Facultatea de Farmacie,Universitatea Ovidius,Constanta

Corelatii intre necesarul energetic si bolile de

nutritive

Studentii: Constantin Carmen

Geambas Maria Madalina

Corelatii intre necesarul energetic si bolile de nutritie

Obiective:
diete de slabit
supraponderabilitate in randul scolarilor si adultilor
statistici la scara nationala/internationala
Pentru a putea functiona normal, organismul uman necesita un aport
constant de energie, aport care se realizeaza prin intermediul principiilor
alimentare. Fiind vorba de un organism homeoterm, adica lipsit de capacitatea
de depozitare a caldurii si de posibilitatea de transformare a altei forme de
energie exterioara, sursa unica si indispersabila a supravietuirii omului ramane
energia obtinuta prin desfacearea legaturilor chimice din structura alimentelor.
Starea de sanatate a fiecarui individ, evaluata adesea prin ceea ce se
numeste un status nutritional optim deriva din echilibrul obtinut intre necesarul
si aportul nutritional. Existenta unei stari de nutritie optime promoveaza
cresterea si dezvoltarea organismului,mentine starea de sanatate, permite
desfasurarea activitatii zilnice si participa la protectia organismului fata de
diverse agresiuni sau boli.
Specialistii in nutritie si cardiologii au convenit ca o dieta sanatoasa si
echilibrata in nutrienti esentiali organismului poate influenta in mod benefic
bolile de inima (poate avea rol atat in prevenirea cat si in ameliorarea lor).
Regimul alimentar corect, combinat cu un stil de viata sanatos (in care
exercitiile fizice sunt foarte importante) poate reduce semnificativ riscul de
aparitie a bolilor cardiace, coronariene, a infarctului miocardic si accidentelor
vasculare cerebrale.
Prin scaderea nivelului de colesterol se scad si sansele de a dezvolta
sindroame metabolice, hipertensiune arteriala, diabet zaharat, obezitate sau
sindroame dislipidemice severe. De asemenea, o dieta corespunzatoare confera
organismului protectie impotriva osteoporozei si chiar impotriva unor forme de
cancer (de exemplu, cancerul de colon).
Subnutriia reprezint deficitul n alimentaie al caloriilor sau al unuia ori
mai multor elemente nutritive. Este, n general, considerat a fi un deficit de

calorii (adic reducerea general a consumului de alimente) sau de proteine.

Deficitele de vitamine i minerale sunt considerate de obicei boli separate. n
rile dezvoltate, subnutriia este mult mai rar dect supranutriia (caracterizat
prin consumul prea multor calorii, sau a unei cantiti prea mari dintr-un anumit
element nutritiv vitamine, proteine, grsimi, minerale, etc). Subnutriia este
ntlnit ns la persoanele foarte srace, cel mai frecvent la cele fr domiciliu,
precum i la pacienii cu boli psihiatrice.
Daca numarul persoanelor subnutrite de pe glob a scazut de la 18,7% la
11,3%, nu in toate statele atinse de flagelul foametei si al subalimentarii ritmul
este acelasi. Astfel in tarile aflate in curs de dezvoltare, desi acolo subnutritia
este foarte accentuata, in ultimii zece ani, numarul celor afectati a scazut de la
23,4% la 13,5%, nivele care se situeaza totusi peste cele medii globale.
Obezitatea i supraponderabilitatea afecteaz, n Romnia, 44% dintre
femei i 58% dintre brbai, informeaz un comunicat de pres al reelei de
sntate Regina Maria. Un raport recent al Organizaiei Mondiale a Sntii
situeaz obezitatea printre primii cinci factori care cresc riscul de mbolnvire i
rata mortalitii alturi de subalimentaie, sexul neprotejat, alcoolismul, igiena
deficitar i hipertensiunea.
Obezitatea este responsabil de apariia unor boli precum hipertensiune
arterial, insuficien cardiac, tulburri respiratorii, diabet zaharat, steatoza
hepatic nonalcoolic, creterea riscului de infarct miocardic, cancer, dar i
tulburri de fertilitate la femei i de poten sexual la brbai. O parte din
aceast patologie produs de excesul ponderal se amelioreaz sau poate chiar
disprea odat cu pierderea n greutate.
Obezitatea este pandemic i afecteaz att adulii,ct i btrnii,tinerii i
chiar copiii.
n Romnia, numrul copiilor obezi nscrii n nvmntul primar s-a dublat
n ultimii 8 ani,dup cum reiese dintr-un raport al Institutului pentru Sntate
Public.
Evoluia pe termen lung a excesului ponderal la copii este nefavorabil, acetia
devenind, n proporie de aproximativ 80%, adolesceni i, ulterior, aduli obezi.
n lipsa unor msuri eficiente de a controla situaia, vom avea o generaie de
tineri mai puin sntoi, cu speran de via mai mic dect cea a prinilor lor.
Potrivit concluziilor unor experi n sntate, nutriie i fitness care au
participat recent la World Economic Forum de la Davos (Elveia), n umtorii

20 de ani peste 50% din populaia adult a planetei va fi obez. La ora actual,
potrivit experilor citai, maladia obezitii ucide anual peste 2,8 milioane de
aduli. Dintr-un studiu prezentat de Linda Fried, decan la Mailman School of
Public Health, din cadrul Universitii Columbia, rezult c n prezent 1,4
miliarde de aduli sunt obezi. i aceast tendin se afl n cretere galopant.
Printre cauzele obezitii sunt incriminate mncrurile de tip fast-food i
lipsa activitii fizice. Primul pas pentru rezolvarea acestei probleme ar fi
renunarea la nvinovirea instinctiv a obezilor i concentrarea ateniei asupra
mediului n care acetia triesc.
Principalele cauze psihice care duc la supraponderabilitate sunt: stresul,
depresia i anxietatea.Se tie c la asemenea stri psihice,indivizii n general
mnnc mult,primul lucru pe care l fac fiind s deschid frigiderul.
Produsele chimice, responsabile pentru fenomenul obezitii.
Nu s-a vorbit de efectele substanei bisfenol i altor produse chimice, ce
intr n componena ambalajelor pentru alimente. Este tiut c bisfenol, ce se
adaug n plastic pentru a-l face maleabil, intr n corpul uman prin ingerare de
alimente i prin piele (pielea absoarbe circa 60% din toxinele cu care intr n
contact), conducnd la obezitate, diabet, hipertensiune arterial, la apariia unor
tumori canceroase.
Cerealele, legumele i fructele modificate genetic, au efecte dezastruoase
n planul sntii umane. De exemplu, oamenii de tiin din Frana au
descoperit c porumbul modificat genetic produce tumori canceroase, la cei care
l consum. Se pare c cerealele, legumele i fructele modificate genetic, aduc o
contribuie deloc neglijabil i la creterea n greutate a celor care le consum.
Sfaturi practice
Evaluai-v periodic greutatea i raportai-o la cea anterioar i la normalul
din tabele
Statusul nutriional n funcie de indicele de mas corporal
IMC Status nutriional
< 10
Denutriie grad V
10 12,9 Denutriie grad IV
13 15,9 Denutriie grad III
16 16,9 Denutriie grad II
17 18,4 Denutriie grad I
18,5 24,9
NORMAL

25 29,9
30 34,9
35 39,9
40

Suprapondere
Obezitate grad I
Obezitate grad II
Obezitate grad III

Calculai-v IMC-ul i msurai-v circumferina taliei (IMC-ul normal este

ntre 18,5-25 kg/m2 i circumferina taliei <80 cm la femei i <94cm la brbat)
Calculai-v necesarul energetic in funcie de greutate i efort fizic
Nu uitai c echilibrul energetic (i ponderal) nseamn s mncm atta ct
consumm.
In concluzie putem spune ca fiecare dintre noi ar trebui sa-si faca singur
sau sa apeleze la un nutritionist pentru alcatuirea unui progragram alimentar
potrivit pentru organismul si stilul sau de viata, deoarece fiecare organism este
diferit de celalalt si nu este totusi indicat sa apelam la ditele carea au dat
rezultate la altii, pentru ca pe noi este foarte posibbil sa nu ne ajute prea mult, iar
sportul un trebuie sa lipseasca din stilul de viata, indiferent de varsta!

Bibliografie

1. http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/dieta-si-bolilecardiovasculare_1522
2. http://www.agerpres.ro/media/index.php/sanatate/item/122680Obezitatea-si-supraponderabilitatea-afecteaza-in-Romania-44-dintrefemei-si-58-dintre-barbati.html
3. http://jurnalparanormal.ro/content/oamenii-de%C8%99tiin%C8%9B%C4%83-trag-un-semnal-de-alarm%C4%83%C3%AEngrijor%C4%83tor-obezitatea-devenit-pandemie
4. http://www.ziare.com/articole/subnutritie+statistica
5. https://www.sanador.ro/diabet-spital/