Sunteți pe pagina 1din 9

5.

EVALUAREA SI COMBINAREA NCARCARILOR

Apare acest nou capitol in care se modifica:

combinatiile de incarcari

evaluarea fortei seismice.

Rigle de cuplare

6.6.2 Valorile de proiectare ale rigidita_ilor elementelor structural

b) Pentru grinzile de cuplare:


n cazul armarii cu bare ortogonale (bare longitudinale si etrieri):
Ieq = 0,3 Ic
Aeq = 0,3 Ac
7.3.2 n cazul grinzilor cu raportul lcl / h 3, valorile de proiectare, VEd, ale fortelor
taietoare din grinzi, n structuri proiectate pentru clasele de ductilitate DCH si DCM,
se determina cu relatia:

n care:
Rd = 1,25, pentru clasa DCH
Rd = 1,10, pentru clasa DCM

7.7.1 Calculul armaturilor longitudinale ale grinzilor de cuplare se face n baza


prevederilor SR EN 1992-1-1:2006 privind calculul la ncovoiere, la valorile momentelor rezultate din
calcul la actiuni seismice, eventual redistribuite pe naltimea cladirii conform indicatiilor de la paragraful
7.3.1. n cazurile curente ale deschiderilor de usi ( 1,20 m), se pot neglija momentele din actiunea
ncarcarilor verticale.
7.7.2 Sectiunea de beton a grinzilor de cuplare armate cu bare ortogonale din
structuri proiectate pentru DCH si DCM va respecta relatia:
VEd 0,1 bw h fcd
n cazul grinzilor armate cu carcase nclinate dupa diagonala, conditia se
nlocuieste cu:
VEd 0,25 bw h fcd

7.7.3 n cazul grinzilor de cuplare cu raportul h / lcl 1,5, armate cu bare orizontale
si etrieri, armaturile transversale se determina din conditia ca acestea sa preia n
ntregime forta taietoare de calcul, conform relatiei:
VEd0,8 Asw fywd
La grinzile cu raportul h / lcl > 1,5, calculul la for_a taietoare se face cu relatia:
VEd 0,8 [Asw fywd + (h 0,5 lcl / h) Ash fyd,h]
n care Ash este aria armaturilor orizontale dispuse pe inima grinzii.

7.7.4 n cazul n care se adopta un sistem de armare cu carcase nclinate, aria

armaturii nclinate, Asi , dupa fiecare diagonala, se determina cu relatia:


VEd 2 Asi fyd,i sin

7.7.6 n cazul grinzilor de cuplare din structurile proiectate pentru clasa DCL, se
aplica prevederile SR EN 1992-1-1:2006 pentru calculul la ncovoiere si la for_a
taietoare, si prevederile de la 5.3.4.1.1(4) din P100-1:2011.

8.6 Armarea grinzilor de cuplare


b) Bare longitudinale intermediare dispuse pe fetele laterale cu diametrul minim 12
mm. Barele intermediare vor realiza un procent de armare minim de:
pentru grinzi de cuplare la care lcl 1,5 h:
0,25%, pentru clasa DCH si
0,20% pentru clasa DCM
pentru grinzi de cuplare la care lcl < 1,5 h:
0,40% pentru clasa DCH si
0,30% pentru clasa DCM
n cazul structurilor proiectate pentru DCL se vor respecta regulile pentru grinzi
din SR EN 1992-1-1:2006.

8.6.2 Grinzile de cuplare cu armaturi principale nclinate ncrucisate se utilizeaza si


se dimensioneaza conform prevederilor paragrafelor 7.7.2 si 7.7.4. n Fig. 8.15 se prezinta un exemplu
de alcatuire a acestui tip de grinzi.
Diagonalele pot fi realizate si din profile metalice.

Armaturile nclinate se asambleaza sub forma de carcase cu cte cel putin 4


bare. Latimea carcasei va cel putin 0,4 bw. Lungimea de ancorare a barelor nclinate
va fi minimum 60dbL. Se recomanda nchiderea la capete a barelor nclinate prin
bucle sudate. Ori de cte ori dimensiunile grinzii permit, acest sistem de armare este
cel mai indicat.
Armarea transversala se poate realiza cu etrieri sau cu freta continua.
Distanta dintre etrieri sau pasul fretei nu va fi mai mare de 6dbi (diametrul
armaturilor nclinate).
Diametrul minim al etrierilor sau al fretei, dbw > dbi / 4.

Armaturile orizontale si etrierii se dispun constructiv. Armatura longitudinala se va


ancora pe o lungime de 20 dbL, pentru a nu mari eforturile capabile de ncovoiere.
Procentul tuturor armaturilor orizontale va reprezenta cel putin 0,25%, iar
procentul de armare transversala cu etrieri va fi cel putin 0,20%.

PERETI
6.2 Dimensionarea preliminara a elementelor structurale
6.2.1 Dimensionarea preliminara a sectiunilor peretilor structurali
1) Aria totala a inimii peretilor pe o directie va fi cel putin cea obtinuta cu relatia:

n care:
Aci - este aria nsumata a sectiunilor orizontale ale peretilor cu contributie
semnificativa n preluarea fortelor orizontale, orientati paralel cu actiunea fortelor laterale (n m2);
I - este un factor de importanta a constructiei, conform 4.4.5 din P100-1:2011;
ks = ag / g, - raportul dintre valoarea de vrf a acceleratiei terenului pentru proiectare si
acceleratia gravitationala;
q - factor de comportare specific structurii;
G - greutatea cladirii (n kN);
fcd - rezistenta de proiectare a betonului la compresiune (n MPa).

2) n cazul cladirilor de tip curent pentru birouri si locuin_e, proiectate pentru clasa DCH, rela_ia
6.1 poate fi pusa sub forma:

n care:
Afl este aria planseului
4) Ariile bulbilor sau ale talpilor (Af) prevazute la capetele sectiunii peretilor cu aria
inimii Ac,vor respecta relatia:

pentru structuri proiectate pentru clasa DCH, si

pentru structuri proiectate pentru clasa DCM.


S-a notat:

7. CALCULUL SECTIUNILOR PERETILOR STRUCTURALI

la grinzile de cuplare, ntreaga deschidere libera (lumina), daca lcl 3h, si zonele de la
extremitati cu lungimea h la grinzile cu lcl > 3hw;
la peretii structurali, izolati sau cuplati, zona de la baza acestora (situate deasupra nivelului
superior al infrastructurii sau fundatiilor), avnd lungimea:
hcr = max {lw, Hw/6} hs, pentru cladiri cu cel mult 6 niveluri
2hs, pentru cladiri cu peste 6 niveluri
n care:
Hw
este naltimea peretelui
hs
este naltimea libera a nivelului
h
este naltimea grinzilor de cuplare

7.2.2 Valorile de proiectare, MEd, ale momentelor ncovoietoare n sectiunile


orizontale ale peretilor, n structuri proiectate pentru clasele DCH si DCM de ductilitate, se determina
cu relatiile (Fig. 7.3):

- n zona A
km = 1,0
- n zona B
km = 1,30 pentru clasa de ductilitate DCH
km = 1,15 pentru clasa de ductilitate DCM

raportul ntre capacitatea de rezistenta la moment n sectiunea de la baza si momentul de


proiectare n aceeasi sectiune:
- pentru pereti necuplati:

n care:
MRd,0 este momentul capabil la baza peretelui
q
factorul de comportare considerat la proiectarea structurii
- pentru montantul unui ansamblu de pereti cuplati (Fig. 7.4):

n care:
MRd,0 este momentul capabil la baza montantului considerat
VEdb,i este forta taietoare produsa n grinda i din stanga
(VlEdb,i) sau dreapta (VrEdb,i) montantului, sub ncarcarile seismice de proiectare
VEdb,I este forta taietoare din grinda i din stanga (VlEdb,i) sau dreapta (VrEdb,i) montantului,
asociata atingerii momentului capabil, incluznd efectul suprarezistentei (forta taietoare
de proiectare din grinda conf. 7.3)
Li
distanta masurata din axul grinzii i pna n centrul de greutate al sectiunii montantului
considerat

7.2.4 Valorile de proiectare VEd ale fortelor taietoare din peretii structurilor proiectate
pentru clasele de ductilitate DCH si DCM se determina cu relatiile:
VEd = kV VEd
cu 1,5 kV q
kV = 1,2 pentru clasa de ductilitate DCH
kV = 1,0 pentru clasa de ductilitate DCM

7.2.6 For_ele axiale de dimensionare, NEd, se stabilesc pe baza echilibrului peretelui


n starea de mecanism cinematic de plastificare. n cazul frecvent n care mecanismul implica
plastificare grinzilor de cuplare, valorile fortelor taietoare de proiectare din grinzi se reduc cu 15% (vezi
pct. 7.2.2).
7.5 Dimensionarea sectiunii de beton a peretilor structurali
7.5.1 Grosimea necesara a peretelui structural si oportunitatea prevederii de bulbi
sau talpi la capetele libere se stabilesc punnd conditia:
u =xu / lw max
n care xu este naltimea zonei comprimate stabilita pe baza rezistentelor de proiectare ale betonului si
armaturii la starea limita ultima n combinatia care include actiunea seismica.
Valorile max se iau:
0,100 ( + 2), n cazul proiectarii pentru clasa DCH;
0,135 ( + 2), n cazul proiectarii pentru clasa DCM.
n cazul n care conditia (7.7) nu este ndeplinita iar sectiunile nu se pot mari, sunt necesare
masuri speciale de confinare a zonei comprimate de beton, conform paragrafului 8.5.2.
7.6 Calculul armaturilor longitudinale si transversale din peretii structurali

7.6.1 Calculul armaturilor longitudinale


Calculul la compresiune (ntindere) excentrica al peretilor structurali se face n conformitate cu
ipotezele si metodele prescrise n SR EN 1992-1-1:2006.
n calcul se va lua n considerare aportul talpilor intermediare si al armaturilor
verticale dispuse n inima peretelui si n intersectiile intermediare cu peretii perpendiculari pe peretele
structural care se dimensioneaza.
Se recomanda aplicarea unui program de calcul automat adecvat.

7.6.2 Calculul peretilor structurali la forta taietoare.

Sunt necesare trei verificari si anume:


o verificarea sectiunii de beton n ceea ce priveste capacitatea inimii de a prelua
eforturi principale de compresiune;
o verificarea armaturilor transversale (orizontale) din inima sectiunii peretilor din
conditia de rezistenta n sectiuni nclinate;
o verificarea rosturilor de turnare orizontale.
i.

Verificarea inimii sectiunii de beton

Sectiunea inimii peretilor trebuie sa satisfaca conditia:


- la constructii proiectate pentru clasa DCH
VEd 0,15 bwo lw fcd
-

la constructii proiectate pentru clasa DCM


VEd 0,18 bwo lw fcd

n care:
bw, lw sunt grosimea si lungimea (pe orizontala) a inimii peretelui
fcd
este valoarea de proiectare a rezistentei la compresiune a betonului
ii.

Verificarea armaturilor transversale

a) n cazul peretilor structurali cu raportul ntre naltimea n elevatie a peretelui si


lungime, Hw / lw, 1, dimensionarea armaturii orizontale pentru preluarea fortei taietoare n sectiuni
nclinate se face pe baza relatiilor:
- n zona A:
VEd Ash fyd,h
unde:
Ash este suma sectiunilor armaturilor orizontale intersectate de o fisura nclinata la 45,
incluznd armaturile din centuri, daca fisura traverseaza planseul
fyd,h
este valoarea de proiectare a limitei de curgere a armaturii orizontale
- n zona B:
VEd VRd,c + Ash fyd,h
unde:
VRd,c este valoarea de proiectare a fortei taietoare preluate de zona comprimata de beton
VRd,c = 0,5 cp bwo lw (7.12)
n care
cp

este efortul unitar mediu de compresiune n inima peretelui

b) n cazul peretelui cu raportul Hw / lw < 1, sectiunile armaturilor orizontale si verticale din inima
peretilor vor respecta relatia:

unde:
Asv este suma sectiunilor armaturilor verticale din inima peretelui
fyd,v
este valoarea de proiectare a limitei de curgere a armaturii verticale
VRd,c se determina cu relatia (7.12)
Armatura orizontala Ash va respecta conditia:
Ash fyd,h qi Hi
n care:
qi
reprezinta fortele orizontale, considerate uniform distribuite, transmise de planseu la
perete, la nivelul i, suspendate de diagonalele comprimate cu nclinarea de 45, descarcate n
sectiunea de la baza conform schitei din Fig. 7.7
Hi
reprezinta distanta masurata de la baza la nivelul i
Ash este suma tuturor sectiunilor armaturilor orizontale din perete

iii.

Verificarea rosturilor de turnare

n lungul planurilor potentiale de lunecare constituite de rosturile de lucru din zona A a peretilor, va
fi respectata urmatoarea relatie:
VEd VRd,s
n care VRd,s reprezinta valoarea de proiectare a rezistentei la lunecare:
VRd,s = f (Asv fyd,v + 0,7 NEd) + Asi fyd,i (cos + f sin)
S-a notat:
Asv
Asi
fyd,i
NEd
f

suma armaturilor verticale active de conectare


suma sectiunilor armaturilor nclinate sub unghiul , fata de planul potential de forfecare,
solicitate la ntindere de fortele laterale
valoarea de proiectare a limitei de curgere a armaturii nclinate
valoarea de proiectare a fortei axiale n sectiunea orizontala considerata, n combinatia
de ncarcari care include actiunea seismica
coeficientul de frecare beton pe beton sub actiuni ciclice:
- pentru structuri proiectate pentru clasa DCH:
f = 0,6
- pentru structuri proiectate pentru clasa DCM:
f = 0,7

Se considera armaturi active de conectare armaturile din inima peretilor si armaturile situate n
talpa (bulbul) ntinsa.
n cazul peretilor cuplati, armaturile de conectare rezulta din conditia satisfacerii
relatiei pe ansamblul peretilor, pe ntreg rostul avnd lungimea egala cu suma lungimilor peretilor
cuplati.
n zona B verificarea rosturilor de turnare nu este necesara.

8. PREVEDERI CONSTRUCTIVE
8.1 Materiale utilizate
8.1.1 Clasa minima a betonului utilizat n peretii structurali va fi C16/20, pentru structuri
proiectate pentru DCL si DCM, si C20/25 pentru DCH.
La cladirile cu naltimi mari (orientativ, cu mai mult de 10 niveluri) se recomanda
utilizarea unor betoane de clasa mai nalta, n special la nivelurile inferioare.
8.1.2 n regiunile critice ale peretilor se vor utiliza numai armaturi din otel profilat.
Clasa minima a otelului utilizat n structuri proiectate pentru DCH este clasa C, iar pentru
celelalte cazuri este clasa B. Armaturile pot fi realizate din plase sudate daca otelul utilizat este din
clasa prevazuta pentru clasa de ductilitate selectata.

8.1.3 n afara zonelor critice (n zonele B) se pot utiliza armaturi din otel mai putin ductil dect n
zonele critice, cu conditia ca printr-o dimensionare adecvata sa se evite intrarea n curgere a
armaturilor longitudinale si transversale.

8.2.3 La dimensionarea sectiunii bulbilor se vor respecta si conditiile:

Lamelele transversale vor avea lungimea de cel putin hs / 4

8.3 Armarea peretilor. Prevederi generale

Acoperilire cu beton
inadirea armaturilor
Lungimile de ancorare
Armaturile pentru bordarea golurilor

8.4 Armarea n cmp a peretilor structurali


- Procente minime

8.5 Armari locale ale elementelor vertical


- Procente minime
- Distantele maxime admise ntre etrieri si agrafe
8.5.2 Armatura de confinare a zonelor comprimate.

Se modifica:

8.5.5 Armarea intersectiilor peretilor cu planseele.


Pe grosimea planseului, n perete se prevede o armare de centura, formata din
cel putin 4 bare.
Sectiunea barelor continue din centuri va fi stabilita tinnd seama de cerintele de
rezistenta rezultate din rolul de diafragma orizontala (vezi 7.8).
Se va utiliza otel profilat PC 52, PC 60 sau BSt 500. Diametrul minim al
armaturilor 10 mm.
La nnadirea si ancorarea armaturilor se vor respecta conditiile indicate n
Fig.8.4.