Alimentaia animalelor de blan

Furaje utilizate n alimentaia animalelor carnivore

Alimentaia animalelor de blan utilizeaz furaje de origine animal i
vegetal i premixuri mineralo-vitaminic.
Furajarea animalelor se clasific:
1.a)Furaje carnate:
- carne macra si subpoduse de abator
- subproduse moi: carne de pasare si sangele.
b) Pestele i subproduse;
c) Laptele i subprodusele lactate:
- lapte de vac;
- lapte degresat;
- brnz de vaci.
d) Oule i deeurile din incubaie.
2. Furaje uscate

animaliere: fin de pete, carne, oase, crisalide, cadavre.

vegetale: tre

Trebuie menionat faptul c animalele de blan au nevoie de hran crud

cum ar fi: carnea muscular, subproduse de abator i sngele rezultat
din sacrificarea animalelor i
Valoarea energetic a crnii variaz foarte mult n funcie de specie, stare
de ntreinere i de vrsta animalului, de provenien, de modul de
sacrificare (carnea animalelor sntoase ori carnea celor epuizate
fiziologic).
Ca valoare biologic carnea are 17-20% P.D., 2-9 % G.B., vitamine B1,B2, o
cantitate mare de fier i fosfor, dar este estimat n cantiti limitate din
cauza preului.
Carnea se administreaz crud, dar n anumite cazuri se fierbe pentru a nu
vehicula germeni patogeni. Sunt apreciate: carnea de vit, oaie, mai
putin de cal, iepure, nutrii, porc, datorit pericolului infectrii cu germenii
bolii Aujescki i cu helmintoze.
O alt surs o reprezint carcasele animalelor de blan carnivore sau a
altor animale slbatice. Acestea se administreaz fierte sau dup o
pstrare de 90 de zile n congelator.

Subproduse de abator cuprind de regul suproduse moi carne-oase i

ficatul. Subprodusele moi cuprind: prestomace de taurine, ovine, pulmon
porc, trahee, esofag, limfe, urechi, uger, splin, resturi de carne.
Prestomacele pot fi folosite n alimentaia animalelor de blan n stare
proaspt, n cantiti mari, cu anumite restricii n perioada de mont,
gestaie, lactaie, cnd poate nlocui cel mult din hrana de baz de
carne i pete.
Pulmonul conine o cantitate mare de esut conjunctiv, se recomand
administrat cu alte subproduse de abator. Pentru vulpi se recomand
mrunit sau fiert pentru a preveni voma.
Traheea, se administreaza la toate speciile de animale de blan, vara mai
ales i n cantiti mari mpreun cu furaje carnate. Se elimin tiroda i
paratiroida deoarece n cantiti mari perturb funcia de reproducie.
Inima i rinichii, foarte valoroase, au vitaminele A i B, se administrez
nelimitat, de preferat n stare crud.
Ugerul conine cantiti reduse de proteine (1/2 din proteina sunt
albuminele) dar este bogat n grsimi.
Splina are cantiti mari de anticorpi, enzime, vitamine; se d crud la fel ca
ficatul.

Ficatul : este cea mai bogat surs natural de vitamine lipo i hidrosolubile. Este
furajul indispensabil pentru reproducie. Calitatea sa depinde de modul de
furajare al animalelor pn la sacrificare i de specia de la care provine. Se
administreaz n hran mai ales n perioada pregtirii pentru mont si-n sezonul
de reproducie n cantiti de 3-5 g la 100 kcal EM.
Subproduse carne-oase
Se includ capetele, picioarele, oasele i cartilajele rmase de la dezosare. Valoarea
acestor produse depinde de prezena creierului, a limbii sau de gradul de
ndeprtare a musculaturii de pe oase. Coninutul n grsimi (capetele de ovine)
asigur o cretere normal a tineretului animal de blan, dar pentru dezvoltarea
nivelului pilos raia se completeaz cu proteine. Capetele de porc ce conin
multe grsimi se combin cu cele de vit i se fierb pentru a preintampina
infectarea cu Aujescky. Aceste produse se concaseaz i se includ n masa
furajului n cantitate de 6 g frmiat la 100 kcal de hran.
Subproduse de pasre
Majoritatea acestora contin, capete, ghiare, aripi, organe interne,piele, gaturi,
oase i nu pot forma singura surs de protein, dar pentru tineret n cretere
poate constitui o hran bun ntre limitele 25-40% din totalul de protein. Aceste
subproduse administrate n cantiti exagerate pot genera neajunsuri, scderea
performantelor de reproducie, creterea incidenei bolii abdomenului umed mai
ales dac psrile au fost tratate cu diferite antibiotice sau preparate hormonale.
.

Sunt cercetri ce demonstreaz posibilitatea creterii concentratiei, srurilor

metalelor grele i a unor germeni patogeni n rinichii ginilor adulte i a
curcilor. Prin administrarea zilnica a unei cantiti nensemnate de
viscere de psri, care conin ou n diferite stadii de dezvoltare, poate
aprea pericolul avitaminozelor B cu repercursiuni asupra calitii
blnurilor. n cele mai multe cazuri, deeurile de psri sunt administrate
fierte sau n stare nsilozat (8-10g la 100kcal).
Sngele este o hran cu valoare nutritiv ridicat uor asimilabila de catre
animalele de blana. Se folosete n perioada de reproducie i n tot
cursul anului putnd nlocui pn la 20% din cantitatea de carne din raia
nurcilor i 55-60% din cea a vulpilor. Sngele se administreaz proaspt,
deoarece vitaminele A, B ,C care le conine se degradeaz prin fierbere.
Are neajunsul c se altereaz repede i devine toxic. Chiar
refrigerarea nu-i mrete durata de pstrare mai mult de 12 ore. Dac n
raie se introduc cantiti mari de sange obligatoriu e adauga furaje
bogate in Ca si P (subproduse carne, oase).

Petele utilizat mult in tarile scandinave reprezentand 85-90% din ratia

zilnica. Se recomanda pestele proaspat de apa dulce.n cazul furajrii cu
pete conservat este necesar s se administreze n furaj vitamina E i
complexul B.
- crapul, stiuca, platica, bibanul produc avitaminoze;
- platica, babusca, rosioara, mreana, linul pot produce otraviri si invazii
parazitare.
- scrumbia, calcanul produc voma.
n alimentaia animalelor de blan se utilizeaz oule si deseurile de
incubatie , vechi, sparte. Se recomand in reproductia masculilor
datorit coninutului bogat n ADE i B.
Albuul contine avidina pe lng proprietile nutritive i bactericide are
neajunsul c conine un glicoproteid termolabil ce inactiveaz vitamina
H(biotina). Oule de ra i gasca se fierb din cauza
posibilitii infectrii cu Salmonele.
Grsimi animale i vegetale
Mai bine valorificate sunt cele animale grsimea de pete.
Digestibilitatea lipidelor este foarte ridicata la nurca 97% si 92% seul.

Alimentatia
carnivorelor

Amestecul de cereale cuprinde: 55% ovaz uruit,20%

faina de grau,8% srot soia,5% tarate si 2% granule lucerna.
Aceste amestecuri se fierb un timp scurt pt a nu distruge
nutrientii labili.
Fainurile se administreaza in proportie de 10-15% la
animalele de reproductie,10-25% la tineret in perioada de
crestere si formare a blanitei si 10-20% in ratia celorlalte
categori.

Antibioticele

Se utilizeaza pentru a impiedica:

dezvoltarea si multiplicarea microbilor.
protejeaza starea de sanatate a efectivului
inbunatateste sporul in greutate si implicit marimea
blanurilor daca sunt administrate rational
- Antistres
La femelele gestante s-au observat cresterea in
greutate a puilor la fatare si sporirea vitalitatii
tineretului pe timp de iarna,reducandu-se cazurile de
debilitate si rahitism.

Vitaminele si microelementele
Se asigura prin premixuri,vitaminominerale specifice. Cazurile
de avitaminoze sunt rare.
VIT A: nu e sintetizata de organism si se administreaza prin
hrana.Surse bogate sunt: ficatul,uleiul de peste,unele specii de
pesti.

VIT D: se gaseste in ficat,ulei de peste si lapte.

VIT E: se afla in fainuri de cereale,furaje verzi si germeni de
cereale.Se oxideaza usor si e sensibila la radiatiile ultraviolete.
VIT B1 si B2: se administreaza ca suplimente naturale sau
medicamentoase mai ales la animalele care consuma hrana
saraca in proteine si cu multe grasimi.
VIT B12: se recomanda a se administra animalelor ce au primit
deseuri de abator sau celor care sufera de tulburari digestive.
VIT C: Animalele de blana isi produc vit C prin biosinteza. Se
introduce in ratie avand proprietati antioxidante. La puii noi
nascuti apare boala labelor rosii ca urmare a lipsei de acid
ascorbic.

Apa
In 24 de ore nurcile consuma 90g apa la femele si170g
la masculi; in timp ce la vulpi 70g la femele si 110g la
masculi; iar vulpile polare beau 210g.
Lipsa apei produce micsorarea apetitului,iar pe canicula
determina soc termic.
Temperatura apei vara 15-18 grade, iar iarna pe inghet li
se pune zapada pe custi si se completeaza cu adapare
manuala cu apa calda.

Prepararea hranei
Verificarea sanitar-veterinara a componentelor ratiei
Dozarea gravimetrica sau volumetrica a materiilor prime din
componenta retetei.
Carnea si pestele nu se decongeleaza complet,ci se maruntesc
cu ajutorul unei masini de tocat.
Carnea de porc,pestele de apa dulce si unii pesti oceanici se
fierb
Produsele sarate se desareaza.
Cerealele,sroturile,fainurile animale,taratele se fierb
Nutretul verde (legumele) se spala si se toaca.
Amestecul se face in malaxor in urmatoarea ordine:produsele
fierbinti,produsele proaspete reci sau in curs de decongelare,
produsele vitaminice (ficat,drojdie,nutret verde,premixuri).
Durata de malaxare 15-20 min. Pentru aderenta pastei se adauga
25-30% apa. Pentru prevenirea febrei de lactatie se adauga 0,20,25% sare de bucatarie.
Administrarea amestecului se face la o ora dupa preparare la
remperatura de 8-12 grade vara si 15-20 grade iarna.

Cantitatea de hrana
Hrana se da pe voliera in jgheaburi exterioare custii iar in
perioada cand puii incep sa consume se da in cuib sau
pe pardoseala volierei langa orificiul de acces in cuib.
Cantitatea de hrana este la nurci in medie de 250g, iar la
vulpi de 420-450g.
In perioada de lactatie se ajunge la 600-700g la nurci si
1000-1100g la vulpi.
numarul de tainuri este de 1/zi in perioada de pregatire
a blanii, 2/zi in perioada de gestatie si de 3/zi in periaoda
de lactatie si la tineret.

Cerinte in substante
nutritive la nurca
Sunt dependente de starea fiziologica,varsta si sexul
animalului.
In crestere si lactatie se tine seama de variatia
considerabila a cerintelor si de capacitatea redusa de
ingestie a nurcii.In aceste perioade trebuie sa se asigure
o hrana mai concentrata in energie si proteina.
Digestia sustantelor nutritive la nurca este mai slaba
pentru glucide si buna pentru lipide si protide.

Digestibilitatea e de 95% pentru lapte si produse

lactate,90% pentru carne si 50-70% pentru cereale.

Cerinte nutritive la vulpe

Sunt maxime la tineretul in crestere in prima perioada si
la femelele in lactatie.
Vulpile arginti au necesarul de 100-140kcal EM/kg
greutate vie si 9,5-10,5 PD/100 kcal EM.
Vulpile polare au necesarul de energie de 100-150 kcal
EM/kg, iar necesarul de proteine de 10,5-11,5 g PD/100
kcal EM.
Vulpile argintii valorifica bine grasimea din ratie care
poate acoperi 50% din necesarul de energie
metabolizabila, de aceea se asigura lipide in cantitate de
4,5g/kcal EM iar restul de energie se asigura prin
glucide.
Vulpile valorifica bine amidonul si zaharurile din cereale
de aceea ratia poate contine 1,2g glucide/100 kcal EM