FRUMUSETILE JUDETULUI MARAMURES

MICLEA CATALIN
GT GRUPA 6 AN2

Pozitinare :
Este situat in nordul Romaniei,judetul Maramures acopera o suprafata de 6.304 km patrati.La
nord, Maramuresul se invecineaza cu Ucraina, pe granita formata de cursul raului Tisa si
culmile muntilor Maramuresului, spre est cu judetul Suceava.Catre sud-est,dincolo de muntii
Rodnei se invecineaza cu judetul Bistrita-Nasaud.Judetele Cluj si Salaj se afla la sud, iar spre
vest judetul Satu Mare se intinde pana la frontiera cu Ungaria.

Reteaua hidrografica
Surse hidrominerale
Apele minerale pot fi incluse in categoria apelor minerale naturale si a apelor
medicinale.
Principalele surse hidrominerale sunt:
- Valea Mare - Cufoaia - apa oligominerala, sulfuroasa;
- Valea Dragoiasa - Borcut - apa alcalino-teroasa, carbogazoasa, hipotona;
- Borcutel - apa oliominerala carbogazoasa;
- Baile Stoiceni - apa alcalina, carbogazoasa, iztona;
- Baile Stoiceni - apa sulfatata, sulfuroasa, hipotona;
- Damacuseni - apa oligominerala, sulfoaroasa;
- Rogoz - apa oligominerala, carbogazoasa;
- Rogoz - apa oligominerala, carbogazoasa, feruginoasa;
- Borcut - apa carbogazoasa, bicarbonatata, calcica, sulfuroasa, ferugnoasa.
Retea hidrografica
Reteaua hidrografica, influentata de regimul precipitatiilor abundente din zonele
montane, unde isi au izvoarele majoritatea raurilor, este bogata si densa (0,5 km/km2),
avand o lungime de peste 3000km si fiind tributara direct sau indirect celor 2 mari rauri
(Tisa si Somes). Cele mai importante rauri din bazinul Tisei sunt Viseul, Iza si Sapanta iar
din bazinul Somesului sunt Lapus, Barsau, Asuaj, Cicarlau, etc.
Cursurile de apa brazdeaza ca un paienjenis, de la Tisa cu afluentii sai: Viseu (cu Cisla,
Vaser, Ruscova), Iza (cu Mara, Ieud, Botiza), ce taie depresiunea printr-o vale larga
marginita de terase, la Somesul din sud, cu afluentii: Lapus, Barsau.
- Viseul, cu o lungime de 82 km si o suprafata de 1851 km 2, are un bazin cu o pronuntata
asimetrie, toti afluentii principali primindu-i de pe partea dreapta (Cisla,
Vaserul,Ruscova).
- Iza, cu o lungime de 80 km si o suprafata de 1293 km2, reprezinta o asimetrie inversa
Viseului, toti afluentii importanti venind din stanga,( Boicu, Botiza, Mara).

-Raul Lapus are lungimea de 119 km/1875 kmp. Se formeaza in Muntii Tiblesului la
confluenta bratelor Izvorul Alb si Izvorul Negru. Bazinul sau hidrografic defineste, in
partea sa superioara,limitele Tarii Lapusului, unitate etnografica vicinala Maramuresului
istoric.Trece prin orasul Targu Lapus si prin satele Lapus, Rogoz. Razoare, Aspra,
Remetea Chioarului, Sacalaseni. Formeaza chei in aval de satul Razoare.
Cheile :
1. CHEILE LAPUSULUI (Groape)
Structura geologica. Cheile sunt sapate de V. Lapus in calcarele cristaline ale Culmii
Preluca. Cheile, in lungime de cca 25 km, au pereti abrupi, versantul stang al lor avand in
zona Capul Podului 540 m.
2. CHEILE TATARULUI (MaramuresMara)
Structuri geologice. Chei sapate de Valea Mara, in cursul sau superior, in platoul vulcanic
Izvoarele (Vf. Runcu - 1022 m), cuprinse intr-o rezervaie geologica, in suprafaa de 15 ha.
Cheile se caracterizeaza prin perei abrupi, puternic fragmentai si prezena unor blocuri
masive de andezit.
3. DEFILEUL VASERULUI (MaramuresViseu de Sus)
Defileu lung de 50 m, sapat de Valea Vaserului in coloanele Munii Maramuresului, intre
Vf. Piatra Fainii (1.283 m) - Viseu de Sus.
Parcuri si rezervatii naturale
Rezervatia se afla in nordul localitatilor Tautii Magheraus, Valea Borcutului, Baia Mare si
Tautii de Sus pe versantul sudic a muntilor Ignis. Scopul ei este protejarea populatiei
spontane de castan comestibil din depresiunea Baia Mare, situata la limita nordica naturala a
arealului de raspandire a speciei din Europa.
Coloanele de la Limpedea
Localitate: Baia Mare / Cartier Ferneziu
Suprafata: 3 ha
Aflate in cartierul baimarean Ferneziu, rezervatia este constituita dintr-o fosta cariera de
andezite piroxenice. Coloanele au inaltimea de 15 m, sunt perfect verticale si nu au vegetatie
pe partea verticala.
Creasta Cocosului
Localitate: Mara
Suprafata: 50 ha
Aflata in masivul Gutai, rezervatia in administrarea asociatiei EcoLogic este cunoscuta mai
ales datorita formatiunii granitice Creasta Cocosului. Situata la o altitudine medie de 1200 m

si lunga de 200 m, aceasta reprezinta o colina ascutita, crenelata, foarte verticala, pe directia
NV-SE. Flora este reprezentata in principal de ienupar, afin, jneapan, merisor, crinul de
padure. In cadrul faunei se intalnesc: acvila de munte, acvila mica tipatoare, sfranciocul de
munte, etc.
Defileul Lapusului
Localitate: Targu Lapus / cursul mijlociu al raului Lapus intre localitatea Groape, apartinand
orasului Targu Lapus, si confluenta cu raul Cavnic pe teritoriul satului Intrerauri, comuna Coas
Suprafata: 25 km
Avand lungimea de 25 km, rezervatia se intinde din satul Razoare, apartinator de orasul Tg
Lapus, pana la Remecioara, sat apartinand de comuna Remetea Chioarului. Rezultata ca
urmare a actiunii raului Lapus intr-un relief din sisturi cristaline, calcare si dolomite
metamorfozate, Cheile Lapusului prezinta o mare varietate de forme dezvoltate: cascade,
cataracte si praguri, canioane, pereti si colturi stancoase precum si scobituri, chiar pesteri
mici, in malul stancos.
Farcau - Vinderel - Mihailescu
Localitate: Poienile De Sub Munte / Repedea si Poienile de sub Munte
Suprafata: 100 ha
Aflata pe teritoriul comunelor Repedea si Poienile de sub Munte, aria protejata s-a constituit
in jurul varfurilor Farcau (1958) si Mihaiescu (1918). Intre cele doua varfuri se intinde o sa
plata unde s-a format Lacul Vinderel (1670 m), de sorginte nivala (din topirea zapezilor). Cu o
lungime de 150 m, latime de 80 m si adancime maxima de 5,5 m, Vinderel este singurul lac
permanent din rezervatie insa in zona exista urmele unor foste lacuri care se umplu sporadic.
Varful Farcau precum si zona estica a ariei protejate prezinta relief glaciar. Flora este formata
din floarea de colti, afin, ochiul boului, specii de rogoz, bumbacarita, iar in lac alge.
Parcul Natural Muntii Maramuresului
Localitate: Viseu De Sus / teritoriul adminstrativ al oraselor Viseu de Sus, Borsa si al
comunelor Bistra, Petrova, Ruscova, Repedea, Poienile de sub Munte, Moisei, Viseu de Jos si
Leordina
Suprafata: 148850 ha
Situat in nord-estul judetului Maramures, Parcul Natural Muntii Maramuresului are o
suprafata a de 148.850 ha si este cel mai mare parc natural din Romania. Valea Viseului
reprezinta limita de vest si sud a parcului, in nord limita este granita cu Ucraina iar in est
judetul Suceava.
Parcul National Muntii Rodnei
Localitate: Borsa / partea de nord a judetului Bistrita-Nasaud si partea de S-S-E a judetului
Maramures
Suprafata: 46339 ha
Parcul National Muntii Rodnei este situat in partea de sud-est a judetului Maramures si in
partea de nord a judetului Bistrita-Nasaud. Datorita varietatii si unicitatii florei, a faunei, a
geologiei si geomorfologiei formelor de relief prezente, inca din 1932 s-a infiintat aici

Rezervatia Stiintifica Pietrosu Rodnei care se intindea pe 182 ha. In 1979 ea devine Rezervatie
a Biosferei UNESCO. In anul 2000 s-a constituit Parcul National Muntii Rodnei, Rezervatie a
Biosferei si sit Natura 2000, arie protejata de interes national si international. Din totalul de
46.339 ha ale parcului, aproximativ 10.000 ha se afla pe teritoriul Maramuresului iar din
acestea 5.000 ha sunt acoperite de paduri.
Rezervatia naturala Pietrosu Mare
Se afla in imediata vecinatate a orasului Borsa; este cea mai mare rezervatie naturala
complexa (geomorfologica, floristica si faunistica) din nordul tarii. Din 1979 ea a fost inclusa
in reteaua mondiala de rezervatii ale biosferei.

Monumente istorice
1. ANSAMBLUL MONUMENTAL (din MOISEI) (MaramuresMoisei)
Monument comemorativ. Este inchinat celor 29 tarani ucisi miseleste de trupele fascistohortiste in octombrie 1944. Ansamblul, opera sculptorului Vida Gheza, realizat in anul
1967, este alcatuit din 12 siluete de barbati (sculptate in lemn) dispuse in cerc, in jurul
unei mese din piatra.
2. BISERICA "Sfanta Paraschiva" (MaramuresDesesti)
Construita in anul 1770 si pictata de Radu Munteanu (autor de fresce si reprezentant
important al picturii religioase postbizantine), biserica se distinge prin armonia
imbinarilor si a decoratiilor sculptate, prin proportia turnului, foisorului si a coamei fata
de acoperis.
3. BISERICA DE LEMN Adormirea Maicii Domnului (din LAPUS) (MaramuresLapus)
Monument istoric si de arhitectura populara religioasa. Biserica a fost construita in anul
1650. Pictura interioara dateaza din anul 1767 si este executata pe lemn, in tempera.
Monument de arhitectura.
4. BISERICA DIN DEAL Nasterea Maicii Domnului (din IEUD) (MaramuresIeud)
Monument istoric si de arhitectura populara religioasa. Aceasta este una dintre cele mai
vechi biserici de lemn din Maramures (dateaza din anul 1364).
5. Turnul Stefan Baia Mare
Situat in Piata Pacii, acesta reprezinta o anexa a Catedralei Sfantul Stefan, ctitorita de lancu de
Hunedoara in secolul al XV-lea. S-a impus in timp ca simbol al trainiciei orasului nostru. Este
monumentul cel mai reprezentativ de arta medievala din Baia Mare, fiind construit in stil
gotic si avand o inaltime de peste 40 m. Initial a servit pentru supravegherea strategica a

orasului si pentru paza impotriva incendiilor. Acum, prin valoarea arhitecturala si istorica
incarcata de semnificatii, Turnul Stefan vegheaza asupra locuitorilor orasului.
6. Turnul Macelarilor Baia Mare
Situat in Piata Izvoarelor, acest turn a fost inaltat in secolul al XV-lea. Legenda spune ca de
aici s-ar fi tras glontul care l-a ucis pe Pintea Viteazul, haiduc al acestor meleaguri.
7. Vechiul Han al orasului Baia Mare
Aici se desfasurau in trecut targurile baimarene. Din anul 1870, acesta a servit ca sediu al
primariei orasului; in prezent, in aceasta cladire functioneaza Judecatoria locala, Notariatul si
Colegiul de Avocati.
8. Casa de Cultura Baia Mare
Ridicata in anul 1971, aceasta are o sala de spectacole de 700 locuri, precum si o serie de sali
pentru diverse activitati cultural-artistice, holurile spatioase, finisajele cu lambriuri din esente
lemnoase constrastante si structura mestesugita a plafonului, cu o imensa dantelarie din
piatra, confera edificiului o nota distincta de maretie.
9. Teatrul Dramatic Baia Mare
Isi are sediul intr-o cladire adecvata, proeminenta ca stil si proportie, construita in forma
actuala in anul 1967. Holul spatios de intrare este decorat in partea superioara cu o fresca
policroma creata de pictorul Nicolae Apostol.

Muzee si case memoriale din Baia Mare

Muzeul Satului
Aflat peste drum de Muzeul de Etnografie, prezinta case traditionale din lemn si instalatii
tehnice autentice din cele patru zone etnografice ale Maramuresului. Aici se mai gaseste si o
biserica de lemn construita in 1630 in satul Chechis si adusa in muzeu in anul 1939.
Muzeul de Istorie si Arheologie
Inaugurat in anul 1904 in edificiul fostei monetarii a orasului, muzeul adaposteste in prezent
diverse colectii, printre care: sigilii, unelte ale breslelor medievale, arme, ceasornice,
aparatura fotografica, ceramica, instrumente de tehnica miniera, numismatica (monede,
medalii), etc.

Muzeul de Mineralogie
Muzeul detine un vast si interesant inventar de flori de mina si geme din exploatarile miniere
din Maramures, multe din ele fiind rare sau chiar unice in lume.
Muzeul de Etnografie si Arta Populara
Muzeul are o expozitie permanenta, prezentand ocupatiile, mestesugurile, portul popular si
obiectele religioase specifice tuturor zonelor etnografice din Maramures.

Statiuni Montane
Borsa
Statiune situata in munii Rodnei, pe Valea Viseului, in judetul Maramures,la circa 100 km de
Bistrita si 130 de Baia Mare.Situata la o altitudine de 850 m, in sezonul de iarna statiunea
ofera partii de schi si sanie,trambulin natural(50m),unica in Europa.Sezonul alb dureaza din
decembrie pana in aprilie.
Cavnic
Situata in Muntii Gutai (Carpatii Orientali) in judetul Maramures, la jumatatea distantei
dintre Baia-Mare si Sighetu Marmatiei.Partia are nocturna si zone amenajate pentru
snowboard.Zapada este prezenta din decembrie pana in aprilie.
Izvoare
La aproximativ 30 km de Baia Mare, statiunea climaterica si de schi Izvoare este situata la
altitudinea de 1003 m, pe un platou vulcanic sub vf. Ignis, intr-un cadru natural deosebit de
pitoresc. Partia Izvoare are un grad de dificultate mediu, la o diferenta de nivel de 125 m,
(panta de 16,30%). Aici se poate practica schiul alpin. Partia Izvoarele este prevazuta cu
transport cablu (teleschi bipost), pe o lungime de 729,83 m. De asemenea, pe toata lungimea
partiei se poate practica snowboarding-ul. Persoanele mai linistite se pot plimba cu sania
trasa de cai.
In sezonul estival, la statiunea Izvoare se pot pracitca diverse activitati, precum calarie sau
excursii
montane.
La Izvoare exista locuri de cazare in doua hoteluri (de trei stele), precum si un
restaurant.Accesul se face din Baia Mare, prin satele Firiza si Valea Neagra.
Mogosa
Statiunea se afla in jud.Maramures, in muntii Gutai, pe malul lacului Mogosa.Acces auto pe
DN 18,la 17 km de Baia-Mare spre Sighetu-Marmatiei.Din drumul principal la dreapta inca
5km.
Partii
Mogosa-nivel greu,lungime 2200 m,diferenta nivel 520 m,

teleschi lungime 500 m

telescaun-lungime 1500 m

Trasee spre Muntii Ignis:

-

spre NV Vf. Elena (580m alt) Trei Stejari Vf. Ferigii (700m alt) - Vf. Plestioara
(803m alt) Poiana Cocosului Vf. Cocosului (825m alt) Lacul Firiza Borcutul Matei
intoarcere SV pe la Vf. Plestioara

spre N pe Valea Usturoi - Vf. Ferigii (700m alt) - Vf. Plestioara (803m alt) Poiana
Cocosului N Vf. Ulmoasa (900m alt) Deal Bagnau Vf. Frasaneasa (1017m alt)
Vf. Soci (1058m alt) SE Vf. Frasaneasa Blidari (sat) - S Firiza (sat) Lacul Firiza
Baia Mare

Trasee spre Ignis - Gutai:

-

spre V Iapa (sat) Vf. Lunciu (615m alt) SV Vf. Vacarului (948m alt) S Creasta
Pietrii Curmatura Iepii Vf. Tiganu (1222m alt) - Saua Strunga Tiganului Cascada
Strungi Vf. Piatra Neagra (1170m alt) Saua Tarina Vf. lui Stefan (1026m alt) Iezerul Mare Cascada Sarita Iezerului Vf. Frasinei (1053m alt) SE Balta
Iepureasca Harnicesti (sat)

spre SV Izvorul 23 August Valea Cufundoasa Vf. Sighetu Marmatiei (Solovan 612m
alt) Vf. Agrisu (779m alt) Vf. Tiganu (1222m alt) - Saua Strunga Tiganului Cascada Strungi
Vf. Piatra Neagra (1170m alt) Saua Tarina Vf. lui Stefan (1026m)

BIBLIOGRAFIE
- FUNDATIA CDIMM
- www.cjmaramures.ro
- www.ghidulturistic.ro
- MIHAI DANCUS-ZONA ETNOGRAFICA MARAMURES,BUCURESTI,1986
- IOAN NADISAN,OCTAVIAN BANDULA-MARAMURES GHID TURISTIC,BUCURESTI,1980
- GR.POSEA,C MOLDOVAN,A.POSEA-JUDETUL MARAMURES,BUCURESTI 1980
- PAUL DECEI-DRUMETIND PE VAILE APELOR REPEZI,BUCURESTI 1989
- TANCRED BANATEANU-ARTA POPULARA DIN NORDUL TRANSILVANIEI,BUCURESTI,1969
- Istoria Maramuresului (prof. Alexanndru Filipascu editura Gutinul anul 1997);