1.

Fazele punerii in fabricatie a unui produs

-proiectarea produsului in urma caruia rezulta proiectul tehnic de executie
-proiectarea tehnologica de executie
-proiectarea SDV
-realizarea experimentelor si omologarea seriei
-realizarea experimentelor prototipului
2.Calitatea unui produse se proiecteaza numai dupa ce proiectul si tehnologia de
executie au fost verifiacate prin realizarea prototipului si a seriei o reusind sa se
obtina parametrii prevazuti cu datoriile existente in intreprinderea respectiva si se
poate spune ca este pregatit de fabricatie
3.Tipuri principale de productie, acestea se clasifica in functie de volum:
-Productie de unitate
-Producite de serie
-Productie de masa
Productia de unitate presupune executia unui numar mic de produse de regula
complexe sau chiar al unei singure bucati.
Productivitatea este de regula redusa iar costurile ridicate.
Productia de serie presupune executia unor loturi de produse,operatiile fiind repetate
periodic,se pot folosi masini specializate si scule adecvate care determina cresterea
productivitatii si reducerea costurilor.
Acesta este cel mai raspandit tip de productie.
Productia in masa care presupune executia unor cantitati mari in mod continuu pe o
perioada lunga de timp.
In acest caz productia este foarte mare si costurile sunt minime.
4.Procesul tehnologic .Definiti operatia, trecerea tehnologica.
PROCESUL TEHNOLOGICreprezinta cea mai importanta parte a procesului de
productie si cuprinde totalitatea operatiilor si fazelor concomitente sau succesive
necesare fie ptobtinerea unui produs,fie pt exploatare,intretinere sau reparare.
In general un procesul tehnologic este constituit din actiuni.
Actiunile din activitati iar activitatile din operatii.
OPERATIA TEHNOLOGICAeste cea mai importanta subdiviziune a procesului
tehnologic care se indeplineste la un singur loc de munca asupra unui obiect sau mai
multe obiecte de catre un operator uman sau automat(mecanic,electric) sau o echipa
de lucru cu un anume set de unelte fara trecerea la alta munca.
Operatiatehnologica este construita din faze:
-degrosare
-finisare
-gaurirea(pe strung)
TRECEREA TEHNOLOGICA reprezinta acea parte a procesului care se repeta identic si
se executa la o singura deplasare a sculei pe o suprafata de prelucrat .
5.Principiile tehnologiei de baza
Tehnologitatea esteprincipiul pe baza caruia se alege forma piesei si a materialului
asa incat procesul tehnologic sa fie cat mai simplu.
Interschimbabilitatea este principiul conform caruia o piesa trebuie sa permita
oricand inlocuirea cu alta de acelasi fel.
Optimul tehnico-economic este un principiu potrivit caruia un process tehnologic
trebuie sa conduca la obtinerea caracteristicilor tehnice impuse producatorului cu
cheltuieli minime.
6.Explicati semnificatia simbolurilor
SR -standard roman1918
STAS -Standard de Stat (dupa1918)
SR EN- Standard roman identic cu standardul European
SRISO- Standard roman identic cu standardul intern
SRCEI- Comisia Electrotehnica Internaionala
7.Proiectul de executie al unui produs
Elementele de care tin seama in proiectarea procesului tehnologice sunt:
-caracterul productiei
-utilajul disponibil
-semifabricate folosite
-calificarea fortei de munca
-cond de munca
Documentul de baza pentru elaborarea procesului tehnologic este proiectul de
executie al produsului, care trebuie sa cuprinda desenul de ansamblu, desenele de
subansablu pentru fiecare reper, caietul de sarcin, memorial tehnic etc.
Elementele de care se tin seama la proiectarea procesului economic:
-in functie de volum:
productie de unicate si productia de serie mare
8.Documentatia tehnologica a executiei unui produs
-planul de operatii
-filmul tehnologic al operatiei

-nomenclatorul de piese
Prin documentatie tehnologica se intelege totalitatea decoumentelor de uz intern ale
unei intreprinderi prin care se sistematizeaza elementele procesului tehnologic.
Planul de operatii se alcatuieste avand ca element de baza operatia tehnologica.
Planul se refera la o singura piesa si prezinta operatiile de executie in succesiunea lor
in procesul tehnologic.
Operatiile sunt tratate fiecare in parte amanuntit punand la indemana executantului
toate detaliile necesare unui intelegeri clare la modul in care trebuie executata piesa.
9. Fluxul tehnologic reprezinta lista operatiilor in ordine cronologica la care este
supusa o piesa sau subansamblul de la intrare, ca material, pana la iesire ca piesa
finite.
Este traseul,drumul pe care trebuie sa-l urmeze fiecare piesa de la intrare la
semifabricat pana la iesire la piesa finita.
Poate fi in serie,si in acelasi timp in paralel, cu alte piese cu care acestea se
asambleaza.
Trasarea tablei->debitare ->roluire->sudare ->tratament termic ->prelucrare
mecanica(strunjire, frezare) ->debitare ->stantare ->debavurare ->impachetat >cosole DAM(cu spada) ->asamblare.
10.Fluxul tehnologic in banda se caracterizeaza executand la loc de munca aceleasi
operatii.
Liniiile tehnologice in banda reprezinta ansamblul de masiniinstalatoare si mijlocul de
transport dintr.o sectie de fabrici dispuse in ordinea de succesiune a operatiilor:
-linii tehnologice in flux
-manuale
-mecanizate
-robotizate
Procesul tehnologic in flux, in linie sau in banda se caracterizeaza prin executarea lor
la locurile de munca a acelorasi ecuatii (produsul masa) sau a unor operatii
asemanatoare la produsele de serie.
Liniile tehnologice in banda reprezinta ansamblul de masini unelte, instalatii si
mijloace de transport dintr-o sectie de fabricatie dispuse in ordinea de succesiune a
operatiilor procesului tehnologic.
Forma de organizare a procesului tehnologic in banda este cea mai inalta forma de
fabricatie.In functie de nivelul de inzestrare tehnica avem limite tehnologice in flux,
manuale mecanizate, automatizate sau robotizate.
In functie de felul in care se succed diferite tipuri de obiecte ale muncii se deosebesc cu
linii de flux continuu si intermitent.
LIF continuu sunt linii fara stationari aleobiectelor de munca
LF intermitente permit sa se fabrice alternativ, de regula pe loturi piese sau produse
diferite atunci sand volumul pieselor de un anumit fel este suficient de mare pt a
incarca complet o linie tehnologica.
In intreprindere de masini si aparate tehnologice sunt in flux complexe, stantari,
asamblari,
acoperiri galvanice, vopsiri.
11.Controlul tehnic de calitate se compune din totalitatea verificarilor care se
efectueaza asupra pieselor, subansamblelor si produselor finite si prin care se
stabileste concordanta parametriclor obtinuti in procesu de fabricatie cu parametrii
proiectati , ceruti prin proiectare.
Operatiile de control se executa conform fiselor tehnologice prevazute sau stabilite de
tehnologi pe baza desenelor de executie si a caracteristicilor tehnice impuse.
Regula: Tehnologul trebuie sa prevada operatiile de control astfel incat sa se poata
releva eventualele defecte survenite in procesul tehnologic.
Operatiile de control se prevad dupa cele mai importanta operatii in procesul de
productie astfel incat sa se respecte dimensiunile si parametrii de baza pentru a putea
continua fluxul de productie.
12.Alegerea variatiei optime a procesului tehnologic
Un tehnolog are mai multe varinate in alegerea procesului tehnologic, dintre acestea
se alege cel mai economic, care are minim de cheltuieli si care asigura o durata mare
de viata a produselor, cu retributia fortei de munca.
13. Norma tehnica de timpreprezinta durata de timp necesara pentru executarea unui
produs, aceasta fiind alcatuita din:
Timpul de pregatire incheiereT , reprezentand timpul in care executantul studiaza
pi

documentatia de executie, pregateste conditiile necesare executarii acesteia (reglarea

masinii, montarea sculelor si SDV - urilor etc.) si timpul dupa terminarea lucrarii
necesar aducerii locului de munca in starea initiala; T depinde de organizarea locului
pi

de munca, de constructia masinii-unelte, de complexitatea piesei care se prelucreaza,

cat si a SDV-urilor folosite;
Timpul operativT , reprezentand timpul in care executantul modifica obiectul muncii
op

din punct de vedere cantitativ si calitativ;

Timpul de deservire a locului de munca T , reprezentand timpul in care executantul
dl

asigura, intr-un schimb de munca, mentinerea in stare de functionare a utilajelor si

sculelor, organizarea si aprovizionarea, ordinea si curatenia locului de munca;

Timpul de intreruperi reglementare T , reprezentand timpul in care procesul muncii

ir

este intrerupt pentru odihna si necesitatile firesti ale executantului, precum si timpul
de intreruperi conditionate de tehnologie si de organizarea muncii.

Dimensiunile limitasunt cele doua dimensiuni indicate de proiectant pe desen sub

forma abaterilor si anume:
Dimensiunea limita maxima D ;
Dimensiunea limita minima D

14.Reprezentati grafic corelatia cost-precizie Grafic

-in zona 1 la o mica crestere a preciziei avem o variatie mare a costului deci costul
creste foarte mult
-in zona 2 avem o proportionalitate intre cost si precizie
-in zona 3 constatam ca scaderea preciziei nu mai antreneaza o scadere semnificativa
a pretului, deci se poate vorbi de o precizie economica de prelucrare pt un produs dat.
Deci vom numi zona 2 zona optima de prelucrare.

max

min

Dimensiunea efectivaEeste dimensiunea realizata prin executie a carei valoare se

obtine prin masurare.
Dimensiunile pieselor fabricate prezinta abateri care trebuie sa se inscrie in limitele
prevazute, altfel piesa poate deveni rebut.
Abatereaeste diferenta dintre o dimensiune (efectiva, maxima etc.) si dimensiunea
nominala corespunzatoare;
Abaterea efectivaAeste diferenta dintre dimensiunea efectiva si dimensiunea
nominala: A = E N
Abaterea superioara A este diferenta dintre dimensiunea maxima si dimensiunea
nominala: A = D
s

max

Abaterea inferioara A este diferenta dintre dimensiunea minima si dimensiunea

Cost

nominala: A = D
i

15. Dimensiunea nominala Neste valoarea de baza in caracterizarea unei anumite

dimensiuni, inscrisa in desenul de executie, valoare independenta de abaterile permise
si conditiile tehnice.

Abaterile pot fi pozitive, negative sau nule si se noteaza in felul urmator:

N

min

As
Ai

;N

0
Ai

;N

As
0

; NA

Toleranta-valoarea dinante stabilita a int de variatie a dimensiunii limita

Jocul- diferenta dintre diametrul efectiv al alezajului diametrul arborelui
Strangerea-diferenta dintre diametrul efectiv al arborelui si dimetrul efectiva a
alezajului cand N>D.
Strangerea maxima cand diametrul e maxim si alezajul minim .
Ajustuajul- reprezinta ansamblul arbore alezaju din punct de vedere al raportului in
care se gasesc cele 2 piese

Abateri de la rectilinitate Abateri de la circularitate

16.Abateri de forma si pozitie
Abaterea de formareprezinta abaterile unui element (forme, suprafete, profil) fata de
cea a elementului adiacent corespunzator.
Suprafata adiacenta este suprafata ideala, de aceeasi forma cu cea data, tangenta la
suprafata reala, inspre partea exterioara.
Abaterile de forma pot fi: abateri de la rectiliniaritate( - 0,1 ), abateri de la
circularitate( o 0,02), abateri de la planitate ( 0,3 / 3000*100), abateri de la
cilindricitate ( o 0,1 / 100)

Pre
23
17.Rugozitatea Suprafetelor este una din abaterile geometrice care caract starea reala a unei
cizi
suprafete si reprezinta ansamblul de nereguli a acelei suprafete.
Neregulile care produce aceste zbatari sunt :
e
-rizuri
-urme de scule
-smulgeri de material
-goluri
Existenta acestor neregului in cond de funct mai severe se pot creea anumite problem
-micsoratrea suprefetei de contact
-inrautatirea cond de frecare duce la o uzare premature a supraf care prezinta o miscare relative
una fata de alta
Profilul trebuie sa aiba forma profilului geometric:-suma coordonata trebuie sa fie minima
18. Prelucrarea prin aschiere.
Strunjirea este operatia de prelucrare prin aschiere a suprafetei exterioare sau inferioare a pieselor,
ce reprezinta in general corpuri de rotatie, cu ajutorul cutitelor, pe maisini unelte din categoria
strungurilor.
Piesa de prelucrat executa o miscare de rotatie iar scula executa o miscare de avans.
Strunjirea se poate realize intr-una sau mai multe treceri in decursul carora se realizeaza
degrosarea, semifinalizarea, finisarea.
Strungurile sunt de mai multe tipuri in funcite de dsetinatie:
-Strung normal
-Strung carusel
-Strung revolver
-Strung frontal
-Strung de copiat
-Strung cu mai multe cutite
Frezarea este procedeul de prelucrare prin aschiere a suprafetelor plane, cilindrice sau profilate, cu
ajutorul unor scule cu mai multe taisuri numite freze.
Masinile unelte fiind denumite masini de frezat.
Scula realizeaza o miscare de rotatie iar piesa de prelucrat executa o miscare de avans. Frezele se
clasifica dupa dupa forma suprafetelor de prelucrat putand fi:
-Freze cu dinti drepti

Abateri de la profil

Abaterea de pozitie este abaterea de la pozitia nominala a unui element (suprafata

axa plana) fata de axa de referinta sau abaterea de la poziti nominale, reciproca
elementelor respective.
Pozitia nominala este pozitia elementelor geometrice determinata prin cote nominale,
liniare sau unghiulare, fata de o baza de referinta sau fata de elemente dereper.
Cele mai adese abateri de pozitie sunt :
-abaterea de la axialitate( pt ca partile
unei piese nu sunt coaxiale) o 0,2
-abaterea de la paralelism // 0,1
-abaterea de la perpendicularitate 0,1
-abaterea de la simetrie 0,2
EXEMPLU: suprafata adiacenta -> suprafata ideala identica de aceeasi forma tangent
la suprafata reala

-Freze cu dinti inclinati

-Freze disc
-Freze deget
-Freze cilindrico-frontale
-Freze profilate
Rabotareaeste procesul de prelucrare prin achiere a suprafetelor cu scule aschietoare de tipul
cutitelor pe masini unelte numite masini de rabatat.
In general prin rabotare se prelucreaza suprefete plane precum si diferite forme de canale.
La masinile de rabatat miscarea principala de achiere este o miscare rectilinie alternativa formata
din doua cure.
Cursa activa in care se efectuiaza preluarea de matrial de pe suprafata piesei de prelucrat si o cursa
in gol in care cutitul revine la potitia initiala.
In functire de cine executa miscarea principala de aschiere se definesc doua tipuri de raboteze:
a.Masini de rabatat longitudinale-Raboteze-miscarea principala de aschiere este efectuata de piesa
de prelucrat care se deplaseaza impreuna ce masa masinii, iar miscarea de avans este executata de
cutit.
b.Masini de rabatat transversalepinguri-micarea principala de aschiere este executata de scula in
timpul cursei active;
Raboteza se folosete pentru prelucrarea de materiale la care predomina lungimea.
Mortezareaeste procesul de prelucrare prin achiere la care miscarea principala de aschiere rectilinie
alternativa se executa pe verticala de cutitul de mortezat, iar miscarea de avans este efectuata de
piesa de prelucrat (rectilinie sau de rotatie).
Operatia de mortezare se aplica la prelucrarea canalelor interioare cum ar fi canul de pana in
butucul rotilor dintate.
Spre deosebire de Masina de Rabatat, Masina de Mortezat executa miscarea de eliminare de aschii pe
verticala.
29,Principiul procesarii prin electroeroziune cu eletrod masiv
Electroeroziunea sau eroziunea electrica este un procedeu de prelucrare in care materialul ce
trebuie indepartat de pe obiectul de prelucrat este indepartat prin repetata a unor descarcari
electrice.In procesul de electroeroziune, piesa de prelucrat trebuie sa fie conductoare electric. Ea este
conectata la una din bornele sursei de alimentare, formand electrodul-piesa.

Cealalta borna a sursei de alimentare este conectata la cealalta a bornei de alimentare, numita
scula.Cei 2 electrozi sunt cufundati intr-un mediu electric lichid.Intre cei 2 electrozi se creaza un
camp electric a carui intensitate creste in timp.
Cand intensitatea campului electric atinge o anumita valoare, rigiditatea dielectrica este strapunsa
ceea ce duce la declansarea unei descarcari electrice insotita de scantei.
Descarcarile electrice sunt localizate in spatiul denumit interstitiu activ delimitat de electrodul scula
si suprafata piesei de prelucrat.In zona de lucru se dezvolta temperature ridicate intre 20-30 mii gr.
K.Aceste descarcari electrice intre electrod si piesa determina un proces elementar de eroziune in
formarea craterelor de eroziune prin topirea, evaporarea si expulzarea locala a materialului.
Descarcarile prin scantei electrice sunt de scurta durata, producandu-se energii mari pe suprafete
foarte mici; sa nu se confunde cu arcul electric care se produce pe suprafete mari cu durate mari de
timp.
Alegand in mod corespunzator durata impulsurilor electrice, polaritatea electrozilor se poate dirija
procesul astfel incat eroziunea sa fie maxima la electrodul piesa.
31.Principiul prelucrarii prin electroeroziune cu eletrod filiform
Descarcarile electrice apar intre electrodul filiform si piesa de prelucrare.
Pentru a nu se produce eroziunea firului acesta este antrenat pe verticala de un sitem de siguranta.
Pentru a asigura realizarea conturului dorit piesa vca fi dirijata dupa axele x,y.
Electrodul filiform este de obicei din cupru cu grosimea de la 0.02 pana la 0.3 mm.
Deoarece in interstitiu de lucru taietura este foarte fina este absolute necesar a se evacua materialul
prelevat ca urmare lichidul dielectric este introdus in interstitiu de lucru cu ajutorul unor ajustaje
sub forma unui jet de presiune.
Din punct de vedereconstructiv un echipament de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform
are aceleasi componente ca si masina de prelucrare prin electroeroziune cu electrod maxim.
32.Aplicatii ale electroeroziunii
Dezvoltarea tehnicilor de prelucrareprin electroeroziune a dus la realizarea unor echipamente din ce
in ce mai performante.
Prin electroeroziune se pot realiza toate prelucrarile efectuate prin procedee clasice: gaurire,
debitare, filetare, rectificare.
Principalele aplicatii:
-fabricarea sculelor, SDU, matritelor, stantelor;
-realizarea de gauri si microgauri, forme si profile;
-realizarea suprafetelor de forme complicate;
-prelucrarea materialelor dure, extradure sau de plasticitate ridicata;
-scoaterea sculelor rupte.
In industria electrotehnica se executa matrite pt:
-ambutisare,stantare;
-durificare a suprafetelor;
-taierea electroeroziva pt. materiale dure, ultradure.
-aplicatii tehnologice ale electroziunii
-dezvoltarea larga a tehnologiei de prelucrare prin electroziune
-realizarea de echipamente din ce in ce mai performante a determinat aplicarea acestei tehnologii in
multe domenii.
Prin electroziune pot fi realizate f multe din prelucrarile ce se pot executa prin procedeele
urmatoare: debitare, gaurire, filetarea, rectificarea.
Principalele aplicatii in care prelucrarea prin electroeroziune este recomandata sunt:
-fabricarea sculelor, matritelor, stantelor;
-realizarea de alezaje de forma si profile diferite;
- realizarea de suprafete de forme complicate.
Cele mai importante aplicatii:
-prelucrarea de cavitati:toate aplicatiile in care un electrod scula spatial transpune forma sa intr-o
piesa; gaurile executate prin electroziune servesc la o realizare de filiere de toate tipurile;
-placi de extrudere, stante, pt decuparea pieselor de tabla;
-matritele pt injectectarea maselor plastice si a cauciucurilori sistemului de reglare automata a
interstitiului active.
33. Principiile prelucararii electrochimice
Prelucrarea electrochimica a metalelor se bazeaza pe fenomenul de electroliza ce apare la trecerea
curentului electric printr-o solutie apoasa de saruri intre 2 electrozi-electrozii sunt cuplati la sursa
de curent continuu.
Prin trecerea curentului electric are loc fenomenul de eroziune electrochimica asupra anodului si
depunerea de metal pe catod.
Prelucrarea prin eroziune electrochimica se bazeaza pe fenomenul de dizolvare anodica adica
indepartat de matal prin actiunea curentului electric piesa de prelucrat fiind anodul.

Aceasta metoda de prelucrare se foloseste pt. prelucrarea unor metale cu rezistenta mecanica mare
apoi realizarea unor echipamente complexe care nu se pot realiza prin procedee clasice-lipsa
tensiunilor interne.
ANOD
A-e=A
OH-e=OH
Me-e=Me+
OH+OH=H2O+O
CATOD
B++e=B
H++e=H
H+H=H2 se evapora
Me++e=Me se depune
Conductivitatea electrica a solutiei electrolitice se datoreaza asocierii electrolitice si aparitiei de
sarcini electrice sub forma de ion negativ si ion pozitiv.
A si B+ sub influenta campului electric ce se stabileste in baie ionii se vor deplasa spre electrozii de
semn contrar unde vor pierde sarcinile electrice, neutralizandu-se, solutia fiind apoasa se disociaza si
molecule de apa cu ionii H si ion de OH la fiecare electrod se pot desfasura simultan 3 tipuri de
reactii.
Pt. utilitate practica, procesul de electroliza este astfel condus incat sa fie favorizate numai acele
reactii care corespund scopului propriu.
Exemplu: Pt. efectuarea de prelucrari prin eroziune electrochimica pt. acoperiri galvanice
favorizand reactia de depunere.
34.Aplicatii tehnologice ale prelucrari electrochimice
Se caracterizeaza prin productivitate ridicata ,insa precizia de prelucrare nu este determinata
numai de precizia utilajelor tehnologice si este determinata si de modul de elaborare a procesului de
prelucrare.
In precizia de prelucrare poate fi redusa prin viteza de prelucrare a electrodului,timp de
lucru,procesarea cu valori reduse a interstitiului de lucru,adoptarea controlului tensiunii si utilizarea
unor forme adecvate ale curbei curentului de prelucrare.
Domenii principale in care se utilizeaza:
-constructia masiniilor hidraulice;
-constructia masinii aerospatiala;
-realizarea matritilor,a stantelor;
Principalele operatii:
GAURIREA se utilizeaza pt.executarea de alezaje fine,profile de diverse forme in care tehnologiile
clasice nu fac fata.
Alezaje:conice,alte profile,electrodul scula avand forma cavitatii ce se doreste obtinuta.
UTILIZARE
Matritele de extrudere,obtinerea gauriilor in palete de turbina,erodarea sculelor rupte la prelucrare.
2)STRUNJIREA electrochimica se aplica pieselor cu suprafata revolutiei la exterior.
Piesa care trebuie prelucrata se roteste in jurul axei si prelucrarea se face printr-un electrod exterior.
Acesta se aplica la materialele dure,extradure si la magnetii permanenti.
Obtinerea suprafetei complexe=>obtinerea electrodului si imprimarea piesei dorite.
Matritele de stantat,insigne,rectificare electrochimica=>atunci cand urmarim obtinerea unor
rugozitati bune(0,1-0,5mium)
=>rectificarea suprafetelor plane ,profilate;
=>debitarea electrochimica;
=>electrochimica pt.eliminarea stranturiilor de oxizi.
In acest caz putem face o anodica,catodic.
24. Avantajele proceselor tehnologice de stantare si matritare:
simplitatea in procesul de lucru
durata redusa de prelucrare
precizie mare a dimensiunilor
calitate superioara a suprafetelor prelucrate, productivitate mare
productivitate mare
pierderi de material prin deseuri mici, minime
piesele obtinute sunt interschimbabile
sculele au o durata mare de functionare
procesele de productie pot fi mecanizate , automatizate , robotizate
20.Prelucrari tehnologice prin forfecare:
Forfecarea este operatia de taiere prin care suprafata de rupere se realizeaza cu ajutorul a 2 taisuri
ascutite.
Utilajul tehnoligic este foarfecele cu lamele paralele sau foarfecele cu discuri.

21.Prelucrari tehnologice prin stantare:

Este operatia de prelucrare mecanica prin care semifabricatul este taiat in 2 sau in
mai multe parti distincte cu ajutorul unei scule numita stanta. Stanta este alcatuita
din mai multe parti principale
a) placa taietoare
b) poansonul
Placa taietoare este fixata pe batiul masinii, iar poansonul este fixat in berbecul presei
sau culisorul.
In elth sunt cateva operatii de stantare: retezarea, decuparea, perforarea, crestarea,
tunderea, slituirea.

27.Ecruisarea: prelucrarea prin deformare plastica este insotita de o serie de

fenomene care afecteaza materialul supus prelucrarii, modificandu-i in mod
substantial comportarea in timpul solicitarilor sau prelucrarii.
In timpul prelucrarilor, prin deformare plastica la rece se constata o modificare a
proprietatilor mecanice ale materialului in sensul cresterii rezistentei la rupere
(cresterea duritatii) si scaderea proprietatii ce oglindesc plasticitatea.
Apar modoficari in structura (grauntii cristalini se alungesc), modificari ale
proprietatilor fizice (de exemplu conductibilitatea electrica).
Ansamblul acestor modificari ce afecteaza materialul deformat s.n. ecruisare.
O importanta deosebita o are influenta ecruisarii asupra plasticitatii materialului prin
faptul ca la un anumit grad de deformare, plasticitatea scade in asemenea masura

incat prelucrarea in continuare prin deformare plastica nu este posibila din cauza
rezistentei crescande opuse de material si pericolului aparitiei fisurilor.

22.Ambutisareaeste procedeul de deformare la rece, prin care semifabricatele plane se

transforma in piese cave printr-una sau mai multe operatii succesive de presare.
Construcia matrielor utilizate pentru ambutisare este determinat de forma pieselor
ce trebuiescexecutate. Piesele simetrice se execut mai uor dect cele nesimetrice care
necesit frecvent mai multe operaii succesive. Ambutisarea se realizeaz cu sau fr
modificarea grosimii materialului, respectiv cu (piese de nlime mare) sau fr
(piese de nlime mic) inel de fixare

g
F

12

F
f

1 poanson
2 semifabricat plan
3 plac de ambutisare
4 inel de fixare
Fora de ambutisare maxim F trebuie s fie mai mic dect fora de
rupere a pereilor laterali ai piesei n jurul zonei inferioare:
Fpg
rt

p lungimea perimetrului piesei

g grosimea materialului
rt rezistena la distrugere a metalului prin ntindere
23.Indoireaeste procedeul de deformare la rece a semifabricatelor plane,
prin ncovoiere n jurul unei muchii. n timpul ndoirii straturile din

interiorul materialului ndoit sunt comprimate, iar cele din exterior sunt
ntinse. Fora necesar pentru executarea operaiei este:
2

F=kLg /l
r

unde:
k este un coeficient dependent de material i de raza de curbur a piesei
ndoite,
Leste limea benzii,
g este grosimea materialului,
2

este efortul unitar la rupere in daN/mm ,

r

leste distana ntre reazeme exprimatn mm

24.Trefilarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastic la rece
ce const n trecerea forat a materialului sub aciunea unei fore de
traciuneprin deschiderea unei matrie sau filiere de seciune transversal
mai mic dect cea a semifabricatului iniial.