MORBIDITATEA

Masurarea si identificarea
imbolnavirilor la nivel
populational.
Screeningul
Curs 3
studenti - Medicin general-anul V
2013

Morbiditatea reprezint fenomenul de mas al mbolnvirilor

aprute ntr-o populaie definit, ntr-o anumit perioad de timp, n
general un an calendaristic.

Evenimentul consemnat este apariia bolii, definit ca absena

sntii, adic a strii de bine fizic, psihic i social pe care aceasta
o presupune.

Unitatea statistic de observare este mbolnvirea, sau n

abordarea longitudinal, persoana bolnav.

Documentele purttoare de informaii, sunt:

Documente medicale curente (registrul de consultaii, fia
medical, foaia de observaie, registrele de pacieni, etc)
Informaiile furnizate de sistemele de monitorizare i
supraveghre, anchetele i studiile special concepute pentru
analiza anumitor aspecte ale fenomenului

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

STUDIUL MORBIDITII prezint importan pentru:

Controlul bolilor ntr-o populaie
Planificarea ngrijirilor de sntate
Elaborarea i implementarea msurilor de prevenie
Cercetarea etiologiei i tabloului clinic al bolii
Estimarea impactului social i economic asociat bolilor

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

MORBIDITATEA
nregistrarea morbiditii este puternic influenat de:

Msurarea morbiditii ntr-o populaie trebuie s in cont de

urmtoarele elemente:
bolile sunt un concept dinamic i evolutiv

simpla separare a sntii de boal nu este uoar

Evoluia bolii poate fi ctre:

un fenomen morbid poate fi observat i interpretat diferit de

bolnavi, sau de profesionisti de specialitati distincte
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti

MORBIDITATEA
Clasic sunt descrise urmtoarele tipuri de morbiditate:
Real totalitatea cazurilor de boal existente la nivelul unei
comuniti
Diagnosticabil cazurile diagnosticabile cu probele care
exist n prezent
Auto-perceput (resimit) reflect starea de sntate
perceput de individ.
Obiectiv este cea msurabila prin anchete epidemiologice
sistematice utiliznd instrumente de msur standardizate
De multe ori, la nivelul individului sunt posibile asocieri de mai
multe boli, fenomen numit comorbiditate.

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

Accesibilitatea serviciilor medicale

Calitatea serviciilor medicale
Performanta diagnosticului
Corectitudinea codificrii, etc
Adresabilitatea populatiei

vindecare,
cronicizare,
complicaii (incapacitate, handicap, etc.),
deces
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti

Tipuri de morbiditate
MORBIDITATE REALA
MORBIDITATE
DIAGNOSTICABILA
MORBIDITATE
DIAGNOSTICATA

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

Abordari in masurarea morbiditatii observate

Masurarea morbiditatii observate

Abordare transversala (un an calendaristic)

Abordare longitudinala (o cohorta sau o
generatie)

In functie de debut

Cazuri noi incidenta

Cazuri noi+vechi prevalenta

In functie de gravitate

Mb cu ITM
Mb cu invaliditate
Mb spitalizata
M pe cauze medicale (cazul de imbolnavire det decesul)

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

PREVALENA MORBIDITII

Masurarea incidentei

Rata de inciden

Rata de incidena cumulata

(exprima riscul)

Prevalena frecvena cazurilor de boal existente (cazuri noi i

vechi de boal) ntr-o populaie la un moment dat (prevalena de
moment) sau ntr-o perioad (prevalena de perioad).

Unitatea de observare cazul nou i vechi de boal.

Prevalena este util mai ales n studiul bolilor cronice

Densitatea incidentei

Supravieuirii
Poverii bolilor

Rata de prevalen depinde de dou componente: incidena bolii i

durata bolii.
Rata de prevalen = Rata de inciden * Durata bolii

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

Prevalenta - msurare

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

MORBIDITATEA CU INCAPACITATE DE MUNC

RATA DE PREVALEN = numrul de cazuri nregistrate pentru o boal/la

efectivul populaiei de referin

Pmoment = (Nr cazuri noi+vechi la un moment dat)*100/nr pers investigate

Pperioada= (nr cazuri noi si vechi pe o perioada)*100/persoane investigate in

acea perioada

Rate specifice de prevalen- exprim prevalena pentru o anumit boal n

populaia studiat

Indicii de structur Ei exprim ct la % din totalul cazurilor de boal (vechi i noi)

cunoscute ntr-o populaie revin unei boli sau grupe de boli.

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

Reflect doar mbolnvirile care au produs incapacitate de diverse

tipuri i graviti. Astfel acesta poate fi:

Morbiditate cu incapacitate temporar de munc (ITM) .

Sursa informaiilor o constituie certificatul de concediu medical iar
unitatea de observare este certificatul medical iniial
Morbiditate cu invaliditate se refer la bolile grave care produc
afectarea sever i nereversibil a capacitilor funcionale ale
individului.

Sursa de informaii o constituie decizia de pensionare pe caz de

boal. n funcie de nivelul de afectare se disting trei grade de
invaliditate
Morbiditate cu handicap -se refer la bolile grave care produc
afectarea sever i permanenta a capacitilor funcionale ale
individului.
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti

MORBIDITATEA CU INCAPACITATE DE MUNC IN FUNCTIE DE

PRINCIPALELE CAUZE
5000

Examene medicale de masa

4500

nr. zile concediu medical in mii

4000
3500
3000
2500
2000

1970
2001

1500

2011

1000
500
0

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Examenele medicale de masa

A. Studiile de prevalenta I

urmaresc identificarea de prezumptie sau/si

stabilirea reala a bolilor sau altor caracteristici
biologice sau comportamentale intr-o
populatie (FR)

Tipuri:
A.Studii de prevalenta
B. Screening

Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

15

A. Studiile de prevalenta II

examene medicale care se realizeaza intr-un interval

relativ scurt de timp, intr-o populatie bine definita, ocazie
cu care se poate inregistra atit expunerea cit si rezultatul
(boala).
pot fi:
-pur descriptive - informatii despre variabile in mod separat
(cite boli sau cite situatii comportamentale se gasesc in
populatie);
-de tip cross sectional se inregistreaza concomitent
prezenta bolii si prin investigatie anamnestica, prezenta
unor variabile (caracteristici
biologice, genetice, comportamentale) inainte de
momentul examenului (care au precedat boala).

Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

16

A. Studiile de prevalenta III

Conditii de realizare
sa corespunda unei nevoi reale;
scopurile anchetei sa fie clar formulate:

administrativ, de planificare;

prescriptiv (de identificare a bolnavilor in vederea

tratarii lor);
sa fie examinate resursele disponibile sau care pot fi
obtinute;
stabilirea de prioritati in functie de resurse;
stabilirea criteriilor de evaluare a actiunii;
stabilirea metodologiei anchetei;
organizarea in detaliu a actiunii;
pregatirea prealabila a populatiei

Scop
sa determine prezenta bolii, a incapacitatii sau a unor
caracteristici personale;
sa produca indicatori de masurare ai starii de sanatate a
populatiei;
sa permita cunoasterea distributiei unor factori de risc in
populatia examinata, concomitent prezentei sau asociati bolii
Domenii de aplicare
diagnosticul starii de sanatate a populatiei;
stabilirea unor prioritati in actiunile de interventie;
in programare si planificare sanitara;
evaluarea unor actiuni;
in determinarea prezentei asociatiilor epidemiologice
Catedra de Sanatate Publica si
Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

14

17

Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

18

Ipotezele care justifica utilizarea

screeningului

B.SCREENINGUL

Definiie: examinare de mas care const n

aplicarea unui ansamblu de procedee i
tehnici de investigaie asupra unui grup
populaional n scopul identificrii de
prezumie a unei boli, anomalii sau factori de
risc.

Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

ntr-o populaie exist boli i bolnavi necunoscui

datorit unor nevoi neresimite, neexprimate sau
nesatisfcute
identificarea bolii n perioada ei de laten face
ca eficacitatea i eficiena interveniilor s fie mai
mare
tratamentele efectuate n stadiile precoce ale
bolii sunt mai ieftine i mai eficace (boala nu se
agraveaz, s-ar preveni decesele premature)

19

Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

20

Alte procedee de depistare precoce a bolilorprofilaxie secundara

Scopurile screeningului

depistarea pasiv-activ (cutarea cazurilor):

1.Meninerea sntii i prevenirea bolii, n ipoteza n care scopul

screeningului este depistarea factorilor de risc- profilaxie
primar
2.Depistarea precoce a bolilor-profilaxie secundar

3. Instrument pentru planificarea i programarea sanitar

examenele periodice de sntate care se fac:

-determinarea prevalenei unei boli sau factor de risc

-diagnosticul strii de sntate a unei colectiviti

-evaluarea unei aciuni, a unor programe

-determinarea prezenei unei asociaii.

Catedra de Sanatate Publica si
Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

21

cu ocazia examenelor medicale curente (consultaii) cnd

pacientul se prezint la medic pentru anumite acuze iar
medicul, dup consultaia acordat pentru acuzele
pacientului, aplic procedee i tehnici de investigaie pentru
boala/bolile pe care dorete s le depisteze;
la vrste nodale (mai ales copii, n unele ri i aduli)
ocazie cu care se caut bolile care au o frecven ateptat
mai mare la vrsta respectiv
la persoanele la risc nalt care sunt supuse unor examene
la intervale regulate n vederea determinrii apariiei bolii
(sugari, gravide etc.)

examenele tip check-up, care constau n bilant al starii de

sntate, din iniiativa angajatului sau a angajatorului i ale carui
rezultate servesc stabilirii riscului de boala al persoanei.
Catedra de Sanatate Publica si
Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

22

Criteriile de alegere a bolilor care s fac

obiectul unui screening

Modelul general al unui examen de

screening
a

1.Boala s constituie o problem de sntate (prevalena mare, gravitate mare prin

consecinele sale medicale i sociale: evoluie fatal, absenteism, invaliditate)
2. Boala s fie decelabil n etapa de laten sau n formele sale de debut asimptomatic

Test S

3. S existe probe capabile s deceleze boala

+
(pb. B)

4. Testul de screening s fie acceptabil din pdv al populaiei

5. Istoria natural a bolii s fie cunoscut i neleas

Faza
dg

Populatie
tinta

Faza
terap

7. Tratamentul s fie acceptat de bolnavi

8. Boala i strategia de tratament i supraveghere s fie agreate de administraia
sanitar

(pb. NB)

Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

6. S existe faciliti (servicii) disponibile pentru cei depistai B

9. Costul aciunii s nu fie exagerat de mare

10. nelegerea de ctre medic sau echipa de medici a faptului ca depistarea este
numai inceputul procesului de tratare, urmarire a bolii

23

Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

24

Calitile probelor de screening

Modaliti de realizare a unui screening

Anchetele prin interviu sau prin chestionar completat de ctre
persoana investigat.
Indicate pentru screeningul care vizeaz identificarea de
comportamente, sau factori de risc ai mediului de rezidenta
(locuinte, gospodrii)
Limite: distorsiuni care in de memoria celor chestionai i de
intervievatori
2. Anchetele medicale: efectuarea unui examen clinic, paraclinic sau
combinat (interviu, examen clinic i paraclinic)
Condiii:
Examenul s fie standardizat
Probele s fie simple i ieftine
Examenul s inteasc mai multe boli
1.

Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

25

Masurarea validitatii
Total

+
RP

FP

FN

RN

NB

Total

Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Sb

Rez.
probei
de S

Total

Total

reprezint capacitatea unei probe de a identifica

corect ceea ce este pus s identifice (frecvena cu
care rezultatele probei sunt confirmate prin procedee
diagnostice mai riguroase)

Se exprim i se msoar prin sensibilitate i

specificitate.

Sensibilitatea: capacitatea unei probe de a identifica corect

pe cei care au boala
Specificitatea: capacitatea unei probe de a identifica corect
pe cei care NU au boala

Depinde de pragul de separare

Se determina nainte de declanarea screeningului - aplicarea

probei pe un eantion mic
Cresterea validitatii prin aplicarea mai multor teste in serie/paralel

27

Validitate- sensibilitatea
Boala

RP
B

Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

RP

FP

FN

RN

NB

Sp

x100
Boala

Este o probabilitate condiionat:

exprim probabilitatea de a fi
pozitiv cu condiia de a fi bolnav

Este complementar cu proporia FN

Creste Sb scade specificitatea
Proba cu SB mare
FN putini- se pierd putini bolnavi
recomandata pt boli grave
Solutia optima pt interventia de
sanatate publica

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

28

Validitate- specificitatea

Exprim proporia rezultatelor

pozitive n masa bolnavilor RP/B

26

RP= real pozitivi (bolnavii la care rezultatele au fost pozitive)

FP= fals pozitivi (persoanele nonbolnave la care rezultatele au fost pozitive)
FN= fals negativi (bolnavii la care rezultatele au fost negative)
RN= real negativi (persoanele nonbolnave la care rezultatele au fost negative)
P= pozitivi (persoanele la care rezultatele au fost pozitive)
N= negativi (persoanele la care rezultatele au fost negative)
B= bolnavi
NB= nonbolnavi
n= efectivul eantionului

Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Validitatea
Boala

Rezultatul
probei de
screening

s nu fac ru;
s poat fi aplicate rapid;
s aib cost redus;
s fie simple;
s fie acceptate de ctre populaie;
s aib o validitate corespunztoare;
s aib o reproductibilitate (fiabilitate) care s ofere
o consisten bun;
s aib randament mare;
s aib o valoare predictiv bun.

1.

29

Rezulta
tul
probei
de
screeni
ng

Total

Tot
al

RP

FP

FN

RN

NB

RN
NB

x100

Exprim proporia rezultatelor

negative n masa non bolnavilor
RN/NB
Este o probabilitate condiionat:
exprim probabilitatea de a fi
negativ cu condiia de a NU fi
bolnav

Este complementar cu proporia FP

Creste Sp scade sensibilitatea
Proba cu Sp mare
FP putini-costuri mici pt.dg ulterior
recom pt boli la care dg e scump
Catedra de Sanatate Publicasolutia
si Management,
30
optima pt clinician

UMF "Carol Davila" Bucureti

Valoarea predictiva

VPR
Boala

Rez.
probei
de S

Total

Total

RP

FP

FN

RN

NB

Valoarea predictiva

VPR

x100
Boala

Exprim proporia rezultatelor

pozitive n masa celor indicati de
test pozitivi RP/P

RP

Este o probabilitate condiionat:

exprim probabilitatea de a fi
bolnav cu condiia de a fi pozitiv

Rez.
probei
de S

interes pt clinician in identificarea

corecta a bolii

Este complementar cu proporia FP

Proba cu VPP mare
FP putini- cost mic

Total

RP

FP

FN

RN

NB

Depinde de prevalenta bolii in pop

Nu depinde de pragul de separare al probei
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti

31

Reproductibilitatea probelor de
screening sau diagnostice

Este o probabilitate condiionat:

exprim probabilitatea de a fi nu fi
bolnav cu condiia de a fi negativ
interes pt clinician in identificarea
corecta a bolii

Este complementar cu proporia FN

Depinde de prevalenta bolii in pop
Nu depinde de prag

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

32

Rezult Rezultate
ate
observator
obser
II
vator I +
-

Coeficientul simplu de reproductibilitate

observata sau procentul de concordanta
este raportul dintre suma rezultatelor
concordante si numarul total al
persoanelor examinate

Coeficientul de corelatie intraclasa sau

coeficientul de concordanta Kappa (K)

Total

a+b

c+d

Total

a+c

b+d

33

Reproductibilitate- concluzii

K=-1 lipsa totala a unei reprod

K=+1 semnifica reprod max

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

34

TIPURI DE SCREENING

Clinician: important acurateea probei

SCREENING SELECTIV
Testele sunt utilizate pentru a detecta o boala specifica sau o
conditie predispozanta in randul persoanelor cunoscute ca fiind
cu risc crescut de a avea sau de a dezvolta boala respectiva.

Epidemiolog: reproductibilitatea probei

Reproductibilitatea nalt a unei probe nu garanteaz i o
validitate nalt. Validitatea nalt a unei probe ofer, de regul,
i o reproductibilitate nalt

SCREENING DE MASA (POPULATIONAL)

Un numar mare de persoane este testat pentru a detecta
prezenta unei boli sau a unei conditii predispozante fara a se
face legatura cu riscul individual de a avea sau a dezvolta
conditia respectiva.
SCREENING OPORTUNIST . Se aplica un test de screening
cu ocazia unei examinari medicale in alt scop

Pentru a fi reproductibil:
Proba s fie standardizat
-Personalul s fie antrenat
-S se asigure controlul
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti

x100

Msurarea reproductibilitii

Reproductibilitatea sau consistena unei probe este gradul de

stabilitate al acesteia.Poate fi dovedit cnd o msurtoare se
repet n condiii identice (capacitatea probei de a da rezultate
asemntoare atunci cnd este aplicat n condiii
asemntoare, n aceeai populaie, de ctre persoane diferite).
Reproductibilitatea probei nu trebuie confundat cu acurateea
(exactitatea).
Acurateea reprezint gradul n care msurtoarea sau
estimarea bazat pe o anumit msurtoare prezint valoarea
real a caracteristicii msurate.
Msurarea reproductibilitii unei probe necesit prezentarea
datelor obinute de ctre observatori diferii ntr-un tabel de
contingen 2x2 sau r x k.
Ex: masurarea TA
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti

Exprim proporia rezultatelor

negative in masa celor indicati de
test ca negativi RN/N

Total

RN

35

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

36

Boli decelabile prin screening

Screening Anglia

cancer de sin;
cancer de col;
ciroza hepatica;
cancer de colon si rect;
surditate;
glaucom;
HTA;
osteoporoza;
anemia prin singerare;
prezbitia;
sifilis;
cancer testicular;
TBC;
infectie urinara
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti

37

Boli pentru care se efectueaza

examene de Screening in Romania

39

EVALUAREA EFECTELOR DETERMINATE DE

SCREENING (I)
1.

38

IMPORTANTA BOLII
ISTORIA NATURALA A BOLII
EFICACITATEA TRATAMENTULUI PRECOCE
EXISTENTA SI ACCEPTABILITATEA TRATAMENTULUI
CARACTERISTICILE POPULATIEI IN CARE SE DORESTE
APLICAREA SCREENING-ULUI
COSTUL SCREENING-ULUI

Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

40

EVALUAREA EFECTELOR DETERMINATE DE

SCREENING (II)

INDICATORI DE PROCES
Numarul de persoane testate prin screening
Proportia de persoane din populatia tinta testata prin screening
Prevalenta detectata a bolii in stadiu preclinic
Costul total al programului
Costul pentru gasirea unui caz de boala anterior necunoscut
Proportia persoanelor cu rezultat pozitiv la testul de screening care
sunt diagnosticate si tratate
Valoarea predictiva a unui rezultat pozitiv in randul populatiei testate
prin screening

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

CRITERII PENTRU PROGRAMELE DE

SCREENING (strategia europeana)

Cancer de Col uterin

Cancer San
Cancer de Prostata
FKU
Cancer Colorectal..

Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Defecte de tub neural la fat

FKU
Luxatia congenitala de sold
Cancer de col uterin
Cancer de san
Hta
Anemie (gravide, varstnici)
TBC
SIDA

41

2. INDICATORI DE EFECTE
Reducerea mortalitatii in randul populatiei testate prin screening
Reducerea ratei de fatalitate in randul indivizilor testati prin
screening
Cresterea procentului de cazuri detectate intr-un stadiu mai
precoce al bolii
Reducerea complicatiilor
Prevenirea sau reducerea recurentelor sau metastazelor
Imbunatatirea calitatii vietii persoanelor testate prin screening

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

42

Incidenta
cancerului de san, Europa
Female breast cancer incidence per 100000, Last available

Rata de mortalitate standardizata prin

cancer de san, Europa

Malta 2011
Denmark 2010
Netherlands 2010
Belgium 2010
Finland 2010
Germany 2008
Sweden 2010
France 2011
United Kingdom 2010
Hungary 2011
Switzerland 2009
Luxembourg 2009
Iceland 2009
Italy 2010
Austria 2010
Ireland 2011
Norway 2010
Israel 2010
Czech Republic 2009
Slovenia 2008
Latvia 2011
Cyprus 2008
Croatia 2010
Bulgaria 2011
Portugal 2005
Lithuania 2011
Slovakia 2007
Estonia 2008
Serbia 2010
Poland 2010
Russian Federation 2010
Belarus 2011
Armenia 2011
Ukraine 2011
TFYR Macedonia 2007

SDR, malignant neoplasm female breast, all ages per 100000, Last available

Armenia 2009
Serbia 2011
Belgium 2009
TFYR Macedonia 2010
Denmark 2011
Netherlands 2011
Ireland 2010
Malta 2011
Hungary 2011
Israel 2010
Slovenia 2010
Croatia 2011
United Kingdom 2010
Germany 2011
France 2009
Latvia 2010
Russian Federation 2010
Ukraine 2011
Luxembourg 2011
Republic of Moldova 2012
EU members before May 2004 2011
Eur-A 2011
Lithuania 2010
Switzerland 2010

EU 2011
Estonia
Italy
Cyprus
Bulgaria
Slovakia
European Region
EU members since May 2004

2011
2010
2011
2011
2010
2011
2011

Romania2010
Czech Republic 2011
Eur-B+C 2010
Austria 2011
CIS 2010
Montenegro 2009
Poland 2011
Kazakhstan 2010
Iceland 2009
Greece 2011
Finland 2011
Sweden 2010
Portugal 2011
Belarus 2009
Bosnia and Herzegovina 2011
Norway 2011
Spain 2011
San Marino 2005
CARK 2005
Kyrgyzstan 2010
Uzbekistan 2005
Albania 2004
Azerbaijan 2007
Georgia 2010
Tajikistan 2005

Romania2010
Republic of Moldova 2011
Bosnia and Herzegovina 2011
Kazakhstan 2011
Turkey 2008
Georgia 2011
Azerbaijan 2012
Kyrgyzstan 2011
Albania 2010
Uzbekistan 2011
Turkmenistan 2010
Tajikistan 2006
San Marino 2011

Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

50

100

150

200

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti
10

20

30

40

Rata standardizata de mortalitate prin cancer

de col uterin in Europa

IncidentaCervix
cancerului
de col uterin, Europa
uteri cancer incidence per 100000, Last available
Romania2010

Bulgaria 2011
Estonia 2008
Serbia 2010
Lithuania 2011
Latvia 2011
Slovakia 2007
Hungary 2011
TFYR Macedonia 2007
Bosnia and Herzegovina 2011
Ukraine 2011
Czech Republic 2009
Russian Federation 2010
Belarus 2011
Republic of Moldova 2011
Armenia 2011
Kazakhstan 2011
Poland 2010
Kyrgyzstan 2011
Croatia 2010
Ireland 2011
Norway 2010
Denmark 2010
Slovenia 2008
Germany 2008
Italy 2002
Portugal 2005
Belgium 2010
Iceland 2009
Turkmenistan 2010
Georgia 2011
Sweden 2010
United Kingdom 2010
Austria 2010
Netherlands 2010
Uzbekistan 2011
France 2011
Malta 2011
Luxembourg 2009
Azerbaijan 2012
Switzerland 2009
Israel 2010
Tajikistan 2006
Cyprus 2008
Albania 2010
Finland 2010
Turkey 2008
San Marino 2011

SDR, cancer of the cervix, all ages, per 100000, Last available

Romania2010
Kyrgyzstan 2010
San Marino 2000
Lithuania 2010
Latvia 2010
Serbia 2011
Kazakhstan 2010
EU members since May 2004 2011
Republic of Moldova 2012
Estonia 2011
Bulgaria 2011
Ukraine 2011
Eur-B+C 2010
Russian Federation 2010
Poland 2011
CIS 2010
Slovakia 2010
CARK 2005
Hungary 2011
Uzbekistan 2005
Belarus 2009
Czech Republic 2011
Bosnia and Herzegovina 2011
European Region 2011
Ireland 2010
Armenia 2009
Montenegro 2009
Croatia 2011

EU 2011

Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

10

15

20

25

30

Portugal 2011
Slovenia 2010
Tajikistan 2005
TFYR Macedonia 2010
Belgium 2009
Germany 2011
Austria 2011
United Kingdom 2010
Georgia 2010
Spain 2011
Eur-A 2011
Azerbaijan 2007
EU members before May 2004 2011
Norway 2011
Sweden 2010
Luxembourg 2011
Israel 2010
Greece 2011
Denmark 2011
France 2009
Malta 2011
Netherlands 2011
Albania 2004
Cyprus 2011
Iceland 2009
Finland 2011
Switzerland 2010
Italy 2010

Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

46

Mortalitatea standardizata prin cancer de col

uterin la grupa de varsta 0 64 de ani, Europa
SDR, cancer of the cervix, 0-64, per 100000, Last available

Romania2010
Lithuania 2010
San Marino 2000
Latvia 2010
Kyrgyzstan 2010
Serbia 2011
Kazakhstan 2010
Bulgaria 2011
Ukraine 2011
EU members since May 2004 2011
Republic of Moldova 2012
Eur-B+C 2010
Russian Federation 2010
CIS 2010
Estonia 2011
Poland 2011
Slovakia 2010
CARK 2005
Hungary 2011
Uzbekistan 2005
Belarus 2009
Bosnia and Herzegovina 2011

European Region2011
Czech Republic 2011
Ireland 2010
Tajikistan 2005
Croatia 2011
Armenia 2009

EU 2011
Turkmenistan 1998
Montenegro 2009
Portugal 2011
Slovenia 2010
Luxembourg 2011
Georgia 2010
Belgium 2009
Germany 2011
Malta 2011
Azerbaijan 2007
Austria 2011
United Kingdom 2010
Spain 2011
TFYR Macedonia 2010
Eur-A 2011
EU members before May 2004 2011
Norway 2011
Greece 2011
France 2009
Sweden 2010
Denmark 2011
Albania 2004
Israel 2010
Netherlands 2011
Cyprus 2011
Switzerland 2010
Finland 2011
Iceland 2009
Italy 2010
0

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti
5

47

10

15