -!:i!i, 1! =:;
p -.r,\mr$Q'Ptinil1lt l,li blvr lnpta p,entrn. libenate , nu
. polte
'
}
l...
J Ji:b.. :cleclt:.u,nad.C:vir,a ( C.i oilluleste.deJapt ::ijbet.
.
..

, riU,f :

:-,

'

'

. ..: 'i ln:, baza:, elor- :a,f.ibtte maf,:sus Ja elll inch.eierea:. Libertatea
v.ointeill.#eSti t :-o\ e litate indiseptabUa. , '

_ ... ai;i1lotQI1p -,a eptaf t .:mat tialismU,I i tiintifie de pre

-: 4 = :;:;:=::

. . omulili:l eaurdi a:::liberulu;t arbitru1nB. exclude

;::. :Taifif--;lijfi--*'tl:qaeJtr_n.jlli': 9'*tiiiir;t::omuhti ,l-nie -atlf -

--,,.,. : 7

::/ :t< ';: : .;": ._:,>- -- . . . : . . , . ... . .

.'

--

' .. !
. .

!.

. .

'.

-:-,..

'- .

':: ...

... :..

'

. . .

. .; \

,/..

' , J))l1SRREil'iU?AIU.iU.JU;ASUF
ETULUJ ....
.
.
.
.
. PENTltU l fEMURIREA . UI.
, ARGUMENTE

. ...: .

. ..' ;

, r:

. .

, P.. ro blem a .n em uririi suftetului e. ste o. chestiune fundamentala

pentru oriee religie , special, pentru crtJnism; d este Jegata
oi pe_ - ea se iotemei - dognta invierii dinr:norti putinta unei viefi
vi\'teare, ck . 'i cposibilitatea unei sancti6ni'ri definitive ti reale a
' bineluiti t'lnloi ca i posibititatea untife:riciri: viitoare, dqi insu i
s.cJ'pul ,Lposibilitatea unei viep religioas&-ioorale,,; ci i- p tru r:eligia
cr titul viata .de a,ici nu-i deck o pregitite 'pent-rH -cea :vUto re, care
.n.u-,. posibli' decit.-prip . netnurirea spftdtilui.]}ea$ tnenea.. problema
Jiemurir.ii .suflet lui cof),stituie eentrul 'inttegii- r,apnlogii cretine,
iiJJm. jt _ eu ea stl sau :cade -W.treaga fundamentare Q;fropblogica a
exis,;el1tei $'i JJ'lintUlrli omplui. 'Gmdirea :cr J,,eb-nsideri minttdrea
SUfl tdluLdrept o. alimtafie spirifuata tttre:-.UDipreambul fidei, sta
la msa i temeliat::religiei. Fari nemurirea sutl ttdui.,- raportul dintre
Dumn eu fi om; . .religia nu-:i sibili. . _ \ - , .> ,9:.;-, .
Ce, - f!Ste, -nemur.itea : stfftetuluit In . con-ceplja -: soiritualismului
erestin? :Pentnl ;a raspunde. ta acdsta .tnt'rd>ar ;trebuie si .&cern
. urmatparea distin fie: > :dsta dona. febn:i de a: fi J)emuritor: de Ia
.o futa .sa.. ptin natJira. Cel . dintij-;"i c.et:mai-- n il;c msta ,ina Q. as,a
4e pe pC)s hht.e. xi$tentet, lncit;;st Qe :01 ei!l'lposibil a fi
vre9lJatl Jtm t clevtata Aceast- J.lemurite atn propriu- is i
.- e:J:dusiv fU t'l: abwlqte; a a.rei ese_.ta este . de :a:emt1,1;-. a sta te
. nemurire 'propke n.umai lni Dumti zeu ....1iem..ritea in> sens absolut
._ .- ' l\tai: .eXift-a nemurire .priB natura, . e,,ce: revme nnei fiinte a
eirei natura este in a fel incit .odata adus in exi tenti ea trebuie
$i-;tMa:tlaa.- A-eeasti ;'f t nu -euteJiii; .-ea t.rebuie sa
enste 'totneatriUl. -. Ac sta pinta-'. -.nu are, xistentl i nemurirea
. absoluta e)l Dtimnezeu, ci oumai o existerita i nemnri-re relativa sau
'.pailialL . Thtn$i, ,_se. spune cu drept cuvint d ea este :neinudtoare
prin na:turi,pe tru . cii odati'2JCOJ"dati e steota sa,_ natura ii cere ca
s.-o pistreze:tottl.eauna.

- A.., stdm urmi fel de nemurire.iiatribuie spiritualismul creytin

sQftetulqi ,o-.enesc.A$tfe. nemurirea sutletulni. este s pnJvief:uirea
bti :dupa - :des.plrfirea -de t01p. :A-eeasti supravietmre consti in,
contm11area .vletii sale pr.opr:ij,: spirituale Hi pastrarea. faculti:tilor
sale S:J)iri le, -pteeu-m fi-a identitatns.t .a amfutirli . trecutuluiti a sentjm.entuluisiu de. respqosabilitate. nes.igur, aceasta via .no
mai .e\lprinde in - $ille ftJqqiumte, vege1;ative fi senzitive, ca atunei
. _
.
.
..

'i

san

'

;', \;' ; ;;: := =t=

. ; : . ' ",; /'' ' :' "''...

,.

. ,. : ;.' - ;( ;.. . ...:.

. .. . .

. , . :!,.:

: :.

volitio .fi->);.,.-'<.. Ji -'-""< _ , .----- - ..

,Q a.ifef::,(le: :_neMUrffe eontntsteaza .
..<! ,.,,. ''

.:

<, '

t...:, ;. . ......
ClJ . nemurirea
.

pozitivist/ - re .oo di >in rlir. _bll'oajiliJr. :man

in sen.s

din treclit in

4nnu,.q;dn1tf. tir - t : "3 t trr Jre :tQr,- ciel oarstfeJ

(Je .qellilJri" ; bUP,lit - eticl .se . Jlbilt za:r Ia viafa. pamil teascii fi la

4ut,. e(eib ::sri: teittntor, unuin . - I eea cr. tina

d nemurire
. Jijt;a$t4lhzt: 1:lj/,l:tmi:Unrta .g._ sens :t>anteist, care.consta 'in aceea d
Jtyi, 1Jind linifi tt::tnlnle_ Jot' li lllurim . nit:imbtij-, ci ne re"mtoar em
nuiUal;;deV li ;...n- :: ecat- :0- astt l' de peninrir d;estiinfeazi

:p'r. batitatta1 dtPiattA ; -i;;fieeArul - inS :,rres.,onsabilitatea aetelor

s.Ne nqiir re$tini$0*tr steaza : m .rme .,i ttf:nemurirea in sens

mli:te t r;tlltpi::
\ pmul'. ind., rno#lre ;se .cJeseo.mpnne :in pirtile
matttiill 4in rexciJn fii ta ,a,. dar um rnateria- 4ttpit eobe-eppa

ntatt-l"iillWnijiJd "v-.$l)ieif'bnuU nu pier.e, ch isti in veei sub

fo nn 4-Jii. eelel() ;--'mttteriale < in . .care se- ;des.compune, ,,adici
nemuritor,.,deel Qem,uri:re r :f'i,ireintQarcerea - matetiei din,om m
_ i .... o. . as:.tfel d. .e . ne.mu. tJre - este
m
L .e, n.- lta. t, , :: ;t_ ,J!D. A. ::..a . l. lla;te.. ri Lc, ,.o.. . sm
idl$lld'''''o' odispl!tifie. . tot#tli :a ;OmQIJJi-, material in ,materia
unwe.f;$ 1i fk9', ejat.e. , ' _ ufte.:hilui.+ subsf1lilfi. spirituala Bra de care
0

!lSit:f' llll.,

f p-r.,iJlitmnri :: ;-,{ ' . . - ;, <', .. , , : . -, -- , .

-- , ,_,/(;f IJ - $ fel ;tri d, a

pe ; emutfirta sint-tl\lpa cotc9tla

.. U ttr. i'ttr.o,priJ1Jt .lJ.-:a'itb.UltiCl.icomun ,cu :nemUrirea ereJtiUA, prin

car,. 1llttl'g-.i

' ,Jdtet)ll :tr?f_i e .dup desp rpre.a lui d tnlp . o

pf!i

-.';;-A, -, - - ' ._ .;,,_ '" , . ._ . . ,

. .. _ _ .

.';. -: juile; t ;.t:pe_.,car. ):.seL.t.Jueazi. llemurirea,. sufletului , sin-t

until:ioar.J ,; _ : :;._ 1; T

: '- t#i

_;

<

.:

- . ,

-tiifm!jt!lwntGioetcrsalt'mitathic1 -;;care pl nmde 1a':natura

. - .,.,.IJi, iA - .-e -Ji ll ee -in mijd,iapri ri dintr-insa.:tremuril"ea

itr iiliUfJ.:--:t: . - , -,;f:
' .. .- . ,. . .. _ .... .. . ..
---- _.;;:iFaU. l la>Pitag ra l eoala - sa, car."ewune- ,peutru.:prima

-dat.ftteO:riW_ Ii1etel1lp5ibotei; e asemenea :Ia .,marele ' filozof Platon,

plrintele ne utirii sufletuhti in lucrarea sa: 'P:b-aedon". u'ar in
teC)pa . sa udespre ' p_ree tenfa .sufletului 'i despre -met mpsibo
('tmtrlJili a :;':SUflet.t&lui)J l se depArt d eonelumile ; ue.
.Aiimrf. (,1 ttO;,at"-hariglrM.tmt. -sustinut i de imparatJJI Marcu
-- -A;)f,Wiill;hptn Jit;.neinufl.rea su:tlebilui era&:iezA- :fav rabili -da,r
..._
rirtta.Ui+" itl, -a ntunai..tneima '""' , . -,.,.-.,,. .:.,.- .. , ',- -,
Jt1-' murlrea o,suflej\dui deeurg': . flresc 1din insa i natura lui. ,:sgt-ii\UfaN'Sb11etiil"lfti\;tupnnar ttf sm .nio t - :prln plu -de

,;20 '

41-

. .

i.J t Jihjqiutsjmplu- ..np-i .putem atribui nici parti

3ti tMlititibtrn ,:densi,.ne :" n i pirtfr entiale ca
s tAAt \tJD.IiU . din;m imtilW;;,priJ.ltipij d sebitEt:f ic.De unde

ttih)tiv

rezulti ; prjn::-iJ!sa i .n turil csa, stdl tuLnu-isupus nici,di:viziu ii i

nici deS;compunerii. Prln uisa i . natura sa : el riimine iun subiect
Venle; a.pt de existenta -eteml. Pentru el o-ar putea e'Kista decit un
sbigur 1llod de a sfi i: nimidrea. ,
in ordjuea naturii, o ' fibita poate ti:distrusl in dona Jeluri:. ,prin
divjzitme, descompu:nere ssri prin nimicire. De xtq J}lu, un obuz
fac, e plodi ,care sint pr iedate in....d partare in,tt(Jafe directiile i
astfel obuzul a distms prin divi.Ziune i imp e paJ1ile .sale
compon.ente. Dar aceasta.distrugere :nu-i cea IIUt:,li;adicala din cite sar. pt tea. < pr- upun.e, : tin obiecteh -divizate \.\ ramin ceva:
fraginente.- Orise p te-conc pe o distrugere:in. are sa.nu fie crutat
nbnic18au$il :nu rammi absolut nimic Asl;.i nlmidrea propriu-zisa.
Ca o . forta simpla sp'irituala ca sufletul nostru nu poate fi diVizata,
ni i de$c m:pUsa asta-i .ce.va matpresus,de orice.indoiala.
N ti fnrta-:cr taliJJ; poat' :fi nimicita.lnJi r:nutteliali tii afinna
. :in eotillua mi_Jcare din cosmos. agentji 'singu ri':sint distru i {mai
bine zis' dispar)ctnd elementele i fortele: legate:intre ele ramin.
Atomii; se zicea pina acum citeva 4eceni.i jp . urmi, iar acorn
parliculele . elementare per;siSt .a - tJb .Jl.-xul :m.::qlntinua m are al
. c6JPbinatiiJ.or . i - t $fof'IJ.ladlor ;iQ carw ;.bg3jate. :.{).e asemenea,
experielita - aratii d tul de ehtr ca fortele aeftonfnd cu .ccea m;d mare
ene gie, . respeda totdeaooa 'temeli (a4incjd) filtimaa fiintelor pe
care le sting..insl'i .fJiozofut e . ofe . explieatia . b.ra a aceshii fapt:
di nta :de la.;existenfa Ia neexi nfi,,filnd -
ica , i . cea de Ia
tenti Ia existenta; pentw a tre o fi:p.turaif!eIa tl existents Ia
nee:mt flti tn uie aeeeru)i -ptttere 'CS ;._ ,i:::peiUTu. erea de Ia
nuJis.t iltaJa existent&. -De.. unde.rezulti d.; numai.Sngur:a o put-ere
nfin'ita poate afecta o realitate acohhuilde etla taee'eit nefiinta, tot
a a .1nlmai o putere , ilrfinita ,poat ,face. ea nettiStenta sa urmeze
existentei. Deei, nid
fiinta finiti sau ,< er ta.. nu ,poate nimici
suftetut,,devreme ceml poate nimiei nietparti:ctrlele elementare.
Numai Dumnezeu siJ1gur poate nimici ,i i.ufletut r. Atun.ci ne
intr b.Jm: .nu . cumva Dum'nezeu
il trece 'in neexistenta, prin
nimieire? Cei ce nu ered in l>a:mnezeu nu pot invoca impotriva
nemurir-ii Bufletului acest lucru,,pentru ca ei nu recnnosc existenta
lui DJmnezeu :videlit; Dumnezeu are>puterea de a mici suftetul.
El,.insu i-1-a.creaL i puterea Lui de a 'nimiei se intinde tot a a de
dep _rte ca i puterea de il crea. Dar aceasti putere e8te repnuta i

pe

23.5 ..

-i$2;\1Jili(Je,t l- t4 B lille_- tJ"Q -- r- :ti--- acelea care ataJ

!l"''*tl'Qlrm,.eJr,bF:Bie,- blsi intacte fuepile suOe
- pt.ltiprin -J, ali' sao se ili

_ __

_ _ _, _ _ _ _ -u-L--Dcli

trliPlJl
- _ mMill 1r J!!"-\
- ; -;,_ treg- - -m-:ptpa_'clipa:- ep;u - rii..."'--ti
:-- . ,---:, "fl'*.-;pttfitt,putrat

:': =ll . , - r e
-: -

-,

li----

toa-Jeaifi&a

. -:--._,

.;; - . :. : '

.. .....

le.. -t

""

"'< :

arf .
ti.;eran..u

,. ...,;-t: "=' " '

'!

"

,'.idh.l- iiU:mJ!el :

:: hfi:iQui Ji dupa c:e ace$te utrede legaturi au

... !::! =t:\eJi::

4ia nemurltor, eXistlod

dii,l . JDQJllentul creerii :. XFdiine t'd:ainilind.i nescbimbat ,i dupi

dbtruge trup lui. D a Sf. Scripturi vor te uneori despre
m rtea'fUtl tului,.aceastanu trebu'ie intele si literar, d adica ar fi
v rlffl (Jetpre nimicii sufietelor celor pidto,i de citre Dumnezeu,
cl SJib moartea sutletui4Ji se intelege nefericirea san pedeapsli
v tiei care consta pe.,.tn1 cei pi to i in tndepartarea lor de
D&Jmnezeu, in lipsirea 1or de t0mteinpblrea fiintei dumnezei ti.
.
. . Formularea silogistica a argum ntelor prezentate mai sus este
urmitoarea:
.l. SufleWl este o substanta imateriali, simpla, necGmpusa i
spiritu la;
\

... T6t ee :este ihiateriat, simplu, ne-compus 'i spiritual este

aemuritor; .
'3. - Deci sufletul este 0 'SUbstanta nemuritoare;
n Ar&umentul teleolo&ic, care pome te de Ia , aspirapile
fundamentale aie::suftetldui .omenesc deduce in mod aposterioric
nemurirea sufletului.
'
Aceste .aspiN!,tii fiiJ a enta e sint nazuinta neincetata . de a
c-.Lna# pe _d plin - ihele n tt-urii i mistend existenfei noastre
de J ij"g
'perf oi enesc,
nea morali
a dQJli!ldi
fericirea.
Tendintele
snfletului
reflecti ,de
sau
d'ezvaluie
natura
sa
inti -- Aceste ten'dinje. se concentreazi intr-un elan necontenit -spre
Sl lU:t i ;transcendfllt, 'tntr;..o putemjci -P,ornire $pre autodepa ire.
m :cf!$titll e . donbta natlttali a sufl.etnhd .omenesc. Ori, un
p-rmapiu. just afirmi Ci o dorinti naturals nu poate _ fi zadamica i
pentrn - ci natura D.U se mirtte pe.ea insa,i. De unde
r Jti.. clt -.i':dodiitele funda nt le sau faspirafiile. mari ale
su,..etnJniome esc trebnie sa:.,igasea5ca implinirea euvenita.
\Tiiit" _ ll$'pjrafi Jor fnndameptale al sutletului ornenesc este faptic
aceea i, cici dezvoltarea potrivit naturii a aptitudinilor noastre i
poS'}datea b.,.nqrilor necor.espurtzitoare tiinfei noastre intem.eiazi
adevil;'ata fericire, cad aceste tendinte au
insemnatate
fund,llmentt.dii ti ea sint cea mai adinca radacina a tuturor
manifesta r -de vistA nu..inevoie s-o dovedim pe larg.
Aceste $Dinitiinu-'s c satisficute in viafa piminteasca .
_ JfJtt:pdv tte n intele-'Dmului _ de a ennoaqte tainele naturii 'i
mister le 'e i Je, trebuie sa afirmim: ceea ce cuno tem noi
eSte 0 pietti.l!i de:apl ;fata:d: uD oeealD.; in .eomparape 'CU eeea ce am

l! e,

ra.;a. . bi

,..

'

...

'

'

237
'

... :

'litllfli!! mt

pfif;int ; tW.rualter:ii, pmul --?t :f: u it sa - uiuloasci.:pe depliil .fame): . 0..-tu.r-iii.tl.Pi i mbl \ :PStentei le. Cu. dfept c:U-v,U.,lt;puten ;spun"
sinteJUl;inel featte 'dtparte'.te s:Ffti tot'bl; incit -cl sic-3 m3rtnmire -a
lui :S te:, " tiu cl ilu tiu. nhni:C'\
i . zi o discutabda
a; Utaie.,Mi:JJ tu1 l .su $e :ale tiint i.:. in pitrunderea taiBelor
ti dim -.iwdlqr , e-osqtnsului, .in zilele,noa.&tr Ilesqaid .spapu tot. mai
mare - fi'ridi pw!)l .n iiJl. Pl piritului uqQ cator al. ; pului.
. . .lJ)
f J Stau lUp@riJ.e j. iJ:t privinfa de VillirU . mo l
aspJrat spie desijvjqir . ntQtali iRtunpini greutati. $i piedici ritari,
j

x.:--

UQOO,ti . d,e .'netrec\1 , care nu tpgiduie decit _P desayiJlir eu . totJII

relam..\ Jd r. L . ei .- re s, au ,,;apropiat,-mai,, m.ult :. Je culinea

df$4viiirU nlorale sint nevoiti sa exclame ca Sf. Ap. P vt!l: ,;..
. pld s oi;ll ce sm1, 'ci nu.fae;binele pe .eare-l v.oif!Sc, ci riul ,pe care
_l)U,.hvo\e <;. pe a ela,.'iJ. QYlfleSC.- . '\ . C, 'si . n;ta!- e-

cJJitdfilnea
, ce.a .4lai'e 'este i- IJ}Ld part de 'Ctdmea deSivi11irii morale; nil
afinqam decit un adevar cilld.zicem cain privinta mor li m:ne1,1irea
nu a:PNgresat; ci.;a, d t i apoj .,Credem ci .cea m bJJ,na dQvada in

tv.===ik;J::; ti!;

, hJii i-!bJtl.i( tldittde :p ucim.3 U.t J lui pn>gr, aJ icii

t Jt,;t ta. : iJ;ttra,> :am. nif:lliij. Jle

.priro jdht m rtu

ultimu l

,, omite.

Pen i ci, , .;a.: am ,reu u . ,sa:,,stiplniin: in'.ptare roasura

. ....; . ._,._._ ,.,;). .-,..:.......

.fottele
ataftfietunerr-.h1Fa:4innoi:n nlr.eu,l - sti-pln'im, cee.a cearati
d;e1iei l n;9 trit :m:Qr l-lD p.dfata.. n st.ra de. a pr gresa din
pMR :V f.R\Qnt:b, .: :. t.n;.;. :. >;.;;:;: _ :,.:. ::.;: :.:, .. ,,_: .-, . ..- ::
}-if:-!lfl ft_ea ;. ericite estg $tf!)i sitne.cpntenita"' . Nu exiSt .qm
stiJ:lu eJotiitnpul ,v i,s te-dtJpi(erkke :Nu te' -s temai
pJ.der,nii ; t. .u nepotoliii ;d,ecit $etea qe.fericb:e.'Fot - --re lizea a
dom niUl ultuf.li i aLCivllizatiei are la .b CQJJ tient
sau , <Jn on.$tient naziunta ir istibilA dupa fericire. . llar cu cjt e
caufati ,mai muJt, CU ant mai mu)t Se departeaza d cei Ce 0 cauti.
Fericirea .estec,,ca.: L adeviratl . fat .mprgana" .a eX,is nfeLnoastre
pilrih.'te ti, CiciniiDew-.n a putut-o atio.ge ,in-Q. Pf'at atm
. .. .,... . 1!!; -!!PJ P,: !;:{!r ,g u trepta.tal eulturit i d ilizatiei va
. . . !!1 1 !! : -- f.e. !!! :, : .,1.' . - i!!! _ il ,. p nt-ru - Dare: nid]:o z1 pe : litate1 ciei. pTogresul e. de it neCQten t de alt
...., pm necesititilo.-4ma dinj,n ce.mat,prete,apoa$e; ijlJ!- cerintele
.

oi..-j-- .:. ;, .... _; .,.. - "<-\f

- . .) ) ..: ;!

.. . .. ' . ' .

'.!: . ._ .,.... . . . !..,.

. ..:.- : .,.,. .

_;. '

."'

. - ,.,.1

.,

. :

.... } -

. :

..

'

..

..

. ,' . c

car

.. .

. .

btnenir ;in.

.,

rii-1jjj)l)fe ,nu du:nicibdatiFia fericire. Apoi nki p.rogrtsuln:u merge

ia ilmnit tntri-0 llnie atcendenta. UQpli' progres urmeaza regres :0ri

deddere; . thiar pini hi tlisparltie: Nici r t)'biettbi uinanitaiism -ului:
feritirea n -trebuie cantata in alta ordine de vb'tfa, ci in satisfacpa
co tiintei proprii de . ti tucrat pentru binele omului, nu-i
. interiieiata, caci de obicei marl 'binefacateri ai oamenilor nu aJJ fost
.sprijinip fi recunnscufi hi . decor-sui viepi .lor, nu au murit fericifi.
PiJli 'azi plailtele i- anjmalele putem zice, ca-s ' fericite; 'pentru cii
treb_uintele plantelor _ sint satistacute de hrana ce o trag din pamint,
de iteml-c l resptra, de roiia i ploaia care le udi de soarele care le
l mineaza i le- inca te, a,a ca ele n-ar mai avea nimic de dorit,
dacl :ar putea d(}ri. De asemefje , i animalele , i i satisfac toate
tr'ebu ntele lor materiale, singurele .pe care le redama instinctul i
mil-ginita ' 'lor - inteligeilfa i nu doresc ceva mai mutt, mai inalt.
Numai bietnl om dore$te, alearga dupa feriCire_ de Ia leagan p'ina la
rri6ri:nint, firi a o atinge. Este oare cu putinta ca a a nobile tendinte
sa fi Jost puse in sufletul nostru spre a fi v nic in elate $i niciodata
implinite? . 0 maxima tiintifica diii ' vetbime spune: natura n-a
lacut ninlic -in mdar", Atunci Dumnezeu . poate face ceva in zadar?
Bossuet zice: "Tirim pina la mormmt lungul lant a1 aparentelor
noytre am glte, fiindca nadajduim necontedit, este un semn sjgur
:di 'nu - sintern Ia loenl JJfide putem avea c va dill ce d&rim, ci trebuie
uti alf toc;"o alta kta .tn c re sif putemi posed aceste a pir;ttii
- fundaanenbde ale sufletu lui omenesc; are ratnin iu implinite in viata .
rninteasca au..i atla satisfacpa decit in 'viata de dopa moarte".
Deci;:- tqate aceste .aspirapl ale . sufletuhii omenesc postuleaza
nemurlrea >"snDetnlui singura in sta.re :sa duca Ia dobindirea
penettiunii - m-orale i I .gtlstarea din plin a 'fericirii.
, - Ca silogism, acest argument se formeaza :astfel: J. Sufletul nostru
tinde necontenit spre cunoa terea tainelor exlstentei, spre atingerea
perfecfiunii . morale i spre doi)indirea fericirii depline. 2. in viata
noastri pinnnteasc ; snfletul nosth.L nu poate ajunge n i Ia
cunoa terea desavi ita nici la desivi irea mora Ia i nici Ia fericirea
depUna. 3. Deci, trebuie sa existe a1ta ordine de viata in care sutletul
va - .supravietUi ' pentru a cunoa te pe deplin. adevarul, pentru a se
desaviJ1i i pentru a gusta fericirea det)lina.
III. Ad!ulnentul inoral, care porne$te de Ia existenta ordinii
morale i deduce din aceasta, in mod aposterioric, nemurirea
sufterolnt EXistA: ill Judie o otdine morala avilid Ia ba;zii o lege
(monill) eare cere in. mod clttegoric ;(obliga) ca omul sa fad binele i
sa evite raul, fari sli urmareasca risplata pentru bi'nele fi ut sa

le

239

e&f,tft t4 ;l:' @b,ile t -mP

''

rea, nqn-'sepsid

- pedea,psa-i inv

iant.aifie 'JSSO;of - 4- 1l. remi

fu.Jid :tn_ lc jijt t4w'
--a- "fi. - - . el

aliJpn fd c
' e$te
..
. , - P

'

'; -<' ,.;,':"g.Yc j?:

. al ....._ :_ ...
' . _

flta.,S. <

.. - .-

- -.

- - . ; pirfit

. . . .llKl ;a;. U ::

:n ( iiP T:4 m ,$9raii1

o tJt lea za ne ln uri

t np?:;l;a it: . -. i ero, iqc:dbJ ve hime; r:e a alj t .ca

:.gteu.--- ,iJ. gi rum t...i t''Ji ,tu re . lllletul in i.
. liP. :J!l tetle .gyr;.i'9a nli t .nu:.infeleg: n,Jilr[)(la .e ."

s fl l..d:es.pirfij e tritp,4Jt QI -m.ai:h Jm.l :c,Ji'* e-.el-iJl O@

. . \ fJ:. ,ll -) ;: '!": -" - - S. !}9 P I:f!fi e t p
---.."' flweteJe..fP-pm9a.f ? . _ it., -P.- c1 .preze

; ==t !=
. ._ . ,

-,::...: : r

:.-:5. i::/'-\ -,;= ;'!::;}';ti

. .v

r. :::.::.; : ; ;. :...t.... j:.- ;:! :}.;_;:.::.: :.

- ?: :: = i"it. --:...

'

...

.:: ',4:'!f&# :;aiUJumea[i$'b,f Mului nu e 'o:umai u'o postulat : l ordinii

rafeti 'f 'a

c6nditi jl n:tta penthi existenta moralifi.pi. Unde

nu 7 etfsti-ctedibta:tn:innuirt sutleffilui;. atOio dispare J}lotivul eel
mii putemic al mondiutii adevarat . Fiiri o eredinti iit nemurirea
su.etuiUi i intr.:o risplati viitoare, nu poate exista o m'oralitate
adevArati. Nnmai
se simte omul obJigat in con tiinti sa
iwnpUneasci legea morali daca tie ci atitudinea sa va fi
l'ec,6mp sati de o' fiin;ti atotputernica, intr"o viati viitoare. In Jelul
ac sta nemiirirea sutletului devine o condipe indispen bila peiltru .
distentamoralit pi. Privite prin prism acest temuriri, virtutea
'i pic dul, meritul i _dtmeritul, risplata i p deapsa, ideea de .
respo bilitate i. msiJi Yiata aceasta pamfuteasca primesc 0
;va:Joare practica iildiscutabili. .

,Dnpi , toueeptia cr tjna, cu ideea nemu..-iru suftetului sta in

strlbsi ''l atJiri p credibta in :invierea trupului. Dupa cum am vizut
u lt prllej; taportnlt;linire tfllp ' i stiflet este foarte strins . i intim
in cunni vietii pamint . Trupnl este .nu nn"'ai instrumentul ideal
. (ie , anifesta .re al :suftetului; ci i faptul care oonlucreaza cu sufletul
Ia. savij"f irea tuturor faptelor omubli, . bone ;sau rele. Este insa
n;atur.tl 'i just ca $i irupul sa prinieasci_ riisplata san pedeapsa pe
C () are SUflettil, pentm d Omul a comis faptele respectiv , pe
'citrd:'eta umt il mfletul. De
.dreptatea divma, cere 'ca a aturi
- dei'Jt.efuudrea sufletului si iibi l0,c i 'lnVireli trtipului pentru .a-lua
iluf) Iiaeu sufl l ri:splata sau p dea'ps euvenita
, : (]j' nenturir suflettitui .e o . eondqie n parata .a .sancpunii
.lll riJe,e un :adfl'ar confinn lt 'ide filozofie. Mar le filozof Platon,
ca eticea:dhl e:rlsten'fi $i p6stexistenf;l .suflehdili axa fllozotiei sale,
b fa d reAlizarea binelui 'i perfe:c1Jiunea morali, reprimarea
rault'rilp epsirea lni e posibila numai prin nemorirea sufletulni ,i
Ptln :exf$tenta liDei vieti viit()are. Iar Kant, rasturnatonll tutur r
bilnenmt "i tiepuniior metafizice, creatorul unei morale autonome
postuleaza "'pentru realizarea binelui atit nemurirea s_ uftetu lui, cit i
o. Vi I ta, ltiitoare. :EI di argumentuiui moral pentru nemurirea
.
st'ifletu:lut
uruditoarea formula: Nici o frlnta rationala a lumii
simpaale nu,-i capabili de sfmf'Cnie i nici de o deplina conform are. a
vointet 'et tW.gea ml)rala, fiindca sfintenia este de asemen.ea necesara
pelitru restabilirea : bunului . celui mai inalt, lira de care nu -i
cngetabili Q'c CODducere morall a lumii care trebuie sa fie realiz&ti,
1niitnita ''m ;)lteasti deplina proportie lnumai intr-un
dar poate n
progres
eemerge
la. . infiait, adici . numai sub presupunerea unei
\
< .
.
.
. .

atunci

ateea,

..

' :-::' .

241

: \

r<JPal1l

.'

i :Jij,J1fn{i.i j.it. ; 4R se

Miir.-ct3i j.lfJN1fibl ,,IJ?i.a :&t.Et.tar.Iummt :.,esJte.;tll'DtittLH:ea.: ., l-v ..

. . ,: aniiJ!t . . . . .
. , . .. .
deplitti. 2. O.ni'.maraJa::.Ji simfnhireptapi ter o-rispJata .dreaplaa bindui ,i
- O. pe4epswe espundtoa:re ;1. riulni. . - Prill re, tr b,ui .si
' xiste o. alta. Yi ta 'dlJpa' moartea' nipldui, ' iny care suftetul _ va
slipr Yi tui (va fi Qem ritor) s.pre-a primi .,r.isplata sau ,pedeapsa
.drea.,.;iflepl p.entrn fapteles le.

.
,.lV.. Amme tul. iStoric, care po.tn te de Ia universalitatea
.er intei, l: IJlurirea :sutlf'iului . - i d d. e _, din . , ceas a in., mo
apostl:''riblic ,m bllui <Cu ,altecuvinte, el $e b zi pe consensus
gentimn".

.

. Ca i cre*fima lll :exister,ta lui Dmnneze t tot astfel 'i credinp. in .
:neni:di,tire. :sJ Denl:ltti s.emttlne'fte Ja toate : popoarele :din tltate
Hmpudle '$i:din toi:Jte ioenrile. Ea .fo.rmeazl .pr uptinerea ne.eesari a
religi.ej Aceast. ere.qinta. e. inv d ati ,mat a de obic.eiuriJe de Ia
inmormintare d hLenltul m()rfilor. No .existi popor y bi sau noo,
care sA' ntl-dea '0 d.eosebiti ' einstire truputiJor celor iposafi,
_.u le
insote,1lscli itu.anumit -eeremonii dnd le nmorrninteaza sa;u dnd le
arde. La a:pul e ,;diqtre, eJe ..
pun in monpint ;datqri de cadavru:
:QI
:tqt 1" : e,;(Jpioot.ef;&Je,a lenwt!-ea ,Sej i J.i)lngblau':J i,.s.ebtYi,
.: P,tiif., tt iug;,t. "e;a'Ce$tea -rcftdf:t fo; s.uflelol;;teJUi.rip()sat . .
iQ via!a/ S.a.,de dlattt)Jo; '(le tn0,tmin$.pe de. lt ..,parte, obil ._evt i r,
$i -I.Jtti;.,)lrab ,sao .'nintitn . m.dieni r; g Uoilem.a iraliie_nilor,
lt.Jid@$. '::.S.itll, !- wftPl '.. lit .;::;jJe,.. g e.cil()r , , i. , ronuUUJf>.;, . . W lhala g
r. 1Jll9't;fi ;$ijU.dnl : re,,(ia, . nulliii :Mahomet i altele+.$mt tot
atitea n1Jmiri are ,exprim 'Credhtta ornelibii in nemurirea . sadl ndui
i ltt a :V Uiclt' : r, ''''
; .. ; ' - - ;:'L. :
,
.
.
.
" :4ns. L.faptUl : rmi tidi ,,jal n.:krii cadavrelor ca ,i.fericir
IO'rrttr.,-a :fr:1nincJ te t!' :anii!Iale .sa.iLiisate
v9ia timplirii;
q,1l <le,.'::glti.Pt c:. .$-e, ;J)Qarti . cadavrelor, morite ;din, tedinta :in .
nemurir-ea . uOetului. Dintre . toate . sufletele create - zice
Cllateaubriand ' - mul. singur' aduni ' ceDUJB ' semenului sill i-:i
poarti respect. in ochii . no tri domeniuJ . morpi re in sine ceva
sa'lFU.t .De.. uade::.y e, Oare pul ica :idee ce"-avem des,pre , moarte?
(!iteva "bobife de prafmerlti-cele atentie din cpartea nQast ?Nu, fir
jn,c;l _:ll.espec$nt..;.Cenup. BtEimOJilor ..n,o ri pentru., ci liD g_las
.:tamit.t:.este :::.:.ea..te: .:;...c.S8f:m .:: l,tul;;.,.tnO.qimr:.;,.la_,;:;.roate -popoarele
pimiutttlui. Acestea fuate sint :c(Jbvinse .ca soOipli :uu .tin Inuit Lei
'"mua a':UD"'hteeit O"'glo oasi -s himba:re Ia
(pelltru ca sa poati

sa

se ..

:m

241 ..
.

.--'

r r

..

'

..

'

";.

. .

:/

';

.3 tip.Mndiaurou;suflet l:in el) cadavrul era adesea imbalsiimat, iar

lfi.:rmU.te:1e tngrijite .' . -'muJta., umpit$re, ca . unele ce erau
cog jc}ern:tt"dre.pt .locuntta .a- suftetulut eelor .,moqi. De asemenea, i
credinta in spiritele ca.re;locuiesc prin paduri, pe cimpii, prin ritlri,
lacuri, arbori, stinci, etc. , i i are obiJ1ia in nemurirea sufletului,
pf,!ntru d spiritele erau . pr(vit de cele rnai multe ori ca suflete ale
celor raposatL i fi aceea i obi ie o au i. superstifiile despre
stri'goi,. vampiri; stafti, etc.
De credinfa i nemurirea sufletuhii n-a fost Jipsit nic.i omul
pre;stnric. in diferitele . situatii preistorice s-au gasit numeroase
SCJ:\elete inmormintate, cee.a 'ce . dovede te ca OD1Ul preistaric ingropa
cadavrele i practica culrui mortilor. Aceasta grija dovede te
credinta in viata de dopa moarte i implicit in nemurirea sufletului.
Nici salabaticul eel mai primltiv nu-il psit ;de cre inta in nemurirea
sufletulni, ceea ce doved te culhd stnlmo ilor i almortilor in fiinta
chiar i Ia cele mai primitive po:poare. Astfel, marele explorator
lingvistic are mare dreptate- Cind .spune: oricare ar fi soarta de
d radllre a unor siilbati i, sint dou Jucruri cate au nevoie sa fie
instruite: existenta lui Dumnezeu i n.e urirea.
- Con' trar. ii --credi.ntei in m murirea ' su:fletului au ridicat
obiecpune :. conpnutul ideii <Je nemurire e foarte divers Ia felurite
popdare, d.eci aceasta idee este ih.tmai un produ:s ' 'Subiectiv al
fau.t iiei popoarelor. La aceasta ris,pnndem: de individnlitatea unui
p por - d pinde i 'forma .credinte,t sale ia' nemunrea stdletului. Dar
1l inte acea credinta sa ia fonil.e ,difer e;a ttebuit sa exist-e mai
'ntii, . d ca credinta in nemurirea sufletului ar tl numai o fictiune,
ttullci e.ste 'iliexpUcabil cum de au avnt"'{) tf)ate p'Opoat'ele, de i foarte
lif.eritJUnele e altele, aceea i eredinti }nmodullor de cugetare.
- 'Vnii etnografi i psihologi au cijutat sa explice ,pe cale I:Jaturala
iriginea 'cred,ntei in nemurirea sufletului, 'afinnind ca aceasta s""a
liscnt dbt visurile omului primitiv. Vis.urU ar fi dus numai Ia ideea
:e supravietuire a spiritului dopa moartea trupului. Omul primitiv
r visa sa converseze cu-persoane' care - au murit deja demult. Dar
recind peste faptul ca animalele au i ele visuri, nu au ideea de
!)irit, 'precum $i ,ca este cu totul inexplicabil ca 'ideea unui suflet
naterial sa e.. fi tiascut din lnmea ma.teriala a visurilor, trebuie sa
mnem: dad oa'menii n-ar fi avut credinta in nemurirea sufletului,
tunci n-ar . fi putut visa ca stau de . vorba cu oameni morti deja
rnntt.
Din toate cele .. de mai sus rezulta ca credinta in nemurirea
tOetului este universali. Dar o credinta atlt de raspindita i de

. .

ca

243

..."....... e ek.,pr a s -pe..; t lti"Q Ye;.ale..vt pi

ear,:1. $ 1' POtru heijlujtirea.: Utl tUl\U $i p ntfu : :.alfl ;vjltfii

' J nu slnt, cp.rq pre n(l 'Unii, te inr.,p.ursllbiectiye car due

, a J!ta . t;i?..:e,OJJtJ#n,ar. :. vietli::, utletuliU ,dl-pl o rtea tr:updlui.
Ca}.-:ata :.el bl.t .:in t.re .sa . ali,lln:e .
dctv deasca nemurirea

:nl;;
=#= : : "':"" ===
. ma:t-e tii
W....

': Jh iViftii: jjill;terialifti, .:prbnii :n UJ,d, <Uitf! Spirit

,m t
lJ 'd(tR}ldmit eterni t. e ,; iar ei de-

d !tiS!:.: e=i :

I'

alfehvi ti .:Viif*'ate,, t1.: ,jc,J .p C sti l:il SUflehd su:b tft. }S

sp,iritJiali n-are t! . .eiuta? .- Edite .biblte, . :ppst mortem , n:u
.v9Jup s" .()lin.eali,. ll.ett dupij. JnJ)arte pu rnai este i i-lfcled tare) sp eau <:in ' adeptji ; :bitrmul Epicur. Ae sti iozmea este

. iaamna\si:so:

,p;p.t-v:istt:aJw:illnicJll. 1'ijito.r .aliluLPiaio,fl,:eare

...,e! t:r i!;!etr. :z ;

tm:pu.ltU $idiUJUitoate 'll &lupl dispantaa acestum . . .

..1. A.:. .st: vjati ,vijt Jire nu pqat ..Jj e;ncep:uti ca .cufun area in
mQ8a univenala asptritului flindc,.sufletulnu se poate despirfi de

..".._J e P...!'!!!i,!!,it!@

. :ie r..t:: u;

! !';!ips e de eo t n personaUi
:
ar
un.
fel.
de
niluci
.
ritiCitoare
.J.i nici nu ar coresponde
deveni
_ ..._...;."'I:"t
...- -..:
a ,.,..:, "":''.,_..,._
-: :-.r-.. -r-r
'"I.... post Wul\!i <mQtalhJi' realiZir.ij . ti risplitirii in le a -;peffecpunii
<>. ,-,;
.
'" t- . '. .ttt
.U.Sep.aml!Pi -;de mQOibl ,._ de
>"f.,. \'"".!'"-,. -...)"!f"'

"-: 't:.o ;.:,... ""' - ; "" : ' :1 -; ::-....., - - . . "::"

--

. :;;aH::r-, _'
. '
...... :- -.

:-

., -.

. : ..: -: --

. ... 1.,,

: \ . ..

. :jj.{'\igi <s r ,,:pierde ::priDc,'aeeasta:depers(Jgatizare a sufietului dupa

QiQaliteLiDin1,,B.eeste(..JDotive; t >to t-e 4eq:riite .d es,pre 1ncarnare, ale
'piritului- i..teos:ot'iei-slnt inc9mp hile,,cu cesenta sufletului.
.DESPRE EXISTENT A UMANA COMBATEREA E ISTENTIALISMULUI.

lnca' din prelegerile nterioare, am putea \redea ca e istenta

nmani, - ad ea, fap l de a fi . a_l ' omului . prezinta trasaturi
cpraderistice. Datorita stmcturii sale psihofizice, omul ocupa o
pozifie excepponali in CO$mos i i des oari existents pe planul a
d lliiklumi "' lumea naturii In general i l mea :spiritului. Omul este
un micT()e-osm.,s, adid oil r mat i 0 repr ntare m rnic' a.lumii
marif reunind in $ine .to te stni-turile -exiStentei. i Fizic este legal prin
trnp, - iar de-: lumea :spiritnali prin ,. pnilcipiur slu .spiritual, care
rezida in suflet. ne aici reZiJlti ci pe de 0 rte omul este supus
acelora i conditli de existents <fiziti ca 'i tuate vietuitoarele; iar pe
.de aJtiLparte modul siu de a 'depa i cu totu) .pe eel animal, caci din
puntt .de vedere suftetcst; llJI ces e punte de trecere de ia animal la
. om :llltre animal i om este nu-rnumaio deosebir-e de gr.ad, ci 'i una
de _esen*i, -. :eeea ce ne indr ptit te, _ :sa . spunem ci fn cadrul
.ctJm.os-uJ.ui 'o ul eonstitoie o tetQne apart 'de .existenfi. Existents
emiiltj. :.prezinta, 0 :dem,nitate . excepflonall, . hitmcit este reznltatul
nnei ..cteafii :5p ci le -,i ptJrtatoa"a - unei ineniri ori destinafii
$p iale.

3
._

. ..

in sluj)Ja,.acestei destfuapi. specbtle stau manifesditile superioare

;e sufl tu: i,, _ ta l ridica '? m... in p!an de via fa c depi te
C$druJ de VJati stnmt allumn pamJDt tL Sufletul cupnnde in sme
'-- -ptiterile- --ne .dt$prind rii - e - Htnitele .pamintutui ,i
ridic - i Ia ,o treap.ta -- liberi-co ,ti nti i - :cu istent . a b oluti,
Dumuezeu . Puntea de legatura dmtre sptntlil absolut enstenta
re)_ativa i nemirgmiti o . constituie sufletul uman .. insu lrile
superioare ale sufletului ii asiguri omului- nu numai primatul in
eosmo , ci i calitatea de fiinta ce- i fiur.e te destinul de colaborare
cu Cr.eatorul. Aspirapile fundamentale ale sufletului omenesc, se
concentreazi . intr..o putemici pornir.e de autodepii' ire, iiltr-un elan
neeontetlit- spre absolut i transcendent, ceea ce insea-mna ca omul
. no-i d,estinat d- i desfiifoare i sa-, i incheie existenta in limitele
rftU$e- ale imanentnlui,. ci - dimensiunile existent-ei i deistinului sin
depl esc limitele -acestei - lumi.
.

,:

,,.,,,: =;r: :t:::!.

hl: : ; r ,)- 1t i': eb

:::r :.: ; ;

triire drafuatit:ii a existnfei, 0 tra re piqi. Ja Jtimele COJ}Secinte a

Ji(o nfi eea dj.unn4:este-:p.. . ins,c nar,.dednterptetare, de -filozifie
si$temitjca asupta existentei. Iritrncit aceastadistincpe rnl-l.tinanim

i definitiv aceeptata, oi renqntanila ea. ,

d:i! :ntr.u a bltel e ..l: ll:ai,bine i maLu r exiStentialismu!, ttebuie
sa...i!oOJlUO tem O r$ia1:.JCxi:tentialismul a ..apant o indirjita
r attiu e i potriv idea. uluk: Repr zentanpj s i ::cei ma de
$ 8> sint;',:;.,S n ;,:Ki,;tkeglia rd,, Heidegge,r, .;Karl Ja$peres,
Eb !lt rd_ ,,J)itUre;
.tia
. mai cH1sic :r:eprezentant este lleidegger.
. lDJ: Pl of1il,:,tiiJ)ZoJi fen:fiailiste este't filozoful1 danez ' Soren
K:it e rd :, Ct J.i itAtt ietonJl 'r.ealiS:BtltiUi emtenfial .ca.-e a
- r:elbJ\t, l.duce j.atd)qpta inipot iv1a .itlealismnlui specu..tiv. ,
. .. C eft - J,.. fidadizat n"Kirkega:ard -a fost titaniSmul fiwzofiei
ldeafiste; .C3re a:
.t,uln,creiferea ei .neb.unA in nifilnl a omeneasci
pJn acolo inciL $8 atribuie spirittllu.i-.uJllan : posibilititi creatoare
absolut IJuzionismtd .idtmlist
fiuritl, un om cu t.otul strain de
obiniile s:h e 4}xis.tenti le i - s rd
:p_retenpile clip i concrete;
om

..-a

- ..m J

un

, 1esMtJ.l Jlis care:;tm e mliuntrul

'. Ji.Jia),;: T.g ril t i i _ i4 list ll il! tura -ta aglCad

_ $nl4.;id;

f- W

t idtftt,i o i Ji ;.i;.;agdat- (Jmulqi, iluzia um l) igurant.absolute.

in r rea o tbt in :absolutul , rati nij 1-a' dus .pe om pini Ia
1n, r fea)in4riiilli ti 4., :a:se 'de icitu dill legitu rile existentei 1:e i
:; }lrW .C .te" .,. /< \ . . ,r ., 1 . ,. . .
'. .,. .
.. :iNe$o l)dni realitatea e st ntei oQtene ti, idealismul ripe te
li.m ii:iasulu;i iozJ.ttea eiultimi;.11eglijind ntt nu mai coo tiinta
vinei ,i.'a e .ci,; iimp rt:an l il Jii.vln .felnl a esta ,ide lisntu
. a. ..t3unt--o.-..c eJ)tte4DtFo,po.logu
a stnnsa1'de reabtatea -extstente
.

uman... .'

'

' .. u . ;, ;:.' ..
. Ast{el stind. Jucruf\ile, reacti nea realista impotriva filozofiei

idealiste .a fost necesari.Ea .s...a i produs prin apadfia unei f11ozofii

care :vrea sa priiidi 'Sensu) existentei UJilane.
.. . ..:Cbinuit:de mttebarea:. cum.. poate deveni iarii om' e;u adevarat,
ma.r Je. sbigiuatic.al..rtordului opu.ne gmdirti $peculative Hegeliene o .
--- - ... t . o.: gJtUiit, Ia desfi _urare!l ireia pa icipa
. :. !::P !.I:'. ! e. .. .p.,g:lpi
i iJ,i.tr ag_a . fUnti , i nU:. BDm .
ratiuliea-.;Considerind , idealismul begelbin ,ca 4n manuhle moarte al

,,Cr hti,.JUer.kegaard erede ci singura ,I.cea mai importanti

'

. : , ;

'

Jiire: al4mului -este a e-ea de a e:xista in fata lui Dumnezen. Pentru

'el

xista losea na

. >'a :Iua,ho.. n
;o.' (.

ros nrile clipei

"a triun pasiun ",narerecunoatte
nt.eJ. o. va Io,re dec1"t

10. .eoruecmtX .Ade. vuX-ru I

A

d Jcl este triit in viata persona1a a insului (fuziunea gindirii cu

exist n1ta) Nu cunoa terea fundamenteaza . existenta, cum crede
idealismul, ci . invers cunoa terea depinde de existenfa.
C()Jrtrazicerea constituie fiinta cea mai adinca a cunoa terii
.otnei;leJtLin ,destinul tragic I contradicpei, omul on poate ie i decit
prin credinta, ca forma cea mai inalti a ttlozofiei existe tiale. Dar
qatre Dum:nezeu i om e o d o.sebire calitativa absoluti, cum intre
v nieie i timp te o prapastie v nicli i j finita - p apasria
t pacatulni. Pin toate acestea rezulta ci Kirkegaard cbeama .pe om
"in interioritatea de sine insu i", prin punerea lui in fata lui
Dumnezeu. Exist'tQfialisfuullui Kirkegard e cr tin, omul se gase te
m raporturiJundamentale en Dumnezeu exprirna aceste raporturi
in raportUrile sale. cu lumea. Existenta Kierkegar iana este existenta
incarcata cu ,o raspundere absoluti in fata lui.Dumtlezeu.
Existentialismnllui Heid gger este total d sebit de eel al lui
Kierkegard. v rind sa formuleze 0 metafizici a existentei pe
antropologie, Heidegger pleaca de Ia prindpiul ca in ''miirginirea
. omului se poate lumina problerpa existentei, .de aceea trebuie dtscQ.p ritl - l tu"' fiiupala diotre existent! en stare (sein. als
solcbe.) $i;in,tre -mij.rginire din .om. Proble}J1a existentei sta in centrui
preocuparllorUeidegeriene, care nr.jniir te neintelegerea omnlui de
sine instr i;; -lntelegind .prj.n existenta un anumit fel d exist(mfii. i
an'ume: "e stenta omului", pentru Heidegger a filozofa inseamna a
pnne tnttebatea: ce este- '.omul ? inteleasa in .a est fel, filozofia
existenpala a lui Heidegger este o antropologie filozoficii realista.
Dup Heidegger cc:mstitupa fundamentalfi a ex.stenfei omene ti este
- , a . fi in lume'\ -adici existenta urn-ani estelegata de lumea in care
este. Cu alt.e. cuvinte,: omul uu este decit o existenta reaHi in timp i
in spafiu. El ,se- ga te in lume -ca om, ca un dat, asemeni celorlatte
obiecte, -el e aruricat In existen{a ca ceva conditionat i- marginit, el e
angrenat in realitat-ea i mi'irginirea lumii, din care nu exista nili o
posibilitate. de evadare.
Omul se raporteazi la :existenta ca Ia posmilitatea lui insu i, ceea
ce inseamna ca el poate alege in existenta .sa. El nu poate
.preiJJ.tbnpina pierderea de sine in ocupatia co lucrurile i co mediul
ce:-.1 inoonjoari; deeit . cu ajutorul grijii (Sorge) .Ceea ce cbinuie te
pe om ,-este grija pentru existenta paminteasca. Grija defin te
247

*tt'" : , w'lt= ; rt: :

,_ -- .J.iijli3.t floritjpiretmo': iiV-enfille ; Je,, le , m&nismului. ,oo
. atea:Si.i :d d re>llU pnate fi,. saJ.vatPdecit-\-de: ch:emarea cpu.filintei

- -, rn

irvatil!

';;

,-,._;:si :; ._... .. , - :,... , ,

:-' w n.ta umana :este.v nie probJe.Dl-a , -- ea nu e niclb.nata ceva

gab.J_ <.a.n 4es ViAit.{n .fa.ta, ' ei" -s _, :f)es.chid noi i, Jlpi . ;pASibilitilj.

&J b >- .iil-it.i' $} .:

i ,fie .ea ; dvpi--p cipiiil tleino

ateJa ' <eate.- "- -Amt,:{dintipiu nu se poate rea.liza :J)rin_ frica,
*P.u tlt ,a:J; rlin lnm:plui;d;n4um.e ,iaLaelin tii - exis.tentei.

_ Ea"ll Ptbai>seriOZitatei tiA.-.fap.t- \iefih a 'emt.mt" - -

. ,. . ,.

.,:= s:t :a [ ?

h t-i ;rle!:<til'DpubaUiMf) -'-este o-.uetentl,inare :fdnfiali _a

;eXi$$.en.tei -. oi)Jen t ;. Se,l1 1:: ad.in at m!)rtii este atela, ;:ci ea
. .d per.ii 3devani-. ;cousfitaJJie ,aexi tentei umane :ca, () .-elistenfl
margmire. Moartea t:apa-Jifbie . structu!rii fimtei , eXisteiifel . in
9' tratiile:J1StJPta ;ottiit analitiea existenfiali .. dmne o an;llitici
ij pulJd - E -en ,- . Jimp, . ceea . ee jpsem eazi ca temeiul
_,_ ;n.t nIZ t,hiJt.te etti jil constitnie:.timpuJt; ,ci imteilp

in

. .': ,

.l'$te

liil

' jj titii

: { litaJt, -, zelltant --de ;'seama. , ak ..existoeQpa nudui, .Karl

.....,. .
-- !el tto.tJ.4f --. pmhlema niltent.eJ .oP1 luj. ,._dar
- - -i*;
.i!f3 lfnfilijl4tfi st :.:.Ueb$:e "'te - .de '3,1'-HMainm ueicJ r!
. Du'P:A;Jt.-- :s,.iis, _-,e .epta - -JI)nltli litt::{reviBe. Ia sine _ ti:-'llll ' se

'reatimm-'m u:- asurtl - to nr am

t e

.m- ill &Ia

m :ala::. :n;,f ;P e-

. :,
d. i: }Pi_;i ...
..- -' rlJ'#Ipe1t' ttu:me$te:r:"'EXiSt.en erbWttng ::(ft:lniinaJ e .snUmp- zir-e a

);;4 ;;Emtenfa:,.nu.- uiti "o_ e nta,:n.amrala -. r .lli .o

1
eili-deali a.iritDlui. E:Ustenta te posibilitate ,trealitat .
. : fun I ifi-:ctft r :emtenta :ad.e-virati prin. - aeeea . .ci . itr
posibiliti\tea de' a se ridiea deasupra e lui siu empiric Ia
.

. - llltebtL :DrcJtc:eatt nseendenti:t u. l"tnteleasi ..,.,a,cuJD o

ik J - a,sp r -- int l e- tra ell tt - <CIJ :t.o

:l:r. t;tfa.n .o uatelege m.se)Js:propnu nidl,.fl:.aetnAqinifa .Lui
;;;t-;.;;." _- :-.--. - .,,.-...::''D... .I. ,:.,,A,t,- -..'.......Ao1gta n. . K. a rl JtJrW->rs n e... am. int .-oYete. de
,. .,,.,";iettlitllxltogt?'" :- nt;;..:" totufr - intre .. :acestea-- . 'estf, deOsebirea

. noi
- - altfel
--..-:p 4a .;.

. .-.l_

8i!i - . . -- .. .

' -:':-.'.-- ;. .::- :-.:cr-:

-. . .... . - - -- - -,-....... - --.;. . . . .

:- /i: ,:,': ;,:- . :<-:

':';, ..:"... !' :: --

.? ''' . ._ .

'

- -

,.

P- n,,..Ji;;: i;filOjo-fi h.li exi tentiala :0 afli in

ontrazicere cu
or Uglf a'D,JI:pa,, l,"oinid nupoate coot decit pe prqpriile
..mi' pute' --aeeea;- .f;eligiadespYe ear.e &tbelfe el ca posibilitate
detranscendere a omubii este un fel de viati care n.e i are ebiJ1ia
in revelatie, ci in existenta i anume in botarirea spre existenta
adey.ra A. Conc ptia - religioasa a 2cestui fHozof nu poate fi
apropiati ,de conceptia cre tina. Religia existenjiali i cea eretina se
e :cJud. Dtipl (e am preze at ex tenfialismuJ in liniile lui generate
a a cum se prezint.J Ia cei mai de .seama reprezentanti ai sai, trecem
1,-.aprecierea lui cc-ritici din perspectiva conceptiei cr tine.
' Djp capul locului; riu . pun em in discutie dr ptul la existenfa al
nnei 'filozofii, care vrea :sa cuitoasca sensu I vietii lomene ti. Dar avem
nu itumai dreptill, ci i datoria de a cerceta dacA rezultatele acestei
fdo,Z.Ofii con tituie sau nu un progres fata de ' i ealisJJl impotriva
dnlia 'Sa ridicat.
lnten.tia lui Martin l:teidegger justa, dar rezultatele Ia care a
a:juns DUS fericjte. Aceasta din cauzi ca "metoda sa "descriptia
fenoiiteneQiogica"
nu poate
sili existenta
uman:a sa-,
dezvaluieuniane
fiinta
l i ultima. A a se face
ca analiza
beidegeria.na
a .existentei
nnihlt:erala, de<Jarece nu accentueaza decit :rehitia sa eli lumea, a
es ceea e face ca ea sa np conceapa existenta oineneasci dedt -ca a
fi -i:ff:lu;me. Marele neajuns al filozo'fiei - lui 'Martin Heideger, este
- la - Ci u pc;t e. oferi ni to persp-ectiva etica. E drept ca Martin
H ideger vorbqte desp:re fnga exjStenfei din fata nelini titoarei
ii Jari, , aruncate In lome, pentru a se iu ura de tragicul acestei
pt tm$e Ubef li i\ri a animismului. . l)in pierdere in anonimat,
exiStt;nta se poate salva li'\llnai prin sine 1nsi i, printr....o cbemare a sa
' proptie1 eiistenfa e cbemata de o voce liuntrica, spre posibilitatea '
-sa;pr1tp,rte;":Dafr cu actasta, Martin _ aeidegger, n-a patrons in
temeiuladevarat al con tiintei . .Frica despre care Martin Heidegge
spnne; - frica.m fataneantului nu poat fi frlca c n tiintei, ci esteD
frita - a --unui-en- cuprins d - nelini tea iZolarii sale. ln fata aceluia i
neant 'a'l lurnii, care eu- parasit intr-o absoluta singuritate nu se
:biZ11i dec1t pe sine. Depa irea deznadajduirii nu se poate fac prin
revenire la, ine, d n.um i prin pun rea- in relafia cu Absolutu l.
Vina - nu :se poate na te decit . in fata, altei dimensiunt. decit
neantut Obirl.ia c.on,tiintei vinovate sta lntr-un dialog intre om i
Dumnezeu. :Qri' ineeputul grijii ..nu-i ingaduie lui Martin Heidegger
tin a8emenea " ialog, ,, grija -'inseatin.li Ia .el tragica resemnare sub
legea, exiJU.loi .fi a totalei pierzanii :in neant. Dar adevarata revenire
.Ia .sine a
i tf..se p'O;rte d it inoelipa cind omul deseoperi pe

,t

om l..

249

':i' ,:\:';.:,:i.,;;-,; . L - >! ,._c

...

- ,.,- b.._ .

,.;; :':: .

;. . ; i :

..if .,d

...

:.:.,

o fimt Jui
:e am e !i-.:lu -" 3l'
. ,3 e;,fttf . .. AlFJD.B , .. .. tih -PI .t!\rf.\_ ,. ..pwu1i .,..lln.PL m .
qtler. - ._. ltka t veac ; ce ; .num 'te:-lull)e, e$te-.pr.odJJslll
-P t:Uim $l:Yi it ln .rai .P .. M.artin lleid e.-, probl'JJ Jt - nu tm. :a,pent-F.Jl.ci-JJu r-eevnoa tecalti 'fliJnensitt exis ntHJ;Jiin
- f3.PLlUJ ,,

_ _ . 'p :; r-: rat, -Q;f.S.t'Pi74:4e imane; fit

a e;

. , . ;AJ!U C3tea. 9 ului jn lJJm.e :din .cauza vinei saJe nu in eamna .

h...\. este c(o ul

tj.ei: -.o.sinde v n e .sau a un i pirisiri pentrn

totdeauna. Dinlpotriv , v.eaeuJ .lulilii di oinului prilej sa- i recittig e
st,ar<;p e,-dq,t .iq . e,est stadiu , _art.a ;Q.()ast .:depinde d felul in
q're:-:n >batif'im'.zl\pent..,. , a.devirnl \.absolut .De acllea fric*' .
pa$i $re" qtJpriJ:ld ilit.ta omultli .n..-s existe tia-t. , atUcij nn _
_, det,_ pairi.,pQn. ntu,tive le_ .exis n:t i omene ti, ci .I!P Jl i tJJ;miq vi tii Ql: afata raportiiluftu Dumnezeu :Fiinta noastri
;biptuita -

futti n-ile, ne.liniftii .. i le _spaimei, .nqmai pini .cind desCQperim pe

J) n u. Qrept.. ac.epa, 4}roismqlui care ac.c p(ii descbis neanttd
deznidejdea a. soluti, . trebuie -- 83_-i qpunem eroismul . poZitiv
convingeri,i, i luruea nu ne poate tine ve nic pmonierii ei, pent
ca :,nui nu .. siptem :numai' lume, ci . i supralume. Cr. tinism.ul E
flep,jl_l1e.- 4 , -,inte\ g existe.qta, 9 ululnumM qin _p rspectiva lupaii
:.:
,iji ii{1te1Q U.l( t;el ii:cr. tin. ;om- lu4..est..ee itu i1l
-t; QQJ.;td 4ilUiPPa:te,;fi ;nJ.l:.iOd.atl .J IiJ.'t - n ptll:dUlSP I}SpleJJl$lJ I-s

. din pt:;. mAFginJr a sa:,. ci . APnl-ai .dbt$pr l)uiJlneze.u. E st tialele

- be.i'l gerie.n,e .: descopera : tk . fa t : c va _ ce e ,:pe:riferi in . xisten ,
..._ ...c.me,..t38i,.:_ pen.ttu 3 -.ek IUI-:S. altQe.v,3, d dt . n e.. lni\rtltrii .. de$.pff
., t.: !:is.t >VttmieluJ $j n(ms.f!W t ip:e en.ta :3.c $ta._
De aici se :.:vede. cii . fn.oartea - nu-i o . determinare fiint ala
;'" 'l:''eUSttnt J - nt ti ._Nn- -tnn q : t Singura - margi.11lte - -a otiJnlui.
.;';i: .. it;)! $hll:P) ln_ i.te eweiul ceta.-. prppriu - fi ,mai adevarat
- P'-itt 'ltstentei:!omufuf; Om J ,fiind .c.r fi:inta.. .sph it:ula . sau o p'rsoa BL
. .
' .... ....
1
""' 1 Ji
d' . "t . l
.... ..u, nuJ. .s.unplu fi .
. . .1 Dro3" ' -"'e..a. ..ut;:ar, n.. ,Jh :.,. , aa .sen _ e L .a ea
Il
natura l af vietii. lfelul in a.te Martin Heidegger vede 'moartea est
acela al unui -om ce nu - admite: minunea cea mare a mQqij
invierii i nici nemargi irea hdJirii lui Dumnezeu. Dupa doctrin a
_. tre.ft.ini -UDI;tJl ::;n,.,.,a ;Jo t ,e.r t.;a.pr.e , m.oa.rt.e, .ci,.,spr viata. De aceea
moar:t --i DUIJiai o p11nte de tre ere spre:yiata a1deyaratij i v nici.
.. - M3, .;..Heideger ..f ce::. e1JQ ma -gr:e e;.l .de. ,a idelltifica . viata

. " :
-.at-.Oliqiilirel. :f'ei... :Cu .,t-Qate ....ca..,.puJie,." pmb
xistentei numaLin felul sAu eosebit de M rtin He.degger, tot

- . ntct250

;nu .d,PiJette liqllteleopimintes ului.

' .
)'

..

. I

.::. . - . :

... . ' - . . ,. :.:.. .. .

. :!'- '

:: P.riVjt in :ansamblul ; :sau, e istenpalismul apare ca o conceptie

nnilaterali care sec"UlariZe za cu totul fiirita um'ana ilicareerind-o in
'r':!! liinitele um ne strimte al imanentei, caci notillne.a de transcendenta
nu are .pentru existentialism sensul de Dumnezeu . Ca urmare a
acestui fapt, deva.orizarea omului i a posibilitatii sale .creatoare
merge pini.la inlaturarea utopiea a oricarei credinte intr-:o lege a
progr ului. Tot prin descatu area de transcendent se explica
tragicul existenpatismului, care consta in afirmapa paraaoxala 'ca a
. fi inseamlia existenta din nimic, ea existenta autentica nu-i posibila
Mecit pe temeiul mortii i al neantului. Persistenta in necredinta i-n
to-tala parisire , a lui Dumnezeu dlfce existenpalismul Ia un atei.sm
- nihilist care proslav te nimicnicia absoluti a existentei omene ti i
in eare marginirea i f devine sie i singurul temei de a fi. Ca a are,
existenpalismul intensifica pina Ia tragic criza $i deznadejdea fiintei
umane, distmge .orice .nadejde mare i orice :nazuinta puternica a
sutletului, il lasa prada pesimismului, inchizin viata umana in
marginile nimicniciei i ale nonsensului . . Casc\nd :. o prapastie
ireauctibila infre om i transendenta, existentiali lltnl despo:aie
existenta umana de temelia ei 'adevarati i o lasa p.rada suslfendarii
4n neant, in pesimisni i deznadejde. De aceea , el se condamna de la
'ine ca o c()nceptie ce denatureaza grav pe om i sta piedica in calea
.creatiei i a progresului sau. Este m,eritulfilozofiei progresiste de a fi
scos in r Jief ne junsiirile inari ale lilozotiei existentialiste ca
4>,Xpresie a cllltur-ii- burgheze. Existentiali,smul este un sim.ptom care
- a:rata ca burghezia este ina,ptii pentru a face s traiasca o cultura
viguroasa. larata a gtnditorii--burghezi no tiu incotro sa mearga,
- pa esc CU pieioarele trenninnde ca pe un teren mla tinos, ca i cum
via.fa le-ar atirpa d.e git piatre , de m_oara. 0 astfel de filozofie
trideazii incapadtatea org nica .a clitturii 'burgheze de a inarma
apoi spiritad uman pentru marea intrecere pa nica in care s.,.au
angajat popoarele. in locul adincii amariciuni a vietii pe care o
seamana existenpaUsmul se covine sa a ezam un puternic mesaj de
9pfimism, de-trc.ainica incredere in om i in viitorullui.
In cadnd discutiei de Ja Academia R. S. R. despre umanismul
epocii noastre, dr\ acad. Mibail -Ralea a aratat ca existentialismul
este o roncepfie antiumanista: "Omul rimine cliircit in felul in care
ie it din neant i nu poate reaJiza nimic, prin faptul ca neantul ii'
anuleaia orice >virtualitate. Este gren de conceput o dezvoltare .
amptii. a pe'tSQfllllitifii limane tn conditii de pesimism, anxietate
spaima. i e i mai greu de crezut ca o filozofie care s.e bazeaza pe
deviZa: "existenta este egaliL ,cn: avi'ntura propriei imposibilitati; .

'- 251

,. ,.:

:''''''"f '*-f - - "'':"\ -i.Ji:hr 'it i4 K9- h..r-"-.,...,.,..

i7,

.,,:'""c '- --,.!. e i .,.,:. ,. , ... ,". , .,.... .

Nl1 GlliJ1S&.- NOl ?JN .:$ffll-l' ff}JilLE BlOLOGICE

_
._; ,: . +>{NtiC.flJiiiN-/LlSENCQ, ,_ ;:;_ . . -
7
: i;;,_. :E PPMB T:ft Al LI$MVL1Jl Lul. WEISMAN). --.
'. , } ? 3 .. '

,. .. .

'

._

'

,!

! l.

. ..

..

_ ;:;::;,fift:
-iir ij' deS,-pre :v.iata, a fJXa! totdea a .. unul- din
P, U,t tp.il e. ; ebfipuri. de: llipti.f)entru cele :dnu tabere. . fjlozofice
lJI- alistp:nt - t_J ealt&mu L 0 etapi in - drul ce8tw

a p .te

. -_- ; :=::::.t :!t'{ ;;t':!:.:;c , ',J:! d::!e :h;i .: :!':!

piiqg tsi t, mate ali&t

. .

Uilpofriva :cilrentubli Weismt np..lilOrganist,

:;

js; 'n '

it.fr:.!b legiei m:f;

te-' Pe-'ru!P:lilll.ll: ati ,;int istori,a-biclQgiei;el a elaborat- o 1-:iut.....adex -' roclnp ).ear- a ,, dat
. r tdtate . -.. lbinumite :_ .}
:' li 'J}r ;rts ; 9 sidetab ;in domeninl - Mol()giei . Friri ea
ge.niul1.Ui Mit:.iurtn 'a sihri it .un salt de. la .e:xplicafia contemplativa
pas;iva
_ naturU ;yij , la- - trciuisronnarea ei cqn tienta
. t- -.;a,.4Zv.oltJrii
.
_;J"n- . . :. , l, am-e. . i.,.U. .O. r. . T-"eP,I'l3. . ma:re...,:,du tr. an. sfio -nna tor -a. l

mar .e

91:RJ3,3

AP r.e$Q

:- a : _' '- ::; ;Q;p it a,,

- Aifmemit r- J!rin"rrtul teid - -

-, tnt;Q,#idjQ;i- 3- Yamllbilittn

'-p_urt -- -- (

;fi ii A:if;; ?i

SaTcJQ'a.'illOaStrJ,}'$.te d 3 i.l.stttQ}gesiggpf-.i . : . . >

,::

- --

::::: f :v&ta : ,: ::::

-_ - insliimt4r- -ilai*i:te: l,la ae-'c(jnd-it}ile '-de

-ale- . p1ailteloJ" ::i

...AiPl4J r--' ;etf*l l, n t tn<{)Fg&n1Sin;1l unei- - substante
, . ereditare d ostbit . ,de eorpul o.rganisntelor. ;:Modifi area _ereditatil
Qrpnismului $.au .a .ered'ititii unei. portiltni'.dill corp este:tot..eauna
re ltat:w .mQ.di{"Jd..rii- :'corpu't.._i- viu ,;tsu i: MC) ifi- rea ; \rpUlJ i .:viu
sii?#odliei:,!dat()riti;-deviel:ii:tl.e: tla-;'t-impul -nQt-uuil - tde esimilare, i
'4_,mUar ' Pr!ll . o{t.lftt,ea;, r pectiv. d m:e . ,Je Ia ti pu}
- --- -- rcle-..;QletaboliS..... Etementei J,nodifteate::: k ;noilor , org2c1nisme
:. - f7s '"ill f)ir.t t .t -,j ; 1tnna--, iftpm: e6 lui
Q . ..mwui. pimintesc. ;.:bl ,-..rmaJ,ttlueqfei directe sau i di.r e a
'
' ai:;a-e;: -. prijrd ffliitnr anis utul .aili4; diferitelor

. :,;' ::- - .
.

, , ,.'..
..

-.:

---

'iiti,'
;tbtcln iv :.elem,.entele "exuale i vegetative. Modificarea
. e d.it3fli, ilf)61Dditea. d': llo: .pr p e.tifl, accentuarea . i acumularea
. torad atuiigUfnnnl ir tdeg'efiraiii $inttotd auna determ.inate
de cimdifule de viata ale organisniului. Ereditatea variaza i se
complici prin acilmp'larea noilor .c ractere i proprietati dobindite
de .organiS e de.a , Jungul u.nui ir de generafii.
.
Orgallis ul i <:onditiik necesare pentru existent-a lui constituie o
unitate. Dlfemte1e corptiri viLcer pentr,u dezvoltarea lor conditii
exterlie, diferite. Cercetind particularitiple acestor cerinte, vopt afla
pa'rticularititile calitative ale natuni otganismelor, particularitiitile
calitative al ereditifii. Ereditatea este proprietatea .corpulni l1u de
. cere anumite eondipi p trn existenfa i deivoltare.a lui, de a
reacfiona intr-un anuoiit mod Ia unele conditii sau la altele.

C! noa terea cerintelor naturale ,i a raporturilor dintre

condifiile mediului i organism: ne permite dirijam viata in
de oltarea acestuja. Dirijarea condifiilor de viata i a dezvoltirii
plaQtelor i n alelor ne penn.ite :Sa cunoa,tem din ce in ce mai
pt6{und natUnl. lor .i implicit sa stabllim inijloace)e de modificare a
acestuia in sensul nec ar , om-ului. Cunoscind - tnijloacele de dirijare
a dezvoltirii putem modifica dupa dormta ereditatea organi mel r.
Cap rnodificlrii naturii co,rpului viu este modificarea tiptdlli de
, a iJatie; a tip..lui de metab.oi.ism. Celpltde sexmde i orice site
c hi.Je ce servesc Ia reproducerea organismelor iau DW1tere ca
.-ez.tltat aldezvoltariHntregului organism ;pe citlea metabolismului.
Ev1JluP,a prin care a' ttecut organismul pare a fi constatata in
e
le :. 'il.lifi=:tle ale generap i noi, de aceea se poate spune:
ni SJI.r:at care generatia nona .se reproduce, cprpul unui organism
t.i
' e i . maspra
se \. dezvolta . toate proptietatile lui inclusiv
' -;; - : ..:..;.,
'
,.. ..u tt
- ..
erc
.
. Jn (); olb,lrea organismelor veg tale, se observa doua categorii
de:U...mificaricalitative:

._ i -..- 5 Modificari in legatura .cu procesul realizarii cichdui

individual -de dezvoltare, cind cerinfele naurale adicii ereditatea sint
satisficute normal de catre condifiile exterioare ale mediulu i
exterior. Organismul va fi de ,aceeafi rasa i ereditate, ca i
gene tiile .precedente;
2. -.: Mo.diticari ale naturii organismului adica modificari ale
ered. . t-H
a, i;

.
.
AeeJie modlfiuiri sint i ele. rezultatul dezvoltirii individuale,
dar deviated Ia menul normal obi,puit. Modificarea eredititii este
4e Gbice. f.reiul.tatul dezvoit-arii organismului -in condipi exterimire

"in

...

:-

... .
.

. .

." . ,._ ._.

253

 " = t:: * 'at..

- ' .

. .!....
=i-

,.

'

,.

ot Mntl f
r
.
. .. .:- j' Seltinfimrim. nditnt,d.e 'flatauetermini "Sebimbrea 1ns
tiptUui :decJez\r.rirtare:.:a';'oi:g2nl$metVr. v,egetalt." Modificarea tipulu i
tkzvolt2re' este deci, cauza pnm rdiali:.a modificirii . erediti.
O.rg JjlSme1i' ciire 'nlr: - .(lOt .sehimba..cilrespluidfor ..conditii
scbimbate det. viata, .nu s pravi W esc, nu lasi unna i.

.;Din Uulte: ace.stea re.zulti cli .org nismele . i n tlira lor se ere
in ipSJ. 'i p.-o eslib <le ;v iu(i. in acest proces , gradnl de transmit
ere.ditara a D)odificiril'r depinde . de grad:ul de . .participare
siJ bSt:lUttelor'P&rjht.ii ::mbdjficate a COJ1iulni ta 'ans; mbhd proces
,tiuce:l- ftirmnrea fcel._lelo.r reproduc U are, sexu te, sau veget
Cun()s cin,d :ciiiJ.; .de fQrmare a ereditatii -.organismului o put
motUlica. di jl1t .PJ'il1 crearea uno.r anumite pnditii, iutr....,un aou
moment ai d;ezvblta i. &t;ganismuhd .
. _8oi ni)e bune : de plante, ;precum i rasele bune de animale
ereazi totdeauna cu :z ajut(jrul agro:tehlltCli' bone i' :a unei zoote .
bum ; -Nu numai ci, rec no_ flem posibilitate.a .existentei bibrizi
vegetlltivi, ci Miciurip a .ela_.J>. rat i metoda u,entonalul sau
educatorului care consti :in faptul ca pe calea altoirii buta ilor
ra. .Jilor unor fiet.tfde pomifru tif ri lacoroana unei v rie -JI6t h: est dotrfJn'le8e t 1:proprie ple . ' are+ . iipsesc, et .tiind
>
. tniil'$Jbise';d,';ntll,llt er 'altoite , :ate"Vari tlfii v bi ..Se ,folose$te
. Jll. otb,h:''L portilt olul. ':Pe : aceaSta .a;le, . Miciurin a creat
:pet(e!fietnat -o 'serie''. d.e nt}ivarietit.i alese. Mai molt, atlt - el cit
. .... ',; -Pri 'J tq-:)tw;:g itmretpde de . prod-. re ': de bibrizi _ vegeUU:iv i
. "ma'$i-;' .c : ....; . ,.... .,:: ':. -- ,.. : . . . , i. . . . . .
.
.
.
.Orice caraeter poat' fi transmis de la;o rasa .Ja ,alta prin a
cale sex.ala.: ' :' .
.
'
.
.
"'<t.Peruintl , .e rprj cipiiltl tt;oriei mtciuriniste, eredita.tea poate
. ' 'tJij;sro &nati in d plir a concordanti cu efectul eondifiilor de m . de,viata:eench ;dente- " Dit' in aceastii privinta , de pildi, experien .
de t.ransformare a soi rilorde grlu de pri avara in soiuri
toamni, La celor de toamn in s0iuri ml!i pronuntate de toamila ,
ex:emplu; in regiunile .cu ierni aspr,e ale Siberiei.
Dirijind conditiHe mediului exterior, condijiile :de viata
organismului vegetal, le putem modifica dupi dorinfi, putem
., .,,soiUri"ntri cnereditatea care ne convine, caci ereditatea este ete1c:tlll
- C'OD"Oflltririi?inftl nteJurm 'edjului'. extelior asimilate de orga
iu,tr-.Dl seri de generapi pr eote.
.

c' fpe

!"

..

.; .,<:" .{i ..

= '-' ., . .. ,.. , ...<-:

, "j ..._.. . .": ' "'.; '

:. : -.

. "'"
"!) ;

....
., I ,."

...

..

.. .. :2 ..
.,.

.. =- .' .

. I

..: :

-;..;_ ,. ,.. .

''I'

: ::-::

. lR.ru.ur,..,() hib.iidar:.e in ligenta, prin , unirea varieJ:atilor pe cale

"se.uullit s:e noate :ititruni. dintr-o dati intr-un organism ceea ce s--a
a5imibJf fi s-a ftx t,
Dluite . geneF4tfii, Ia varietafile luate pent.ru
incruc are. Dar conform teoriei lui Miciurin nici o bibridare nuva
da rezultatele p:ozitive dadi. nu se vor. crea conditii care sa favorizeze
' dezvoltarea propri.etitilor car:ora ereditatea se urmarqte a se obtine
in; _ sQiul creat san ameliorat.
Aceasta este in linii geiJerale teoria miciurinis.ti a transforJllirii
naturij vii. Ea intruebipeaza azi in forma cea m i fericita . unitatea
tcrriei i a practicii in i?_l:ogie. Ge etica ici rtani dezvaluie le il
generate ale dezvoltarn
corpunlor vu, scopul rezolvarn
problemelor de i.inportanta practici. Ea a schitnbat insa i metoda
de gindire in rezolvarea problemelor bi:ologice deschizind o noua
epoea n dezvoltarea bjologiei materiafiste.
Iii istoria tiintelo-r biologice, Miciurin a fost primul care a
d<>vedit teoretic i practic ca omul popte dirija ereditatea i crea 1n
chip sistematic forinele de care are nevoie..EI a c.reat teoria unitatii
dintne organism i mediu pentru ci intreaga teorie miciurina este
stribatuta ca . un fir ro u de ideea despre rolul c ndifiilor vietii in
forrnarea natu ii organjsmelor vii.Atit Mici.,rin cit i numero ii sai
. adepfi . au aratat printr-o serie bogata e lucrari, cii alegind cu
pncepere cobditiile externe putem dirija con tient dezvoltarea
.individuala a organismelot in : direcfia 4otiti, modifjcind astfel
proprietitile ereditare ale organismelor-.

Natura orgailisme or este

conservatoare,
dar
acest
conservatorism poate fi ibiruit. Con.d tiil.e dezvoltarii care no
cnrespund cerbtfNor plantei o aduc in starea unei
ereditati
zdruncina:te. in aceasti stare planta devine supusa cu u urinla
inftuenfelor -e erioa-te. Modificind in mod con tient cond tiile
mediuhd ambiant se pot crea . ain organismele cu . ereditate
zdruncinatii' varietat.ile dor-ite de om
. . Tocmai pe acest principiu se
bazeazii procede.ele tnins.forrnarii naturii vii, procedeele folosite in
praetici pe o scari atit de larga ca de exemplu: hibridarea
vegetatiVa, modifi area naturii plautelor prin intluenta condifiilor
mediului exterior in anumite momente ale parcurgerii unor procese
de dezvoltare a organismelor, incruci area formelor care . se
deosebesc dopa locul de dezvoltare, etc. ,Teoria miciurinista a
transf:orinat danvinismul clasic intr-un: darwinism sovietic .creator.
Dintre adeptii lui Miciurin eel mai de frunte este acad. Lisenko, care
a realizat o etapa nona In dezvoltarea teoriei miciuriniste
continuind-o in mod creator. Pornind de Ia principiile (asimilarea

ut "

m:

I '

255

snbkt iiti. liC irf .. ,tihlt

.blQfogidf ' inidJinrla-. ;EI - ,- nqnt fi,;fl bnn

': f "::

+r:a: J:re t

Dio: iJiCAri . litittlve prot\inde metll olisnt. ,Fie re . d n aceste

i
eerlfl1el.ir
ac:md
:::ttri
=i
x.:r.:
.
::D;;!::J
.
,lb:t4ft (l tJp(lltiiJe
t::tn,odifi'ia're:a
rt;itirijam.;
,: Jr 3 ;.: : :::
)Tiepi: Ill fi r-e .stadiu .aJ.*e8t i

' :sl ... ze

fef:..4; pJtigl rl

a::specillor:de. reale de pa.Una ' in

i ij\yer$h;d ()bfiU:' pec i e - riu de toamna
rezisf tJte
in.sil.ftjn{ind to mna . in 'sibttia $ U de - grin de
prita ra.ra J>C n,i tea ,neluerata si :inlatur:e deg4m .,_ ea cartufilor
iu regipnile . d:$lld, s realizeze modificari . ereditare Ia pla!lte prin

.g r

. .i(}11it t; tff E . ;; g!:i

d Jfa L :..

rga.. Jil',ior ..

et le. Astfel .. ftpul- .- modmcat . al

<:i' , ',tt'' ! ;,! 'i!! f

r l)fteni

_ pro f:.J,;titil ;; ;dii tt , plai te i *dnbtltdn .proc 1lt

dezvoltirii
,
e-::-pfsiDJJJ .::::JJ sa:rri t:Ori .; sta .-. : ODeh;we, : subliniazi
... ,;..
; i, :: #'i !-:i; p .cue.erire/-a bi !u;l i s :rietic.e,
n ''"U.deJtillU;u$f::.'lin i a '"f zo .,n "ceea: ce yrive,te intelegerea
..eaeutekJ.-ietU.: fil h It.tJ..f ! cJ!! pe pecti e,,_a.-gi .p.en ru pmctica
tt1.nsfbnnirif.natunfvii. . Cea a do.ua cueerire de mare valoare a
biolog_i i sovied(e :. estt,;. sp-.ne. a ela i eadem'iciau_ , c earea unei noi
trepte- s.uperi6 re _a - te(lriei evolupo'bte - darwinismul ereatui". Pe
.. . sta.iLk
!,i
p
mt ti(t : 'a: " hl r o tilntl c re ID3i
ales -explica -tt- ut!-11 otg nic, .d rwioismul devine uri ndjlo eficient

.fi&ij . :- .

_ ij t de.v de e -

c a

- turn

::''JM rltul :ltii' Lise..ktre8te'nu numai prelucrare ,i d oHarea

,.,,c,.,.t 1ft t:im.Sk.;; :'i (U:rijar-ea ,d

'"'

..

.. . , ,
.

"

oltirii,ttiiBtei ,bielogiee . intr..

. .... .
I

. :.

--

.- \

'

;' ): .;

' :'..' - '

':. ' ;' ':

,.

. .

...,

uo sen eu adevirat matetialist:.miciurioian; tinind ca tiinta

bi,.,Jogicl_ nJ.ichtriniani sa ,ajuoga Ia o deplioi .dezvoltare. Privit prio
prisms ooilor progrese ale tiintei biologwe,_idealismu -l weismaoian
- apare pe o pozitie cu totui contrari i pseudo tiintifica. Dqi di
conceptiei. sale nmnele de neodarwinism, Weisman in lucrarea sa.
principali: "Lectie asupra teoriei evoluponiste" a de.clarat razboi
princ piului Lamarkiam, principiul actiunii directe modificatoare a
intrebuintarii directe a intrebnintarii i neintrebuintirii organelor.
De u.b .eticbeta de .n.eod u inism el a det arat razboi bazelor
mat'enaliste ale dannmsmulUI.
Weisman negind ereditatea caracterelor dobi ite, a preconizat
existenta unei substante -eredit re speciale, declarind c8 ea trebuie
.c cantata jn . nucleu precum i d purtatorul ereditapi este localizat
in cromozomii ce contin e ementele care determioA fiecare o
anumita parte a organismului la apatipa acesteia i in forma
dermitiva, Dupa
el exista dona categorii marl de substanta vie: substanta eredita
sau idjoplasma i substanta nu:tritiva sau protoplasms. Purtatorii
substaotei ereditare: cromozomii, eonstituie o lu.me oarecum aparte
independenti de corpnl 'organismului i de cooditiile ; lui de viata.
Transformind corpul viu intr un
sediu nutritiv al substantei
eredita;re,. W isiQaD .proclama Ca Mmuritoare substanta ereditara,
oegind ci ea . s ar , putea ' forma vreodata din nou. Plasma
germinativa a spetiei on se . (ormeazi njtiodata din nou, ci crete, se
iomult te oecooteoit, continuindu-se dintr-o generape in alta. Daca
privim aceasta doar din punct de vedere al inmulprii celulelor
germinative oonstituie un element de importanta cppitala, deoarece
oumai cooservi specia, iar corpul coboari aproape pini . Ia nivelul
unei si ple pepifiiere a celulelor germinative, uoui simplu loc node
se form'eazi j-n condifij favorabile se hrinesc, se imnultesc i se
maturizeazi Dopa Weisman, corpul viu i celulele lui nu sint decit.
un recipient un mediu nutritiv pentru substanfa ereditari pe care no . pot produce niciodata celultle germinative. in felul acesta,.
Weisman, investe te 'substanta ereditad cu proprietatea unei
existenfe continui, care nu cunoa te evoJutia $i-n acela f timp
guvemeaza evolupa carpului nutritor, cici substanta ereditara a
celulei germinative, afirma Weisman, confine in starepotential!,
inca inainte de divizinnea redactionata , toate elementele corpului.
Sintetizind aceasti cooceptie, L senko spune: "0 snbstanta
ereditara nemurito re, independent& de partieularitatile ealitative
flle dezvoltiru corpului viu - i guvemind corpul muritor, tir a fi
11iseuti de aceasta din urmi"- iati conceppa manifestati idea1isti,
? 7

' .:

. ..

._ -- -.- . f :\! 4) ij. -

r.Wei&lnJI i upircare. substanf . d!t ri n .

. f . ; (<,t " i :d, ti'..db1 . now m,... , ursul dem:dtiru JJJdWIJ.lbl;w.
.d,il,) tanj,; f4ft.Ji \ Jiia e deivoltar a, ou poate sa sufe

l.l

s himb rilej ce,ar depinde de ceva.

. _;_ ..' E ti: o P.tl d ipvtiri3 ili te a. ide.pp\_ e a fo t r lu

'i ntuatiic cle. citre Meodeli$ti in teoria lor -de$pre gem Du
aceasti teorie .. purtatoa :rea materiali a -vietii este moleeula vie
sqbsti! tei . ereditan, eare intri in compQne ta romozomilo
nueleari., ln structura ei moleculara intr...o .anumiti dispoziti
spathdi a . atomilor sint a.sc.unse ttlate tainele ' viepi in specja.
'proprietatea o ganelor :de a. se . autorepthduee.. Mltsa principala
c ilfi,utuliii ;telular nu este:decit un mediu - lipsit deviata Viata este. eJ.ciQ:Jiv apanajuL. unor molecule Jll ite gene, care ou particip
ettuii de;ptltin Sla ::.metabo!isP.J-..Leelu,lei - - dirj.jind insa iatreag
dt.zVoltare a - acestei celnle. Atit weismani mbl . cit
mendeleorganislb:ul,.. d i hnbraci in mod form.al haine ,materialiste -cin
t- a-teaza despre substant_a, pbismi, - moletule, .gene, etc. , repreziot aprivite prb,l . prisma biologiei. progresiste dualismul ostilopo tia . di.Qtre corpul material i ' principiile vi tii nemuritoare
ve,nic . Tezele lo.r ... .fundamentale sint gre ite, ele nu reftec . ;rt littd a n#tu.pivii tsint \IQ exe.mplu de metaflrica : i ld alis
DhtJ . ' S()yjetlcl . a\ tl{)v it . ii ; IJl.O.difi.carea Utatiya a llatu
,. brJtl i$n.ilor veg btle . : abimale; depiride.de caljtatea onditiitor .
via1i e;acthnieazi as pra:organismului..

- . :E itate8, . caracterelor dobindite. de - plante i animale "

. ,Pr.W l :v.hlhpe J r,,es ,:pti dbiii "i n ra. Experie tele biologia
siVietice, firmi-teoria cro ozomica a ereditafii 'care sta la ban
l! tq n s l LDapa ast.Jl.l crnmozom - e.x ta o : lJ sta . spec ,'' care se transiJlite . ,generatiilor yiitoare independent d
...speCili,c,ubcalitati -.:al . corpnlui i de condifiile lui de viata
asc;meoea, conform : acest j teodi caracterele, dobindite nu ppt transniise, in fenite, etc. Ori ex rieritele io1ogice prog.resiste a
aritat ca lntre nucleele celulare ale altoiului i portaltohdui n
putut'sa aibi un schimb de cromozomi i totu i caracterele eredita
s. n tr nsJ Iis. Deci substantele plastice produse. de altoi portalt
pQseda - proprietatile varietafilor ca i . cromozonUi; . ca
i ori
particul a' corpuluiviu, le -este 'proprio :e anumiti_ ereditat
"''EMlliaie - esfe 'proy}rie n:u umai cromozomilor, ci i orid
. ,-- artfcftile :a :torpului'vhl t m:eismanismul Ji too.ria cromo om
,a.oA rAWli.Pi.M8t ,p;-qtl).; tac l3Ji1qc,rn, r. ulta. :cj. lnfirnsarea 'celei .
. unrii- aduce cu . sine:: ,dderea .weismanismului. Nu . numirul
w

:
.

'

.,tun

...

...- '258,
''.:... t

;.:..... --

Cf;Ob lDi: determina C Jlitatea soiulqi, ceea ce doved te ca

selee{inne > nu tteb1)ie .:sa aibl criteriu numarul de cr.omozomi, ci
proprietatile folositoar" ale soiului.
weismanismul este extr m de daunator practicii, pentru ca
ueaga principial posibilitatea modificarii .dirijate a organismelor de
ciitre om. El condamQa practica lao a teptare infructuoasa, nefiind
in sjare sa descopere legile naturii vii, recurge Ia teoria probabilitatii
i face loc haz1trdnbti cu totul contrar spiritului tiintific. Daca
mutatiile genelor sau ale cromozomilor apar intimplator, atunci i
dir,ctia procesulqi de mutatie e .intimplatoare. In felul acesta,
experientele pot spera sa obfina intimplator ceea ce din intimplare
. poate fi folositor.
;
Ori, 'Pe baza unei conceptii, omul este lipsit tu desavir ire de
posibilitatea de a transforma in mod activ natura vie. De fapt,
omului nu-:-i amine -nimic decit sa .a tepte d. ruri din partea naturii,
adic sa surprinda cu mai molt sau mai putin succes inttmplarile
f 1=icite. in fine, mai mentionam faptul ca A. Sojrodinger, M.
Delbnc i alfii explidi ordinea muta:tiilor Ia org;lnismele vii pornind
de Ia legile mecanice f;Dantice. Dupa ei i varia'bilitatea organismelor
se reduce Ia mutatii intimpl:itoare, care iiu .depind de factorii
mediului exterior. Asemenea conceppi se intilnesc i Ia unii
cer etitori sovietici. .
in fegitura cu stodiul.ro'lului acizilor nucleici in ereditate, ace ti
-cercetatori iocearci sa reducii toate problemele ereditatii la simple
reacfii chimi'ce (Maiksi M. I. ) . Despre rol,nl ' determinator al
cercetarilor biologice in aplicarea metodelor fiZice i chimice in
prt>cesu1 stul}ierii fenomenelor viefii, in (Pro-bleme de filozofie
4/1959, p. 170) . Ho-i greu sa sesizim ci acestea sint teze inrudite cu
weismanismul
RAPORTUL DINTRE GiNDIRE I EXISTENT A.
Pentru a putea stabili in mod just raportul dintre ace ti doi
termeni, trebuie sa vedem mai intii care este intelesullor.
Ce este g1ndirea? Este operatia intelectuala ce ' tinde spre
cunoa terea realitatii. Efortul ei consta in nazuinta de a stabili cit
mai moUe i mai adecvate cuno tinte despre univers. Ce este
existen1a? Este realitatea in general, adica tot ceea ce exista ca atare.
Cuvintul existenta este sinonim cu cuvintele: univers, cosmos, lume.
Existents san existarea este tot ceea ce poate fi obiect de gindire, fie
real: omol, casa, muntele, etc. , fie ideal: marimile matematice, fie
259

'

._ ai t. si'UWctQpuit:-:-pQve,tlle. Dear d,'upi cum ; m ,..,az,4 eloripl

a .. woa_,te realitatea, .atun i e firoe$c ca ilitn
gm ire i eistenta s fie ..aport real'i stt;ns. .
e cda tle a- cup d totut, -adica existenta
general.Surprinderea
nof.iun.e
-. realitipi o face
gindirea prin judecata ca este deterJlliau\rea ..realuluipriDtr-.un concept, dici printr..o idees

tlftii

cti til

. scoput gtndirii.

un

'Om_ul este minat de o tendinta nestipinita spre gmdire, cici

vrea: sa cun.oasei, cauti adevarul, dar cunoa terea san adevarul s" in.functie! e gindire san de cugetare. Gindirea .sau determinar
logici- e8teinstrumentul cunoatierii, al tiintei ui'generat
.C I iU.ntii tunda...,ent al gindirii este -ins i existenta . Ea em
obiectul'gind.irli;.adid spre ea - se indreapta gindirea co scopul de a
cu oa
Gindirea ple2!_ci de Ia existen i pastreza legatnrile ce
mai .strins.e , :' eu . ea. Iptre gindire fi exiStenta _ este o r la :
fjUl<JaJReiltala. Stitn'tnSli natura gindirii sanatoase sa se rapoiite
, la_ existelitl Glndirea tinde spre un obiect, spre o existentL
Realitatea face posibili o ordine--gmdita. Orice problema
gindire
presupune ca dati ,realitatea problematizata.

Omul bJtra in contact en realul-prm cunoa terea care se face

prin gindire. Orice cunoa tere este in fond o asjmilare a realulu L
Obie<ttll cunoa terii este realit2ttea, senta lucrurilor. Spiritul
.;nlll;lpi:,tmtl sii cop...e, prinpFocesnl gindirii , i al cunoa teri,i toata
r iifatea ,i1oa1a;intlliderea teahilui.
. D pa 'Ce .m vaZUt ca n . general este un raport strins intre.
gind,it . , j e tenfi, $i ineerdm a determina acest raport .mai
0:. i4il roape : i,ntai' in lllinuntei A defini; 'rap.ortul dintre gindir-e i
exist nJa inseaP ni a' tlspnnde Ia intrebirlJe: eeea ee gindesc eu
corespiinde tt n en realitatea ? Ceea ce afirmi -gindiru. priutr.:o
judecata e ta i-n realitate ? Adiea atirmarea judeeatii mele este
con-fo i - atlevirati - eu -realifutea .? Astfel spus: gindirea falsifica
san red.i Udel realitatea? Ori raspnnsul Ia aceste intrebiri depinde
de inteleger:ea corespunzitoare a eapacitifii gindirii.
Pentru a sesiza capacitatea . gmdirii umane - trebuie s-o
distinge,m de gindirea divina san absoluta. Gindirea divini e
gtndjrea . res gln4qte pe sine, en alte cuvinte, ar fi obiect l in ea
ind iDin esenfa logici a gindirii divine deeurge intregul al Orice
. - -C. P.t di se Uzeazi concret,_ devine luctu. inainte de creape
.t .J - e.. !Ja Ia .Q.ll flez.eu ca intenpe, ca plan, ca Iogie. Dar conceptnl
divin devine -obieetol reat creaL Sistemnl intreg -concret din gindirea
divilti 4eviae.er tie.

de

260

lle aid rezultl a: gU,dir-ea divina .creaza in mod absolut, .adica

din nilnic. La Dumnezeu logicul i antologicul se prezinta ca doua
specte tie nilui intreg; adid ceea
Dumnezeu cugeta .se - i
realizeaza. Ceea ce gindirea divina realizeaza l()gic in chip
atempond ' 'i supraspapal se exteriorizeaza in . cadrul de spapu i
timp, adid se intrucbipeaza aievea in materie. Astfel, intreaga
creatie este o intnlchipare a gindirii divine. La Dumnezeu gindirea
merge .spre creatie deoarece nu poate merge spre cauz3; Sa, fiindci
aceasta este ea insa i. Gindul divin i i are cauza in 'sine insu i.
Dul]lnezeu se .ginde e pe sine in mod absolut. Gindirea divina duce
la cunoa terea totala, Ia autocunoa tere. Dumnezeu se cunoa te pe
sine, dar i cunoa,te i creatura. Intelectul divjn este izvorul 'i
masura .adevarului.
Natura gindlrii umane e cu totul deosebita de cea divina. Ea i,i
are izvorul inafara de ea. E discursiva adici nalitica, trece de Ia o
idee . Ia alta 'i. conceptuala, adica intrebuin.teazi in mersul ei co.cepte. Cu lucru i din lucru gindirea face un concept, concept
condifionat de lucru. Gindirea umana nu produce realul, nu-l
creaza, ci n:umai il cunoa te. Ea nu se extintle asupra intregii
realitati, pentru ci ea capteaza numai o parte a realului. Gindirea
umana nu i suverana pe realitatea cea divina, ea se zbate in
nepbtinta car rezulta din incongruenta dintre termenii cunoa terii,
gindirea. trebuie sa capteze realul, hir re..lul trebuie sa se toarne in
for:meJe gindirii. ar lucrul acesta s-a dovedit imposibil, gindirea
rimioe gindir i nu poate deveni lucru, Iucrul ramine lucru i nu
poate deven.i gindire.
Din aeeasta n'eputinta reztdta mulfirnea incercarilor disperate
ale tutp.r()r filozofilor de a rezolva pr(!blema raportului dintre
gindire, cunoa tere i existel'lta sau realitate.. Se poate apropia
gtnd'irea de existen fa, o poate cunoa te i cum o poate cunoa te?
Toate teoriile care an incercat sa dea un riispuns la aceasti .
intrebare se impart in dona categorii:
a) absolutist , care afirma ci existi cuno tinte universale i
generate, mai presus de contingentele efemere ale adevarului.
b) relativiste, care afirma ca toate cuno tinfele care int in
functie de timp, i de spa-tiu, de om sau au o valabilitate restrinsa.
in sforfarea sa titanici i tragica de a re lva problema
raportului . dintre gindire i existenta,. tilozofia cunoa terii a
strlbatut 'calea urmatoare: de Ia realismul naiv sau spontan, prin
idealism Ia un non realism critic.

cc

261

w *{ -- \ ,iiJ!ia .: - .> ;tkthP .lw)le'"

..jff\Jtem ; -"tu.n te,,

. r.
;( .. . ,

.';; t .:

: .. " . _....

. . .

'

.o

- i QJ:q ellt qeJ,Uijij)cit :luntriJe,c}l

u .obieCtul,:

'4*n(la t rea

-- -. ::

- rlk ra, p . e41te

- ',..

cluJr : bi nd._p rc pu . .

..

i dedari cl -percepfia

- -

: . . - ..

, .

-- :3ge rilf . realismulu . naiv . sint cor. tat cu realismul critiC,

. r.e:-atkml:d ..nu.:.f.lu.afl te.,n mijiQCit.realitAtea, ;.ci prin ,mijlocirea
c;fa lor . ' _le - fera simturile (exp f\enta) , care nu-s .pur
snbi ist , ci redap reaJitatea. Lumea fiZici este independents de
emt d1lP\ 1 indivilluaJa,. deci nu . se rttduce Ia u,n continut psihic.
Obi tare. exjstenta independenU de con tiinta, nu <este o simpla
4!ntitate. mintala...
. ..
, ' 'QcUrajqasa,Jtfimn3tie reaijsti . cQnstiMe tre<t.realismul, -cea mai
caracteristica manifestare a filozofiei din ultimele de nii. Dupa el,
p:Jin - .gin9ir;e, . ().mul.>s,e indreaptij spre .Qbiectele independente de
etQnftiinfi. ?J)a:r, ni , pina ari pn Cipiul realist n-a devenit un bun
.o WI

.. .
.. xtrellleJe realismul.tJi . sunt realisntul radical, . -care pretinde . ca
gindir 3 prinde. realitate iiJ .sine i mai ales rea!ismul dogmatic,
t:are a-re5,o in-credere . nemirginita 'in puterea rapnnii, careia ii
atribuie .cap citatea de a cuno te in mod cert intreaga reaUtate i pe
re o intrebui teaza tara nici. o critica. 0 'alta .extrema a
Jis:ID iul fl',IV.Stitllie-materialismu!, ..dupa car.e cun terea o

...,,,)Qi :itt , Q ii)lp}4littl in,, spirit

lls.ll'Jij)i

:,

. .

. realultli, Q.no terea e i gradita

(;Q..totul Q"i)ns r;ea;l mulpi, - e$te idealismul, c re afirma cl spiri

sau . gindirea genereazii r alitatea i identifica obi tul
e J;rea,;;El5 a;!Piseut,din -,'t ria:i Qaginii, potrivit cireia noi -n
CUJJ:Q3ft Jn:h.sDj o iectnl, ci numai imaginea lui sll.biectivi.
,.::: .:l(l'a- null S.U"tblt::; cM. : ntl:: ;_exis.ti. :lw:ne e:xter.io.-ri. . cii.. .n
(t\) Q f ..,. - P<:U:J,Ji i ;'ideile . din on t.iint3. Pun':md obiectul
. ; .dep 84enfi .de co.-,tiiuti, lumea este percepfie, idealismul ,prefa
magic realitiple in idei ce aparfi_p con tijnfei. Pentm, idealism ori
xiste,nti ,este purl coptiinta san o existenta constituiti prin pu
con tUnti
Idealismul a degenerat in solipsism dupii care lumea existi
nufAiJn i prin on,tiin a . personali,, caci e.xista n mai con,tiin
mea. j C()DtjnU UriJe saie, car CUprind deopotriva corpurile ca
sutletele celorlal .Deci, realitatea e redusii" Ia cpnfinutul co ttiin t
--SuDetnfc :d::O.-lume exterioari care n existi aiev a. Solipsis
.i nt a:ii intreaga realitate in eul prop u (solusipse) -:- ...
) '

'

" 00 ' '

' \ ' ',,

' H 0' 0 ., '' 0

0

"'

- ' o''

"

'

'o

...r--

....., ' . : .

-. ' '

l. ' . .

'Wt is ..;in sine. i mai absurd declt solipsismul este iluzionismul

. universakcare .pretjnde cilnmea ;eSte o Uuzie, on neant.
. O,po"Zifi.espeeitiei-io - cadntl 'itleaUsmului define eriticismullui
Kant, dopa .care cunoa terea este neadevirata realitifii, pentru ca
ea uu . poate prinde esenta realitatii (noum(mol) , ci numai
mattifestarea acesteia: fenomenul Nici o con tiinta nu oglinde$te
fidel realitatea, ci se prezinta ca o rdonare sao rindoire dupa
norme, forme subiective a unui material iotuitiv haotic. Nu .subiectul
se orienteazi dopa lucruri, :ci lucrurile dupa subiect i legile
ae stuia. in kantism f<trmele universale ale. cu:ooa terii (timpul 'i
spatiul) sint soc tite drept funtii ale spiritului u an, adici categorii
de cunqa tere. Deci cunoa terea este un produs a' gindirii dup legi
interioare.

De Ia criticismul kantian, teoria cunoa terii a degenerat in

, agnosticism, care tagadoie te putinta de a cunoa te ceea ce iese din
cadrul experientei posibile i reduce rolul i pnterea cnno terii Ia
interpretarea fenomenelor. . Agnosticismul se concentreaza in
formula lui Dubois Raymond: "ignoramus et ignorabimus".
Din cele de mai sus observam ca teoriile cunoa terii vad raportul
dintre gindire i existenta foarte diferit. Ne gijsim in-rata alternativei
. say cunoa terea - se reduce Ia un conpnut de con tiinta i atunci
acceptam risen I solipsismolui, san . cunoa terea red a realitatea.
Foarte jtist; a observat Engels, ca do:ctlinele filozofice 'Consecvente
trebuie sa considere primordiala, fie natur6., :al}ica .existenta, fie
gindirea umani, cici un obiect in acela i ttP:ip e in con tii fa, pentrn
a satisface molohul 'Solipsist i-n 'afara pentr'u a indestula realismul,
este o imposibil\tate intrucit este o contradicfie in.sine.
Gr eala realismuhii naiv sta in afirmatia: lucrurile ne sint date
neoiijlocit. Ori,. rezultatele tiltime ale ftZicii i ale filozofiei zdruncina
aceasta afirmafie, de i sint cunoscute nemijlocit, obiectele sint
mijlocite de Ofi complicat proces de percepfie alciituit de mai mtdti
fact.ori i anume: obiectul initial, ondulatiile fiZice, procesele .din
organele senzoriale i sistemul nervos i in fine reprezentarea ca
atare.
Dar i mai grav gr te idealismul, caci cunoa terea nu-i o
creare,.. producere sau zamislire a obiectului, cum pretinde
idealismul, ci este in afara de ea. Existenta nu- i istove te rolul san
in functia de a se prezeota unui subiect, ci are o (insemniitate)
semnificape- intrinseci.Fe,Uerbach criticii just pe Kant anume
intr-.uo fel ce se potrive,te idealismului in general: filozofia lui Kant
e contradiqie dintre snbiect i obiect, diotre esenfa . 'i existenfa,

'i

263

-.}J ir :,i :,exfSt :_FMnta 'e . 3trib,uiti r tiunii, :eXiJte

'sbnturlior. EtentaBrii

enta (adic eXisten a fenomenelnr fi

lUtitttt(pbj cfivji)o.nu. d \-silllplu;fenomeu.lucruri - dn ecad s
inatrl;: es n,ta - fari :existenta .nu e decit un gind, . esenta i gindi
DOiliDCDe. Acestea. j)Qt fi gmdite 'i trebuie sa ' fie gindite ' ele nin,sij XiJ:t ti, eel pufin existe.nta pentru noi, obiectiVitatea, ele s"'
lucruri
' sine, adevarat le' lucruri, dar nu lucruri reale. a
Qntradictie i separi ad vai-ur de realitate, realitatea de adeva
Itl aftsp: ULafirma prea mult puterea i rolu:l gindiri( in detrimen
exis.tenfei. E akii rezultattil absolutizirii idea,liste a omului, transp
in ;!,l9meuiul _ noeticii.. Rezultatul atestei gre eli e.ste ciderea

in

I.

a su:rL

r.

Orice cuiloa tere presu.pune cunoscator san tiutor (un subie.ct

nn cun.o.s.Cut sau ,tiut {obiect)..Sul>ieetul 'i {)biectul sint corelati
adici s ilnplica - mutual, . pentru Ci j nul 'i aHul -sint cerutl
t:er'ln; nuLde .canoattere. Dar numai fati de cunoatere o existen
are ru.n fia de subiect, iar :ee Jalta existentii functie de obi t, adi
numai logiee,te sau in relatii cu, un al treilea, curio terea insa n o .
intre ele. Relatia logici nu poate fi tr.msformata in relatia de esenf ;;
de tate. Obiectul atima de subiect, adici de spiribll nost
rtu. p j in faptul de a fi c Qoseut i nu In existenfa san natura sa. C
'a.ltr uun.te de ip _,attrna nu.mai ginll.irea - lumii, nil in.sa,i Ium .
R$Jitate$ ' ,inf)qe entit d unoaftere. ei. De exem plu, o lila
!Jirti;.no: - exiStl. n,mnili In masu in- care eu o gmdesc i o am
mint ni.L ldeea Jll i :de birtie existi i fir;a si en get Ia ea
. ......C.uau3_ t rea ,se Jnfi;ptQi t.e. pe d i;.planuri: planul ontologi
. .a iti -ttb'l' aJ d3tillui r.ea care e.Ste primordial fi planurpsibolo gk.
ca.re este secuadar. 'Eie sint simultane, coexistente .Ji .se sprijinr,.;ipr:&t. P:laltliJ"(Jht(;logic clJDdipooeazi pe CeJ psihoJogic, adica I
bl Ct:lrebttJe sa.:, t;te mai .intii, .pentm .a putea intervtni proces
psih logic aJ eunoa.tterii lpi.l)ar.plamil psihologic nu c-Onditioneazi
J pt (etontplogi de gindire .a.tim,i aumai cunoa terea obiectului, ci
existentaeste de sine stititoare. Nu ceea ce gindit se orienteaza
dupi gindire, ci gindirea dupi ceea ce este glndit. Cunoa terea n
socot te realitatea din existeilfi i nici nu o .produce, .d numai
d iluie aspecte _.noi ale .realului, il adince te,. iinbogatqte. Deci.
ennoa terea -este ceva rnai .mult decit o traducere subiectjvl, a lorn
.d.ecit.n .11Do tere.din c.reprezentari -a subiectulni cunoscitor.
. ..:R lti..d..girulirea. ti,.rezultatule.k,}c nO.a!lt rea; sint in $tare sa
prirtdi . realitatea. Dar ca tot ce-i omen esc 'i ele sint relative, limitate
'inu,bsolp_te ".c' "cele divin . Totu i, in lllisun in care cunoa te
A

264

reaUfatea iq mod adec;v t, onticul.i logicul adica realitatea data i

c no,terea se :acoperi Num;d pervertirea i degradarea lor prin
p t redu .potrlvirea dintre realitate i cunoa tere, ajungindu-se la
nepotrivire intre realitate i crinoa tere. in orice ' caz, puterea de
cunoatere il deosebe te pe om de animal.
P R 0 B LEMA
REVEL AT IE I.Jl
. . inca din partea introouctiva am tlcut cuno tinta cu lmportanta
deosebita a revelatiei divine, in c drul religiei in general i al
cr tinismu1ui in special. Spuneam atunci ca Teolo ia
FQ,.ndamentalii se ocupa de religia cr tina sub .raportul revelafiei
divine insa i, precum i ca obiecn.l Teologiei Fundamentale este
religia cr tina sub raportUI reve tiei divine insa i, care este
adevaruJ cr tin prin excelenfa i de car-e adevar depind toate
celelalte 'adevi'niri i religia. De aceea, subli;niem ca obiectul
(cupriJ]sul) Teologiei Fundamentale este in general i-n primul rind
prQblema: revelapei cre tine. Problema revelafiei divine este insa i
problema Teologiei Fundamentale.' E;i cuprinc;le pe toate celelalte
probl me pe care le trateaza T. F. De aceea, unii autori de manu ale
san de tratate de .T. F. reduc obiectul ace$tei discipline teologice
, exclusiv Ia tratarea problemei revelatiei divine. Aa face de exemplu,
teologul catolic H. Straubinger. in Lehrbuch der Fundamental
Th logie, Paderborn Scboning- 1936.

Toate acestea le-am spus cu drept cuvint i pe bune temeiuri,

caci rev latia divina este baza flintei religiei re tine i a 'adevarului
ei. Mintuirea i revelatia divilia sint nofiuni corelative, care se
co ditioneaza reciproc. in baza revelatiei divine cr tinismul depQ.e
calitatea de religie transceden .tali nu numai in intelesul relativ al
cuvintului, adici nu numai in sensul ci .este o religie superioarii
eelorla-lte -religji, ci n sens absolut, adi in sensul ca apaJ1ine unei
alte ordini, care e intemeiata pe descoperlri supranaturale.
Revelafia imbraca cr tinismul in valoare absoluti.
Temelia crestinismului este convingerea despre descoperirea lui de
catre Dumnezeu.
Crqtinismul este clidit pe temelia 'rev,elapei divine i in special
pe descoperirea . desivit1irii lui Dum-nezeu intrupat in Domnul
nostru Iisus Hristos, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat 'i
totodata om adevarat. Cu aceasta convingere i cu acest adevar sti
sau cade intreg cr tj.nismuL De unde rezulti ci problema revelafiei
tlivine trebuie s se bucure de un interes deosebit in cadrul
isciplinei noastre.
265