1.

Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra respectarii clauzelor

contractuale?
Auditorul poate s accepte o misiune de audit speciala numai dac misiunea se
refer exclusiv la examinarea respectrii clauzelor care vizeaz aspecte contabile i
financiare; dac numai unele chestiuni particulare nu sunt acoperite de competena
auditorului, acesta va recurge la serviciile unui expert.
Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclus n
raportul de audit, de baz.
2 Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra situatiilor financiare
condensate?
O ntreprindere poate avea nevoie s stabileasc situaii financiare care rezum
situaiile sale financiare auditate. pentru a informa anumite grupuri de utilizatori, interesate
de cunoaterea doar a cifrelor cheie privind situaia financiar i rezultatele acesteia.
Auditorul nu trebuie s emit vreun raport asupra situaiilor financiare condensate
dect n cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situaiilor financiare n
ansamblul lor.
Conducerea ntreprinderii este obligat s indice clar c situaiile financiare sunt
condensate, iar lectorul, pentru o mai bun nelegere, trebuie s le citeasc mpreun cu
situaiile financiare n ansamblul lor, auditate. Titlul care poate fi dat acestor situaii
financiare condensate este Situaii financiare condensate, pregtite pe baza situatiilor
financiare auditate pentru exercitiul financiar nchis la data de 31 decembrie 2000".
Raportul auditorului asupra situaiilor financiare condensate trebuie s cuprind
urmtoarele elemente de baz:
- titlul;
- destinatarul;
- identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut situaiile
financiare condensate;
- o referire la data raportului de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor i
n tipul de opinie exprimat nacel raport;
- o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare condensate
sunt n concordan cu situaiile financiare auditate, din care acestea s-au nscut.
Dac auditorul a emis o opinie modificat asupra situaiilor financiare n ansamblul
lor, dar este satisfcut de prezentarea situaiilor financiare condensate, raportul
trebuie s menioneze c dei situaiile financiare condensate sunt n
concordan cu situaiile financiare n ansamblul lor, acestea provenind din situaii
financiare care au fcut obiectulunui raport de audit modificat.
- o meniune, sau o trimitere la o not anex la situaiile financiare condensate, n
care se menioneaz c pentru o bun nelegere a rezultatelor i situaiilor
financiare ale entitii, situaiile financiare condensate trebuiesc citite mpreun
cu situaiile financiare n ansamblul lor i cu raportul de audit asupra acestora;
- data raportului;
- adresa auditorului;

- semntura auditorului
3. Structura dosarului exerciiului.
Dosarul exerciiului cuprinde 10 seciuni (pri) simbolizate de la A la J, astfel:
- EA (dosarul exerciiului, seciunea A) intitulat Acceptarea misiunii;
- EB (dosarul exerciiului, seciunea B) intitulat Sinteza misiunii i
rapoarte;
- EC (dosarul exerciiului, seciunea C) intitulat Orientare i planificare;
- ED (dosarul exerciiului, seciunea D) intitulat Evaluarea riscului legat de
control;
- EE (dosarul exerciiului, seciunea E) intitulat Controalele substantive;
- EF (dosarul exerciiului, seciunea F) intitulat Utilizarea lucrrilor altor
profesioniti;
- EG (dosarul exerciiului, seciunea G) intitulat Verificri i informaii
specifice;
- EH (dosarul exerciiului, seciunea H) intitulat Lucrrile de sfrit de
misiune;
- EI (dosarul exerciiului, seciunea I) intitulat Intervenii cerute prin
reglementri diverse;
- EJ (dosarul exerciiului, seciunea J) intitulat Controlul conturilor
consolidate.
4 Structura dosarului permanent.
Dosarul permanent se organizeaz n seciuni (pri) care uureaz clasarea documentelor
i consultarea lor. Fiecare seciune poate fi materializat printr-un despritor comportnd
un sumar al coninutului. inerea la zi se efectueaz pe sumar, indicnd data introducerii
documentului.
Dosarul permanent se subdivide n sapte seciuni pentru a facilita lectura i controlul din
partea organismului profesional, dup cum urmeaz:
PA (dosarul permanent, Seciunea A) intitulat Generaliti;
PB (dosarul permanent, Seciunea B) intitulat Documente privind controlul
intern;
PC (dosarul permanent, Seciunea C) intitulat Situaii financiare i rapoarte
privind exerciiile precedente;
PD (dosarul permanent, Seciunea D) intitulat Analize permanente;
PE (dosarul permanent, Seciunea E) intitulat Fiscal i social;
PF (dosarul permanent, Seciunea F) intitulat Juridice;
PG (dosarul permanent, Seciunea G) intitulat Intervenii externi;
5 Elementele de baz ale raportului de audit ntr-o misiune de audit statutar.
Raportul unei misiuni de audit de baz trebuie s conin n mod obligatoriu urmtoarele
elemente de baz:
titlul recomandat sa se foloseasca titlul de Raportul auditorului independent
pentru a-l distinge de rapoartele care pot fi elaborate de alte persoane;
destinatarul raportul trebuie adresat destinatarului care poate fi consiliul de
administratie.
paragraful introductiv cuprinde identificarea entitatii auditate si a situatiilor
financiare auditate;

responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare raportul trebuie sa

precizeze ca cei din conducere sunt responsabili pentru intocmirea si prezentarea corecta
a situatiilor financiare in conformitate cu cadrul general aplicabil;
responsabilitatea auditorului raportul trebuie sa precizeze ca responsabilitatea
auditorului este sa exprime o opinie asupra situatiilor financiare;
paragraful opiniei raportul trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra
faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si
rezultatelor obtinute in accord cu referintele contabile si, daca este cazul, daca sunt
conforme prevederilor legale; acest paragraph poate avea urmatoarele forme:

opinia fara rezerve (curata);

opinia fara reserve, dar cu paragraph de observatii;

opinia cu reserve;

imposibilitatea exprimarii unei opinii;

opinia defavorabila.
alte responsabilitati de raportare daca auditorul are si alte responsabilitati de
raportare, acestea trebuie prezentate intr-o sectiune separata a raportului, care urmeaza
dupa paragraful opiniei;
semntura auditorului raportul trebuie sa poarte semnatura societatii de
expertiza contabila insotita de semnatura auditorului;
data raportului raportul trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit;
adresa auditorului raportul trebuie sa mentioneze locul specific unde sunt situate
birourile auditorului.
6 Tehnica observarii fizice (directe)
Observarea fizic este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenei unui activ, ns
ea nu aduce dect o parte din elementele probante necesare i anume numai existena
bunului respectiv; celelalte elemente probante ca; proprietatea asupra bunului,valoarea
atribuit etc. trebuie verificate prin alte tehnici.
Aciunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca obiectiv
asigurarea c:
- intreprinderea a prevzut mijloace corespunztoare care permit recenzarea activelor n
condiii de fiabilitate; aceast faz a interveniei const n studierea procedurilor de
inventariere i se situeaz deci naintea inventarierii propriuzise;
- aceste mijloace sunt puse n aplicare n mod satisfctor; aceast faz const n
verificarea faptului c persoanele nsrcinate cu inventarierea aplic n mod corect
procedurile i se situeaz n timpul inventarierii propriu-zise;
- lucrrile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceast faz const n a
controla dac cantitile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor i se
situeaz deci dup inventarierea propriu-zisa.
7 Tehnica sondajului
innd seama de nr de operaii efectuate de intreprindere, auditorul nu poate verifica
integral, de exemplu, rulajele sau soldurile unui cont. El caut elem probante pe un
eantion adecvat, utiliznd tehnica sondajului cel mai bine adaptat fiecrei situaii.
Sondajul este definit ca o tehnic ce const n selecionarea unui anumit numr sau pri
dintr-o mulime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obinere a elementelor probante i

extrapolarea rezultatelor obinute asupra eantionului la ntreaga mas sau mulime.

Tehnica sondajului este reglementat de Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 530.
Sondajele pe care le realizeaz auditorul n cursul misiunii sale sunt de dou naturi
diferite;
- n unele cazuri, n general cu ocazia verificrii funcionrii controlului intern, auditorul
caut s demonstreze c elementele care constituie masa, mulimea, prezint o
caracteristic comun (de exemplu, vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia
cumprrilor); sondajele efectuate n astfel de cazuri sunt sondaje asupra atribuiilor;
- n alte cazuri, n general cu ocazia controlului conturilor, auditorul caut s verifice
valoarea dat unei mulimi sau unei mase; acestea sunt sondaje asupra valorilor.
Auditorul poate folosi n general dou tipuri de sondaje: sondajul statistic i sondajul
nestatistic, bazat exclusiv pe experiena sa profesional; acesta din urm, ns, nu permite
o extrapolare riguroas a rezultatelor obinute asupra eantionului la ntreaga mas sau
mulime. Alegerea ntre cele dou tipuri de sondaje depinde de pregtirea profesional a
auditorului i de gradul de credibilitate pe care acesta dorete s l dea concluziilor sale.
Oricare ar fi ns tipul de sondaj, este important s fie respectate cteva reguli riguroase
privind decizia asupra eantionului i parcurgerea unor etape obligatorii.
Deciziile prealabile executrii sondajului pot fi prezentate schematic astfel:
Controlul ntregii
mase sau mulimi
Nu
N
u
Definirea
Este suficient
Mulime
obiectelor i
un
control D a
alegerea
prin sondaj?
a conine
mulimii
element
(masei)
e cheie?

Sondaje
asupra
ansamblului
mulimii
Verificare
D a
D Controlul tuturor
a elementel a elementelor cheie
or cheie
este
suficient
?
Controlul tuturor
Nu
elementelor cheie
plus
sondajele
asupra
restului
mulimii

8 Elementele probante: definiie, rol, criterii de apreciere.

Elementele probante reprezint informaii obinute de auditor pentru a ajunge la
concluzii pe care i va fonda opinia; aceste informaii constau n documente justificative
i documente contabile care stau la baza situaiilor financiare i care sunt coroborate cu
informaii din alte surse.
Rolul elementelor probante este acela de a-i furniza auditorului o baz rezonabil
pentru fundamentarea opiniei sale.

Elementele probante trebuie s ndeplineasc cumulativ dou condiii (criterii) de

calitate pentru a putea sta la baza fondrii unei opinii: s fie suficiente i s fie juste
(adecvate).
Caracterul suficient se stabilete n raport cu numrul de elemente probante
colectate; caracterul just se apreciaz n raport cu gradul de adecvare, cu pertinena,
fiabilitatea lor
9 Care sunt pasii (etapele) In determinarea activului net corectat al unei
intreprinderi?
Paii (etapele) n determinarea activului net corectat al unei ntreprinderi sunt:
1. Separarea tuturor elementelor de active in elemente necesare exploatrii si elemente in
afara exploatrii (necesare ntreprinderii)
2. Reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatrii;
3. Calculul matematic al activului net corectat.
Amenintari la adresa independentei.
Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt:
1. Interesului propriu,
2. Slabirea autocontrolului,
3. Renuntarea la propriile convingeri,
4. Manifestarile de familiarisrn,
5. Actiuni de intimidare
10 Care sunt metodele de calcul a ANCorectat al unei Intrepr. ?
Metoda substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val.
matematica) a tuturor datoriilor actualizate.
Metoda aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanul contabil cu
influentele din reevaluarea elementelor patrimoniale.
11 Care este rolul bilanului economic n evaluarea unei ntreprinderi?
Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si
pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se intocmeste,
potrivit legii.
Bilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului
contabil si financiar.
12 Care este rolul diagnosticului n evaluarea ntreprinderii?
Diagnosticul are drept scop:
- nelegerea factorilor economici care influeneaz sectorul de activitate al ntreprinderii;
- cunoaterea regulilor concureniale ale sectorului din care face parte ntreprinderea;
- determinarea oportunitilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in viitor;
- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens
calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare il cuta in acea ntreprindere pentru a
deduce rapid consecinele la nivelul rezultatelor sale.
Rolul diagnosticului in evaluarea ntreprinderii :
- este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea
ipotezelor de evaluare,

- alegerea metodelor,
- ajuta la anticiparea viitorului firmei,
- la depistarea factorilor de risc si
- la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in
raportul final.
13 Ce este capacitatea beneficiara a unei intreprinderi si ce semnificatie are in
evaluarea intreprinderii.
Capacitatea beneficiara inseamna aptitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu
dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale,
identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc =
randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea
14 Ce este valoarea patrimoniala a unei intreprinderi si prezentati cateva din metodele
de determinare.
Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat obinut ca
diferena intre activul bilanului economic si datoriile nscrise in acest bilan.
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculeaz prin doua metode:
1. metoda aditiva
ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2. metoda substractiva
ANC = ACTIVE REEVALUATE DATORII
Valori patrimoniale care se pot determina pentru o unitate sunt:a)Valoarea
contabila este data de Activul net contabil. Anc= Active totale datorii totale = Capitaluri
proprii +Rezultatul net (dupa distribuire)
b)Valoarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor permanente necesare
exploatarii. Este o valoare de continuitate.CPNE = active imobilizate + NFR
c)Valoarea substantiala: VSB= Activ reevaluat in ipoteza continuarii activitatii
+valoarea actuala a bunurilor pe careunitatea le foloseste fara a fi proprietara (inchiriate,
imprumuturi, leasing) valoarea actuala a elementelor corporale care,desi sunt
inregistrate in patrimoniu nu se gasesc in unitate.
d)Activ net de lichidare: Valoarea de lichidare = valoarea lichidativa minus
valoarea pasivului exigibil majorat cu totalul cheltuielilor de lichidare
15 De ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizarii unei intreprinderi?
Din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din
bilanurile societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative,
reevaluarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor
Din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul ntreprinderii trebuie considerat ca
nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile
societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post privatizare
Cumparatorul nu investete pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci
pentru ce va obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita;

Valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a

tuturor elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica
de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau
aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si
analizata necesitatea unei eventuale restructurari.