Distorsiunile - personalitate legat n percepia de expresii faciale emoionale

Ghenadie G. Knyazev * , Andrei V. Bocharov , Helena R. Slobodskaya ,Tatiana I. Ryabichenko

Stat Institutul de Cercetare de Fiziologie , Filiala siberian al Academiei Ruse de Stiinte Medicale ,
Timakova Street 4 , 630117 Novosibirsk , Rusia

abstract
Distorsiunile - personalitate legat n percepia de expresii faciale emoionale au fost investigate ntr-un eantion de
292 de subieci cu vrsta cuprins ntre 11-25 ani, care au fost prezentate cu imagini de la ' ' furios " , '' fericit " , iar ''
neutru " se confrunt i au fost rugati sa rata fiecare se confrunt n ceea ce privete uurina sau ostilitate acestuia .
Subiectele de asemenea completat un set de chestionare de personalitate . Comportamentale Inhibarea i anxietatea
ca trstur predispusi la perceperea toate feele ca mai ostil . Similare e ff ECTS au fost observate pentru BAS ,
furie , agresiune fizica , ostilitate i agresiune verbal , dar n aceste cazuri, e ff TCE a fost legat doar de perceptia de
chipuri de sex feminin . Intelectul , agreabil - ness i contiinciozitate predispusi la percepia de toate feele ca mai
prietenos . Pentru extraversiune acelai e ff ect a fost semnificativ doar pentru '' fericit " se confrunt . Aceste
rezultate arata ca personalitatea ar putea influena n mod sistematic modul n care oamenii percep expresii faciale
ale altor persoane . Mai exact , anxietate i agresivitate pot predispune la exagera intenii ostile n alte persoane .
Aceasta poate avea un impact asupra relaiilor interpersonale de zi cu zi .
2007 Elsevier Ltd. Toate drepturile rezervate .
Cuvinte cheie : Personalitate ; Expresii faciale emoionale ; Anxietate ; agresivitate
1. Introducere
Att consideraii teoretice i dovezi empirice sugereaz c unele personalitate distanele - SION sunt asociate cu
prejudeci n percepia stimulilor ncrcate emoional . n prezent, trei teorii domina n cercetarea personalitate :
teorie trei - factorlui Eysenck , - rein conso- teorialui Gray sensibilitate ( RST ) i modelul cu cinci factor ( FFM ) .
n teoria lui Eysenck , neurot - icism - stabilitate ( N) este asociat cu arousability de sistemul limbic , care Eysenck
vede ca baz pentru emoie , mai ales emoia negativ , astfel nct nevrotici devin mai trezit mult de - STA ble
persoane ca urmare a emoie stimulare -inducing ( Eysenck & Eysenck , 1985) . Extraversiune ( E ) se refer la
arousability a circuitului reticulo- cortical , astfel nct introvertitii sunt typ - din punct de vedere mai strnit dect
extraverts . Cu toate acestea , dup cum Matthews i Gilliland ( 1999) nota , nu exist niciun temei n teorialui
Eysenck pentru ceea E de emoie . Neuropsihologie de a treia dimensiune Eysenck a Psychoticism ( P ) nu a fost
elaborat n detaliu .
RST Gray a nceput ca o modificare a teoriei Eysenck ( Gray , 1970) , dar este , de obicei, acum vzut ca o teorie
alternativ . Propunerea lui Gray care motivaia i emoia pot cuprinde procesele - CEN Central stau la baza
dimensiuni trasatura a fost descris ca o revoluie n personalitate psy - chology ( Depue & Collins , 1999) . Gray a
propus trei sisteme majore de neuropsihologice , sistemul de abordare comportamental ( BAS ) , sistemul
comportamental de inhibare ( BIS) i sistemul de lupta / zbor ( FFS ) . ntr- o revizuire recent a teoriei lui Gray ,
FFS a fost redenumit sistemul de congelare - lupta zbor- , i mediaz toate stimuli aversivi , condiionat i
necondiionat .
BAS este , de asemenea, declarat a fi sensibili la ambele stimuli apetit condiionat i necondiionate . BRI este ACTi
- vat doar atunci cnd '' . . .ca Scopul principal animal este de a realiza un scop care este nevoie s se deplaseze spre
o surs de pericol " ( Gray & McNaughton , 2000) . Gray ( 1987) se refer activitate BIS att anxietate si depresie
nevrotica subiectiv cu regiunea - Septo hipocampului fiind baza - Struc cultural a acestui sistem . Activitatea
sistemului de recompense dopaminergic , care este nucleul de BAS , poate sta la baza energia pozitiva o ff ect i
subiectiv i aa BAS ar trebui s se refere la emotii pozitive ( Matthews & Gilliland , 1999 ) . Pe ansamblu , cu toate
acestea , delimitarea teoretic a BAS este mai puin sigur . Ca o trstur BAS - legate , Gray a propus iniial ca
impulsivitate ar putea plafona - turii dimensiunea mergnd de la introvertitii stabile la nevrotic extraverts . Cu toate
acestea , msurile psihometrice ale impulsivitatea arat corelaii nalte, cu trasaturi cum ar fi senzaie caut i
tendine anti - sociale sau nonconformiste . n acest context, Pickering i Gray ( 2001) a adoptat senzaia antisocial
impulsiv termen solicit ca o etichet de lucru pentrupersonalitate Dimen - Sion BAS - legate , care schimb n mod
clar aceast dimensiune fa de P. Recent s-a propus ca Impulsivitate pot s nu fie o ancor bun pentru trasatura de

personalitate BAS legate i E pot ff er omai bun cores - dena cu rezultate funcionale ale BAS ( Depue & Collins ,
1999 ; Smillie , Pickering , si Jack- fiul , 2006) . Ca urmare a acestei controverse , di ff stocurilor erent conceput
pentru a masura constructele RST pot capta aspecte di ff erent de activitate BAS . De exemplu , Carver i White (
1994) BAS surprinde mai de E , n timp ce Personalitate Gray - Wilson Chestionar ( GWPQ ; Wilson , Barrett , &
Gray , 1989) BAS captureaz mai multe dintre P ( Knyazev , Slobodskaya , & Wilson , 2004) .
Modelul cu cinci factor de personalitate ( FFM ) , uneori denumit n continuare " " Big Five ", a dat categorii de
personalitate , care se bazeaz pe faptele brute , spre deosebire de preconcepute teoretice puncte de vedere ,
obtinandu-se temperamente care sunt de obicei numite extraversiune , Agreabilitate , contiincios -Ness , stabilitate
emoional , i deschiderea la experien ( Hofstee i colab . , 1992) . Cei mai multi cercetatori de personalitate par
acum s fie de acord c exist o coresponden clar ntre E Eysenck i Big Five E , precum i ntre N Eysenck iBig
Five N. Exist, de asemenea, tot mai multe dovezi sup - portare cererea de coresponden ntre P Eysenck iBig Five
agreabil i con - scientiousness ( de exemplu, Scholte & De Bruyn , 2004) .
O predicie simpl , care ar putea fi fcute din teoriile lui Gray att Eysenck i , este ca i N BIS trebuie asociat cu
sensibilitate la stimuli emoionale negative . Acest lucru ar trebui s fie cu att mai de anxietate , care este n acelai
timp un aspect de N i o manifestare personalitate de activitate BIS . Predictii , care ar putea fi fcute cu privire la
alte dimensiuni de personalitate , sunt mai puin evidente . Teoria lui Gray prezice sensibilitate mai mare la stimuli
emoionali pozitive n extraverts i persoanele cu activitate ridicat BAS . Cu toate acestea , n cazul n care BAS
este conceput n termeni de impulsivitate i P , legtura sa cu emoii pozitive devine discutabil .
Dovezile empirice arat c N i anxietatea sunt ntr-adevr asociate cu sensibilitate la indicii emoionale negative (
CANLI et al , 2007; . De Pascalis & Speranza , 2000; Gomez & Gomez , 2002; Larsen
& Ketelaar , 1991; Mardaga , Laloyaux , si Hansenne , 2006; Cele mai multe, Chun , Johnson , si Kiehl , 2006;
Pollatos , Traut - Mattausch , Schroeder , & Schandry , 2007; . Reuter et al, 2004 ) , n timp ce E i BAS
conceptualizate n termeni de E sunt asociate cu sensibilitate la cele pozitive ( CANLI et al , 2007; . De Pascalis &
Speranza , 2000; Gomez & Gomez , 2002; Larsen & Ketelaar , 1991 ; ruginirea
& Larsen , 1998) . Pe de alt parte , mai multe studii nu au gasit o asociere ntre impul - siveness ( sau BAS ) i
sensibilitate la semnalele emoionale pozitive ( de exemplu, De Pascalis , Strippoli , Riccardi ,
& Vergari , 2004; Reuter i colab . , 2004) .
Pentru om , ca fiine sociale , facial un fel de stimuli ncrcate emoional , i anume emoional
expresii , este deosebit de important n interaciunile de zi cu zi . Capacitatea de a nelege informaiile - emo
mentare transmis de expresii faciale ale altor persoane este esenial pentru construirea interpersonal - sonale relatii
, cariera , si , uneori , chiar de supravietuire . Faa uman ofer tac mai izbitor la starea emoional altei persoane .
Cu toate acestea , marea majoritate a cercetrii n acest domeniu sa concentrat pe valoarea comunicativ a expresii
faciale , iar cateva studii au investigat proceselor perceptive , n special , prejudecile de percepie legate de
personalitate .
Dei exist dovezi c expresiile faciale sunt contagioase i subiecte ntr-o anumit msur , att imita i experimenta
o emoie similar cu cea exprimat de stimulare persoanele ( Vist Lundq- & Dimberg , 1995) , n general vorbind ,
nelegerea informaiilor emoionale transmise de ctre facial expresii nu pot fi identice cu rspunsul emoional la
aceste informaii . De exemplu , o expresie fericit pe faa unui inamic poate evoca emotii care ar fi departe de
fericire De asemenea, o expresie furioas poate evoca frica , nu nervozitate . Puterea i valena rspunsului
emoional depinde n mare msur de contextul situaional i predispoziia individual a destinatarului . Cercetrile
empirice arat c dou trsturi de personalitate , i anume anxietate i agresivitate sunt deosebit de asociate cu
prejudeci n percepia de expresii faciale emoionale .
De mare spre deosebire de subiecte de anxietate low arat reacie emoional negativ mai mare n timpul prezentare
- n aplicare a feelor furioase i rata de aceste fete ar fi mai neplcut i ca exprimnd mai mult dezgustul ( Dimberg
& Thunberg , 2007) . n plus , subiecii predispui fobice au aratat o mai mare de activare cortexul pre- frontal
medial n timpul etichetarea cognitiv a feelor furioase ( Rubino et al., 2007 ) . La adulti in varsta , sensibilitate
emoional mai mare ( o faet de N ) a prezis mai bine de memorie pe feele cu expresii emoionale negative (
Grady , Hongwanishkul , Keightley , Lee , si Hasher , 2007) .

Persoanele de raportare niveluri mai ridicate de agresivitate global identificat n mod eronat furie din expresiile
faciale atunci cnd acest lucru nu a fost emoia prezentat ( Hall, 2006) . Persoanele de notare mare pe mnia
trstur a artat o prejudecat atenionale pentru feele furioase ( van Honk , Tuiten , i de Haan , 2001) .
Persoanele ostile au mai multe sanse de a eticheta expresii faciale inexact de '' dezgust ", ca fiind '' furie " i a ''
fericirii ", ca fiind" " neutru " ( Larkin , Martin , i McClain , 2002) .
Rezumnd , literaturii existente arat c unele trsturi de personalitate , cum ar fi anxietatea i aggres - siveness ,
sunt asociate cu prejudeci n percepia de expresii faciale emoionale . Cu toate acestea , exista mult mai puine
date referitoare la alte trsturi de personalitate , n special n cadre de RST i FFM . n plus , cele mai multe studii
au fost efectuate pe aduli , sau uneori pe copii foarte mici i nu exist practic exist date obinute pe adolesceni . n
acest studiu , ne-am propus s investigm persoane- - it legate deviatiilor in perceptia de expresii faciale
emoionale , folosind un set amplu de msuri de personalitate legate de RST i FFM . Eantionul de studiu a inclus
att adulii tineri i ADO - lescents . n conformitate cu dovezile revizuite de mai sus ne-am ateptat ca anxietatea i
agresivitatea ar predispune la percepe fee ca mai ostil . BIS ar arta e ff ECTS similare pentru anxietate , ntruct
stabilitatea agreabil i emoional ar arta ECTS e ff vizavi de agresivitate i anxietate , respectiv . Ne-am ateptat ,
de asemenea, c E poate predispune la o dispoziie mai de ncredere i , respectiv , la evaluarea feelor ca prietenos .
Distorsiunile - BAS legat sunt mai di FFI cult a pre - dict . Dei tendinele recente din literatura de specialitate se
leag de E , dovezi considerabile sugereaza sa Asso - aso- cu furie i agresivitate reactiv ( Harmon - Jones , 2004) .
De aceea , ne-am ateptat c BAS ar arta e ff ECTS similare trstur furie i agresivitate . Nu s-au fcut predicii
cu privire la con - scientiousness i deschidere . Personalitate a fost introdus pentru prima dat ca un covariat i mai
trziu , n scopul de a explica natura observate e FF ECTS , ca o variabil de grupare( de mai jos vs sus median ) .
Vrsta a fost introdus ca un covariat . Regresie multipl n trepte a fost supli - excepional realizat cu msurile de
personalitate nscrise ca predictori i medie peste fata pisica - cate- estimri ale feelor de sex feminin ca rezultatele
masculin i feminin.
figura. 1. poze exemplu de femeie i de un brbat cu '' " , fericit '' furios " i " " " expresii faciale neutre .
( de mai jos vs sus median ) .
3. Rezultate
Tabelul 1 prezint alfa i ncruciate corelaii ale tuturor msurilor psihometrice . Toate BPAS scale moderat corelat
cu altele . Furia , fizic i agresiuni verbale cel mai puternic cor legate cu BAS . Ostilitatea a fost , de asemenea, n
legtur pozitiv la BAS , dar a fost i mai puternic re- lat la TA . E a fost legat negativ de TA . Un fost legat
negativ la BAS , furie , agresiune fizic , i ostilitate . C a fost cel mai puternic legate negativ de BAS , dar a fost ,
de asemenea, legat negativ de BIS , TA , furie , agresiune fizic i verbal , i ostilitate . Stabilitatea emoional a
fost cel mai puternic legat negativ de AT i BIS , dar a fost , de asemenea, legat negativ de BAS , furie , ostilitate , i
agresiune verbal . Intelectul a fost legat negativ de TA . Analiza di gen ff er - ences dezvluit c comparativ la
brbai femele au fost mai mari la BIS ( T = 8,18 , p < 0,001 ) , TA ( T = 2,78 , p = 0,006 ) , E ( T = 3,27 , p = 0,001
) , i A ( T = 5,57 , p < 0,001 ) . Ei au fost mai mici la BAS ( T = 3.49 , p = 0,001 ) , agresiune fizic ( T = 7,36 , p <
0,001 ) , i stabilitate emoional ( T = 4,98 , p < 0,001 ) . Aceste asociaii sunt n concordan cu ateptrile bazate
teoretic i empiric .
Probe pereche T -test au artat c n toate cele trei categorii emoionale , feele de sex masculin au fost percepute ca
mai ostil ( T = 10,9 , p < 0,001 , T = 5,7 , p < 0,001 , iar T = 2,8 , p = 0,006 , pentru an- gry , i fee vesele neutre ,
respectiv ) . O interaciune semnificativ categorie emoional gen subiect ( F = 9,02 , df = 1,29 , p = 0,001 ), a artat
c femeile , n comparaie cu brbaii , au avut tendinta de a evalua chipuri vesele fi mai prietenos , i feele furioase
ca mai ostil .
figura2. mijloace marginale estimate i erorile standard de estimri ale ostilitate - uri chipuri feminine i masculine
obinute n scoruri joase i nalte BIS .
Principalele e ff ect de BIS ( F = 10,84 , df = 1 , p = 0,001 ) a fost semnificativ , precum i interaciunea fa de gen
BIS ( F = 5,85 , df = 1 , p = 0,016 ) . Scorurile ridicate BIS avut tendina de a evalua toate feele ca mai ostil , iar
acest e ff ect a fost mai pronunat pentru fete de sex feminin ( fig. 2 ) .
Similar principal e ff ect a fost observat pentru anxietate trstur ( F = 7,17 , df = 1 , p = 0,008 ) . Nu a fost , de
asemenea, o interaciune semnificativ cu patru ci TA emoional categorie faa subiectului gen de gen ( F = 3,93 ,
df = 1,83 , p = 0,024 ) . Interaciune categorie emoional subiect fa de gen Gen- der a fost semnificativ pentru

nalt ( F = 6,74 , df = 1,78 , p = 0,002 ) , dar nu i pentru sczut ( F = 0,07 , df = 1,87 , p = 0.925 ), scoruri de
anxietate . Femele ridicat de anxietate percepute de sex masculin se confrunta ca mai ostil pentru toate categoriile
emoionale , n timp ce mare anxietate masculii perceput numai de sex masculin suprat se confrunt ca mai ostil
dect feele furioase de sex feminin .
Pentru BAS (F = 10.58 , df = 1 , p = 0,001 ) , Anger ( F = 12,29 , df = 1 , p = 0,001 ) , fizic aggres - Sion ( F = 8,91
, df = 1 , p = 0,003 ) , ostilitate ( F = 10,2 , df = 1 , p = 0,002 ) i agresiune verbal ( F = 7,99 , df = 1 , p = 0,005 ),
interaciunea acestora cu faa gen a fost semnificativ . Scorurile ridicate , comparativ cu scoruri mici pe toate aceste
dimensiuni , percepute de sex feminin se confrunt ca mai ostil ( fig. 3 ) .
n plus , au existat principalele ECTS semnificative e ff pentru agresiune fizica ( F = 4,72 , df = 1 , p = 0,031 ) i
ostilitate ( F = 6.11 , df = 1 , p = 0,014 ) . Cu toate acestea , chiar i n aceste dou cazuri principale ff ECTS e au
fost semnificative pentru femei ( F = 14,57 , df = 1 , p < 0,001 i F = 11,87 , df = 1 , p = 0,001 pentru ostilitate i
agresiune fizic , respectiv ) , dar nu pentru masculin ( F = 0,06 , df = 1 , p = 0.803 i F = 0,01 , df = 1 , p = 0.905
pentru ostilitate i agresiune fizic , respectiv ) se confrunt .
n cele din urm , au fost testate ECTS e ff a celor cinci mari markeri . Nu a fost o interaciune marginal E categorie
emoional ( F = 3,24 , df = 1,29 , p = 0,062 ) . Teste de cadrul - subieci contraste a artat c aceast interaciune a
fost semnificativ doar pentru fee vesele ( F = 4,26 , df = 1 , p = 0,040 ) , dar nu i pentru cele neutre i furios.
Extraverts , comparativ cu introvertitii , au avut tendina de a percepe feele HAP - PY ca mai prietenos . Pentru o
stabilitate emoional , a existat o tendinta de a fi asociat pozitiv cu percepia de toate feele ca prietenos , dar
aceast relaie nu a fost semnificativ . Pentru agreabil -Ness , principalul e ff TCE a fost marginal ( F = 3,09 , df = 1
, p = 0,080 ) . Subiecte agreabil avut tendinta de a per- ceive toate se confrunt cu categoriile fi mai prietenos . Nu a
fost o important interaciune C gen subiect fa de gen ( F = 4,85 , df = 1 , p = 0,029 ) . Masculi mari C , n
comparaie cu nivelul C masculi , perceput toate feele ca mai prietenos ; femele nalte C , comparativ cu femele
sczute C , per - recepionat feminin confrunt ca mai prietenos , dar feele masculine ca mai ostil . Pentru intelect,
numai principalele e ff ect a fost semnificativ ( F = 8,38 , df = 1 , p = 0,004 ), indicnd faptul c scoruri ridicate
intelect, ca com - parativ cu cele mici , perceput toate feele ca mai prietenos ( fig. 4 ) .
Figura. 4. mijloace marginale estimate i erorile standard de estimri ale ostilitate - uri chipuri feminine i masculine
obinute n scoruri joase i nalte intelectului.
Tabelul 2
Regresie multipl progresiv a variabilelor de personalitate pe medii peste toate categoriile fa estimrile de chipuri
sex masculin i feminin
variabil dependent
Variabilele predictor R2 R2 Change b
*
Femeie se confrunt cu Ostilitate 0.057 0,057 0,16 *
Ph . Ag . 0,075 0,017 0,16 *
Barbat confrunt cu BIS 0.097 0,022 0,15 *
Intelect 0,026 0,018 0,16
Ph . Ag . , Agresiune fizic . * Semnificativ la nivelul de 0,05 .
O serie de mai multe analize de regresie n pai au fost apoi efectuate , cu personalitate servind ca predictor i medie
n toate categoriile fa estimrile de chipuri de sex feminin ar fi variabile rezultatul de sex masculin i . Pentru a
controla pentru erences di ff sex i vrst au fost introduse ca variabile concomitente . Estimrile chipuri de sex
feminin au fost prezise de ostilitate ( b = 0,16 ) . Agresiune fizic ( b = 0,16 ) i bis ( b = 0,15 ) . ntruct Intellect ( b
= 0,16 ) estimri ale feelor de sex masculin ( Tabelul 2 ) a prezis .
4. Discuie
n conformitate cu concluziile raportate anterior , trstur anxietate , i toate aspectele de agresivitate au fost
asociate cu o tendin de a percepe expresii faciale ca mai ostil . BIS i BAS au artat e ff ECTS similare pentru e ff
ECTS de anxietate trstur i agresivitate , respectiv . n conformitate cu existente, evi - dence leag E cu
sensibilitate la armare pozitiv prea extraverts a fi mai sensibil dect introvertitii la expresii faciale pozitive . La

prima vedere , se pare ciudat c acest e ff ect nu a fost gsit pentru BAS , care, conform RST ar trebui s fie asociat
cu sensibilitate la frau - conso- pozitiv . Trebuie avut n vedere ns faptul c BAS este , de asemenea, asociat cu
furie ( recolt mon - Jones , 2004) , precum i la scar GWPQ BAS este mai aproape de P dect la E ( Knyazev et al
. , 2004) i este, de fapt asociat negativ cu subiectiv bunstare ( Knyazev , 2004) .
Dezvluit n acest studiu asociere pozitiv ntre agresivitate i o tendin de a percepe expresii faciale ca mai ostil
este n conformitate cu concluziile raportate anterior . n mod neateptat , cum vreodat , scoruri ridicate la "
dimensiuni " agresive ", predispui n mod special la perceperea de sex feminin se confrunt ca mai ostil . ntr-o mai
mic msur acest e ff ect a fost observat pentru BIS , dar nu pentru anxietate trstur ( persoane fizice - actu aliat
anxietate , n special femei, au avut tendina de a percepe de sex masculin se confrunta ca mai ostil ) . Trebuie
subliniat faptul c pe ntreg feele de sex feminin au fost percepute mai prietenos dect fetele de sex masculin , astfel
nct aceasta e ff ect nu ar putea fi atribuite la o prejudecat sistematic . De remarcat , rezultatele analizei de regresie
a artat c percepia feelor de sex feminin a fost mai determinat de ostilitate , agresiune fizic i BRI , ntruct
percepia feelor de sex masculin a depins mai mult pe Intellect . Pentru inter- pretare a acestui rezultat neateptat
vrsta subiecilor trebuie luate n considerare . Se poate spec - Ulate c, din cauza adolesceni agresive i tinerii
trebuie s aib '' di FFI cult "relaii cu prinii i profesorii lor ( ar trebui s fie avut n vedere faptul c , n Rusia , n
principal mame ndeplini par- enting i cele mai multe cadre didactice sunt femei ), ele pot avea o prejudecat
specific n percepia de chipuri de sex feminin . Pentru a testa aceast ipotez , o analiz separat GLM fost realizat
pe un sub- eantion de subieci cu vrsta de peste 21 de ani. Deoarece nu au fost doar 14 astfel de subiecte ( 8 brbai
i 6 femei ) , toate rezultatele au fost nesemnificativ , dar , demn de remarcat , furie mare i BAS mari subiecte, n
comparaie cu nivelul An- ger i BAS cele mici , au avut tendina de a percepe de sex feminin se confrunta ca mai
prietenos i de sex masculin se confrunt ca mai ostil . Astfel, dei acest rezultat are nevoie de replicare , se pare c
prejudecat legate de agresivitate n percepia feelor de sex feminin poate fi de vrst specifice pentru adolesceni .
Interesant , subiecii de sex feminin au avut tendinta de a evalua chipuri vesele fi mai prietenos , i feele furioase ca
mai ostil decat barbatii facut-o. Acest lucru ar putea fi explicat prin faptul c femeile sunt n general mai mare pe
inteligenta emotionala ( LaFrance & Banaji , 1992) i expresii faciale - emo ionale presupune o mai bun
discrimineze sau sunt mai sensibile la stimuli emoionali dect brbaii . Exist , ntr-adevr sunt date ca femeile
sunt mai rapide dect brbaii la recunoaterea emoiilor pozitive i negative de la indicii faciale ( Hampson , van
Anders , si Mullin , 2006) .
Intelectul pare a fi dimensiunea care predispune cel mai puternic de a percepe toate feele ca mai prietenos . Aceasta
adresa de e ff ect nu a fost prezis , dar se pare rezonabil s sugereze c aceasta reflect Asso - ciate cu intelectul
deschidere i liberalismului .
Trebuie remarcat Unele limitari ale acestui studiu . ( 1 ) Utilizarea GWPQ pentru msurarea RST con - struct pot
ridica ndoieli . ntr-adevr , aa cum s-a artat anterior , n timp ce GWPQ BIS destul de bine corespunde alte
msuri valide ale acestui construct , GWPQ BAS slab coreleaz cu Carver i BAS White i este mult mai legat de P
dect E ( Knyazev et al ., 2004 ) . Cu toate acestea , aceast msur pare a fi foarte utile n predicia astfel de
relevante pentru BAS comportamente ca consumul de substante ( Knyazev , 2004) i tulburri de comportament (
Knyazev & Wilson , 2004) . Asta nseamn c n mod valabil MEA - m- unele aspecte ale comportamentului
agresiv i impulsiv , care au fost n mare parte de interes in acest studiu . ( 2 ) Trei scri ( i anume BAS , ostilitate i
agresiune verbal ) a artat consisten - specii intern sub FF 0,7 cuto care este considerat de obicei minim acceptabil
n tiinele sociale . Pentru ostilitate i agresiune verbal , alfa de 0,64 poate fi de fapt considerat adecvat , avnd n
vedere lungimea acestor scale ( 8 i 5 articole , respectiv ) . Consistena intern a BAS ( 12 articole ) sczut poate
sugera c aceast scar nu masoara un singur construct .
Acest studiu rezultate arata ca personalitatea ar putea influena n mod sistematic modul n care oamenii percep
expresii faciale ale altor persoane . Mai exact , anxietate i agresivitate poate predispune la - exag GERATE intenii
ostile n alte persoane . Aceasta poate avea un impact asupra de zi cu zi interpersonale raporturilor - raporturilor i
meritele o analiza ulterioara . De exemplu , o ntrebare interesant de a explora ar fi dac distorsiunile n perceperea
de expresii faciale pot prezice comportamentul n viaa real inter- aciuni sociale i dac prejudecile observate ar
deine pentru alte tipuri de expresii faciale emoionale .
Mulumiri

Acest studiu a fost sustinut de subventii ale Fundaiei rus pentru cercetarea de baz ( RFBR ) nr 05-06-80033a
irus fundaie umanitar ( RHF ) nr 07-06-00016a .