Sunteți pe pagina 1din 93

DIAGNOSTICUL FINANCIAR SI EVALUAREA

S.C. EUROCONSTRUCT S.A.


Timisoara
2002

CUPRINS
1. PREZENTAREA GENERAL A SOCIETII S.C. "EUROCONSTRUCT" S.A.
..
1
1.1. ELEMENTE DE INDENTIFICARE ....................... 1
1.2. MOD DE CONSTITUIRE ........................... 1
1.3.
OBIECT
ACTIVITII ................

DE
2

ACTIVITATE.

REALIZRI. EVOLUIA

1.4. PREZENTAREA GENERALa A CAPACITILOR DE PRODUCIE ............

1.5. PIAA PRODUSELOR sI A SERVICIILOR ....................... 5


2. INSTRUMENTE UTILIZATE N ANALIZA FINACIAR ............

2.1. BILANUL CONTABIL .... ............................. 7


2.2. BILANUL FINANCIAR ... ............................... 7
2.3. BILANUL FUNCIONAL .. ............................... 8
3. ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE A PATRIMONIULUI ..........

3.1. ANALIZA STRUCTURII PASIVULUI .......................... 9


3.1.1.
Analiza
exigibilitate .........
9

structurii

3.1.2.
Analiza
provenienta .........
10

structurii

resurselor

financiare

resurselor

financiare

3.2. ANALIZA STRUCTURII ACTIVULUI .................... 15


3.2.1. Analiza ratei activelor imobilizate .....................

15

3.2.2. Analiza ratei activelor circulante ........................

15

4. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR ...................

20

4.1. FONDUL DE RULMENT ............................................... 20


4.1.1. Fondul de rulment net .......................... 20

pe
pe

termen

de

surse

de

4.1.2. Fondul de rulment propriu ........................

22

4.1.3. Fondul de rulment net .......................... 22


4.1.4. Rata finantarii activelor circulante prin fondul de rulment ...........
4.1.5. Rata finantarii stocurilor prin fondul de rulment ................
4.2. NECESARUL DE FOND DE RULMENT .....................

22

23

23

4.3. TREZORERIA ...................................................... 25


4.4. LICHIDITATEA ..................................................... 25
4.5. SOLIVABILITATEA .................................................... 27
5. DIAGNOSTICUL GESTIONRII FINANCIARE ................ 28
5.1. GESTIUNEA STOCURILOR ..................................................... 28
5.1.1. Structura stocurilor ............................. 28
5.1.2. Rotatia stocurilor ........................... 28
5.2. GESTIUNEA CLIENILOR ....................................................... 32
5.3. GESTIUNEA FURNIZORILOR ..................................................... 32
5.4. GESTIUNEA CAPITALURILOR PROPRII ................................................. 33
6. DIAGNOSTICUL RANDAMENTULUI FINANCIAR ............... 35
6.1. RATA RENTABILITII COMERCIALE ......................................... 35
6.2. RATA RENTABILITII FINANCIARE ..........................................

36

6.3. RATA RENTABILITII ECONOMICE ........................................... 38


6.1.
RATA
RENTABILITII
CONSUMATE ..................................... 39
7. RISCUL DE FALIMENT ........................... 40
7.1. MODELUL CONAN-HOLDER .............................................. 41
7.2. MODELUL ALTMAN ..................................................... 42

RESURSELOR

8. EVALUAREA NTREPRINDERII ...................... 44


8.1. VALORI OBTINUTE PRIN ACTUALIZARE...........................
8.1.1. Metoda actualizarii profitului ...............................

46

49

8.1.2. Metoda actualizarii cash-flow-ului .......................................................


8.2. VALORI OBTINUTE PRIN CAPITALIZARE...........................
8.2.1. Valoarea de randament ............................. 54
8.2.2. Valoarea de rentabilitate .............................. 55
BIBLIOGRAFIE ............................... 57
ANEXE

54

50

CAP. 1. PREZENTAREA GENERAL A SOCIETII


S.C. "EUROCONSTRUCT" S.A.
1.1. ELEMENTE DE IDENTIFICARE
S.C. "EUROCONSTRUCT" S.A. este persoana juridica romna ce si desfasoara activitatea pe raza judetului
Timis si partial Arad, cu scopul de a realiza lucrari de constructii - montaj, de a aproviziona, produce si desface
materiale si prefabricate pentru constructii. Societatea si are sediul n Timisoara, str. General Dragalina nr. 27,
avnd subunitati de productie si n municipiul Lugoj, judetul Timis, si n satul Milova, judetul Arad.
Societatea este nmatriculata la Camera de Comert si Industrie Timisoara,
sub Nr.
J35/705/1991 si la Ministerul Economiei si finantelor la Cod fiscal Nr. 18347484. Societatea are contul nr.
251100910902303 deschis la Banca Romna de Dezvoltare, sucursala Timis . Forma juridica a societatii este
societate pe actiuni, iar forma de proprietate este privata.

1.2. MOD DE CONSTITUIRE. SCURT ISTORIC


S.C. "EUROCONSTRUCT" S.A. Timisoara a fost nfiintata n 1991 prin Hotarrea
Guvernului Romniei nr.1334/1990, prin dezmembrarea fostului Trust de
Constructii Industriale Timisoara.
n zona de sud-vest a tarii, profund implicata n dezvoltarea acesteia,
a functionat una dintre cele mai reprezentative unitati de constructii din zona,
Trustul
de
Constructii Industriale Timisoara. Pentru realizarea investitiilor n
zona Banatului, n anul 1966, sunt infiintate 2 importante santiere de constructiimontaj,
respectiv
santierul
nr.
615 Banat
al
ntreprinderii nr.
6 Constructii Craiova pentru constructii industriale si santierul nr.3
al
I.S.C.M. Craiova pentru constructiile de chimie.
santierul nr. 615 Banat devine n 1967 Grupul de santiere Banat.
n 1969,
cnd
a
luat fiinta Ministerul Constructiilor Industriale,
cele doua unitati sunt comasate n cadrul ntreprinderii nr. 13 Constructii Timisoara ,
care n anul 1971 devine Trustul de Constructii Industriale Timisoara, forma
organizatorica sub care functioneaza pna n anul 1990, fie sub aceasta denumire,
fie sub aceea de Trustul de Antrepriza Generala de Constructii Industriale Timisoara.
Trustul de Constructii Industriale Timisoara a realizat cele mai importante investitii din
judetele din zona, respectiv Timis, Arad, Caras- Severin si Hunedoara.
Dupa 1989 T.C.I. Timisoara s-a mpartit n mai multe societati : Societatea "EUROCONSTRUCT",
Societatea "TRAIAN"
,
Societatea
"ALFA",
Societatea
"INCONSTRUCT", Societatea "INPROIECT"( proiectare) si Societatea "INVEST"
(izolatii, nainte numindu-se B.M.P.I.).

n
anul 1990,
cnd societatea s-a nfiintat ca societate
pe
actiuni,
conform Hotarrii Guvernului nr. 1334/ 21.12.1990, capitalul social n valoare de 138
827 mil . lei era detinut integral de catre stat.
La nfiintarea S.C. "EUROCONSTRUCT"S.A., preponderenta era activitatea de
contractare a lucrarilor de constructii- montaj si de asigurare a bazei materiale pentru
societatile
desprinse
din
vechiul
trust,
activitate
insuficienta pentru
nivelul si capacitatea colectivului. Acest lucru, baza tehnico- materiala, ca de altfel si
activitatea de marketing desfasurata pentru testarea cerintelor pietei de constructii, au
impus reconsiderarea situatiei si reorientarea activitatii catre activitatea de constructiimontaj.
Hotarrea luata s-a dovedit a fi corespunzatoare, societatea devenind cea mai bine
situata n zona, realiznd lucrari si prestatii a caror cifra de afaceri a crescut n
valori comparabile de la circa 300 mil. lei anual la peste 40395 mil. lei n 1998.
n prezent, actiunile societatii sunt detinute, astfel:
INTERFINANCIAR HOLDING LUXEMBURG - 81,23 %
NOVA PRECOMPRESIV ALSUGANA - 12,58 %
Persoane fizice si FPS - 6,19 %
1.3. OBIECT DE ACTIVITATE. REALIZARI. EVOLUTIA ACTIVITATII
Obiectul de activitate de baza al societatii este:
a) realizarea si comercializarea de produse pentru constructii
b) executarea lucrarilor de constructii- montaj
Realizeaza de asemenea:
a) aprovizionarea si desfacerea de materiale de constructii
b) servicii de cazare si de cantina pentru constructii
c) proiectarea de lucrari pentru constructii
Societatea "EUROCONSTRUCT" S.A. Timisoara, si realizeaza obiectul de activitate
prin urmatoarele subunitati n activitatea industriala :
- Baza de productie Timisoara cu:
. 3 statii de betoane si mortare Timisoara

. Atelier confectii metalice Timisoara


. Poligon de prefabricate Timisoara
. Sector Mecanizare
- Baza de productie Lugoj cu:
. Statia de extragere- sortare agregate din rul Timis
. Statia de betoane si mortare
- Baza de productie Milova cu:
. Statia de extragere - sortare agregate din rul Mures
. Statia de betoane si mortare
- Balastiera Jena
- Depozitul central
- Laboratorul de ncercari- atestat de catre Autoritatea n domeniu
Activitatea preponderenta a societatii este activitatea de constructii- montaj, sector n care
n cursul anului 1998, s-a realizat un volum de lucrari de constructii- montaj de 2-3 mld.
lei/luna, materializat n lucrari de constructii industriale, constructii social- culturale,
drumuri, platforme, piste de aviatie, lucrari edilitare si altele.
Societatea a realizat , n sfera sa de activitate, lucrari de mare importanta pentru viata
economica si social- culturala a judetului Timis, astfel: Fabrica de mbuteliere Coca-Cola
Ti-misoara, Fabrica de vitrine frigorifice Frigorex Timisoara, hala de prese si
modernizari platforme la Electromotor Timisoara, Fabrica de vata Timisoara,
modernizare piste de aviatie si cladire Aeroport International Timisoara , Fabrica de
igari Timisoara, Antene Telefonie mobila Timisoara, Uzina de apa nr. 5 si nr. 2 - 4
Timisoara, Bara de ntretinere si deszapezire din Timisoara, Sala de sport - complex
Rudolf- Walter Timisoara, Complex Comercial Metro Timisoara, Facultatea de
stiinte Economice la Universitatea de Vest Timisoara, Centrala digitala MobiFon GSM
Timisoara, Sediul Bancii Romne de Dezvoltare Sucursala Timisoara, Crown
Pack Romania, Billa 1( zona Soarelui ), Billa( zona Circumvalatiunii), Solectron
Timisoara.
Sunt n curs de realizare: spitalul Municipal Timisoara, Lotizare Zona
Industriala Monlandys Timisoara, Facultatea de prelucrare a produselor alimentare la
Universitatea de stiinte Agricole a Banatului Timisoara, Sectia de ntretinere si
deszapezire Savrsin.

Societatea "EUROCONSTRUCT" S.A. Timisoara, realizeaza o gama larga de produse


pentru constructii folosite att pentru nevoile proprii , ct si pentru necesitatile pietei
mate-rialelor de constructii din zona. Realizeaza si desface ntreaga gama de agregate
minerale de balastiera, necesare prepararii betoanelor si mortarelor, precum si pentru
executia drumurilor si platformelor, n cadrul statiilor de sortare- spalare agregate Lugoj
si Milova. Realizeaza curent betoane de marci B50- B500 pentru structuri, drumuri si
platforme, precum si mortare de marci M4-M100 pentru tencuieli si zidarie.
Realizeaza orice tip de prefabricate din beton si beton armat, carcase si armaturi din
otel pentru betoane n cadrul Poligonului de prefabricate Timisoara si n noua fabrica de
prefabricate.
Realizeaza
de
asemenea,
confectii
si
constructii metalice ( tmplarie metalica, grilaje, rezervoare metalice si altele).
Produsele se realizeaza la un nalt nivel calitativ determinat si de introducerea pentru
fiecare lucrare ce urmeaza a se executa , a Programului calitatii, bazat pe Manualul
calitatii, introdus n cadrul S.C. "EURO-CONSTRUCT" S.A.
ndeplinirea acestor deziderate este demonstrata de prestigiul capatat de firma, de locurile
fruntase pe care s-a situat societatea n anii anteriori si de aprecierile date de beneficiari
pentru activitatea prestata:
- diploma si locul I n topul firmelor de profil din judet, acordat de Camera de Comert si
Industrie Timisoara pe anul 1993
- diploma si locul III n topul firmelor de profil din judet, acordat de Camera de Comert si
Industrie Timisoara pe anul 1996
- diploma si locul I n topul firmelor de profil din judet, acordat de Camera de Comert si
Industrie Timisoara pe anul 1997
- diploma si locul IV n topul national al firmelor de profil din tara pe anul 1993, date de
Consiliul de Cooperare al Camerelor de Comert si Industrie din Romnia
- trofeul calitatii pe anul 1995 si diploma pentru executia lucrarilor de la Compania CocaCola, acordata de Asociatia Romna a Antreprenorilor din Constructii
- atestarea si aprecierea deosebita pentru calitatea lucrarilor executate acordata de
ADOQ Paris , Republica Franceza
- certificatul de autorizare pentru efectuarea lucrarilor n domeniul
infrastructurilor destinate transporturilor, eliberat de catre Autoritatea Aeronautica Civila
Romna
- aprecieri pentru calitatea deosebita a lucrarilor si pentru reducerea duratelor de executie,
acordate de catre Compania Coca-Cola, R.A. Aeroport International Timisoara , firma
Bosch-Temeco Timisoara, S.C. I.M.P. Romnia Industrial C.O. SRL Timisoara, Italian
Knitwer Craiova, Banca Romna de Dezvoltare , MobiFon Bucuresti, Universitatea de
stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului Timisoara, DRDP Timisoara,

Frigorex Timisoara, s.a. Realizarile actualizate din ultimii 4 ani , au avut o evolutie n
general ascendenta (tabelul nr. 1.1)
Dimensiunea si tendinta afacerii

Tabelul
1.1.
Indicatorul

UM

An 1997

An 1999

An 2000

An 1998

Cifra de afaceri
Numar
personal
Productivitate
Profit brut
Marja de profit
Indicele CA
cu baza n lant

Figura nr. 1.1.

mii lei
Pers.

30710838

40395050

80453122

150.778.120

398

347

354

340

mii lei/ pers.


mii lei

77.162,91

116.412,24

227.268,7

443.465,06

4.119.854

6.578.949

%
-

4.043.689

-724.418

13,17

-1,79

5,12

4,36

1,71

1,32

1,99

1,87

Figura nr. 1.2.


Din ceea ce rezulta din figura anterioara, putem spune ca firma a trecut printr-o faza de recesiune ( anul
1998) urmata de dezvoltare, n prezent mai existnd unele probleme de mentinere a echilibrului.

1.4. PREZENTAREA GENERALA A CAPACITATILOR DE PRODUCTIE


S.C. "EUROCONSTRUCT" S.A. dispune n prezent de urmatoarele capacitati importante de productie (Tabelul 1.2.).

Capacitatile de productie
Tabelul
1.2.
Activitate

UM

Fabricarea betoanelor si mortarelor


Extragerea si prelucrarea agregatelor de ru
Realizarea confectiilor si constructiilor metalice
Realizarea de carcase si armaturi pentru betoane
Realizarea prefabricatelor din beton si beton armat
Transportul betoanelor si mortarelor (10km/cursa)
Transport auto agregate sortate ( 70 km / cursa)
Transport agregate pe calea ferata
Realizarea lucrarilor de constructii montaj

mc/an
mc/an
to/an
to/an
mc/an
mc/an
mc/an
mc/an
mil lei/an

Capacit.

Grad de
Grad
utilizare
uzura
80000
45%
40%

120000
500
900
1200
30000
30000
24000
25000

30%
55%
100%
25%
100%
100%
85%
100%

50%
56%
100%
30%
30%
10%
85%

Gradul de utilizare nregistrat este nca o consecinta a cererii destul de reduse pe piata de
constructii. Dotarea tehnica cu utilaje corespundea, pna n urma cu ctiva ani, anilor
1970-1980 nsa n ultimul timp au nceput sa creasca investitiile , ceea ce va duce tot
mai mult , n viitor, la cresterea capacitatii de productie.
Gradul de uzura nregistrat, a impus dirijarea eforturilor de investitii spre asigurarea u-nui
minim necesar de dotare, respectiv spre mbunatatirea n special a capacitatilor
de transport beton si agregate de balastiera, spre modernizarea activitatii de realizare a
lucrarilor de betoane n drumuri si platforme betonate, precum si spre mbunatatirea micii
mecanizari si a sistemului informational.

1.5. PIATA PRODUSELOR SI SERVICIILOR


n raza de activitate a societatii exista o cerere de produse pentru constructii, cu
precadere n zona Timisoara ,n principal pentru:

realizarea lucrarilor contractate si n curs de executie necesita un volum


important de agregate de balastiera si betoane precum si de armaturi
pentru betoane, confectii si constructii metalice

lucrarile de modernizare a drumurilor nationale vor consuma de


asemenea un mare volum de betoane si agregate de balastiera

realizarea lucrarilor ce urmeaza sa fie contractate n viitorul apropiat vor


fi de asemenea mari consumatoare de produse de balastiera si de
betoane

cererea de produse pe piata de constructii este si ea n crestere

Toate acestea duc la concluzia ca n anii urmatori cererea pe piata de constructii va creste substantial. Odata cu
aceasta va creste n mod corespunzator si concurenta. Firme pre-cum: S.C. CONSTRUCTIM S.A., ITALROM
CONSTRUCII SRL, S.C. ALFA S.A., S.C. ICIM S.A., S.C. RIPS SRL, S.C. CONAR S.A. Arad si multe altele vor
actiona pentru mbu-natatirea activitatii si reducerea costului materialelor si n consecinta a valorii constructiilor
supuse licitatiilor.

Licitatia lucrarilor noi s-a facut si se face cu o concurenta deosebita. Cstigarea licitatiilor la multe lucrari a avut ca principala motivatie seriozitatea colectivului si calitatea
lucra-rilor executate si mai putin pretul produselor, mai ales cnd diferentele nu erau
semnificative. n noile conditii, cnd preturile au crescut n mod deosebit, licitatiile se vor
adjudeca n prin-cipal pe baza preturilor practicate, de aceea n perioada urmatoare, este
imperios necesar ca eforturile sa fie dirijate spre modernizarea activitatii, cu consecinte n
reducerea preturilor.
Uneori preturile au fost superioare celor practicate de firmele concurente datorita folosirii de mijloace de productie ale unor firme de prestari care practica preturi superioare
pretu-rilor mijloacelor proprii. Acesta a fost motivul pentru care efortul de investitii a
fost ndreptat spre mbunatatirea si modernizarea unei parti a dotarii cu utilaje si mijloace
de transport per-formante.
Cea mai mare parte a activitatii de constructii- montaj se realizeaza pentru
terti.
Principalii beneficiari ai societatii au fost si sunt:
a)pentru activitatea de constructii-montaj: Compania Coca- Cola, Directia Sanitara
Judeteana Timis, directia Regionala Drumuri si Poduri Timis, Universitatea de Vest
Timisoara, Aeroportul International Timisoara, Universitatea de stiinte Agricole
Timisoara, Solectron Timisoara, Metro Timisoara, Crown Pack Romania, Billa
b)pentru
activitatea
de
productie
industriala:
S.C.
ITALROM CONSTRUCII Timisoara, S.C. MECTRANS S.A. Timisoara, S.C. DIPENTA
Timisoara si altii
Cresteri importante ale volumului lucrarilor de constructii- montaj se prevad si n
urmatorii ani.

CAP. 2. INSTRUMENTE UTILIZATE N ANALIZA


FINANCIAR
2.1.

BILANUL CONTABIL

Diagnosticul financiar este un instrument la ndemna managerilor care permite formularea unor judecati de
valoare calitative si/sau cantitative privind starea, dinamica si perspectivele unui agent economic. Cuvntul
"diagnostic" este de origine greaca si nseamna "apt de a discerne". El are n economie aceeasi acceptiune ca n
medicina. Indiferent de domeniul de utilizare, demersul diagnosticului impune analiza complexa a mecanismului de
formare si modificare a fenomenelor specifice.

Analiza financiara reprezinta un ansamblu de concepte, tehnici si instrumente care


asigura tratarea informatiilor interne si externe, n vederea formularii unor aprecieri
pertinente referitoare la situatia unui agent economic, la nivelul si calitatea
performantelor sale, la gradul de risc ntr-un mediu concurential extrem de dinamic.
ntreprinderea care face obiectul analizei economico-financiare este o organizatie sociala
cu o structura specifica, dinamica si complexa. De aceea, analiza financiara studiaza
mecanismul de formare si modificare a fenomenelor economice prin descompunerea lor
n elemente componente n parti simple si prin depistarea factorilor de influenta.
Descompunerea se face n trepte, de la complex la simplu n vederea identificarii cauzelor
finale care explica o anumita stare de fapt, un anumit nivel de performanta sau o anumita
evolutie a lor, dupa mecanismul clasic.
Informatia financiara poate fi gasita n documente contabile de sinteza. Ea poate fi
prelucrata si transformata astfel nct sa corespunda anumitor utilizari si interese.
Punctul de pornire al unei analize financiare, informatia de baza este bilantul
contabil (bilantul patrimonial) si anexele la bilant.
Bilantul patrimonial este un inventar al averii ntreprinderii realizat pentru
masurarea valorii reale a patrimoniului, prezentnd interes pentru actionari, dar si pentru
creditori (activul patrimonial fiind o garantie a drepturilor lor). Alti beneficiari ai
informatiilor furnizate de bilant sunt:
-

institutiile guvernamentale care solicita informatii economice n scopuri


privind impozitarea veniturilor;

salariatii si sindicatele care folosesc informatiile contabile pentru a evalua


stabilitatea si profitabilitatea organizatiei care i plateste.

Dar, persoanele cele mai dependente si mai implicate n sistemul contabil sunt managerii unei societati, care
trebuie sa foloseasca informatiile economice n directionarea activitatii ntreprinderii si controlul realizarii
obiectivelor.

Pentru a efectua analiza financiara a S.C. EUROCONSTRUCT S.A. am grupat


informatiile cuprinse n bilanturile contabile si din anexele la bilant din anii 1997 - 2000
n anexe.

Bilantul patrimonial raspunde cerintelor de ordin juridic, contabil si fiscal,


prezentnd o situatie de fapt, fara a raspunde cu promtitudine obiectivelor financiare care
urmaresc mai ales probleme prezente si viitoare dect probleme trecute.
Pentru a raspunde obiectivelor financiare se construieste bilantul financiar.
2.2. BILANUL FINANCIAR
Realizarea bilantului financiar se face plecnd de la bilantul patrimonial, prin
agregarea anumitor date sau divizarea altora, astfel nct sa se obtina marimi
semnificative pe plan financiar.
ntre datele furnizate de bilantul patrimonial si realitatea financiara a ntreprinderii
pot sa apara distorsiuni. Pe baza datelor si a detaliilor prezentate n anexa la bilant se vor
modifica datele contabile astfel nct ordonarea posturilor de activ si pasiv sa se faca
exclusiv pe criterii de lichiditate, respectiv exigibilitate.
Bilantul "lichiditate-exigibilitate" urmareste sa puna n evidenta capacitatea
ntreprinderii de a-si onora angajamentele asumate fata de terti. Aceasta conceptie asupra
bilantului raspunde mai bine analizei structurii financiare, analizei echilibrului financiar,
analizei rentabilitatii financiare, a riscurilor si a bonitatii financiare.
Construirea bilantului financiar al S.C. EUROCONSTRUCT S.A. presupune
retratarea posturilor din bilant si regruparea elementelor bilantiere.
Corectiile aplicate bilantului contabil, privesc:
a) retratarea bilantului care presupune:
-

eliminarea elementelor de activ fictiv


(
cheltuieli de constituire
ocaziona-te de majorarea sau reducerea capitalului,
cheltuieli
de
cercetare - dezvol-tare, decontari cu asociatii privind capitalul,
cheltuieli nregistrate
n
avans,
diferente
de
conversie activ,
prime de rambursare a obligatiunilor).
Aceste elemente
de
activ fictiv se scad att din activul bilantului,
ct si din pasivul bilantului, cu aceeasi suma;

retratarea grupei " Conturi de regularizare - pasiv";

veniturile nregistrate n avans,


un termen de exigibilitate mai mic de un an
Datorii pe termen scurt";

avnd
se nregistreaza la "

reclasificarea participarii salariatilor la profit.

Participarea salariatilor la rezultatele exercitiului, se clasifica astfel:

- n capitalurile proprii,
daca participarea salariatilor a fost varsata sub forma
tribuite salariatilor;

actiunilor a

- n datorii pe termen scurt, daca participarea este destinata sa fie varsata ntro perioada mai mica de un an;
- reclasificarea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli
.
Provizioanele pentru riscuri
si
cheltuieli sunt incluse n capitalurile proprii, ele neaco-perind ,n fapt,
riscuri si cheltuieli.
b)
regruparea elementelor bilantiere.
Activul cuprinde activele imobilizate,
activele circulante (stocuri, creante , disponibilitati), conturi de regularizare si asimilate.
Pasi-vul cuprinde: capitalurile proprii , datorii pe termen mediu si lung si datorii
pe ter-men scurt
c) nregistrarea datoriei fiscale
2.3. BILANUL FUNCIONAL
Conceptia functionala considera bilantul ca pe un ansamblu de stocuri de utilizari si resurse, ceea ce permite
analiza activitatii pe cicluri de operatiuni, lund n considerare rolul fiecaruia n functionarea ntreprinderii. Analiza
bilantului functional nu are ca scop sa inventarieze averea ntreprinderii, ci sa prezinte nevoile acesteia si modul de
finantare, sa dea imaginea derularii diverselor cicluri.

Construirea bilantului functional si clasificarea elementelor de activ si pasiv se


efectueaza dupa apartenenta la un ciclu sau altele. Astfel, se disting:
-

ciclul de investitii, caruia i corespunde activul stabil (aciclic) si


respectiv, resursele stabile;

ciclul de exploatare, caruia i corespunde activul ciclic de exploatare si


finantarea scurta de exploatare;

ciclul de finantare, caruia i corespunde ansamblul resurselor.

Prin felul cum este conceput, bilantul functional raspunde cerintelor unei analize economico-financiare, deoarece
pleaca de la premisa de continuitate a activitatii, iar elementele de activ si pasiv sunt privite ca structuri supuse
unei permanente schimbari pe parcursul evolutiei financiar-patrimoniale a ntreprinderii si, n acelasi timp, face
posibila identificarea nevoilor de finantare pe care le are ntreprinderea si a surselor de finantare disponibile.

CAP. 3. ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE A PATRIMONIULUI


3.1. ANALIZA STRUCTURII PASIVULUI
Analiza structurii pasivului urmareste aprecierea principalelor strategii si politici financiare ale firmei, privind modul
de formare al resurselor financiare pe categorii de surse si pe termene de exigibilitate.
3.1.1. Analiza structurii resurselor financiare pe termene de exigibilitate

3.1.1.1. Analiza stabilitatii financiare


Rata stabilitatii financiare reflecta legatura dintre capitalul permanent de care dispune ntreprinderea n mod stabil
(pe o perioada de 1 an) si patrimoniul total.Se calculeaza astfel:

Preponderenta capitalului permanent n resursele financiare reflecta caracterul permanent al finantarii activitatii
conferind un grad ridicat de siguranta prin stabilitate n finantare.

Stabilitatea financiara
Tabel 3.1.

Nr.
crt.

Specificatie

Capital permanent

Pasiv total

3
4

Rata stabilitatii
financiare
Valoare minim
acceptabila

UM

1997

mii
lei
mii
lei

Perioada de analiza
1998
1999

2000

9.432.879 21.500.371 84.085.591 102.604.432


16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945

56,02

62,80

85,58

68,66

50,00

50,00

50,00

50,00

Pe ntreaga perioada de analiza firma dispune de un grad ridicat de stabilitate


financiara. Situatia este favorabila chiar daca n ultimul an aceasta nregistreaza o
reducere datorata ritumului mai ridicat de crestere a pasivului total (152%) dect ritmul
de crestere a capitalului permanent (122%). n ultimul an al analizei firma si finanteaza
peste 68,66% din necesarul de resurse din capitalurile permanente, beneficiind de o buna
stabilitate financiara.
3.1.1.2. Analiza gradului de finantare curent
Gradul de finantare curent reflecta masura n care resursele curente participa la formarea
resurselor totale si la finantarea activitatii. Acesta se calculeaza astfel:

ntreprinderea analizata prezinta urmatoarea situatie:


Gradul de finantare curent
Tabel 3.2.

Nr.
crt.

Specificatie

UM

Perioada de analiza

n primii 3 ani ai perioadei de analiza tendinta indicatorului este de scadere, adica


scade ponderea resurselor curente n totalul surselor de finantare. n ultimul an de analiza
nsa, indicatorul nregistreaza o crestere brusca. Cu toate acestea nivelul indicatoului se
afla nregistreaza un nivel acceptabil, fapt care asigura ntrepriderii un nivel ridicat al
stabilitatii financiare.

3.1.2. Analiza structurii resurselor financiare pe surse de provenienta


3.1.2.1. Analiza autonomiei financiare
Rata autonomiei financiare globale arata ct din patrimoniul firmei este finantat pe baza
resurselor proprii:

ntreprinderea analizata prezinta urmatoarele valori ale ratei:


Autonomia financiara globala
Tabel 3.3.

Nr.
crt.
1

Specificatie
Capital propriu

2 Pasiv total
Rata autonomiei
3
financiare globale
Valoare minim
4
acceptabila

UM
mii lei
mii lei
%
%

Perioada de analiza
1997
1998
1999
9.432.879 21.500.371 75831664

2000
81676656

16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945


56,02
62,80
77,18
54,66
33,00

33,00

33,00

33,00

n ultimul an firma si finanteaza activitatile ntr-o proportie de 54,66% din resurse


proprii adica cu 22,52% mai putin dect n anul anterior. Acest fapt s-a datorat cresterii
mai rapide a resurselor totale (152%) dect a resurselor proprii (108%). n primii 3 ani ai
analizei tendinta a fost de crestere, dupa care scade n ultimul an, dar fara a ajunge sub
nivelul minim acceptabil.
Indicele autonimiei financiare globale arata raportul de finantare ntre resursele
proprii si cele straine. Arata si masura n care datoriile totale pot fi acoperite din capitaluri
proprii.

Indicele autonomiei financiare globale

Tabel 3.4.

Nr.
crt.
1

Specificatie
Capital propriu

Perioada de analiza
1997
1998
1999
2000
mii lei 9.432.879 21.500.371 75.831.664 81.676.656
UM

2 Datorii totale
mii lei 7.406.315 12.737.615 22.424.135 67.763.289
Indicele autonomiei
168,79
338,17
120,53
3
%
127,36
globale
4 Val. minim acceptabila %
55,00
55,00
55,00
55,00
Pe parcursul ntregii perioade de analiza, firma a fost capabila sa-si acopere mai mult dect integral datoriile totale
pe seama capitalurilor proprii. n ultimul an capitalurile proprii au fost cu 20,53% mai mari dect cele mprumutate
si atrase, fapt datorat :

cresterii capitalurilor proprii cu 7,71%;

cresterii datoriilor totale cu 202,19%.

n primii 3 ani tendinta a fost de crestere a nivelului ratei, pentru ca n ultimul an situatia sa prezinte o tendinta de
scadere, ceea ce conduce la concluzia ca mentinerea tendintei indicatorului va avea consecinte negative asupra
autonomiei financiare globale.

Autonomia financiara la termen reflecta proportia n care capitalurile proprii


participa la formarea capitalurilor permanente.

Valoarea minim admisibila a indicatorului este de 50%, sub aceasta limita firma se
afla ntr-o situatie nefavorabila n ceea ce priveste riscul de insolvabilitate.
Valorile indicatorului la SC Euroconstruct SA sunt:

Autonomia financiara la termen


Tabel
3.5.
Nr.
crt.
1

Specificatie
Capital propriu

2 Capital permanent
Autonomia financiara
3
la termen
Valoarea minim
4
acceptabila

Perioada de analiza
1997
1998
1999
2000
9.432.879
21.500.371
75.831.664
81.676.656
mii lei
UM

mii lei 9.432.879 21.500.371 84.085.591 102.604.432


%

100,00

100,00

90,18

79,60

50,00

50,00

50,00

50,00

Pe ntreaga perioada firma se ncadra ntr-un grad ridicat de autonomie financiara,


desi tendinta indicatorului n ultimii doi ani este de scadere. Astfel, n ultimul an,
capitalurile proprii ale firmei reprezinta peste 79,86% din cele permanente, cu 10,58%
mai putin dect n anul precedent. Acest fapt s-a datorat cresterii ntr-un ritm mai rapid al
capitalurilor permanente (22,02%) dect cele proprii (7,71%), ceea ce nseamna ca
datoriile pe termen mediu si lung au avut o dinamica mai accentuata dect resursele
proprii.
Indicele autonomiei financiare la termen reflecta masura n care datoriile pe
termen mediu si lung pot fi acoperite pe seama capitalurilor proprii.
Firma analizata prezinta urmatoarea situatie:

Indicele autonomiei financiare la termen


Tabel 3.6.

Nr.
crt.
1

Specificatie
Capital propriu

Datorii pe termen
mediu si lung
Indicele autonomiei
3
financiare la termen
Valoare minim
4
acceptabila
2

UM
mii
lei
mii
lei

Perioada de analiza
1998
1999

1997

2000

9.432.879 21.500.371 75.831.664 81.676.656


0

8.253.927 20.927.776

918,73

390,28

100,00

100,00

100,00

100,00

n ultimul an de analiza capitalurile proprii ale firmei acopereau de peste 3,9 ori
valoarea datoriilor pe termen mediu si lung, aceasta valoarea fiind favorabila
ntreprinderii. Pe de alta parte, tendinta nregistrata de indicele autonomiei financiare n
ultimiul an este de reducere semnificativa (135,4% n valori relative), fapt ce indica o
potentiala problema. Aceasta s-a datorat cresterii foarte rapide a datoriilor pe termen
mediu si lung (202,19%) fata de capitalurile proprii (7,71%). Firma se afla ntr-o situatie
confortabila, nsa trebuie sa acorde o atentie deosebita ritmului rapid crescator a
datoriilor.

3.1.2.2. Analiza ndatorarii


Rata ndatorarii globale masoara ponderea datoriilor totale n patrimoniul firmei. Arata n ce masura sursele
mprumutate si atrase participa la finantarea activitatii.

Valoarea maxim admisibila a acestui indicator poate fi 66%, desi se considera ca o valoare de 50% este mai
sigura. ndepartarea de valoare de siguranta semnifica o reducere a ndatorarii firmei, respectiv o crestere a
autonomiei financiare.

ndatorarea globala
Tabel 3.7.

Nr.
crt.
1

Specificatie
Datorii totale

2 Total pasiv
Rata ndatorarii
3
globale
Valoare maxim
4
acceptabila

UM
mii lei
mii lei

Perioada de analiza
1997
1998
1999
7.406.315 12.737.615 22.424.135

2000
67.763.289

16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945

43,98

37,20

22,82

45,34

66,00

66,00

66,00

66,00

Din acest punt de vedere firma se afla ntr-o situatie favorabila, pe ntreaga perioada de analiza aflndu-se sub
valoarea maxim admisibila a indicatorului. Tendinta indicatorului a fost favorabila (de reducere) n primii trei ani,
pentru ca n ultimul an al perioadei de analiza sa ntregistreze o crestere brusca (98,69%), ceea ce reprezinta un
semnal de alarma privind tendinta ndatorarii.

Indicele ndatorarii globale masoara raportul capitalurilor mprumutate si atrase


fata de capitalul propriu.

Valoarea maxim admisibila este de 200%. Peste acest nivel, firma se afla n
pericol de insolvabilitate.
Indicele ndatorarii globale
Tabel
3.8.
Nr.
crt.
1

Specificatie
Datorii totale

2 Capital propriu
Indicele ndatorarii
3
globale

UM

1997

Perioada de analiza
1998
1999

2000

mii lei

7.406.315 12.737.615 22.424.135 67.763.289

mii lei

9.432.879 21.500.371 75.831.664 81.676.656

78,52

59,24

29,57

82,97

Valoare maxim
acceptabila

200,00

200,00

200,00

200,00

Din acest punct de vedere firma se afla n siguranta, pe ntreaga perioada analizata
aflndu-se sub valoarea maxim admisibila a indicatorului, manifestnd n primii 3 ani o
tendinta de reducere a acestuia, datorita cresterii ntre-un ritm mai rapid a datoriilor totale
fata de capitalurile proprii. n ultimul an de analiza capitalurile proprii sunt doar cu
aproximativ 17% mai mari dect datoriile totale, valoarea indicatorului rescnd cu
180,56% (n valori relative) fata de anul precedent.
Rata ndatorarii la termen reflecta masura n care datoriile pe termen mediu si lung
participa la formarea resurselor permanente.

Valoarea maxim admisibila este de 50%. Peste acest nivel firma se afla n pericol
de insolvabilitate:
ndatorarea la termen
Tabel 3.9.
Nr.
crt.
1

Specificatie
Datorii pe termen mediu si
lung

2 Capital permanent
Rata ndatorarii la
3
termen
Valoare maxim
4
acceptabila

UM
mii lei
mii lei

Perioada de analiza
1998
1999

1997
0

8.253.927

2000
20.927.776

9.432.879 21.500.371 84.085.591 102.604.432

9,82

20,40

50,00

50,00

50,00

50,00

Pe ntreaga perioada analizata firma a nregistrat un grad redus de ndatorare la


termen, situndu-se limita maxima admisa. n ultimul an aproximativ 20,4% din resursele
permanente proveneau din datorii pe termen mediu si lung, adica cu 10,58% mai mult
fata de anul precedent. Aceasta s-a datorat cresterii foarte rapide a mprumuturilor pe
termen mediu si lung, crestere mult mai accentuata dect cresterea capitalului permanent.
Indicele ndatoririi la termen reflecta raportul n care se afla datoriile pe termen
mediu si lung fata de capitalurile proprii.

Valoarea maxim admisa este de 100%.


Indicele ndatorarii la termen
Tabel 3.10.

Nr.
crt.
1
2

Specificatie
Datorii pe termen mediu si
lung

Capital propriu

Indicele ndatorarii la
termen
Valoarea maxim
4
admisibila
3

UM
mii
lei
mii
lei

Perioada de analiza
1998
1999

1997
0

2000

8.253.927 20.927.776

9.432.879 21.500.371 75.831.664 81.676.656

10,88

25,62

100,00

100,00

100,00

100,00

Pe ntreaga perioada analizata firma a beneficiat de un grad redus de ndatorare la


termen (grad ridicat de autonomie financiara la termen). n ultimul an datoriile pe termen
mediu si lung reprezentau 25,62% din valoarea capitalurilor proprii cu aproximativ
14,74% mai putin fata de anul anterior. Acest fapt s-a datorat cresterii mai rapide, ca ritm,
a datoriilor pe termen mediu si lung fata de cresterea capitalurilor proprii.
Concluzie:
Din punctul de vedere al ratelor de structura ale pasivului, care reflecta formarea,
sursele si termenele de exigibilitate ale resurselor financiare, conchide ca firma se afla
ntr-o situatie favorabila caracterizata printr-un grad ridicat de autonomie financiara, grad
redus de ndatorare si o siguranta ridicata. Cu toate acestea, tendinta indicatorilor din
ultima perioada a fost nefavorabila, semn ca structura financiara a ntreprinderii s-a
deteriorat.
3.2. ANALIZA STRUCTURII ACTIVULUI
Analiza structurii activului urmareste sa reflecte modul de construire al patrimoniului
concret-real, modul de grupare pe termene a utilizarilor de resurse financiare si gradul de
lichiditate al acestor elemente.
Ratele de structura ale activului releva informatii privind destinatia economica a
capitalurilor, gradul de lichiditate al capitalului, capacitatea ntreprinderii de a-si modifica
structura activului ca urmare a schimbarilor conjuncturale.

3.2.1. Analiza ratei activelor imobilizate

Rata activelor imobilizate reprezinta ponderea elementelor patrimoniale utilizate


permanent reflectnd si gradul de investire al capitalului n firma. De asemenea, reflecta
gradul de imobilizare al activului.

SC Euroconstruct SA prezinta urmatoarele valori ale ratei:


Rata activelor imobilizate
Tabel 3.11.

Nr.
crt.
1

Specificatie

UM
mii lei

Imobilizari nete

2 Activ total
Rata activelor
3
imobilizate
Valoare maxim
4
acceptabila

mii lei
%

1997

Perioada de analiza
1998
1999

7.983.997 24.062.783 77.828.909

2000
96.139.690

16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945

47,41

70,28

79,21

64,33

60,00

60,00

60,00

60,00

Rata activelor imobilizate a avut o evolutia oscilanta, existnd o tendinta de


crestere n primii 3 atingndu-se un maxim de 79,21% n 1999, dupa care rata a
nregistrat o reducere n 2000.
Astfel, n ultimul an aproximativ 64% din total active erau imobilizate, ceea ce
reprezinta un grad semnificativ de investire a capitalului. Situatia poate fi considerata
normala, avnd n vedere domeniul de activitate al firmei.

3.2.1.1. Analiza ratei imobilizarilor corporale


Rata imobilizarilor corporale arata ponderea valorii activelor corporale n total
imobilizari. Indicatorul reflecta si ponderea investitiilor materiale n total investitii. De
asemenea, indica si flexibilitatea firmei la schimbarile cerintelor pietei si a tehnologiilor.

n cazul firmei analizate, valorile ratei sunt:


Rata imobilizarilor corporale
Tabel 3.12.

Nr.
crt.

Specificatie

UM

mii
lei
Active imobilizate nete mii
2
lei
Rata imobilitarilor
%
3
corporale
Valoare minim
%
4
acceptabila
1

Imobilizari corporale nete

1997

Perioada de analiza
1998
1999

2000

7.334.347

23.108.788

74.900.357

92.550.007

7.983.997

24.062.783

77.828.909

96.139.690

91,86

96,04

96,24

96,27

85,00

85,00

85,00

85,00

Valoarea ratei pe parcursul ultimilor trei ani este foarte mare (peste 96%) aratnd
o conversie mai dificila a activelor n disponibilitati. Faptul ca celelalte categorii de
imobilizari nu detin ponderi relevante semnifica o activitate nesemnificativa de portofoliu
financiar si inexistenta activitatilor de cercetare-dezvoltare, fapt ce n mare parte este
justificat de obiectul de activitate al ntreprinderii.

3.2.2. Analiza ratei activelor circulante


Rata activelor circulante arata ponderea pe care o detin utilizarile cu caracter ciclic total
n patrimoniu. Masoara indirect si gradul de lichiditate al patrimoniului.

Rata activelor circulante


Tabel
3.13.
Nr.
crt.
1

Specificatie
Active circulante

UM
mii lei

2 Activ total
mii lei
Rata activelor
3
%
circulante
4 Val.minim acceptabila %

Perioada de analiza
1998
1999

1997

8.855.197 10.175.203 20.426.890

2000
53.300.255

16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945


52,59

29,72

20,79

35,67

40,00

40,00

40,00

40,00

Nivelul ratei este oscilant pe parcursul orizontului de analiza, astfel nct n primii
trei ani aceasta cunoaste o reducre constanta de la 52,59% n 1997 la 20,79% n 1999,
pentru ca n ultimul an rata sa nregistreze o crestere brusca, situndu-se la un nivel de
35,67%. Situatia este considerata normala din punctul de vedere al structurii activului,
fiind justificata din perspectiva obiectului de activitate al societatii.
3.2.2.1 Analiza ratei stocurilor
Rata stocurilor reflecta ponderea activelor circulante cel mai putin lichide n total active
circulante.

Rata stocurilor
Tabel 3.14.

Nr.
crt.
1

Specificatie
Stocuri

2 Active circulante
3 Rata stocurilor

UM

1997

Perioada de analiza
1998
1999

2000

mii lei

2.006.062

3.396.900

5.340.311

15.990.076

mii lei
%

8.855.197
22,65

10.175.203
33,38

20.426.890
26,14

53.300.255
30,00

Valoare maxim
admisibila

50,00%

50,00%

50,00%

50,00%

Ponderea stocurilor n cadrul activului circulant au o tendinta contradictorie pe


parcursul ntregii perioade de analiza, astfel, nct n ultimul an aceasta are o valoare de
30%, considerata normala pentru o ntreprindere din domeniul constructiilor

3.2.2.2. Analiza ratei creantelor


Rata creantelor arata ponderea creantelor pe care le are firma n total active circulante.
Gradul lor de lichiditate este mai mare dect cel al stocurilor.

Rata creantelor la SC Euroconstruct SA se prezinta astfel:


Rata creantelor
Tabel 3.15.

Nr.
crt.
1

Specificatie
Creante

2 Active circulante
3 Rata creantelor

UM
mii lei

1997
4.106.917

mii lei
%

8.855.197
46,38

Perioada de analiza
1998
1999
4.769.903 10.051.016
10.175.203
46,88

20.426.890
49,20

2000
24.856.875
53.300.255
46,64

n ultimul an ponderea creantelor n total active circulante era de 46,64%, mai redusa cu
3,44% fata de anul precedent, fapt datorat cresterii mai rapide, ca ritm, a stocurilor, ceea
ce nseamna reducerea gradului general de lichiditate a activelor circulante.
Totusi nivelul acesteia poate fi considerat rezonabil deoarece societatile de
constructii si ncaseaza foarte dificil creantele din activitatea de exploatare.

3.2.2.3. Analiza ratei disponibilitatilor


Rata disponibilitatilor arata pondere activelor celor mai lichide n total active circulante, adica gradul de lichiditate
imediata a activelor curente.

n cazul SC Euroconstruct SA se nregistreaza urmatoarea situatie:

Rata disponibilitatilor

Tabel 3.16.

Nr.
crt.
1

Specificatie
Disponibilitati

2 Active circulante
Rata
3
disponibilitatilor
Valoare minim
4
acceptabila
Valoare maxim
5
acceptabila

UM

Perioada de analiza
1998
1999
2.008.400
5.035.563

mii lei

1997
2.742.218

2000
12.453.304

mii lei

8.855.197

10.175.203

20.426.890

53.300.255

30,97

19,74

24,65

23,36

5,00

5,00

5,00

5,00

25,00

25,00

25,00

25,00

Pe ntreaga perioada analizata nivelul ratei a fost cu mult peste valoarea minima
acceptabila (de 5%), n primul an al perioadei de analiza depasind chiar plafonul maxim
admisibil (de 25%). n ultimul an s-a ajuns sa fie de 23,36%. Din acest punct de vedere
situatia este satisfacatoare, deoarece o ntreprindere din sfera constructiilor are nevoie de
un importante rezerve de numerar pentru a face fata fluxului de numerar specific
domeniului constructiilor, care genereaza n unele perioade (nceput si vrf de sezon de
constructii) iesiri masive de numerar.
Concluzie:
Din punctul de vedere al ratelor de structura ale activului, care reflecta utilizarea,
termenele si gradul de lichiditate ale elementelor patrimoniale concrete, putem conchide
ca societatea se afla ntr-o situatie favorabila, analiza reflectnd o structura adecvata a
activelor imobilizate si a activelor circulante, n special daca se are n vedere obiectul de
activitate al ntreprinderii.

CAP. 4. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR.


Echilibrul financiar al firmei reprezinta un complex de corelatii stabilite ntre
diferite fluxuri financiare.
Se
poate
afirma ca echilibrul financiar se
apreciaza cu ajutorul urma-torilor indicatori: fondul de rulment, necesarul de fond de
rulment, trezoreria, lichiditatea si solvabilitatea.
4.1. FONDUL DE RULMENT
Fondul de rulment reprezinta excedentul de resurse permanente care asigura finantarea activelor circulante. Acest excedent de resurse permanente, rezultat din partea de
sus
a bilantului,
este folosit
pentru acoperirea nevoilor
de
finantare
din partea de jos a bilan-tului si este folosit pentru rennoirea activelor circulante.
Se poate afirma ca echilibrul financiar se realizeaza atunci cnd firma are
fond de rulment suficient pentru a asigura att nevoia de fond de rulment,
ct si un sold de tre-zorerie pozitiv.
Notiunea de fond de rulment poate lua diferite forme:
4.1.1. Fondul de rulment net
Se calculeaza pe baza bilantului financiar, ca diferenta ntre capitalul permanent
(CP) si activele imobilizate (diferenta dintre resursele stabile si utilizarile stabile)
sau ca diferenta ntre active circulante (AC) si datoriile pe termen scurt (DTS)
( figura 4.1).
Figura 4.1. Reprezentarea grafica a fondului de rulment net
ACTIVELE BILANULUI FINANCIAR
Active imobilizate
(AI)

PASIVELE BILANULUI
FINANCIAR
Capital permanent
(CP)

Active circulante
(AC)

FRN
Datorii pe termen scurt
(DTS)

Fondul de rulment net se modifica datorita posturilor de activ si de pasiv din bilant. Cresterea fondului de rulment net se poate realiza prin cresterea resurselor stabile
(ca-pitalul permanent) si scaderea utilizarilor stabile ( active imobilizate).

Fondul de rulment net se poate determina n doua moduri:


FRN= CAPITAL PERMANENT - ACTIVE IMOBILIZATE NETE
FRN= ACTIVE CIRCULANTE - DATORII PE TERMEN SCURT
Evolutia marimii fondului
de rulment
EUROCONSTRUCT S.A. , se prezinta conform tabelului 4.1.

net calculat la S.C.

Fondul de rulment net [mii lei]

Tabelul 4.1.
Specificatie
Capital permanent
Active imobilizate nete
FRN
Active circulante
Datorii pe termen scurt

1997
1998
1999
2000
9.432.879 21.500.371 84.085.591 102.604.432
7.983.997 24.062.783 77.828.909 96.139.690
1.448.882 -2.562.412 6.256.682
6.464.742
8.855.197 10.175.203 20.426.890 53.300.255
12.737.615 14.170.208 46.835.513
7.406.315

FRN

1.448.882

-2.562.412

6.256.682

6.464.742

n anii 1997, 1999 si 2000 fondul de rulment net este pozitiv


ceea ce nseamna un echilibru pe termen lung, capitalurile permanente finantnd o
parte di activele circulante iar o parte din resursele permanente contribuie la
realizarea echilibrului financiar pe termen scurt.
n anul 1998 fondul de rulment net este negativ , situatie nefavorabila de dezechilibru financiar datorat nerespectarii principiului
de finantare conform caruia nevoilor permanente li se aloca resurse permanente.
Analiza fondului de rulment net se realizeaza n general prin metoda ratelor,
cu ajutorul urmatorilor indicatori (tabelul 4.2.):
-

rata fondului de rulment net ( "marja de securitate a firmei")

rFR = (FRN / CA) * 360


-

rata finantarii activelor circulante din fondul de rulment

rfAC = (FRN / AC) * 100


-

AC- active circulante

rata de acoperire a necesarului de fond de rulment

rfNFR = (FRN / NFR) * 100


Analiza fondului de rulment net

Tabelul 4.2.
Specificatie U/M

1997

1999
1998

2000

FRN

Mii lei

1.448.882

6.256.682

6.464.742

-2.562.412

CA
AC
NFR
rFR

Mii lei
Mii lei
Mii lei
Zile/an
%

30.710.838 40.395.050 80.453.122 150.778.120


8.855.197 10.175.203 20.426.890 53.300.255
-1.293.336 -4.570.812
916.371
-5.988.562
16
-22,84
27
15
16,36
-0,25
30,63
12,13

rfAC

rfNFR

-1,12

56,06

682,77

-107,95

Rata fondului de rulment net n conditii de echilibru financiar ar trebui sa fie ntre 30 si 90 zile
pe
an.
Marimea acestei rate este direct proportionala cu marimea fon-dului de rulment net.
Rata finantarii activelor circulante din fondul de rulment net optima
,
variaza n functie de sectorul de activitate si specificul activitatii desfasurat de fiec
are firma,
ntre 20% si 45%,
astfel putem spune ca un nivel cu adevarat ngrijorator s-a atins n anul 1998
cnd nu a fost posibila finantarea activelor circulante din sursele temporare.
Rata de acoperire a necesarului de fond de rulment, din fondul de rulment
asigura imaginea derularii procesului de exploatare din societate.
Valorile scazute ale acestei rate ne arata faptul ca nu se poate realiza acoperirea n
ecesarului
de
fond de rulment din fondul de rulment,
valoarea optima a acestei rate fiind rfNFR > 100% .

4.1.2. Fondul de rulment propriu


Pune n evidenta gradul n care echilibrul pe termen lung se asigura prin capital
u-rile proprii si reprezinta excedentul
capitalurilor proprii n raport cu activele imobilizate nete.
Se
determina pe baza relatiilor :
FRP= Capitalul propriu - Active imobilizate nete
FRP= FRN - Datorii pe termen mediu si lung
Fondul de rulment propriu [mii lei]
Tabelul 4.3.

Specificatie
Capital propriu
Active imobilizate nete

1997

1998

1999

2000

9.432.879

21.500.371

75.831.664

81.676.656

7.983.997 24.062.783 77.828.909

96.139.690

FRP
FRN
Datorii pe termen mediu si
lung
FRP

1.448.882
1.448.882
0

-2.562.412
-2.562.412
0

1.448.882

-1.997.245
6.256.682
8.253.927

-14.463.034
6.464.742
20.927.776

-1.997.245

-14.463.034

-2.562.412

Din tabelul anterior se observa tendinta clara de scadere a fondului de rulment p


ropriu,
ceea ce reprezinta un deficit al capitalului propriu fata de
activele imobilizate.
4.1.3. Fondul de rulment strain
Reflecta masura ndatorarii pe termen lung pentru finantarea nevoilor pe termen l
ung si se calculeaza cu relatiile:
FRS = FRN - FRP
FRS = Capital permanent - Capital propriu

Fondul de rulment strain [mii lei]

Tabelul 4.4.
Specificatie
FRN

1997
1.448.882
1.448.882

1998
-2.562.412
-2.562.412

1999
6.256.682
-1.997.245

2000
6.464.742
-14.463.034

FRP

FRS
Capital permanent
Capital propriu
FRS

0
0 8.253.927 20.927.776
9.432.879 21.500.371 84.085.591 102.604.432
9.432.879

21.500.371

75.831.664

81.676.656

8.253.927

20.927.776

4.1.4. Rata finantarii activelor circulante prin fondul de rulment


Rata finantarii activelor
circulante pri fondul de rulment net se calculeaza ca raport ntre marimea fondului
de rulment si valoarea activelor circulante de finantat.

Evolutia ratei finantarii activelor circulante prin NFR

Tabelul 4.5.

1997

1998

1999

2000

6.256.682

6.464.742

8.855.197 10.175.203 20.426.890

53.300.255

Specificatie

1.448.882
FRN (mii lei)
Active circulante

(mii lei)
r FRN/AC (%)

16,36

-2.562.412

-25,18

30,63

12,12

4.1.5. Rata finantarii stocurilor prin fondul de rulment


Se determina ca raport ntre marimea fondului de rulment si valoarea stocuri-lor de finantat.
Evolutia ratei finantarii stocurilor prin FRN
Tabelul 4.6.

1997

1998

1999

2000

Specificatie

1.448.882

-2.562.412

6.256.682

6.464.742

2.006.062
72,22

3.396.900
-75,43

5.340.311
117,16

15.990.076
40,43

FRN ( mii lei)

Stocuri ( mii lei)


r FRN/St ( % )

4.2. NECESARUL DE FOND DE RULMENT


Necesitatile de finantare ale ciclului de exploatare , sunt acoperite, n cea mai
mare parte, din surse temporare corespunzatoare (datorii din exploatare: furnizori,
creditori etc). Nevoia de fond de rulment este tocmai diferenta dintre necesitatile de
finantare
ale ci-clului
de
exploatare si datoriile de exploatare.
Altfel spus,
reprezinta partea din activele curente care trebuie finantata din pasivele curente.
NFR= Active curente - Pasive curente

NFR = (AC - Disp.) -( DTS - CBTS)


AC- active circulante
Disp.- disponibilitati
DTS- datorii pe termen scurt
CBTS- credite bancare pe termen scurt
Necesarul de fond de rulment [mii lei]

Tabelul
4.7.
Specificatia
AC
Disp.
Active curente
Disp.)
DTS
CBTS
Pasive curente
CBTS)
NFR

(AC-

1997
8.855.197
2.742.218
6.112.979

1998
10.175.203
2.008.400
8.166.803

1999
20.426.890
5.035.563
15.391.327

2000
53.300.255
12.453.304
40.846.951

(DTS-

7.406.315
0
7.406.315

12.737.615
0
12.737.615

14.170.208
0
14.170.208

46.835.513
0
46.835.513

-1.293.336

-4.570.812

1.221.119

-5.988.562

Nevoia de fond de rulment pozitiva din anul 1999 a semnificat un surplus de nevoi temporare,
n
raport cu sursele temporare,
situatia fiind rezultatul unei politici de in-vestitii
n domeniul activitatii de exploatare si al cresterii volumului de activitate.
n ceilalti ani, respectiv , 1997, 1998, 2000 , nevoia de fond de rulment a fost ne-gativa ,
ceea ce nseamna un surplus de surse temporare n raport cu nevoile corespunza-toare de
capitaluri circulante . Aceasta situatie este si ca urmare a relaxarii scadentelor datoriilor.

Marimea necesarului de fond de rulment depinde de : marimea stocurilor,


structura exploatarii, volumul de activitate, valoarea creantelor, sezonalitatea activitatii,
natura secto-rului de activitate, durata ciclului de exploatare, organizarea gestiunii
firmei, durata de rota-tie a activelor si pasivelor etc.
Marimea necesarului de fond de rulment depinde de nivelul cifrei de afaceri,
nregistrnd tendinte similare (Figura 4.2.)

Figura 4.2. Legatura dintre cifra de afaceri si necesarul de fond de rulment

Analiza necesarului
prin metoda ratelor.
-

de

fond

de

rulment

se realizeaza n

general

rata necesarului de fond de rulment

rNFR = NFR / CA * 360


-

rata de acoperire a necesarului de fond de rulment rfNFR

rata de finantare a necesarului de fond de rulment prin trezorerie

rT = T / NFR * 100
analiza necesarului de fond de rulment

Tabelul 4.8.
Specificatie
NFR
CA
rNFR

U/M
Mii lei
Mii lei
Zile/an
Mii lei

1997
1998
1999
2000
-1.293.336 -4.570.812 1.221.119
-5.988.562
30.710.838 40.395.050 80.453.122 150.778.120
-4,2
-11,3
5
-3,9
2.742.218 2.008.400 5.035.563 12.453.304

rT

-212,02

-43,94

412,37

-207,95

Rata necesarului de fond de rulment uzuala este cuprinsa ntre 10% si 15%. Scade-rea acestei rate
este benefica pentru firma si semnifica o mbunatatire a trezoreriei.

.
4.3. TREZORERIA

Reprezinta surplusul sau deficitul de lichiditati generat de activitatea ntreprinderii.

Se calculeaza astfel:
T= FRN-NFR sau
T= Disponibilitati si plasamente - Credite de trezorerie
T - trezoreria

Trezoreria [mii lei]


Tabelul 4.9.
Specificatia
FRN
NFR
T
Disp. si plasamente
Credite de trezorerie
T

1997
1998
1999
2000
1.448.882 -2.562.412 6.256.682 6.464.742
-1.293.336 -4.570.812 1.221.119 -5.988.562
2.742.218 2.008.400 5.035.563 12.453.304
2.742.218 2.008.400 5.035.563 12.453.304
0
0
0
0
2.742.218 2.008.400 5.035.563 12.453.304

Trezoreria pozitiva n toti cei patru ani , nseamna ca fondul de rulment e suficient de mare pentru a
asigura nu doar finantarea curenta a activitatii de exploatare ci, mai ramn lichiditati pentru a efectua
plasamente
,
fara
a afecta continuitatea activitatii.
O
trezorerie prea ridicata nseamna si unele deficiente manageriale n ceea
ce
priveste plasarea corecta a lichiditatilor , care trebuie sa asigure rentabilitatea, siguranta si lichiditatea optima.

Figura 4.3. Evolutia trezoreriei.


4.4. LICHIDITATEA
Lichiditatea,
ca forma
a
echilibrului financiar,
se
defineste
ca
fiind capacitatea unor active de a fi transformate la un moment dat n bani. Mai poate
fi definita ca si capacitatea pe care o are ntreprinderea de a acoperi cu
ajutorul activelor circulante, obligatiile pe termen scurt.
Aprecierea lichiditatii se face cu ajutorul urmatorilor indicatori indicatori:
1) lichiditatea curenta (lc) reflecta capacitatea ntreprinderii de a-si
satisface obligatiile pe termen scurt prin transformarea tuturor

elementelor patrimoni-ale
disponibilitati
AC

de

natura

activelor circulante

AC - active circulante

lc = --PC

PC - pasive circulante ( datorii pe termen scurt )

Valoarea optima se situeaza n intervalul [1,2 ; 2]


2) lichiditatea rapida (lr) se exprima ca raport ntre activele circulante
li-chide medii si pasivele circulante ( datorii pe termen scurt)
ACl

ACl - active circulante lichide ( stocuri + disponibilitati si

lr = --

plasamente)

PC
Valoarea optima apartine intervalului [0,6 ; 1]
3) lichiditatea foarte rapida ( lfr ) reflecta capacitatea ntreprinderii de
a-si onora obligatiile pe termen scurt din disponibilitati si plasamente,
calculndu- se cu relatia :
Dp

Dp - disponibilitati si plasamente

lfr = -PC
Valoarea optima se nscrie n intervalul [0,3; 1]

Lichiditatea firmei
Tabelul
4.10.
Specificatie
Active circulante
Datorii pe termen scurt
Lichiditatea curenta
Active circulante lichide

U/M 1997
Mii lei 8.855.197
Mii lei 7.406.315
1,20
Mii lei 6.849.135

1998
10.175.203
12.737.615
0,80
6.778.303

1999
20.426.890
14.170.208
1,44
15.086.579

2000
53.300.255
46.835.513
1,14
37.310.179

Datorii pe termen scurt


Mii lei 7.406.315 12.737.615
Lichiditate rapida
0,92
0,53
Disponibilitati si plasamente Mii lei 2.742.218 2.008.400
Datorii pe termen scurt
Mii lei 7.406.315 12.737.615
Lichiditate foarte rapida
0,37
0,16

14.170.208
1,06
5.035.563
14.170.208
0,36

46.835.513
0,8
12.453.304
46.835.513
0,27

Din
tabelul prezentat anterior se constata n
general
o tendinta normala a celor trei indicatori, exceptie facnd anul 1998 cnd , att
lichiditatea curenta, lichiditatea rapida ct si cea foarte rapida se situau sub valoarea
optima.
Valorile ridicate ,
din ultimii
2
ani ale
lichiditatii curente si lichiditatii rapide se datoreaza unui volum mare de creante nerecuperate si uneori miscarii lente a stocurilor.

Figura 4.4. Lichiditatea firmei.


4.5. SOLVABILITATEA
Solvabilitatea reflecta capacitatea ntreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen mediu si lung. n functie de
nivelul la care se considera obligatiile pe termen lung, se pot con-stitui urmatoarele rate de solvabilitate:

solvabilitatea patrimoniala (SP) exprima gradul n care capitalul social


asigura acoperirea obligatiilor de plata pe termen lung, determinndu-se cu
relatia:
CS

CS- capital social

SP = --- * 100
TML+CS

TML - mprumuturi pe termen mediu si lung

Nivelul sau optim este cuprins ntre [40%; 60%], limita minima fiind 30%

solvabilitatea generala (SG) exprima gradul de acoperire a datoriilor totale


catre terti , n cazul falimentului, din activele totale, calculndu-se cu relatia :
AT

AT - activ total

SG =------

DTS - datorii pe termen scurt

DTS+TML+DT

DT - dobnzi totale aferente

Marimea sa optima este cuprinsa ntre 1 si 3.


Solvabilitatea firmei
Tabelul 4.11.
Specificatia

U/M

1998

1999

2000

1997

CS
TML

Mii lei
Mii lei

5.357.359 17.402.359 68.223.728


0
6.528.689

71.710.728
16.532.943

TML+CS
SP
AT
DTS
TML
DT
DTS+TML+DT

SG

Mii lei
%
Mii lei
Mii lei
Mii lei
Mii lei
Mii lei

5.357.359 17.402.359 74.752.417 88.243.671


100
100
91,27
81,26
16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945
7.406.315 12.737.615 14.170.208 46.835.513
0
0 6.528.689 16.532.943
0
0 1.725.238
4.394.833
7.406.315 12.737.986 22.424.135
2,27

2,68

4,38

67.763.289
2,21

Solvabilitatea patrimoniala a firmei depaseste pragul de 60% , ceea ce nseamna ca ea are capacitatea de asi plati datoriile pe termen mediu si lung. Solvabilitatea generala ne releva faptul ca n anul 1999
riscul neacoperirii datoriilor catre terti din valorificarea acti-velor a fost aproape inexistent, n ceilalti ani
situndu-se de asemenea n limite normale.

Figura 4.5. Solvabilitatea generala.

CAP. 5. DIAGNOSTICUL GESTIONARII FINANCIARE


5.1. Gestiunea stocurilor

Stocurile reprezinta alocari de capital ce nu pot fi recuperate pna cnd aceste stocuri
nu parcurg tot ciclul de exploatare si sunt valorificate sub forma lucrarilor,
serviciilor si
a
produselor.
Pentru diagnosticul gestiunii
stocurilor vor
fi
luate n considerare urmatoarele aspecte: structura stocurilor si rotatia stocurilor.
5.1.1. Structura stocurilor

Ne
permite sa evidentiem supra sau subdimensionarea unor elemente de stoc,
elementele
de
stoc fara miscare sau
cu
miscare lenta si evolutia n timp a structurii sto-curilor , pe elemente componente.
Pentru a obtine aceste date, se vor calcula urmatorii indicatori (Tabelul 2.16):
-

ponderea stocurilor n total active circulante = stocuri / active circulante * 100


-

ponderea stocului de materii prime, materiale consumabile, obiecte de


inventar si baracamente n stocurile totale = materii prime, etc / stocuri * 100

ponderea stocurilor aflate la terti n stocurile totale =stocuri aflate la


terti/stocuri* 100

ponderea stocului de
semifabricate,
produse
reziduale n stocurile totale = semifabricate,
produse reziduale / stocuri * 100

ponderea stocurilor de ambalaje n stocuri totale = ambalaje / stocuri * 100

finite

si
produse
produse finite,

Ponderea celorlalte elemente ale stocurilor ( marfuri, productie n curs de


executie) n total stocuri este egala cu 0 , n toti cei patru ani considerati.
Structura stocurilor societatii
Tabelul
5.1.
Specificatie
Stocuri
Active circulante
Ponderea stocurilor
n active circulante
Materii prime, mat
consumabile,
ob .de inventar ,
baracamente
Stocuri aflate la terti
Semifabricate, produse
finite,
Produse reziduale
Ambalaje
Ponderea Mp
n stocuri totale
Ponderea St
n stocuri totale
Ponderea Pf n
stocuri totale
Ponderea Am
n stocuri totale

Not.
S
AC
P1

U/M
mii lei
mii lei
%

1997
1998
1999
2.006.062 3.396.900
5.340.311
8.855.197 10.175.203 20.426.890
22,65
33,38
26,14

mii lei

1.100.595

Mp

2000
15.990.076
53.300.255
30

3.117.112

8.133.041

2.263.192

St
Pf

mii lei
mii lei

476.987
418.183

1.236
1.119.129

15.700
2.198.850

47.300
7.783.838

Am
P2

mii lei
%

10.297
54,86

13.343
66,63

8.649
58,37

25.897
50,86

P3

23,78

0,04

0,29

0,3

P4

20,85

32,95

41,17

48,68

P5

0,51

0,38

0,17

0,16

Figura 5.1. Evolutia structurii stocurilor societatii comercial

Ponderea stocurilor de produse finite n total stocuri este n crestere, fapt determinat de modificarea structurii activitatii de productie, care a condus la cresterea duratei
ci-clului de desfacere si reducerea duratei ciclului de aprovizionare.
Ponderea materiilor prime si materialelor n total stocuri are o tendinta de descrestere ceea
ce nseamna o buna dimensionare a aprovizionarilor,
n concordanta cu nevoile de productie.

5.1.2. Rotatia stocurilor

Este urmarita pe componentele structurale ale stocurilor:

rotatia stocurilor totale , se apreciaza cu ajutorul indicatorilor urmatori:


numarul de rotatii
CA

n1 = --

CA- cifra de afaceri


Sm - stocuri totale medii

Sm

durata n zile a unei rotatii


Sm

d1= -- x T

T- perioada ( aici, 360 zile)

CA

rotatia stocurilor de materii prime, materiale , se apreciaza cu ajutorul


indicato-rilor:
numarul de rotatii
CA

Mpm - stocul mediu de materii prime, materiale

n2= --

Mpm
-

durata n zile a unei rotatii

Mpm
d2= -- x T
CA

rotatia stocurilor aflate la terti , se apreciaza cu ajutorul indicatorilor:


numarul de rotatii
CA

Stm - stocuri aflate la terti medii

n3= --

Stm
-

durata n zile a unei rotatii


Stm

d3= -- x T
CA

rotatia stocurilor de semifabricate, produse finite , se apreciaza cu ajutorul


indi-catorilor:

numarul de rotatii
CA

Pfm - stocul mediu de semifabricate, produse finite

n4= --

Pfm
-

durata n zile a unei rotatii


Pfm

d4= -- x T
CA

rotatia stocurilor de ambalaje , se apreciaza cu ajutorul indicatorilor:


numarul de rotatii
CA

Amm - stocul mediu de ambalaje

n5= --

Amm
-

durata n zile a unei rotatii

Amm
d5= -- x T
CA

Rotatia stocurilor

Specificatie U/M

1998

1999

2000

1997

CA
Sm
N1
D1

Mpm
N2
D2

Stm
N3
D3

Pfm
N4
D4

Amm
N5
D5

mii lei
mii lei
nr. rot.
Zile

30.710.838 40.395.050 80.453.122 150.778.120


1.773.534 2.701.481 4.368.606 10.665.193
17,32
14,95
18,42
14,14
20

24

19

25

mii lei

1.044.014

1.681.894

2.690.152

5.625.077

nr. rot.

29,42

24,02

29,91

26,80

12

14

12

13

mii lei

354.207

239.112

8.468

31.500

nr. rot.

86,70

138,94

9.500,84

4.786,61

0,04

0,08

mii lei

365.299

768.656

1.658.990

4.991.344

nr. rot.

84,07

52,55

48,50

30,21

11

mii lei

10.015

11.820

10.996

17.273

Nr. rot.

3.066,48

3.417,52

7.316,58

8.729,12

0,11

0,10

0,05

0,04

Zile

Zile

Zile

Zile

Tabelul 5.2.

Figura 5.2. Evolutia rotatiei stocurilor.

Figura 5.3. Evolutia rotatiei stocurilor


La stocurile de produse finite si de
ambalaje
se remarca o scadere a vitezei de rotatie a acestora si o crestere a duratei unei r
otatii cauzata de specificul activitatii de constructii,
care necesita ca ntotdeauna sa existe un stoc bine format , att din materii prime ,
materiale,
ct si din produse obtinute n interiorul societatii si care vor folosi activitatii n co
ntinua dezvoltare.
5.2. Gestiunea clientilor

Viteza de rotatie a creditului client se apreciaza cu indicatorii:


-

nr. de rotatii a creditului client = cifra de afaceri / clienti medii

durata n zile a unei rotatii = clienti medii / cifra de afaceri * T

T - perioada ( aici , 360 zile )


Viteza de rotatie a creditului client
Tabelul 5.3.
Specificatie
Cifra de afaceri
Clienti medii
Nr. de rotatii
Durata unei
rotatii

U/M
Mii lei
Mii lei
Rot.
zile

1997
30.710.838
3.432.725
8,95

1998
40.395.050
4.196.261
9,63

1999
80.453.122
6.709.059
11,99

2000
150.778.120
12.258.185
12,30

40

37

30

29

Figura 5.4. Evolutia vitezei de rotatie a creditului client


Putem afirma ca ntreprinderea nu cunoaste dificultati n ceea ce priveste ncasarea contravalorii lucrarilor executate
si materialelor livrate catre clienti,
clientii respec-tnd termenele de plata
prevazute n contracte.
n
ceea ce priveste matricea clientilor, cei mai multi sunt clienti semnificativi, cu plata
la termen, urmnd ca pondere cei medii si cei nesemnificativi, acestia din urma doar
ocazional.
5.3. Gestiunea furnizorilor

Creditul furnizor contribuie la cresterea soliditatii financiare a ntreprinderii. Ma-sura


n care se beneficiaza de acest credit depinde n mare masura de dependenta ntreprinderii fata de piata de aprovizionare. Cnd dependenta fata de piata de aprovizionare este
ma-re,
creditul
furnizor
are
termene
strnse
iar
cnd aceasta dependenta se manifesta slab, ter-menele creditului - furnizor sunt
relaxate.
Gestiunea furnizorilor se apreciaza cu indicatorii urmatori:
-

numarul de rotatii = total cumparari de la furnizori / furnizori medii

durata unei rotatii = furnizori medii / total cumparari de la furnizori x T


T- perioada (aici, 360 zile)

Viteza de rotatie a creditului furnizor


Tabelu
l 5.4.

Specificatie
Total cumparari de la
furnizori
Furnizori medii
Nr. de rotatii
Durata unei rotatii

U/M
1997
1998
1999
2000
Mii lei 24.497.224 32.413.933 33.952.524 54.623.100
Mii lei 1.497.523
Rot.
16,36
Zile
22

2.341.199
13,85
26

6.230.854
5,45
66

17.529.876
3,12
115

Figura 5.4. Evolutia vitezei de rotatie a creditului furnizor


Reducerea vitezei de rotatie a creditului furnizor reflecta o stare nefavorabila n general , pentru ntreprindere, nsa presiunea financiara asupra societatii scade deoarece
n ultimii doi ani viteza de rotatie a creditului furnizor este mai mica dect viteza de
rotatie a creditului client. ntreprinderea nu se confrunta cu greutati de plata, platile
catre furnizori nefacndu - se cu ntrziere.
5.4. GESTIUNEA CAPITALURILOR PROPRII

Modul de gestionare a capitalurilor proprii poate fi urmarit prin


intermediul calcularii vitezei de rotatie a capitalurilor proprii, care se urmarette cu
ajutorul indicatorilor:
- numarul de rotatii a capitalurilor proprii = cifra de afaceri / capitaluri proprii
- durata unei rotatii = capitaluri proprii / cifra de afaceri * T
T - perioada ( aici, 360 zile )
Viteza de rotatie a capitalurilor proprii

Tabelul 5.5.
Specificatie

U/M

1997

1998

1999

2000

Cifra de afaceri
mii lei

Capitaluri proprii
mii lei
Nr. de rotatii
rot.
Durata unei rotatii
zile

30.710.838 40.395.050 80.453.122 150.778.120


9.432.879 21.500.371 75.831.664
3,25
1,88
1,06
110
191
339

81.676.656
1,85
195

Figura 5.5. Evolutia vitezei de rotatie a capitalurilor proprii

Viteza de rotatie a capitalurilor proprii nregistreaza o evolutia oscilanta pe parcursul


perioadei de analiza. Astfel, n primii trei ani numarul de rotatii a capitalurilor proprii se
reduc de la 3,25 n 1997 la 1,06 n 1999, urmand ca in anul 2000 sa nregistreze o crestere
de 74% (n valori relative), valoare care poate fi considerata relativ satisfacatoare pentru
gestiunea capitalurilor proprii.

CAP. 6. DIAGNOSTICUL RANDAMENTULUI FINANCIAR


6.1. RATA RENTABILITATII COMERCIALE

Rata rentabilitatii comerciale apreciaza eficienta politicii comerciale si politica


de
preturi
a firmei.
Rata rentabilitatii comerciale se determina prin raportarea rezultatelor firmei la cifra
de afaceri implicata . Ratele rentabilitatii comerciale sunt:
rata marjei brute de exploatare - indica aptitudinea activitatii de exploatare de a
degaja profit
,
indiferent
de
politica fiscala
,
financiara,
sau
de amortizare si netinnd seama de incidenta elementelor exceptionale.
Se
determina astfel:
EBE
rEBE = --- * 100

EBE - excedentul brut al exploatarii


CA - cifra de afaceri

CA
Excedentul brut al exploatarii masoara profitul economic brut ce provine di
n ciclul de exploatare si arata ce-i ramne firmei dupa ce din valoarea adaugata a
scazut costul fortei de munca.
Excedentul brut
al exploatarii se obtine ca diferenta ntre
veniturile si cheltuielile din exploatare si nu include amortizarile si provizioanele,
sau veniturile din provizioane. n cadrul soldurilor intermediare de gestiune ,
excedentul brut
de
exploatare se formeaza din valoarea adaugata si subventiile pentru exploatare , din
care se deduc impozitele si taxele, precum si cheltuielile cu personalul.

rata marjei nete de exploatare - reflecta eficienta activitatii de exploatare,


fiind influentata de
amortismente
si
provizioane,
comparativ cu rata marjei brute. Se determina astfel:
REx
rREx = --- * 100

REx - rezultatul exploatarii

CA

rata marjei nete a exercitiului - exprima eficienta globala a ntreprinderii,


respectiv capacitatea de a genera profit si se calculeaza astfel:

RE
rRE = --- * 100

RE - rezultatul exercitiului

CA

Rata rentabilitatii comerciale


Tabelul 6.1.
Specificatie
EBE
CA
REBE
Rex

U/M
mii lei
mii lei
%
mii lei
mii lei

1997
1998
1999
2000
5.810.994 1.838.861 13.823.858 26.769.474
30.710.838 40.395.050 80.453.122 150.778.120
18,92
4,55
17,18
17,75
4.009.732 1.284.487 5.651.976 12.827.913

%
mii lei
mii lei
%

13,06
3,18
7,03
8,51
4.043.689
-724.418 4.119.854
6.578.949
30.710.838 40.395.050 80.453.122 150.778.120
13,17
-1,8
5,12
4,36

CA

RRex
RE
CA
RRE

30.710.838 40.395.050 80.453.122 150.778.120

Figura 6.1. Evolutia ratei rentabilitatii comerciale


Rata
rentabilitatii comerciale optima se considera a avea valori mai mari
de 15%. n cazul societatii EUROCONSTRUCT S.A. ( vezi Tabelul 2.21.)
acest prag este depasit de catre rata marjei brute de exploatare iar rata marjei nete de
exploatare este n evolutie crescatoare ( ca urmare , pe de o parte,
a cresterii volumului productiei realizate si vndute, a lucrarilor de constructii
-montaj a caror cerere a crescut, venind din partea unor cli-enti importanti, cu
putere financiara dornici
de
extindere,
iar pe de alta
parte,
a
scaderii cheltuielilor cu materiile prime, prin gasirea unor furnizori accesibili din
punct de vedere a preturilor practicate si a pozitionarii lor geografice).
6.2. RATA RENTABILITATII FINANCIARE

Rata rentabilitatii financiare masoara randamentul capitalurilor proprii , deci a


pla-samentului financiar
pe
care
actionarii l-au facut
pentru cumpararea actiunilor ntreprinde-rii.
Aceasta rata se
poate
calcula
n doua moduri :

rata
rentabilitatii financiare
nete care
remunereaza proprietarii
ntreprinderii prin acordarea de dividende si prin cresterea rezervelor care,
n ultima instanta, reprezinta o crestere a averii proprietarilor
profit net
rfn = ----- * 100
cap. propriu

rata rentabilitatii financiare brute se determina prin


folosirea n
locul profitu-lui net ,
a capacitatii
de autofinantare,
astfel fiind eliminate influentele practi-cilor de amortizare
capacitatea de autofinantare
rfb=--------------* 100
capital propriu

Capacitatea de autofinantare reflecta potentialul financiar degajat


de activitatea rentabila a a
ntreprinderii destinat sa remunereze capitalurile proprii si sa finanteze in-vestitiile
n expansiune n exercitiile viitoare. Capacitatea de autofinantare poate fi determinata prin doua metode: deductiva si aditionala,
puse n evidenta de structura contului de profit si pierdere .( ANEXA 1)
Prin metoda deductiva ,
capacitatea de autofinantare e calculata ca diferenta n-tre veniturile ncasabile si
cheltuielile platibile.
CAF= venituri ncasabile - cheltuieli platibile
= EBE + alte venituri din exploatare - alte cheltuieli pentru exploatare + venituri financiare(
fara reluari
asupra provizioanelor)
cheltuieli financiare
( fara amortizari si provizioane financiare calculate)+ venituri exceptionale ( fara :
venituri din
cesiunea
e-lementelor
de
activ,
cote
parti
din
subventii virate asupra rezultatului exercitiului
si reluari asupra provizioanelor exceptionale) - cheltuieli exceptionale( fara: valoarea
net contabila a
elementelor
de
activ
cedate
si amortizari si
provizioane exceptionale calculate)

EBEexcedentul brut din exploatare


(
calculeaza ca diferenta ntre veniturile si cheltuielile din exploatare
dar nu include amortizarile si provizioanele)

se
,

Calculul ratei rentabilitatii financiare


Tabelul
6.2.
Specificatie
Profit net
Capital propriu
Rata
rentabilitatii financiare nete
Capacitatea de autofinantare
Capital propriu
Rata
rentabilitatii financiare brute

U/M 1997
1998
1999
2000
Mii lei 2.558.135
-891.929 2.854.239 4.274.559
Mii lei 9.432.879 21.500.371 75.831.664 81.676.656
%
27,12
-4,15
3,76
5,23
Mii lei 5.844.951
749.757 11.620.616 20.642.048
Mii lei 9.432.879 21.500.371 75.831.664 81.676.656
%
61,96
3,49
15,32
25,27

Figura 6.2. Evolutia ratei rentabilitatii financiare


Valoarea optima a ratei rentabilitatii financiare este de 20%. n anul 1998,
rata
rentabilitatii a scazut foarte mult,
datorita pierderilor nregistrate n activitate financiara si a cheltuielilor exceptionale
prea mari (privind operatiile de gestiune: penalitati, pierderi din debitori diversi, etc.)
profitul din exploatare nu a putut sa acopere pierderile din celelalte activitati,
astfel ca n 1998, rata rentabilitatii financiare a fost negativa, dar n anii urmatori,
ea s-a redresat, continund evolutia sa n ritm crescator. Cresterea profitului
net si implicit a
ratei rentabilitatii nete,
s-a
datorat cresterii profitului din activitatea de exploatare,
nereusinduse nsa echilibrarea cheltuielilor cu veniturile,
att cele
din
activitatea
financiara ct si cele din activitatea exceptionala

6.3. RATA RENTABILITATII ECONOMICE


Rata rentabilitatii economice reflecta
eficienta
activitatii
desfasurate,
din perspectiva capitalului permanent sau a elementelor materiale angajate n
activitatea ntreprinderii.
Se
poate
calcula n
doua moduri:
REx
REx - rezultatul exploatarii

n functie de activul total angajat re = -- * 100


AT

AT - activ total
REx

n functie de capitalul investit

re bruta = -----

* 100

cap.
investit

Rata rentabilitatii economice


Tabelul 6.3.
Specificatie
Rex
AT
re
Rex

U/M
1997
1998
1999
2000
Mii lei
4.009.732 1.284.487 5.651.976 12.827.913
Mii lei 16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945
%
23,81
3,75
5,75
7,15
Mii lei
4.009.732 1.284.487 5.651.976 12.827.913

Capital investit Mii lei 9.432.879


re bruta
%
42,51

21.500.371 84.085.591 48.707.432


5,97
6,72
26,34

Figura 6.3. Evolutia ratei rentabilitatii economice


Din anul 1998, cnd rata rentabilitatii economice a nregistrat un declin,
evolutia sa urmatoare a fost de crestere constanta ,
situnduse nsa sub valoarea considerata optima de
specialisti
,
de
15%.
n vederea cresterii ratei de rentabilitate economica , se
impune luarea de masuri de
cum sunt:

crestere a vitezei de rotatie

a activelor totale,

lichidarea stocurilor de produse finite fara desfacere asigurata

scaderea creantelor

reducerea cheltuielilor de exploatare


materialele consuma-bile, energia si apa)

cu materiile prime,

6.4. RATA RENTABILITATII RESURSELOR CONSUMATE


Rata rentabilitatii resurselor consumate sau "
rentabilitatea costurilor
"caracterizeaza eficienta costurilor,
determinnduse prin raportarea unui rezultat la consumul de resurse implicat n obtinerea lui.
Se disting doua forme ale acestei rate:
rata rentabilitatii resurselor consumate bruta
RE
rezultatul exercitiului

RE

REx

rRC bruta = ------- * 100


cheltuieli totale
rata rentabilitatii resurselor consumate neta
REx
rezultatul exercitiului
rRC neta = ---------- * 100
cheltuieli de exploatare

Rata rentabilitatii resurselor consumate


Tabelul
6.4.
Specificatie
RE
Cheltuieli totale
R RC bruta

U/M
Mii lei
Mii lei
%
Mii lei

1997
1998
1999
2000
4.043.689
-724.418 4.119.854
6.578.949
45.876.471 63.290.172 92.525.441 174.199.664
8,81
-1,14
4,45
3,78

Mii lei

45.805.031 61.059.592 87.031.149 164.426.619

Rex

Cheltuieli
de exploatare
R RC neta

4.009.732

8,75

1.284.487

2,10

5.651.976

6,49

12.827.913

7,80

Figura 6.4. Evolutia ratei rentabilitatii resurselor consumate


Rata rentabilitatii resurselor consumate bruta are o evolutie de descrestere,
datorata ritmului alert
de crestere a cheltuielilor de exploatare si financiare n raport cu veniturile implicit
e.
n anul 1998,
rata rentabilitatii resurselor consumate are valoarea cea mai scazuta, raportat la
ceilalti ani.
Pe ansamblu se nregistreaza valori inferioare celor optime datorate cresterii consu
murilor de materii
prime
si materiale de la
o perioada la alta si a cresterii
cheltuielilor cu personalul.

CAP. 7. RISCUL DE FALIMENT


Imposibilitatea firmei de a-si onora obligatiile scadente conduce la probabilitatea de insolvabilitate a sa si
astfel la riscul de faliment.
Existenta unor dificultati permanente de achitare a obligatiilor constituie expresia unei inconsistente econom
ice si financiare la nivelul firmei,
care poate conduce la reducerea activitatii ,concedierea salariatilor
,
restructurarea organizationala si n final la faliment.

Riscul de faliment este legat de starea de dificultate a firmei


,
considerata ca fiind o situatie permanenta de criza financiara.
Din punct de vedere juridic,
o firma se considera a fi n dificultate atunci cnd se afla n stare de ncetare de
plati,
neputnd face fata datoriilor exigibile,
legea prevaznd n
acest caz,
reorganizarea sau lichidarea firmei.
Criteriile
a firmelor aflate n dificultate sunt n general urmatoarele:

de identificare

suprandatorarea, situatie n care firma nu poate face fata datoriilor scadente

insolvabilitatea,
situatie n care
este suficient pentru achitarea datoriilor

activul nu

Cauzele principale care conduc la falimentul firmelor tin de:


-

falimentul unui furnizor sau al unui beneficiar important

accentuarea concurentei

falimentul bancii cu care firma are relatii importante

aparitia unor legi sau reglementari noi, carora firma nu le poate face fata

scaderea cotatiei actiunilor la bursa etc.

ntre risc si faliment exista o legatura directa n sensul ca, cu ct o activitate implica un risc mai mare ,
cu att posibilitatea aparitiei falimentului este mai mare.

n literatura economica straina,


s-au cristalizat urmatoarele metode
de diagnosticare si analiza a riscului de faliment:
analiza statica pe baza bilantului patrimonial,
analiza functionala pe baza bilantului functional, analiza dinamica, analiza strategica,
etc.
Investigarea clasica a riscului
de faliment,
prin metodele enuntate,
permite evidentierea performantelor trecute ale ntreprinderii,
chiar si a riscurilor de exploatare,
financiare,
de ndatorare,
etc.,
informnd nsa n mica

masura asupra viitorului acesteia si fara a oferi posibilitatea evaluarii globale a ris
cului de faliment.
ntruct rezultatele financiare
"
se
degradeaza"
foarte repede n timp,
apare tot mai evidenta necesitatea unor informatii mai precise cu privire la viitor,
la riscul de faliment.
Ca o reactie la aceste cerinte practice,
cercetatorii si organismele financiare internationale s-au preocupat de elaborarea un
ei metode de predictie a riscului
de faliment,
denumita metoda scorurilor,
care constituie, fara ndoiala, o mbogatire a analizei traditionale prin rate.
Metoda scorurilor vizeaza construirea de modele pentru previzionarea riscului
de faliment al firmei.
Metoda scorurilor se bazeaza pe tehnicile statistice ale analizei discriminate a carac
teristicilor financiare cu ajutorul ratelor.
Aplicarea ei presupune obtinerea pentru firma a unui scor
"Z"
ca functie liniara a unui ansamblu de rate ,
prin
care
se diferentiaza firmele sanatoase de cele n dificultate.
Z=k1* x1+ k2*x2+ k3*x3+.+ kn *xn
unde: k - coeficientul de pondere a ratelor

x - ratele implicate n analiza


Metodele scorurilor cele mai des utilizate n analiza riscului de faliment sunt:

Modelul Conan & Holder

Modelul Altman

Modelul Bancii Centrale din Franta

7.1. MODELUL CONAN & HOLDER


Modelul are la baza urmatoarea functie scor:
Z= 0,24 x1+0,22x2+0,16x3-0,87x4-0,10x5
Excedent brut din exploatare
unde: x1= -----------Datorii totale
Capital permanent
x2= ----------

Activ total

Active circulante-stocuri
x3= ---------Activ total

Cheltuieli financiare
x4= ---------Cifra de afaceri
Cheltuieli de personal

Valoarea adaugata = productia exercitiului-

consumul
x5= ----------

exercitiului provenit de la terti + marja comerciala

Valoarea adaugata
Marja comerciala= vnzari de mf. - reduceri
acordate
pentru vnzatori - cost de achizitie al mf.
vndute

Calculul ratelor de analiza ale Modelului Conan & Holder


Tabelul
7.1.
Specificatie
Excedent brut din
exploatare
Datorii totale
X1
Capital permanent

Activ total
X2

U/M
1997
1998
1999
2000
Mii lei
5.810.994 1.838.861 13.823.858 26.769.474
Mii lei

7.406.315 12.737.615 22.424.135


0,785
0,144
0,616

67.763.289
0,395

Mii lei

9.432.879 21.500.371 84.085.591 102.604.432

Mii lei 16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945


0,560
0,628
0,856
0,687

Mii lei

6.849.135

Active circulante - stocuri

Activ total
X3

6.778.303 15.086.579

37.310.179

Mii lei 16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945


0,407
0,198
0,154
0,249
Mii lei
50.478 1.313.023 5.362.108
8.452.593

Cheltuieli financiare

Cifra de afaceri
X4

Mii lei

30.710.838 40.395.050 80.453.122 150.778.120


0,002
0,033
0,067
0,056

Mii lei

8.700.141 14.887.431 18.631.588

Cheltuieli de personal

Mii lei
Valoare adaugata

21.846.632

39.106.694 49.645.241 67.015.622 125.026.138

X5

0,222
0,35296

0,300
0,14569

0,278
0,27471

0,175
0,21956

n functie de valoarea scorului Z,


se stabileste probabilitatea falimentului. n cazul S.C. EUROCONSTRUCT S.A. ,
n anul 1998 Z avea valoarea 0,14569
,
ceea ce corespundea unei probabilitati a falimentului cuprinsa ntre 10 % - 30 %, adica ntr-o zona cu risc
redus de faliment.

n
ceilalti trei ani ,
Z ia valori situate peste valoarea 16 ,
careia i corespunde o probabilitate de faliment pentru ntreprindere mai mica de 1
0%. Astfel, societatea se afla ntr-o zona cu risc redus de faliment.
7.2. MODELUL ALTMAN
A fost dezvoltat n 1868 de
profesorul Altman
si
are
o
capacitate marita de previziune . El a descoperit ca analiza bazata pe mai multe
variabile, facuta cu ajutorul a cinci indicatori , a permis prevederea a
75% din falimentele firmelor cu doi ani nainte de producerea acestora.
Modelul Altman are urmatoarea forma:

Z= 1,2 x1 + 1,4 x2 + 3,3 x3 + 0,6 x4+ 0,9 x5


Fond de rulment net

x1= ----------

x2= Rezerve

Activ total

Excedent brut din exploatare

Activ total

unde:

x3= ------------

x4 = Fonduri proprii

Activ total

Datorii totale

Cifra de afaceri

x5= -------Activ total

Calculul ratelor de analiza a modelului Altman


Tabelul
7.2.
Specificatie
Fond de rulment net
Activ total
X1
Rezerve
Activ total
X2
Excedent brut din
exploatare
Activ total
X3
Fonduri proprii

U/M
1997
1998
1999
2000
Mii lei
1.448.882 -2.562.412 6.256.682
6.464.742
Mii lei
16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945
0,086
-0,075
0,064
0,043
Mii lei
1.739.025 2.812.760 6.621.686
8.106.184
Mii lei
16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945
0,103
0,082
0,067
0,054
Mii lei
5.810.994 1.838.861 13.823.858 26.769.474
Mii lei

16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945


0,345
0,054
0,141
0,179

Mii lei
9.432.879

Datorii totale
X4
Cifra de afaceri
Activ total
X5

Mii lei
Mii lei
Mii lei

21.500.371

75.831.664

81.676.656

7.406.315 12.737.615 22.424.135 67.763.289


1,274
1,688
3,382
1,205
30.710.838 40.395.050 80.453.122 150.778.120
16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945
1,824
1,180
0,819
1,009

3,7919

2,2848

3,4022

2,749

Din punct de vedere a valorilor pe care le ia Z, firma se afla ntro situatie oscilanta
:
anii 1997 si 1999 sunt pentru firma ani probabilitatea starii de faliment a fost prac
tic inexistenta . valoarea lui Z a scazut n 1998 si 2000, fata de anii anteriori,
dar nu ngrijorator,
astfel ca ajutati de puterea financiara si de managementul de calitate,
situatia poate fi apreciabil mbunatatita.
CAP. 8. EVALUAREA NTREPRINDERII

ntreprinderea functioneaza n legatura cu partenerii de pe piata. Acesti parteneri


sunt interesati de
toate
operatiile
care
au
loc n ntreprindere si n care sunt implicati , operatii cum sunt cele de : nfiintare,
functionare, dezvoltare, fuzionare, vnzare si lichidare.
Pentru a-si desfasura activitatea
,
ntreprinderea este interesata sa cunoasca rezulta-tul activitatii sale , valoarea sa.
Ea doreste sa-si cunoasca valoarea n vederea ncheierii unor tranzactii comerciale.
Uneori, ntreprinderea doreste sa se realizeze evaluarea sa , pentru ca doreste sasi coteze actiunile la bursa sau pentru ca vrea sa stie unde se
gaseste n evolutia sa si daca se poate compara cu alte ntreprinderi din acelasi se
ctor de activitate.
Evaluarea economica poate interveni n urmatoarele cazuri:
-

cnd
au
loc modificari n marimea capitalului social sau n numarul si componenta actionarilor. n cazul majorarii capitalului social, pretul de emisiune al
noilor actiuni se
stabileste
,de
regula,
prin
evaluarea economica a ntreprinderii n mo-mentul respectiv.

n anumite tranzactii comerciale cnd att vnzatorul ct si cumparatorul ,


e-fectueaza evaluarea ntreprinderii sau
a
activelor vndute,
respectiv cumparate

cu ocazia actiunilor juridice cu scop


fuziuni, faliment

n
cazul
cotarii
la
bursa
,
cnd
are
loc o prima evaluare n momentul intrarii n-treprinderii la bursa de valor
i, iar apoi evaluarea sa este continua si se face prin metode bursiere

patrimonial : succesiuni,

divizari,

Principiile pe care trebuie sa le respecte n activitatea sa evaluatorul , sunt:


-

principiul independentei,
responsabilitate si inte-gritate morala

care presupune obiectivitate,

principiul competentei profesionale

principiul bunei
informari n domeniul micro si macroeconomic si n domeniul legislativ

principiul corectitudinii n raport cu beneficiarul lucrarii, cu ceilalti experti


,cu Administratia financiara locala, cu societatea de evaluare cu care se
lucreaza

principiul potrivit caruia rezultatele evaluarii pot fi exploatate doar de cel


care le-a comandat si n scopul pentru care a facut-o

Metodele ce pot fi folosite pentru evaluarea ntreprinderii se pot grupa n trei ca-tegorii:
-

metode clasice

metode bursiere

alte metode

Metodele clasice se grupeaza , n functie de modul de abordare a valorii ntreprin-derii , n:


-

metode
de
evaluare patrimoniala
,
care considera valoarea ntreprinderii ca
fiind data de suma elementelor sale componente: mijloace fixe, terenuri, titluri de valoare, stocuri,
lichiditati.

metode de evaluare financiara, care abordeaza ntreprinderea exclusiv din punct de vedere
al rezultatelor,
considerndu-se ca ntreprinderea
nu are valoare dect daca activele de care dispune
produc un rezultat.
Valoarea intrinseca a compo-nentelor ntreprinderii este
neglijata,
contnd doar fluxurile de lichiditati viitoa-re obtinute n urma folosirii acestora.

metode de evaluare combinata, care abordeaza valoarea ntreprinderii att din punct
vedere patrimonial ct si din punct de vedere al rezultatelor

de

Modelele de evaluare financiare se clasifica dupa mai multe criterii:

dupa modul de determinare a valorii actuale a rezultatelor viitoare:

valori obtinute prin actualizare ( cnd orizontul de timp este limitat la un anu-mit numar de ani)

valori obtinute prin capitalizare ( cnd orizontul de timp analizat este infinit)

dupa rezultatul folosit n calcule:

valori de randament , cnd se foloseste dividendul

valori de rentabilitate , cnd se foloseste profitul

valori determinate pe baza cash-flow - ului

Relatia generala de calcul a valorii financiare a unei ntreprinderi este:


VF= k * Pn ( CF, D ) , unde:
Pn- profit net
CF- cash-flow
D- dividend
k- coeficientul multiplicator
Elementele folosite n vederea calcularii valorii ntreprinderii prin folosirea meto-delor financiare , sunt:

profitul net, dividendul, cash-flow-ul

rata de capitalizare

rata de actualizare

perioada de referinta

valoarea reziduala

Valoarea ntreprinderii este


data
de
valoarea prezenta a unor cstiguri viitoare
iar pentru aplicarea metodelor financiare, fundamentala este previzionarea elementelor aces-tei metode.
Previzionarea activitatii viitoare trebuie sa tina cont de o serie de ipoteze care se iau n considerare
(
evolutia unor
indicatori
precum:
rata
de schimb,
rata inflatiei,
evolutia sectorului din care face parte ntreprinderea, evolutia vnzarilor, utilizarea capacitatii de productie,
concurenta , investitii viitoare, evolutia ratei rentabilitatii) , care sa argumenteze valorile obtinute.
n vederea elaborarii previziunilor vom folosi pentru S.C.
EUROCONSTRUCT
S.A. modelul bazat pe evolutia pietei care, pentru estimarea profitului aferent perioadei urmatoare, porneste
de la estimarea evolutiei cifrei de afaceri si a cheltuielilor aferente cifrei de afaceri.
Aplicarea acestui
model
n elaborarea previziunilor presupune utilizarea metodelor,
scenariilor care prezinta trei variante:
optimista,
pesimista
si probabila
,
ale evolutiei vii-toare
a afacerii si cuantificarea riscurilor asociate realizarii scenariilor ,
prin intermediul coeficientilor de probabilitate.

n cadrul previzionarii
,
abordarea utilizata n cele mai multe cazuri,
este aborda-rea n conditii
de risc
(
probabilistica)
fiind caracterizata de urmatoarele aspecte: se cu-nosc variabilele ce se vor modifica
si se cunoaste variasia acestora cu o anumita proba-bilitate.

8.1. VALORI OBTINUTE PRIN ACTUALIZARE


Actualizarea este operatia prin care o suma care va fi ncasata sau platita n
vii-tor,
este transformata n valori azi.
Necesitatea ei deriva din faftul ca,
unitatile moneta-re de mine, nu sunt echivalente cu unitatile monetare de azi
( fara a tine seama de in-flatie).
Pentru actualizarea unei sume care se va obtine n viitor,
se utilizeaza rata
de ac-tualizare, care
reprezinta rentabilitatea ceruta de piata pentru o suma
de
capitaluri inves-tite
n ntreprinderea evaluata.
Rata de actualizare
,
se mai poate spune ca este rata
de
fructificare
a capitalurilor investite
pe
piata financiara,
n loc sa fie investite n ntreprin-dere
si a genera diversele forme ale rezultatului.
Rata de actualizare este formata dintr-o rata de baza la care
se
adauga prima de risc si rata anuala a inflatiei (n cazul utilizarii preturilor curente).

Rata de
baza (
rb )
corespunde unor plasamente fara risc
putnd fi aleasa dintre urmatoarele marimi:
-

rata dobnzii practicate la obligatiunile de stat

rata dobnzii la obligatiunile din sectorul privat

randamentul mediu al actiunilor la Bursa de Valori

rata de rescont

costul capitalurilor utilizate de ntreprindere

La evaluarea S.C.
EUROCONSTRUCT
S.A.
baza se determina la nivelul costurilor capitalurilor investite , astfel:

r b = Cc
Cc - costul capitalurilor investite
beneficiu/ actiune
Cc = 1 / PER = -------curs bursier/ actiune

rata

de

S-a stabilit , pentru ntreprindere , o valoare a PER egala cu 5,555.


1
r b= -- * 100 = 18%
5,555
Coeficientul de risc (
rr )
evidentiaza randamentul suplimentar pretins de investitori si riscurile care privesc
ntreprinderea n perioada urmatoare.
Riscurile pot fi interne
(generate
de
activitatea ntreprinderii ) sau externe (generate de stabilitatea economiei na-tionale).
Riscul intern al ntreprinderii poate fi :

risc
economic. Corespunde activitatii
de exploatare a ntreprinderii.
Unele puncte forte si slabe
din acest sector sunt determinante pentru aprecierea riscului economic,
pentru ca penalizeaza activitatea ntreprinderii. Se iau n considerare:

lipsa de contracte pe termen lung

marketing de proasta calitate

dezinteres pentru promovarea de noi activitati sau produse

mod defectuos de organizare a productiei

lipsa cointeresarii materiale a personalului

dependenta de clienti , etc.

risc financiar. Functiunea financiara a ntreprinderii poate avea urmatoar


ele puncte slabe:

insuficienta fondului
rulment pentru acoperire nevoii de fond de rulment

grad de ndatorare mai mare dect media sectorului

durate de rotatie mai mari pentru active circulante

Coeficientul de risc poate avea valori cuprinse ntre 25%


conditiile unei
economii
stabile,
si ntre
75%
n cazul unei economii instabile.

de

75%
-

, n
200%,

innd cont de slaba promovare


a
unor activitati ale firmei si a firmei n general, de viteza de rotatie scazuta a stocurilor si de instabilitatea

economiei nationale,
se poa-te considera ca firma se ncadreaza n zona de risc
ceea ce corespunde unei valori a coeficientului de risc de 50 %.

mediu,

Rata de actualizare se calculeaza dupa urmatoarea formula:


r = r b( 1+r r) , unde:
r - rata de actualizare
r b - rata de baza
r r - coeficientul de risc
r = 18% ( 1+0,50)
r (%)=27 %
La stabilirea perioadei pentru care se fac previziunile nu exista reguli stabilit
e nsa trebuie sa se tina seama de anumite aspecte, cum sunt: durata de viata
a ntreprin-derii,
ciclul
de viata al produselor firmei,
durata
de
amortizare fiscala si tehnica,
ciclul normal de investire,
perioada practicata de evaluari similare.
n literatura
de
specialitate se considera ca perioada pentru care trebuie sa se faca previziunile n
vederea evalua-rii este cuprinsa ntre 3 - 8 ani.
innd cont de aceste aspecte,
evaluarea se va face pentru o perioada de 6 ani.
Se estimeaza pentru urmatorii 6 ani cifra de afaceri ,
care are urmatoarele valori:
Cifra de afaceri estimata [mii lei]
Tabelul
8.1.
Cifra de
Afaceri
Varianta
Optimista
Varianta
Probabila
Varianta
Pesimista
Probabilitatea
variantei
Optimiste
Probabilitatea

An 1

An 2

An 3

An 4

An 5

An 6

225.120.000

293.556.000

382.797.000

499.168.000

650.915.000

848.793.000

196.615.000

256.385.000

334.326.000

435.961.000

568.493.000

741.314.000

168.210.000

219.346.000

286.027.000

372.979.000

486.364.000

634.219.000

20%

20%

20%

20%

20%

20%

70%

70%

70%

70%

70%

70%

Variantei
Probabile
Probabilitatea
Variantei

10%

10%

10%

10%

10%

10%

Pesimiste

Conform probabilitatilor de realizare a celor trei variante,


de afaceri previzi-onata pentru perioada urmatoare este:

cifra

Cifra de afaceri estimata [mii lei]


Tabelul
8.2.
Specificatie An 1
An 2
An 3
An 4
An 5
An 6
Cifra de
45.024.000
58.711.200
76.559.400
99.833.600 130.183.000
169.758.600
afaceri
Var. optimista
Cifra de
137.630.500 179.469.500 234.028.200 305.172.700 397.945.100
518.919.800
afaceri
Var. probabila
Cifra de
16.821.000
21.934.600
28.602.700
37.297.900
48.634.400
63.421.900
afaceri
Var. pesimista
199.475.500 260.115.300 339.190.300 442.304.200 576.762.500
752.100.300
CA

estimat
a

Rata rentabilitatii brute estimata = profit brut est. * 100 ( Tabelul 2.21.)

CA est.
Se estimeaza o rata a rentabilitatii brute de 5%.

Profit brut est.= Rata rentabilitatii brute * CA est.

Estimarea profitului brut pe baza cifrei de afaceri


Tabelul
8.3.

Anii

An 1

An 2

An 3

An 4

An 5

An 6

199.475.500

260.115.300

339.190.300

442.304.200

576.762.500

752.100.300

5%

5%

5%

5%

5%

5%

9.973.775

13.005.765

16.959.515

22.115.210

28.838.125

37.605.015

Cifra de afaceri
(mii lei)
Rata rentabilitatii
brute
Profit brut
( mii lei)

Profit net est.= profit brut est. - impozit pe profit (25% *

profit brut)

Determinarea profitului net estimat [mii lei]


Tabelul 8.4.

Anii

An 1

An 2

An 3

An 4

An 5

An 6

Profit brut

9.973.775

13.005.765

16.959.515

22.115.210

28.838.125

37.605.015

Impozit pe profi
t

2.493.444

3.251.441

4.239.879

5.528.803

7.209.531

9.401.254

Profit net

7.480.331

9.754.324

12.719.636

16.586.407

21.628.594

28.203.761

n acest caz, folosind ca procedeu de lucru actualizarea


,
valoarea ntreprinderii depinde de nivelul profitului net anual ( cash-flow- ului anual) , orizontul de timp pentru care se face estimarea ( aici , 6 ani), precum si de nivelul coeficientului de actualiza-re ( 27%).
Valoarea ntreprinderii se determina prin actualizarea profitului net anual
cu o rata de actualizare "e".

cash-flow-ului anual),

8.1.1. Metoda actualizarii profitului


Folosind aceasta metoda,
dupa urmatoarea formula:

valoarea ntreprinderii este determinata prin actualizarea profitului net,

VRA =

Pn
t=1

1___
(1+e)t

Vrez____
(1+e)d

VRA - valoarea ntreprinderii


Pn t - profitul net din anul "t"

d- perioada de estimare
e- coeficientul de actualizare
1__

_ factorul de actualizare

( 1+e)t
V rez. - valoarea reziduala
Valoarea reziduala este nteleasa diferit ,
n functie de posibilitatea continuarii activitatii dupa perioada de estimare.
n cazul ncetarii activitatii dupa perioada
de
estimare,
valoarea reziduala exprima valoarea posibila de realizare prin vnzare ,
valorificarea pieselor sau componentelor rezultate din casare.
Practic,
marimea valorii reziduale rezulta prin scaderea veniturilor realizate
a cheltuielilor aferente,
cu posibilitatea ca suma cheltuielilor de lichidare sa depaseasca veniturile obtinute (
n acest caz valoarea reziduala este negativa,
lucru posi-bil din cauza ca
,
dupa ndeplinirea duratei tehnice valoarea reziduala se apropie de 0 sau la marimi
nesemnificative ) .
n cazul continuarii activitatii,
valoarea rezduala are
o semnificatie
mai complexa,
cuprinznd valoare estimata a elementelor corporale si necorporale precum si a rez
ulta-telor pe care le genereaza dupa perioada de estimare.
nseamna ca valoare reziduala este valoarea ntreprinderii la sfrsitul ultimului an de estimare,
marimea ei fiind data de momentul n care se face evaluarea pe par-cursul duratei de viata a ntreprinder
ii:
-

cu
ct
ultimul an este mai ndepartat si rata actualizarii mai mare,
loarea reziduala se micsoreaza apropiindu - se de 0;

cu att

cu ct ultimul an al estimarii este mai apropiat si rata actualizarii este mai redusa cu att valo
area reziduala este mai mare.

Valoarea reziduala poate fi evaluata prin mai multe metode , spre exemplu:
-

pe baza cash-flow-ului net

Vrez = cash-flow net n+1


r-g

va-

cash-flow net n+1 - cash-flow obtinut n primul an dupa perioada de estim


are
r - rata de capitalizare
g - rata anuala de crestere a cash-flow-ului
-

pe baza profitului net de la sfrsitul perioadei de estimare


V rez = Pn d
r-g
Pnd - profitul net al ultimului an al perioadei de estimare
g- procentul de crestere al profitului n perioada urmatoare
g =d

Pnd

_ 1

Pn1

Pn1- profitul net din primul an al perioadei de estimare


-

prin utilizarea unui coeficient multiplicator


Vrez = k * CFda = k * CFd * 1__
(1+e)d
k - coeficient multiplicator care depinde de sectorul de activitate, are valori
cuprinse ntre 3 si 6.
CF da - cash-flow-ul din ultimul an al estimarii

Pe baza profitului net de la sfrsitul perioadei de estimare, valoarea reziduala se determina astfel:

se determina ritmul de crestere , g:

g= 6

28.203.761 - 1 =

0,25

7. 480.331

se determina valoarea reziduala, Vrez :

Vrez = Pnd

28.203.761

1.410.188.050

r-g

0,27-0,25

Determinarea valorii ntreprinderii pe baza profitului net


Tabelul 8.5.

Specificatie

UM

Profit net

Mii
lei

Factor de actualizare

An 1

An 2

An 3

An 4

An 5

An 6

7.480.331

9.754.324

12.719.636

16.586.407

21.628.594

28.203.761

0,787

0,620

0,488

0,384

0,303

0,238

Profit net actualizat

Mii
lei

5.887.021

6.047.681

6.207.182

6.369.180

6.553.464

6.712.495

Profit net actualizat


cumulat

Mii
lei

5.887.021

11.934.702

18.141.884

24.511.064

31.064.528

37.777.023

Valoarea reziduala

Mii
lei

1.410.188.050

Mii
lei

335.624.756

Mii
(Pn tactualizat cumulat lei
+ Vrezactualizata

373.401.779

Val reziduala
actualizata
VRA

VRA =

Pn
t=1

1___

(1+e)t

VRA = 7.480.331

(1+0,27)1
+

Vrez____
(1+e)d

9.754.324 + 12.719.636
(1+0,27)2

(1+0,27)3

1.410.188.050 = 373.401.779 mii lei


(1+0,27)6

8.1.2. Metoda actualizarii cash-flow-ului

16.586.407
(1+0,27)4

21.628.594

28.203.761 +

(1+0,27)5

(1+0,27)6

Metoda este anticipativa, evaluarea ntreprinderii facndu-se n functie de pe


r-spectivele sale de dezvoltare.
Conform acestei metode,
valoarea ntreprinderii este egala cu valoarea actuala a fluxurilor de trezorerie
(
cash-flow)
care vor fi degajate n viitor de catre ntreprindere.
Calculul valorii ntreprinderii prin aceasta metoda are la baza te-oria si practica ev
aluarii eficientei economice a investitiilor n general si calculele eco-nomicofinanciare aferente aprecierii unui proiect de investitie particular.
Ca si evaluarea eficientei economice, actualizarea cash-flow-ului
este
o metoda
ca-re priveste perspectiva ntreprinderii
sprijinita de importante investitii n modernizare si cresterea fondului de rulment.
n ceea ce priveste sursele de finantare acestea pot fi a-tt proprii
( prin autofinantare) , ct si straine ( prin aaport suplimentar la capitalul social si credite pe termen mediu si lung ). Aceasta metoda foloseste aceleasi notiuni,
ipote-ze, tehnici de calcul, rate de actualizare, valoare reziduala, valoare actualizata.
Metoda actualizarii cash-flow-ului, analizeaza bilantul
,
pe baza caruia calculeaza o serie de rate financiare pentru perioaada urmatoare.
Cnd este folosit pentru evaluarea rentabilitatii ntreprinderii
,
zinta fuxul de lichiditati ce urmeaza a fi generat de aceasta investitie, iar cnd este

cash-flow-ul repre-

utilizat pentru evaluarea ntreprinderii,


el reprezinta fluxul de disponibilitati rezultat din activitatea desfasurata,
adica modificare trezoreriei nete pe parcursul exercitiului.

Aceasta metoda utilizeaza principiul financiar ,


potrivit caruia,
valoarea unui activ este data de valoarea actualizaata a fluxurilor nete de disponibi
litati ( a cash-flow-urilor degajate de activul respectiv).
Proiectia cash-flow-urilor viitoare nu se face printr-o simpla extrapolare a sit
uatiei economico-financiare trecute, ci din punct de vedere al asigurarii viabilitatii s
i profitabilitatii ei n viitor,
n corelatie directa cu impactul economic al noilor investitii
de dezvoltare,
modernizare,etc.
Pentru determinarea valorii ntreprinderii
pe baza acestei metode,se parcurg ur-matorele etape :
-

se face proiectia contului de profit si pierdere si a cash-flow-ului brut;

stabilirea valorii investitiilor viitoare si a impactului lor asupra evolutiei


vii-toare a cifrei de afaceri si a elementelor de cheltuieli;

estimarea evolutiei necesarului de fond de rulment;

determinarea valorii reziduale;

stabilirea ratei de actualizare;

determinarea valorii ntreprinderii;

corectarea valorii finale


si/sau diminuarea ei pentru lipsa de lichiditate.

cu prima de control

Valoarea ntreprinderii, calculata prin metoda actualizarii cash-flow-ului , se


deter-mina cu ajutorul formulei:
d

VI =

CF
t=1

1___

(1+e)t

Vrez____
(1+e)d

unde:
VI - valoarea ntreprinderii
CFt - cash-flow net disponibil aferent anului "t"
Vrez - valoare reziduala
e- rata de actualizare
d- perioada de previziune explicita

De aici rezulta ca valoarea ntreprinderii,


calculata prin metoda actualizarii cash-flow-ului,
rezulta din nsumarea valorii actualizate a cash-flow-ului net disponibil din perioada
de previziune explicita cu valoarea actualizata a valorii reziduale.
La ntreprinderea S.C. EUROCONSTRUCT S.A.
determinarea valorii ntreprinde-rii se va face pe baaza celor patru elemente:
-

marimea cash-flow-ului net diponibil

durata pentru care se face calculul ( 6 ani )

marimea valorii reziduale ( 1.410.188.050 mii lei )

nivelul ratei de actualizare ( 27% )

Cash-flow-ul net disponibil


se calculeaza prin nsumarea urmatoarelor elemente:
-

cash-flow operational din activitatea de exploatare

cash-flow din investitii

cash-flow din activitatea de finantare

Cash-flow din
activ.
de fin
antare
Cash-flow din
investitii
Cash-flow operational
din act. de exploatare

CASH-FLOW = INTRRI (+)- IEsIRI (-)

Figura 8.1. Structura cash-flow-ului.


Determinarea cash-flow-ului pe baza fluxurilor viitoare [mii lei]
Tabelul 8.6.

Specificatie

Profit net
Amortizare

An 1
7.480.331

An 2

An 3

An 4

An 5

An 6

9.754.324 12.719.636 16.586.407 21.628.594

28.203.761

14.397.235 15.980.930 17.738.832 19.690.103 21.856.014

24.260.175

mprumuturi pe
termen mediu si
lung

1.800.000

Infuzie de capital
subscris si varsat

2.479.518

2.795.311

2.963.030

3.140.812

3.329.260

3.529.015

INTRRI

26.157.084 28.530.565 33.421.498 39.417.322 46.813.868

55.992.951

Investitii

8.000.000 13.000.000 18.000.000 25.000.000 20.000.000

25.000.000

Abaterea
NFR generata de
investitii

2.000.000

3.500.000

4.000.000

1.650.000

750.000

1.100.000

Serviciul datoriei

1.380.000

1.200.000

1.020.000

840.000

660.000

480.000

300.000

300.000

300.000

300.000

300.000

300.000

1.080.000

900.000

720.000

540.000

360.000

180.000

IEsIRI

11.380.000 17.700.000 23.020.000 21.490.000 21.410.000

26.580.000

Cash-flow

14.777.084 10.830.565 10.401.498 17.577.322 25.403.868

29.412.951

-rambursarea
ratelor
- dobnzi platite

Determinarea valorii ntreprinderii pe baza cash - flow-ului


Tabelul 8.7.

Specificatie
Cash-flow
(mii lei)
Factor de
actualizare
Cash-flow
actualizat

An 1

An 2

An 3

An 4

An 5

An 6

14.777.084 10.830.565 10.401.498 17.577.322 25.403.868 29.412.951

0,787

0,620

0,488

0,384

0,303

11.629.565 6.714.950 5.075.931 6.749.691 7.824.391


(mii lei)
Cash-flow
actualizat
cumulat

0,238

7.000.282

11.629.565 18.344.515 23.420.446 30.170.137 37.994.528 44.994.810

(mii lei)
Valoarea
reziduala
(mii lei)

1.410.188.050

Valoarea rezidu
ala actualizata
-

335.624.756

380.619.566

(mii lei)
VI (mii lei)

Valoarea ntreprinderii,
calculata prin metoda actualizarii
este situata n intervalul 373.000.000 mii lei - 381.000.000 lei.

8.2. VALORI OBTINUTE PRIN CAPITALIZARE


Capitalizarea reprezinta aducerea n valori actuale ,
a unor rezultate constatate la infinit.
La fel ca n cazul actualizarii,
pentru capitalizarea unei sume care
se va obtine n viitor, se utilizeaza rata de capitalizare
,
care are aceeasi interpretare economica ca si rata da actualizare.
Capitalizarea se deosebeste de actualizare prin faptul ca se aplica unor rezul
tate constante,
estimate pentru viitor si prin faptul ca ia n considerare un orizont de timp finit si
nu infinit.
Aceste
doua particularitati conduc la transformarea factorului de actualizare 1
(1+e)t
ntr-un factor de capitalizare 1/e. atunci cnd n .
innd cont de aceasta,
valoarea actuala
Ro a unui rezultat
R care va fi constatat n viitor, pe o perioada de timp, va fi: Ro = R_
e

Rata de capitalizare 1_ este


un divizor prin care un venit anual sau o cheltue
iala anuala
,
se transforma n valoare actuala.

reproductibila ntr-un numar infinit de ani,

ntre rata de actualizare si rata de capitalizare exista o relatie care poate fi


redata prin relatia matematica urmatoare:
e = c + g sau c = e - g ,
unde:
e - rata de actualizare
c - rata de capitalizare
g - rata anuala de crestere a profitului

e = 27%
g = 0,25 ( vezi 4.4.1)

=> c = 2%

8.2.1. Valoarea de randament


Pentru calcularea valorii de randament
baza de calcul o constituie profitul net.
Valoarea firmei reprezinta suma da bani "S"
care fructificata asigura o renta perpetua la nivelul profitului mediu anual.
Aceasta suma se determina prin capitalizarea profitului cu o rata de capitalizare "c".
Ecuatia fundamentala a modelului este:
_

VR =

p_
c

p - profitul mediu anual


c - rata de capitalizare
VR - valoarea de randament
Determinarea profitului mediu anual se face n felul urmator:
_

p = t*p1+ (t-1)*p2 +(t-2)*p3 + . +1pt


t + (t-1) + (t-2)+ .+1

t - perioada de timp luata n calcul ( ani )


Profitul net estimat pentru perioada urmatoare
Tabelul 8.8.

Denumire UM
Profit net Mii lei

An 1

An 2

An 3

An 4

An 5

An 6

7.480.331

9.754.324

12.719.636

16.586.407

21.628.594

28.203.761

p = 6p1 + 5p2 + 4p3 + 3p4 + 2p5 + 1p6


6+5+4+3+2+1
_

p = 44.881.986+48.771.620+50.878.544+49.759.221+43.257.188+28.203.761
21

12.654.872

mii lei

VR = 12.654.872 = 632.743.600 mii lei


0,02

8.2.2. Valoarea de rentabilitate

Valoarea de rentabilitate este obtinuta nlocuind profitul mediu anual cu divi


-dendul mediu anual care reprezinta cstigul cumparatorului.
A) Valoarea de rentabilitate cu degrevare fiscala:
_
VRE = D

_
D - dividendul mediu anual

c
_
D = 6D1 + 5D2 + 4D3 + 3D4 + 2D5 + 1D6
6+5+4+3+2+1
g - gradul de crestere al dividendului

g =4 D2000

_ 1

D1997

g=

3.406.211 _ 1 = 0,36
987.548
Estimarea valorii dividendelor n perioada urmatoare
Tabelul 8.9.

Denumire

An 1

Dividend mediu anua 4.632.447


l

An 2

An 3

An 4

An 5

An 6

6.300.128

8.568.174

11.652.716

15.847.694

21.552.863

_
D = 27.794.682 +31.500.640 +34.272.696 +34.958.148 +31.695.388+21.552.863 = 8.655.925
21

mii lei

VRE = 8.655.925 = 432.796.250 mii lei


0.02
B)

Valoarea de rentabilitate fara degrevare fiscala

_
VRE = D
c

_
1- rid

100

D - dividendul mediu anual


rid - rata impozitului pe dividende (10%)

_
VRE = D

0,9 = 432.796.250 mii lei * 0,9= 389.516.625 mii lei

BIBLIOGRAFIE

1.

Bailesteanu, Gheorghe, Diagnostic , risc si eficienta n afaceri , Editura Mirton, Timisoara, 1997

2.

Bailesteanu, Gheorghe, Diagnosticul si evaluarea firmei , Editura Mirton, Timisoara, 1995

3.

Buglea, A., Eros-Stark, E., Evaluarea ntreprinderii. Teorie si studiu de caz, Editura Marineasa,
Timisoara, 2001

4.

Cristea,
H.,stefanescu,
Timisoara, 1996

5.

Cristea, H., Crceie, R., Buglea, A., Sacui, V., Evaluarea ntreprinderii , Editura Marineasa ,
Timisoara, 2000

6.

Dalota, M.,D., Dalota, S., Analiza si evaluarea firmei, Editura Orizonturi Universitare ,Timisoara ,
2000

7.

Deaconu , Adela, Diagnosticul si evaluarea ntreprinderii , Editura Intelcredo, Deva, 1998

8.

Isfanescu, A., Tutu, A., Robu, V., Anghel , I., Evaluarea ntreprinderii , Editura Tribuna Economica,
Bucuresti, 1998

9.

Mihai ,I., Analiza situatiei financiare a agentilor economici, Editura Mirton, Timisoara, 1997

N., Gestiunea financiara a agentilor economici,

Editura Mirton,

ANEXE

ANEXA 1: CONTUL DE PROFIT sI PIERDERE


- mii lei -

Denumirea indicatorilor

1997

1998

1999

2000

Venituri din vnzarea marfurilor

96555

140414

567899

1102307

Productia vnduta

30614285

40254636

79885223

149675813

Cifra de afaceri
Venituri din productia stocata

30710838

40395050

80453122

150778120

18951986

16723541

1347442

3450200

4679690

10410748

23532721

61657867

91643413

176658734

254085

1058779

-solduri creditoare
-solduri debitoare
Venituri din productia de imobilizari
Productia exercitiului

49566271

Venituri din subventii din exploatare


Alte venituri din exploatare

8840

Venituri din provizioane privind


activitatea de exploatare

143099

545798

217728

434712

I. VENITURI DIN EXPLOATARE TOTAL

49814763

62344079

92683125

177254532

Cheltuieli privind marfurile

102471

139201

517325

1059713

Cheltuieli cu materiile prime

20749219

26006846

17910130

36793521

Cheltuieli cu materiaale consumabile

2725170

5092550

14276763

30234791

Cheltuieli cu energia si apa

841927

984357

1323303

5397662

Alte cheltuieli materiale

180908

330180

442328

1197126

Cheltuieli materiale -total

24497224

32413933

33952524

83623100

Cheltuieli cu lucrari si servicii


executate de terti

10453659

12013839

24678365

51675190

Cheltuieli cu impozite, taxe si


varsaminte asimilate

107033

505016

861737

1845711

Denumirea indicatorilor

1997

1998

1999

2000

Cheltuieli cu
remuneratiile personalului

6778669

10914960

12842035

14587199

Cheltuieli privind asigurarile si


protectia sociala

1921472

3972471

5789553

7259433

Cheltuieli cu personalul - total

8700141

14887431

18631588

21846632

Alte cheltuieli de exploatare

142

Cheltuieli cu amortizarile si
provizioanele

1944361

1100172

8389610

14376273

II. CHELTUIELI PENTRU


EXPLOATARE - TOTAL

45805031

61059592

87031149

164426619

A.
REZUTATUL DIN EXPLOATARE profit

4009732

1284487

5651976

12827913

Venituri din diferente de curs valutar

4128

69803

2063850

2245605

Venituri din dobnzi

99804

143626

779858

832798

Alte venituri financiare

97005

67913

Venituri din provizioane

919793

248673

-pierdere
Venituri din participatii, alte imobilizari
financiare si creante imobilizate
Venituri din titluri de plasament

III.
VENITURI FINANCIARE - TOTAL

103932

213429

3860506

3394989

Cheltuieli din diferente de curs valutar

3114

102695

4609426

6959712

Cheltuieli privind dobnzile

47364

290535

504009

1002321

Pierderi din creante legate de


participatii
Cheltuieli privind titlurile de plasament
cedate

Alte cheltuieli financiare

120349

Denumirea indicatorilor

1997

1998

Cheltuieli cu amortizarile si
provizioanele

1999

2000

919793

248673

370211

1313023

5362108

8452593

1099594

1501602

5057604

4063186

184893

4150374

7770309

V. VENITURI EXCEPIONALE TOTAL

1465

8246

101664

129092

VI. CHELTUIELI EXCEPIONALE TOTAL

20962

917557

132184

1320452

-pierdere

19497

909311

30520

1191360

VII. VENITURI TOTALE

49920160

62565754

96645295

180778613

VIII. CHELTUIELI TOTALE

45876471

63290172

92525441

174199664

E. REZULTATUL BRUT AL
EXERCIIULUI -profit

4043689

4119854

6578949

1265615

2304390

2854239

4274559

IV.
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL
B. REZULTATUL FINANCIAR

50478

profit

53454

-pierdere
C.REZULTATUL CURENT AL
EXERCIIULUI -profit
- pierdere

D. REZULTATUL EXCEPIONAL profit

-pierdere

724418

Impozitul pe profit

1485554

F.REZULTATUL NET AL
EXERCIIULUI -profit

2558135

167511

-pierdere

891929

ANEXA 2: SITUAIA DATORIILOR


Denumire
mprumuturi si datorii asimilate

1997

1998
-

1999
-

2000
8253927

20927776

Furnizori si conturi asimilate

1673618

3008780

9452691

25607062

Clienti - creditori

1693031

1958572

320828

10497324

Alte datorii

4033341

7740365

4363719

10731127

DATORII - TOTAL

7399990

12707717

22391165

67763289

ANEXA 3:
SITUAIA STOCURILOR sI A PRODUCIEI N CURS
DE EXECUIE
Elemente de stocuri

1997

1998

1999

2000

Materii prime

718913

1488302

1196286

1531749

Materiale consumabile

374795

708453

1668916

5006768

6887

66436

251910

1594524

Semifabricate, produse finite, produse reziduale

418183

1119129

2198850

7783838

Stocuri aflate la terti

476987

1236

15700

47300

10297

13343

8649

25897

2006062

3396900

5340311

15990076

Obiecte de inventar si baracamente


Productie n curs de executie

Animale
Marfuri si ambalaje
TOTAL STOCURI

ANEXA 4 : REPARTIZAREA PROFITULUI


Denumirea indicatorilor
REPARTIZRI DIN PROFIT:

1997

1998

1999

2000

2558135

2854293

4274559

184623

205993

299219

-acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti

891929

-fond de participare a salariatilor la profit

-cota managerului din profitul net

-constituirea de rezerve

-surse proprii de finantare

1115453

302646

537719

-varsaminte la buget din profitul regiilor autonome

-constituirea de rezerve statutare si alte rezerve

-alte repartizari din profit prevazute de lege

270511

20973

31410

-dividende de platit-total, din care:

987548

1432698

3406211

- dividende cuvenite altor societati

- dividende cuvenite F.P.S.

- dividende cuvenite S.I.F.

- dividende cuvenite actionarilor sau asociatilor,


din care:

987548

1432698

3406211

- dividende utilizate pentru rambursarea


creditelor n cazul societatilor privatizate prin metoda
MEBO

- dividende cuvenite societatilor cooperatiste

PROFIT NEREPARTIZAT

TOTAL DE CONTROL

ANEXA NR. 5. CONSTRUCIA BILANULUI FINANCIAR


BILAN CONTABIL - CORECII - BILAN FINANCIAR
ACTIV

ANUL 1997

- mii lei -

Denumire
Bilant contabil Corectii
Bilant financiar
Imobilizari necorporale
0
0
0.
Imobilizari corporale
7.334.347
0
7.334.347
Imobilizari financiare
649.650
0
649.650
ACTIVE IMOBILIZATE
7.983.997
0
7.983.997
Stocuri
2.006.062
0
2.006.062
Creante
4.106.917
0
4.106.917
Disponibilitati
2.742.218
0
2.742.218
ACTIVE CIRCULANTE
8.855.197
0
8.855.197
Cheltuieli nregistrate n avans
173.886 -173.886
0
Decontari din operatii n curs de clarificare
0
0
0
Diferente de conversie - activ
0
0
0
CONTURI DE REGULARIZARE
173.886 -173.886
0
PRIME PRIVIND
0
0
0
RAMBURSAREA OBLIGAIUNILOR
TOTAL ACTIV
17.013.080 -173.886
16.839.194
PASIV
Denumire
Capitaluri proprii
Datorii pe termen mediu si lung
CAPITAL PERMANENT
PROVIZIOANE PT. RISCURI
sI CHELTUIELI
DATORII PE TERMEN SCURT
CONTURI DE REGULARIZARE
TOTAL PASIV

- mii leiBilant contabil Corectii


Bilant financiar
8.201.167
-173.886
9.432.879
+1.405.598
0
0
0
8.201.167 +1.231.712
9.432.879
1.405.598
-1.405.598
0
7.399.990
6.325
17.013.080

+6.325
-6.325
-173.886

7.406.315
0
16.839.194

BILAN CONTABIL - CORECII - BILAN FINANCIAR

ACTIV

ANUL 1998

- mii lei -

Denumire
Bilant contabil Corectii
Bilant
Imobilizari necorporale
0
0
Imobilizari corporale
23.108.788
0
Imobilizari financiare
953.995
0
ACTIVE IMOBILIZATE
24.062.783
0
Stocuri
3.396.900
0
Creante
4.769.903
0
Disponibilitati
2.008.400
0
ACTIVE CIRCULANTE
10.175.203
0
Cheltuieli nregistrate n avans
0
0
Decontari din operatii n curs de clarificare
0
0
Diferente de conversie - activ
919.793 -919.793
CONTURI DE REGULARIZARE
919.793 -919.793
PRIME PRIVIND
0
0
RAMBURSAREA OBLIGAIUNILOR
TOTAL ACTIV
35.157.779 -919.793
PASIV
Denumire
Capitaluri proprii
Datorii pe termen mediu si lung
CAPITAL PERMANENT
PROVIZIOANE PT. RISCURI
sI CHELTUIELI
DATORII PE TERMEN SCURT
CONTURI DE REGULARIZARE
TOTAL PASIV

financiar
0
23.108.788
953.995
24.062.783
3.396.900
4.769.903
2.008.400
10.175.203
0
0
0
0
0
34.237.986

- mii leiBilant contabil


20.640.571
0
20.640.571
1.779.593
12.707.717
29.898
35.157.779

Corectii
Bilant financiar
-919.793
21.500.371
+1.779.593
0
0
+859.800
21.500.371
-1.779.593
0
+29.898
-29898
-919.793

12.737.615
0
34.237.986

BILAN CONTABIL - CORECII - BILAN FINANCIAR

ACTIV

ANUL 1999

- mii lei -

Denumire
Bilant contabilCorectii
Bilant
Imobilizari necorporale
46.964
0
Imobilizari corporale
74.900.357
0
Imobilizari financiare
2.881.588
0
ACTIVE IMOBILIZATE
77.828.909
0
Stocuri
5.340.311
0
Creante
10.051.016
0
Disponibilitati
5.035.563
0
ACTIVE CIRCULANTE
20.426.890
0
Cheltuieli nregistrate n avans
2.164.698 -2.164.698
Decontari din operatii n curs de clarificare
0
0
Diferente de conversie - activ
248.673
-248.673
CONTURI DE REGULARIZARE
2.413.371 -2.413.371
PRIME PRIVIND
0
0
RAMBURSAREA OBLIGAIUNILOR
TOTAL ACTIV
100.669.170 -2.413.371
PASIV
Denumire
Capitaluri proprii
Datorii pe termen mediu si lung

financiar
46.964
74.900.357
2.881.588
77.828.909
5.340.311
10.051.016
5.035.563
20.426.890
0
0
0
0
0
98.255.799

- mii leiBilant contabil Corectii


Bilant financiar
74.161.079
-2.413.371
75.831.664
+4.083.956
8.253.927
0
8.253.927
82.415.006
1.670.585
84.085.591

CAPITAL PERMANENT

PROVIZIOANE PT. RISCURI


sI CHELTUIELI
DATORII PE TERMEN SCURT
CONTURI DE REGULARIZARE
TOTAL PASIV

4.083.956

-4.083.956

14.137.238
32.970
100.669.170

+32.970
-32.970
-2.413.371

14.170.208
0
98.255.799

BILAN CONTABIL - CORECII - BILAN FINANCIAR

ACTIV

ANUL 2000

- mii lei -

Denumire
Bilant contabil Corectii
Bilant financiar
Imobilizari necorporale
30.145
0
30.145
Imobilizari corporale
92.550.007
0
92.550.007
Imobilizari financiare
3.559.538
0
3.559.538
ACTIVE IMOBILIZATE
96.139.690
0
96.139.690
Stocuri
15.990.076
0
15.990.076
Creante
24.856.875
0
24.856.875
Disponibilitati
12.453.304
0
12.453.304
ACTIVE CIRCULANTE
53.300.255
0
53.300.255
Cheltuieli nregistrate n avans
1.539.636 -1.539.636
0
Decontari din operatii n curs de
0
0
0
clarificare
Diferente de conversie - activ
174.071
-174.071
0
CONTURI DE REGULARIZARE
1.713.707 -1.713.707
0
PRIME PRIVIND
0
0
0
RAMBURSAREA OBLIGAIUNILOR
TOTAL ACTIV
151.153.652 -1.713.707
149.439.945
PASIV
Denumire
Capitaluri proprii
Datorii pe termen mediu si lung
CAPITAL PERMANENT
PROVIZIOANE PT. RISCURI
sI CHELTUIELI
DATORII PE TERMEN SCURT
CONTURI DE REGULARIZARE
TOTAL PASIV

- mii leiBilant contabil Corectii


Bilant financiar
77.951.618
-1.713.707
81.676.656
+5.438.745
20.927.776
0
20.927.776
98.879.394
3.725.038
102.604.432
5.438.745
-5.438.745
0
46.835.513
0
151.153.652

0
0
-1.713.707

46.835.513
0
149.439.945