Sunteți pe pagina 1din 21

Medicaia

disbacteriozei

Scutari Tatiana
gr.4404

Disbacterioz (din gr. dys prefix cu sens


de dereglare i bacterie) proces patologic
caracterizat prin modificarea cantitativ i
calitativ a microflorei normale, care
populeaz cavitile cu ieire n mediul
extern i pielea organismului uman.
Disbacterioza duce la dereglarea activitii
antagoniste fa de microorganismele
patogene i de putrefacie, ct i a funciilor
de fermentaie i de formare a vitaminelor.

Conform statisticilor, o astfel de boal precum


disbacterioza, afecteaz mai mult de 90% din
polulaia adult i aproximativ 95% dintre copii.
Este mai frecvent disbacterioza intestinal, care
apare la copii i la adulii slbii, mai ales dup
administrarea iraional a antibioticelor i altor
preparate medicamentoase. n asemenea cazuri se
reduce sau dispare cu totul microflora normal din
intestine, absolut necesar organismului, iar n
locul ei se nmulesc reprezentanii microflorei
condiional patogene: ciupercile din genul
Candida, stafilococii, bacteriile din
genul proteus, bacilii piocianici . a.

Cauzele apariiei disbacteriozei:


1. Alimentare: modificarea prompta a regimului alimentar, folosirea
abuziv
a grsimelor, proteinelor de genez animala, legumelor i fructelor.
Trecerea la o alimentaie artificiala, intoxicaii periodice. In acest mod
se creeaza condiii favorabile pt putrefacie si fermentare.
2. Actiuni iatrogene: folosirea antibioticelor, corticosteroizilor,
preparate imunodepresante etc
3. Factori endogeni: reducerea aciditatii stomacale, afectiuni
hepatobiliare si pancreatice, etc
4. Infectii intestinale: actiunea patogena a enterobacteriilor, candidelor,
parazitilor.
5. Afectiuni de motilitate, constipatii.
6. Factori exogeni : alergii, incompatibilitati alimentare, etc
7. Factori neourologici : stresul.
8. Persoane cu imunitate compromisa si imunodeficiente.
9. Radioterapia.

Microflora normala intestinala la aduli :


I grup: flora permanent, indigen(rezidentara) reprezenata de genuri
strict anaerobe: Bifidumbacterium si Bacteriodes.
II grup : flora obligatorie de asociaie reprezentata de E.coli,
Enterococus, Lactobacterii facultativ anaerobe, Clostridium.
III grup : flora tranzitorie, ocazionala, neobligatorie in limite foarte
mici care poate fi constituita de diverse specii de mi-o conditionat
patogene ale genurilor din familia Enterobacteriaceae, specii de
Pseudomonas, Staphylococus, Vibrio, Bacillus, Candida, alte specii
levuriforme, etc

Rolul microflorei intestinale


Aproximativ dou kilograme- aceasta este masa microbilor
care triesc n intestinul uman. Principalul beneficiu pentru
sntatea omului l aduce bifidobacteriile care produc acidul
lactic i acetic, mpiedicnd astfel proliferarea microbilor
patogeni. Bifidobacteriile cresc imunitatea organismului,
participnd la sinteza imunoglobulinelor (anticorpilor)
stimuleaz peristaltismul intestinal, prevenind constipaia i
diarea, produc vitamine i chiar descompune substanele
nocive cancerigene. De asemenea, bifidobacteriile sunt
responsabile i pentru procesele metabolice ale organismului,
respectiv lipsa lor poate duce la consecine neplcute, cum ar
fi obezitatea.

Rolul microflorei intstinale in diverse functii fiziologice


1. Functia de imunostimulare si maturizare a sistemului imun, de
sinteza a Ig la nivel de mucoasa cu rol de protectie antimicrobiana.
2. Functia de stimulare si sinteza a factorilor care realizeaza
mecanismul de rezistenta nespecifica a organismului- fagocitoza,
lizozimul, complementul, properdina, ...
3. Functia metabolica:
a. Proteinsintetizanta(enzimatica)
b. Vitamin- sintetizanta B1-B6, K, E...
c. Antianemica vit B12
d. Antirahitica
e. Antitoxica
f. Antialergica
g. Metabolismul colesterolului, pigmentilor si acizilor biliari
4. Functia de digestie :
a. Fermentativa
b. De reglare a absorbtiei a subs minerale si biologic active
5. Regleaza motrica sistemului digestiv

7. Functia de protectie
a. Antagonism specific si nespecific fata de flora patogena
b. Micsorarea permiabilitatii mucoasei intestinalepentru
macromolecule
8. Contribuie la circulatia ficat intestin a subs biologic active,
inclusiv a pigmentilor si acizilor biliari.

Aciunea distructiv a microorganismelor patogene i


a toxinelor acestora asupra organismului se poate
manifesta la nivelul tuturor organelor: se distruge
absorbia substanelor minerale i a vitaminelor,
ndeosebi a fierului i a calciului.
Consecina acestui proces este distrugerea schimbului
de substane i scderea imunitii, care duc la
agravarea afeciunilor cronice, deja existente; scade
funcia de aprare a intestinului n lupta mpotriva
ptrunderii n snge a toxinelor i bacteriior patogene.
Prin urmare crete presiunea asupra ficatului, rinichilor
i inimii. Microflora omului este distrus treptat.

Reducerea cantitatii de lactobacterii contribuie la


modificarea pH-ului intestinal in directia alcalina si
diminuarea functiei fermentative a acestor bacterii, iar ca
cosecinta si la stoparea proceselor de utilizare a compusilor
biologici activi de catre macroorganism.
Diminuarea nivelului cantitativ de bifidobacterii provoaca
dereglarea principalelor procese degenerative, retinerea
absorbtiei subs nutritive, sintezei vit endogene, pierderea
capacitatii de activare a diferitor fermenti, dezvoltarea
hipoproteinemiei si a bacteriemiei generale.
Micsorarea in acelas timp a indicilor numerici ai bifido- si
lactobacteriilor in mare masura diminueaza rezistenta
intestinului, contribuind la colonizarea lui cu mi/o facultativ
sau conditionat patogene.

La vrsta copilriei se formeaz i se dezvolt ntregul


organism al copilului. Disbacterioza duce la dereglri grave
n alimentaie, la devieri n formarea oaselor, dinilor,
esutului muscular i medular. Organismul copilului se
confrunt cu o presiune crescut din cauza intoxicaiei din
interior, care nsoete disbacterioza. Rezultatul este o
imunitate sczut i alergodermatoza (dermatita atopic,
urticarie) prezent la copiii mici.

Gradele de disbacterioza
Gr I : scaderea nr de bifido- si lactobacterii, si uneori
se majoreaza indicii ai escherichiilor.
Gr II : simptomele precedente insotite de majorarea
nivelului escherichilor hemolitice sau a altor mi/o
conditionat patogene pina la 10/5 -10/7 celule
microbiene intr-un g
Gr III : deficit pronuntat de lacto si bifidobacterii si
cresterea masiva a nr de mi/o din genurile conditionat
patogene peste 10/7 intr-un g.
Gr IV : prezenta simptomelor de bacteremie si sepsis.

Patogenie
Disbacterioza intestinala initial se declanseaza la nivelul
colonului si ulterior se extinde in intestinul ileal si jejunul.
Migrarea florei colonice in intestinul subtire, duoden si
cavitatea bucala atesta afectiuni grave ale TGI ce au la baza
popularea microbiana intensiva a segmentelor distale si
proximale ale TGI, alterarea morfologica si dereglarea functinala
a organelor sistemului digestiv.
In conditii normale migrarea microflorei traditionale colonice
spre intestinul subtire este stopata de motilitatea intestinala,
integritatea valvulei ileal si jejunal,
secretia gastrica, bila si acizi biliari,
secretiiile pancreatice,
imunitatatea locala prin Ig,
si de activitatea sistemului fagocitar.

Tabloul clinic
In faza initiala manifestarile clinice sunt absente. Prezenta DI poate fi
apreciata numai prin investigatiile bacteriologice ale materialelor fecale.
La sugari insa se poate observa: neliniste, scaderea poftei de
mincare, meteorism, uneori si scaune diareece.
In lipsa tratamentului si daca nu se inlatura cauza DI progreseaza,
manifestarile clinice devin mult mai evedentiate. Astfel apar semne
clinice generale si locale :
febra
vome
scaune diareece
inapetenta
scaderea ponderala
anemie
deshidratare
toxicoza.

Diagnostic
1. Date anamnestice

2. Tabloul clinic si evolutia bolii

3. Date bacteriologice

Prebiotice i probiotice - n ce const diferena?


Proprieti

Prebiotic

Probiotic

aciune

Stimularea creterii
microflorei naturale a
intestinului

Popularea intestinului cu
microflor din exterior

compoziie

Substane care reprezint


hran pentru bacterii
benefice aflate n intestin

Celule vii ale microflorei


intestinului: lactobacili,
bifidobacterii etc

permeabilitatea
prin organele
digestive

Unul din proprietile de


baz ale prebioticelor este
faptul c ele nu sunt
digerate i ajung n intestin
n forma lor original

Aproximativ 5-10% din


probiotice admise ajung n
intestin n forma lor original

eficacitate

Aproximativ 5-10% din


probiotice admise ajung n
intestin n forma lor
original

n intestin se afl aproximativ


500 tipuri de bacterii benefice,
un probiotic poate conine 1-2
tipuri.

Tratament
Tratamentul DI cuprinde 2 etape
1. Blocarea florei conditionat patogene
a. Administrarea bacteriofagului specific
b. In caz de disbacterioza decompensata- terapia antibacteriana
2. Restabilirea florei normale
a. Biopreparate
b. Fermenti
c. Regim dietetic
d. Entrosorbenti
e. Vitaminoterapia
f. Fitoterapia
g. Terapia imunomodulatoare

Biopreparate = suspensie din mi/o vii de un anumit tip


Bifidumbacterina, lactobacterina, bifilina, acilact, acipol,
enterol, bifidoc, bifiform, biosporina, lynex, diuflac
Bacteriofagi = pt corectia dereglarii microflorei aerobe,
nu sunt toxici si nu produc efecte secundare.
Bacteriofag klebsiela, bacteriofag stafilococic, bacteriofag
polivalent.
Fermentoterapia = se indica pt dereglari de digestie si
maladsorbtie
mezim-forte, pancreatina, mezim, festal, amilaza, proteaza,
celulaza, panzinorm, betaina.
Vitaminoterapia= terapia de substitutie, deoarece sunt
dereglari de sinteza a vitaminelor
B1, B2, B3, acid folic, acid ascorbic, vit A si E

Enterosorbente = sunt contraindicate in diareeele acute si


se recomanda doar in cazuri separate de absorbtie a
agentilor patogeni
semcta, enterosorbent, polifepan, reban.
Terapia antibacteriana = se administreaza doar in caza de
enterocolita, urmarind urmatoarele indicatii
a. Daca in masa fecala se depisteaza fungi in titre mare
se indica antimicotice- levorina, fluconazol, nistatina.
b. In DI cu Proteus sunt eficiente- gentamicina, biseptol,
carbenecilina.
c. In DI cu Klebsiella- amicacina, cefalosporina,...
d. In DI piogenic polimixina, fortum, gentamicina,...

Fitoterapia = se utilizeaza cu urmatorul scop


a. Efect antiinflamatr- flori de galbenele, scoarta de
stejar, flori de musetel, pojarnita, patlagina
b. Efect mucilaginos si aglutinant- afin, malin, alteea,
orezul.
c. Efect antiseptic-pojarnita, galbenele, eucalipt,
musetel
d. Stimularea florei bacteriana normala pelin,
morcov, coacaz, cirese, zmeura, afin,...

Gata !!!