Sunteți pe pagina 1din 4

ACTIUNEA ACTELOR

PERSOANELOR

NORMATIVE

IN

TIMP,

SPATIU

SI ASUPRA

Actiunea actelor normative in timp


Actele normative sunt adoptate pentru actiona asupra relatiilor sociale , pt. a
determina conduita si comportamentul subiectelor de drept .
Adoptarea acestor acte nu coincide cu inceputul actiunii lor , cu intrarea lor in
vigoare , deoarece aceste acte , in urma elaborarii lor , trebuie sa fie intai aduse la
cunostinta cetatenilor , organelor de stat si organizatiilor , tuturor celor chemati sa
le respecte.
Pentru determinarea actiunii normei juridice in timp este necesar sa se stabileasca
atat momentul intrarii in vigoare cat si cel al incetarii sau iesirii din vigoare a
actului normativ.
In ceea ce priveste intrarea in vigoare a legii si a altor acte normative ,
modalitatile determinarii acestui moment pot fi diferite. Astfel , actul normativ
poate sa stabileasca el insusi printr-o prevedere speciala data intrarii sale in vigoare
.Atunci cand in actul normativ nu se prevede o data expresa a intrarii sale in
vigoare , se considera , in principiu , ca data a inceperii actiunii sale , data
publicarii sale oficiale .
Nu se poate stabili o regula cu privire la moduk in care se procedeaza la alegerea
uneia dintre cele doua solutii de intrare in vigoare a unui ac 15315r1723p t
normativ . De obicei , daca legiuitorul considera ca pana la intrarea in vigoare a
unui ac 15315r1723p t normativ este necesara o perioada de timp pentru
asigurarea pregatirii organizatorice sau de alta natura in vederea introducerii noilor
reglementari , atunci se stabileste data intrarii in vigoare dupa o perioada
considerata necesara pentru aducerea la indeplinire a acestor masuri .
In sistemul juridic din tara noastra , legile si celelalte acte normative ale
organelor centrale ale puterii si administratiei de stat intra in vigoare la 3 zile de la
data publicarii in "Monitorul Oficial al Romaniei" , daca in cuprinsul lor , nu este
indicata o alta data . In unele sisteme de drept sunt prevazute prin constitutie sau
legi termene precise de intrare in vigoare a legilor dupa adoptare , daca, bineinteles
, in teztul lor nu se prevede altfel .
Principiul neretroactivitatii legilor .
-

Noua reglementare juridica nu se poate referi decat la relatiile sociale , la


situatiile si la conduita viitoare , ce vor apare sub imperiul legii respective
.Ea nu poate determina continutul relatiilor sociale , comportamentul pentru
situatiile existente inaintea intrarii ei in vigoare .

De la principiul neretroactivitatii legii exista si unele exceptii ale


retroactivitatii legii sau actului normativ , exceptii care se datoreaza si se
explica prin necesitatile practice sau principiile d eordin umanitar .

In tara noastra , retroactivitatea actului normativ este admisa , in principiu ,


in urmatoarele situatii :
a) Cand actul normativ prevede in mod expres ca se aplica si unor fapte
petrecute anterior .
b) Legea penala mai favorabila sau mai blanda
c) Legile interpretative

Aplicarea noului act normativ la situatii vechi nu poate fi admisa decat in


interesul statului si, desigur , pentru apararea unor interese legitime ale
cetatenilor .

Prevederea expresa a aplicarii retroactive a unui act normativ decurge din


vointa exprimata , in mod nemijlocit , direct de catre legiuitor .

Intr-un regim de legalitate se va recurge foarte rar si prudent la aceasta ,


pentru a nu tulbura evolutia normala a relatiilor sociale si nu se va admite o
asemenea masura in cazul in care ea ar leza drepturile si interesele legitime
ale cetatenilor .

Iesirea din vigoare a actelor normative sau incetarea actiunii lor :


a) Cand durata de timp a unui act normativ nu a fost limitata si atnci incetarea
actiunii sale are loc prin una din formele abrogarii;
b) Cand durata de timp a unui act normativ isi inceteaza actiunea prin
ajungerea la termen ;
Abrogarea este conceptul prin care se exprima incetarea actiunii actului normativ ,
scoaterea lui din vigoare .
Abrogarea :
a) Expresa-direct - atunci cand noul act normativ prevede, in mod expres , ca
vechiul act normativ , sau anumite articole din el , se abroga .
b) Expresa-indirect - cand noul act normativ nu numeste , in mod expres , actul
normativ sau anumite articole din el ,care se abroga , ci se limiteaza la
prevederea ca se abroga toate actele normative anterioare , contrare
dispozitiunilor sale .

c) Tacita sau implicita - are loc atunci cand noul act normativ nu abroga in mod
direct sau indirect , nici un fel de acte normative anterioare , dar reglementarea
pe care o cuprinde se indeparteaza si se deosebeste atat de mult de
reglementarile din actele normative vechi , incat acestea nu se mai pot aplica si
, deci , sunt considerate abrogate .
Caderea in desuetudine a actului normativ
-

Acte normative care au fost total depasite de dezvoltarea relatiilor sociale ,


de schimbarile social-economice si politice care au avut loc in societate , de
faptul ca starile de lucru care au detrminat necesitatea elaborarii acestor acte
normative au incetat sa mai existe , astfel incat actiunea lor nu isi mai are
nici o justificare si nici nu mai poate fi sustinuta .

Principiul incetarii actiunii unui act normativ prin abrogare sau ajungere la termen
are o exceptie =ultractivitate a legii.Aceasta are loc in situatii cu totul exceptionale
cand un act normativ , desi a fost abrogat sau a ajuns la termen , poate fi aplicat
pentru rezolvarea unor cazuri ce apar ulterior scoaterii sale din vigoare: Potrivit
reglementarii penale in vigoare pentru anumite forte care au fost incriminate de o
lege temporara , persoanele care s-au facut vinovate pot fi trase la raspundere
penala chiar si dupa ce a expirat termenul de actiune a acestei legi . Aceeasi solutie
se da si in cazul legii penale mai favorabile care se aplica si dupa inlocuirea ei cu o
lege mai aspra , pentru faptele petrecute sub imperiul ei .
Actiunea actelor normative in spatiu
-

Actele normative au o actiune bine determinata in spatiu , adica pe un


anumit teritoriu , deoarece ele sunt produsul activitatii statului si organelor
sale , care au o anumita competenta teritoriala .

In cercetarea actiunii actelor normative in spatiu se diting 2 aspecte : unul


intern si unul international .

a)Pornindu-se de la principiul suprematiei puterii in stat , latura interna a


suveranitatii statului , se ajunge la concluzia obiectivitatii legilor si a altor acte
normative pentru toti cetatenii statului respectiv si pentru toate rganismele si
organizatiile sociale care se afla pe teritoriul sau .
- Actiunea actelor normative in spatiu este conditionata de competenta
teritoriala a organului de stat emitent .
- In tara noastra ca si in alte state unitare , exista un singur rand de organe
legislative si ale administratiei de stat , iar actele lor normative actioneaza pe
intreg teritoriu statului nostru .

- Actele normative adoptate de organele locale de stat au o actiune limitata la


unitatea administrativ-teritoriala asupra careia se extinde autoritatea organului
de stat respectiv .
- Organele centrale pot limita , daca este necesar , actiunea actelor lor
normative la o anumita parte a teritoriului statului.
- In cazul actelor cu structura federala trebuie elucidate , pe de o parte ,
raporturile dintre competenta teritoriala a organelor federale si cea a organelor
statelor membre ale federatiei , pe de alta parte , raporturile dintre competenta
teritoriala a statelor care compun federatia .
b) Actiunea actelor normative in spatiu sub aspectul international
- Pe teritoriul unui stat actioneaza legile si celelalte acte normative ale sale ,
determinand conduita tuturor persoanelor aflate pe acest teritoriu. Aceasta
presupune excluderea actiunii in acest teritoriu si asupra persoanelor aflate pe el , a
legilor si altor acte normative ale unor state straine .
- Necesitatea mentinerii si dezvoltarii unor relatii politice , economice si
culturale intre state a creat , anumite exceptii de la principiul suveranitatii
normative a teritoriului sau a teritorialitatii ,exceptii care , in conditiile respectarii
principiului egalitatii depline intre state , a liberului consimtamant al statelor , nu
afecteaza cu nimic suveranitatea lor .
- In anumite conditii , pe teritoriul unui stat , pot exista persoane si unele
locuri asupra carora nu se aplica , in anumite limite , actele normative ale statului
normativ : imunitatea diplomatica , statutul juridic al consulilor , regimul specific
al unor categorii de straini .
- Cetatenii statului nostru sunt datori , oriunde s-ar afla , sa respecte legile si
alte acte normative adoptate de organele noastre de stat , iar in cazul in care , aflati
in strainatate , ar comite fapte interzise de dreptul nostru vor suporta sanciunile
legale .
- In legatura cu aspectele internationale ale aplicarii normelor juridice in
spatiu si, in special , cele privind exceptarea aplicarii lor asupra unor categorii de
persoane in anumite conditii , precum si cele privind aplicarea lor extrateritoriala in
anumite conditii , are o mare importanta respectarea prncipiilor democratice ale
dreptului international , in special a egalitatii si reciprocitatii.