Este aceast fericire am See?

Prejudecile n identificarea faciala

emoional
Exprimarea in depresie i fobie social

Studiul a fost conceput pentru a examina funcionarea distorsiunilor - depresie specifice n identifi carea - sau
etichetarea expresiei faciale de emotii . Participanii diagnosticati cu depresie majora si fobie i de control de
participanti sociali au fost prezentate cu fee care au exprimat un grad crescut de intensitate emoional , schimbarea
ncet de la un neutru la un full- intensitate expresie fericit , trist , sau suprat . Autorii au evaluat diferentele
individuale in intensitatea expresiei faciale de emotie , care a fost necesar pentru ca participanii s identifice cu
exactitate emoia fiind exprimate . Cele depresie participante - pantaloni necesar semnificativ mai mare intensitate
de emoie dect a fcut fobicul sociale i participanii de control pentru a identifica n mod corect expresii fericite i
mai puin intensitate a identifica trist dect expresii de furie . n schimb , participanii sociale fobice nevoie de mai
puin de intensitate a identifica corect expresiile furioase decat a facut de depresie i de control participani i mai
puin intensitatea pentru a identifica suprat dect expresii triste . Implicaiile acestor rezultate pentru funcionarea
interpersonale in depresie i fobie sociala sunt discutate .
Cuvinte cheie : depresie , anxietate , prejudecat , fete, emoie
Rezultatele de la un numr tot mai mare de studii sugereaz c factorii i deficitele - interpersonal personal n
abilitile sociale joac un rol important n dezvoltarea i meninerea depresiei ( Hammen , 1997; tamplarie , 2002) .
Prelucrarea prtinitoare a informaiilor emoionale , specificatia - din punct de vedere interpretarea eronat a
indiciilor sociale , poate stau la baza acestor deficiente . Gotlib i Hammen ( 1992) , de exemplu , a sugerat c
disponibilitatea persoanelor deprimate ", pentru a participa la aspecte negative ale mprejurimilor lor sociale
contribuie la nivelurile sczute de suport social au experienta . Poate nu surprinztor ,ma - majorita- de studii n
acest domeniu au examinat rspunsurile la o clas specific de chipuri umane stimuli sociali care exprim II - emo
. Expresii faciale de emotie sunt stimuli puternici care reprezint caracteristici importante ale mediului social ( de
exemplu , Ekman & Friesen , 1976a ; Hansen & Hansen , 1994) . Indivizii folosesc expresii faciale pentru a evita un
conflict , pentru a monitoriza reaciile emoionale ale partenerilor lor de interaciune i ajusteze comportamentul lor
n consecin , i pentru a determina atitudinile altor persoane ( Hess , Kappas , i Scherer , 1988 ; Salovey & Mayer
, 1990 ) . Astfel , capacitatea de a identifica cu exactitate expresii faciale emoionale altora este de o importan
considerabil n con - interactiunile sociale . ntr-adevr , mai multe inves - tigators au delimitat consecine
interpersonale negative de a nu fi capabil s identifice expresii faciale emoionale exact ( Carton , Kessler , si Pape ,
1999 ; Persad & Polivy , 1993) . Avnd n vedere distorsiunilor negative, care caracterizeaz prelucrare persoanele
deprimate " de stimuli emoionali ( cf. Gotlib & Krasnoperova , 1998) , este probabil ca diferentele individuale in
corecta identificare sau eticheta expresii faciale emotionale contribuie la interpersonale prob - pro- n depresie i ,
prin urmare, poate reprezenta un factor important n meninerea acestei tulburri .
ntr- un experiment tipic , poze cu fete reale sau schematice sunt prezentate , iar participanii sunt rugai s clasifice
i / sau de a judeca intensitatea expresiei emoionale . Dei rezultatele unora dintre aceste studii au sugerat ca
depresia este asociat cu un deficit n percepia de expresii faciale emoionale (de exemplu , Surguladze et al . ,
2004) , rezultatele de la alte studii au SUG - gested ca depresia este caracterizat n primul rnd printr-o prejudecat
n etichetarea expresii emotionale . ntr-adevr , Feinberg , Rifkin , Schaffer , i Walker ( 1986) a raportat c
participanii depresie nu depreciate pe o sarcin care necesitcorelarea imagini de chipuri emotionale , dar a fcut
insuficien expune n etichetarea verbal de toate expresiile emoionale . Este important de remarcat faptul c ,
indiferent de prezena sau absena unor anomalii perceptuale , dificulti de - depresie asociat n etichetarea
expresiilor emotionale s-au dovedit a fi asociate cu dificulti interpersonale , persistena simptomelor depresive , i
recidiva dup remiterea episodului depresiv .
De exemplu , Persad i Polivy ( 1993) a constatat nu numai ca participantii la depresie si voi mai multe erori decat a
facut controale nondepressed n etichetarea expresii faciale , dar fur- Ther , care au raportat niveluri mai ridicate de

stres i fric atunci cnd s-au confruntat cu aceste chipuri . Folosind fee schematice , Bouhuys si colegii ei (de
exemplu , Bouhuys , Geerts , si Gordijn , 1999a , 1999b ; Geerts & Bouhuys , 1998) a constatat c tendina de a
eticheta feele furioase ambigue ca trist a fost legat de persistena unui episod depresiv 6 sptmni dup ingestia ,
precum i de a recidiva 6 luni de la terminarea tratamentului . n mod similar , Hale ( 1998) a raportat c hotrrea
de emoie de tristee n schematic fee fost cel mai bun predictor al persistenei depresiei la ambele evaluri de 13
sptmni i 6 luni de urmrire .
Rezultatele acestor studii sugereaz c diferenele individuale n identificarea sau etichetarea expresii faciale de
emotie prezice cursul unui episod depresiv , recuperarea de la Depres - Sion , i recurena episoadelor depresive . Nu
este clar , cum vreodat , dac depresia este asociat cu un deficit general de identificare emotie sau cu o prejudecat
n identificarea expresiilor emotionale - SPE cifice . n timp ce unele anchetatorii au descoperit ca persoanele
deprimate sunt caracterizate prin deficite n prelucrarea tuturor expresiilor emoionale ( i neutre ) facial ( de
exemplu , carton et al , 1999 ; . Cooley & Nowicki , 1989; Mikhailova , Vladimirova , Iznak , si Tsusulkovskaya
1996 ) , ali cercettori au reuit s coroboreze aceast constatare ( de exemplu , Ridout , Astell , Reid , Glen , si
O'Carroll , 2003; Walker , McGuire , si Bettes , 1984) . Numeroase anchetatorii au descoperit depresie a fi asociate
cu prejudecile negative n prelucrarea anumitor tipuri de fee - emo ional ( Hale , 1998 ; Persad & Polivy , 1993;
Rubinow & Post , 1992) . De exemplu , Gur , Erwin , Gur , iar Zwil ( 1992) a raportat c, dei participanii depresie
nu depreciate n performana general a acestora pe o sarcin de identificare emoie , ei au avut tendinta de a eticheta
feele neutre ca fee triste i vesele ca neutru ( a se vedea , de asemenea, Murphy i colab . , 1999 , i Suslow ,
Junghanns , & Arolt , 2001) . Mandal (1987 ) a raportat rezultate similare : Dei depresie par - participanii nu au
fost diferite de controale n identificarea lor de fee fericite , ele au prezentat o polarizare negativ n evaluarea
expresivitatea emotionala a fee triste . n concluzie , prin urmare , investigaiilor - Gators au descoperit diferit
participantii cu depresie a fi de un deficit general de identificare emoie , de o prejudecat care este specific pentru
emotia de tristee terized - caracterizate , i / sau de dificulti n identificarea de expresii faciale pozitive .
Exist o serie de posibile explicaii pentru aceste constatari inconsis - cort . n special , este important s se
recunoasc faptul c planurile acestor studii sunt , n multe feluri, problematic . De exemplu , n cele mai multe
dintre aceste investigaii , participantii au fost pre- zentate cu stimuli sociale , mai degrab artificiale . Mai muli
cercettori au folosit fee schematice ca stimuli ( Bouhuys .a., 1999a ; . Suslow et al., 2001 ) , mai degrab dect
fotografii ale feelor reale . Mai mult dect att , Al - dei unii cercettori au folosit fotografii ale feelor din seturile
standardizate ( Persad & Polivy , 1993 ) , alii au folosit imagini noi ( Gur i colab . , 1992) , ceea ce face dificil de a
compara rezultatele din ntreaga studii. Poate cel mai important limitarea acestor investigaii , ns , este faptul c ,
n viaa de zi cu zi oameni procesa o gam larg de stimuli emoionali , inclusiv semnalele care sunt mult mai puin
intense dect expresiile faciale prototipice con - meninute n seturi de imagine standardizate . Este posibil , prin
urmare , c rspunsurile privind identificarea sau intensitatea emoiilor portretizat n aceste fee prototip oferi o
nelegere limitat a prelucrrii indiciilor sociale n depresie .
n acest context , evaluarea identificarea timpurie sau etichetarea urme de emoie i de modificari subtile in expresii
faciale este de natur pentru a se obine informaii importante cu privire la nelegerea deficitele - depresie asociat
n funcionarea interpersonal . Funcionarea distorsiunilor n identificarea emoiilor , care sunt doar nceputul
pentru a forma n expresii faciale poate avea consecine deosebit de negative , dat fiind faptul c indivizii folosesc
expresii faciale altora ca repere importante, prin care s i regleze propriul comportament ( Salovey & Mayer ,
1990) . Surguladze i colab . (2004 ) re - examinat recent, capacitatea de deprimat i participarea nondepresiva de a
identifica att expresii faciale fericit i trist de intensitate emoional deplin i feele care au fost transformat pentru
a exprima 50 % intensitate emotionala . Autorii au constatat ca , in comparatie cu participantii nondepressed ,
participantii deprimat au fost im - pereche n exactitatea lor discriminare pentru fee triste prezentate pentru durate
scurte i au fost mai putin probabil de a identifica corect expresii uor fericit . Mai exact , Surguladze i colab . a
constatat c la 2 - s prezentari , participantii deprimat au fost mai putin probabil decat au fost omologii lor
nondepressed la eticheta 50 % feele fericite la fel de fericit . ntruct utilizarea de 50% intensitate se confrunt n
acest studiu reprezint o mbuntire fa de anchetele anterioare de identificare expresia facial n depresie ,
aceasta nu permite evaluarea distorsiunilor pentru mai puin intens ( i probabil observat mai frecvent ) expresii ale
emoiilor ; mai important , aceasta nu permite examinarea diferenele individuale n rspuns la schimbrile subtile n
expresii emotionale . Astfel , obiectivul principal al acestui studiu a fost de a utiliza o metodologie cu o mai mare
sensibilitate i valabilitate ecologic dect a simbolizat de cercetare anterioare pentru a evalua deviatiilor dintre
indivizi deprimat n identificarea sau etichetarea expresii faciale emoionale . Mai precis , am folosit feele reale care
se schimb ncet de la o expresie neutr la o expresie emoional complet pentru a examina dac deprimat

participante - pantaloni sunt prtinitoare n identificarea lor de chipuri exprim diferite grade de intensitate
emotionala . O alt explicaie pentru rezultatele contradictorii ale studiilor anterioare implic diferene ntre aceste
investigaii n componena probele de participante. Acest lucru este deosebit de im portant , deoarece nu este clar
dac distorsiunile n identificarea de expresii faciale sunt specifice depresiei , dac acestea caracterizeaz persoanele
diagnosticate cu alte forme de psychopa - thology , sau dac acestea sunt o consecin a ratelor ridicate de
comorbiditate ntre depresie i alte tulburri , cum ar fi fobia social ( SP ; Kessler , Chiu , Demler , i Walters ,
2005; Stein , Mc - Quaid , Laffaye , i McCahill , 1999) . n timp ce unele anchetatorii inclus numai participanii
diagnosticate cu mare depresive disor - der ; (ex. , Cutie et al , 1999) ( MDD exemplu , Persad & Polivy , 1993) , alti
cercetatori folosit participani disforice sau incluse par - participanii cu tulburare bipolara ( de exemplu, , Gur i
colab . , 1992) . Mai mult dect att , studiile anterioare nu a exclus participanti MDD cu tulburri de anxietate
comorbide ; de fapt, nu un singur studiu a comparat sistematic percepia feelor emoionale n participantii cu
depresie majora cu cel al participanilor cu tulburri de anxietate .
n acest context , este de remarcat c modele de SP i rezultate din studii care investigheaz propunerile generale ale
acestor modele sugereaz cu trie c SP este asociat cu prejudeci n identifi carea - a expresii faciale de emotie (
Rapee & Heimberg , 1997) . De exemplu , ntr-un studiu timpuriu , Winton , Clark , i Edel - Mann ( 1995) a
raportat c participanii care au aprobat un nivel ridicat de anxietate sociala au prezentat o tendin clar de a
identifica feele negativ , dar nu a aratat o abilitate sporit de a discrimina ntre diferite specifice stri emoionale n
altele . Avnd n vedere aceste constatri, prin urmare , este foarte important pentru a testa n mod explicit att
diagnosticul i specificitatea stimul de prejudeci - depresie asociate . Ac - form persoane ( 1976 ) ipoteza coninut
specificitate , depresie i anxietate Beck ar trebui s demonstreze distorsiunile numai pentru stimuli care sunt n
concordan cu schemelor cognitive care stau la baza acestor tulburri : tristee i pierderea depresie ; furie i pericol
social pentru anxietate . Astfel ,al doilea gol prezentului studiu a fost de a examina specificul coninutului i
specificitatea de diagnostic a deviaiilor n identificarea expresiilor faciale emoionale , prin examinarea
participanilor diagnosticati cu MDD i participani diagnosticai cu SP n care acestea prelucrate apariia unor
expresii faciale trist , furios , i fericit .
n concluzie , prezentul studiu a fost conceput pentru a examinaidenti ficarea - a diferite tipuri i intensiti de fee
emoionale de ctre participanii MDD i SP . Am evaluat rspunsurile atent diagnosticate persoanelor MDD i
participani SP , precum i un grup de participani nu - dezordonate , pentru fee ( de exemplu , suprat ) triste i pun
n pericol social i fee vesele de intensitate diferite . Nici unul dintre MDD sau SP Participanii au avut de
diagnostice comorbide de SP sau MDD . Am folosit o sarcin - fee transformat modelat dup cel folosit de
Niedenthal si colegii ei ( Niedenthal , Brauer , Robin , i Innes - Ker , 2002; Niedenthal , Halberstadt , Margolin , i
Innes - Ker , 2000 ), pentru a evalua diferenele individuale n identificarea sau etichetarea expresii emotionale . n
aceast sarcin , participanii ceas o serie de filme automatizate de chipuri ale cror expresii schimba treptat de la
neutru la o emoie complet . Pentru fiecare film , participanii sunt rugai s apese o tast de pe tastatura
computerului de ndat ce detecteaz o emotie se pot identifica i sunt apoi a cerut s identifice emoia au detectat .
Un avantaj semnificativ al acestei proceduri peste cele utilizate n studiile anterioare n care au fost utilizate fee
schematice statice sau fotografii este c expresiile emoionale schimba treptat pe parcursul filme , mai reflectnd
realist situatii interpersonale care sunt susceptibile de a fi de fapt experimentat . Am testat patru ipoteze n acest
studiu .
Ipoteza 1 : specificitatea de diagnosticare ( ntre grupurile - com - comparaii ) : (a ) participanii MDD va identifica
expresii triste mai devreme i expresii fericit mai trziu n emoia dezvolta - ment secven dect va participanti cu
SP i nu - dezordonata de control , ( b ) participanilor cu SP va identifica expresii furioase mai devreme n secvena
dect voina MDD sau participanti de control nu - dezordonate .
Ipoteza 2 : Coninutul specificitatea ( n - grup comparaii )
( c ) participanii cu MDD va identifica triste emoionale Expres - SION mai devreme n ordinea dect ei vor
expresii de furie ; i ( d) participanii cu SP va identifica expresii furioase mai devreme n ordinea dect o vor face
expresii triste .
Noi ar trebui s reinei c nu am inclus n cadrul grupului compari - fii ai chipuri fericit n ipotezele noastre de
coninut , specificitatea , att pentru c noi considerm feele fericit s fie parte din tristeea i / sau pierderi schem

i pentru c feele fericite au fost singura emoie pozitiv prezentate i ar , prin urmare, probabil fi identificate mai
devreme n secvena de ctre toi participanii dect ar fi feele triste i furioase .
metod
Prezentare general
Persoanele diagnosticate cu MDD sau SP i participanii de control nu - dezordonate vizionat filme de chipuri
transformat - calculator care au schimbat ncet de la un neutru la o expresie complet emotionala . Filmele au fost
compuse din secvene de 70 de fotografii ale aceluiai feei care a exprimat creterea treptat grade de furie , tristee
, team , i fericire . Par - participanii au fost rugai s apsai o tast de ndat ce au detectat o expresie emotionala
care le -ar putea identifica . Apsarea tastei oprit filmul i a deschis un ecran de rating care a cerut participanilor s
identifice fata ca fericirea exprimarea , tristee , team , furie sau . Calculatorul a nregistrat rating de identificare i
intensitatea emoional a feei care a fost afiat la momentul presei cheie .
Participanii
Participanii au fost recrutai dintr-o varietate de surse . Clinice participante - pantaloni au fost solicitate de la dou
clinici de psihiatrie ambulatoriu intr-un spital de predare universitar , precum i prin anunuri postate n numeroase
locaii n cadrul comunitii locale (de exemplu , placi buletin de internet , chiocuri uni - versitatea , supermarketuri ) . Controale sntoase au fost recrutati din comunitate , prin anunuri postate n aceleai locaii . Rspunsurile
participante - pants " la un interviu telefonic cu condiia de selecie iniial infor - maii . Acest ecran telefon stabilit
c participanii au fost fluent n limba englez i au fost ntre 18 i 60 de ani . Participantii au fost excluse de grave
traumatisme cap i nvare handicap , precum i pentru tulburarea de panic curent , simptome psihotice , tulburare
bipolara , si abuzul de alcool sau substante n ultimele ase luni . Acest interviu telefonic a fost , de asemenea,
utilizat pentru a identifica persoanele care au fost de natur s ndeplineasc criteriile pentru una din cele trei grupe :
( a) MDD persoane fizice ; ( b ) persoanele cu SP diagnosable ; i ( c ) nu - dezordonate participanti de control
sanatosi . Aceste persoane identificate au fost invitai s vin la laborator pentru un interviu mai amplu .
Intervievatori instruii administrat Interviul Clinic Structurat pentruDSM-IV ( SCID , n primul rnd , Spitzer ,
Gibbon , & Williams , 1996) a acestor persoane n timpul primei lor edin n studiu. SCID are fiabilitate strated demon bun pentru majoritatea tulburrilor acoperite ntr-un interviu ( Skre , Onstad , Torgersen , si Kringlen , 1991;
Williams i colab ., 1992 ) . Toate interviu a avut o vasta pregatire in utilizarea SCID , precum i experiena
anterioar n administrarea interviuri structurate clinice cu pacienti de psihiatrie nainte de nceperea studiului actual
. In studiile anterioare , echipa noastr de intervievatori realizat fiabilitate excelenta inter- . Coeficienii kappa au
fost 0.93 pentru diagnosticul MDD , 1.0 pentru diagnosticul SP , i 0.92 pentru diagnosticul de control
nonpsychiatric ( de exemplu , lipsa de diagnostice psihiatrice curente sau pe durata de via , n funcie de Statistic
Manual de Mental Disorders ( ed 4-a de Diagnostic i . , - DSM IV ; american Psychiatric Association , 1994)
criterii Chiar dac aceasta reprezint o fiabilitate excelenta , ar trebui s notm c intervievatorii au folosit strategia "
srii afar " dinSCID , care poate au redus oportunitile pentru evaluatori independeni s nu sunt de acord cu .
diagnosticele ( Gotlib , Kasch , et al , 2004 ; . Gotlib , Krasnoperova , Yue , si Joormann , 2004) .
Participantii au fost incluse n grupul MDD n cazul n care ndeplinesc criteriile DSM-IV pentru MDD , dar nu au
ntrunit criteriile curente sau durata de via pentru SP . Participantii au fost incluse n grupul de SP n cazul n care
ndeplineau criteriile DSM - IV pentru SP , dar nu au ntrunit criteriile de curent sau durata de via MDD . Am
inclus numai participanii care au raportat anxietate i depreciere semnificativ n cel puin trei situaii sociale
diferite i , prin urmare, ar putea fi considerate subtipuri generalizate . Grupul de control nu - dezordonat a constat
persoanelor fizice cu nici un diagnostic curent i fr antecedente de orice tulburare Axa I . Participantii completat ,
de asemenea,Inventarul de depresie Beck - II ( BDI , Beck , Steer , i Brown , 1996) , un auto- raport de msur 21 element deseveritatea depresive Symp - Toms . Fiabilitatea acceptabil i valabilitatea BDI a fost bine documentat (
Beck , Steer , i Garbin , 1988) . n cele din urm , participanii completat formularul trstur a Inventarului de stat
- Trait Anxiety ( STAI - T; Spielberger , Gorsuch , si Lushene , 1970) . STAI - T este un inventar de 20 de element
care evalueaza trstur anxietate . Participantii au fost programate pentru a doua sesiune de sarcini de calculator ,
de obicei, n termen de dou sptmni de la interviu .

diagnosti grupuri nostic' . Astfel , n scopul de analiz a datelor , eantionul final a constat din 72 de participanti : 21
diagnosticate cu MDD (18 femei i 3 brbai ) , 26 diagnosticai cu SP (16 femei i 10 brbai) , i 25 de controale
nu - dezordonate ( 17 femei i 8 brbai) .
stimulii
Stimulii au fost luate de la feele expresiilor faciale ale Emotions- stimuli i setul serie Teste ( Young , Perrett ,
Calder , Sprengelmeyer , i Ekman , 2002), n care se confrunt de Ekman i Friesen lui ( 1976b ) serie de facial
afecta au fost transformat dintr -o expresie neutr la o expresie pe deplin emotiv n intervale de 10 % . Am selectat
un mascul i o femel fa de seria transformat si a inclus versiunile trist , furios , fericit , i nfricotoare ale
fiecruia dintre aceste fete . Desi nu am avut hypoth - eses specifice pentru expresiile ngrozitoare , am inclus
aceast categorie pentru a face sarcina identificare mai dificil . Fee ale aceleiai doi actori care exprim dezgustul
au fost utilizate pentru studii de practica cu participanii . Folosind aceste imagini ca materie prim , am folosit
Morph Studio : software Morph Editor versiunea 1.0 ( Ulead , 2000) pentru a rafina n continuare imagini
transformat : Am creat imagini intermediare ntre intervalele de 10 % pentru un total de 50 de chipuri unice ,
schimbarea n 2 % trepte de la neutru la emoie complet . Un exemplu de una dintre aceste secvene sunt prezentate
n figura 1 .
Folosind - E Prime software Versiunea 1.1 ( Instrumente Psihologie Software , 2000) , ne-am prezentat fiecare fa
de 500 ms , ceea ce a creat impresia unui clip animat de dezvoltare a unei expresii faciale emoionale . Feele albalb au fost 18. 5 13 cm dimensiune i au fost prezentate n mijlocul ecranului cu un fundal negru . Aceste filme au
fost pre - zentate pe o inalta rezolutie 17 -in. monitor .
proiect
Fiecare dintre secvenele ( masculin i feminin actor exprimarea suprat , fericit , frica , i emoie trist ) a fost
prezentat de 5 ori , pentru un total de 40 de prezentari de secven . Pentru a evita o corelaie perfect ntre timp i
intensitate exprimare i de a crete gradul de dificultate al sarcinii , am uneori repetat feelor din secvenele astfel c
apariiaurmtoarei feei n secvena emoie fost jittered . De exemplu , n unele secvene fata cu 12% emoie a fost
repetat de trei ori naintea feei emoie 14 % a fost prezentat , dar n alte secvene de 12 % a fost urmat imediat de
14 % ; n nici un caz a fcut secvenele muta napoi . Astfel, fiecare secven a constat din 50 de fete unic - emotie ,
dar 70 de prezentari fa . Prezentarea secvenelor a fost randomizat pe participani . Pentru fiecare secven ,
participanii au fost instruii pentru a viziona schimbarea feei de la neutru la o emoie i s apsai bara de spaiu de
ndat ce au vzut o emoie ar putea identifica . Dup ce participanii apsat bara de spaiu , secvena de oprit, iar ele
au fost prezentate cu un ecran de rating cerndu-le s identifice emoia la fel de fericit , trist , fricos , sau furios .
Intensitatea emoiei fiind exprimat pe fata atunci cand participantii apsat bara de spaiu a fost nregistrat , aa cum
a fost identificarea lor de emoie .
Figura 1. Exemple de fee emoionale utilizate n sarcina morphing .
procedur
Participantii au fost testate individual n termen de 2 sptmni de la interviu lor diagnostic iniial . Li sa spus c
experimentul a fost conceput pentru a evalua identificarea expresiilor emoionale . Dup ce rspunde la practica
studiile pentru a se familiariza cu procedura i stimulii , partic - ipants au fost prezentate40 de transformat secvene
de feele n ordine aleatorie . ntreaga sarcin a durat aproximativ 20 de minute .
Rezultate
Participant Caracteristici
Cele trei grupuri de participani nu difer semnificativ n vrst , MDD : M 33,8 , SD 10,70 ; SP : M 30.23 , SD 8,68
; participanti de control : M 31.64 , SD 8,67 ; F ( 2 , 70 ) 1 ; sau educaie , 86 % din MDD , 58% din SP , i 76% din
participanti de control au fost absolventi de facultate , 2 ( 2 , N 72 ) 4,82 , p
.05 . Cum era de asteptat , cele trei grupuri de participani au diferit semni ficativ - a scorurilor lor BDI , F ( 2 , 62 )
59.76 , p 0.001 . Grupul MDD au avut scoruri BDI semnificativ mai mare ( M 30.44 , SD 10,63 ) decat a facut atat

SP ( M 11,37 , SD 8,28 ) i de control ( M 2.8 , SD 4,25 ) participani , att ps .05 ; participanii SP , la rndul su , a
avut scoruri BDI mai mari decat a facut participantii de control , p
.05 . Cele trei grupuri de participani , de asemenea, diferit semnificativ n scorurile lor STAI - T , F ( 2 , 61 ) 52.72 ,
p 0.001 . Teste Follow-up a indicat cMDD ( M 53.68 , SD 9,17 ) i SP ( M 48.95 , SD 7,78 ) participanii au avut
scoruri mai mari decat a facut participanti de control ( M 32.83 , SD 4,38 ) , ambele ps .05 , dar nu a fcut- difer n
mod semnificativ unele de altele , p .05 . Un MDD participant a fost diagnosticat cu o afeciune comorbid ( distimie
) , 6 SP participanti au fost diagnosticate cu 1 condiie comorbid ( tulburare de anxietate generalizat , tulburarea de
stres posttraumatic , obsesiv compulsiv, i distimie ) , precum i 1 SP partic - ipant a fost diagnosticat cu dou
Condiii de comorbiditate ( tulburare chef - a manca si fobia specific ) . Unsprezece participantii la grupul de MDD
i 6 participani din grupul SP au fost a lua medicamente psihotrope , SSRI aproape exclusiv .
Emoia de identificare Rata de eroare
Pentru ca am fost de testare ipoteze specifice despre feele fericite , furios , i trist si a inclus feele nfricotoare
numai pentru a crete gradul de dificultate al sarcinii discriminare , am exclustemtori
se confrunt din datele noastre analysis.1 Procentele medii ale identificri corecte ale feelor fericit , furios , i trist
sunt prezentate n figura 2. Dei previziunile noastre cauz diferene de grup n intensitatea de emoie necesar
pentru a face o identificare corecta , am analizat procentul identificri de corecte pentru a se asigura c orice
diferene de grup in intensitate obligaia de a nu se datoreaz difere - ences n precizie . Aceast analiz ne permite
s analizeze posibilitatea ca diferentele de grup in identificarea emoie se datoreaz o prejudecat general rspuns
specific de grup . n cazul n care unul dintre grupurile a fost caracterizat de o prejudecat rspuns general (de
exemplu , participanii sunt preocupai de a face erori i ateptai s rspund pn cnd sunt absolut siguri c au fost
identificate corect fata ) , ne-am fi asteptat acest grup s aib nevoie de mai intense expresii pentru a rspunde i de a
fi mai precise dect ceilali participani la identificarea lor de exprimare . Astfel , pentru a se asigura c grup difer ences nu s-au datorat diferenelor de o astfel de prejudecat rspuns , era important s se analizeze diferentele de
grup , att n intensitate i Accu- plin de spirit . Astfel cum rezult din figura 2 , precizia de identificare general a
fost ridicat . Un-doi -way Group ( MDD , SP , de control) de tip Exprimarea analiz ( fericit , suprat , trist ) repetate
de msur de variaie efectuate pe procentul de rspunsuri corecte a dat un efect principal semni - icant pentru tipul
exprimare , F ( 2 , 138 ) 49.18 , p 0.001 ; nici efectul principal pentru grup , F ( 2 , 69 ) 1 , nici interaciunea de grup
i de exprimare de tip , F ( 4 , 138 ) 2,04 , p .05 , a fost semnificativ . Teste t pereche efectuate pentru a examina
efectul principal pentru tipul exprimare a indicat c rata medie de acuratee a diferit semni ficativ - pentru feele
fericit , trist , i furios , toate ps 0.001 . Partic - ipants au fost mai precis in identificarea fericit dect feele furioase i
triste i mai precis in identificarea trist dect feele furioase .
Analize Emotion Intensitate
Att specificitate de diagnostic i a specificitii coninut HY- potheses prezis o interaciune semnificativ a grupului
i expres - Sion tip pentru identificarea expresii faciale de emotie . Pentru c am fost examinarea gradului de
intensitate a expresiei faciale - emo ionale necesare pentru identificarea corect a emoiei prezentat , ne-am limitat
analizele noastre la studiile n care expresiile faciale au fost identificate corect . Medii nscris de intensitate ale celor
trei grupuri de participani pentru expresiile fericit , furios , i trist sunt prezentate n figura 3.2
Figura 2. medie procent de identificri emoie corecte de expresii faciale realizate de participani diagnosticai cu
tulburare depresiva majora ( MDD ) , participanilor diagnosticai cu fobie sociala ( SP ) , i de control par participanii ( ctrls ) ca o funcie de valen a expresiei faciale . Barele de eroare reprezint o eroare standard .
Figura 3. medie intensitate emotionala a fetei Expres - con- identificate corect n timp de apsai tasta fcute de
participani diagnosticai cu tulburare depresiva majora ( MDD ) , participanii diagnosticai cu fobie sociala ( SP ) ,
precum i participanii de control ( ctrls ) n funcie de valen de expresie facial . Barele de eroare reprezint o
eroare standard .
Scorul de intensitate a expresiei faciale la momentul presei cheie au fost analizate prin dou ci Group ( MDD , SP ,
con - comand ) de tip Exprimarea analiz ( fericit , suprat , trist ) repetate de msur de variaie . Aceast analiz a
condus la un efect semnificativ principal pentru tipul exprimare , F ( 2 , 138 ) 125.41 , p .001 , care a fost calificat de
interaciunea semnificativ a prezis de grup i tip de exprimare , F ( 4 , 138 ) 3,66 , p 0.01 ; 3 efectul principal al
grupului nu a fost semnificativ , au fost efectuate F ( 2 , 69 ) 1. analize de monitorizare pentru a investiga dac
interaciunea n ambele sensuri obinut sprijinit ipotezele enunate .

Cele diagnostic Ipotezele de specificitate a prezis c MDD par - participanii s identifice feele triste anterior n
secvena emoie Dezvoltare - voltare i feele fericite mai trziu n secvena decat ar fi de participanti , cu SP i de
control de participani i c participanii SP -ar identifica feele furioase mai devreme n secvena de dezvoltare
emoie dect ar fi de MDD i nu - dezordonate participanilor de control . Pentru a examina aceste ipoteze , am
efectuat teste follow- up comparat participanilor MDD " scoruri de intensitate pentru fee vesele i triste cu cele ale
SP i control participanilor , precum i SP participanilor scoruri de intensitate pentru feele furioase cu cele ale
MDD i control participani.
n realizarea acestor analize , am vrut din nou pentru a minimiza posibilitatea ca rezultatele obinute ar putea fi din
cauza diferenelor de precizie . A fost important , prin urmare , pentru a se asigura c diferenele de grup de scoruri
de intensitate nu au fost afectate de grup difer - ences n rate de eroare . Dei am inclus doar raspunsuri corecte la
aceste analize i , dei nu a existat nici un efect principal al grupului
i nici o interaciune a grupului i de exprimare emoional n analiza ratelor de eroare , este totui posibil ca
diferentele de grup in rate de eroare ar confunda analiza nscris de intensitate dac scoruri de intensitate i rate de
eroare au fost corelate . Acolo - urmare , am adoptat o abordare conservatoare a analiza intensitilor de expresie
emoie de inclusiv ratele de eroare drept covariat . Cu aceast abordare , analizele noastre a dat informaii despre
diferenele individuale n intensitatea de emoie necesare pentru identificarea corect a feelor care nu este explicat
prin diferenele ntre ratele de eroare . Pentru ca am vrut sa examineze dac grup difer - ences n intensitile
necesare pentru a identifica n mod corect un sentiment specific ( fericire , de exemplu) ar putea fi explicat prin
diferenele individuale n exactitatea identificare a feelor care exprim care emoie ( de exemplu , fee fericite ) , am
nu a utilizat rata global de eroare cafactor covariabil dar , mai degrab , ratele de eroare specifice pentru fiecare
emoie separat . Prin urmare , n urma sus pe interaciunea semnificativ a Grupului exprimare emoional a descris
mai sus , am realizat analize separate ale covarian pe feele fericit , trist , i furios , folosind procentul de
rspunsuri corecte n fiecare dintre aceste categorii emoie drept covariat . Rezultatele acestor analize au indicat c,
dei participanii MDD nu a fost diferit de la SP i control participani la intensitatea de emoie necesar pentru a
identifica feele triste , F ( 1 , 69 ) 1 , au nevoie de o expresie emoional mai intens a identifica fee vesele decat a
facut SP i control participani , F ( 1 , 69 ) 4,46 , p 0.04 . Analizele de asemenea indicat faptul c participanii SP
necesar semnificativ - cativ mai puin intensitate a identifica expresii faciale de furie decat a facut de MDD i
control participani , F ( 1 , 69 ) 4,95 , p 0.03 . Astfel , n timp ce participanii MDD necesar mai mult intensitate
ntr-o expresie facial pentru a identifica n mod corect fericire , participanii SP nevoie de o expresie mai puin
intens facial pentru a identifica n mod corect anger.4
Ipoteza specificitate coninut a prezis c n timp ce MDD participanii ar avea nevoie de mai puin de intensitate a
identifica trist dect feele furioase , participanii SP ar avea nevoie de mai puin de intensitate a identifica suprat
dect fee triste . Teste t pereche efectuate n fiecare dintre cele trei grupuri sprijinit aceste ipoteze . Participantii de
control nu au fost caracterizate prin diferite scoruri de intensitate pentru trist fa de feele furioase , t ( 24 ) 1. n
schimb , i cum a prezis , participantii MDD necesar expresii semnificativ mai puin intense pentru a identifica trist
dect feele furioase , t ( 20 ) 3,23 , p . 01 , i participanii SP necesar expresii semnificativ mai puin intense pentru
a identifica suprat dect fee triste , t ( 25 ) 2,03 , p .05 .
discuie
Studiul a fost conceput pentru a examina funcionarea distorsiunilor - depresie asociate i asociate anxietate nidenti
ficarea - sau eticheta expresii faciale de emotie cu o sarcin n care se confrunt sunt prezentate cu un grad crescut
de intensitate emotionala . Rezultatele sprijinit n mare msur ipotezele noastre . n ceea ce privete specificitate de
diagnostic , dei participanii MDD nu a fost diferit de participani non- MDD i SP n intensitatea necesar pentru
a identifica expresii faciale triste de emotii , au re - quired semnificativ mai mare intensitate a identifica sau eticheta
expresii fericite decat a facut atat SP corect i participanti de control ( Hy - pothesis 1a). Mai mult dect att , aa
cum a prezis , participantii SP necesar semnificativ mai puin intense expresii pentru a identifica n mod corect feele
furioase decat a facut atat MDD i participanii non - MDD ( Ipoteza 1b ) . Astfel , am obinut dovezi pentru
specificitate de diagnostic de distorsiunile n identificarea feelor emoionale pentru ambele MDD i SP participani .
n mod similar , n ceea ce privete specificitate coninut , am constatat ca participantii MDD necesar expresii mai
puin intens pentru a identifica n mod corect trist dect feele furioase , n timp ce participanii SP necesar mai puin
intensitate a identifica corect suprat dect fee triste ( Ipoteze 2a i 2b ) ; participanti de control non- MDD nu
prezint identificarea diferenial a celor dou faciale Expres - SION negative. Astfel , am obinut , de asemenea,
dovezi de specificitate coninut n identificarea informaiilor emoionale prin MDD i SP par - participanii .

Considerat n mod colectiv , prin urmare , rezultatele prezent indic faptul c depresia i SP sunt asociate cu
prejudecile specifice n identificarea sau etichetarea expresii faciale de emotie . Interesant , persoanele fizice
deprimat nu identific expresii emoionale triste la o intensitate mai mic dect face persoane nondepressed ; mai
degrab , aceasta prejudecat depresiv este mai bine conceptualizat ca o prejudecat specific n identificarea
expresii faciale pozitive .
Acest studiu este primul care a folosit filme de chipuri transformat - calculator pentru a examina prejudeci n
participani diagnosticai cu MDD sau SP . In studiile anterioare privind identificarea emoie , participantii au fost
typ - a cerut din punct de vedere a clasifica i / sau judeca intensitatea diferitelor expresii emoionale , precum i
diferenele individuale n precizia de identificare sau la ratinguri de intensitate au fost evaluate ( de exemplu , Hale ,
1998; Persad & Polivy 1993 ) . n studiul de fa , participantii au fost prezentate cu fee care au exprimat grade tot
mai mare de intensitate - emo ionale i au fost necesare pentru a indica data la care au fost capabili s identifice
emoia pe care a fost n curs de dezvoltare . Noi credem c acest tip de sarcin permite o evaluare mai ecologic
valabil de prejudeci de identificare decat sarcini care prezint participanii , fie cu full - intensitate expresii faciale
emoionale prototipice din seturile de imagine standardizate sau cu fee schematice . n viaa de zi cu zi , oamenii se
confrunt cu informaii care cuprinde o gam larg de intensitate emoional , i este probabil ca diferenele
individuale n etichetarea corect expresii emotionale de mic intensitate i modificri subtile n expresii faciale de
emotie sunt predictori puternice de functionare interpersonale dect identificarea exact de o expresie emotionala de
mare intensitate . Rezultatele noastre indica faptul ca participantii MDD necesita mai intense expresii faciale fericit ,
n scopul de a eticheta corect o fata la fel de fericit decat a facut SP i control partic - ipants . n schimb ,
participanii SP au fost identificate corect ex- pressions suprat la o intensitate mai mic emotionala decat a facut
MDD i de control de participani . Aceste rezultate sunt in concordanta cu rezultatele de la singurul studiu realizat
pn n prezent n care identificarea emoie a fost evaluat pentru diferite intensiti ale expresii faciale in
participanii depresivi. Surguladze i colab . (2004 ) a prezentat persoanelor fizice deprimat cu 50 % i 100%
intensiti de expresii faciale fericit i trist si a constatat ca participantii cu depresie au fost mai putin probabil decat
au fost controale pentru a eticheta intensitatea de 50 % se confrunt cu la fel de fericit . Studiul extinde aceast
concluzie prin evaluarea corect identificat - ficarea sau etichetarea emoie n schimbarea treptat facial
expresii . Aceast procedur permite evaluarea nu numai dac participanii de depresie pot identifica expresii subtile
de emoii , dar , de asemenea , dac participanii deprimat sunt sen - insensibilitii la modificari subtile in expresii
emotionale . Luate mpreun , aceste rezultate sugereaz c n timp ce depresia este asociat cu prejudeci specifice
n identificarea subtile fericite faciale Expres - SION , SP este asociat cu prejudecile specifice n identificarea
expresii faciale furioase subtile . Trebuie remarcat , totui , c aceast sarcin nu poate diferenia ntre diferenele de
grup de percepie sau detectarea de la debutul de o emoie i de grup diferene n criteriul rspuns folosit pentru a
identifica i eticheta o emoie . Sunt necesare studii viitoare pentru a clarifica dac rezultatele obinute au fost
cauzate de deficite perceptive sau din cauza diferenelor n nivelul de certitudine subiectiv necesar pentru a face o
identificare a unui anumit emoie . Aceasta i alte limitri ale sarcinii fee transformat sunt discutate n detaliu mai
jos .
Prezentele Rezultatele sublinia utilitatea n cercetare clinica de a prezenta o secven de chipuri transformat calculator , pentru a evalua rspunsurile la exprimarea emoiilor . O sarcin similar a fost descris recent de
Niedenthal et al . ( 2000, 2002 ) . Spre deosebire de prezenta procedur , Niedenthal i colab . ( 2000) a cerut
participantilor sa joace filme pe propria vitez folosind un bar alunecare care le-a permis s mearg nainte i napoi
ntre feele neutre i complet emoionale . i poate mai important , Niedenthal et al . ( 2000) cere participanilor s
indice offset , mai degrab dect debutul , de expresii emotionale . Dei evaluarea diferenelor - indi individual de
percepie a diferena de emoie este un subiect important pentru anchet , n sarcina Niedenthal lui a fost DIF - ficult
a exclude caracteristicile cererii i de rspuns general explicaii prtinire . Numai ntr-o versiune debut a acestei
sarcini , aa cum este utilizat n studiul de fa , poate fi solicitat participanilor s identifice emoia se declar
detectare . Cu toate acestea , Niedenthal i colab . ( 2000) au gsit dovezi ale distorsiunilor - starea de spirit
congruent : participanilor percepii raportate de expresii faciale de emotie au fost afectate de starea lor emoional
indus . Comparativ cu participanii la o stare stare de spirit trist , cele intr-o stare stare de spirit fericit raportat
expresii fericit ca lungite mai ca feele fericite iniial sa transformat n fee neutre . Considerat colectiv , aceste
rezultate indic faptul c acest tip de expresie facial morphing sarcin pot fi folosite n mod eficient pentru a evalua
diferenele individuale n identificarea de fee emoionale .
n ciuda faptului c sarcina noastr diferit de la un numr de moduri de cele utilizate n studiile anterioare
examinarea distorsiunilor din identifica - rea de expresii faciale emoionale n depresie , rezultatele noastre poate fi

totui integrat cu constatarile din aceste investigaii . De exemplu , n conformitate cu rezultatele de la alte studii ( de
exemplu , Ridout et al, 2003 ; . . Walker et al , 1984) , rezultatele prezent nu susin ipoteza c depresia este
caracterizat printr-un deficit general de identificare emoie sau etichetare. Mai degrab , prezenta concluziile
sublinia importana diferenierii expresii emotionale : Dei participanii MDD din prezentul studiu au fost
identificate corect feele furioase i triste ct mai devreme n secvena de expresiv ca a facut participantii de control ,
au durat mai mult dect a fcut SP sau participanii de control pentru a identifica fee vesele . Dei prezenta
rezultatele nu susin concluziile anterioare, care sugereaza ca depresia se caracterizeaz prin identificarea rapid i
precis a expresii faciale triste ( de exemplu , Gur i colab . , 1992) , ele se adauga la o literatura in crestere care
indic faptul c depresia este caracterizat n primul rnd prin dificulti n identificarea pozitiv afecteaz ,
poate chiar mai mult dect de prejudeci n identificarea de negativ afecteaz ( de exemplu , Deveney & Deldin ,
2004; Gilboa - Schechtman , Erhard - Weiss , si Jeczemien , 2002; . Surguladze et al , 2004) . De exemplu , Suslow
i colab . ( 2001) a constatat c n timp ce participantii depresie i de control nu difer n latene lor de a detecta
feele triste ntr-un afiaj de fee schematice , participantii deprimat au fost semnificativ mai lent decat au fost
controale pentru a detecta fee fericite . ntr- o sarcin discriminare emoie , Gur et al . ( 1992) a constatat c tendina
de a interpreta greit chipuri vesele ca pacientii cu depresie cel mai bun discriminate din controale neutre . n mod
similar , Gilboa - Schechtman i colab . ( 2002) a constatat c depresia este asociat cu memorie a scazut de expresii
faciale fericit , i Deldin , De - veney , Kim , Casas , iar cel mai bun (2001 ) au descoperit dovezi pentru a scazut
N200 legate de eveniment potenial creier ca rspuns la feele pozitive n depresie, sugernd scderi ale alocrii
resurselor pentru codificarea acestor stimuli faciale - starea de spirit incongruent .
Dintr-o perspectiv mai teoretic , este de remarcat c aceste constatri ale rspunsuri problematice ntre indivizi
deprimat , dar nu ANX - dii la expresii faciale pozitive sunt n concordan cu modelul tripartit de depresie si
anxietate , n care depresia , dar nu anxietatea , este postulat a fi caracterizat prin niveluri sczute de afectarea
pozitiv ( Clark & Watson , 1991; Watson , Clark , i colab , 1995; . . Watson , Weber , i colab , 1995) . Interesant ,
reformulri recente ale tripartit modelului postuleaza ca atat pentru depresie i SP difer de alte tulburri de
anxietate , fiind caracterizat de pozitiv nivelul afecta ( Brown , Campbell , Lehman , Grisham , i Mancill , 2001;
Brown , Chorpita , i Barlow , 1998 ; Mineka , Watson , & Clark , 1998) . n studiul de fa , ns , numai depresie a
fost char - acterized de o prejudecat n identificarea expresii fericite . Acest model de rezultate ar putea reflecta
diferene importante ntre experiena afecteaz i identificarea afecteaz n altele . Acesta va fi important in cercetare
viitoare examinarea prelucrare prtinitoare a informaiilor n depresie i SP c att experiena i identificarea pozitiv
afecteaza fi evaluate .
Rezultatele noastre sugereaza ca SP este asociat cu identificarea timpurie a expresii faciale furioase . Rezultatele
studiilor folosind chipuri emotionale pentru a examina distorsiunile atenionale n SP sunt amestecate . n timp ce
unele anchetatorii au gasit dovezi ale vigilen en- neprotejate pentru feele furioase ( de exemplu , Mogg , Philippot
, si Brad - Ley , 2004) , alti cercetatori au raportat ca participantii cu SP evita prezeni la feele furioase (de exemplu
, Chen , Ehlers , A . , Clark , & Mansell , 2002; Mansell , Clark , Ehlers , & Chen , 1999) . Este im portant , pentru a
sublinia aici c studiul de fa a fost proiectat pentru a evalua deviatiilor la identificarea expresiilor emotionale
subtile , mai degrab dect distorsiunile atenionale sau mai departe de full - intensitate expresii faciale de emotie .
Rezultatele noastre sunt n concordan cu rezultatele de la studiile anterioare examinarea identificarea de emoie n
participani SP . De exemplu , Winton i colab . (1995 ) a constatat social indivizii anxioi s prezinte o prejudecata
spre identificarea scurt prezentat fee negative, i neutre negativ , i Gilboa - Schechtman , Foa , i Amir ( 1999) a
constatat ca pacientii cu SP au fost mai rapid pentru a detecta feele furioase dect fee vesele ntr-o matrice de fee
neutre .
Dei sarcina - fete transformat ne permite s evalueze aspecte noi de la identificarea expresii faciale de emotie in
tulburari psihologice , ar trebui s notm c exist limitri ale acestei sarcini . n primul rnd , pentru c aceast
sarcin evalueaz - subjec tive hotrrilor participanilor de la debutul de emoii n schimbarea treptat expresii ,
participanii sunt liberi s rspund n orice moment n
secven de dezvoltare emoie . Deoarece participanii nu sunt obligai s fac o judecat la un anumit punct , sarcina
nu poate diferenia ntre diferenele de grup n percepia sau DETEC -TION de la debutul de o emoie i de grup
diferene n criteriul rspuns folosit pentru a identifica i eticheta o emoie . De exemplu , participanii MDD ar
putea detecta debutul unei emoii n acelai punct ca participani non- MDD , dar s-ar putea necesita expresii mai

intense nainte de a fi suficient de siguri de detectare lor pentru a identifica emoia . n cazul n care rezultatele
noastre , cu toate acestea , a fost din cauza participanilor MDD folosind un criteriu rspuns mai conservatoare
pentru toate emoiile dect participanii din celelalte grupuri, ne-am fi ateptat amndoi s solicite expresii - emo
ional mai intense pentru identificare i pentru a face mai puine erori de -TION identifica n general. Nici una dintre
aceste condiii a fost ndeplinit . Nu numai c nu exist efecte de grup semnificative sau interaciuni n datele de
precizie , dar , n plus , a existat o tendin de MDD par - participanii s solicite mai puin intensitate decat a facut
celorlalti participanti pentru a identifica feele triste . De asemenea, limitat analizele noastre ratingurilor de
intensitate de rspunsuri corecte , si am folosit diferenele individuale n precizia drept covariat . Avnd n vedere
aceast strategie analitic , suntem ncreztori c rezultatele obinute nu sunt datorate unei difere - ence general
criteriu rspuns ntre MDD , SP , i participanii de control .
Dei un general prejudecat rspuns explicaie nu pare s fie realist , este posibil ca aceste rezultate se datoreaz
diferenelor de grup n criteriul de rspuns pentru anumite franco pressions emoionale . De exemplu , participanii
MDD ar putea prezenta un criteriu rspuns mai conservatoare numai pentru fee vesele ; c este, s-ar putea avea
nevoie de mai mult ncredere n percepia lor de expresii fericite nainte de a rspunde , care necesit o intensitate
mai mare a expresiei emoionale s fie suficient de ncreztor pentru a eticheta ca fericit . Chiar dac o astfel de
explicaie rspuns - criteriu este viabil n cadrul durat rezultatele obinute , ns , diferene - stimul specific i diagnostic specific de la identificarea corect a expresiilor subtile ale emoiile sunt totui de un interes considerabil Theoret iCal pentru a nelege identificarea stimuli sociali n SP i depresie . Studii anterioare care investigheaz
identificarea expresiei faciale de emoie n depresie au oferit sup - port pentru ambele diferenele de percepie de
expresii emoionale ( Surguladze et al, 2004 ; . . Suslow et al , 2001) i dificulti n identificarea i etichetarea
emoiilor specifice ( de exemplu, , Bouhuys .a., 1999a ; . . Suslow et al , 2001) . ntr-adevr , anomalii n
identificarea i etichetarea corect i la timp a expresiilor faciale ale emotiilor sunt susceptibile de a avea consecine
negative pentru armare social , pentru percepia atitudinilor altor persoane , precum i pentru reglementarea
comportamentului n interaciuni sociale ( Geerts & Bouhuys , 1998 ; Hale, 1998; Persad & Polivy , 1993) . Prin
urmare , distorsiunile n etichetarea expresiilor faciale au fost asociate cu Depres - siv persistente episoade (
Bouhuys et al . , 1999a ) i recidiva ( Hale , 1998 ) . n concluzie , noi credem c exist dou explicaii viabile pentru
constatarile noastre depresie asociate : participanii Fie MDD nu percepdebutul expresii fericite ct mai devreme n
secvena dezvolta - mental la fel ca ceilali participani , sau MDD partic - ipants face detecta debutul expresii
fericite nc fac participani non- MDD dar ntrzie rspunsul lor de identificare pn cnd acestea sunt mai
ncreztori n exactitatea lor . Sunt necesare cercetri viitoare pentru a diferenia aceste dou mecanisme . Cu toate
acestea , avnd n vedere importana social a detecta n mod corect i identificarea expresii - emo ionale i natura
inerent ambiguu de emoie expresii emotionale mai ales atunci cnd acestea sunt de mic intensitate , este posibil ca
dificulti n oricare dintre aceste mecanisme au consecine detri - mentale pentru interaciunile sociale .
O a doua limitare a sarcinii - fee transformat este c noi incluse in - un singur emoie pozitiv , o expresie facial de
fericire . Prin urmare , hotrrile fericire n aceast sarcin a fost mai uor s fac pentru toi participanii decat au
fost hotrri ale altor emoii . Dei acest aspect al designului , este dificil s se compare direct intensitile care au
fost necesare pentru a identifica chipuri vesele cu intensitile necesare pentru a identifica alte expresii , este
important de menionat faptul c aceste comparaii specifice nu au fost punctul central al acestui studiu . De fapt , nu
am compara expresii fericite la expresii negative testarea nicidiagnostic- sau ipotezele coninut specificitate . Am
comparat intensiti ale celor trei grupuri participante separat pentru fiecare emoie pentru a testa ipotezele de
diagnostic - specificitatea , i am comparat intensiti de fee furioase i triste pentru a testa ipotezele coninut
specificitate .
Un al treilea limitare implic rata de prezentare a stimulilor . Sato i Yoshikawa ( 2004) a demonstrat recent c ratele
mai mari de prezentare (100 cadre / s pentru fee vesele i 25 de cadre / s pentru fee triste ) au fost votate ca fiind
cele mai naturale . Mai mult dect att , rezultatele raportate de Kamachi i colab . ( 2001) sugereaz c viteza de
prezentare afecteaz percepia debutul diferitelor II - emo . n studiul de fa am prezentat feele transformat la o
rat de 2 cadre pe s , pentru a permite participanilor s rspund , i este posibil ca noi sacrificat naturalee , n
scopul de a permite participanilor pentru a ntrerupe secvena . Cercetarile viitoare s-ar putea cile n mai sistematic
rolul de ori de prezentare n debutul percepute de emotii diferite .
O a patra limitare este c aceleai fee au fost prezentate de mai multe ori , ceea ce ar putea duce la familiaritate cu
clemele prezentate . Este important de remarcat , totui , c nu am gsit un efect de vizionarea repetat a clipurilor
de pe ambele corectitudine sau de valen hotrrilor Inten sitatea - atunci cnd se compar rspunsurile la prima i a
doua jumatati ale sarcinii . Mai mult dect att , pentru c am jittered progresia de intensitate emoie n fiecare

secven , participanii nu au vzut exact acelai clip dinamic de dou ori . n cele din urm , pentru c participanii
MDD in studiul nostru a raportat scoruri STAI uor mai ridicate dect facut participanti SP , este posibil ca grupul
MDD a fost caracterizat de depreciere mai mare dect a fost grupul SP . Este important s subliniem , totui , c
acest grup potenial difer - ence n depreciere nu explic semnificativ interaciunea de grup i expresia facial a
obinut n acest studiu .
n concluzie , rezultatele prezent indic faptul c participanii MDD i SP prezint deviatiilor specifice n
identificarea lor de expresii faciale - emo ionale . Aa cum am descris mai devreme , faciale Expres - SION de
emoie furniza informaii importante care ghideaz comportamentul nostru n interaciunile sociale . Indivizii
folosesc expresii faciale ale altora ca indicii pentru a reglementa comportamentul lor , ca indicatori de succes n
timpul ncercrilor de a reglementa emotiile altora , i reflecii ca importante ale atitudinile altora . Pentru persoanele
diagnosticate cu SP , tendina lor de a demonstrat la iden - tify corect sau etichet se confrunt exprim chiar o
intensitate sczut de emoie ca suprat ar putea contribui astfel la anxietate i conduce la evitarea comportament n
situaii interpersonale ( Clark & Wells , 1995; Juster & Heimberg , 1998) . n mod similar , pentru persoanele cu
depresie , ntrzierea strated - demon n identificarea sau etichetarea corect se confrunt cu la fel de fericit ar putea
duce la scderea percepiei de armare sociale i atitudini pozitive n partenerii lor de comunicare , la rndul su,
deteriorarea reglementarea lor de comportament social ( Hess i colab , 1988; . Salovey & Mayer , 1990) . n special
, acest prejudecat ar putea determina persoanele deprimate , n raport cu persoane fizice nondepressed , de a judeca
n - teractions sociale mai puin pozitiv , de a percepe partenerii lor de interaciune ca fiind mai puin bine neles , i
de a evalua situatii sociale ar fi mai puin pozitiv ( Fisher - Beckfield & McFall , 1982; Gotlib & Asarnow , 1979) .
n general , prin urmare , incapacitatea relativ a persoanelor fizice deprimat pentru a identifica sau eticheta exact si
sa raspunda la modificari subtile in expresii faciale pozitive afisate de partenerii lor de interaciune pot contribui la
interpersonale difficul - legturi i deficiene n diferite aspecte ale funcionrii sociale pe larg documentate ( de
exemplu, , Gotlib & Hammen , 1992) .

1 Includerea feelor frica nu a modificat rezultatele analizei de ansamblu a variaiei . Nu au fost gasite diferente de
grup in ratele de eroare pentru feele frica , F ( 2 , 71 ) 1 .
2 Includerea feelor frica nu a modificat rezultatele analizei de ansamblu a variaiei . Nu diferente de grup in
intensitate emotie au fost gasite pentru identificarea fricii se confrunt , F ( 2 , 71 ) 1,44 , p .05 .
3 Se obin rezultate similare , dac includem rata de eroare global ca un covariat :interaciunea de grup i de valen
rmne important , F ( 4 , 136 ) 3,67 , p 0.01 .