CUPRINS

Cap. 1 Degradarea, intretinerea si repararea constructiilor ............................................ l

1.1 Cauzele degradarii constructiilor. ................................................................................ '
*VL2 Urmarirea comportarii in timp a constructiilor ............................................................ 6 ?
1.2.1 Lista orientativa de fenomene supuse urmaririi curente .......................................... 8 /
1.3 Lucrari de intretinere si reparatii ................................................................................. 9
l .3.1 Planificarea lucrarilor de intretinere si reparatii..................................................... 9
1.3.2 Lucrari de intretinere si reparatii la fundatii si subsoluri ...................................... 13
1.3.3 Combaterea igrasiei in constructii ............................................................ ...........16
1.3.4 Reparatii ale elementelor structurii de rezistenta .................................................. 26
1.3.4.1 Repararea elementelor din beton armat ........................................................... 26
13.4.2 Repararea zidariilor ......................................................................................... 30
1.3.4.3 Repararea elementelor metalice .................................................................... 31
1.3.4.4 Repararea elementelor din lemn .....................................................................32
1.3.5 Reparatii ale mvelitorilor ...................................................................................... 3*1

Recenzenti:
Prof.dr.arh. Adriana MATEI
Prof.dr.ing. Vasile PACURAR
Prof.dr.ing. Mircea PETRINA
Tehnoredactare computerizata si coperta :
Autorul

1.3.6 Repararea elementelor de finisaj ........................................................................... 36

Cap. 2 Accidente st avarii in constructii........................................................................ 39

2.1 Cutremure de pamant .................................................................................................
2.1.1 Efectele cutremurelor in Romania ...................................................................... 41
2].LI Cutremure vechi ...............................................................................................
2.1.1.2 Cutremurul din 1940 ...................................................................................... *1
2.1.1.3 Cutremurul din 1977 ...................................................................................... 44
2.1.2 Cutremure din alte tari .........................................................,............................... 55
2J2 Explozii incendii, efecte ale razboaielor ............................................................... ?6
2J2.1 Explozii ...........................................................................................................

76

12.2 Incendii ...............................................................................................................78

12.3 Efecte aie razboziebr .......................................................................................... i:
13 Actiuni climatice ...................................................................................................

*5

2.3.1 Efectul vantului ....................................................................................... ...........

85

2.3.2 Actiunea zapezii ...................................................................................................88

2J.3 Variatii de temperatura ........................................................................................... 91

4.2.3.1 Metode electrofizice ..................................................................................... 136

4.2.3.2 Metode dectrochimice ................................................................. '. ............... 137
4.2.4 Consolidarea terenului prin ardere. ............................ ........................................ 137

2.4 Accidente cauzale de cedarea terenului de fundare sau a fundatiilor ........................... 92

4.2.5 Consolidarea terenului prin congelare .................................................................. 138

2.5 Coroziunea .................................................................................................................. 97

4.3 Consolidarea fundatiilor ..' ......................................................................................... 139

2.6 Greseli de proiectare, executie si exploatare a constructiilor ..................................... 104

4.3.1 Consolidarea fundatiilor degradate superficial ..................................................... 139

2.6.1 Greseli de proiectare ........................................................................................... 104

2.6.2 Greseli de executie .............................................................................................. 109
2.6.3 Greseli de exploatare a constructiilor ..................................................................112

4.3.2 Consolidarea fundatiilor prin injectare .................................................................140

4.3.3 Consolidarea fundatiilor prin carnasuire .............................................................. '40
4.3.4 Consolidarea fundatiilor izolate prin realizarea unei talpi continui ...................... 142
4.3.5 Consolidarea fundatiilor prin subzidire ................................................................ 142

Cap. 3 Expertiza rea constructiilor ............................................................................115

4.3.6 Consofidaici nindapjior cu ajurorol pik>ti!or................................................... 147

4.4. Consolidarea elementelor din beton armat ............................................................. 14v

3.1 Necesitatea expertizarii constructiilor ....................................................................... 115

4.4.1 Consolidarea stalpilor oin ba.* armat .................................................................. 151

3.2 Modul de expertizare a unei constructii .................................................................... 115

4.4 l i CbasoGdarai prin tamasuire ........................................................................ ::1

4 4 1.2 Consolidarea cu pro:';:? merslw. .................................................................. *53

3.2.1 Analiza vizuala .....................................................................................................115

3.2.1.1 Alcatuirea structurii constructiei .................................................................. 115
3.2.1.2 Identificarea elementelor de finisaj ............................................................... 116
3.2.1.3 Starea de conservare a elementelor ............................................................... 116
3.2.1.4 Depistarea defectelor vizibile ........................................................................ 116
3.2.1.5 Defectiuni privind confortul higrotermic ...................................................... 117
3.2.1.6 Identificarea cauzelor ce au dus Ia aparipa degradarilor............................... 117
3.2.2 Releveul structurii ............................................................................................... 117
3.2.3 Releveul defectiunilor ....................... ................................................................ 118
3.2.4 Verificarea calitatii si caracteristicilor materialelor .............................................. 119
3.2.4.1 Determinari asupra betonului ........................... : ........................................... 119
3.2.4.2 Determinari asupra otelurilor ........................................................................ 121
3.2.5 Determinarea caracteristicilor terenului de fundare ............................................. 123
3.2.6 Evaluarea calitativa a- gradului de siguranta pentru elementele structurale expcnizate
............................................................................................................................ 123
3.2.7 Verificarea capacitatii portante a elementelor structurale ................................... 124
3.2.7.1 Evaluarea actiunilor ...................................................................................... 125
3.2.7.2 Determinarea solicitarilor ............................................................................ 125
3 2.7.3 Stabilirea capacitatii portante a sectiunilor critice ale elementelor
structurii ( S^.) ............................................................................................. 125
3.2.7.4 Verificarea sectiunilor in vederea stabilirii gradului de siguranta
a elementelor ................................................................................................. 126
3.2.8 incercarea unor demente sau a intregii structuri ................................................... 127
3.2.9 Stabilirea deciziei de interventie asupra constructiei ............................................ 127
3.2.10 intocmirea proiectului de executie pentru lucrarile de interventie sau
consolidare ......................................................................................................... 128
fi.3 Continutul raportului de expertiza ...............................................
......................................................................................................... 128
Cap. 4 Consolidarea constructiilor
................................................................................................................................ 13
1
4.1 Principii de baza privind proiectarea si executarea lucrarilor de consolidare ....131
4.2 Consolidarea terenului de fundare .............................................................................. 132
4.2.1 Consolidarea prin compactarea terenului
133
4.2.2 Consolidarea terenului prin injectare.................................................................. 133
4.2.2.1 Silicatizarea ............................................. ............................................................................ 133
. 4.2.2.2 Cimentarea...................................................................................................... 135
4.2.2.3 Argilizarea
135
4.2.2.4 Bituminarea
136
4.2.3 Consolidarea cu ajutorul cmcntului electric ........................................................136

4.4.2 Consolidarea grinzilor din beton armat ........................................................

4.4.2.1 Consolidarea prin caraasuire cu beton......................................................... 156
4.4.2.2 Consolidarea prin cimlsuirc cu profile metalice .................................. ....... 159
4.47.3 Consolidarea prin modificarea structurii ....................................................... 160
4.4.3 Consolidarea placilor din beton armat ................................................................ 164
4.4.4 Consolidarea diafragmelor din beton armat ........................................................ 167
4.4.5 Consolidarea structurilor din beton armat ........................................................... 170
4.5 Consolidarea structurilor din zidarie......................................................................... 171
4.5.1 Consolidari ale elementelor existente ................................................................. 172
4.5.1.1 Consolidarea prin injectare ........................... ; ........................................... -172
4.5.1.2 Camasuirea zidariilor .................................................................................... 173
4.5.2 Consolidari cu ajutorul unor elemente noi ........................................................... 175
4.5.2.1 Amplasarea unortiranti la nivelul planseelor ................................................. 175
4.5.2.2 Executarea unor tiranri centura .....................................................................176
4.5.2.3 Aplicarea unor pilastri de eclisare si a unor cenluri-tirant ............................. 17S
4.52.4 Introducerea unor plansee de rigidizare ............................................ .'.: ......... 180
4.5.2.5 Bordarea golurilor ......................................................................................... 181
4.5.3 Refacerea unor zidarii ......................................................................................... 182
^ 4.5.4 Consolidarea arcelor si boltilor din zidarie ............................................................ 183?
4.5.4.1 Injectarea ...................................................................................................... 183)
4.5.4.2 Camasuirea ....................................................................................................1K
4.5.4.3 Dispunerea de tiranti .................................................................................... 184
4.54.4 Folosirea unor plansee suplimentare pentru descarcarea boltilor ................... I851
4.6 Consolidarea constructiilor metalice ........................................................................ 187
4.6.1 Consolidarea elementelor supuse preponderent la solicitari axiale...................... 187
4.6.1.1 inlocuirea elementelor defecte ...................................................................... 187
4.6.1.2 Marirea sectiunii elementelor ....................................................................... 188
4.6.1.3 Modificarea lungimii de flambaj a barelor ................................................... 191
4.6.1.4 Precomprimarea barelor ................................................................................192
4.6.1.5 Transforraarea sectiunii barelor in sectiune mixta otel-beton ....................... 196
4.6.1.6 Modificarea schemei statice a elementului .................................................. 196
4.6.2 Consolidarea elementelor incovoiate.................................................................. 197
4.6.2.1 inlocuirea elementelor deteriorate ................................................................ 198
4.6.2.2 Marirea sectiunii elementelor ...................................................................... 198
4.6.2.3 Folosirea pretensionarii................................................................................. ^
4.6.2.4 Transformarea sectiunii metalice in sectiune nrixta otel-beton .................... .203
4.6.2.5 Modificarea schemei statice ......................................................................... * 4.6.3 Consolidarea imbinarilor metalice .....................................................................
207
4.6.4 Consolidarea structurilor metalice......................................................................
207
.211
4.7 Consolidarea structurilor din lemn ..................................- .............................
4.7.1 inlocuirea pieselor defecte................................................................................... 211
4.72 Marirea sectiunii elementelor ............................................................................... 2' *
4.7.3 Transferul incarcarilor la alte elemente .............................................................. 214
4.7.4 Modificarea sistemului static al elementelor sau a structurii .............................. 216
Bibliografie

.218

Cap. 1 Degradarea, intretinerea si repararea constructiilor

1.1 Cauzele degradam constructiilor

Elementele de constructie, sunt realizate din diferite maicria-c. care in rinip sufera
degradari Aceste degradari, depind de: natura materialului utilizat, conceptia de proiectare,
calitatea executiei, modul de protectie, mediul in care se afla constructia, conditiile de
exploatare, influenta factorilor climatici etc.
Deoarece intre elementele de constructie a unei cladin exista o stransa interdependenta,
deficientele ce apar la unele elemente pot conduce la deteriorarea altor elemente, fenomenul
putand sa se produca in lant, cauzand pagube insemnate.
Neefectuarea la timp a unor reparatii, conduce la degradarea si deteriorarea elementelor
de constructie, fenomenul avand o dezvoltare continua in timp. La incepui, aceste degradari au
ca efect modificarea aspectului constructiei, alterarea conditiilor de ambient, urmand ca in timp
sa se degradeze dementele de finisaj iar apoi elementele structurii de rezistenta, putandu-se
ajunge chiar la cedarea constructiei. Orice intarziere m efectuarea reparatiilor, conduce la un
cost suplimentar pentru readucerea consrrucpci la parametrii normati de exploatare, acest cost
avand o evolutie exponentiala in timp
Se analizeaza in continuare principalele cauze ale degradarii constructiilor.
a) Uzura normala a elementelor

. "\

In timp, elementele de constructii au o. deteriorare progresiva cauzata de contactul cu

mediul inconjurator si a exploatarii normale. Aceste degradari, depind in primul rand de natura
materialelor utilizate pentru alcatuirea elementelor. Materialele ca piatra, betonul, corpurile
ceramice, au o rezistenta mai mare in timp. insa altele ca lemnul masele plastice, produsele
textile, se degradeaza mai rapid in timp.
O mare importanta asupra durabilitatii materialelor o are natura mediuiui. in specia]
prin umiditate si existenta unor substante corozive. Radiatiile solare conduc ia marirea uzurii
mai ales la materialele plastice, textile, lemn i materialele bituminoase. In timp, unele parti ale
constructiilor cum ar A pardoselile, tencuieli]., placarile, vopsitonilc. se uzeaza mai rapid, iar
altele ca zidariile, stalpii, piansede, tundatiiie. au o urara mai lenta.

O cladire poate 6 mentinuta in stare de exploatare pana la degradarea celei mai

rezistente parti a structurii, cu conditia ca celelalte elemente mai putin durabile sa fie reparate
sau inlocuite in timp. Aceasta durata de mentinere a constructiei in stare de exploatare este
prefirata in norme, functie de importanta cladirii, materialele din care este realizata si
condip'ile de mediu in care este exploatata.
b) Influenta apei
Apa, este unul din factorii care afecteaza cel uiaa mult construcpale. Poate proveni din
precipitatii, din stratul freatic, din condens sau din instalatii defecte.
Apa care ajunge pe suprafata peretilor, dizolva coloranti din zugraveli, lasand pete cu
aspect neplacut. Persistenta apei pe 'suprafata elementelor, in unde spatii inchise, favorizeaza
dezvoltarea ciupercilor si a mucegaiuri!or. Daca elementele sunt din lemn, se produce
buretele de casa sau putrezirea, cu efecte asupra aspectului si a rezistentei.
Apa poate transporta diverse substante cu efect corozrv asupra materialelor din care
sunt realizate elementele de constructie. La beton sau alte pietre de constructie, functie de
porozitate, apa impreuna cu agentii corozfvi patrund in element, provocand o coroziune
treptata, de la exterior spre interior. Se stie ca in c_zul otelului, fenomenul de coroziune se
produce in prezenta umiditatii.
La elementele supuse temperaturilor negative, prezenta apd produce degradarea
materialelor poroase prin dduri de inghet-dezghet.
Apa din stratul freatic este daunatoare fundatiilor constructiilor atunci cand transporta
substante agresive, sau atunci cand nu are duritatea necesara si are tendinta sa solubilizeze
anumiti constituenti din piatra de ciment. Are de asemenea efect negativ la constructiile fara
izolatii corespunzatoare, dand nedoritul fenomen de igrasie prin ascensiune capilara.
Apa acumulata subteran din precipitarii sau dra spargerea unor conducte, poale avea
efecte deosebit de periculoase ia constructiile fundate ne terenuri sensibile la inmuiere, prin
producerea tasarilor inegale.
Defectiunile invehiorii, a jgheaburilor si a burlanelor sunt o alta sursa de apa ce
contribuie la degradarea dementelor. Apa patrunsa prin sparturile inveGtorii ajunge pe
plansee, proa.ice outrezirea lemnului degradarea tavanului si degradarea unor pereti. Daca
sunt sparte sau sunt rupte burlanele, apa ajunge pe suprafata exterioara a peretilor, distruge
vopsitoria, tencuiala sau straturile placajelor iar in timp distruge chiar si zidaria. Prin
jgheaburile degradate apa nu mai este condusa spre burlane si apoi la sistemul de canalizare d
cade in apropierea constructiei, afecteaza soclul fatada, si se infiltreaza in teren cu efectele
negative cunoscute.
Apa se mai poate acumula fat baza constructid datorita defectiunii rigolelor pentru colectarea
apei din predpnatii pe zona din jurul constructiei si datorita defectiunilor trotuarelor (panta
spre cladire, lipsa dopurilor de bitum etc.). c) Terenul de fundare
Daca terenul de fundare nu are rezistenta necesara preluarii incarcarilor aduse de
constructie, se produc tasari care au ca efect aparipa unor eforturi, suplimentare importante ce
produc fisuri, crapaturi sau chiar ruperea clementelor. Pot apare de asemenea degradari ale
instalatiilor in urma carora se produc scurgeri de apa sau gaze cu consecintele respective. In
cazul terenurilor sensibile la inmuiere, prezenta apei in anumite zone produce tasari inegale,
constructia r.u mai reazema continuu pe teren, iar

Fig. I. I Fisun In peretii zidaria datorate tasdru inegale.

zidurile lucreaza ca niste grinzi verticale.' In lipsa unor armaturi puternice. in centuri sau in
fundatii vor apare fisuri verticale in zonde intinse de la mijlocui peretilor si risun inclinate in
zonde de capat (fig. 1.1). Forma si pozitia fisurilor pot da indicu pnvmd modul cum s-a
produs tasarea, putandu-se lua masurile de remediere necesare d) Factorii climatid
Temperaturile negative afecteaza constructiile in primul rand prin oc Iunie Je inghetdezghet in prezenta apd. Se stie ca apa isi mareste volumul prin inghet, producand

forte volumetrice impresionante. Daca in porii sau golurile din elementele de constructii exista apa

protejate corespunzator. Prin coroziune se modifica caracteristicile fizico-chimice ale

ce ajunge la temperaturi negative, fortele aparute produc deformatii. La actiuni repetate, deforma ti

rruiieriahilui si se reduce sectiunea activa a element dor, dhninuandu-se capacitatea portanta.

ile progreseaza, conducand la deteriorarea dementului Fenomenul se produce mai ales la dementde

Coroziunea afecteaza si aspectul suprafetei dementului, impiedicarea producerii fenomenului de

de fatada si la unde amenajari exterioare.

coroziune se face prin protejarea suprafetei elementelor cu diverse pelicule, straturi sau placari. O

Efectele ciclurilor de inghct-dezglict pot fi daunatoare si asupra terenului de . fundare, de

aceea normele de calcul dau o adancime minima de fundare dependenta de zona geografica.
Temperaturile foarte scazute afecteaza structura interna a otelurilor facandu-Ie mai fragile . in astfd

alcatuire corespunzatoare a sectiunii elementelor poate impiedica stagnarea apd cu substante

corozive sau poate permite o intretinere usoara diminuandu-se fenomenul de coroziune
f) Calitatea executid

de conditii, se folosesc otduri cu o anumita dasa de calitate, ce au garantata ruperea ductila pana la

Printr-o executie de calitate, se asigura atat rezistentde mecanice cat si durabilitatea dementelor in

anumite temperaturi negative. De asemenea, la temperaturi scazute nu se executa operatii de sudare

timp. Calitatea slaba a executid favorizeaza patrunderea apd in pori. fisuri, rosturile dintre

a otelurilor. Temperaturile exterioare ridicate si insorirea afecteaza in timp rezistenta materialelor

demente, cu efecte de degradare. Un beton cu goluri si caverne (fig. 1.3), pe langa rezistenta

plastice, a bitumului si a altor materiale de finisaj. Betonul mentinut la temperaturi ridicate si

redusa, nu asigura protectia armaturilor din otd. care in timp corodeaza si compromite dementul.

umiditate redusa in faza de mtarire, sufera deformatii mari de contractie care dau nastere la fisuri.

intr-un astfel de beton, apa ce contine substante corozive patrunde cu usurinta producand si

Variatiile mari de temperatura cumani nxxiiftcari ale deformatiilor dementelor. Daca aceste

coroziunea pietrd de ciment.

modificari de deformatii nu se pot dezvolta liber, apar tensiuni suplimentare, care suprapuse cu cele
din incarcari pot fi periculoase pentru constructie. Pentru limitarea acestor tensiuni, se limiteaza

'Montarea si pozitionarea gresita a armaturilor in dementde de beton (fig. I 4) au ca efect

reducerea capacitatii portante si posibilitatea coroziunii armaturilor

lungimea tronsoanelor de constructie si se concep structurile astfd incat sa nu fie sensibile Ia aceste
deformatii suplimentare. La cladirea din fig. 1.2 planseul terasa s-a deformat mai mult decat
ridurile, astfd ca au aparut fisuri la imbinarea celor doua elemente.
e)Coroziunea
Materialele de constructii situate in medii agresive corodeaza ir. timp daca nu sunt

l-lj l 2 Fisuri datorate dilatrii plancului

terasa
Fig. 1.3 Beton cu zoae segregate
i armm ri ncacoperile
Fie 1.4 Montare V pozitionare ticsita a araunmior

lamaiea proasta a unei zidrii, poate fi determinat de calitatea pietrei utilizate (fig. 1.5a) sau de calitatea mortarului i de punerea n oper (fig.l.5-b).

Fig. 1.5 Zidarii dc" calitate slaba a. pietre dc calitate proasta; b. mortar
numai in rosturi orizontale

g) Conceptia de proiectare si alcatuire a elementelor

Durabilitatea in timp a constructiilor se poate imbunatati printr-o alcatuire
corespunzatoare, care sa protejeze elementele impotriva apei si intemperiilor, sa limiteze, actiunea
variatiilor de temperatura si a altor factori. Deosebit de importante sunt solutiile pentru izolatii,
atat la partea de infrastructura cat si la invelitoare. De asemenea sunt importante solutiile care se
adopta pentru protectia materialelor din medii agresive.

iV l.lJJrmarirea comportarii in timp a constructiilor

- Urmarirea comportarii constructiilor in timp, este o actiune sistematica de culegere si

valorificare a informatiilor rezultate din masuratori si observam. Se face cu scopul depistarii din
timp a deficientelor aparute si a masurilor de remediere, astfel ca sa se asigure aptitudinea de
exploatare a construepei pe durata sa de serviciu.
Activitatea de urmarire a constructiilor este reglementata prin lege. care stabileste modul
de realizare si factorii implicari.
Aceasta urmarire se face printr-o supraveghere curenta la constructiile obisnuite, in timp
ce la constructiile unicat, de importanta deosebita, se face o urmarire speciala
Obiectivul supravegneru uacwc
---- r ------- .
incipienta a ariiatrOor ce pericliteaza: siguranta, durabilitatea, confortul si economicitatea
constructiei.
Supravegherea curenta are caracter permanent si se face Ja toate constructiile din tara.
Actiunea se face de catre beneficiarul constructiei, prin personal desemnat in acesc scop, sau
personal calificat din cadrul unei alte unitati specializata in astfel de activitati
Pentru urmarirea comportarii constructiei, se efectueaza verificari vizuale sau prin
masuratori cu mijloace simple, uzuale. Masuratorile se raporteaza la datele cuprinse in proiectul
de constructie si a instructiunilor cuprinse in cartea tehnica a constructiei. Toate modificarile care
au fost facute in timp asupra constructiei, trebuie sa fie actualizate in documentatia din cartea
tehnica '
b) Urmarirea speciala
Urmarirea speciala se face numai la anumite construepi. de importanta mare sau cu
caracteristici deosebite. Pentru aceasta, se intocmeste un proiect de urmarire speciala, realizat de
proiectantul constructiei sau un proiectant de specialitate, in care se detaliaza . toate fazele
necesare urmaririi, precum si tehnica de realizare.
Activitatea de urmarire este organizata de beneficiarul constructiei, si se executa cu personal
calificat din unitari specializate, care sunt dotate cu aparatura de masurare si control adecvate.
Urmarirea poate fi cu caracter permanent sau cu caracter temporar Daca se fac incercari asupra
unor elemente ale constructiei, acestea pot fi de scurta durata sau de lunga durata. Concluziile
rezultatelor incercarilor se trec in canea tehnica a construepei pentru a putea fi utilizate la
controale ulterioare ?:oiectantu, are urmatoarele obligatii:
^Stabileste prin nota de comanda si proiectul de executie. impreuna cu beneficiarul de
investitie, obiectele sau partile de obiect ce vor fi supuse urmaririi speciale,
- elaboreaza proiectul de urmarire speciala, care cuprinde modalitatile de verificare,
echiparile necesare si maauraiorue wc %or fi tacute.
^urmareste efectuarea verificarilor conform proiectuiui. a ~ daca este A.U: "ace
modificarile necesare.

fj

)prelucreaza si valorifica rezultatele incercariior.

Obligatiile executantului urmaririi sunt:

Chdtuielile necesare pentru efectuarea lucrarilor de reparatii se finanteaza in cadrul

- de a monta mijloacele de observare si urmarire,

- atentioneaza proiectantul asupra unor neconcordante dintre executie si proiect.

unitatilor de productie din fondul de productie, intrand in costurile de productie, iar in cadrul
umtatilor bugetare, din fonduri aprobate prin plan in acest scop.

1.2.1 Lista orientativa de fenomene supuse urmaririi curente

Lucrarile de reparatii la cladiri sunt de trei tipuri: lucrari de intretinere (I),

Pentru depistarea din timp a unor defectiuni cc pot apare la o constructie, se vor urinari

- reparatii curente (RC),

- reparatii capitale (RK).

periodic:
53 Schimbari a pozitiei elementelor cum ar fi: deplasari pe orizontala, deplasari pe

a) Lucrarile de intretinere cuprind lucrarile de mica amploare, care se executa periodic

verticala, inclinari etc. Se urmaresc de asemenea desprinderea unor elemente ca trotuare sau

Ia cladiri, in scopul prevenirii unor deteriorari premature si roeminerii dementdor componente

scari, crapaturi, fisuri, deschideri sau inchideri a unor rosturi, umflarea sau craparea terenului.

in stare de functionare.

Aceste fenomene, denota unele deficiente ale terenului de fundare. Deplasarile pe verticala se

b) Lucrarile de reparatii curente se executa periodic sau dupa necesitate, in scopul

djtoresc^unejjezistenfe slabe a terenului de fundare. Prezenta apei in terenurile sensibile la

crearii posibilitatii de exploatare continua a constructid respective. Ele constau dc obied din

inmuiere, poate produce deplasarea pe orizontala a constnictiilor amplasate pe pante, fenomen

remedieri de derectiurd, mlocuiri partiale de demente uzate, refaceri de lucrari de protectie, sic

urmat de unele umflari ale terenului in directia de deplasare a constructiei si crapare pe directia
opusa. Daca apa actioneaza locaL se produc tasari inegale, ce au ca efect inclinarea constructiei,
fisuri si crapaturi in ziduri. Tot tasarile diferentiate sunt cauza desprinderii unor elemente
turnate ulterior langa corpul constructiei, precum si modificarile aparute la rosturile dintre
tronsoanele de cladiri.
(?)$chimbari in forma elementelor de constructie (deformatii, rotiri). Unele semne ca
intepenirea usilor sau ferestrelor, distorsionarea conductelor, indoirea barelor, deteriorarea unor
imbinari etc., pot fi semnul unor deformari sau rotiri ale unor elemente de constructie.
^ Schimbari ale gradului de protectie si confort. Se urmareste etanseitatea, izolarea
fonica, izolarea termica sau cea hidrofuga. Umezirea suprafetelor, bfiltxatifle de apa, cxfolierea
straturilor de finisaj si protectie, pot fi cauzele de defectiuni ale izolatiilor. Grosimea
insuficienta a termoizolatiei sau patrunderea apei in stratul de termoizolatie. determina aparitia
condensului, a ciupercilor si mucegaiurilor.
^4^)Defccte si degradari cu implicatii asupra functionalitatii. infundarea, fisurarea sau
craparea unor conducte sau canale, determina proasta functionare a instalatiilor, dar constituie
si o sursa de apa cu efecte negative asupra finisajelor, a elementeJor de rezistenta, dar mai ales
asupra terenului de fundare.
5C Degradari ale elementelor structurii de rezistenta. La elementele de beton arma- pot
apare fisuri, crapaturi, cxfolisri ale stratuiu: de acoDerire cu beton oiarmaturilor, sau deformatii
exagerate. Degradarile ce apar mai frecvent la dementde metalice sunt: ruperea unor demente
intinse, tlambajui bardor comprimate, distrugerea imbinarilor si coroziunea La dementde din
lemn, pot apare ruperi de bare. cedarea imbinarilor, pierderea stabilitatii sau putrezirea.
in cadrul urmaririi curente, seva da o atentie deosebita ;
- umeziru terenului de fundatie din jurul constructiei.
- comrxrrtarii dementdor situate in medii agresive,
- dementdor supase unor solid tari dinamice sau ciclice. I
.

1.3 Lucrari dc intretinere si reparatii

1.3.1 Planificarea hicrarilor de intretinere si reparatii

Prin reparatii, se inteleg diferite categorii de lucrari ce se executa in vederea

prcmtarnpinarii si remedierii deteriorarilor la cladiri si constructii, in vederea rnentinerii
acestora in functiune pe toata durata de serviciu.

'.

Executarea la timp a lucrarilor de reparatii curente, prdmarrrpina degradarea constructid

si reduce volumul de reparati! capitale.

c) Reparatiile capitale , sunt lucrari mai ample, executate in scopul mentinerii

dementele principale ale structurii de rezisten. n tabelul 1.1 , coloana 3, ese dal (furata de

functionarii constructiilor pe toata dureta de serviciu. in cadru! acestor lucrari, se efectueaza

servjcru normat pentru cldiri de locuit i dkfiri social cuhuraie. conform nonnativBha n

inlocuirea totala sau partiala a unor elemente de constructie sau parti componente ale acestor

vigoare.

elemente deteriorate ca urmare a uzurii fizice si repararea tuturor elementelor ce prezinta

Tabelul 1.1 Norme pentru-planificarea reparatiilc*canflafc la dktiri (extras)

defectiuni, pentru a aduce constructia cat mai aproape de parametrii initiali.

Ca exemple de lucrari de reparatii capitale la cladiri sunt: inlocuirea partiala sau totala
a fermelor uzate, inlocuirea totala sau partiala a irrveirtoru, dusumelelor, tamplariei, a
instalatiilor, repararea altor elemente, etc.

Codul
dc clasificare

Denumirea grupelor de fonduri fixe

0 data cu reparatiile capitale se executa si lucrari de intretinere si reparara curente.

Astfel, de exemplu o data cu repararea tencoiefilor exterioare se separa jgheaburile, burlanele,
se reface zugraveala fatadei, vonsitariiie la asi si ferestre, etc.
In cadrul reparatiilor capitale nu se cuprind lucrari care maresc valoarea de inventar a
constructiei cum ar fi:
- lucrari de dezvoltari, adaugiri, supraetajari,
- lucrari de transformari si amenajari pentru a le adapta unei afe destinatii,

14,18
143-146
181-183

- lucrari de modernizare prin care se inlocuiesc unele sotuta constructive vechi cu

solutii noi (de exemplu mlocuirea unui element de rezistenta din lemn cu upui de metal),
- lucrari care conduc la marirea gradului de confort sau prin care se modific aspectul
estetic al constructiei.
Se accepta anumite imbunatatiri a solutiilor coostructive prin inlocuirea unor
elemente cu elemente din materiale noi, cu conditia ca valoarea totala a reparatelor capitale sa
nu depaseasca limitele prevazute in norme.

16,17

Rcparapile capitale se efectueaza in masura pOsrbiStatilor fara scoaterea partiala sau

161-165

totala din functiune a cladirilor. Lucrarile cu volum mare, se vor putea executa esalonat, in 2-

171-177

3 ani, in vederea evitarii scoaterii din functiune a cxmstructiei, cu conditia ca valoarea totala a
lucrarilor sa se incadreze HI suma atocata.prin norme.
In activitatea de planificare a lucrarilor de reparatii se utilizeaza o serie de termeni
specifici.

Cladiri de locuit Cfa&ri administrative 1-Pereti

portanti din bmn sas schelet din lemn
2. Pereti portanti dm paiasia, chirpici, pamant
stabilizat.
3 .Pereti pomnti din zidarie de caramida,
inlocuitori,
piatra, pl?wy^ din k*nn
4.5. Pereti portanti din zidarie de caramida,
mloaiitori, piatra, plansee dm beton armat.
6.8. Pereti portanti din panouri de beton armat,
beton
armat monofit, schelet din beton armat sau pronie
de
otel.
Cladiri pentru invitlmant, stfmtfi, colturi si
nrta, ctedai petrfrn ocrotirea sin&Atu, asistenti
sociala, outBrfl fizica.
1. Perep' portanti din lemn sac schelet din lemn. 2..
Pereti portanti din piatra, c&iipici. pamant
stabilizat.
3. Pereti portanti din zidarie dc caramida,
mkxantori, piatra; plansee din lemn.
4.5.Pereti portanti din zidarie de caramida,
iakxuitori, piatri; plansee din beton armai.
6.8. Pesep portanti din panouri de beton armat,

1 Durata de serviciu pormatfi| inrpn si decurgade la (iata punerii in functiune a cladirii, si

tine pana la data la care poate fi scoasa din functiune datorita BemdepSrarii conditiilor
functionale sau de siguranta. Se reglementeaza prin lege, fiind data functie de destinatia
constructiei mediul in care este exploatata si materialele din care sunt realizate

2 Ciclul de funcionare ntre dou reparaii capitale consecutive, reprezint intervalul

de timp normat la care se efectueaz reparaia caprtai. fiind n generai submultiplu a duratei
normate de serviciu. Durata ciclului de nncponare se stabilete
beton
armat mcoont, schelet din beton armat sau pronie
din
oteL
|5

- i
a- a
ii a

1 Iii f ! " S i
ii
il !*
* \11
h

40
30

2 14
IC

1-2
1-2

1
10

22 1-2
1
3 1 25 ! 1-?
' 3 ! 25 >
i
2-3

IX

>

70
100
100

11

j*
14
2>t

40

2 !M

i
1-:

30

2 1 !()

70

2 I

IO
i-2

100

3 ! 25

100

i
i

1
2-3

50

i-t

'

ic.

13

astfel ca sa asigure atat functionarea normala a cladirii in acest interval, cat si executarea
lucrarilor dc reparatii in conditii tehnico-economice oprime. Pentru dadiri, dclul de functionare

obturat cu dop de bitum.

Lucrarile de mfretinere la fundatii si subsoluri se refera in primui Evd ta protejarea lor

este dat in tab. l.l coloana 5. indeplinirea dclului de functionare este conditionata de efectuarea

impotriva apei. in acest op. se iau toate masurile pentru indenanarsa surselor de apa de la baza

la timp si in bune conditii a lucrarilor de irnTctinere si reparatii curente

constructiei. Vor fi reparate rigolele din jurul construcuci pn." care este adunata si evacuata

3 Numarul reparatiilor capitale (tab. 1.1 col.4), se stabileste prin micsorarea cu o

unitate a rezultatului impartirii duratei de serviciu normate la dclul de functionare.
4 Valoarea lucrarilor de reparatii capitale , reprezinta valoarea de deviz a lucrarilor ce

apa din preripiiatii. Daca trotuarele sunt UtSKtf y. denivelate, se refac sau se repara daca este
posibil. Orice defeepuni aie jgneaouritot* si burlandor vor fi reparate de urgenta.
Tot in regim de urgenta trebuie reparate Liitalariile de apa sau canalizare care

se executa la o reparatie capitala Aceasta valoare se limiteaza la un procent din valoarea de

constituie o alta sursa de apa sub constructie. La iftgahthfcr de apa care r.u seni defectiunile se

inlocuire a constructid (tab. 1.1 col.7) pentru fiecare reparatie capitala prevazuta.

pot constata prin urmarirea contorului ce doh a Junei cand vx incasi '.ori consumatorii.

Nu se includ in devizele de repararii capitale, lucrarile pentru remedierea deteriorarilor

provocate de anumite aeddente sau calamitati Aceste reparatii accidentale se executa imediat,
iar ciclul urmatoarei reparatii capitale incepe de la data finalizarii reparapei accidentale.
Planificarea lucrarilor de reparatii capitale, se face functie de starea constructiei,
rezultata din controlul periodic efectuat in anul care prevede expirarea ciclului de functionare.
Daca starea constructiei este buna, se poate face prelungirea odului de functionare si amanarea
reparand capitale respective. Aceasta prelungire, nu duce la scurtarea ciclului urmator.
Sunt si cazuri cand datorita uzurii pronuntate a constructiei, comisia care face controlul
periodic poate propune micsorarea ciclului de functionare, astfel incat sa nu se ajunga la
degradari irecuperabile.
Proiectarea si executia lucrarilor de reparatii capitale, se face in asa fd incat sa se
readuci constructia respectiva la parametrii initiali si sa se asigure functjonafitatea d pana a
urmatoarea reparape capitala.
Organizarea si executarea lucrarilor de reparatii capitale, se face de catre beneficiar, fie
prin forte proprii, fie prin institutii spedalizate.
Pe parcursul executiei lucrarilor, beneficiarul, proiectantul si alti factori (banca,
inspectia de stat etc.) urmaresc si controleaza executia, urmand ca la sfarsit sa faca receptia
lucrarilor.
1.3.2 Lucrari de intretinere si reparatii la fundatii si subsoluri

Fundatia, este partea de constructie care preia incarcarile de la structura ds rezistenta si

le transmite terenului de fundare. Unele degradari dc terenului de fundare sau ale fundatiilor,
pot avea- influenta asupra rezistentei si stabilitatii cnnsrrucuei Umiditatea care ajunge la
dementde infrastructurii constructid. urca prin ascensiune .capilara, producand fenomenul de
igrasie. Acest lucru este impiedicat pnn prevederea unor rndroizolatii verticale si orizontale la
dementele ir. contact cu terenul (fundarii.
ziduri la subsol, pardoseli).
La cansnucpiie cu subsol (fig. 1.6), se dispune o hidroizoiatie orizontala inue fundatie si
zidul subsolului (10), care este de obicei la aceeasi cota cu hidroizolaria orizontala a pardoselii
subsolului (12). Aceste hidroizolatii impiedica ascensiunea ca

DI

iara de la fundatie la zidul

subsolului, respectiv de la teren la subsol. Se dispune o hidroizoiatie orizontala si la partea

superioara a zidului subsolului (5). la cel putin 30 cm deasupra terenului si 7 cm sub pianseui

Fig. 1.6 Hidroizolapa orizontale si verticale la infrastructura unei constructii cu snbsoL I trotuar. 2-obp maflic; 3-prolecUe soclu; 4-hi*oizofa(ie orizontala superioara; S-planse peste
subsol; 6-hidrcizolaUe verticali: 7-tencuiaIa hnpenncabia; S-supoit rudrenzotaticr. 9- zid
protectie; 10-hidroizohtie orizontala inferioara; 11-roonar. I24unmizotat>e orizontala a
pardoscUi; 13- strat Suport; l^jrotectie aidxotzolabc; 15-p3maseaB beton; lrVarmare tocaH a
pardoselii; 17-betnn egalizare; 1 S-talaz sapatura: 19-umpIutura compacti
Localizarea defectiunilor se face prin sondaje, sau cu unele aparate (geofbn, aparate
electronice).

peste subsol cu scopul de a impiedica ascensiunea spre peretii si planseul parterului a umezdii

Defecpunile instalatiilar de canalizare se depisteaza mai greu. Cea mai simpla metoda

care se poate acumula in peretii subsolului Pentru impiedicarea patrunderii apei prin rata

consta, h mehiderea tuburilor de aductie din doua camine de vizitare succesive cu dopuri din

laterala a zidului subsolului, acesta se izoleaza fata de umplutura de teren cu hidroizolaria veni

Semn, ar apoi introducerea unei cantitati de apa in caminul cu cota mai ridicata. Daca nr/ckd

cald <6i. care se racordeaza cu hidroizolatia soclului.

apei scade ta timp cu o anumita cantitate, aceasta denota o defectame pe traseul diate cele doua

Pentru impiedicarea patrunderii apd din precipitatii pe langa fundatii, cladiriie sunt
prevazute cu trotuare avand latimea de cel putin i m, avand rostul spre sociu

10

catnirje. La canale cu secriune mare. acest procedeu nu se poate aplica, utifaaadn-se procedee
vizuale. Se cu o sursa de lumina si oglinzi, fie cu sistem de camere de luat vederi.

In zonele mdnsiriaJe, defecpunile mstalati'tlor, pot duce spre fundatiile caastructSar apa

Pentru repararea locala a hidroizolatiei unei

ca diverse substante agresive. Dupa repararea defectiunilor instalatiilor, trebuie verificata starea

pardoseli. se decoperteaza straturile de

futufesabr sau a altor elemente subterane, iar daca se constata coroziuni, se vor apuca metode de

deasupra, iar aceasta se indeparteaza in

protectie.

trepte, astfel ca straturile succesive sa fie

Sunt cazuri cand m timp. datorita unor modificari ale sistemului hidrografic sa se ridice

decalate

CU Cili

putin 10 em.t fig. 1.71. Se

nivehd apelor freatice peste cota de "fundare. Scaderea acestui nivel, se poate reaSza prin

refac dupa aceea straturile hidroizolatiei,

execatarea urari sastera de drenuri in jurul constructiei, la nivelul cotei de frarJBreicare sa

lipindu-se a petrecenie decalate, dupa care

colecteze apa si sa o dreneze la an sistem de canalizare.

>e refac celelahe elemente ale pardoselii.

m timp, datorita unor deformatii sau fisurari, ori datorita unor interventii gresite aaipra
efemeiarfor, se pot deteriora oidroizolatiite. Remedierea lor este o problema
delicata si trebuie tacuta cu atentie.
/3
}Jfcj>|CT..ro

Fig. 1.7 Remedierea defseuunuor la

ladioizol3Ua orizontala sab pardoseli, apregatirea remedieri: b-modnj dc executie:
4-stxaujri soc de otdroizotape.

11

4h

Asemanator se pot repara s ai:e hidroizoiatn. ia care se notte tjuftge prin

incepirurea unor elemente care nu

pericliteaza rezistenta si stabilitatea constructiei. Cea mai mare problema, o pune repararea

si din stratul freatic situat Ia adancimi destul de

hidroizolatid orizontale de sub pereti, asa cum se va vedea in paragraful urmator.

mari. fenomenul produraudu-se in timp.

Tere
n
ume
d

1.3.J Combaterea igrasiei in constructii

Din terenul umed, apa trece in dementde de constructie, iar daca nu este
MMV

intrerupta capilari tat ea. isj continua ascensionea producand

umezirea peretilor siplansedor(6g. l .9).

Dupa cum se stie. igrasia constituie o maladie a cortstrucpilor greu de remediat. Problema este

i n practica s-au utilizat mai multe procedee de combatere a igrasia la

cunoscuta dc mult timp, dar s-au facut cercetari mai aprofundate abia in ultimii 25 de ani, fara a
se gasi solutii de remediere totala.
Igrasia, se datoreaza fenomenului de ascensiune capilara cunoscut din fizica. Astfel,
daca se introduce un tub cu diametrul de 1 mm intr-un vas cu apa, apa se ridica in tub pe o

Fig. 1.9 Ascensiunea capilara de la terenul a) Procedeul prin (trenarea apd

rnced la dementul de constructie.
Prin executarea unui sistem de drenuri in jurul
constructiile existente.

constructiei, la cota fundatiei, se colecteaza apa din teren

si este dirijata rla un sistem de canalizare. Sistemul poate

inaltime dc IS mm. Daca in schimb tubul are diametru de 1 om, inaltimea de ridicare ajunge la

ti eficient si la coborarea nivelului apelor freatice in sezoane cu umiditate mare.

15 m.
Atit terenul de fundare cat si materialele de constructii au pori care comunica intre ei,
contribuind la realizarea unor tuburi capilare. Cu cat dimensiunea porilor este mai mica, cu atat

Cd mai vechi sistem de dren, este realizat prin pozarea unui tub perforat la partea inferioara a urau
sant, la o adancime cu 40...60 cm sub cota de inghet. Tubul dm PVC, cu diametrul de 110 mm . are
perforatiile sub forma de fante 1x5 mm. sau 1,5x8 ram. cu A suprafata de 24-50 cm2 /ml, si este

apa va urca mai sus, de la sursa de apa, prin teren si prin elementele de constructie

dispus cu o panta de 2...5%. Pentru executarea unor ^interveritii si in scop de aerisire, se dispun
Terenurile pcrrneabiie (fig. 1.8-a) alcatuite din pietris si nisip, nu retin apa din
infiltratii, care sc scurge rapid in profluizime. De asemenea nu exista riscul ca apa din.

camine de vizitare la distante de 50. .70 m precum si la intersectii sau schimbari de directie. Santul
este acoperit cu mai multe Ihtonit avand granulometrie din ce in ce mai fina, care sa satisfaca legea
filtrului itjjjj-.' (fig. 1.10). Sistemul functioneaza bine in terenuri cu permeabilitate nrica. unde apa
circula ^|r: k cota superioara si se infiltreaza in teren prin stratul filtrant, (fig. 1.10-a). Daca terenul
este permeabil (fig.l.l0-b), apa care antreneaza unde particule fine poare wrra in dren

fc

mnsm

Fig. |J Influenta naturii terenului asupra acumularii apei la baza ctmstrucpiior.

a- teren peomfeB; b- teren impermeabil.

16
jl freatic situat sub nivelul fundatiei sa aiba ascensiune pana la dementele de Ponstnjcfie si sa
produca igrasia. Ascensiunea capilara in pietris este practic nula, iar prm ajunge la 20-30 cm.
Terenurile putin permeabile (argile, marne) retin apa din precipitatii si din f mfiltratii
mult timp (fig,l.8-b), ceea ce conduce in continuare la intrarea ei in elancrttdc
de constructie Datorita porilor foarte fini ai
acestor terenuri, apa poate ajunge la dementde de constructie

ri
Subsol

Ptaa speciile
dinbelon_
obisnuit fac

-Strat dc aex
rigole pentru scurgerea apd din precipitaii la suprafaa terenului. S-au utilizat | de

drenuri mai ales la lucrri rutiere, dar, fund de dat recent. nu se cunoate bine . lor n
timp.
Chiar dac se execut drenui n jurul uurastructurii unei construcii, umiditatea tertaldor poate
ptrunde prin zidul subsolului i de aici s se ridice prin ascensiune milar. La construciile
noi, acest fenomen se nltur prin dispunerea hidroizolaiilor ^verticale i orizontale ale
Fig. 1.10 Dren uri cu Straturi filtrante, a- teren impermeabil; b- ieren permeabil.

zidurilor de Ia subsol La construciile vechi, aceste hidroizolatii se execut greu, de aceea se

recurge la alte modaliti prin care s se uuture contactul direct dintre teren i zid.

direct in stratul cu granulozitate mare, care nu retine aceste particule, conducand in timp la
col ma tare a tubului.
Sistemul de dren cu mai multe straturi nu se recomanda nici m terenuri nisipoase
foarte fine, care sunt putiri permeabile, iar in timp nisipul poate ajunge in tub, colraatandu-1

Astfel, nainte de umplerea anului dreaului, se pot dispune pe suprafaa zidului plri
speciale din beton armat, prevzute cu nervuri, astfel nct s creeze un strat de aer ntre de i
zid (fig.1.13).
n ultimii ani, au aprut alte soluii de drenaj, diferite de cd clasic cu straturi

(fig. 1.11-a). In acest caz, se utilizeaza un tub colector din beton poros, cu imbinari etanse,
acoperit cu .nisip de granulometrie 0-3

Fig. 1.14 Sistem drenant cu placi din beton poros.

mm (fig.l.ll-b).
Sistemele mai noi de drenaj (fig.

1.14 este prezentat

1.12), utilizeaza proprietatea filtranta .a

unui ' textil

sintetic

filtrante. in fig.

un sistem alcatuit

aglomerat (geotextil),

din

blocuri

speciale de beton

care nu putrezeste in teren. intre tub si geotextil se

Fig. 1.11 Drenuri in teren cu nisip fin.

a-cu straturi filtrante; b- cu tub din beton
dispune un strat de agregat de dimensiuni mari (7- poros.
40mm), astfd ca suprafata filtrului sa

poros,

avand

granulometrie

creasca. Acest tip de dren poate fi utilizat in orice fd

speciala,

de teren, si se bazeaza pe proprietatea stratului

unele peste aride

geotextil de a nu colmata. Se recomanda sa

in lungul zidului
de la subsol, pe un

folosim drenui numai pentru

F
ig 1.12 Drenuri cu geotextil
evacuarea

asezate

apdor ' subterane.

dement tot din beton, in forma de U. care colecteaza si

Fig. 1.13 Protecie cu plici
evacueaza apa ce trece prin blocurile poroase. Blocurile sunt
nervurale din
beton
prevazute cu nervuri, ca sa realizeze strat de aer pe suprafata
zidului

situatie in care partea superioara a santului se obtureaza cu un dop de argila compactata.

io

13?

Soluia prezentat n fig. 1.15, se bazeaz pe proprietatea filtrant a foliilor din material sintetic

in Italia, s-a utilizat o metoda de refacere a hidroizolatiei orizontale prin perforarea

aglomerat. Foliile sunt alctuite n general din dou materiale lipite ntre

zidului cu gauri <J>35 ram (fig. 1.17), asezate la 55 mm in lungul zidului, gaurile fiind apoi
umplute cu un mortar etans, pe baza de rasini epoxidice, cu rezistenta mecanica sufidenta.
Dupa mtarirea mortarului se executa a H-a etapa de gaurire intre ede facute anterior, gaurile

de:
-

fiind intersectate pe o arumrita irjalproe. Se introduce

unul asezat spre teren, alcatuit din

poliester marunt aglomerat, avand rol de filtru,

- al

n-Iea, in contact cu zidul de La

subsol,

realizat dintr-un strat de fibre sintetice (in general Pnz

filtran
polipropilena), cu rol de izolare a peretelui. i

din
Datorita

grosimii acestd Folii de ordinul centimetrilor, si

Dren
permeabilitatii safe, poate fi utilizata pentru poros

colectarea si scurgerea apei din teren spre un tub Fig. 1.15 Sistem drenant cu folie filtranta
din textile sintetice aglomerate.
colector asezat la baza. Eficacitatea sistemului
poate fi afectata de colmatarea progresiva a folid filtrante. Majoritatea cercetatorilor sunt de
acord ca riscul de colmatare este legat direct de viteza de scurgere a apei prin acest filtru.
Din analiza sistemelor de drenaj prezentate, se pot evidentia urmatoarele:
' un drenaj nu este functional daca nu evacueaza apa colectata intr-un sistem
de canalizare,
de obicd nu se utilizeaza drenajul pentru coborarea rdvdufui apd freatice din jurul
constructid,
prin sistemul de canale de vizitare, se poate descoperi colmatarea in timp a
tubului drenant si se pot face curatiri cu jet de apa.

b) impiedicarea ascensiunii capilare prin prevederea de izolatii La constructiile noi,

ascensiunea capilara este impiedicata prin dispunerea hidroizolatiilor orizontale (vezi fig.
1.6). Pentru constructiile vechi, reconstituirea hidroizolatid orizontale se poate tace prin
decupajul zidului sau prin injectia de produse impermeabile.
Procedeul de reconstructie a hidroizolatid orizontale prin decupajul zidului presupune
efectuarea unui sant orizontal pe toata Latimea zidului in care sa se introducafolia din care se
realizeaza hidrcnzolapa (fig. 1.16), dupa care spatiul ramas Liber se umple cu mortar de
ciment bine compactat. Din motive de rezistenta si stabilitate a zidului
santurile

se

efectueaza pe tronsoane, alternate, cu phnuri,

care Gaur
orizontali
a

sa poata prelua incarcarea zidului. Dupa ce s-

si

s-a

intarit mortarul de ciment, se poate trece la

realizarea

urmatoarei serii. Lungimea sanpjrilor trebuie

sa

asigure suprapunerea foliilor radroizolapei

din doua

tronsoane vecine pe cd putin 20 cm. Nu se vor

Lua

lungimi de tronsoane mai mari de 1 m Daca

zidul este

din caramida, santul de Ya realiza fie in rostul

orizontal

dintre doua randuri, fie prin scoaterea unuia

sau

Fig. 1.16 Refacerea hidroizolaiei

orizontale la o construcie existent.

ruina faza

montat hidroizolaria in prima serie de santuri

mai muhor randuri de caramida. Refacerea

acestor goluri trebuie facuta cu mare atentie,

ca sa se obtina o impanare buna a caramizilor.

La ridurile din beton, santurile se fac prin taiere cu fierastraie ce functioneaza cu
discuri abrazive.

14

i FazaH-:

Fig. 1.17 Refacerea hidroizolapei orizontale prin gauri umplute cu mortar.

mortarul sub presiune si in aceste gauri, rezultand un strat hnpermeabil continuu pe toata
fangimea peretelui strat ce va constitui m'droizolatia orizontala ce trebuia realizata.
Procedeul de refacere a hidroizolatiei orizontale prin decupajul peretelui da cele mai
sigure rezultate, daca executia este corecta. Tehnologia de executie este insa foarte
pretentioasa, costisitoare si dureaza destul de mult timp. Pentru ziduri groase, tehnologia s-ar
putea realiza o data pe o fasie a grosimii peretelui spre exteriorul constructiei iar dupa aceea
pe restul grosimii peretelui (spre interiorul constructiei) cu suprapunerea necesara a straturilor
hidroizolatiei. Cum este greu sa se pozeze stratul de hidroizoiatie de pe cele doua fete ale
peretelui in acelasi plan, suprapunerile nu se pot realiza corespunzator si solutia nu da
rezultate bune. De aceea, practic Ia ziduri groase nu se poate aplica acest procedeu de
refacere a hidroizolatiei orizontale. Nu se va aplica solutia nici Ia structurile Ia care
executarea decupajelor orizontale din ziduri poate periclita stabilitatea constructiei.
Reconstituirea hidroizolatiei orizontale prin injectarea de produse impermeabile .se
face prin introducerea unor lichide in porii peretelui Unele produse actioneaza prin inchiderea
porilor dementului de constructie. Dintre acestea, silksrui de sodiu sau de potasiu au ca
rezultat formarea unui gd de siliciu, ce obtureaza porii Rasinile acrilamidice, prin amestec,
conduc de "asemenea Ia formarea unui gel Arte produse utilizate la injectare devin straturi
hidrofuge. Se pot cita; stheonn m solutie, siheonatii utilizati sub forma de merilsiliconat de
sodiu sau de potasiu (care rx>Iimerizeaza in

contact

cu bioxidul de carbon din atmosfera, dar este

eficace

in interiorul zidului unde nu ajunge acest gaz),

steararul de aluminiu in solutie de white spirt
(polimerizeaza in prezenta apd cand se evapora
spirtul).
Injectarea se poate face la presiune
normala, cand se fac oluri in zid din 20 in 20
care &e introduc tuburi cu
umplute

cu

cm in

flacoane

lichid isrmperrneahiHzarrr (fig.

1.181 Lichidul rHfiizeaza prin capflaritale in

zidarie, generand o

JttOOa

Fig. 1.18 Rdareratouniaolapei prin

injectarea dc lichide im] n i u~ah\'mi)tr.

cu proprietati de

hidroizoiatie Procedeul se utilizeaza in general pentru sili cati sau siliconi

Injectarea sub presiune se face cu pompe, cand se utilizeaza produsele: rasini
acrilamidice, siliconi, metilsiliconat si stearat deaiurnmiu.
Aceasta metoda de refacere a hidroizolatid prin injectarea unor produse de
nnpenneabuizare in zid este mai mult in faza de cercetari .si nu se cunoaste comportarea in
timp. Unde produse isi pot pierde eficacitatea in timp datorita produsilor alcalini din zid.
Trebuie gasit pentru fiecare material ce trebuie unpermcabitizat produsul cel mai potrivit si
trebuie studiata vascozitate necesara si viteza de polirnerizare.
Procedeele de injectare, nu se vor utiliza Ia ziduri cu fisuri, goluri sau caverne.
"clUscarea peretilor prin sifoane atmosferice
Metoda se bazeaza pe urmatorul fenomen (fig. 1.19). Daca intr-un perete umed
se fac gauri inclinate de la exterior spre
interior,
usor,

aerul
patrunde

uscat
in

din
partea

exterior,

mai

superioara

gauru, unde se incarca cu umiditatea, din

perete. Prin aceasta, el devine mai greu
decat aerul exterior si cade spre partea
inferioara

gaurii

Fig. 1.19 Uscarea peretilor prin sifoane atnrosicrice, _

iesind

la

exterior.

Se

formeaza astfd un circuit, care conduce

la scaderea umiditatii peretelui.
In practica, un procedeu mai vechi

utiliza piese de drenate coru^eeponate din pamant ars, fixate in rid din 50 in 50 cm. cu
ajutorul unui mortar poros. Mai nou, s-au utilizat tuburi din metal sau material plastic.
Experimerttarile au aratat ca metoda are eficadrate partiala, deoarece se dimina numai
umiditatea peretelui situat sub sifon, iar in timp, sifoanele se pot imbacsi cu praf sau insecte.
cDUscarea peretilor prin dectro-osmoza
Fenomenul de dectro-osmoza. consta in aparitia und diferente de potential ( de ordinul
zecimilor de volt) intre teren si peretele umed. o data cu ascensi-nea capilara a apd (fig. 1.20).
Ansamblul sci-perete. functioneaza sub actiunea ascensiunii capilare ca o pila. solul fiind
anodul iar peretele catodul.

15

Acest fenomen fizic a condus la ideea inventarii unui sistem de uscare a peretelui,
prin legarea cu un conductor electric a terenului si peretelui umed S-au utilizat mai multe
solutii.

Guri'

ZL
0

Guri

Ascensiune capilara

Placi din oel

galvanizat
(aaod)

SE?*'

Priz de teren
(catod)dinoci*| galvanizat

Baterie
1.5 V

T
I

Priza
dc
teren'
(calod)

Placi
metalica
(nod)

Ga
uri

Conduc
tor_
izolat

nMMMR

Erei dc teren
(catod)
din magneziu

-Placa din
cupru
(anod)

Fig. 1.20
osmozeL

Principiul

Fig 1-22 Electro-osnK^ activi cu

. sursa de curent.
Fig. 1.23 Procedeul Ernst.

elcctro-

Fig. 1^1 Electro-osrnoza pasiva

Experientde britanice si germane, au confirmat ede constatate in Bdgia. De asemenea,

curentii vagabonzi (de la linii de tramvai) au perturbat functionarea sistemului, favorizand

1 Electro-osrnoza pasiva (fig. 1.21), cand conductorii pusi in teren si perete sunt din
acelasi metal, legatura dintre anod si catod fiind o simpla legatura ecmpotentiala. care are

ascensiunea capilara.
Se poate spune deci ca din rezultatele de pana acum, nu se poate face o arjrcciere

rolul de a anula diferenta de potential si a reduce ascensfamea capilara.

justa privind functionarea procedeului de electro-osmoza in actiunea de combatere a igrasiei.
2 Electro-osrnoza activa, care aplica intre perete si teren o diferenta de potential cu
incercarea de a anula sau de a inversa curentul produs de ascensiunea capilara. Aceasta
diferenta de potential se poate obtine:
- prin utilizarea unei surse de curent continuu (fig. 1.22),
- prin crearea unei pilc , utilizand metale cu potential diferit pentru electrozii pusi in
teren, respectiv in perete. Procedeul brevetat de ebrepanul Ernst (1935) (fig. 1.23), a folosit ca
anod o banda de cupru fixata in perete, iar ca si catod, tarusi din magneziu infipti in teren, cei
doi electrozi fiind legati printr-un conductor izolat
Concluziile privind eficacitatea procedeului de dectro-osmoza sunt diverse, incercarile
expermtentale din Franta au aratat o diminuare iproerceptibila a fenomenului de retinere a
ascensiunii apei prin demente
in Belgia, rezultBtde au fost variabile. Daca tarusii infipti in teren pe post de catod
erau dcatuhi din otel galvanizat, nu s-au obtinut rezultate bune cu anod din cupru, insa
rezultatele au fost satisfacatoare cu anod din otel galvanizat, cu toate ca teoretic ar fi trebuit sa
fie invers. Este posibil ca aceste rezultate defectuoase sa fie generate de o coroziune
electro<bimica a decrrozilor, sau datorita unti depuneri de saruri ce au format un strat
rribibhor.

16

in final, se pot sintetiza urmatoarele concluzii privind procedeele de combatere a

igrasia la constructii:
0 prima preocupare trebuie sa fie pentru diminuarea cantitatii de apa ce ajunge in
contact cu peretii constructiilor. Acest obiectiv se poate realiza de Ia caz la caz prin
drenaj, trotuare exterioare completate cu amenajari avand rol de a limita fjrFiltratiiie
apdor de suprafata.

* Dintre procedeele de impiedicare a ascensiunii capilare a apei prin pereti, numai

Elementele ce au fisuri cu deschiderea de 0.3...5mm si nu lucreaza la temperaturi

solutia de reconstituire a hidroizolatiei orizontale prin decupajul peretelui da rezultate

peste S0C se injecteaza cu rasini epoxidice. Seturile de materiale utilizate contin

in toate cazurile. Din pacate, solu{ia cere o tehnologie delicata, de durata, si nu se

componenta epoxidica, componenta de intarire, componenta solida (de obicei fSer de

poate aplica la ziduri groase.

* Celelalte procedee de impiedicare a ascensiunii capilare a apei, m sunt precise si nu

), solventi, pLastelina, etc. La noi in tara se folosesc mai frecvent rasinile de tip

sunt remedii universale. Cercetarile'vor trebui sa gaseasca de ia caz ta caz care este

EPODUR sau DENOX. Injectarea se poate face prin tuburi introduse in orificii forate dea

solutia cea mal buna.

lungul fisurilor sau prin stufuri metalice fixate Ia suprafata betonului fisurat.

* Trebuie sa se tina cont ca o parte din apa care se ridica in pereti prin ascensiune
capilara, este evacuata prin evaporare. De aceea, este periculos sa se acopere peretii

Lucrarile de injectare se executa de echipe specializate si cuprind o serie de

operatii

cu imbracaminti etanse, ceea ce contribuie la o supreinaltare a limitei ascensiunii

l "Operatii pregatitoare

capilare. Detaliile de racordare intre peretii exteriori si pardosefi sau trotuare, vor fi

Daca injectarea se face prin tuburi inirodsse in orificii forate, se indeparteaza mai

gandite astfel incat sa impiedice patrunderea apei in teren, dar sa permita aerisirea

intai tencuiala de pe suprafata de beton fisurata, pe o latime de 5-8cm de o parte si de alta a

acestuia.

fisurii Se executa dupa aceea orificiile cu bormastna sau rotopercutarrta, pe o adancime de

2cm. Amplasarea orificiilor depinde de grosimea d emeritului (fig. 1.24). La piese cu

1.3.4 Reparatii ale elementelor structurii de rezistenta

grosimea sub 20cm, orificiile se fac pe o singura fata iar la cele mai groase se fac
pe ambele fete, decalate intre de.

IJ .4.1 Repararea elementelor din beton armat Defectiunile care apar mai frecvent Ia
elementele din beton armat sunt:

Dupa indepartarea prafului din orificii si fisuri cu ajutorul unui jet de aer comprimat,
se introduce in fiecare orificiu cate un tub PVC cu diametrul interior de 6 sau 8mm si o

- fisurarea peste limitele admise, datorita contractiei, variatiei de temperatura sau a

lungime de 3cm (lem ramanand in afara dementului), in continuare se fixeaza tuburile cu chit

unor supraincarcari,

epoxidic si se inchid fisurile la exterior cu un strat de chit avand I-2mm grosime si 3cm

- dislocarea corturilor la grinzi si stalpi,

latime. La dementele cu grosime sub 20cxn, se inchid fisurile de pe partea opusa tuburilor,

- craparea sau dislocarea betonului de acoperire in lungul armaturilor,

lasand la fiecare fisura intreruperi de control de 3mm la 50cm, dar cd putin una pe fiecare

- coroziunea betonului sau armaturilor,

fisura.

- aparitia unor pete si eflorescenta pe suprafata betonului a) Remedierea fisurilor

Fisurarea, este o stare normala a betonului armat, dar din motive de durabilitate,

Se verifica apoi comunicarea intre doua tuburi de injectare prin suflare cu aer
comprimat.

deschiderea fisurilor este limitata la valori de 0,1...0,3 mm, functie de agresivitatea mediului
ambiant Fisurile cu o deschidere mai mare decat limitele admise, trebuie obturate prin
injectare cu produse ca rasini epoxidice laptele de ciment, mortar de ciment
vj

Fig. 1.24 Amplasarea tuburilor sau staturilor.'

a- elemente ca grosime Bidfc b- elemente
groase; 1- diafragm; 2- placi; 3- fisuri; 4tuburi sau Sfiituri; 5- chit epoxidic 6- grind.

17

Daca se foloseste produsul DINOX, compozitia chitului este cea din tabelul 1.2
Timpul de prelucrabilttate este de 10-15 minute, functie de timiperatura mediului ambiant.

2 Injectarea fisurilor
Injectarea se face la cei putin 6 ore de La operatia pregatitoare daca temperatura mediului este
peste 20C si 24 de ore la temperaturi mai mici.

Tabelul 1.2 Compoziia chitului epaxidic din produsul

DINOX
Componcnp"
Cantiti pentru un amrxirr 4 nirT1,
Dozare volumetric (cmc)
Dozare gravitaional (g)
Rin DINOX 10 L
200
200
urtritortTETA)
25
20
Filer cuar sau cimort
150-200
200-250

Pentru injectare se foloseste pistolul sau pompa de injectare. Se incepe de la una din
extremitatile fisurii La fisurile verticale sau inclinate. inceperea se face de Ia punctul cel mai
de jos. In timpul mjectarii se tin deschise doua tuburi sau stuturi vecine, celelalte fiind
obturate cu dopuri de cauciuc sau plastelina. La primul tub sau stut, se racordeaza pistolul sau
pompa de injectare si se introduce rasina pana cand iese prin tubul vecin deschis. Se
racordeaza utilajul de injectare Ia acest al II-lea punct, se inchide cel prin care s-a injectat
anterior, si se deschide urmatorul tub sau stut vecin. in acest Fel se procedeaza pana la
injectarea intregii fisuri La sfarsit, toate tuburile sau stuturile vor fi astupate.
Materialul de injectare realizat pe baza de DINOX va avea compozitia din tabelul
1J.

n cazul mjectrii prin stufuri metalice (fig. 1.25), dup ndeprtarea tencuielii se

Tabelul 13 Compoziia unui amestec de lucru pentru

injectare
Competeni
Cu pistolul
Cu pompa
n volume (cmc)
In greutate (g)
n volume (cmc)
in greutate (g)
400
400
200
800
Rin DINOX C
ntritor (TETA)
50
45
100
90

Fig. 1.25 Fixarea stuturilor pe fisuri. 1- diafragma: 2- fisura; 3- pistol

injectare; 4- garnitura din tub PVC; 5- stut metalic ciut pentru fixarea stufului; 7suprafata striata.
curata suprafata betonului cu o perie de sarma Stuturile se amplaseaza pe lungimea fisurilor
functie de grosimea elementelor (fig. 1.24). Pe suprafata stutului se aplica un strat de chit
epoxidic iar apoi acesta se aseaza simetric fata de fisura, in punctul stabilit. Se fixeaza
provizoriu cu plastelina sau chit. Dupa aplicarea tuturor stuturilor, se inchide partea exterioara
a fisurilor ca la metoda precedenta si se face fixarea definitiva a stuturilor. Se verifica dupa
aceea comunicarea dintre stuturile vecine.
Dupa 24 de ore de Ia injectare se scot tuburile sau stuturile dc injectare, si se astupa
golurile ramase cu chit epoxidic
Se va asigura elementelor injectate o temperatura de cel putin 15C timp de o
saptamana.
3 Verificarea injectarii
Verificarea se face la 24-36 ore de la injectare. Tot la a V-a fisura injectata se
desprinde cu dalta stratul de chit de acoperire pe o portiune de 15 cm lungime. Daca
injectarea a fost corecta, se va observa prezenta rasinii in fisura. In caz contrar, se face o
reinjectare prin alte orifkii sau stuturi. amplasate m lungul fisurilor.

18

Solutiile de reparare ale zidariilor depind de natura, extinderea si gravitatea

b) Repararea Rolurilor, crapaturilor si dislocarilor
Defectele de suprafata, cu adancime maxima de 1 cm, se repara cu o pasta avand
compozitia : o parte ciment, 0,3 parti dispersie apoasa de poliacetat de vinii D50I si 0,3...0,4
parti apa. inainte de aplicarea stratului de pasta, zona trebuie curatata cu peria de sarma, jet de
aer si se umezeste pana la saturare iar dupa reparare se mentine in stare. umeda cel putin 3
zile.
Defectele care au adancimea de 1....4 cm se repari similar, cu deosebirea ca in
compozitia pastei intra 2 parti de nisip 0...3 mm , iar mortarul se aplica in straturi de
maximum 1 cm grosime. Pentru repararea stratului de acoperire al armaturilor dislocat pe
suprafete mai mari, mortarul se aplica pe o plasa de rabit prinsa de armaturile din element.
Aplicarea mortarului se poate face prin tencuire sau prin torcretare.
Daca zonele degradate au adancime mai mare, repararea se face cu beton care sa aiba
rezistenta cel putin egala cu cea a betonului prevazut initial in element Se inlatura betonul
necorespunzator prin spargere cu spitul, se curata bine suprafata prin periere si .suflare cu aer,
dupa care se aplica un amorsaj din lapte de ciment sau chit epoxidic. Se face betonarea zonei
dupa 15...20 minute, prin turnare in cofraj sau prin torcretare. ba cazul turnarii in cofraj, acesta
este prevazut cu niste palnii laterale, astfel incat betonul sa fie in exces, pentru a asigura
compactarea in zonele surplombate. Dupa decofrare, betonul care este in plus se taie usor cu o
dalta, iar zona de contact dintre betonul vechi si cel nou se rectifica cu mortar de ciment sau
cu chit epoxidic pe cel putin 40 mm latime.
Unele crapaturi sau defecte locale profunde, se pot repara prin injectare cu lapte de
ciment sau mortar de ciment similar cu injectarea fisurilor.
c) Petele si eflorescentele ce apar pe suprafata betonului, pot fi Maturate prin
spalarea suprafetei cu o solutie slab acida, recomandabil fiind acidul clorhidric.

1.3.4.2 Repararea zidariilor Cele mai frecvente defectiuni ale zidariilor se datoreaza
apei Aceasta, prin ciclurile de inghet-dezghet degradeaza caramida sau mortarul, iar daca se
infiltreaza in perete, diminueaza capacitatea de izolare termica dand condens si igrasie.
In zidarii, apar fisuri si crapaturi din cauza lipsei centurilor si a tasarilor inegale ale
fundatiilor. O alta sursa de defectiuni o constituie unele spargeri defectuoase pentru
introducerea instalatiilor.

in cazul degradarilor focale, daca nu este afectata rezistenta si stabilitatea zidului se desfac
caranazik dm zona afectata si se reface local zidaria, cu caramizi de acelasi fel -i si mortar de
caState. Pentru ca partea refacuta sa conlucreze cu zidul vechi se Iasa strepi 'la zidaria veche,
se a face o tesere a porpuaii noi cu acesti strepi se executa impanarea zidariei noi in cea
veche, iar la nevoie se pot introduce armaturi in rosturi sau se pot dispune agrare de prindere.
Fisurile din zidarie, pot fi remediate prin injectare cu lapte de ciment, dupa tehnologia
descrisa la elementele din beton.
La degradarilor mai mari ale zkfiriSor, se recurge la lucrari de consolidare.

1.3.4.3 Repararea elementelor metalice Principala operatie de intretinere a dementelor

metalice, o constituie protectia impotriva corozmna. Operatia se face periodic, si cri de cate
ori este necesar, solutia de protectie fiind dependenta de natura mediata, conditiile de
exploatare si alti parametri.
"in exploatarea dementelor metafice (mai ales a celor din industrie), apar frecvent rade
deteriorari tocate ca: fovhi, ruperi, etc, cauzate de Hnpactul cu unde utilaje. Sunt cazuri cand
dementele deteriorate se pot inlocui usor." nefimd piese vitale in cadrul structurii de rezistenta.
Unde deformari tocate se pot remedia prin incalzire si batere cu ciocanul sau-presare.
O atentie deosebita trebuie acordata unnaririi in timp a unbmaraor cu suruburi de iiaaa
rezrstenta pretensionate. la care transmiterea eforturilor intre piese se face prin frecare. Pentru
ca imbinarea sa lucreze corespunzator, trebuie sa existe un contact perfect intre piese, reafizat
prin strangerea suruburilor la o anumita forta. Strangerea este suficienta, cand intre piese,
distanta este sub o anumita Emita, prevazuta in normative, verificarea Sad facuta cu fere
gradate. Daca acest lucru nu este indeplinit se face o completare a strangeri suruburilor.
imbinarile cu suruburi pretensionare sunt vulnerabile la coroziune atund cand piesele au sunt
stranse suficient. Daca a aparut coroziunea, se desface imbinarea dupa luarea unor masuri de
asigurare a elementului, se curata suprafata pteselor cu peria sau prin sablare, se trateaza
impotriva coroziunii cu ova pe baza de zinc si se remonteaza piesele componente care vor fi
stranse cu suruburi la fortele necesare. Dupa efectuarea renstonarii suruburilor, se chituiesc
zonele de contact dintre

19

piese respectiv piese si suruburi, iar apoi se refac straturile de protectie anticoroziva prin

provoace o autoumezire a lemnului de 30...35 % ca sa-si creeze conditfi oprime de dezvoltare.

vopsire sau alte metode.

Eradicarea acestei maladii se face

Asemanator se verifica si imbinarile nituite. in zonele unde piesele nu sunt stranse

suficient, se taie niturile cu dalta si se inlocuiesc cu altele noi.
Elementele metalice care lucreaza timp indelungat la temperaturi inalte, pot fisura
Aceasta defectiune este grava mai ales la elementele intinse, remedierea facindu-se prin

foarte greu, fiind necesara departarea

"" !!!! "
iii....

\ .1 |

tuturor dementelor infestate, curatirea si dezinfectarea locului

mi

- ,*

cu fluoroabcat de magneziu (Mg Si F), dupa care se refac

dementde cu materia! sanatos. O masura importanta este de a

solutii de consolidare.

actiona
asupra condicilor de mediu astfel ca lemnul sa nu fie in contact

1.3.4.4 Repararea elementelor din lemn

cu apa si sa nu fie in spatii umede neaerisite. Se interzice

Lemnul, este utilizat in constructii la realizarea unor elemente structurale, la

tamplarii sau Ia alte elemente de finisaj.

utilizarea

"

lemnului

Ia

realizarea

piansedor si peretilor

incaperilor pentru bai wc-uri. spalatorii etc. unde exista

Defectiunile majore care apar la elementele de lemn se datoreaza apei si umiditatii, care

umiditate mare.-

creeaza conditii prielnice dezvoltarii ciupercilor. Cea mai

Hemcntde de lemn afectate de putrezire, se

periculoasa ciuperca care se instaleaza in lemn este Merulius

inlocuiesc complet sau partial in fig. 1.27 se prezinta

lacrirnans sau buretele de casa. Are o culoare rosie-bruna, si nu

Fig. 1.27 inlocuirea capetelor de grinzi, modul de mlrxuire a capetelor unor grinzi prin
l-reazem provizoriu; 2- cclise,
completare cu eclise de lemn, din profile
3.4-bilioane; 5-profil U.

prezinta gaurile caracteristice putrezirii obisnuite. Lemnul atacat

de burete devine moale, umed si se poate taia usor. Dupa un

jjarnmate, sau carcase metalice, fixate cu suruburi

anumit timp, lemnul sufera o uscare puternica, crapa, si se
Unde demente de lemn deteriorate ^accidentai se pot repara prin eciisare cu piese metalice, sau

fragmenteaza in prisme de diferite marimi (fig. 1.26), ce se

pot fi inlocuite partial (fig. 1.28).

desprind usor iar prin frecare se transforma in pulbere.

Efectele nedorite ale apd si umiditatii asupra dementelor de lemn trebuie evitate printr-o

Cel mai afectat este lemnul de rasinoase, dar ciuperca

proiectare adecvata. Astfel, nu se vor utiliza dementele de lemn in medii umede, .'iar acolo

ataca si arte esente de lemn precum si orice element ce contine

unde este posibil sa ajunga apa, se vor prevedea hidroizolapi de protectie:

celuloza, piele, blanuri, etc.

Propagarea buretelui de casa se face prin spori, care se

Fig. 1.26 Lemn afectat

de buretele de casa.

raspandesc foarte usor prin intermediul unor materiale infestate,

mobila, carbuni, textile, etc. Buretele se dezvolta in conditii de temperatura cuprinsa intre
4...22 C si umiditate lemnului de 20...22 %. O data instalata, ciuperca este capabila sa

Protectia lemnului anpotriva ciupercilor si imcroorganisnteior se face printr-o atare cu anumite

substante. De asemenea, se face tratarea learuituui cu mbstante ige, care sa atenueze pericohil
rrrrrerjnerii focului in caz de rnandiu. Protectia lemnului se poate face cu solutii apoase de
dorara de zinc, saruri serioase de zinc. sau arseriaful de zinc si crom Aceste solutii .ai afecteaza
aspeciui |uprafetd lemnului nu au miros neplacut ar ierrmul poare fi copent cu srraruri de sea.
invelitoarea trebuie verificata cel putin o data pe an si dupa fiecare fenomen meteorologic
violent. Defectiunile constatate, trebuie reparate de urgenta.
Chiar daca tabla este galvanizari, in timp apare coroziunea, mai ales in punctele 'indoire
pentru realizarea falturilor. Pct apare gauri in inveiitoare s> din caderea unor jypuri ascutite pe
suprafata ei. Daca prinderea pe astereala nu este corespunzatoare, la ri puternice pot fi
desprinse unele foi ale invelitorii sau chiar toata inv-etitoarea. Zonele afectate de rugina ale
invelitorilor din tabla zincata, se curata cu peria de si se protejeaza prin vopsire. Daca
suprafata ruginiti este mare. se vopseste toata inveli toriL

ab

invelitorile din tabla neagra, cam la doi ard se reface stratul de protectie prin vopsire [doua
Fjg- 1.28 Repararea clementelor degradate local, a- prin eclisare cu piese metalice; binlocnire partiala si eclisarc.

straturi, ultimul fiind aplicat dupa directia versantului.

Gaurile ce apar accidental in inveiitoare se petecesc, petecele fiind lipite cu Dsitor la
tabla zincata sau cu chit de miniu de plumb la tabla ncagra.

Clorura de zinc in concentratie mai mare serveste si la ignrfugarea lemnului Solutiile

apoase sunt folosite mai ales la elemente situate in interiorul constructiilor, deoarece in
exterior pot fi spalate de ploi.
Elementele din exterior sau cele care lucreaza in conditii mai umede se protejeaza cu
creozot care este cea mai durabila solutie de protectie. Are avantajul unui pret de cost redus
si eficacitate la toate tipurile de ciuperci si microorganisme, insa este inflamabil, are miros
urat, da o culoare neagra-maronie lemnului, nu se poate vopsi, pateaza hainele si devine
lunecos pe timp umed.
Aplicarea tratamentelor se face sub presiune, prin injectare sau imersare in baie ia
cald sau rece, ori la presiunea atmosferica prin vopsire in 2-3 straturi. Lemnul trebuie sa fie

Daca este necesara inlocuirea unei foi de tabla din inveiitoare. foaia noua se prinde de
cele vechi prin tafturi unse cu amestec de ulei mineral si alb de zinc. Fiecare ie se prinde cu
cel putin doua copci indoite in falturile culcate ale tablei si prinse cu ie pe astereala. La
degradari ale invelitorii pe suprafete mari, aceasta se inlocuieste in italitate.
b) irrvelftori din tigle si olane
Deteriorarea invelitorilor din tigle si olane consta in spargerea sau deplasarea aor piese.
Remedierea consta in reasezarea pieselor deplasate sau inlocuirea celor Piesele de inlocuire
vor fi de acelasi tip, pentru a putea fi pasurte. invelitorile cu deteriorari mai mari de 50 % din
suprafata totala, se refac complet, aceasta ocazie se face si o revizie a sarpantei respectiv a
pieselor de tabla de la dalii ahe racordari. Tiglele refolosfte, nu se amesteca cu cele noi, si vor
fi amplasate pe [ mai putin vizibili.

sanatos si uscat.
c) Acoperisuri terasa
1.3.5 Reparatii ale invelhorilor

Majoritatea blocurilor de locuinte construite in ultimii 30-40 de ani au acoperis cu

bidroizolatie pe baza de carton panza si bitum. Ib'droizolatia este protejata prin iirroiect contra

Asa cum s-a mentionat anterior, defectiunile invelitorii, permit apei sa ajunga la
elementele de finisaj sau la cele ale structurii, cu consecintele cunoscute. De aceea,

20

radiatiilor solare cu un strat de pietris margaritar. in realitate, acest strat ie pietris este antrenat
de ploile torentiale, iar bidroizolatia se 'egradeaza din m lor solare si a caldurii rezultate. Se

a) invelilori, din tabl

topeste bitumul, care se scurge si lasa unele )luri intre straturile de carton. In timp se
colmateaza si stratul de difuzie a vaporilor, ca acestia strabat prin elementele acoperisului si
ajung ta aceste goluri producand

34

21

umflaturi. Sub actiunea presiunii ridicate sau a circulatiei pe acoperis umflaturile se spi
degradand hidroizolatia.
La defecte mici, se pot face reparatii locale, insa de cele mai multe ori se recurgi Ia
refacerea hidroizolatiei pe tot acoperisul. Se obisnuieste sa se aplice doua straturi carton lipite

in ultimii ani, tot mai mult se folosesc unde placaje pentru acoperirea dementdor de
rezistenta si a asigura confortul sau aspectul suprafetdor de la interiorul sau exteriorul
constructiilor.
Repararea acestor elemente se tace simplu, prin idocuirea piesdor ddecte cu piese noi

cu bitum peste Wdroizoiatia existenta, insa solutia cea mai buna se obi prin inlaturarea

avand aceleasi caracteristid. Daca deteriorarea este pe suprafata marc. se reface tot finisajul, in

straturilor vechi si refacerea completa a favelrtorii Trebuie acordata! atentie deosebita

varianta initiala sau intr-o varianta noua.

racordarilor cu aticul, cosurile de verttilare, tuburile de aerisire si mai ales cu gurile de scurgere,

c) Zugraveli si vopsitorii

d) Jgheaburi si burlane

Zugravelile si vopsitoriiie sunt finisajde cele mai afectate in procesul de exploatare a

Defectiunile Ia jgheaburi sau burlane, nu permit colectarea si evacuarea apei din precipitatii cu

constructiei. Lucrarile de repararii inseamna de cele mai multe on refacerea compieta a lor din

efectele cunoscute asupra constructiei. De aceea, cel putin o data pe an, la inceputul iernii, se

motive estetice Se rac reparatii locale :'n >azui unor Jetenoran aparute !a scurt timp de la

face o verificare a jgheaburilor si burlanelor in vederea curatirii de frunze sau alte depuneri si a

executia lucrarii, cu .Kcteasi marsnaie pditrare ca rezerva.

depistarii unor detecpunl

Portiunile defecte se inlocuiesc, avand grija sa se respecte cerintele constructive .
specifice. Pentru ca alunecarea zapezii pe acoperisurile cu panta mare sa nu deterioreze
jgheaburile, se dispun opritori de zapada pe acoperis. Trebuie asigurata panta continua de
scurgere a apei prin jgheab. Se prevad rosturi de dilatare la cel mult 20 m distanta intre ele, de
preferinta in varful pantei. La deversarea jgheaburilor m burlane, trebuie prevazute site, care sa
impiedice patrunderea frunzelor, bucatilor de lemn, etc. ce pot infunda burlanele.
Burlanele este bine sa fie amplasate in zone insorite, de obicei la dolii sau colturi ale
cladirii. Daca sunt conectate la un sistem de canalizare, este bine ca partea inferioara, pe o
portiune de 1,5 m sa fie din fonta, pentru a nu fi deteriorate prin lovire, si sa aiba ferestre de
vizitare prin care se tac unele interventii in caz de infundare. Burlanele trebuie sa fie cat mai
drepte ca sa asigure scurgerea rapida a apei, fara pericol de formare a dopurilor de gheata. Daca
totusi acestea se formeaza, trebuie irdaturate prin incalzirea burlanului cu lampa de benzina.

1.3.6 Repararea elementelor de finisaj

In viata unei constructii, cele mai multe reparatii trebuie facute elementelor de finisaj,
care sunt in contact direct cu mediul si cu unele solicitari.
Repararea elementelor de finisaj se ace mai usor decat la cele de rezistenta, datorita
raptului ca sunt accesibile si pot fi inlocuite fara urm li capi asupra rezistentei sau stabilitatii
constructiei. Principiile de remediere constau in restabilirea formei dementdor. asigurarea
durabilitatii, a confortului si a aspectului.
a) Tencuieli
in timp. tencuielile se degradeaza sub actiunea apei, a umiditatii, a mediului agresiv sau
a unor loviri. Se poate desprinde tencuiala de stratul suport din cauza facomrjanoilitatii
materialdor sau a unor actiuni din variatii de temperatura ori din inghet-dezghet.
Repararea, incepe prin indepartarea zondor defecte pana la zidul suport. Urmeaza o
curatire a rosturilor din zidarie si a suprafetei decopertate, cu perii si sunare de aer, "dupa care
se aplica un sprit cu lapte de ciment pentru a asigura o conlucrare mai buna intre tencuiala si
zid. Daca stratul nou de tencuiala va avea grosime mare. se dispune o plasa de rabit prinsa cu
bolturi impuscate sau cuie pe zid.
Straturile noi de tencuiala se realizeaza cu mortar avand rezistenta si cc*itpozipa functie
de natura stratului, a conditiilor de mediu si durabilitatea ce trebuie asigurata. In medii agresive,
se utilizeaza mortare speciale, bazate pe rasirri epoxidice.
Zonde de legatura dintre tencuiala noua si cea veche se rectifica pentru a asigura
continuitatea suprafetei
b) Elemente de placare sau mascare

22

Zugravelile si vopsitoriiie se executa oenodic. iau aiunct cirrd per de^ratian

acctcientale Dupa un anurruT numar de repetare a reparand, se inlatura eompier straturile

vechi. Straturile de zugraveala se mlatura prin spalare si radere cu spachu, iar cele de vopsea
pe baza de ulei, prin ardere cu flacara si radere, d) Pardoseli
Defectiunile locale ale pardoselilor din parchet datorate dezlipirii sau deteriorarii
unor lamele, se tace prin inlocuirea sau remontarea acestora folosind adezivi sau alte sisteme
de prindere adecvate. Lamelele noi utilizate, trebuie sa fie din aceeasi esenta de lemn, bine
uscate si cu aceleasi dimensiuni ca cele vechi. Dupa montare, zona reparata se rascheteaza si
se protejeaza cu lac aplicat cel putin in doua straturi. Daca degradarea este pe suprafete mari,
se demonteaza si se reface stratul de parchet de pe toata suprafata incaperii.
in cazul degradarilor ce afecteaza si celelalte straturi ale pardoselii, se face
demontarea completa a acesteia si se reface in aceeasi solutie sau folosind alte materiale noi.
Reparatiile locale ale pardoselilor din mozaic se executa mai greu deoarece nu se poate
.reconstitui exact nuanta initiala a culorii si nu se poate asigura continuitatea dintre partea
veche si cea noua. Daca totusi se recurge la acest mod de reparare, zona defecta se inlatura
prin taiere cu discuri abrazive dupa un anumit traseu, urmand ca ceea ce se executa din 1 nou
sa fie dupa un desen adaptat desenului initial al pardoselii, cu nuante de culori si rosturi care
sa nu scoata in evidenta faptul ca pardoseala a fost reparata.
Pardoselile realizate din placi, se repara local prin inlocuirea celor defecte, sau total
prin refacere completa, in aceeasi varianta sau intr-o varianta noua.

Cap.2 Accidente si avarii in constructii

Omul a inceput sa construiasca inca din cele mai vechi timpuri, pentru a se adaposti si
pentru a-si desfasura activitatea. La inceput, constructiile au fost foarte simple, facute mturriv
dupa modelele furnizate de naturi O data cu dezvoltarea culturii si experientei, indrazneala a
fost tot mai mare, ahmgaodu-sc la crearea unor adevarate opere de arta, atat ca aspect cat si ca
performante tehnice.
Stiinta ranstructuior a aparut relativ tarziu (secolul XVIII), cand au inceput sa fie
modelate matematic unde aspecte privind comportarea constructiilor. Cu toate ca stiinta
matematica era destul de avansata, aplicarea d la calculul constructiilor nu
rezultate, datorita ipotezdor ce trebuiau acceptate. Acest lucru

a dat intotdeauna

a impus ca pe langa calcule, aa

se adopte o serie de reglementari bazate pe experienta si observatii.

m acest context, au aparut o serie de accidente in domeniul constructiilor. cauzate de
proiectarea, executia sau exploatarea necorespunzatoare.
Pe langa daunde produse, aceste accidente pot furniza cercetatorilor si proiectantilor o
serie de date obtinute la scara 1:1, ceea ce rai se poate obtine in laboratoare, unde se lucreaza
pe modde la scara redusa. De aceea, toti oamenii de stiinta considera ca fiecare accident din
domeniul constructiilor trebuie sa fie foarte bine analizat si cercetat pentru a se stabili cauzde
si a se evita repetarea lor. Aceste concluzii trebuie publicate, pentru a deveni adevarate lectii
mai ales pentru inginerii tineri, fara experienta.
Istoria constructiilor arata ca multe evolutii in tehnica de calcul si alcatuire au aparut
ca urmare a analizarii cauzdor unor accidente. Cu toate acestea, unde firme de constructii
cauta sa ascunda unele accidente aparute, din motive de prestigiu. in ultimul timp, se
organizeaza tot mai multe manifestari stiintifice pe problema compot tarii in timp si a
accidentdor din constructii precum si a masurilor de remediere. Unde accidente au ca efect
compromiterea totala a constructiilor, dar cde mai multe produc degradari ce pot fi remediate
prin consolidari sau reparatii.

27. Cutremure de pamant

2.1.1.1 Cutremure vechi

am. Despre cutremurele mai vechi se stie numai din descrierile vremii, nefiind ^instrumente de masura.
Cutremurele, constituie cauza unor mari dezastre produse omenirii, atat ca pierderi de

Astfel, dintre cutremurele puternice se mentioneaza cd din 1802. ^apreciat ca avand magnitudinea. 7.2

vieti omenesti cat si ca pierderi de bunuri materiale. Ele sunt cunoscute din cele mai vechi

pe scara Richter. in Bucuresti au fost afectate toarte i|pulte monumente si asezarmcie de cult, printre care

timpuri, insa pagubele mari au aparut o data cu dezvoltarea aglomeratiilor urbane si a

si cdebrul tura Coltea, Nu au ramas BtfKgi decat trei turle de biserici celelalte fiind distrase.

dezvoltarii constructiilor pe verticala.

Cutremurele incep printr-un soc puternic produs intr-un punct din interiorul pamantului

2.1.1.2 Cutremurul din 1940

numit focar sau m'pocentru. Originea acestui soc poate fi explozia produsa in momentul unei

Undftoral mare cutremur a fost cd din 10 noiembrie 1940. considerat ca Seine din manie seisme

eruptii vulcanice sau unde miscari bruste generate de reasezarea placilor tectonice. Aceasta se

de lumii. Magrotudinea a fost 7,4 pe icara Richter si imensitatea iX pe scara MercaBk. ui fiind

datoreste unor acumulari de deformasi in timp, care nu mai pot fi preluate producandu-se o

in zona Vrancea. cu focarul ia o adacdmede 1S0 km

ruptura (falie) cu o degajare mare do energie. Energia socului produsa in focar, se manifesta
radial in toate directiile, fiind transmisa catre exterior prin unde elastice de diverse tipuri, care
in drumul lor se modifica prin reflexie si refractie, fenomenul fiind amortizat la o anumita
distanta de sursa. Focarul cutremurelor se afli la adanciini de 5...700 km de la suprafata
terenului
Punctul de pe suprafata pamantului ce se afla deasupra hir^ooentjului se numeste
epicentru. Majoritatea epicentrelor sunt dispuse in lungul unor centuri situate pe zona terestra,
numite zone sdsmice. Din pacate, si tara noastra se afla intr-o astfel de regiune,

TXI

focarul

cutremurelor in zona Vrancea.

Miscarea terenului provocata de seism se poate masura cu diverse aparaturi, care
inregistreaza acceleratia in timp pe trei directii: verticala, orizontala pe directia N-S si
orizontala pe directia E-V. Aceste date sunt specifice fiecarui cutremur si dau indicatii privind
impactul lor asupra constructiilor.
Consimctiile fiind incastrate in teren prin intermediul fundatiilor, se misca datorita
deplasarii terenului, atat pe orizontala cat si pe verticala, dezvoltand forte masice, care depind
atat de undde de soc produse de seism cat si de natura terenului caracteristicile de deformare si
masa constructid.
Posibilitatea de supravietuire a constructid la actiunea sdsmica depinde de capacitatea
sa de a se deforma in domeniul post elastic, prin care se poate amortiza socul produs de seism.
Aceasta capatitate poarta denumirea de ductilitate. Cercetarile efectuate in ultimii ara au
urmarit in primul rand posibilitap'le de realizare a unor structuri cat mai ductile, prin
conformarea ior. sau unsori chiar prin dispunerea unor damerte s-pedde care sa contribuie la o
mai buna disipare a energiei induse de seism
Aprecierea intensitatii miscarii seaoace se face prin incadrarea in grade pe arterite scari
de intertsitate. Scara de intensitate Mcrcaifi Codificata (MM), exprimi gradul de violenta el
unui cutremur prin efcctde pe care le are asupra oamenilor, obiectelor si dadirilor. Scara
contine 12 grade de intensrtate, noune de la l la XII. O avarie superfjciaii a structurilor de
rezistenta incepe de la gradul V, in timp ce bl gradul XII distrugerea este iotaia. cu aruncarea
obiectelor ascendent in aer. Scara rnagmtudinii Richter (M). da rx>sujditatea aprecierii
aproximative a mtenscitii socului seismic prin marimea energia de defbrrnatie eliberata de
ruptura faliei. Este un criteriu mai obiectiv de stabilire a intensitatii seismului, dar rai poate fi
utilizata decat acolo unde sunt montate aparate de inregistrare.
Legatura aproximativa dintre ede doua scari este data in tabelul 2. \

Tabelul 2.1 Relatia intre magnitudinea Richter (M) si gradele pe scara Mercalli (MM)
Magnitudinea Richter
2
(M)
Grad de intensitate (MM) I-fl

ra

rv-v

2.1.1 Efectde aitrernurdor in tara noastra

24

vi-vn

vn-vm

IX-X

8
XI

. Acest curreraur
s-a simtit pe o arie

de la Olt pana la

umflat pe la mijlocul ei si in fine s-a prabusit complet".

Dunare pana la
Iasi, provocand

1000 de oameni,

Panciu,

Marasesti si sa-

fost foarte multe '

case distruse, s-a
prabusit catedrala
Alexandria,
din

foarte

mari s-au inregis-

resti
blo-

- Bpsa unor grinzi de rigidizate in structura.

- procente de armare toarte traci in stalpi (sub 0,8 %),

- folosirea in stalpi a unor bare cu diametru! mic ( $12 mm). 3* greseli de executie :

- armaturi deplasate m secuimea stalpilor.

unde
- plane de separare in betonul stalpilor, rezultate la rosturile de turnare.

constituit una din

rolul lor fiind preluat de niste pereti turnati din beion armat Concluzia comisiei a fost ca

mari

principala cauza a redarii a consutuii-c slaba enta e stalpilor la actiunea fortei taietoare

distrugeri a unei

produsa de seism. Starpii parterului au foriecau si deplasati pe orizontala, ajungand pe

beton armat dm
s- inaime; b- dupa prabus-rre

acea

excentricitati aie fortelor pe stalpi,

4C unele nx>dificari ulterioare la parter, prin care s-au suprimat niste stalpi du; fatada

TOTAsxrucrii dir.

{fiu 2.1/. Blocul, aezat n colul strzilo 42

- rezemarea unor grinzi cu sectiunea foarte mare pe stalpi cu sectiunea mica. producand

cului Carlton t

cele mai

Carittx din

fiind chiar rezemari de stalpi pe console.

- dezaxari ale stalpilor mrre doua nivele.

trat si in Bucu-

Blocul

pana la 4 rezemari succesive de stalpi pe grinzi, acestea pe alte grinzi, in unele cazuri

calculau construr^nle de beton armat si la noi in tara:

de la Urlati etc.

Kg. 2.!
Bacorcsa.

- lipsa de continuitate a stalpilor pe inaltimea constructiei. < ji unele nivele stalpii au fost

2 greseli de proiectare, cu nerespectarea circularei germane, rtormstfv dupa care se

Pofta na, castelul

casanta,

suprimati, urmand ca la nivelele urmatoare sa revina, dar cu rezemate pe grinzi S-au gasit

tele din zona au

prabusirea

- prevederea unor stalpi avand sectiunea m forma de L, cu latime dc 20-24 OG si

inaltimea de 120-170 cm, toarte sensibili la actiunea fortei taietoare care produce b rupere

in orasele Foc-

Pagube

A fost miocrnita o comisie de ancheta, care in urma unei analize a stabilit 'palele cauze aie
cedarii: 1 greseli de conceptie a structura:

moartea a peste

mchisoarea

proiectare care sa fina cont de sotidtarile seismice.

Dupa relatarile unor martori oculari. Mdadirea parea ca incepe sa se scufunde, i s-a

Priit si de la

din

cate un corp de 30 respectiv 36,5 m inaltime. A fos? ecastruit cu structura inde beton
armat si zidarie de urnphitura din caramida. In acea perioada nu existau ta norme de

de 80.000 km2 ,

sani,

central cu doua subsoluri, parter ti 12 etaje, avane o maltane de 47 m, iar ps cele " strazi

vreme

r 30 Decembrie st B-du! N Baicescu avea ur.

placa pJanseuful care a fost

strapunsa datorita incarcarii mari concentrate. in acest M, cladirea a inceput sa se saifunde,

9 Defecte de executie si dezaxari de stalpilor de la un etaj Ia altul; calitate slaba a

stalpii au ajuns pana pe planseul peste subsolul II pe care de asemenea 1-a strapuns, oprindu-

betonului, cu plane de separatie si caverne; ancorare insufidenta a arrnaturilor, lipsa

se la nivelul terenuluL Cladirea ramasa fara dementele verticale de sprijin, s-a deplasat pe

etrierilor in nodurile cadrelor.

verticala, iar unii stalpi ce rezemau pe grinzi au cedat lateral, dand impresia de umflare a

10 Degradari de dementelor in timpul cutremurului din 1940, care au fost reparate

constructid.

superfidaL fara executarea unor consolidari.

11 Amenajari necorespunzatoare la partere si subsoluri pentru crearea de spam

2.1.1.3.Currernurul din anul 1977

comerciale sau garaje. S-au scos unde ziduri de unmruturi sau chiar stalpi, ceea ce a

La 4 martie 1977, ora 21 si 22 minute. Romania a fost afectata de un ah cutremur

marit flexibilitatea panerului fata de restul structurii.

mare avand epicentrul in localitatea Birzesti din zona Vrancea. Cutremurul a avut
magnimdinea 7,2 pe scara Richter, intensitatea DC pe scara Mercalli si hipocentrul la 97 Icra
adancime.
Conform datelor oficiale, au fost identificate 1570 de victime (cea mai mare parte in
Bucuresti), si au fost ranite peste 11300 de persoane. S-au prabusit sau avariat grav 32.900
locuinte, numeroase alte constructii din domeniul social si din industrie, pagubele fiind
estimate la peste 2 miliarde de dolari.
Aria de actiune a seismului a cuprins o mare parte din zona de est a tarii, de la
Alexandria si pana la Iasi. Cele mai insemnate pagube s-au inregistrat in Bucuresti, unde s-au
prabusit total s-au partial:
- 21 blocuri de locuinte vechi
- 4 dadui administrative, 3 blocuri de locuinte noi
- 3 cladiri noi.

1) Avarii la blocuri vechi

in jurul anilor 1927-28, au inceput sa se construiasca in Bucuresti cladiri de locuit cu
6-12 nivele avand structura din beton armat cu zidarie de umplutura. Cum acest material era
destul de nou in tara noastra, proiectarea se facea dupa unde norme straine, f de exemplu o
rirculara germana ), care nu aveau prevederi spedde pentru zone sdsmicc.
La sdsmul din 1977, s-au prabusit 21 dintre aceste blocuri, iar Ia 3 au aparut avarii
puternice care nu mai puteau fi remediate prin consolidari si a trebuit sa fie demolate.
Majoritatea blocurilor afectate au fost situate intr-un perimetru destui de limitat, in
mterfiuviul Dambovrta^olernina si in lunca. Damfxrvftd. Cde mai multe dfntre blocuri erau la
capete de frontoane stuals ta mterseepi de strazL
Cedarea constnictulor s-a produs prin ruperea stalpilor, si s-a datorat unor deficiente
de alcatuire a structurilor si a dementelor care au condus la o comportare proasta sub actiunea
dinamica a seismului
Din rapoartele specialistilor privind cauzele cedarii acestor constructii vechi se
mentioneaza:
1 Intensitatea deosebit de ridicata a onscara seismice.
2 Disimetrii pronuntate in plan si pe verticala privind cdstributja volumelor,
maselor si rigiditatilor, care au condus la torsiunea constructiilor.
3 Discontiroiitati de rigiditate, ce au condus la concentrari de eforturi.
4 Lipsa unor rosturi antiseismice corespunzatoare.
5 Amplasare nerationala a stalpilor, rezemari de stalpi pe grinzi sau console,
rezemari succesiva multiple de grinzilor.
6 Sectiuni reduse si sectiuni cu raport h/b mare al dimensiunilor sectiunii 'stalpilor.
7 Procente mia de armaturilor longitudinale din stalpi si utilizarea unor bare cu
diametru mic.
8 Armare transversala, insufidenta in stalpi, care a permis uambajul barelor
longitudinale si nu a asigurat rezistenta la forta taietoare conducand la ruperi casante.

26-]

In fig. 2.2 si 2.3 se prezinta doua din cladirile puternic avariate din Bucuresti, in iar
fig. 2.4....2.E unde detalii de rupere a unor stalpi Ia alte cladiri.

Fig. 2.6 Stalp mpt la baza din cauza

ancorarii gresite a arndrurilor si a lipsei
emerilor.

Fig. 23 Prbuire parial bloc

Ncstor

Fig 2.7 Cedare casanta a mau stalp cu

etrieri insuficienti.
Fig. 2.2 Prbuire parial bloc
VVlsoa

F.
Fig. 2.4 Ruperea unui stalp ca
armatura Icngjuidinala redusa.
Fig. 25 Cedarea unui stalp prin
stnvirea betonului si tlatnba/oJ
barelor.

27

Ruperea

&cadn;

2) Constructii civile noi executate dupa

al H-lea Razboi mondial
a)Tronsonul F al blocului OD 16
din Bucuresti. Blocul OD 16 avand
S+P+10E, era situat pe B-dul Armata
Poporului (fig. 2.9), fiind alcatuit din 6
tronsoane

identice

Structura

de

rezistenta a fost din diafragme de beton

armat cu bulbi la capete, ^ dispuse in
sistem fagure. Planseele erau din dale de
beton de 12 cm grosime, incastrate in
diafragme si
o
rezemate elastic pe grinzile de fatada.

Fig 2 9 Blocul OD 16 din Bucuresti,

a- amplasare; b- plan etaj

Fig. 2.11 Avarierea blocului de pe str. Stefan cd Marc.

Subsolul conce-put ca o cutie rigida din

beton monolit, se descarca pe

consolidare, si a trebuit sa fie demolat. Avaria s-a produs prin cedarea unui stalp de la parter

fundatii continue incastrate in argila

datorita lipse de ductilitate si a rezistentei scazute la forta taietoare, care antrenat in

prafoasa.

proccsulde rupere si alti stalpi producand mdinarea constructia s deplasarea pe verticala.

In urma verificarilor prin caleai s-a constatat ca s-a depasrt caoariiare* Donaru*

Sub actiunea seismica, s-a

prabusit tronsonul F al acestui

stalpilor datorita und iiueasruiti a seismului mai marc decat cea considerati la proJecnr sj

ansamblu (fig. 2.10) si au aparut

datorita locdizarii proceselor energetice la raveju! panerttha re -m cu mu! *"

unele avarii la tronsonul D, care a

trebuit sa fie consolidat.
Factorul

principal

al

prabusirii tronsonului F l-a constituit

intensitatea mare a
Fig. 2.10 Prbuirea tronsonului F al blocului OD
16.
sa fie de peste doua ori mai mari decat cele considerate Ia proiectare. Unii specialisti sustin
seismului, care a facut ca incarcarile

ca in timpul seismului blocul vecin (16 bi ar fi putut produce o sarcina excentrica tronsonului
F, marindu-i mcarcarile.
Diafragmele de beton nu au avut ductilitatea corespunzatoare incarcarii seismice
produse astfel incat s-au rupt casant, producand cedarea constructiei. S-a afirmat ca
defectiuni de executie constatate bt analiza proceselor verbale de lucrari ascunse

GU

ni

putut fi csuzb prabusirii constructiei

b) Avariere* unei portiuni a uraii bloc pe str. Stefan cd Mare Constructia, executata m anul
1962. are S+P+8E, fiind alcatuiti din 3 tronsoane separate cu rosturi de dilatare. Structura de
rezistenta este din bexon armat avand stairjt la parter si stalpi cu diafragme la etaje. Planseele
sunt realizate din pfari de beton armat rezemate pe grinzi si diafragme.
Sub actiunea seismului din 1977, o parte a unui tronson de capat al acestui bloc s-a
deplasat pe verticala cu mai mult de un nfvd si s-a inclinat fata de verticala cu 10 (Sa 2.11.).
Avaria fiind foarte mare, tronsonul afectat nu mai putea fi redresat prin

flexibil decat restul constructiei. Acestor stalpi trebuia sa li se asigure o ductilitate

exterior, planeele ieeau n consoi pe 3 m susinnd perepi exteriori. Stlpii de la au avut.

suplimentara ti rezistenta corespunzatoare la forta tatt^ure. c) C lotrul de calcul al

seciune variabil, de la o form ptrat'- sub cpiei, la o fot mi evazali in la baz, iar cei de

Ministerului Traospcrturilcr.

la etaje au avut seciunea ptrai, constant pe nfproea etajului. In timpul cutremurului din

Centrul de calcul avea trei corpuri (fig. 2,12), unul central care adapostea aparatura

martie 1977. corpul principal ai cldiri s-a prbuii i cedarea stlpilor n seciunile de sub

necesara, sj doua laterale,

capiteluri. Probabil c cu cedat nti stlpii de !a r, ruperea stlpilor de la etaje fond

dintre cam unul pentru

generat de micarea construciei dup iirea parterului. Construcia a rmas sprijinit pe

birouri iar celalalt pentru

elementele de faad (fig. 2.13), : parpaL

circulatia pe verticala si

Dm analiza i verificrile efectuate, rezult c cedarea structurii s-a datorat unui cauzat pe
de o parte de intensitatea mai mare a seismului dect cel considerat la roiectre, iar pe de

grupuri sanitare. Corpurile

aveau rosturi intre ele, dar

erau

legate constructiv cu bare

de

alt parte, la acelai grad de intensitate, forele seismice au fost mult ai mari, datorit
cararteristicilor defavorabile ale acceleraiei seismului pentru o astfel structur. Este posibil
s fi aprut i o torsiune a constmeH datorit amplasrii a unor utilaje mari Unele

Fig. 2.13 Cedarea

corpului central al
Centrului de calcul

Fig.2. 12 Centrai de calccl al Mnsteuhii Transportunlor.

deficiene privind lipsa unor etrieri intermediari n ii, nu au constituit cauz determinant a
acodentiuui.
d) Cldire n

Valea

Calngareassca.
O cladire de locuit P+3E din

r . glii

Valea Calugareasca, a fost executata

cu structura in cadre din beton armat,
la

paner

fiind

amplasate

spatii

comerciale. Ca urmare a seismului din

1977, stalpn panerului s-au fracturat,
constructia tasandu-se pe verticala
astfel ca planseul peste parter a ajuns
la

otel. Constructia a fost proiectata si executata in anii 1967-1968.

nivelul

terenului

(fig.

2.14).

Accidentul s-a datorat intenaiatii mari

Corpul central, la care s-a produs cedarea sub sarcinile seismice, avea dimensiunile in

a seismului, dar si calitatii slabe a

plan de 30x30 m, fiind cu parter si doua etaje Structura de rezistenta din beton armat era pe
betonului si a armarii transversale
stalpi si plansee ciuperci casetate trama modulara fiind de 12x12 m.
FigJ2.14 Cldire dm Yalea Clugreasc
czut cu an nivel prin ruperea stlpilor
de la parter.

insuficiente la capetele stalpilor.

mm

3~> Constructii din domeniul industrial

monolita din beton armat, iar acoperisul corpului parter era realizat din grinzi transversale de

Marea rnajoritate a coristmctnlor industriale aflate in fimctame la acea data au fost

18 m din beton precomprimat si chesoane de beton armat.

proiectate dupa anul 1950, cu luarea in considerare a unor masuri de protectie antiseismica. Ca

Desi cele doua corpuri aveau caracteristici de rigiditate diferite, nu au fost separate

atare, numarul accidentelor cauzate de seismul din 4 martie 1977 a fost relativ redus, cu

prin rost, grinzile principale ale zonei cu parter rezernand cu un capat pe stalpii t adiacenti ai

consecinte mai mici decat la constructiile civile. Accidentele produse s-au datorat unor greseli de

corpului etajat, iar cu celalalt pe stalpii marginali ai halei parter.

conceptie Ia alcatuirea structurilor, a unor interventii ulterioare care au modificat distributia

avut tendinta sa se deplaseze btferai, m timp ce stalpii centrali, comuni zonei parter si a cdri

rigiditatii, a unor greseli de proiectare sau executie si in special datorita intensitatii mari a

etajate, fiind mult mai rigizi, s-au opus acestei deplasari Din aceasta ru JiKrdanta, a crescut

seismului, peste limita prevazuta in normativele de calcul.

muit forta de legatura dintre cele doua corpuri de cladire, fund smulse piesele de legatura

a) Corp de fabricatie la o intreprindere din judetul Prahova Construcpa este realizata din

dintre grinzi si stalpi la 8 cadre Grinzile au cazut de pe aceste reazeme ale stalpilor centrali

doua corpuri, unul etajat cu trei nivele avand trama de 6x6 m, iar celalalt parter, cu deschiderea

pana pe grinzile de rulare situate cu 3 m mai jos (Sg. 2.15). La corpul central, din cauza

de 18 m si travei de 6 nx Structura corpului etajat era din stalpi prefabricati, grinzi si placa

deformatiilor laterale, s-au desprins cateva panouri prefabricate de rrichidere laterala

(fig.2.16).
b) Hala ansambluri sudate la o inoeprindere <im Bucuresti Hala parter, cu trama 24x12 m, era
prevazuta cu pod rulant de 50 tf Structura e-4 alcatuita din cadre cu stalpi din beton armat ce
sustin grinzile de rulare si rigle din ferme metalice. Peste ferme erau asezate elemente Ttc
3x12 m din beton precornprrrnat. pentru realizarea acoperisuiui
in interiorul halei, a fost construita ulterior o incapere anexa, legata rigid de unul din
stalpii centrali ai balei.
Sub actiunea seismului din 1977, s-a produs o concentrare a fortelor orizontale in
dreptul acestui stalp, care era cu mult mai rigid la partea inferioara decat restul stalpilor

29
Fig. 2.15 Cedarea legturi!i orizontale dintre
grinzi i stlpi ta o hal cu dou deschideri
oe nlrimi rlifcriie

Fig. 2.16 DesrdereauDor panouri

de faad,

halei Aceasta forta nu a putut fi

preluata

de

treapta

superioara

stalpului (care nu era intariti corespunzator), r-p^tta a cedat, producand

caderea fermei de pe stalp si a
acoperisului din traveile adiacente (fig
2.17). Datorita comportarii bune a
saibei acoperisului care a facut o
distribuire a incarcarilor Ia ceilalti
stalpi.
Fig.2. 17 Prbuirea unor ferme datorit ruperii
prii superioare a unui stlp cu seciune mrit la
baz.
prabusirea s-a produs numai local c)
Castele de apa
Cutremurul din martie 1977 a cauzai prabusirea a 5 casiele de apa cu capadiah intre
100...2000.mc. Prabusirile s-au orodus prin ruperea mrrrurilor Ia baz cade erau scbcrtarile cele
mai mari si unde erau unele slabiri ale secriunii datorita golurilor de usi.

S30

v -

2.1.2 Cutremure din alte tari

Majoritatea epicentreior cutremureJor sunt situate pe suprafata terestra m riste

destul de bine definite (fig. 2.19). Cele mai multe epicesare sunt fixate pe cordocoi

Fig. 2.18 Prabusirea unui castel de apa de 500

mc.
Ruperea turnurilor a fost urmata de prabusirea ciupercii rezervoarelor, ramase fara elemente
de sustinere (fig. 2.18).
Analiza accidentelor a condus la concluzia ca prabusirile s-au datorat in primul rand
imensitatii mari a seismului, peste limita care era prevazuta in normele de proiectare. De
asemenea, deoarece lipseau inregistrari ale cutreaaaelor anterioare, normele de calcul
romanesti, bazate pe spectrul unor cutremure din ahe tari nu s-au* potrivit caracteristicilor
acestui cutremur si a acestor structuri. Structurile de acest tip au perioada proprie de vibratie
mare, care a fost apropiata de cea a seismului. O alta deficienta a normativului de calcul a
constituit-o faptul ca nu lua in considerare efectul oscilatiei apei din rezervor in timpul
deplasarilor induse de seism. Ca urmare, s-au adus imbunatatiri normelor de proiectare, atat
in privinta calculului cat si a prescriptiilor de alcatuire.
Dupa anul 1977, au mai fost pe teritoriul Romaniei si alte cutremure, dintre care cel
din anul 1990 cu epicentrul in zona Banatului a provocat pagube materiale, insa numai in
localitati rurale din jurul Pacificului. Pe partea americana, acest cordon se intinde din Alaska
centrala pana in Alectme, cuprinzand regiunile California, Mexic, America Centrala,
ajungand pana la Auzi si ConfiSeri. in partea asiatica, cordonul incepe Ia nord de peninsula i
Kamciaika, continua prin Japonia si HSpine. Spre sud-est, cercul trece prin Malaezia.
Pofinezia, Noua Zeetanda si Noua Guinee.
Zona cutremurelor transasiatice incepe din Burma, spre nord-vest de Himalaia,
continua prin Afganistan, Iran, Caucaz, Asia Mica, Grecia, Romania, Iugoslavia si Sitilla.
Se prezinta in continuare unele accidente produse de cateva din marile cutremure
care au zguduit planeta in dtimele decenii.

1) Anacfir fMaroc). 29 februarie 1960

Cutremurul a avut magnitudinea 5.6 pe scara Richter. producand numeroase pagube.
In fig. 2.20 se poate vedea cedarea prin crapaturi inclinate a unei dadiri cu pereti portanti din
ridarie, iar in fig. 2.21 cedarea unei grinzi dm beton armar care = suferit deformarii plastice
prorumfate, fara sa se prabuseasca.

54

Fig_2.19 Zonarea sn'smir a suprafeei

pmntului.

Cele din zona centrala, aveau amenajate la parter spatii largi pentru magazine, iar m
etaje lcnnte.
Cea mai mare-distrugere sub actiunea seismului s-a produs ia cladirea garii ale (fig
2.22), rxabusiti partial. La fig. 2.23 este prezentata o cladire etajata din

Fig. 220 Crpturi n ridurile unei construcii (Agadir, 1960).

Fig.2.23 Degradri la o construcie etajat

.

Fig 2.21 Deformatii mari ale unei grinzi din beton armat (Agadir, 1960). 2)

Skopie (Macedonia). 22 iulie 1963

Cutremurul a avut rnagnhudinea 6,2 pe scara Richter, cu epicentrul chiar sub oras.
Orasul este asezat pe urr teren din depozite aluvionare, care dupa cum se stie amplifica
undele seismice Noile tipuri de construcp'i s-au facut cu schelet din betsr.
seria cladirilor noi, avariata de incarcarile seismice. Structura acestor cladiri este in cadre din
beton armat ce conlucreaza cu nuclee centrale din beton simplu. in care este rezolvata
circulatia pe verticala. Aceste nuclee rigide, s-au rupt casant sub actiunea fortelor orizontale
(fig. 2.24), ceea ce a condus la reducerea rigiditatii constructia si (a aparitia unor degradari
mai ales la elementele de fatada st de compartimenta re. 3) Anchorage (Alaska) 27 martie
1964
Acesta a fost unul din cutremurele cu cea mai mare intensitate din funie, avand
snagnitudinea 8,4 pe scara Richter. in fig. 2.25 se prezinta ruperea careaerisuca pnn fisuri
inclinate la buiandrugii unei diafragme din beton armat, iar in na 2.26 se poate ea cedarea
prin flambai a unui stalp cu sectiune compusa otel-oetor-

56

Fig. 2.25 Ruperea buiandrugilor la o diafragma din

beton armat (Anchorage, 1964).

cu armatura rigida
(Anchorage).

' 4) Niigata (Japonia) 16 iunie 1964 Un alt mare cutremur a .fost .cel. de la Niigata, cu
magnhxidinea 7,5 si intensitateaVII pe scara Mercalii. Aici s-a produs un accident celebru,
prezentat in toate cartile de specialitate. Citeva blocuri de locuinte P+4E, avand structura
foarte rigida, realizata din beton armat, s-au rasturnat ori s-au inclinat puternic fata de
verticala, fara sa sufere avarii stmcturale (fig 2.27). Acest lucru s-a datorat fenomenului de
lichefiere a nisipului ce constituia terenul de fundare. Sub actiunea compresiunii
suplimentare de sub talpa fundatiei datorate fortei verticale seismice, creste presiunea apei
din nisip scazind fortele de contact dintre granulele de nisip, materialul tinzind sa devina
curgator.

Fig. 2.27 Constructii din beton armat de tip rigid, rasturnate datorita fenomenului de
lichefiere a rusipuhn (Niigata, 1964).

Seis
mul

distrus

multe

cla-

diri,

poduri

(fig

2.28)

cai

de

si

comunicatii datorita
unor rupturi si
deplasari ale terenului
ifiic 2.20)

Fig. 2. 28 Distrugerea podului Showa. N'ugata.

33S

Fig. 2.29 Crapaturi si dislocari mari de teren in apropierea podului Showa.

\
>

5) Caracas (Venezuela,) 29 julje 1997,

Cutremurul din. 1967, cu epicentrul in zona coastei Venezuelei din Marea Caraibelor,

- Fig 2.32 Ruperea unui stlp dc

col in nodul cadrului.

a avut magnitudinea 7. Orasul Caracas, asezat intr-o vale, pe un teren aluvionar de 300 m
adinciroe, a suferit o serie de accidente. Cu toate ca exista o experienta datorita numeroaselor
seisme anterioare, s-au inregistrat accidente si la constructii noi, executate dupa al II-lea
razboi mondial S-au darimat patru blocuri cu 10 etaje, datorita amplificarii miscarilor
seismice de catre terenul de fundare
in Caracas au fost construite multe blocuri pana la 18 etaje, avand scheletul din stalpi
de beton annat si plansee dala (fig 2.30) cu grosimea de 20 cm. Nu au fost intercalari pereti de
rigidizare, iar stalpii fiind zvelti structura a devenit foarte flexibili Sub actiunea seismului,
datorita flexmilitatii exagerate a structurii s-au deteriorai grav elementele de fatada (fig. 2.31)
si alte elemente de fmisaj. De asemenea s-au produs degradari serioase la unele noduri ale
stalpilor (fig 2.32) ca urmare a armarii insuficiente atat cea Iongmjdinala cat si cea
transversala.
Constructiile inalte cu 16 nivele avand structura cu diafragme de beton armat, s-au
comportat foarte bine la acest seism La unele constructii, din conditia de a crea spani libere la
parter, s-au inlocuit diafragmele cu stalpi circulari din beton armat, arman" fbarte puternic.
Din cauza modificarii bruste a rigiditatii stmeturii pe inaltimea constructiei, s-a s:j-l'Jl Q
concentrare a fortelor ia nivelui parterului, producand ruperea stalpilor la forta fjg. 2.33 Slalpi
cu diametru. de i a nipu a ioni ojaaan.- SJ torsiune.

34

taietoare si torsiune tfig. 2.331, cu toate ca erau bine executati ji

aveau irmarc corespunzatoa re pentru pre-'uarea momentului '
iitcovahsor.

Nicaragua, din America Centrala, se situeaza

6)San Fernando. ( CaMbnaa). 9 Februarie 1971 San Fernando, o suburbie din Los
Angeles, este situat pe talia San Andreas, una din zonele seismice cele mai active ale planetei.
Cutremurul din 1971 a avut tnagnimdinea 6,S pe scara Richter si a produs multe
daune pe toata valea San Femando. Au fost afectate clacuri, poduri, constructii hidrotehnice,
etc.
Spitalul Olive View, dat in folosinta cu numai trei luni inainte de producerea
cutremurului, a suferit de asemenea
mari degradari. Constructia cu 5 etaje,
avea forma patrata in plan, cu o curte
interioara mare. Cele patru parti ale
constructiei erau separate prin rosturi
seismice. Structura de rezistenta a
fiecarei parti era din diafragme de
beton armat la etaje (unde erau
amplasate saloanele), si stalpi la parter,
pentru crearea unor spatii libere in
vederea

amplasarii

foaierului,

restaurantului si a birourilor.
in timpul actiunii seismului,
fiecare

corp

s-a

deplasat

cu Fig. 234 Distorsiuni Ia parterul

spitalului Olive Vicw din San
distorsiuni mari la nivelul parterului
Femando.
(fig. 2.34). in nascarea lor,
corpurile s-au sprijinit unele
,
.
. . .
F"g- 2.35
rtasturaarea unui tronson dcc2pai a]
spiralului,
pe ahde, rezultatul fund
rasturnarea unui tronson de capat (fig.
2.35). 62

Fig. 236 Deteriorarea stalpilor la

spitalul Olive Vicw

Fig. 2.38 Cedare casanta a unui >talp In spitalul Hoh

Cross

Stalpii de la parter, cu sectiune patrata, au fost armati transversal cu r'rcti circulara in

spirala, care a determinat conhriarea betonului si asigurarea unei deforraabiEtati sporite. Asa
se explica raptul ca nu s-au prabusit, cu toate ca deplasarea lor pe orizontala a fost de 533 mm
(Sg. 2.36). Betonul din suarul de acoperire al
armaturilor. care nu a beneficiat de
aceasta conrinare. s-a rupt, cazand de
pestalpi
Cladirea cu 9 ru\ele a spitalului
Holy Cross lie 2.37). cu structura in
cadre de beton armat, a sufem degradari
serioase la urni stalpi, care s-au rupt
casant sub .ictiunej rene: taietoare irig.
2 381. *>. a trepurt sa tie demolata
Fig. 237 Spitalul Holy Cross din San
7)
Managua. (Nicaragua) decembrie iQ72
Fc.nando

pe cercul Pacificului, cu intensa activitate sesmica.

Seismul din 1972, a avut o magnitudine moderata, de 6 pe scara Rfcfater, dar avand

laterale este asigurata de doua nuclee de beton armat ce servesc cnculapei pe verticala, si un

epicentrul chiar sub orasul Managua, a cauzat foarte multe distrugeri. In jur de 50 blocuri de

perete plin din beton, demente amplasate excentric in plan (fig. 2.40). Datorita jacestei

locuit au fost complet distruse, cauzand moartea a peste 10.000 de persoane. Majoritatea erau

descentrari a centrului de rigiditate fata de centrul maselor, sub actiunea fortelor Orizontale
seismice, constructia a fost supusa la torsiune puternica. Nu s-au semnalat [degradari ale

constructii de tip traditional.

Un interes aparte i-1 constituie comportarea Ia seism a doua clidin moderne,.
construite in jurul anului 1960. ca sediu a doua banci. Ele sunt amplasate intr-o zona in care au

stmcturii de rezistenti deoarece a fost calculata la aceste sobatiri. insa au o serie de degradari
Ia elementele de finisaj, care nu s-au putut adapta leforrnatnlor mari ale structura (fig 2.41).
j

fost afectate multe cladiri (fig. 2.39).

V
1 -- ^ * >

u
Fig. 2.41 Deteriorari ale finisajelor
interioare la Banco Central.
Fig 2.39 Banco Central i Banco de America din
Managua.

Constructia de 18 etaje pentru Banco de America, are o structura foarte bine m plan (fig.
2.42). Este alcatuita din stalpi desi perimetrali. legati de nuclee itrale realizate din tuburile

Cladirea pentru Banco Central, are 14 nivele, cu structura pe stalpi perimetrali desi, pe care
stau grinzile planseelor, cu deschiderea de 12,3 m. Rezistenta la forte

i* * ir nrTpnra r i n t i

t
t

imnnumi

nivel Sub actiunea seismica, constructia s-a comportat

, ii ii
Jtl

l| ti li ii ii 1,
..'jliiJ'Jvii!i. . . . . < i a i > f i > a i

qH t i1
Q

!-.-.-

.!
i*

----------- r~1

Fig. 2.40 Planul unui nfvcl ai caofaructiei la Banco

Cemrai

64

ascensoarelor si casa scarii. Nucleele sunt legate intre ele gin grinzi de cuplare, la fiecare

1NF1LLED
WALL-

iUHr"BEAMS

ht

Fig. 2.42 Plan nivel la

Banco America.

Fig. 2.43 Ruperea unor

grinzi de cuplare la
Banco de America
Fig 2.44 Pereti neponanp crApan in
X

foarte bine. singura degradare fiind cedarea la forta taietoare a unei grinzi de cuplare situata la

s-a produs datonla efectului

etajul 7 (fig. 2.43), defectiune ce se poate remedia.

unor constructii vecine pe

La constructia din fig. 2.44, incarcarile: seismice au determinat ruperea in planuri

care acestea s-au sprijinit,

inclinate pe ambele directii, ale peretilor exteriori neportanti, datorita flexiDilrtapi exagerate a

amplificandu-se

structurii de rezistenta realizata in cadre din beton armat.

partea superioara ca in cazul

8) Mexico Citv. 19-20 septembrie 1985

socul

la

miscarii unui bici.

Cutremurul care a afectat Mexicul in anul 1985, a fost unul din cele mai puternice

Constructiile

cu

cutremure a carui efect a fost studiat asupra constructiilor cu structura moderni Cele doua

plansee dala sau plansee

replici, au avut magnitudinea 8,1 respectiv 7,5 pe scara Richter, iar intensitatea pe scara

casetate.

Mercalli a fost estimata intre V si LX, functie de vecinatatea fata de centrul orasului.

strapungerea planseului in

Epicentrul cutremurului a fost in Oceanul Pacific, la 32 Km de coasta Mexicului si 402 Km

jurul stalpilor.

au

de Mexico City.
Orasul Mexico City, este asezat intr-o zona geologica de depuneri care au colmatat un

Fig. 2.45 Prbuire tipic a unei construcii n cadre din beton

armat la seismul din Mexico Citv.

vechi lac si care favorizeaza propagarea undelor seismice.

Caracteristicile dinamice ale seismului din Mexico City sunt cu mult mai severe decat
ale altor cutremure inregistrate pana atunci. S-au inregistrat 20 pulsatii consecutive la
intervale de 2 secunde, ceea ce inseamna o durata de 40 secunde, cu mult peste valoarea de
15 secunde ce era considerata ca valoare limita pana atunci.
O inspectie a pagubelor cutremurului a stabilit ca acestea ar fi cele mai mari din istoria
moderna a constructiilor. Au cedat complet 180 de constructii, iar 85 au suferit avarii grave.
Majoritatea acestor constructii aveau intre 6 si 15 etaje, 143 dintre ele avand structura in
cadre din beton armat, 85 structura cu plansee dala, 10 cu structura din metal, 17 din zidarie
iar 10 de alte tipuri.
Structurile in cadre din beton armat au perioada proprie de vibratie de aproximativ 1
secunda. La un impuls al seismului, se produc deformatii postelastice, se dezvolta fisurile,
scade rigiditatea si creste perioada proprie dc vibratie cam cu 20 %. Dupa cateva cicluri de
incarcare alternanta datorata fortelor seismice, perioada de vibratie a ajuns la 2 secunde, cat
era pulsatia seismului, ajungandu-se Ia rezonanta si in cele mai multe cazuri la colaps.

y|! ~* \...

Unele constructii s-au prabusit complet, cazand planseele unul peste celalalt (fie.
2.45), la altele prabusirea s-a facut numai de la un nivel in sus (fig. 2.46) iar Ia altele au cedat
unele nivele intermediare (fig. 2.47). Cedarea partii superioare a unor constructii

37

Fig. 2.46 Prbuirea prpi superioare a unei

construcii.

cedat

prin

mare de coristrucpi de locuit cu 9 nivele, avand structura prefabricata din cadre de beton
armat si un numar mare de constructii industriale cu structura tot in cadre prefabricate de

9) Armenia.

beton armat

decembrie 1988
Armenia.

Cutremurul din Armenia a daramat sau a avariat foarte grav (fiind necesara

este

demolarea), 421 constructii cu-structura din zidarie, 425 structuri mixte orire-zidarie si 129

situata in Caucaz, la jonctiunea

placilor tectonice Eurasia si

Ut, . ^-^^

structuri in cadre prefabricate. De notat ca structurile alcatuite din panouri mari prefabricate
au suferit doar deteriorari mai mici,eare pot fi remediate prin consolidare.

Arabia. Cutremurul din 1988,

10) Kobe. (Japonia) 17 ianuarie 1995

cu magnitudinea 6.9 a avut

in dimineapi zilei de 17 ianuarie 1995, un cutremur devastator s-a produs in nordul

epicentrul in localitatea Spitak.

Fie, 2.47 Prabusirea unui nivel intermediar.

pe care a distrus-o aproape

milioane de locuitori. Avand magnitudinea de 7,2 pe scara Richter. acesta este unul din cele

complet. Au fost distruse de

asemenea

inca

alte

mai puternice cutremure care s-au produs in Japonia.

doua

in urma cutremurului au murit 5502 persoane, au fost ranite 24.000 persoane, iar

localitati, cifra neoficiala a

320.000 au ramas fara locuinta. Pagubele se estimeaza intre 95... 140 bilioane de S. cam de 5

mortilor fiind de =0 000

in

orasul

majoritatea

ori mai mult decat la ultimul cutremur din California.

Spitak,

cladirilor

Au existat in zona peste 15 statii dotate cu aparatura, care au furnizat date despre

aveau

caracteristicile acestui seism. Focarul s-a situat la o adancime de 14 Km. S-a produs o

pana la 5 nivele, cu structura de

deplasare orizontala cu 1,6 m a faliei existente in zona, la limita dintre o roca de granit si o

rezistenta din zidarie, sau cadre

zona de depozite diluviale. S-au inregistrat acceleratii importante, atat pe orizontala cat si pe

de beton cu zidarie. S-au

daramat toate . constructiile
social culturale si cam 90% din i.
cele de locuit orasul fiind
devastat

(fig,

supravietuit

2.48).
doar

Au

V:

Fic.2.4S Ruinele
cutremur.

orasului

Spital;

dupa

verticala. Durata oscilatiilor puternice a fost de 10... 15 secunde, o perioada

cateva

..'onstrucdi P+4E realizate din

panouri prefabricate de beton
armat (fig. 2.49).
in celelalte localitati, au
fost distruse un numar

Fig.2.4V Construcii din panouri man care

au rezistat seismului de la Spitak

6*

insulei Awaji, afectand o zona cu mai multe orase, printre care si Kobe. cu o populatie de 1,5

si flambajul barelor longitudinale.

dorninanta de 0.8... 1.5 secunde si o perioada secundara de 0,25...0,4 securtde.

O serie de constructii inalte din beton armat avand parterul llexibd. au cedat prin

Cele mai multe persoane si-au .pierdut viata prin daramarea constructiilor de locuit

ruperea stalpilor de la parter, ca urmare a variatiei bruste de rigiditate a structurii pe inaltime

traditionale avand 1...2 nivele (fig. 2.50). Aceste constructii au acoperisul realizat din

si a unor stalpi neductili (fig. 2.52). Comportarea neductOa a stalpilor 5-a datorat in buna

elemente ceramice grele, iar pentru a realiza izolarea termica, sub acesta s-a asezat un strat de

parte armaturii transversale insuficiente (fig. 2.53).

lut. Aceste acoperisuri grele, sunt sustinute de ziduri foarte usoare, confectionate din plase de
bambus sau lemn sub ti re, tencuite, care au o slaba rezistenta la forte orizontale. Rezistenta
slaba s-a datorat si faptului ca elementele din lemn erau legate intre ele prin piese de lemn.
care au cedat, producand caderea grinzilor de pe reazeme si desfacerea perefilor.
in Japonia, multe sosele si cai ferate din cadrul localitatilor s-au construit suprateran,
pe structuri din beton armat sau metal O portiune de 600 m din suprastructura soselei expres
Hanshin, s-a prabusit prin ruperea stalpilor (fig. 2.51), fiind cel mai spectaculos accident
cauzat de acest cutremur. Cedarea stalpilor de sustinere s-a produs la baza, acolo unde se
suprapun solid tarile maxime de moment incovoietor si forta taietoare, prin strivirea betonului

Fig. 232 Cedarea parterului flexibil al

unei construcui etajate.
Fig. 2.53 Rupere ncducnla a unui stalp
cu ctricri insuficienti.
S-au produs cedari si la constructii cu parter flexibil avand structura din lemn (fig
2.54).

Fi
rttiB
iasa

vin

Fig. 2.51 Prbuirea unui tronson de 600 m a unei osele

suspendate.

Fig. 2.54 Cedarea

unei constructii din
lemn.

Fie. 2.56 Cedarea etajului V la

cldirea unui spital

39

ara ii7{ H?-^

iiris i u l B ^

Construcp'a din fig. 2.55 a cedat prin ruperea stalpilor de Ia etajul 6, unde era o

In fig 2.57 se prezinta modul de rupere al unei cladiri de locuit. incepand de la etajul 2,
datorita torsiunii cauzate de excentricitatea centrului de rigiditate fata de centrul maselor.
Multe constructii au cedat prin ruperea la forta taietoare a stalpilor scurti (fig. ' 2.58),
sala a peretilor din beton (fig 2.59).

Fig. 2.55 Ruperea stalpilor la etajul VI al unei cladiri cu variape brusca dc

rigiditate pe inaltime
Fig 2.58 Ruperea unor stalpi scura..

Fig. 2.59 Ruperea unui perete din beton

Conceptia noua de proiectare a structurilor din beton armat consta In airijarea

formarii articulatiilor plastice in grinzi ( la care se poate asigura mai usor ductilitatea

Fig. 2.57 Cldire rupt din cauza

torsiunii.
Fig. 2 nO Cldire nou cu
dirijarea articulanjler n nnz:.

2 t2 f ison la mia ;nntllsuip.

FIK.

necesara) si nu in stalpi. In aceasta idee a fost proiectata constructia din fig. 2.60. care pc
variape brusca de rigiditate pe inaltime, deoarece stalpii de la nivelele inferioare aveau
sectiunea compusa otei-beton, iar la etajele superioare din beton armat. Tot variap'a brusca de
rigiditate a cauzat cedarea etajului 5 la cladirea din fig 2.56.

I
40

2SO0
2700

directia longitudinali are cadre cu stalpi puternici si grinzi cu sectiune mai mica (fig: 2.61).
Sub incarcarile seismice, constructia a suferit doar unele fisuri in zona de contact
dintre grinzi si stalpi, acolo unde s-au produs deformapile postelastice (fig 2 62)
O comportare buna la seism au avut-o grinzile din beton precomprimaL care nu au suferit

Z700
2750

degradari, acestea aparand in schimb in stalpii de sustinere a lor. realizati din beton armat

2750

(fig.2.63).
Un numar mare de accidente s-au produs si Ia structuri metalice, fie prin flambajul
unor stalpi (fig. 2.64), fie prin ruperea elementelor unor contravintuiri dintre stalpi (fig-2.65).

Pita

I Ir
1

5600

5600 5800

ash

5800

fe^"1^ l560O!56O0l56O0l56O0 ^neigtibonng

buHding

Fig. 2.61 Schema coastruepei efin fig. 2.60.

Fig. 2.63 Grinzi din beton pnxompriraaL rezemate pe stalpi din beton

Fig. 2.64 Cedarea stalpilor la o structura

dinoteL
*

Fig 2.65 Ruperea contiavantuini la o

structura din otel.

Datorita terenului aluvionar, majoritatea cortstructiilor din aceasta zona au fost

fundate pe piloti din beton precomprimaL Sub actiunea seismului, s-a produs cedarea prin
(brfecare a capului unor piloti (fig. 2.66). dar aceste defectiuni s-au depistat mai greu,
datorita accesului dificil.
In urma cutremurului s-au rupt multe conducte de gaze, care au provocat izbucnirea a
numeroase incendii (peste 140), soldate cu pagube mari.
armat.

41

S-au produs multe explozii Ia case vechi, datorita defectelor unor conducte de gaz
ingropate. Defectiunile nu au putut fi depistate la timp, gazele s-au declasat in lungul
conductelor ajungand Ia subsoluri sau in incaperi, unde in prezenta unei surse de

Fig. 2.66 Cedarea

precomprimat.

capului unui pilot din

beton

2.2 Explozii, incendii, efecte ale razboaielor 2.2.1

Explozii

Exploziile, sunt o alta sursa de accidente cu urmari grave asupra constructiilor. Sursele
principale ale exploziilor sunt gazele naturale, gazele lichefiate sau ahe substante, care in
contact cu focul sau caldura, degaja o presiune foarte mare, capabila sa distruga elementele
din jur. O alta sursa de explozie o constituie diferitele amestecuri de aer cu praf de zahar,
faina, praf de lemn, etc. Produsele biochimice rezultate in urma aherarii sau fermentarii unor
produse vegetale sau seminte, sunt de asemenea explozibile.
in vederea limitarii efectelor exploziilor, structura de rezistenpl a constructiilor trebuie
sa poata prelua incarcarile datorate presiunii exercitate de suflul exploziei, iar in clementele de
inchidere se prevad goluri cu ferestre care sa- se deschida automat sau sa cedeze usor in
momentul exploziei, pentru a mai atenua socul acesteia. La constructiue cu pericol mare de
explozie (centrale termice, industria chimica, morarit, etc), suprafata minima a acestor goluri
este de 0,05 m" pentru 1 nr de volum al incaperii.
Explozia produsa din cauza unei scurgeri de gaze la etajul 18 al unui bloc de locuinte
cu 22 etaje din Anglia, a cauzat distrugeri insemnate asupra elementelor de constructie. Cu
toate ca presiunea creata nu a fost foarte mare, un panou prefabricat de inchidere s-a desprins
de restul structurii datorita conceppei gresite de realizare a detaliilor de imbinare Ca urmare,
s-au surpat pereni de la etajele superioare, ce au ramas.

fara reazem (fig. 2.67). in cadere, aceste panouri au afectat multe din elementele etajeli
inferioare, fiind distrus aproape tot coltul constructiei.

Fig 2.67 Prabusirea coltului unui bloc din elemente prefabricate.

La o constructie veche din Bucuresti, s-a produs o explozie la demisol datorita
scurgerilor de gaze. Explozia a avariai grav planseul peste demisol (fig. 2.68). fiind necesare
lucrari de consolidare a stalpilor si grinzilor, precum si demoiarea respectiv refacerea placii
din zona afectata.

42

foc au explodat. Pentru limitarea

acestor accidente, acolo unde eraposibil,

racordarea

Ia

reteaua

principala nu s-a mai facut cu

conducte ingropate ci cu conducte
asezate suprateran.
Un siloz de cereale din
Botosani,

era

folosit

pentru

depozitare de floarea soarelui.

Datorita

umiditatii

ridicate,

aceasta s-a incalzit producand

Fig. 2.68 Planeu din beton deteriorat de o
explozie.
aglomerare. La golirea unei celule, semintele au ramas blocate sub forma unei bolti. Pentru a
fenomenul de

inlesni evacuarea, a fost practicat un gol prin masa de serninte. in momentul patrunderii
aerului prin acest gol, datorita temperaturii ridicate si a amestecarii cu produsii de fermentare
s-a produs explozia, care a produs fisuri mari in peretii celulei si in planseu.
La un alt siloz din Buzau, urma sa se depoziteze porumb. Pentru a verifica daca celula
este inchisa la partea inferioara, ua muncitor a irrrrodus o hartie aprinsa prin gura de vizitare.
Cum de la depozitarea precedenta a ramas praf amestecat cu aer, acesta fiind explosiv, s-a
produs detonati a, care a dislocat planseul de la partea superioara a silozului.
Ca urmare a pericolului prezentat, in toate unitatile in care se produc aceste
amestecuri explozive de prafuri cu aer, se iau masuri severe cu privire la depozitare a
materialelor, de colectare si eliminare a prafurilor precum si de regimul de lucru cu focul

2.2.2 Incendii

Focul este una din cauzele care produc pagube foarte mari in domeniul constructiilor.
De aceea, multi cercetatori au abordat acest dorneniu. in scopul ddertninarii rezistentei ia foc
a materialelor si elementelor de construcpe. in urma acestor cercetari s-au stabilit prescriptii
in normele de proiectare atat in ceea ce priveste rezistenta ia foc a elementelor cat si in cea de
conformare a corjstructiilor in vederea prevenirii incendii lor sau a limitarii efectelor
acestora.
Un incendiu poate sa se produca daca exista trei factori : un combustibil, comburantul
(oxigen sau alta substanta) si caldura (fig. 2.69).

Fig. 2.69 Modul de declansare a unui incendiu.

-Combustibilul, este un material care poate sa se aprinda si sa mtietina focul. El se
caracterizeaza prin:
-grad de inflamabilitate, putere calorica, -viteza de
piroliza, -raportul
votum/suptafapi,
-pozitia in constructie ( cu cat este mai sus, este mai expus caldurii).
Comburantul, este elementul care intretine arderea. Daca cantitatea de oxigen din aer
este sub 16%, arderea nu poate avea Ioc.
Caldura, este factorul care declanseaza incendiul iu prezente celorlalti factori
prezentati anterior. O data ce este declansat incendiul, caldura se mareste favorizand
extinderea incendiului atat pe verticala cat si pe orizontala. Aceasta extindere depinde de
existenta cornbustibuului si a oxigenului, dar mai depinde si de alti factori cum ar 6 pozitia
elementelor combustibile si actiunea vantului
Sursele de caldura care pot declansa incendiul sunt:
-o flacara ( de U un foc, de la un chibrit, de la sudare, din procesul tehnologic. etc).

43

- o scanteie (instalarii electrice, descarciri electrice), -

in.anul 1942, a avut loc un puternic incendiu la cinematograful Patria din Bucuresti.

temperaturi inalte,

Sala cinematografului, cu 1200 locuri, avea structura de rezistenta in cadre din beton armat,

-frecarea unor piese care produc caldura sau incarcari electrostatice. Dintre cauzele care

fiind echipata cu un sistem de climatizare realizat din conducte facute dintr-un material de tipul

conduc l& declansarea incendiilor se pot enumera, -cresterea numarului de depozite cu

placilor fibrolemnoase impregnate cu solutii ignifuge. Incendiul s-a propagat foarte rapid si

materiale combustibile sau cu materiale ce . prezinta fenomenul de autoaprindere.

datorita acestor elemente de ventilare, care in timp si-au pierdut proprietatile de rezistenta la foc.

-nerespcctarea normelor PSI privind alcatuirea si echiparea construcriilor, -instalatii

S-au distrus toate dementde de finisaj din sala. fiind afectata serios si structura de rezistenta A

electrice necorespunzatoare, care produc scurt-circuit,

fost distrus stratul de acoperire cu beton al armaturilor (fie. 2,70), fiind necesare lucrari de

- executarea unor lucrari cu pericol de incendiu de catre personal neinstruit (lucrari de

sudura, taiere, etc),

consolidare prin camasuire ale stalpilor si grinzile*

in fie. 2.71 se prezinta starea unei alte structuri din beton armat in urma unui incendiu.

- neglijente la locul de munca (resouri, radiatoare sau focuri nesupravegheatei.

Se poate vedea degradarea puternica a betonului superticiaL care in uneie portiuni s-a desprins

- deficiente in organizarea pazei contra incendiilor Ia locul de munca,

de pe elemente dezgofind armarurile

- dificultati de interventie a personalului specializat, datorita aglomeratiei din centrele

urbane,
- descarcari electrice atmosferice.
Incendiile au efecte negative asupra persoanelor prin gazele toxice, fumul si
temperaturile ridicate ce se produc, putand duce la asfixiere, arsuri grave sau chiar carbonizare.
Asupra bunurilor se produce carbonizarea elementelor combustibile, sau alterarea
caracteristicilor si scaderea rezistentei la alte elemente Se produc astfel pierderi de bunuri,
pierdere a pietei precum si pierderea unor locuri de munca.
Sub actiunea focului sunt afectate in primul rind elementele de mobilier, tapiterii si
finisaje realizate din lemn, produse textile, mase plastice, care se carbonizeaza, constituind o
buna parte a carburantului arderii.
Sunt afectate in continuare celelalte elemente de finisaj, realizate din materiale cu o
anumita rezistenta la foc, care insa sub actiunea focului peste o anumita limita, incep sa se
degradeze, punand in pericol elementele structurii de rezistenta Partile de lemn ale structurilor
de rezistenpi sunt cele mai afectate de foc. Pentru a se obtine o anumita rezistenta la foc, lemnul
este tratat cu anumite substante ignifuge.
Temperaturile inalte produse de de incendiu au efect negativ si asupra elementelor de
otel. Peste o temperatura de 250C, scade mult rezistenta !a intindere a otelului si creste
alungirea, ceea ce conduce Ia deformatii mari ale elementelor de construepe. Daca temperatura
trece de 400...600C. rezistenta otelului scade cu (50 .20) % conducand la cedarea elementelor.
O incalzire a otelului pesfc o anumit? limita urmata de racire brusca, produce fragi Uzarea sa,
scazandu-i rezistenta la soc si rezistenta Ia solicitari ciclice.
Si elementele din beton armat sufera degradari datorita temperaturilor inalte din timpul
unui incendia Apar deformatii mari de contractie in stratul superficial, care fiind impiedicate sa
se produca de catre betonul din mijlocul dementului, produc fisuri, crapaturi, urmate de caderea
stratului de acoperire a armaturilor. Din acest moment, focul i-si exercita influenta negativa
asupra .otelului din armaturi, reducand treptat capacitatea de rezistenta a elementelor pana la
rupere. Totusi, elementele din beton armat au rezistenta la toc mai buna decat elementele din
otel.
Cea mai buna rezistenta la foc o prezinta elementele de zidarie si elementele din beton
simplu.
In tara noastra au avut loc multe incendii, mai ales in sec. XVII...XIX, cand au inceput
sa se dezvolte aglomerarile urbane si cand lemnul era unul din principalele materiale utilizate Ia
realizarea constructiilor. Deoarece se construia fara respectarea unor reguli de protectie
impotriva focului, incendiile erau devastatoare afectand zone extinse din cadrul unor locafitati.
Ca atare au inceput sa apara primele masuri organizatorice de interventie in caz de incendiu,
cum ar fi construirea Foisorului de foc din Bucuresti si organizarea primelor unitati de
pompieri. O data cu folosirea mai frecvent a zidariilor si cu introducerea elementelor din beton,
incendiile au inceput sa aiba efecte mai reduse

1-

Circul din Bucuresti (fig. 2.72), are acoperisul sub forma unei cupole din beton armat

fundatii Incendiul s-a datorat unor neglijente de pe santier si s-a declansat rapid datorita
cairfitatii mari de material lemnos utilizat la executarea cofrajului pentru cupola. Comisia de
ancheta a stabilit ca stalpii astfel deteriorati nu mai pot fi utilizari, deci s-a dispus demolarea
lor completa, pana la fata cuzinetilor fundatiilor. De asemenea s-a dispus inlaturarea
betonului distrus de foc la fundapile afectate de incendiu. Remedierea a constat in caraasuirea
fundatilor afectate cu un strat de beton de 15 cm grosime, consolidarea grinzilor de legatura a
cuzmetilor fundatiilor, refacerea stalpilor iar apoi continuarea executarii celorlalte elemente
ele structurii, tinand cont de consolidarile facute.
Un incendiu care a pus mari probleme la interventie s-a petrecut la Institutul de
chimie macromoleculara din Iasi Acesta s-a declansat in urma aprinderii vaporilor dc solventi
si substante organice dintr-on depozit, datorita unei mari cantitati de caldura cauzata de
umezirea unei cantitati de cloruri de aluminiu anhidra. in depozit erau si alte substante care
au inceput sa se aprinda cu degajari de caldura pana la 3000 C. degajari de vapori si produse

Fig. 2.70 Efecte ale incendiului asupra anei structuri din beton
armat.
realizata din 16 unde rezemate pe un bel circular sustinut la randul sau pe 16 stalpi din beton
armat. La executie, in faza de incepere a turnarii betonului in invelitoare. a

de ardere toxice, conditii m care actiunea de interventie a fost foarte dificila. Dificultatea a
constat si in alegerea materialului de stingere, spuma instingtoarelor si apa nefiind eficiente
in anul 1995 a izbucnit un puternic incendiu la Sala Sporturilor din Craiova. care a
distrus elementele de finisaj si a afectat structura de rezistenta. Dimensiunea incendiului a
fost determinata de o cantitate mare de mobila ce era depozitata in sala. iar cauza a consthuitoneghjentele privind respectarea normelor PSI si de paza a cladirii
Multe rncendii s-au produs in ultimii ani la locuinte particulare, datorita unor
defectiuni ale cosurilor de fum. a nesupavegherii focului, precum si a unor improvizatii la
instalatiile electrice.
Si in celelalte tari ale lumii incendiile au produs mari daune in cursul istoriei AstfeL
in anul 1660. un puternic incendiu a distrus cea mai mare pane a orasului Londra, acesta fiind
refacut cu cladiri moderne, realizate din materiale rezistente ia foc.
O data cu cresterea aglomerarilor urbane, s-a dat o atentie tot mai mare respectarii
unor reguli de prevenire si interventie in caz de incendiu, astfel incat pagubele sa fie cai mai
mici. S-au intensificai de asemenea cercetarile privind comportarea $i calculul constructiilor
la actiunea focului elaborandu-se normative. Probleme deosebite pun constructiile cu multe

Fie. 2.71 Cadru de beton afectat

de incendiu.

etaje, pentru care se iau masuri constructive speciale de limitare a extinderii focului si de
intervende

izbucnit un incendiu puternic, care a afectat grav stalpii si partea superioara a unor
ZI-

45.

Cu toate acestea, mai apar inca destule incendii, mai ales la constructiile vechi, este

2.3 Actiuni climatice

cazul incendiului de la Teatrul din Venetia, patrimoniu al culturii universale.

observatii in timp si prelucrarea statistica-"a rezultatelor obtinute. Efectul vantului asupra unei
construcui depinde de presiunea de baza din zona geografica respectiva, de inaltimea fata de

2.2.3 Efecte ale razboaielor

cota terenului, configuratia constructiei si influenta unor elemente vecine

in timpul razboaielor, pe langa pierderile de vieti omenesti se produc serioase avarii

Nu intotdeauna prevederile normativelor acopera m totalitate situatiile ce pot . apare

in realitate. Astfel, este cazul constructiilor cu forme deosebite, efectul dinamic al vantului si

asupra constructiilor (fig. 2.73). Avariile se datoresc impactului cu proiectile.

efectul constructiilor sau a altor obstacole vecine.

Un caz deosebit de cedare sub actiunea vantului este cel al unor turnuri de racire ale
Uzinei termoenergetice din Ferrybridge (Anglia). Din cele 8 turnuri executate (fig. 2.74-a), trei
(cele hasurate in figura) s-au prabusit datorita unei furtuni puternice, la cateva luni dupa
.4. -

construirea ultimului turn.

2.3.1 Efectul vantului

Turnurile, cu dimensiuni destul de mari (fig. 2.74-b), sunt de tipul panzelor subtiri,
avand forma de con racordat cu un toroid. In momentul prabusirii, rfireena
Structura de rezistenta a constructiilor se calculeaza Ia actiunea vantului pe baza unor
incarcari reglementate prin norme de proiectare. Aceste actiuni sunt determinate prin

1.

U
'i e

...

j.-'V'./j

----- .

Cp

0
/SeVeftc.
Fig. 2.73 Efecte ale razboiului asupra unor constructii.
rachete, sau exploziilor cauzate de bombe. De asemenea se produc daune importante din

1
! %
l
! %

3<m l&Cjrsr.
!ZS3
**
.5

Fig. 2.74 Turnurile dc racire ale uzine

termccnergcucc din Fern Omise Ant'iai. avedere iu pian; b- secnune

^ /

__ J

1
r
8
9

1
jggg z\

cauza incendiilor provocate de atacul cu arme de foc.

vantului era ia 45 fara de axa longitudinala a ansamblului si a avut o viteza de 23.6 m/s. cu
raiaie pana !a 43.2 m/s Calcului Turnurilor s-a tacut !a o presiune supenoara celei masurare in
ziua prabusirii. Se menrione^za ae asemenea ca dupi executarea prunutui sir

de turnuri, a fost inregistrata o viteza a vantului cam de aceeasi intensitate cu cea care a produs
prabusirea.
Cedarea turnurilor nu a fost simultana, ci la intervale de .timp de 10. 40 minute, astfel
incat a putut fi vazuta de martori oculari, care au facut fotografii (fig. 2.75).
Ruperea s-a produs cam la fel la toate cele trei turnuri (fig 2.76) si este interesant
faptul ca ele s-au daramat in directia din care batea vantul Din raportul de expertiza

Fig. 2.75 Prabusirea turnului 2 A.

Fig. 2.76 Vedere a ansamblului dupa

prabusirea celor trei turnuri.

reiese ca cedarea s-a produs datorita faptului ca la proiectare forma turnurilor a fost de
hiperboloid de rotatie, ce avea suprafata expusa vantului mai mica decat cea realizata pe santier
si ca urmare forta data de vant a fost mai mare decat cea la care s-a facut proiectarea. Unii
specialisti suspn ca ruperea s-a datorat unor fenomene mai complexe, cum ar fi o deformare a
turnurilor cauzata de o depresiune interioara puternica, care a provocat schimbarea eforturilor
de compresiune dintr-o zona a peretilor turnului in eforturi de intindere ce nu au mai putut fi
preluate.
Un efect similar s-a produs la unele rezervoare metalice cilindrice care erau in
constructie. Nefiind inchise la partea superioara, suo acp'unea vantului s-a creat o sucpune la
interior si una laterala, care au deformat cilindrii asa cum se vede in fig. 2.77.
Ah caz celebru de prabusire a unei constructii
din cauza vantului este podul Tacoma din SUA.
Podul avea structura suspendata, cu deschiderea mtre piloni de "853 m (fig. 2.78).
- 7-'..-

Prabusirea s-a produs in ziua de 7 noiembrie 1940 si intamplator a fost

filmata de catre un martor,

putand fi astfel analizat modul de cedare. Sub actiunea unui

vant cu viteza de 18,8 nvs,

podul a inceput sa aibe oscilatii de torsiune (fig. 2.78), care

s-au accentuat timp de o ora,

conducand la pierderea stabilitatii podului

Fig. 2.77 Rezervor metalic

descoperit deformat de suctiunea
vantului.

^^^^^^^^ ' '.l^;

Fig 2-"*S Debutul osc-.iauilor b podul Tacoma (SLAl

- n
(fia. 2 70>. Comisia de expertiza a stabilit ca acest accident s-a datorat fie.vibilitarii
exagerate a tablierului pcduiui si a capacitatii reduse de absorbtie a rbnelor dinamice

86

Vantul
actioneaza

asupra

care

Un astfel de accident s-a produs la cupola Pavilionului Expozitiei Nationale din

unei

Bucuresti, executata in anul 1961 dupa un proiect al cupolei Pavm'orrului din Bmo (fig. 2.80).
Cupola avea un diametru de 93,5 m, fiind dispusa pe un inel asezat deasupra

constructii. produce efectul de

suctiune pe unele portiuni ale
acoperisului.

Daca

invelitoarea nu este prinsa

corespunzator, se desprinde in
unele zone unde sucriunea
este maxima, vantul patrunde
sub

inve-litoare.

iar

forta

creata poate smulge invelitoarea de pe sarpanta

sau

sa

antreneze

tot

Fig. 2.79
acoperisul, cu sarpanta cu tot daca aceasta Tacoma.

Prbuirea

podului

nu

este

prinsa corect de restul structurii.

cea luata in calcul poate conduce la incarcari totale mai mari decat capacitatea portanta a
2.3.2 Acp"unea zapezii

structurii si sa produca accidente. Astfel de accidente s-au petrecut la unele magazn. sere,
structuri cu panze subtiri, etc.
Posibilitatea aglomerarii zapezii spulberate de vant este o problema mai dificil de
apreciat, ceea ce a condus la cedarea unor constructii care lucreaza bine Ia incarcari distribuite
uniform, dar i-si pierd stabilitatea la incarcan concentrate mari (arce. cupole panze subp'ri).
stalpilor de pe contur si avand o cupoleta la partea superioara. Cupola si cupoleta erau
alcatuite din tevi dispuse dupa cercuri paralele respectiv doua famiiii de cercuri diagonale,
care alcatuiau o retea cu ochiuri triunghiulare.
Solutia prezenta un aspect arhitectural deosebit, si a condus la un consum redus
de otel
In data de 30 ianuarie 1963, Ia 17 luni de la darea in folosinta, cupola s-a prabusit
datorita unei aglomerari locale a zapezii spulberate de vant. in urma masuratorilor efectuate, sa constatat ca incarcarea totala cu zapada de pe acoperis era cam dc 30 % din incarcarea totala
nesimetrica la care s-a facut calculul, insa era repartizara pe o suprafata foarte mica,

Fig.2.80 Cupola din evi metalice a pavilionului expaziional din

Bmo.
incarcarile date de greutatea zapezii asupra coristractiilor sunt stabilite tot pe baze
probabilistice si depind de zona geografica, de forma acoperisului si de posibilitatile de
aglomerare pe unele forme de acoperisuri din cauza actfunii vantului
La structurile de acoperis foarte usoare. incarcarea din zapada are o pondere mare
asupra incarcarii totale de pe acoperis. O supraincarcare datorita unei zapezi mai mari decat

8S

producand o sarcina concentrata mare.

In aceasta zona cu aglomerare locala de zapada, barele comprimate si-au pierdu:
stabilitatea elastica producand voalari locale ale cupolei ce au determinat prabusirea ei prin
schimbarea concavitatu spre exterior (fig. 2.81) Varful cupoiei a ajuns in punctul cri mai de
jos. sistemu! fiind transformat dm unul cu bare comprimate in .:r.ui ci: har* 'TrriW

Fig.2.82 Noua cupola a pavilionului expccriponal din Bucuresti.

Variatiile de temperatura determina o modificare a dimensiunilor dementelor de

constructie. Modificarea este functie de natura materialului, de diferenta de temperatura si de
dimensiunile elementelor. Aceste deformatii daca sunt impiedicate sa se produca liber
datorita legaturilor existente intre diferite elemente, genereaza o stare de eforturi in structura
care se suprapune peste starea de eforturi data de celelalte actiuni.
Acest fenomen este diminuat prin fragmentarea constructiilor prin rosturi de dilatare

Fig. 2.81 Prabusirea cupolei pavilionului pozitional din Bucuresti, a- vedere

din interior, b- detalii bare flambate.

amplasate la anumite distante, prin legarea adecvata a elementelor intre ele sau prin protejarea

Prin aceasta schimbare a formei, s-a produs o torsiune puternica a inelului pe care se sprijinea

elementelor pentru a limita variabile de temperatura.

cupola.

De cele mai multe ori, modificarile de dimensiuni din variatii de temperatura au

Specialistii suspn ca aceasta cedare a unor bare din structura cupolei s-a datorat unui

condus Ia accidente in construefii afund cand s-au cumulat cu alte cauze, asa cum s fost cazul

cumul de deformarii produse de sarcina concentrata, variatiile de temperatura si actiunea

Pavilionului expozrtional din Bucuresti.

vantului in rafale.

Printre exemplele de cedare datorate variatiilor de temperatura este si cd al peronului

Acoperisul pavilionului a fost refacut in alta conceppe stmeturala. S-au utilizat

unei statii de cale ferata din Portugalia (fig. 2.83). Peronul cu lururimea de 88 m a avut

*emiarce cu zabrele asezate radial la partea inferioara pe un inel exterior supus la intindere,

copertina din beton armat rezemata pe stalpi metalici din tevi rotunde. La un capat, copertina

iar la partea superioara pe un inel mai mic care este comprimat. Stabilitatea spatiala a cupolei

rezema pe inaltimea stalpului care sustinea si acoperisul holului central al garii acoperis situat

nou formate este asigurata prin inelele de reazem, grinda de luminator si ansamblul de pane

cu 2 m mai sus decat cota peronului.

ce leaga semiarcele intre ele. Noua constructie (fig 2.82). nu difera .nuli ca aspect de cea care

Din variatii ds temperatura, peronul se deforma si introducea o forta orizontala mare

s-a prabusit.
2.3.3 Variatii de temperatura

in stalpul care sustinea si acoperisul. Au aparui astfel deformatii plastice in stalp.

care s-au amplificat in timp producand la un moment dat ruperea stalpului si prabusirea
peronului cu o parte din acoperisul garii. Fenomenul a fost verificat experimental pe o macheta
la scara 1:6.

2$ Accidente cauzate de cedarea terenului de fundare sau afundatilor

Prin intermediul fundatiilor, constructia transmite toate incarcarile ce n revin terenului

de fundare. Acest ansamblu teren-fundatie este foarte important, fiind vital pentru integritatea
constructiei. Orice defectiuni la acest ansamblu are repercusiuni asupra funcnonalitapi,
rezistentei si stabilitatii constructiei.
. in trecut se acorda o mai mica atentie fiindapilor, fiind considerate elemente secundare
Fig. 2.83 Alcatuirea peronului unei statii de cale ferata din Portugalia.

care se pot executa si din materiale de calitate mai slaba Nu existau ciinostinte legate dc
mecanica pamanturilor, executarea fundatiilor fiind facuta numai pe baza de experienta.

^0

90
I

Datorita acestei situatii, multe constructii vechi au suferit degradari sau accidente din cauza

grinzi de lemn putrezite, care nu au mai putut sustine fundapile de zidarie aparand tasari

fundatiilor executate incorect.

diferentiate care au provocat aparitia fisurilor si crapaturilor din pereti.

O evolutie in domeniul proiectarii fundatiilor s-a produs abia dupa anul 1925, cand sau pus bjtzejeteorjejjie^calcul a pamanturilor, in urina acestor cercetari se putea determina o
rezistenta de calcul a terenului de fundare si sa se dimensioneze corect fundatiile. O data cu
aparitia betonului, acesta a inlocuit vechile metode de fundarii din lemn sau zidarii.
Multe cladiri Yechi din Bucuresti au fost executate cu structura din zidarie dc

in Irteratura de specialitate sunt citate multe cazuri de cedare a unor constructii datorate
unor deficiente ale terenului de fundare sau ale fundatiilor.
Un accident spectaculos s-a petrecut la o baterie de silozuri pentru cereale construit in"

caramida sau piatra. Deoarece terenul de fundare era slab, fund constituit din aluviuni dispuse

Canada intre anii 1911. ..1913. Silozul executat din beton armat, avea

in albia raului Dambovita, s-a Scut o imbunatatire a acestuia prin baterea unor piloti de lemn

2??;*r:,t.:*'-"^-l^yw^f?*- -T.**-* ...... *r-Trrvr.,rr'"^l dimensiunile in plan de

(taraci) cu lungime de 1...2 m, la o anumita distanta intre d. Pe terenul astfel consolidat, erau

23,5m x 59.5m. inaltimea de 3 lm si o capacitate de depozitare de 35 000 tone. in timpul prima

dispuse grinzi solide tot din lemn. peste care se executa dupa aceea fundatia propriuzisa din

mcircari a bateriilor silozului, acesta a incepui si se taseze pe o pane. Ia

zidarie. Cu aceasta solutie s-au executat constructii importante ca Spitalul Brancovenesc,

inceput cu 3Gcm_ dup* care tasarea a continuat producand o inclinare a coreirrucpei cu 27

Biserica Domnita Balasa, Biserica Sf. Spiridon, etc.

fsta de verticala ("fie. 2.34) Deoarece fundati silozului era sub ferma i& ..tdier

In urma lucrarilor de regularizare a cursului raului Dambovita din anii 1380. panza
freatica a coborat, pilotii de lemn ramanand intr-un teren umed temporar, fiind supusi
fenomenului de putrezire. Acest lucru s-a observat abia dupa anul 1930, cand au inceput sa
apara fisuri in zidurile multor constructii. Fenomenul avansa in timp, astfel incat au fost
desemnate comisii pentru cercetarea situatiei. La sondajele efectuate s-au descoperit piloti si

Pentru salvarea acestor constructii valoroase au fost necesare lucrari de consolidare cu

subzidiri din beton armat.

92

Fig. 2.84 nclinarea unui siloz din cauza terenului de

fundare

>vwwn

urne nu s-au inregistrat deteriorari ale

constructiei.

in urma sondajelor efectuate in terenul din jurul silozului s-a constatat ca acesta era
alcatuit din straturi succesive de armia a caror umiditate crestea in profunzime. Ca urmare si
rezistenta terenului scadea Ia adancimi mai mari, ajungand la valori inferioare rezistentei Ia
care s-a facut calculul fundatiilor, rezistenta determinata pe baza unor sondaje care nu au
mers la adancimea de la care aparea umiditatea.
Constructia a fost readusa in pozitie verticala si a fost amplasata pe un alt sistem de
fundare prin efectuarea unor ample lucrari de consolidare.
Un alt accident interesant s-a produs la depozitul unui combinat minier din Rusia.
Acesta era conceput ca o bala parter cu structura in cadre frante din elemente cu zabrele
prinse articulat in fundarii si legate articulat la cheie, unde era amplasata galeria perrtru
transportoare. Materialul depozitat era un minereu concentrat cu densitate mare, in stare
umeda. Depozitarea se facea in gramezi de peste 15m inaltime, direct pe pardoseala. In lungul
peretilor au fost prevazute niste jgheaburi din beton care sa colecteze si sa evacueze surplusul
de apa din minereu, insa acest lucru nu se facea

Fig 2.85 Avarierea unui deporit prin deplasarea laterala a unei frodatii.

complet, iar o cantitate de apa se infiltra in teren. La un moment dat au inceput sa apara unele
deteriorari ale unor elemente de inchidere si ale unor elemente secundare, dupa care s-a
constatat o deplasare laterala a fundatiilor de pe o latura a constructiei. Aceasta deplasare s-a
accentuat, ajungand la valori de peste 4.5m. deformand intreaga structura (fig. 2.85).
Constructia a trebuit sa fie demolata in zona respectiva.
.Accidentul s-a datorat pierderii stabilitatii terenului de fundare sub actiunea fortei de
impingere orizontala data de structura. Terenul era alcatuit din straturi argilo-nisipoase macro
ponce sensibile la actiunea apei care le-a redus rezistenta la forfecare. Fenomenul de refulare
a terenului a fost influentat si de presiunea mare exercitata de rnateriahil depozitat in
interiorul construepei.
Turnul din Pisa a devenit celebru datorita inclinarii produse de cedarea terenului de
fundare.
Constructia turnului a inceput in anul 1174. Cand s-a ajuns la nivelul III au inceput sa
se manifeste primele tasari inegale ale terenului avand ca efect o mclinare fata de verticala.
Lucrarile au fost intrerupte si s-au reluat multi ani mai tarziu, dupa efectuarea unor lucrari de
consolidare. Pe masura ce se cladeau noi etaje. inclinarea devenea tot mai pronuntata
punandu-se problema abandonarii construepei Dupa cateva intreruperi, se continua inaltarea
turnului, incercandu-se o redresare prin executarea la etajele V si VI a unor stalpi cu inaltime
diferita asezati pe verticala si nu pe directia inclinata a turnului Constructia a fost terminata
dupa toate uitreruperile ce au durat 99 de ani, de catre Tomasso Pisano, nepot al Uri Bonanno
Pisano, cd care a inceput lucrarile.
Turnul cu ede 8 nivele are raaltimea de 55.86m, diametrul interior la baza de 7,65ra
iar cd exterior de 15,5m (fig 2.86). Din cauza lasarilor inegale, turnul s-a inclinat pe directia
N-S, ajungand ca la nivelul dopotnitd sa aiba o deplasare orizontala de 4,54rn.
Aceasta constructie celebra este facuta in stil roman (fig.2.87). Este dejogna
cilindrica, fiind realizata din zidarie masiva de piatra care descarca pe tundatia inelara a carei
talpi are peste 7m latime. La exterior, fiecare etai are cate o togse. cu stalpi zvelti care sustin
pe cap'rtd arce circulare. La parter si la dopomna arede sunt in aed ari sta, dar mai mari decat
la restul etajelor. Circulatia pe verticala se face pe o scara interioara In spirala, care are 294 de
trepte. Turnul este fundat pe un teren sicaruiv din straruri alternante de argila si nisipuri.

94

La elementele metalice coroziunea are ca efect reducerea progresiva a sectiuni

Coroziunea depinde in primul rand de prezenta apei si se dezvolti mai aka j on&iu".
..., MMh >iu>uiA uituc ciic

lavonzaia stagnarea apei. rTezenta unor substanj chimice poale

accelera procesul de coroziune.

Coroziunea lemnului se produce in mediu cu o anumita umiditate si tempera" propice
dezvoltarii ciupercilor sau a microorganismelor care ii distrag celuloza.
in literatura sunt date multe exemple de constructii avariate din fenomenului de

i&ww"
c.;bs

coroziune.
La o statie de epurare a apelor din New York, s-a prabusit unul din cele rezervoare din

*UHJ
......

beton precomprimat pentru depozitarea sapropelului (fig. 2,881 Rezervorul avea forma
cilindrica, cu diametrul interior de 31,4a, inaltimea totala 12,08m, peretii din beton fiind cu
grosimea de 30cm. Peretele era

pre-

comprimat cu fascicule verticale

si

cu o armatura de 3,5mm diametru

intinsa

prin

infasurare

suprafata

exterioara

infasurare,

armatura

pe
.Dupa

fost

protejata prin torcretrea unui strat

de

mortar de ciment cu grosime de

2cm. Tot din motive de protecp'e

si

de izolare, injurai rezervorului s-a

executat o zidarie de caramida de
20cm asezata la 5cm de perete.
Rezervorul era acoperit cu un
planseu avand nervuri radiale,

Fig. 2.88 Rezervor din beton precomprimat distrus

din cauza coroziunii oelului.

rezemat pe peretele exterior si pe o grinda inelara sustinuta pe stalpi asezari in mijlocul sau.
Fig. 2.86 Sectiune prin tumul din Pisa.

Fig. 2.87 Vedere a turnului din Pisa.

In timp, apa din precipitatii s-a infiltrat in spatiul dintre zidaria de protectie si peretele
de beton, unde a produs coroziunea armaturii orizontale pretensionate. Aceasta armatura prelua

Din motive neelucidate inca. acest teren a produs tasari inegale care au adus tumul in
aceasta pozipe. in cursul anilor, foarte multi specialisti au studiat acest caz, nereusind inca sa

eforturile de intindere provocate de impingerea din materialul depozitat. Cand sectiunea

armaturii a scazut, aceasta s-a rupt producand prabusirea rezervorului

stopeze evolutia. Datorita lucrarilor de consolidare efectuate asupra terenului respectiv a

0 constructie din Brooldyn. proiectata initial ca sala de cinema si uansfbrmata ulterior

tumulul acesta nu s-a daramat cu toate ca deplasarea sa intrece cu mult limitele admise de

in magazin avea structura realizata din stalpi de caramida, grinzi principale cir zabrele din

orice norme de calcul.

metal si pane metalice care sustineau acoperisul din dala de beton cu grosimea de I5cm_

Intervenp'tle facute au diminuat viteza de inclinare a turnului dar nu au stopat-o

complet, astfel incat inclinarea continua cu aproximativ Imm pe an. Constructia este in

Acopertsul constructiei s-a prabusit ca urmare a coroziuni pronuntate & unei grinzi cu
zabrele care a antrenat dupa ea si restul elementelor (fig. 2.89).

permanenta supraveghere, fiind echipata cu o serie de apvate de urmarire si control ai

deformatilor. Una din noile idei de redresare

a tunnuui este de a executa foraje in terenul de

fundatie de pe partea opusa meunirii. de a extrage o parte fin acest teren, iar printr-o
incarcare exterioara cu greutati de plumb sa se provoace o tasare dirijata a terenului prin care
sa se reduca inclinarea actuala

25 Coroziunea

Coroziunea, este o alterare sau dezintegrare a structurii materialelor ca urmare a unor

procese chimice, fizia>-cbimice sau dectrocrdrrnce.
Datorita coroziunii se pot produce degradari ale dementelor de constructie, care
evolueaza in timp. Daca fenomenul nu se stopeaza, se produc reduceri aie sectiunii
Fig. 2.00 Stalp din beton corodai.

dementelor adica o reducere a capacitatii. portante ce poate provoca cedarea elementelor.

Dupa unele evaluari, se apreciaza ca anual se pierde cam 10% din productia mondiala de otd

La noi in tara s-au. semnalat multe degradari ale unor constructii industriale din

datorita fenomenului de coroziune. Aceste pierderi au impulsionat activitatea cercetarii in

domeniul cocsochunic, siderurgic, producerea acidului dortudric tabacariL etc. Au fost afectate

scopul gasirii unor materiale de constructie rezistente la coroziune sau a gasirii unor materiale

atat elemente din betoti armat (fig. 2.90) cat si elemente metalice.

si metode de protectie care sa elimine sau sa diminueze procesul de coroziune.

Un exemplu nod deosebit de degradare dp'orua coroziunii 11 reprezinta Statuia

Principalde cauze care influenteaza coroziunea elementelor de constructie sunt:

Libertatii din New York (fig. 2.91). Statuia, creata de sculptorul francez Bertholdi si de

agresivitatea mediului,

mgfnerul Eiffet a fost executata si preasamhrata in Franta; de unde a fost transportata si

runura rnaterialuhii utilizat,

montata in golful Hudson din New York. Piedestalul pe care s-a amplasat statuia este din

- . alcatuirea constructiva a dementelor,

-

starea de tensiune din demente,

gradul de protejare al dementdor.

La dementde din beton armat coroziunea se poate manifesta asupra betonului asupra
otelului, sau asupra ambelor materiale Sub actiunea unor medii agresive, piatra de ciment din
structura betonului se altereaza, dirrunuandu-se rezistentele mecanice si compactifatea.
Fenomenul incepe la suprafata dementelor, evoluand in timp spre tjaraie. interioare. Dupa
distrugerea stratului dc acoperire al armaturilor, incepe corodarea acestora, care este un proces
dectro-chimic. Coroziunea armaturilor se poate produce si datorita aparitia unor fisuri mari in
beton sau desprinderii stratului de acoperire din cauza unor loviri accidentale.

zidarie de piatra si este opera arfutecfului american Richard Morris Hunt. Statuia, terminata in
anul 1884, are o inaltirae totala de 93.5m. din care 4b.9m piedestalul si 46,4m statura
propriuzisa. Suprafata exterioara a statuii a fost confectionata din foi de tabla din cupru cu
grosime de 2,4mrn, fasonate dupa tiparul sculpturii. invelisul obtinut prin prinderea foilor de
tabla intre ele cu nituri, este fixat pe o structura de rezistenta din otd {fig_2.92,fig.2.93 \
dcatiiita din trei pmti componente:
- o retea de bare de prindere din otet iat. mulata dupa conturul staturi, pe care este
prinsa tabla de cupru prin irteraechul unor bride murite Intre piesele de

FVrtaiM
VirfJ torei
dructuri

Fig. 2.91 Vedere a Statuii Ubcrtafi din New York.

cupru si cele de otel s-a pus un izolator de azbest care sa impiedice interactiunea
electro-chimica dintre cele doua metale.
-

VEDERE NORD

SECIUNE VEST

o structura secundara realizata din pronie corrder, pe care sunt fixate barele primei
retele. in unele zone ale statua, legatura dintre bare si structura secundara s-a
realizat prin intermediul unor resoarte care sa atenueze solicitarile dinamice date
de acriunea vantului.

Piedestalul are o structura din zidarie de piatra si beton, pe mai multe nivele,
adapostind un muzeu, scarile si lifturile de acces in statuie.

structura principala de rezistenta, sub forma unui pilon spatia! realizat din profile,

Greutatea totala a statuii este de 2S4 tone, din care tabla de cupru reprezinta 8 1 tone.

pe care este prinsa structura secundara din profile cornier. Acest pilon este

S-au cordectionat 310 panouri de tabla, 1830 bare individuale de prindere, 2000 de bride, 325

incastrat in blocul piedestalului cu 16 buloane 4>15,2cm, asezate in grupuri de

resoarte si s-au folosit 12.000 nituri de prindere.

cate 4 pe o retea de grinzi

in interiorul statuii, o scara eJicoidala cu 168 trepte permite accesul pana la partea
superioara, unde exista o platforma la nivelul coroanei si ferestre in invelisul statuii, ce
permit admirarea privelistii din golf.
Fig. 2.92 Structura monumentului.

Cu ocazia aniversarii centenarului, s-au tacut lucrari de restaurare a statuii incepand cu

anul 1984. pentru remedierea unor defectiuni cauzate de coroziune.
Cele mai numeroase degradari au fost la prinderile dintre tablele de cupru si barele de
sustinere. Din cauza^ndensului si a deteriorarii in timp a azbestului folosit ca

ZOOZ
1VDMIHSIA

53

.Vi

umfland si defcrnnand blidele? de prindere si tabla de cupru, producand ruperea niturilor de

prindere (fig. 2.94). Peste 30% din totalul niturilor au fbstrnote sau^sUbite, ducand la

Fig. 2.^5 Efectul coroziunii prinderilor asupra

scuu.

coroziune sub stratul de vopsea la unele bare de prindere din otel lat, care au trebuit sa fie
inlocuite. Alte elemente afectate puternic de coroziune au fost grinzile cu zabrele de la partea
inferioara a statuii, care sustin conturul robei (fig. 2.96).

firmele de proiectare
Un accident care a revolutionat metodde de calcul a elementelor metalice este cd al
podului peste, fluviul SE Laurentiu din Qebec. PoduL construit pentru o cale ferata dubla avea
o deschidere de 548,6m si doua console de 157m, fiind cel mai mare Ia acea data. Structura
podului era din grinzi cu zabrele in consola pentru eliminarea unor reazeme intermediare (fig.
2.97). Constructia s-a facut in anul- 1904. si in timpul

Fig. 2.96 Coroziunea grinzilor cc suspn roba statuii.

Pe langa aceste deteriorari cauzate de coroziune, s-au semnalat si unele deficiente
ale structurii de rezistenta. Astfel, bratul drept care tine ridicata torta, avea deplasari
mari, ce au permis lovirea tablei invelisului de catre spinii coroanei Aceasta flexmilitate
s-a datorat slabirii prinderii in umarul strocturii statuii din cauza incarcarilor repetate. Au
fost constatate de asemenea imbinari incorecte ale arcelor suport ale capului pe pilonul
central.

" .

Z 6 Greseli de proiectare, execute ti exploatare a constructiilor 2.6.1 Greseli de proiectare

In activitatea de proiectare a constructiilor pot interveni greseli datorate unor deficiente

ale normativelor de calcul s-au a slabei pregatiri ori a lipsei de experienta a proiectantilor.
Tehnica proiectarii constructiilor si elaborarea regulilor sau normelor de calcul s-au
dezvoltat in timp pe baza unei cercetari stiintifice in domeniu. Au fost multe srcuatii cand
cercetarea unor probleme s-a facut in urma unor accidente survenite, care au demonstrat ca
teoria de calcul utilizata nu a fost in cordbrmitate cu realitatea.

execuiei, cu dou zile nainte de accident s-au observat unele devieri pe orizontal ak tlpii
Dintre greselile mai frecvente datorate proiectantilor se pot enumera:
-

evaluarea incorecta a artitmilor.

conceptia de alcatuire a structurilor, cu nesuneriii mari, rnooificari bruste de

inferioare (comprimate) a consolei dinspre, malul drept. S-a atenionat protecurru!

rigiditate, mrrerupere a amurjuftatii unor demente verticale, etc

-

neconcordanta hnte'scberruirizarea structurii ti realizarea ei in practica,

reasigurarea rigjdrtapi spatiale a structurii (structura incorecta, lipsa unor

conrravantuiri),

adoptarea unor solutii de fundare nepotrivite naturii terenului si a incarcarilor aduse

de constructie.

in decursul anilor au fost numeroase accidente in constructii cauzate din vina

proiectantilor, dar numai o parte au fost date pubhdtatii din dorinta de a nu fi compromise

V *." * ,'.-i.s-",r. i j; -l'-"1-

Sfeefcc ----------- ~-

Fig. 2.97 Podul peste fluviul Sf Laurenpu In timpul extranei.

'"
.i
...IWS

care a refacut calculele de rezistenta si stabilitate. in aceeasi zi, s-a auzit un zgomot puternic
si in mai putin de 90 secunde podul s-a prabusit producand moartea a 75 muncitori, maistri si
a inginerului sef.
Guvernul canadian a rastituh o comisie de expertiza, care a constatat ca prabusirea sa produs din cauza ruperii talpii inferioare a consolei, in care de fapt efortul calculat era mai
mic decat rezistenta otelului. Pentru elucidarea fenomenului a fost intocmita o macheta la
scara 1:3 si care fiind incercata in laborator a cedat prin ruperea aceleiasi talpi. Din studiile
efectuate, s-a ajuns la concluzia ca cedarea talpii comprimate s-a datorat flambajului,
fenomen care Ia acea data nu era suficient de bine surprins in relatiile de calcul. Acest
accident, precum si altele petrecute in acea perioada au impulsionat cercetarile legate de
flambajul barelor comprimate.
in anul 1959 a fost construita o sala de sport in CIuj-Napoca dupa modelul unei sali similare
din Franta (fig. 2.98). Acoperisul salii din Cluj (fig. 2.99), era realizat din

Fig. 2.98 Sala de sport realizata in Franta.

doi cilindri intersectati, care rezemau la extremitati pe arce din beton armat cu tiranti
precomprimati. invelitoarea avea o grosime de 7cm din beton monolit marca B250 (aprox Bc
20).
in ziua de 15 II 1961, acoperisul salii s-a prabusit la scurt timp dupa o mare adunare
finuta in sala. Din fericire nu s-au inregistrat victime omenesti, dar constructia a fost complet
distrusa, iar suflul creat a distrus geamurile cladirilor din jur.
Fig. 2.99 Sala de sport din Cluj-Napoca.
..Din analiza cauzelor accidentului, rezulta ca acesta s-a datorat flambajului nervurilor
de la intersectia alindrilor. din cauza unor deformatii mari din curgerea lenta a betonului. S-a
folosit un beton cu marca mai redusa decat in proiectul francez, iar in acea perioada nu se
cunostea faptul ca defohriatiile de curgere lenta cresc o data cu scaderea calitatii betonului
Un accident care a avut printre cauze si greseli de proiectare este prabusirea la 8 iunie
1935 a tribunelor din Cotfoceni. Acestea aveau structura din lemn, fiind proiectate de un
inginer electrician si executate de un tinichigiu. Cu ocazia unei serbari, doua din tribune s-au
prabusit sub actiunea aglomerarii cu oameni (fig. 2.100), provocand moartea a doua persoane
si ranirea ahor 700 .
Comisia de ancheta a depistat grave greseli in alcatuirea structurii constructiei, din
care lipseau o serie de coutravantuiri ce trebuiau sa asigure stabilitatea stalpilor. A fost de
asemenea si o eroare in evaluarea aepunilor, cu toate ca erau norme de calcul.
Executantul, din dorinta de a face economie de lemn a redus dimensiunile talpilor de
sub Stalpi, si deoarece prin contract s-a stabilit ca la demontarea tribunelor lemnul va reveni
antreprenorului, imbinarile s-au tacut cu mai putine cuie pentru a nu deprecia lemnul

56

2.6.2 Greseli de executie

-uulizarea unor laminate deformate, care produc deformatii initiale in elementele

executate,
-executarea incorecta a imbinarilor cu suruburi pretensionate (curatirea pieselor,
strangerea suruburilor, chituirea rosturilor dintre piese),
-greseli de executie a sudurilor (executarea de catre persoane neautorizate,
nerespectarea dimensiunilor cordoanelor de sudura, discontinuitati si cratere,
succesiunea executarii trecerilor in vederea diminuarii deformariilor. folosirea unor
electrozi neadecvati calitatii otelului sau a conditjDor de hicruX

Fig. 2.100 Tribunele din lemn ale Stadionului din Cotroceni dupl prabusire.
Pe langa acestea, primaria nu a facut o avizare a proiectului de catre ingineri
constructori cu experienta si a dat in Folosinta tribunele fara executarea unei receptii de catre
o comisie de specialisti.
La proiectarea unei hale metalice cu mai multe deschideri, s-a considerat ca legaturile
dintre grinzi si starpi sunt articulatii. Cand s-au intocmit detaliile de executie a prinderii
grinzilor,, s-au utilizat gusee foarte inalte pe care s-au prins barele cu nituri (fig. 2.101).

in aceste conditii nu se mai permitea rotirea barelor in noduri, si astfel grinzile au devenit
continue. La o incarcare cu zapada aglomerata, s-a prabusit o
deschidere marginala a halei din cauza ruperii guseului din imbinare
ce a fost solicitat la incovoiere
La executarea constructiilor pot apare greseli datorate
insuficientei calificari a muncitorilor sau tehnicienilor, a conditiilor de
Fig. 2.101 imbinare metalica in
discordanti cu schema statica a
in conditiile de la noi din tara, astfel de
structurii.

lucru ori a indisciplinei de la punctul de lucru.

greseli au fost destul de frecvente, spre deosebire de alte tari avansate, unde condipile de
lucru sunt cu mult mai bune iar controlul in constructii este cu mult mai sever.
Din multrrudmea de greseli care pot apare pe santier se pot mentiona:
-trasarea incorecta a constructiei,
-axarea gresita a elementelor sau a barelor elementelor,
-executarea unor sapaturi sub cota de fundare a elementelor.
-nerespectarea dimensiunilor a rigiditatii cofrajelor, cu repercusiuni asupra
dimensiunilor si formei elementelor de beton rezultate,
-armaturi montate incorect (pozitie. innadiri. lipsa etrierilor in noduri),
-neasigurarea stratului de acoperire cu beton a armaturilor,
-turnarea si compactarea betonului (segregari, goluri, caverne, exces de apa,
inghet),
-tratarea betonului in faza de intarire (expunere la soare si umiditate redusa), -imbinari
de elemente prefabricate (pozitionare elemente, cominuizarea barelor, compactarea
betonului de monotirizare, amplasarea straturilor de izolare termica sau hidrofuga),
-nernarcarea calitatii pe larninatele intrate in atelier, ce poate determina folosirea unor
oteluri de marca inferioara la elemente la care sunt prevazute oteluri de calitate mai
mare,

57

-taierea sau spargerea unor elemente pentru montarea instalatiilor, etc.

-z<.

La o bala cu deschiderea de 3Om si travei

de 12m (fig. 2.102), in timpul executiei s-a
prabusit traveea de capat sub incarcarea data de pachetele de
tabla ondulata necesare acoperisului, care au fost

*
M/V

depozitate provizoriu pe aceasta zona. Pe zona

respectiva au fost montate panourile de tabla tara sa
fie fixate de pane Sub actiunea incarcarii mari, panele
s-au deformat exagerat, iar talpa superioara si-a
pierdut stabilitatea nefiind fixata prin panourile de
tabla. Au aparut reactiuni orizontale mari la legatura
dintre pane si ferma de capat, care nefiind fixata de
celelalte

ferme

prin

contravantuirea

orizontala

transversala montata doar partial (lipseau barele 7

desenate punctat), s-a rasturnat.

Fig. 2.102 Hala cu contra vintuire

Un alt exemplu de accident datorat unor greseli orizontala montata incomplet aferma; b-plan; c-pana cu zabrele. 1de executie este cel al unei hale din industria miniera, ferma; 2-luminai or. S-contra vanlui
re transversala montata; 4care avea acoperisul cu ferme metalice si chesoane din contravanruire longitudinala; 5pana; 6-stalp; 7- con-travanhiire
beton armat peste care
transversala Demontata.
se turna o suprabetonare. La executarea suprabetonarii, din neglijenta, s-a descarcat o bena cu
beton intr-un singur loc pe acoperis creand o sarcina concentrata mare. Maistrul a trimis de
urgenta peste 40 dc muncitori sus pe acoperis, care sa imprastie betonul pe o suprafata mat
mare. Acestia au constituit o incarcare suplimentara pe planseu, care a cedat prin ruperea
fermei din zona supraincarcata.
La exprtizare s-a constatat ca cedarea fermei s-a produs prin ruperea talpii inferioare
ce avea sectiunea in H din table sudate. Talpile sectiunii erau prevazute sa se execute din otel
OL52 iar inima din otel OL37 (cu rezistenta mai mica). in atelier s-au inversat marcile de
otel din element, iar o imbinare a tablei din care s-a facut inima sectiunii (otel OL37) s-a
realizat cu electrozi pentru otel OL52. Aceste greseli, suprapuse cu incarcarea mare de pe
acoperis au fost cauzele accidentului

Una din fermele halei din fig. 2.103, s-a daramat din cauza neexecularii uner suduri
pentru prinderea barelor in nodul 5 (fia. 2.104). Cedarea s-a produs sub incarcarea

data de

praful depus pe acoperis, care a ajuns la grosimi de 15... 17 cm. depasind valoarea
considerata in calcul
in fig. 2.105 este prezentata o grava gresala facuta de instalatori, care au taiat talpa
sectiunii unui stalp al halei pentru a putea monta o teava cu diametru mai mare.

58

Fig. 2.103 Hal cu defeciuni do execuie la nodul 5 al fermei.

Noroc ca aceasta gresala a fost depistata la timp si s-a refacut

talpa stalpului printr-o consolidare locala.

2.6.3 Greseli de exploatare a constructiilor

^jc

h ________2

rt*i * cur. ir- HtM .u4i{l.rrM rsu. AM A

%
-X ------- 1?

______ l ---------- 4- -------- A ---------

Comportarea in timp a constructiilor depinde foarte mult de

modul cum sunt exploatate si intretinute. Neglijentele de exploatare si
intretinere favorizeaza degradarea materialelor din care sunt facute

Setjti
infirmar

elementele iar in timp se poate ajunge chiar la accidente

Fig. 2.105 Taierea talpii

unui stalp pentru
montarea unei
folosite dupa anumite reguli (instructiuni) sau - >
conducte.
norme, care se precizeaza in cartea lor inca de la faza de proiectare. Aceste reguli se refera la:
Constructiile, si mai ales cele dip industrie trebuie sa fie

-modul cum trebuie sa functioneze utilajele din hala,

-modul de depozitare a materialelor,
-masurile de interventie in caz de incendiu, ..
-executarea reviziilor si a intretinerii, etc. De multe ori aceste reguli nu sunt respectate
ajiragandu-se la degradari importante a constructiilor.
La o hala de forja cu deschidere de 3Om si travet de 18m, podul rulant cu capacitatea
de 150 t are un dispozitiv de prindere a pieselor forjate care este fixat pe carucior prin

3=S

intermediul unor arcuri puternice. La o lucrare de revede a disTwntivuhri de forjare, acesta a

fost demontat de pe caruciorul podului, iar arcurile de prindere fiind detensianate au ridicat cu
peste lOcm suruburile de prindere, care au ajuns mai sus decat cota talpii inferioare a fermei
acoperisului. in aceasta situatie, mecanicul a vrut sa mute podul in alta trayee si a lovit cu
suruburile iesite din gabarit talpa, inferioara a fermei producandu-i 6 deformare locala mare
iar fermei o rasucire fata de planul vertical cu 10 (fig. 2.106). Au fost necesare lucrari de
consolidare pentru a readuce ferma in pozitia initiala si a indrepta talpa deformata.
Silozul metalic din fig. 2.107 s-a.prabusit Ia catva timp dupa descarcarea a 1/3 din
cantitatea de ciment depozitata. Comisia de expertiza a constatat ca cimentul a fost

112
PigZ.106 reformatii ale unei feirnemetalice lovita fcppdul rulant
J777777777777777777777777777Fig. 2.107
introdus in. siloz in etape, la intervale mari de timp. in perioada de iarna,
nefiind descarcat dupa aceea timp de 4 tuni in acest timp. datorita umezelii, o
parte din ciment s-a pietrificat iar in momentul golirii s-a format o bolta in interior
la 2.6m deasupra pflniei. Cimentul ramas deasupra bolpj a produs o forta verticala
de compresiune in perepi subtiri ai silozului, care in absenpi fortei axiale de
intindere din presiunea laterala pe care trebuia sa o produca cimentul care a fost
golit, a voalat

i )V

Siloz metalic deteriorat la golire.

Tol^i

determinand inclinarea iar mai apoi rasturnarea silozului.

Sunt unele sectoare industriale cu degajari mari de praf. Acesta se depune pe
elementele orizontale ale constructiilor functie de natura prafului, distanta fata dc sursa si

-elementele secundare ale planseelor,

-elementele principale de rezistenta ale planseelor,
-elementele verticale de rezistenta: stalpi, diafragme, ziduri,

curentii de aer. in timp, aceste depuneri se cumuleaza dand incarcari suplimentare

considerabile pe plansee si acoperisuri. Dc aceea, in astfel de medii, se stabilesc reguli de
curatire periodica a depunerilor de praf de pe elementele de constructie.
La o hala de turnatorie cu acoperis din ferme si pane cu zabrele pe care reazema placi
prefabricate din beton armat, era o instalatie de desprafuire care evacua praful in exterior
printr-un cos din tabla. in urma unor defectiuni a uistalapei, praful evacuat a avut dimensiuni
mai mari si s-a depus langa cos, incarcand excesiv una din panele acoperisului (fig. 2.108).

<>
5Ki

L
2

3-

N
L .

aja

Fig. 2.108 Acumulare dc praf pe acoperisul unei hale industriale 1- ferma; 2pana ; 3- cos dc evacuare; 4- invcliloare; 5- acumulare dc praf

Nerespectandu-se regulile de curatire periodica a prafului, acesta a produs o incarcare

peste capacitatea portanta a panei care a cedat si a antrenat in cadere partea de acoperis
aferenta.

114

Cap. 3 Expertizarea constructiilor

3.1 Necesitatea expertizarii constructiilor

Necesitatea expertizarii unei constructii se pune atunci cand apar defectiuni cauzate de
actiuni accidentale sau de comportarea in timp, ori atunci cand se pune problema efectuarii
unor modificari in cadrul constructiei, cum ar fi: supraetajarea, extinderea, modificari de
destinatie sau modificarea utilajelor.
Expertizarea se tace de catre persoane autorizate, si are ca scop stabilirea starii
constouetiei, a gradului de siguranta a structurii de rezistenta iar daca este cazul, ce interventii
sunt necesare pentru a aduce constructia in starea de functionare ceruta de conditiile de
exploatare. Pentru realizarea acestui scop, se fac o seric de investigatii si verificari, care vor fi
prezentate apoi intr-un raport de expertiza.

3.2 Modul de experti zare a unei constructii

32.1 Analiza vizuala

Prima actiune a unei expertiziri este o inspectie a constructiei avand ca scop obtinerea
unor date calitative privind alcatuirea sa. defectiunile aparute si cauzele care le-au produs.

3.2.1.1 Alcatuirea structurii constructiei

Sunt unele constructii la care elementele structurale nu sunt vizibile fiind acoperite sau
mascate cu elemente de finisaj ori elemente pentru straturi de izolare termica, fonica sau
impotriva focului. in aceste cazuri este necesara inlaturarea acestor elemente secundare pe
unele zone. astfel incat sa se poata identifica elementele structurii constructiei. Se cauta sa se
identifice:

i is

-modul de asamblare a elementelor intre ele, -

.3.2.1.6 Identificarea cauzelor ce au dus la aparitia degradarilor . Asa cum s-a aratat in Cap. 1 si 2, factorii ce

tnpurile de elemente prefabricate utilizate, -

conduc la degradarea constructiilor sunt diversi si de cele mai multe ori se pot cumula. De aceea, nu intotdeauna

sistemele de coruravantuire, -elementele de

se poate preciza printr-o simpla analiza vizuala care sunt cauzele ce au condus la unele accidente sau degradari.

compartimentare, -scari,' platforme, -tipul

Sunt situatii cand pentru elucidarea acestei probleme trebuie facute studii si determinari suplimentare. Este

fundatiilor.

important sa se cunoasca cauzele defectiunilor pentru a putea fi inlaturate inainte de a face reparatii sau afte
interventii constructiei.

3.2.1.2 Identificarea elementelor de finisaj

Intereseaza materialele din care sunt alcatuite finisajele, straturile in care sunt dispuse

3.2.2 Releveul structurii

si modul de fixare a lor pe elementele structurale

Daca nu exista documentatia tehnica a constructiei, aceasta trebuie facuta prin releveu, iar in cazul in
3.2.1.3 Starea de conservare a elementelor

care exista documentatia, releveul se face pentru a stabili dimensiunile si pozitia reala a elementelor structurii Se

La elementele din beton armat se urmareste daca a aparut degradarea betonului prin

vor stabili:

coroziune, uzura sau loviri accidentale, integritatea stratului de acoperire al armaturilor si

-axelor elementelor,

modul in care sunt conservate armaturile in beton.

-asezarea barelor fata de axele constructiei,

Daca elementele sunt metalice, se verifica starea sistemului de protectie anticoroziva

-forma si dimensiunile sectiunii elementelor.

iar acolo unde a inceput procesul de coroziune, intereseaza daca acesta este superficial sau in
profunzime.

).

Elementele din lemn pot fi deteriorate de prezenta unor ciuperci sau microorganisme.

-arrnarurile din sectiunile elementelor de beton armat.

La elementele de finisaj, degradarile se datoresc prezentei apei, prezentei unor

-pozitia, alcatuirea si dimensiunile imbinarilor.

substante agresive, actiunii temperaturilor inalte, a cierurilor de mghet-dezgbet, variatiilor de

temperatura, radiatiilor solare, etc.

3.2.1.4 Sistarea defectiunilor vizibile

Se urmareste daca au aparut unele defectiuni cum ar fi: -deformatia sau deplasarea constructiei
ca urmare a unor tasari sau alunecari ale terenului de fondare,
-fisuri si crapaturi generate de tasari inegale,
-lipsa unor elemente din strectura de rezistenta,
-ruperea unor bare sau elemente,
-flarabajul unor bare comprimate,
-dezaxari ale elementelor, sectiunilor sau imbinarilor,
-deformatii mari ale elementelor si structurii (sageti, rotiri, alungiri, scurtari, deplasari,
etc),
-fisuri mari in elementele de beton sau zidarie,
-defectiuni ale imbinarilor (crapaturi sau striviri a betonului, lipsa unor piese de
legatura, Cpsa unor cordoane de sudura, suduri de proasta cautate, lipsa unor suruburi,
strangere insuficienta a suruburilor).

3.2.1.5 Defectiuni privind confortul higrotermic Aceste defectiuni se datoresc lipsei sau
calitatii proaste a unor izolatii hidrofuge si izolatii termice, avand ca efect:
-scurgerea apei pe unele elemente de constructie,
aparitia igrasiei la pereti sau stalpi din zidarie
sau beton,' -aparitia condensului pe suprafata
elementelor, -dezvoltarea unor ciuperci pe
elementele cu umiditate ridicata.

61*.

'

*,|,vv'-'i':* *
v^;f

-cotele de nivel ale elementelor. '

.}#;;.

Releveul se tace pe baza masuratorilor efectuate cu ruleta, subierul si teodolitul. Mai

dificila este stabilirea numarului si pozitiei armaturilor din sectiunile de beton. Pentru aceasta
se utilizeaza aparate de detectare numite pahometre. sau se pot decoperta armaturile in zone
cu betonul intins, eventual unde solicitarile din element sunt mai mici.
Rezultatele masuratorilor se transpun in desene, care vor fi dupa aceea parti
componente ale "Cartii constructiei". Se intocmesc planuri, sectiuni si fatade pentru
ansamblul constructiei cat si detalii pentru fiecare element in parte, cu vederile si secp'unile
necesare. Se fac de asemenea detalii pentru imbinarile dintre elemente. Daca exista
documentatia tehnica a constructiei, se verifica dimensiunile reale cu cele din proiect.
Abaterile constatate se compara cu tolerantele admise in norme (STAS 9600/79, STAS
1265/75, etc).

3.2.3 Releveul defectiunilor

Pentru defectiunile semnalate la analiza vizuala, se face releveul, astfel incat sa poata
fi identificate, si analizate in etapele urmatoare ale expertizei si a lucrarilor de consolidare.
Releveul trebuie sa puna in evidenta:
-pozitia defectelor in element,
-natura defectelor,
-date dimensionale : lipsa unor piese, dezaxari, deformari ale barelor, sageti ale
elementelor, deschideri si distante intre fisuri, distantele intre piesele prinse cu nituri sau
suruburi,
-gradul de degradare al betonului si armaturilor, -grosimea stratului de coroziune Ia
elementele din otel, -zonele din elementele de lemn afectate si tipul defectiunii, zonele afectate de igrasie, -izolatiile hidrofuge si termice deteriorate.
Pentru relevarea defectiunilor se folosesc ruleta si subierul. Deschiderea fisurilor din
clementele de beton armat se masoara cu lupe gradate, iar fisurile din elementele metalice si

din suduri se pun in evidenta cu seturi de lichide penetrante (STAS 10214/84).

Aprecierea stratului de beton afectat de carbonarare se face cu fenoftaJeina. Aceasta
se coloreaza in rosu daca mediul este acid (beton carbonatat), si in albastru daca betonul nu
este afectat dc mediul acid.

3.2.4 Verificarea calitatii si caracteristicilor materialelor

Verificarea capacitatii portante a elementelor presupune cunoasterea rezistentelor si

deformatiilor materialelor din care sunt alcatuite. Daca exista proiectul de executie si
elementele nu prezinta degradari, verificarile se pot face cu caracteristicile din proiect. in caz
contrar, sunt necesare determinari pentru evaluarea caracteristicilor reale ale rezistentelor
materialelor. Acestea se determina fie prin metode nedistructive fie pe probe extrase din
zonele mai putin solicitate ale elementelor, care se incearca la rupere. Daca se tac determinari
intr-un numar mare de puncte sau pe un numar suficient de probe, se pot trage concluzii
privind calitatea si caracteristicile materialelor din elementele expertizate.

3.2.4.1 Determinari asupra betonului

Clasa betonului se poate determina nedistructiv utilizand metoda combinata (cu
sclerometrul si betonoscopul) conform Normativului C26-85. Sclerometrul masoara reculul
obtinut la aplicarea unei forte pe suprafata betonului, iar apoi din diagrame ale aparatului
rezistenta la compresiune a betonului. Cu betonoscopul se determina timpul de trecere a
ultrasunetelor prin beton, cu care se calculeaza viteza de parcurgere pe grosimea elementului
de beton/Rezistenta si modulul de defbrmape a betonului depind de viteza de trecere a
ultrasunetelor si de alp parametri biografici ai sai.
Determinarile se fac in mai multe puncte, pe suprafete alese de regula in zonele mai
solicitate ale elementelor. Prin prelucrarea statistica a rezultatelor se obtine rezistenta
caracteristica si alte marimi ce caracterizeaza calitatea betonului.
Din pacate, metodele nedistructive au erori de 20...30 % fata de metodele distructive
de incercare.
Acolo unde este posibil se extrag probe din beton care se incearca prin metode
distructive pana la rupere, pentru a determina rezistentele si modulul de elasticitate al
betonului Probele numite carote, se extrag cu o masina numita caro teza si au forma
cilindrica.

62

 Carotele se incsatca la corrmrestune aplicata pe fetele paralele (fig. 3.1), c^eterminandu-

Daca se solicita carotele lacompresiune pe linia a doua generatoare opuse (fi? - 32), se
obtine rezistenta la intindere a betonului:

se rezistenta la compresiune Rb cu relatia:

Aceste determinari pe carate extrase din elemente, se fac conform Normativului C54-81.

3.2.4.2 Determinari asupra otelurilor

Defectele din interiorul .pieselor de otel se pot determina pe cale nedistruaivi utilizand:
unde: Pr - este forta de rupere,

-aparate pe baza de ultrasunete, , -

A - aria sectiunii pe care se aplica.

aparate pe baza de radiatii, -lichide

penetrante.

Tot la soUcitarea de compresiune, daca proba se incarca si se descarca pana la valoarea P=0,3P,

La oteluri,, prezinta importanta deosebita si caracteristicile structurale ale materialului. Cu

si se .masoara defotmatiile specifice, se poate trasa diagrama er-e a

cat otelurile au o structura mai fina, cu atat au o comportare ductila mai buna si o mai buna
sudabilhate.

Detenninarea structurii otelurilor se face pe probe pregatite special, utilizand microscoape

metalografice. Se pot determina de asemenea defectele din otel si componentii structurali.
Caracteristicile mecanice se obtin prin incercarea '-mor probe extrase din unele zone mai
putin solicitate ale elementelor.
Probele se decupeaza din elemente Ia dimensiuni mai mari, urmand ca sa fie aduse la
dimensiunile cerute de normele de incercare prin prelucrare in atelier. Principalele determinari ce
se fac in cadrul unei expertizari sunt incercarea la tractiune si determinarea tenacitatii.

Pr

a) incercarea la tractiune
Fig. 3.1 incercarea caretelor Ia
compresiune

Probele pe care se face incercarea au capetele ingrosate pentru a putea fi prinse

Fig. 3.2 incercarea carotelor la despicare.
carei tangenta este modulul de elasticitate Eh al betonului.
Pr

| I | l I I l I I
----------------- -- .

Pr

Fig. 3.3 Epruvete pentru incercarea otelului la intindere.

in masina de incercat, iar zona centrala este divizata pe o lungime U = 10d. ca sa poara fi
in care d si 1 sunt dimensiunile caroteL

urmarita aiungirea la rupere (fig. 3.3).

incercarea se face conform STAS 20/87. aplicandu-se forta in trepte si citindu-se

deformatiile. Cunoscand sectiunea si lungimea probei, se pot determina la fiecare treapta de
incarcare efortul unitar er si alungirea specifica e. care pot fi apoi reprezentate

Fig. 3.4 Diagrama a-s a otelurilor, a- otel cu continut mic de carbon; b- otet cu
continui ridicat de carbon.
grafic intr-un sistem de axe. in fig. 3.4-a este prezentata o diagrama a unui otel moale iar in
fig. 3.4-b a unui otel cu continut mai ridicat de carbon. Se pot apoi determina

urmatoarele marimi:
-limita de curgere R sau Roj,
-rezistente de rupere R,
-modulul de elesticitate E=tgct
-alungirea la rupere Ai "(Lu -LO)/LQ xlOO %
Lu reprezinta alungirea la rupere a lungimii initiale Lo.
Ca rezistenta caracteristica (normata) a otelului se ia limita de curgere.

b)Determinarea tenacitatii (STAS 1400/75)

Prin aceasta marime se apreciaza daca un otel are rupere casanta sau ductila. Otelurile
cu o rupere ductila au comportare buna la solicitari seismice si la temperaturi scazute.
Aprecierea tenacitatii se face prin incercarea la incovoiere cu soc a unor epruvete ca
cea din fig. 3.5. Daca crestatura este sub forma de U. marimea determinata

Fig. 3.5 Determinarea tenacitatii otelului.

se numeste rezUienta, iar daca este sub forma de V se numeste energie de rupere. Functie de
aceste marimi asigurate la diverse temperaturi negative, se definesc clasele de calitate ale
otelurilor.

b) Verificarea sudurilor
Sudurile se verifica atat ca aspect si dimensiuni conform Normativului C150-84 si
STAS 9101-77, cat si din punct de vedere al rezistentei. Pentru aceasta, se decupeaza probe
chn zonele sudate, care se incearca similar cu cele din materialul de baza.

3.2.5 Determinarea caracteristicilor terenului de fundare

Caracteristicile terenului de fundare se stabilesc in cadrul unui Studiu geotehnic, care

stabileste stratificatia terenului, natura si caracteristicile straturilor, nivelul apelor freatice,
stratul bun de fundare si rezistenta acestuia.
Pentru efectuarea studiului geotehnic, se fac foraje sau sapaturi in zona studiata, pana
la adancimi ce depind de importanta constructiei expertizate si de natura terenului.

3.2.6 Evaluarea calitativa a gradului de siguranpl pentru elementele structurale

expertizate

Aceasta evaluare se face analizand urmatoarele aspecte:

daca proiectul de executie respecta prescripriile de alcatuire a elementelor,

structurilor si imbinarilor, prescrise in normele de proiectare;

64

daca condiriile de execurie si exploatare corespund proiectului.

 modul de comportare la incarcarile si conditiile de exploatare aparute pe

parcursul folosim construepei. Dintre prescriptiile de alcatuire mai importante se

3.2.7.3 Stabilirea capacitatii. portante a sectiunilor critice ale elcmemelor structurii

(Sapj)

pot mentiona : -rosturile constructiei,

Sectiunile critice ale elementelor structurii, vor fi acelea cu solicitarile maxime

-clasa adecvata a betonului functie de tipul elementului,

de:

-marca si clasa otelurilor pentru conditiile de exploatare date,

-moment incovoietor. -

-clasa de calitate a sudurilor,

moment de torsiune -forta

-dimensiunile minime ale elementelor si rapoartele lor,

axiala, -forta taietoare.

-distantele minime dintre piese din conditii de executie si intretinere,

-rigiditatile minime ale elementelor,
-procente minime sau maxime de armare,
-modul de armare la diferite elemente,
-ngidizarea elementelor
-sisteme de contravantuiri.
Asa cum s-a mai mentionat, in proiectul de execurie se dau unele reguli privind
modul de exploatare a constructiei in vederea eliminarii pericolelor de degradare sau
supraincarcare. La experti zare se poate constata daca au fost sau nu respectate aceste reguli.

3.2.7 Verificarea capacitatii portante a elementelor structurale

Daca defectiunile constatate la elementele structurale sunt de mai mica

importanta si se pot stabili niste sectiuni ale elementelor pe care se poate conta la
preluarea solicitarilor, atunci se face calculul structurii cu incarcarile aferente, geometria
si sectiunile reale, rezultate din releveul structurii si releveul defectiunilor. Se va tine

....
cont de unele dezaxari constatate, de excentricitati si de deformarii ale barelor. In cazul in care defectiunile sunt mai mari st lucrarile de consolidare sunt inevitabile,
calculul se va efectua pe structura consolidata propusa.
Cand expertiza se face in scopul unei modificari a constructiei, se face verificarea
structurii noi, alcatuita din partea veche cu modificarile facute.
Pentru a putea face verificarea elementelor structurii se parcurg mai multe etape de
calcul.
3.2.7.1 Evaluarea actiunilor
Ihcarcarile permanente se determina pentru solutia care se verifica tinand cont
de:
-dimensiunile reale (masurate) ale straturilor planseeior, dimensiunile elementelor rezultate din releveu,
-rezemarea reala a elementelor unele pe altele cu eventualele excentricitati
depistate.

incarcarile temporare se vor determina de asemenea functie de noua forma a

construepei pentru actiunile din vant si zapada, si functie de noua destinatie pentru actiunile
utile.

3.2.7.2 Determinarea solicitarilor

Solicitarile (S,- ) se determina pe schema statica, in conforrrutate cu modificarile facute
structurii, considerand: -axele reale ale structurii, -pozitia barelor fapl de axe rezultata din
releveu. . -forma deformata a unor elemente sau bare,
-dezaxarile rezultate in urma modificarii unor sectiuni prin consolidare, -legaturile
nou create intre elemente.
Se vor analiza mai multe ipoteze de calcul functie de posibilitatile de incarcare, astfel
incat sa se obtina cele mai defavorabile solicitari in sectiunile critice ale structurii. Se va rine
cont de asemenea ca la structurile consolidate sau la cele cu interventii din motive de
extinderi, vechea structura este deja incarcata cu o parte din actiunile permanente si utile.

Pot fi sectiuni critice si acelea cu combinatii dezavantajoase de soUcitari, sau cele cu

modificare brusca a sectiunii elementelor.
La riglele cadrelor, sectiunile critice sunt la reazeme sau in zona de mijloc a
deschiderii.
Deoarece tot mai multe structuri se calculeaza tridimensional, stalpii sunt; solicitau' de
combinarii (N, Mx, My), iar la verificare se iau mai multe sectiuni ce se bSnue a fi critice.
in cazul grinzilor cu zabrele se verifica in primul rand cele doua talpi , diagonalele si
montantii din zona reazemelor.
Capacitatea portanta a elementelor se stabileste pe baza relatiilor din normele actuale
de calcul (STAS 10107/0-90 la beton si STAS 10108/0-78 la metal).
Capacitatea portanta Sa(V1- a fiecarei sectiuni se determina cu dimensiunile relevate ale
acesteia si cu rezistentele materialelor stabilite prin determinarile facute in expertiza. Daca nu
s-au constatat degradari a materialelor, se poate face calculul cu rezistentele prevazute in
proiect.
O problema mai delicata o constituie determinarea capacitatii portante a sectiunilor
consolidate, unde o parte din sectiunea veche este degradata si are eforturi initiale din cauza
incarcarilor sau defotmatiilor ce nu au putut fi anulate de descarcarea provizorie a constructiei.

3.2.7.4 Verificarea sectiunilor in vederea stabilirii gradului de siguranta a elementelor.

Pentru sectiunile critice considerate, se determina gradul de siguranta prin raportul:

in care : S^i este capacitatea portanta a sectiunii i considerate.

Si, solicitarea (sau combinatia de solicitari) maxima a sectiunii L Daca solicitarile
provin din gruparea umdamentala (tara actiunea seismica), siguranta sectiunii este realizata
cand l .
In cazul solicitarilor provenite din gruparea speciala, gradul de siguranta R, se
determina conform prevederilor din Normativul PI00-91.
Se face si verificarea presiunii exercitata de talpa fundatiei pe teren, valoare ce se
compara cu presiunea conventionala rezultata din studiul geotehnic.
Pentru unele elemente se determina si deformatiile (sageti, rotiri, etc.) in noile
conditii de exploatare, care se compara cu valorile admise de norme functie de
importanta elementului.

3.2.8 incercarea unor elemente sau a intregii structuri

in situatii deosebite, se pot face incercari asupra unor demente sau asupra
intregii.structuri, pentru a determina comportarea in exploatare in noua alcatuire si cu noile
solicitari.
Sub actiunile de exploatare normala, se masoara deformatiile. sagetile, vibratiile si
starea de fisurare, marimi din care se pot deduce concluzii privind caracteristicile materialelor
si modul de comportare a elementelor sau structurii.

3.2.9 Stabilirea deciziei de interventie asupra constructiei

Din analiza rezultatelor etapelor precedente ale expertizei, se pot trage concluzii
privind necesitatea unor interventii asupra constructiei. Aceste interventii sunt necesare daca:
-au aparut defectiuni care afecteaza siguranta sau functionalitatea constructiei, -prin
schimbarea destinatiei sunt necesare modificari dimensionale sau apar incarcari suplimentare
ce nu pot fi preluate de vechea structura.
-rezulta necesare din evaluarea calitativa a gradului de siguranta (pct. 3.2.61.
-nu este realizat gradul de siguranta Rj calculat conform punctului 3.2 7
Masurile de interventie vor fi luate functie de:
-natura si gravitatea degradarilor,
-gradul de siguranta Rt.
-durata de exploatare ulterioara a constructiei.
-clasa de importanta a constructiei,
-implicatiile interventiei asupra functionarii constructiei.
-modificarile cerute.

66

-analiza economici a solutiilor propuse,

(j-descrierea structurii constructiei .-aprecieri privind nivelul de confort si uzura

in cadrul expertizei tehnice, daca este necesar, se propune solutia de interventie sau

constructiei. (Qtescrierea conditiilor de amplasare (topografie, conditii

consolidare necesara tinand cont de rezultatele investigatiilor facute si de ceilalti factori

geotehnice). -descrierea lucrarilor de interventii executate in trecut si

amintiti anterior. Aceasta este o operatie delicata, care cere analize complexe si necesita o

comportarea lor. prezentarea detaliata a metodelor de investigatie si verificare

anumita experienpl de proiectare si executie. Sunt situarii cand se propun mai multe solutii de

folosite, cu rezultate, interpretari si concluzii,

consolidare, din care se va alege cea care se va executa in urma unor analize tehnico-

t=5plutiile de interventie propuse, fundamentate tehnic, functional, economic,

economice. O data cu stabilirea solutiilor de consolidare se stabilesc si masurile necesare

ropunerea deciziei de intervenn'e. ncluziile si propunerile expertului

pentru inlaturarea cauzelor care au produs defectiunile asupra constructiei.

Cu aceasta faza se incheie de obicei activitatea de expertizare a constructiei

P2 Toate notele de calcul structural efectuate manual." prezentate sistematizat atat

pentru - toate partile sistemului structural existent cat si pentru sistemul structural

3.2.10 intocmirea proiectului de execurie pentru lucrarile de interventie sau

consolidat.

consolidare
P3 Listingurile calculelor structurale efectuate cu programe de calcul automat, atat
Proiectul lucrarilor de interventie sau consolidare poate fi facut de colectivul care a

pentru sistemul existent cat si pentru cel consolidat.

intocmit expertiza tehnica sau de alt colectiv de proiectare cu viza expertului. Proiectarea
incepe dupa avizarea raportului de expertiza si definitivarea solutiilor de interventie.

P4 Dischetele calculelor structurale

La intocmirea proiectului de executie a lucrarilor de interventie sau consolidare se va

tine seama de o serie de principii care vor fi prezentate Ia punctul 4.1.

P5 Plansele de rezistenta (cofraje si armare) din proiectul initial corespunzatoare

principalelor parti structurale si principalelor elemente structurale care conditioneaza

t^3J^ontinutuI raportului de expertiza tehnica

rezistenta si stabilitatea sistemului structural conform PI00-92. Se vor da plansele

Raportul de expertiza tehnica asupra unei constructii se face in conformitate cu

necesare care ofera datele folosite in calcule.

prevederile din Normativul pentru proiectarea antiseismica a constructiilor P100-92 si al unor

dispozitii date de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, trebuind sa

P6 Plansele principale de arhitectura din proiectul inip'al necesare caracterizarii

cuprinda urmatoarele piese:

functionale a constructiei. Se prezinta de asemenea planuri pentru toate nivelele ' la

P1 Memoriul tehnic, piesa scrisa in care se precizeaza : ^motivul efectuarii expertizei,

care se fac interventii pentru a se putea observa efectele interventiilor asupra functiunii.

[jncadrarea constructiei in grupe si categorii

(prezentarea metodologiei aplicate, cu indicarea sondajelor si

P7 Planse relevee de arhitectura la scara 1/50.

dccopertarilor facute.
-descrierea constructiei din punct de vedere arhitectural, functional, ca
instalatii,

PS Planse relevee de rezistenta

;
i c

(j^)

Planse relevee degradari si avarii ale elementelor structurale si nestructurale

Cap. 4 Consolidarea constructiilor

(sc. 1/50)

Releveu FOTO, constructie si degradari cuprinzand fotografiile, constructiei,

4.1 Principii de baza privind proiectarea si executarea lucrarilor de consolidare

ale degradarilor si avariilor.

Pil Dosarul complet al incercarilor nedistructive. Memoriul intocmit va cuprinde:

-descrierea incercarii,
-rezultatele obtinute,

proiectantul initial al cladirii, sau a unei expertize intocmite dc un expert tehnic atestat Aceste
lucrari se consemneaza in cartea tehnica a constructiei.
lucrarile de consolidare au particularitati deosebite, ce depind de o serie de factori.

-interpretarea rezultatelor,

Astfel, in multe cazuri consolidarea trebuie facuta fara sa fie oprita functionarea construcpei,

-anexa cu buletinele analizelor,

ceea ce implica abordarea anumitor solutii, cu masuri de protectia muncii adecvate

-anexa cu inregistrarile efectuate.

Consolidarile pot fi provizorii, cand sunt facute pentru preluarea incarcarilor

constructiei in niste faze intermediare ale unor lucrari mai ample de modificari, sau pot fi

^P12^> Planse (cotraj) cu interventiile structurale propuse (sc.1/50) pentru elementele

suprastructurii, infrastructurii si fundatiilor.

^piT}

defirtitive.
Datorita diversitatii si complexitatii situatiilor, solutiile constructive adoptate pentru
consolidari vor fi diverse, cu particularitati la fiecare caz in parte.

Planse de arhitectura cu reparatiile si consolidarile propuse; se vor

arata implicatiile asupra functionalitatii si eventualele propuneri de modificare

functionala.

La proiectarea si executarea lucrarilor de consolidare trebuie sa se tina cont de o serie

de principii suplimentare fata de o lucrare obisnuita:
a) Se analizeaza intreaga.structura, cu geometria si incarcarile reale, tinand cont de
modificarile facute. Modificarea sectiunii unor clemente conduce la modificari in

P14 Devizul interventiei. La estimarea rosturilor lucrarilor de interventie se vor

distributia solicitarilor, datorita modificarii rigiditatilor. De asemenea se pot

considera urmatrJSrele cheltuieli;

modifica legaturile dintre diverse elemente

-costul lucrarilor de reparare/consolidare ale elementelor structurale,

b) Prin consolidare trebuie sa se restabileasca o structura statica corecta, cat mai

-costul repararii/inlocuirii elementelor nestructurale deteriorate,

simetrica, cu evitarea excentricitatilor. Sunt situatii cand pentru realizarea acestor

-costul desfacerii si refacerii instalatiilor, echipamentelor, pardoselilor.

deziderate, se modifica si sectiunea unor clemente care nu au suferit degradari.

finisajelor,
-costurile implicate de intreruperea functiunii pe durata executarii lucrarilor.

c) La consolidarea elementelor masive, se cauta sa se conserve echilibrul nou stabilit

in urma accidentului.

Conform Legii nr. 10/1995, interventiile la constructiile existente, constand din

consolidari, transformari, extinderi, repararii etc, se tac pe baza unui proiect avizai de

ni

68

d) Consolidarea trebuie sa se faca pe elementele descarcate de sarcinile temporare si

La terenurile cu coeziune redusa, compactarea nu da rezultate satisfacatoare, apelandu-

daca este posibil chiar de unele sarcini permanente din greutatea elementelor. Cu

se la metoda de consolidare prin injectarea unor substante care sa lege particulele, sa umple

cat elementul este descarcat mai mult, cu atat partile nou introduse pentru marirea

porii si sa le mareasca rezistenta. Sunt unele situatii cand injectarea are ca prim scop marirea

sectiunii vor avea eforturi mai apropiate de eforturile din partile vechi, deci

rezistentei terenului, iar in alte cazuri scopul principal este de a impermeabiliza terenul.

materialul va fi utilizat mai bine. Suiit cazuri cand pentru imbunatatirea acestei

Functie de aceste scopuri se folosesc diferite materiale pentru injectare.

situarii se fac pretensionari ale elementelor, astfel incat sa li se introduca inainte de

consolidare eforturi de semne contrare celor din incarcarile exterioare.
e) Consolidarea unei structuri se poate face prin intarirea sectiunii elementelor sau
prin modificarea schemei statice.

plus un electrolit, care reactioneaza producand un gel de stlice hidratat Acest gel, cimenteaza

0 De obicei la consolidare nu se mai conteaza pe partile din sectiune care au fost

afectate de degradari. Acestea se iau in considerare la noua sectiune obtinuta prin
consolidare numai daca se poate stabili cu certitudine ce aport mai pot avea la
preluarea solicitarilor.
g) Trebuie sa se asigure o buna conlucrare intre partile nou introduse in
elemente sau- structura si partile vechi. Acest luau se realizeaza atat prin
masuri constructive cat si prin masuri tehnologice.
h) Proiectantul este obligat sa urmareasca executarea lucrarilor de consolidare.
i) Pentru lucrarile de consolidare ale unor structuri deosebite se intocmeste
program de urmarire a comportarii structurii in timp.

4.2 Consolidarea terenului de fundare

Prin consolidarea terenului de fundare, se pot imbunatati unele caracteristici ale

acestuia cum ar fi:
-marirea capacitatii portante, -imbunatapVea
caracteristicilor mecanice, -i mpermeabi lizarea
Aceste imbunatatiri se pot face prin mai multe metode, functie de natura terenului,
scopul urmarit si conditiile de lucru.
4.2.1 Consolidare prin compactarea terenului

Metoda se aplica terenurilor coezive, sensibile la inmuiere, cum sum argilele si

loessurile. la care printr-o indesare adecvata se obp'ne o reducere a volumului de pori cu

consecinte favorabile asupra caraaeristicilor mecanice si a impermeabilhatii.

S-a stabilit experimental ca gradul de indesare al pamantului depinde de cantitatea de
lucru mecanic consumat si de umiditatea pamantului. Pentru un anumit teren, exista o
umiditate optima la care se obtine compactarea maxima. Aceasta umiditate optima se
determina experimental in laborator, si se verifica dupa aceea pe probe extrase din stratul de
teren compactat.
Daca stratul de teren ce trebuie compactat este Ia mica adancime iar dimensiunile
fundatiei permit se face o compactare de suprafata prin baterea pamantului cu placi grele
(peste 2 tone), lasate sa cada de la o inaltime de 3-4m. fiind ridicate cu macarale speciale.
La compactarea in adancime a straturilor de pamant, se executa gauri in teren avand
diametrul de 25-40cm, in care se indeasa dupa aceea pamantul scos. utilizand berbeci
mecanici. Umiditatea pamantului batut trebuie sa fie la limita de framantare. Gradul de
compactare rezultat, va depinde de numarul de foraje executate si de compactarea pamantului
din foraje.

4.2.2 Consolidarea terenurilor prin injectare

4.2.2.1 SiUcatizarea
Metoda consta m introducerea prin injectare in teren a unei solutii de silicat de sodiu

particulele terenului necocziv. marindu-i capacitatea portanta si impermeabilitatea

Introducerea solutiilor se poate face separat sau in amestec. In prima varianta, se

injecteaza mai intai silicatul de sodiu, care patrunde in porii pamantului si adera pe particulele
acestuia. Ulterior se injecteaza electrolilu! alcatuit din clorura de calciu, care intrand in
reactie cu silicatul de sodiu de pe particulele terenului, produce gelul ce consolideaza terenul.

La impermeabilizarea rocilor se utilizeaza argile nisipoase, in timp ce la terenuri

nisipoase sau cu pietris, se utilizeaza argile grase.

Solutia de silicat de sodiu trebuie sa aiba o vascozitate optima (determinata prin

Pentru a putea fi injectate, argilele se amesteca cu apa in vederea obtinerii unei

incercari), astfel incat sa poata patrunde in porii terenului, dar sa nu fie spalata de solutia de

suspensii. Se poate adauga siiicat de sodiu in proportie de 4 % pentru marirea fluiditatii

clorura de calciu injectata ulterior.

suspensiei si un coagulant (clorura de calciu, clorura de magneziu, lapte de var). in proportie

Procedeul se utilizeaza la nisipuri si pietrisuri marunte cu nisip.

de 3-5 % pentru grabirea cedarii apei dupa injectare.

in varianta a doua de injectare, silicatul de sodiu se amesteca de la inceput cu

electrolitul (de exemplu acid ortofosforic), formand o solutie care se introduce in teren,
reactia de formare a gelului facandu-se in timp. Deoarece solutia poate fi mai fluida, se poate
introduce si in terenuri cu goluri marunte cum sunt nisipurile fine, malurile prafoase si
loessurile.
Silicatizarea nu da rezultate bune la terenurile cu goluri mari. In acest caz, gelul
rezultat devine afanat, fara rezistente mecanice ridicate si poate fi antrenat de apele subterane
in miscare prin golurile terenului. De asemenea nu se recomanda utilizarea silicatizirii in
pamanturi bazalti.ee, pamanturi imbibate cu produse petroliere, sau acolo unde apele
subterane au pH-ul peste 9.
Introducerea solutiilor in teren se face cu injectoare prin tevi de otel cu lungimi pana
la 5-6m si diametrul de 19-38mm. Tevile, prevazute cu un varf ascutit, se bat in pamant, dupa
care se demonteaza capul de batere, se leaga la furtunul pompei si se executa injectarea,
lnjectoarele
se introduc in teren dupa o
anumita schema, in retea, la

to.oc

distante 1 =l,5r, r fiind raza de

s/flunp

influenta a consolidarii efectuate

prin injeaor. Pentru obtinerea

unei consolidari optime, trebuie
cunoscute

studii

si

-105

consoidof
a -4,25

caracteristicile

geotehnice

-Zona
ta

terenului prin efectuarea unor

trebuie

Argila

Fig. 4.1 Schema consolidarii terenului prin

silicatizare sub o fundatie existenta.

stabilita

tehnologia pe baza de incercari prealabile. in fig. 4.1 este

prezentata schematic

134

modalitatea de introducere a injectoarelor pentru consolidarea

terenului sub o fundatie existenta. Se introduc mai intai injectoarele verticale, prin care se
consolideaza o perdea de teren la conturul exterior al construepei. Aceasta perdea, va obliga
solutia introdusa prin injectoarele inclinate sa fie dirijata in zona de sub fundatia cladirii.

4.2.2.2 Cimentarea
Terenurile alcatuite din particule care pot face legatura cu cimentul (pietrisuri,
nisipuri), se consolideaza prin injectarea unui lapte de ciment sau mortar de ciment cu nisip
fin. Cimentarea se poate .realiza in terenuri cu goluri de cel putin 0,1 mm si o anumita
valoare minima a absorbtiei specifice a apei in teren, masurata in pudori forate.
Fluiditatea laptelui de ciment sau a mortarului se alege functie de absorbtia specifica
a apei in teren, dozajul ciment/apa fiind intre 1:2 si 1:12.
Accelerarea prizei mortarului se poate obtine adaugand clorura de calciu in proportie
de 4-7 % din greutatea cimentului
..Injectarea laptelui de ciment sau a mortarului se face prin tevi distantate la l,5...2,0m,
cu o presiune de 3...5 arm. Dupa efectuarea' unei operatii de injectare, se verifica absorbtia
specifica a terenului consolidat si daca aceasta nu este suficienta, se repeta injectarea pentru a
mai micsora volumul de pori din masa terenului.
Nu se utilizeaza cimentarea in terenuri cu agresivitate sau cu salinitate ridicata.

4.2.2.3 Argilizarea
Prin argilizare se introduce in fisurile, porii sau cavernele din teren suspensii de argila
sau pasta de argila in vederea colmatarii si deci a impermeabilizarii terenului.

70

Se poate aplica si in terenuri cu ape agresive, acolo unde nu se poate face cimentare.
De asemenea, este mai economica decat cimentarea, in terenuri cu goluri carstice.

Cu metodele clasice, eliminarea apei din teren se poate face pana la anumite limite,

Argilizarca nisipurilor sau a pietrisurilor se face cu suspensii de argila injectate cu

ajutorul unor pompe.

dependente de fortele de adsorbtie dintre apa si particulele terenului

Cu ajutorul curentului electric se poate forta miscarea apei in teren, pe directia liniilor

Daca argilizarca se face in spatii accesibile, se executa foraje in care se introduce prin
batere argila sub forma de pasta.

campului electric, intre doi electrozi, de la anod (+) catre catod (-). Fenomenul
se numeste dectro-osmoza. Daca electrodul negativ

Argilele care se utilizeaza pentru injectare, trebuie verificate in laborator pentiu a

se construieste ca un put drenant (fig. 4.2), apa

stabili caracteristicile suspensiilor si a posibilitatilor de coagulare a suspensiei.

poate fi colectata si evacuata printr-un anumit

sistem.

4.2.2.4 Bituminarea

Reducerea cantitatii de apa din teren, are ca efect o marire a capacitatii portante si a

Bituminarea consta in injectarea in teren a bitumului cald sau sub forma de suspensie

stabilitatii acestuia Prin electroosmoza se pot drena pamanturile cu granulatie fina ca prariil,

in vederea crearii unor perdele de limitare a trecerii apei prin teren.

ioessul si argilele.

Bitumul cald, avand temperaturi de 200-220C este injectat in teren prin foraje
executate in prealabil. Injectoarele sunt confectionate din tuburi perforate din otel, prevazute
cu o instalatie de incalzire realizata din rezistente electrice care functioneaza la un curent de
10-15 V.

4.2.3.2 Metode dectrochimice Injectarea unor solutii in pamanturile cu particule fine poate
fi imbunatatita prin electroosmoza (fig. 4.3). in acest scop, injectoarele realizate din tevi
perforate (I) sunt
legate la polul pozitiv (anozi), in timp ce la polul negativ (catozi) se dispun tije din bare

Raza de patrundere a bitumului in teren, depinde de marimea si continuitatea

pline,

golurilor, de permeabilitatea terenului, fluiditatea bitumului, presiunea si durata injectarii. Se

Sub

Bitumarea la rece, consta in injectarea unei emulsii de bitum in teren. Sarurile din

anumita

actiunea

curentului

pamant, sau cele introduse o data cu emulsia, produc precipitarea, bitumul depunandu-se in

electric,

solutia

injectata este dirijata de la anozi

spre

catozi.

operatia se repeta de mai multe ori. Bitumarea la rece poate fi si 6 completare a bitumarii la

patrunzand

in

porii

terenului. Acest lucru este foarte

Fig.
4.3
Schema
electroosmotic.
in direcria dorita.
util

cald.

la

distanta de anozi.

preteaza aceasta injectare la roci stancoase cu crapaturi si fisuri.

porii sau golurile terenului. Pentru realizarea unei umpleri cat mai bune a porilor si golurilor,

asezate

de

injectarm deoarece putem sa dirijam solutia injectata

4.2.3 Consolidarea cu ajutorul curentului electric

4.2.4 Consolidarea terenului prin ardere
Consolidarea terenului cu ajutorul curentului electric se face prin metode electrofizice
sau metode electrochimice.

Prin ardere pamanturile argiioase nu mei retin apa sub forma iegata. nu se mai inmoaie in
prezenta apei si nu se contracta Ia uscare, marindu-si caracteristicile mecanice.

4.2.3.1 Metode clectrofizice -

Aceasta proprietate a fost foiosita de omenire inca din antichitate, pentru realizarea unor
materiale ceramice, atat pentru constructii cat si pentru dte obiecte

13?

136

Fig. 4.2 Eliminarea apei din teren

prin electroosmoz. 1electrod negam-, 2- electrod
pozitiv. 3- teren. 4- linii de for
ale cmpului electric n ap.

Consolidarea terenurilor argiloase prin ardere, presupune executarea unor foraje, in

care este ars un combustibil lichid (motorina), cu ajutorul unor instalarii adecvate. Se executa

Defectiunile fundatiilor, pot provoca degradari importante ale elementelor

suprastructurii constructiei, cu consecinte grave privind rezistenta si stabilitatea acesteia.

foraje duble, care comunica la partea inferioara, unul in care se produce arderea com-

Consolidarea fundatiilor apare necesara in situatii diverse, cum ar fi : -scaderea

bustibilului iar celalalt pentru evacuarea

rezistentei terenului de fundare, -pierderea stabilitatii terenului, -modificari ale

gazelor arse (fig. 4.4). Alimentarea cu com-

nivelului apelor subterane,

bustibil se face din rezervoare situate la

-degradari ale fundatiilor, ce afecteaza suprafata de rezemare pe teren sau scaderea

suprafata terenului, prin

capacitatii lor poruurte,

injectare (fig. 4.4 a), prin

cresterea incarcarilor pe constructie datorita unor' modificari (extinderi,

Fig. 4.4

Consolidarea terenului prin ardere:

a- procedeul cu injector,
b.c-proccdee cu tiraj liber. 1- rezervor
picurare dc la partea cu motorina. 2aer comprimat. 3- curent de aer. 4-arzator
cu
_ , .
uraj liber. 5uispozruv de legarea forajelor, 6- tubde deviere,
superioara a forajului (fig. 7.
^,^^3)5.

supraetajari, modificari de functiune).

Aceste situatii diverse, conduc la necesitatea unor interventii care de cele mai multe
ori pun probleme complexe constructorilor. Interventiile pot fi facute asupra terenului de
fundare, asupra fundatiilor sau atat la teren cat si la fundarii
. Este bine ca pe perioada executarii interventiilor, fundatiile sa fie cat mai mult

4.4 b) sau picurare printrun tub ce ajunge pana la arzator (fig. 4 4. c).

descarcate prin mlarurarea incarcarilor temporare si cat este posibil din incarcarile
-

permanente.

Oxigenul necesar arderii se introduce prin aer comprimat (fig. 4.4 a) sau prin tiraj
liber. Rezultate bune si in conditii economice, se obtin utilizand procedeul cu tiraj liber, la

4.3.1 Consolidarea fundatiilor degradate superficial

care motorina este adusa la arzator prin tub.

Unele fundarii, pot fi 'degradate superficial pe o adancime din volumul lor. datorita
4.2 5 Consolidarea terenului prin congelare

prezentei apei subterane in miscare si a unor substante agresive.

Pentru repararea acestor defectiuni, se decoperteaza fundatiile, se imatura stratul

Aceasta metoda se utilizeaza rar, si consta in efectuarea unor foraje cu diametrul de

superficial degradat si se aplica un strat de beton in grosime egala cu cel degradat, dar cel

150-2Q0mm (coborate pana la un strat impermeabil). in care se introduc coloane de

putin 5-1 Ocru. Acest beton se face cu ciment rezistent in conditiile agresivitatii mediului

congelare ce folosesc lichide refrigeratoare. Sub actiunea temperaturii scazute, apa din teren

respectiv si trebuie sa fie foarte bine compactat pentru

inghiata, marindu-se capacitatea sa portanta. La dezghet, pamanturile sufera transformari

redusa.

care pot avea efecte negative asupra fundatiilor.

4.3 Consolidarea fundatiilor

1 avea o permeabilitate cat mai

In anumhe situatii, betonul de protectie turnat poate avea in compozitie o sene de

adaosuri care sa-i mareasca rezistenta la mediul agresiv, sau poate fi acoperii cu alte
materiale de proiectie cum ar fi vopsele, folii bitum, zidarii de protectie, etc.

! ICl

4.3.2 Consolidarea fundatiilor prin injectare

Fundatiile cu fisuri sau cele cu beton degradat in adancime se consolideaza prin

injectare
Daca fundatiile au fisuri mari. dezvoltate in adancime, dupa decopertare, se largesc
fisurile cu dalta si se fac gauri in lungul lor avand diametrul de 20-30mm. Prin aceste gauri se
introduce apa sub presiune pentru a curata fisurile de pamant si resturi de beton. Sc face apoi
o chituire a fisurilor Ia exterior cu mortar de ciment pe o adancime de 10-20ram, in gauri fiind
introduse tuburi de plastic pentru injectare.

d
Fig. 4.6 Consob'darea fundatiilor prin camasuire.

Injectarea se face cu lapte de ciment. Ia o presiune de 2-3 arm., prin tuburile de Ia

partea inferioara, pana cand acesta refuleaza prin tubul urmator. Eficacitatea metodei depinde

teren fie datorita cresterii incarcarilor pe fundatia existenta datorita unor modificari a constructiei.

de deschiderea fisurilor si de gradul de curatire a acestora astfel ca laptele de ciment sa adere

Solutia de camasuire cu rnarirea talpii fundatiei ridica unei 1* probleme datorita faptului ca terenul

cat mai bine de betonul vechi.

de sub fundatia veche are deja o stare de eforturi si o deformape de tasare. Pentru ca zona de talpa

Fundatiile

executate

din

beton

de

nou creata sa lucreze eficient, este necesar sa se incarce in prealabil terenul pe care se va

slaba calitate situate in teren cu strat freatic

sau

cu

mediu

degradare

agresiv,,

prin

fenomenul

sufera

se

timp

dezagregare.

este

consolidarea

in

in

poate

descarca, pentru ca acesta sa ajunga la acelasi grad de tasare ca terenul de sub fundatia veche.

Uneori, executarea unei camasuieli a formatiilor este impusa din conditia de a putea

Daca

ancora armaturile necesare coasofidarii prin camasuire a stalpilor sau diafragmelor.

profunzime,

realiza

prin

injectare

cu lapte de ciment dupa mai multe directii

(fig. 4.5), astfel incat sa se umple cat mai
bine porii si golurile din beton. Se face de
asemenea

strat

beton

de

imbracare
cu

fundatiei

compactitate

cu

un

ridicata,

pe

o grosime de cel putin lOcm. Injectarea se

face

prin

executate
fundatiei

astfel

tuburi
ca

introduse
sa

se

repare

in

gauri

tot

volumul

Fig. 4.5 Consolidarea fundatiilor

prin injectare.

4.3.3 Consolidarea fundatiilor prin camasuire

Camasuirea este o metoda de consolidare prin irabracarea fundatiei vechi cu o carcasa

de beton armat. Aceasta carcasa este aplicata dupa o curatire si o spalare a suprafetei
fundatiei. Pentru mibunatatirea aderentei dintre betonul vechi si cei nou, se realizeaza o serie
de crestaturi pe suprafata fundatiei vechi.
Daca este nevoie sa intarim doar blocul de fundatie, acesta se camasuieste fara
rnarirea talpii fundatiei (fig. 4.6 a,b). Sunt situarii cand u-ebuic sa marim si suprafata de
rezemare a fundatiei pe teren .(fig. 4.6 cd), fie din dorinta de a micsora presiunea pe

73

4.3.4 Consolidarea fundaiilor izolate prin realizarea unei tlpi continui

Daca fundatiile izolate sub stalpii unei structuri nu sunt suficiente pentru preluarea
noilor incarcari
acestea se pot mari pe

zid de umptoturv

directia sirului de stalpi, unindu-Ic printr-o

fundatie continui Aceasta interventie se
poale completa cu executarea unor ziduri de
impanare intre stalpii primului nivel (subsol
sau parter) (fig. 4.7), pentru o distribuire cat
mai uniforma a incarcarilor in noul sistem
de
fundare

creat.

Zidurile

trebuie

Fig. 4.7 Unirea fundatiilor izolate sub stalpi.

executate cu mortar de rezistenta

ridicata si trebuie impanate bine intre elementele vechi de beton.
Prin aceasta interventie se modifica schema statica a structurii constructiei

4.3.5 Consolidarea fundatiilor prin subzidire

Subzidirea fundatiilor apare necesara atunci cand din anumite motive terenul de la
cota veche de fundare si-a modificat caracteristicile si trebuie sa coboram fundapa la o alta
cota mai in adancime, sau atunci cand in apropierea vechii constructii urmeaza sa se execute
o constructie noua, la care sapatura va coboara sub cota talpii fundatiei existente.
Aceasta adancire mareste capacitatea portanta a fundatiei prin faptul ca se ajunge la
straturi mai rezistente ale terenului. Marirea capacitatii portante a fundatiei se poate obtine si
prin rriarirea dimensiunilor talpii nou create.
Subzidirea unei fundatii continue se face pe tronsoane de 1-1,5m hiQgime,
functie de natura terenului, starea fundatiei existente, marimea incarcarilor, pozitia golurilor
in zidaria ce descarca pe fundatie, etc.
Aceste tronsoane se distribuie pe lungimea fundatiei (fig 4.8). iar executarea
subzidirii

se

face

in

etape,.

incepand de exemplu cu tronsonul

(stalpul) nr. 1. dupa aceea cu
tronsonul 10. etc. Sc poate lucra
concomitent la doua tronsoane
situate la cei pupn 5m distanta unul
de celalalt, cu conditia ca sapatura
executata sa nu depaseasca 15% din lungimea laturii respective a construepei
Fig. 4.8 Executarea unei subziriiri pe
Deoarece unele greseli de executie a
tronsoane. I- fandatie veche; 2- pene; 3- pat
de acces. subzidirii pot cauza degradari serioase in
structura, ronstructiei tehnologia de executie este mai pretentioasa si poate cuprinde
urmatoarele etape:
, a) Stabilirea tronsoanelor de lucru, tinand cont de cele prezentate anterior.
b) Efectuarea (daca este cazul) a unor sprijiniri provizorii zidurilor constructiei si
repararea unor elemente strecturale ce au defectiuni Sprijinirile se fac cu
elemente din lemn sau metal, si au ca scop marirea rezistentei si asigurarea
stabilitatii structurii pe durata consolidarii fundatiilor. Astfel, se fac sprijiniri
laterale ale unor ziduri malte (fig. 4.9 a), a boltilor (fig. 4.9 b). a planseelor si
golurilor din zidarii (fig. 4.9 c) etc. Daca pe unele portiuni fundatia veche nu va
putea prelua incarcarile din zid dupa executarea sapaturii atunci zidurile se sustin
cu alte elemente, cum ar fi: grinzi metalice rezemate de o pane st de alta a
sapaturii (fig 4.10 a) sau grinzi in consola (fig. 4 10 b), cand rezemarea se poate
face numai pe o pane a sapaturii
c) intarirea fundatiei vechi (daca este realizata din zidarie sau beton de slaba
calitate), prin camasuieii sau prevederea unor turnuri din prbfile metalice sau
beton armat (fig 4.11).
d) Executarea sapaturii pe unul sau mai multe nronsoane distantate, mai intai intr-un
put lateral, iar dupa aceea sub fundatia veche, pana la noua cota de fundare. Daca
este necesar, se fac sprijiniri orizontale ale sapaturii

li

face cu pene din lemn de esenta tare ce se

bat intre talpa inferioara a fundatiei vechi si
partea superioara a subzidirii. Baterea
trebuie sa fie. suficienta ca sa se execute
transferul incarcarii, dar sa nu fie prea mare
incat sa introduca eforturi suplimentare in
structura constructiei. La fundatiile mari. in
spatiul dintre fundatia veche si cea noua se
introduc prese hidraulice (fig. 4.12X care
sprijinind pe placi metalice, introduc forta
necesara incarcarii subzidirii. Forta se ia cu
ceva mai mare decat forta finala din exploatarea constructiei, pentru a putea
introduce intre fundarii calaje din confectii met alice, pe care descarca
constructia si se scot apoi presele hidraulice.
Fig. 4.9 Sprijiniri provizorii pe durata
executarii subzkurii fundatiilor a- ziduri
verticale; b-arce,bolp; o- plansee, goluri
terestre.

Fig. 4.10 Sustineri provizorii ale zidurilor. z ) Executarea

unor cofraje pentru turnarea betonului din subzidire. Cofrajele se
executa pe partea
putului lateral

pe partea

opusa; atunci cand forma

blocului de beton nu se
poate da prin sapatura. Se
vor - prevedea ferestre
co&aj
pentru irrtrcducerea
betoruuui. 0 Turnarea
Fig. 4.11 ntrirea fundaiilor slabe cu
centuri.

betonului in subzidire. La
fundatiile mai putin

solicitate, betonul
din subzidire se toarna pana la o cota cu 6-10cm mai jos decat cota inferioara
a fundatiei vechi, iar la fundatiile cu solicitari mari, aceasta distanta ajunge la
60-70cm. Acest spatiu dintre fundatia noua si cea
veche este necesar pentru a
putea face corect transferul incarcarii pe fundatia
noua. Functie de
importanta, subzidirea se face cu beton simplu sau cu
beton armat, g) Transferul incarcarii la subzidire dupa
intarirea betonului. La incarcari mici se

75

Fig. 4.12 Transferul ncrcrii cu prese. I- fundaie

veche; 2- plfiti dc oet 3prcs; *- pies de compensare 5- fuodipc aouL

in

Fig. 4.13 Ridicarea prin subridirc a unei biserici, a-amplasarea in

plan a preselor de ridicare; b* sectiune.
h> Umplerea colurilor ramase intre fundatia veche ti subzidire. Golurile
umple cu mortar de ciment sau beton, compactat bine pe portrumle dintre
pene sau confectiile metalice si fundarii. 0 Executarea umpluturii de
pamant in jurul tronsonului de subzidire executat.
dupa dispunerea hidroizolatiilor necesare. Dupa executarea subzidirii la unul
sau mai multe tronsoane la care s-a lucra simultan, se trece la efectuarea
subzidirii la urmatoarele serii de tronsoane, cu aceeasi tehnologie, pana Ia
finalizarea intregii subridiri.
In fig. 4.13 se prezinta in plan si sectiune modalitatea de ridicare cu 3,5m
prin sub zidire a bisericii din Rebegesti, vechi monument istoric, inaltare
necesara din cauza executarii unui lac in zona.
Astfel de lucrari s-au mai executat in urma cu 20-30 de ani, la unele
biserici sau bioeuri.de locuinte care au fost ridicate si chiar transportate pe un alt
amplasament din
cauza

unor' lucrari

de

Stcpinet I-I

sistematizare.

Constructiile,

Ia baza, au fost asezate pe

carucioare, iar apoi au fost

consolidate

deplasate pe cai cu sine

metalice.

T
L

4.3.6

Consolidarea

fundatiilor

cu

ajutorul

pilotilor

O
Daca

adancimea

stratului

pana

la

care

ri
trebuie facuta subzidirea
Sxiiaeeo E-X

u
fundatiei este mare. solutia clasica conduce la un volum mare
de munca, consum de materiale si cUficuhap tehnologice. in
acest caz. consolidarea se poate realiza prin prevederea unor
puop sub fundatia veche, piloti care sa ajunga pana la cota
ceruta noii

Fig 4.14 SubzkJirc cu piloti fcrari.

li

Daca planul de dislocare a betonului defect coincide cu planul armaturilor, este bine

fundatii.
Se pot folosi piloti monoliti, turnati in gauri forate in teren, dispusi sub talpa fundatiei

ca spargerea betonului sa se faca astfel incat sa se dezgoleasca complet armaturile pentru ca

vechi (fig. 4.14 a), de o parte si de alta a acesteia (fig. 4.14 b), sau numai pe partea accesibila

de sa fie inglobate apoi in betonul nou, nu Ia suprafata de separare dintre betoane, unde

(fig. 4.14 c). Legatura si transmirerca incarcarilor de Ia fundatia veche la pilotii executati in

pericolul de co radare este mai mare.

exteriorul ei, se face cu grinzi metalke sau din beton armat (fig. 4.15). ori cu pinteni puternici

Cand betonul este degradat pe suprafete limitate, conturul zonei indepartate trebuie sa
ramana evazat spre interior sau drept, pentru o mai buna conlucrare dintre betonul nou din
camasuida si cel vechi. In cazul unor caverne profunde, este bine ca betonul sa se indeparteze
pe toata grosimea elementului.
Dupa indepartarea betonului degradat, zonele dezgolite se curata de praf, se umezesc,
iar apoi se curata prin frecare cu perii de sarma sau prin sablare. pentru indepartarea partilor
ce se desprind. in continuare se face o spalare a suprafetd cu jet dc apa si se umezeste periodic
betonul pana la saturare. Operatia de umezire se opreste cu o ora inainte de turnarea betonului.
0 data cu operatia de curatire a betonului, se curata st arrnatunie de rugina sau alte
impuritati care ar avea efect defavorabil asupra aderenta cu bet orari" Se Sce dupa

Fig. 4.15 Legatura irruerundatie si piloti

prin grinzi. 1- fundatie veche, 2grinzi; 3-piloti: 4- praguri dc
forfecare.
Fig. 4.16 Legatina cap infern din beton.
din beton armat (fig. 4.16).
Daca terenul prin care trec
pilotii este slab, se pot folosi piloti
prefabricati, din segmente, introdusi
sub

talpa

impingere

fundatiei
cu

vechi

prese

prin

hidraulice

sprijinite intre capul pilotului si

tundape (fig. 4.17). Primul tronson de
pilot introdus, are capul
ascutit pentru a putea intra in teren.
Deoarece presele au cursa limitata a
pistonului, se utilizeaza piese de
compensare, pana cand se poate

Fig 4.17 Consolidare cu piloi prefabricai

presai

imroduce un ah tronson de pilo:.

Sofuria de consdidare cu piloti prefabricati are avantaje fata de solutia cu piloti forari,
deoarece nu se deranjeaza terenul prin efectuarea furajelor, iar executia poate fi facuta in spatii
relativ restranse.
Tehnologia de consolidare cu piloti amplasati sub fundatia veche, are etape similare cu
subridirea clasica. Trebuie si in acest caz sa se acorde o mare atentie operatiei de transfer al
incarcarilor de la fundatia veche Ia cea noua. in cazul pilotilor forati, s-au obtinut rezultate bune
utilizand beton cu ciment expansiv.

4.4 Consolidarea dementelor din beton armat

Solutia clasica de consolidare a elementelor din beton armat este prin camasuire, adica
o.marire a sectiunii pe una sau mai multe directii. Marirea' sectiunii se face cu un strat nou de
beton armat, turnat in cofraj sau aplicat prin toreretare..
Pentru asigurarea "conlucrarii dintre betonul nou din camasuiaia si betonul vechi al
dementului ,'sunt necesare o serie de masuri tehnologice speciale. in primul rand se
indeparteaza betonul necorespunzator de pe suprafata elementului sau din unde goluri si
caverne. Se indeparteaza orice beton corodat, poros, dislocat sau murdar. indepartarea se face
prin spargere cu spitul sau cu ciocane pneumatice speciale.

77

4.4.1 Consolidarea stalpilor din beton armat

aceea armarea suplimentara din camasuiala si legatura ei cu carcasa vechii armaturi, conform
detaliilor din proiect.
inainte de turnarea betonului nou, se aplica pe suprafata curatita a betonului vechi un
strat de lapte de ciment cu o grosime de 2-3 mm.
O atentie deosebita trebuie acordata compozitiei betonului nou utilizat in .' carnasuire.
Acesta va trebui sa fie compatibil cu cel vechi. Tipul de ciment se alege si functie de conditiile
de agresivitate ale mediului. Nu se va utiliza un dozaj mare de ciment pentru a Urnita
deformarii Ie de contractie, daunatoare la conlucrarea dintre betoane.
Dimensiunile agregatelor sunt functie de dimensiunea stratului de beton turnat.
Pentru asigurarea unei compactitati bune a betonului, trebuie utilizat un raport
apa/ciment cat mai mic? si o compactare adecvata a betonului. Marirea lucrabilitatii betonuIui
se poate asigura''prin folosirea unor plastifianti in reteta.
0 atentie sporita trebuie acordata compactarii betonului in goluri mici, in
Wr
camasuieli limitate la partea superioara de parti ale elementului vechi si in zone surplombate,
unde prin .tasarea betonului proaspat exista riscul ca acesta sa nu adere perfect la elementul
vechi De multe ori, in astfel de situatii se face o Detonare in exces, la o cota deasupra limitei
camasuielil care se indeparteaza dupa decof rare.
La intarire, betonul din camasuiala sufera deformarii de contractie, care sunt
impiedicate sa se produca liber de caite miezul alcatuit din betonul vechi Acest fenomen,
produce o compresiune asupra'betonului vechi, fiind avantajos la asigurarea conlucrarii. In
betonul nou apar in schimb eforturi de intindere, iar pentru limitarea lor este necesar sa fie
umezit betonul cel putin 7 zile de la turnare si sa fie protejat de radiatiile solare.
Consolidarea prin modificarea schemei statice a elementelor se utilizeaza mai rar,
datorita specificului sectiunilor. Ia care compresiunea este preluata de beton iar intinderea de
catre armaturi. La modificarea schemei statice, se pot inversa solicitarile, aparand intinderi
acolo unde inainte erau compresiuni si nu au fost prevazute armaturi. Pentru dispunerea
armaturilor in noile zone intinse, trebuie facute suprabetonari ale elementelor.
Marirea sectiunii elementelor se poate face si cu profile metalice individuale ori
alcatuite din carcase plane sau spatiale. Carcasele pot fi aparente sau se pot acoperi cu un strat
de beton pentru protectie.

Apare necesara consolidarea stalpilor din beton armat in cazul unor executii gresite,
daca apar degradari, sau la modificari cauzate de extinderi ori marire a m cercarilor.
in vederea asigurarii eficientei consolidarii, este bine sa se faca descarcarea stalpului
inainte de efectuarea lucrarilor. Aceasta descarcare se face in primul rand prin eliminarea
incarcarilor temporare. Daca vrem sa diminuam sa o parte din solicitarile date de sarcinile din
greutatea planseuluL se vor face sprijiniri ale grinzi lor acestuia. Elementele de sprijin (popi
metalici sau din lemn), vor rezema pe traverse dispuse pe pardoseala parterului sau pe grinzile
planseului de sub nivelul consolidat. Descarcarea se obtine prin baterea unor pene intre grinzi
si sprijinirii sau cu prese si distarrtieri de calare. Operatia fiind pretentioasa, trebuie facuta pe
baza unor calcule si sub supravegherea specialistilor. Nrvetul de descarcare ai stalpilor se
poate determina prin masurarea deformatii lor sau deplasarilor unor elemente.
Dupa efectuarea operatiei de consolidare, se scot penele sau piesele de calare,
transmitand mcarcarea la stalpul consolidat.

4.4.1.1 Consolidarea prin carnasuire

Consolidarea stalpilor prin carnasuire se poate face pe toata lungimea lor si pe
intreg
&,b),
4.18

perimetrul
ori
c).

pe

4.18

zone

restranse

(fig

sectiune

poate

sau

pe

(fig. 4.19).

(fig.

unele
in

camasuirea
numai

sectiunii

fi

unele

transversala,

pe

tot

parti

ale

conturul
acesteia

'*

Camasuirea se arm caza cu bare

longitudinale, legale cu agrafe de barele sectiunii
existente (fig. 4.20), decooertaie in zonele unde
se fac legaturile Distanta dintre agrafe-nu va
depasi 50-oCosn. Daca sectiunea camasuielii
Fig 4.18 Consolidarea stlpilor din beton
armat prin cmsiiirc. a.b- pe tot comunii: c- este ifhv3! hi
local.

78

Daca consolidarea stalpului se face pe mai multe nivele, se practica goluri in placa planseului
pentru trecerea armaturilor longitudinale ale camasuielii. Probleme mai
complicate apar la nodurile de cadru,
4

SannerfJ

grinzile nodului de cadru. Aceste legaturi se

pot realiza prin inglobare in beton, onn
impanare. sau prin prevederea unor piese

Fig. 4.19 Moduri dc camasuire a secpunii stalpilor.

metalice speciale
Carcasa metalica poate fi aparenta sau

armaturile longitudinale au diametru mic,

poate fi protejara cu o cimasu.re dc beton Daca

acestea se pot suda de .barele existente,

folosind

cupoane dispuse

Ia

distanta

mentionata anterior.

Spiluire envjfia

B*r.
WMt

Ol

se executa aceasta camasuire cu rol de Drotecue. pfe* etlr ataaA <v sarma asa cum se vede h
fie ~ 2>. care asigura cootaer&: :i

ut*

j.-.

Armarea transversala se face cu etrieri (fig. 4.18

a) sau cu treta (fig. 4.18 b). Distanta maxima dintre etrieri
sau spirele fretei este lOxd, unde d reprezinta diametrul
barelor longitudinale. in apropierea intersectiei cu grinzile
planseului sau cu fundatia, distantele se reduc la

IJnerij

jumatate, pe o lungime egala cu latura stalpului.

Cand camasuirea se tace numai pe o
latura a sectiunii, nu se pot dispune etrieri
perimetrali, si atunci ei se vor suda
,
... ..^ . ... ... .
de etneni dezgoliti ai vechii sectiuni.

Fia. 420 Camasuirea sectiunii unui stalp.

fr

^ '

Ancorarea noilor armaturi longitudinale in

fundatie

se face in camasuirea cuzinetului.

unde prezenta grinzilor nu permite
asezarea ctrierilor io r^rnisuire pe
inaltimea lor. Se dispun etrieri asezati
oblic (fig. 4.21), legati inrx-o camasuire
locala a capetelor grinzilor, sau se tac
perforatii orizontale prin care se introduc barele
etrieri lor.
Fig/4.21 Carnasuirca stalpilor fa noduri.

Consofidarca locala a unui

stalp se prelungeste cu cel putin

dimensiunea sectiunii sau 50cm de o parte si de alta a zonei deteriorate.
Grosimea minima a stratului de beton din camasuiala este dc 5 cm cand turnarea se
tace in cofraj si de 3cm cand betonul se aplica prin tororetare.
La stalpii care necesita consolidari din cauza unor degradari superficiale a betonului, o
metoda eficienta de interventie este aplicarea unui strat de ferociment. Armatura este din plase
impletite din sarma cu diametru mie care se dispun in mai multe srraturi pe conturul stalpului,
fiind legate cu agrafe de barele vechii sectiuni.
Betonul, care contine agregate cu diametru mie se aplica prin tencuire sau tor cret are.
*
4.4.1.2 Consolidarea cu profile metalice
Cand consolidarea stalpilor trebuie facuta in timp scurt, precum si arunci cand trebuie
sa sporim carjaritatea portanta a stalpului dar cu o majorare mica a sectiunii, solutia este de a
face o camasuire cu profile metalice
Stalpul este incorsetat intr-o structura metalica realizata de obicei din 4 corntere
asezate la colturile secriunii. solidarizate intre ele cu zabreiute sau placute jfig 4 22)
Elementele verticale ale carcasei metalice trebuie legate de fundatia stalpului, respectiv de

79

HJEWTE
<* pnamprmr
-----r

in fig. 4.24 este prezentata o solupe de consolidare cu profile metalice tensionate

(precomprimate), solutie care nu necesita descarcarea stalpului vechi Carcasa este alcatuita
din doua piese cu articulatie la mijloc, asezate pe fete opuse ale sectiunii stalpului de beton,
dar avand lungimea cu ceva mai mare decat distanpi dintre plansee sau dintre planseu si
fundatia stalpului. Aceste carcase se sprijina la cele doua extremitati in grinzile planseelor
(sau fundatie si grinzi), iar cu ajutorul unor suruburi transversale dispuse in dreptul
articulatiilor, vor fi indreptate, operap'e ce are ca efect o incarcare a lor. respectiv o
descarcare a stalpului de beton. Dupa aceasta operatie, cornierele celor doua carcase se leaga
cu placute sau zabrelute, ajungandu-se la solutia .un fig 4.22.
Reusita solutiei de consolidare depinde de precizia de executie a pieselor si de
diferenta dintre lungimea profilelor metalice si lungimea stalpului vechi, astfel incat in
Fig 4.24 Consolidarea stalpilor cu pronie metalice tensionate.
final distribupa eforturilor in sectiunea consolidata sa fie facuta corect atat partii de beton
armat cat si profilelor metalice
Consolidarea stalpilor se mai poate face prin realizarea unei sectiuni mixte; cu o
camasa metalica la exterior (ce are si rol de cofraj) si beton de completare imre aceasta si
stalpul vechi de beton armat (fie. 4 25).

80b

B_E\Tt
d |M

4.4.2 Consolidarea grinzilor din beton

armat

tante de 50-lOOcm, iar armaturile

suplimentare se sudeaza de acestea

Repararea sau marirea capacitatii

portante a grinzilor se face prin diverse
metode, functie de particularitatile concrete.
Se vor lua masuri de descarcare a grinzii prin
sprijiniri provizorii, pentru ca partea nou
creata sa intre in lucru Ia o pondere cat mai

prin irtermediul unor cupoane de otel

h
Iz

cu diametrul de lOOOmm. Dupa

curatirea si pregatirea suprafetei de

\fisr
x

beton, aceste armaturi se acopera fie

cu un strat de mortar de ciment fie cu
un strat de beton.
La

mare din incarcarea totala.

solutia

cu

etrieri,

armaturile suplimentare longitudinale

se sudeaza in zonele de capat cu
4.4.2.1 Consolidare prin camasuire cu
beton

cupoane

de

otel

de

4-

existente, iar etrierii suplimentari se

Cand este necesara o mica sporire a

sudeaza de etrierii secpunii vechi

capacitatii portante, sectiunea se dezvolta pe o

Completarea sectiunii se face numai

singura directie, de regula dupa inaltimea

prin

sectiunii

(fig.

betonare.

cu

SSCT
UCA
M

armaturile

MHtafl

M 0 HCkfl

respectarea

4.26).

Armaturile longitudinale
suplimentare se pot lega
direct de armaturile existente (fig. 4.26 a), sau
pot

fi

intr-o

carcasa

suplimentara cu etrieri
ffig 4.26 b).
in primul caz. se
deco-(K-ncaz! armaturile
existente, la dis-

tehnologiei

specifice

consolidarilor.

JL

Fig. 4.26 Mrirea nlimii seciunii grinzilor de beton

armar, a- cretere mica a inilimii: b- cretere mai mare
a uilunu.
Pentru o marire mai consistenta a
capacitatii portante, sau cand
sectiunea grinzii
este deteriorata pe tot

Fig. A25 Camasuirea stalpilor cu beton si

camasa metalica.

I ------------ 1 I ----------- 1

-I

cornuruL camasuirea se face

p
e

Fig. 427 Camasuirea grinzilor pe 3 sau 4 laturi.

trei laturi sau pe tot
conturul (fig. 4.27).
Daca

grinda

tace

pane dintr-un planseu,

se sparge placa din
h fc

Bre et grrmi b

ww

^y

Sliiiil uiV.!
Si
"""""""iiiiiiiimi
iiiiiiiiiiiiii,
ll
|i
||il|i
f;.fT
|i||i
X
tfK .11
. i.iiniiIi.T.lii.iiiiiiri

!|tMIIffM.(I

81

DeialiJ sodera
cfriwJtd

||tIII||l|||fIl

*^CEcr-

1.fct
Sar

Fig. 4.28 Camasuirea

unei gnnzi cu cincri trecuti pnn placa planseuluii
iJtaxj

sam/e* 3-2
Tmq n am
MBHfl

incovoietor si forta taietoare (fig 4.31L fie numai pentru forta taietoare (fig. 4 32) H
loc in loc pentru a putea monta etrieri inchisi (fig. 4.28) sau etrieri cu filet si placi metalice
4.4.2.2 Consolidare prin carnasuire cu pro file metalice

(fig 4.29), care sa sustina restul carcasei de armatura suplimentara.

Ca si in cazul stalpilor, camasuirea metalica poala ramane aparenta, sau poate fi

Plan
_

I I

protejata cu un strat de beton.

I I

i !!

La grinzi mai mici o solupe

de consolidare este cu o placa

.1

TTT
T
'!

LJ

metafica lipita cu adeziv de fata inferioara a grinzii,

Fig. 4.31 Carnasuire locala pentru
moment si forta taietoare.

fiind sustinuta cu placute ce trec pnn

'L

I! l i
_ U JJL
Se pot face camasuieii locale fie pentru
marirea capacului portante la moment

Seciunea A-A
NanbjintermediarZ*Wf
15

/
i

Or.
20/50

t/J0...r

Sectiunea /-/

1
/ \ \
Elr.r6f!V...tt0l1Q /r.fit4/&...
CM f ti/3.,
~

li

'KA-J^ r.agi

Fig. 432 Carnasuire locala

Fig. 4.29 Carnasuire cu etrieri filcrap' trecuti prin placa planscului.
La grinzile continue, trebuie dispusa aimatora suplimentara la partea superioara a

pentru forta taietoare, placa si sunt fixate la partea superioara a

planseului (fig. 4.33).

reazemelor (fig. 4.30).

VEDERE
lATERAL

Fig.. 4.30 Cmuirea pc roazem a grinzilor

continue.

:>rcTn.-"Nr
Fig. 4 3? Consolidarea unei sr.nzi secundari: .a oiaci neaiicc bonz oi addm Daca grinzile sunt
mai man. se utilizeaza o carcasa de otel cu talpi si diagonale ifie. 4.34), ce se prinde cu
sudura de carcasa pentru consolidarea stalpului si este

82b

capabila sa preia incarcari mai

Modificarea

mari. In fig. 4.35 se poate

schemei statice a unei

vedea consolidarea in solutiile

grinzi

prezentate anterior, ia planseul

ducerea unui reazem

unei cladiri vechi.

intermediar, ar reduce

Cu elemente metalice
ST
Mi*
ZTOARg/

se pot remedia unele defectiuni

mult momentul

DIN

incovoietor din camp.

locale ale grinzilor, mai ales in

zone cu fisuri inclinate (fig.
4.36).

Piesele

strang

cu

metalice

suruburi,

realizarea

prin intro-

se

UACRI
JN
EXETHNTA

pentru

conlucrarii

insa pune probleme

STiC
A-A

SECT BB
PLACA

deasupra reazemului
Fig. 4.36 Consolidri locale cu profile
metalice.

(fig. 4.38). incarcarile

cu

perm

betonul.

anent
4.4.2.3

Consolidare

prin modificarea structurii

O modalitate dc marire
a capacitatii portante a unui

Fig. 4. 34 Consolidarea unei grinzi principale

cu carcas metalic

planseu din beton armat este de

a

introduce

unele

grinzi

secundare suplimentare, -intre

cele existente. In fig. 4.37 este
prezentata o astfel de solutie,
grinzile . suplimentare fiind cu
sectiune mixta otel-beton. Se
perforeaza placa din loc in loc,
se introduc arrnaturi
Fig. 4.35 Vedere a grinzilor din fig. 4.33 i
4.34.

CMAA DCI TABL.S .15

ren \

care au rol de etrieri in grinda nou formata si armatura pe reazem in suprabetonarea placii. Se
monteaza armaturile longitudinale ale grinzii si o carcasa din tabla indoita, care se prinde cu
bolturi pe fata inferioara a placii si cu sunjburi de grinda principala. Profilul din tabla are rol
de armatura in grinda nou formata si serveste ca si cofraj la turnarea beirmului. Aceste grinzi
suplimentare se pot vedea in fig. 4 35.

162

Fig. 4.37 Realizarea unei grinzi secundare suplimentare la un penseu care

actioneaza inainte de intreducerea stalpului intermediar, dau un momeni pozai Mi=gi*/8. in
timp ce incarcarile utile p, ce actioneaza dupa consolidare, dau un mome-, negativ Mr=ph-?
Grmdi v?. ?rebui sa fie descarcari incat M >}.t. - . \ ] r.;; i-wi

moment negativ in dreptul reazemului introdus.

Daca nu reusim acest lucru, trebuie prevazuta
armatura suplimentara la partea superioara a
grinzii, care se monteaza greu.
O

metoda

frecvent

utilizata

pentru

consolidarea grinzilor este prin introducerea unor

eforturi . suplimentare cu ajutorul unor elemente
metalice, eforturi care sunt de semn contrar celor
din incarcarile exterioare.
Se pot utiliza in acest scop tiranti
B

fi B-B

C-C

Fig. 4.38 Introducerea unui reazem

intermediar
Ia o grind
din beton
din otel rotund (fig.
439) sau
tiranti
din profile
CEWJU.
a
armar
BESRfgBSf

TISE
PESE Ct>TONTE C BAZA

Fig. 4.39 Consolidarea unei grinzi cu

tiran ji din otel rotund tensionapinetaiice (fig. 4.40). Tirantii se fixeaza
cu anumite piese metalice de grinzile
sau stalpii ce constituie reazemele
grinzii, si sunt tensionari cu ajutorul unor suruburi dispuse la mijlocul deschiderii. Prin
strangerea suruburilor se produce o deflectare a rirantului. ce are ca efect introducerea unui
efort de intindere in tirani, respectiv de compresiune in grinda.
Se mai poale mari capacitatea portanta a unei grinzi prin transformarea ei in grinda
macaz (fig. 4.41), cu ajutorul unor piese metalice. Pentru ca grinda nou formara.
i sreic cat mat mure om incarcarea totala, tirantul macazului, se tensioneaza nrin deflectare.

in practica s-au folosit si solutii compuse, cu tiranti kingitudinali si tiranti macaz tensionati
(fig. 4.42).

Fig 4.41 Transformarea unei grinzi din beton armat in grinda macaz.

160

capabila sa preia incarcari mai mari. In fig. 4.35 se poate vedea

consolidarea

in

solutiile

prezentate

anterior,

la planseul unei cladiri vechi.

Cu elemente metalice se pot
remedia unele defectiuni locale ale grinzilor, mai ales in zone cu fisuri

PIS aPRC/
snrrSTALH
ainclinate (fig. 4.36). Piesele metalice a

5ECT B-B

caou bi placa EXErnyrA

se strang cu suruburi, pentru

realizarea
0TEI.1-AT *

Fig. 4.37 Realizarea unei gnnzi secundare suplimentare Ia un panseu care

v \3aUl DE ADEZIV
\ PIATRANOA io w

actioneaza inainte de intreducerea stalpului intermediar, dau un moment pozai* Mi=gi78, in timp

conlucrarii cu betonul.

ce incarcarile utile p, ce actioneaza dupa consolidare, dau un moment negativ M^-pfVS Grindt
>a trebui sa fie descarcari incat M >li-. t

4.4.2.3

Consolidare

prin modificarea structurii

O

modalitate

dc

Fig. 4. 34 Consolidarea unei grinzi principale

cu carcasa metalica

marire a capacitatii portante a

unui

planseu

din

beton

armat este de a introduce

unele

grinzi

suplimentare,

secundare
intre

cele

existente. in fig. 4.37 este

prezentata

solutie.

grinzile

mentare

fiind

mixta
perforeaza

astfel
.
cu

suplisectiune

otel-beton.
placa

de

Se

din

loc. se introduc armaturi

loc

in Fig. 4.35 Vedere a grinzilor din fig. 4.33 i

4.34.
\

care au rol de etrieri in grinda nou formata si armatura pe reazem in suprabetonarea placii. Se
monteaza armaturile longitudinale ale grinzii si o carcasa din tabla indoita, care se prinde cu
bolturi pe fata inferioara a placii si cu suruburi de grinda principala. Profilul din tabla are rol
de armatura in grinda nou formata si serveste ca si cofraj 13 turnarea bei rinului. Aceste grinzi
suplimentar se pot vedea in fig. 4 35.
Modificarea schemei statice a
unei grinzi prin introducerea unui reazem
intermediar, ar reduce mult momentul
incovoietor
probleme

din

deasupra

4.38). incarcarile

Fig. 4.36 Consolidari locale cu profile metalice.

162

CAUASA CCI TABU .15 m

camp.

insa

reazemului

permanente

pune
(fig.

:,s

sa i^v

moment negativ in dreptul reazemului introdus. Daca nu

reusim

acest

lucru,

trebuie

prevazuta

armatura

suplimentara ia partea superioara a grinzii, care se

monteaza greu.
O metoda frecvent utilizata pentru consolidarea
Momente p

grinzilor este prin introducerea unor eforturi suplimentare

cu ajutorul unor elemente metalice, eforturi care sunt de
semn contrar celor din incarcarile exterioare.

Se pot utiliza in acest scop tiranti din Fig. 4.38 Introducerea unui reazem intermeotel rotund (fig. 439) sau tiranti din
diar Ia o grinda din beton armat.
profile
: rjETWJLt
a

Eizyrc

C^. 8-6

C-C

Fig. 439 Consolidarea unei grinzi cu tiranti din otel rotund tensionari
Fig 4.41 Transformarea unei grinzi din beton armat in grinda macaz
metalice (fig. 4.40). Tirantii se fixeaza cu anumite piese metalice de grinzile sau stalpii ce
constituie reazemele grinzii, si sunt tensionati cu ajutorul unor suruburi dispuse ia mijlocul
deschiderii Prin strangerea suruburilor se produce o deflectare a tirarrtului ce are ca efect
introducerea unui efort de intindere in tirani, respectiv de compresiune in grinda.
Se mai poale mari capacitatea portanta a unei grinzi prin Uansformarea ei in grinda
macaz (fig. 4.41), cu ajutorul unor piese metalice. Pentru ca grinda nou formara.
. sreic cat mai mure om incarcarea totala, uraniul macazului, se tensioneaza orin deflectare.
in practica s-au folosit si solutii compuse, cu tiranti longitudinali si tiranti macaz tensionati
(fig. 4.42).

86

refacerii d este mare, marirea

secpunii placii se face prin

ELEV
OTE

subbetonare (fig. 4.44). Se inlatura

stratul de acoperire cu beton
al armaturilor de Ia partea
interioara pe portiuni situare la
<50cm distanta intre dc.

Fig. 4.44 Consolidare de placa prin subbetooare.

verxRt* B6

VETECA
C-C

VEOEBEA B-

Bl a vn

Fig. 4.42 Consolidare cu tiranti longitudinali si tiranti macaz.

4.4.3 Consolidarea placilor din beton armat

Placile deteriorate, se consoleaza prin completarea secpunii dupa indepartarea partii

degradate. Daca degradarea este foarte mare, se face demolarea ei partiala sau totala, se
dispun alte armaturi si se executa o noua placa rezemata pe grinzile existente. Vor fi luate
masuri de rigidizare provizorie a grinzilor pana la executarea noii placi. Se recurge la aceasta
metoda radicala atunci cand este posibila demolarea . iar pretul lucrarii este mai mic decat la
alte solutii.
Cand este necesara marirea capacitatii portante a placii vechi iar demontarea
pardoselii planseului nu implica costuri mari, consolidarea se realizeaza marind grosimea
placii prin suprabetonarc. Solutia se adopta si la plici cu deteriorari la partea superioara dia
cauza coroziunii.
Daca se poate asigura o conlucrare buna intre placa veche si suprabetonarc. atund se
considera ca se obtine o placa unitara, cu o grosime marita prin stratul nou dispus (fig. 4.43
a). Soprabetonarea are cel putin 3cm grosime, si se armeaza cu o plasa de sarma, suplimentata
in zonele de reazem pentru prduarea momentelor negative.
Cand nu se poate curati betonul vechi, legatura dintre betoane nu va 5
corespunzatoare, astfel incat suprabetonarea va fi considerata ca o noua placa, turnata peste
cea veche utilizata ca si cofraj (fig. 4.43 b). Grosimea minima in acest caz este de 5cm, iar
armatura se dispune ca la orice placa noua.
Pentru a realiza o
Mm consolidare ' eficienta, se impune o sprijinire provizorie a placii vechi pana la intarirea
betonului din suprabetonare.
Daca

demontarea pardoselii nu este posibila, sau daca costul demontarii si

A
Fig. 4.43 Consolidarea placilor prin suprabetonarc

'/
l S/J;. ./////.w/,v/,Y////7s/,'i.

a- cu aderenta la placa veche; b- fara ade*cnti

87

se cur betonul vechi i se fixeaz armtura suplimentar sub form de plas urin cupoane
sudate de barde dezgolire din placa veche. Dup efectuarea tuturor pregtirilor, se aplic
subbetonarea prin toreretare. Grosimea minim a betonului este de 3cm La grosimi mari.
aplicarea betonului se face n mai multe straturi, ultimul fiind finisat cu dreptare
Mrirea capacitii portante a unei pid se mai poate face prin reducerea deschiderii d
dispunnd grinzi suplimentare in planeu (vezi fig. 4 37).

Cand deteriorarile sunt pe zone restranse, placa se poate consolida local (fig.

4'45).:Dupa cu rarirea zonei, se reface armarea prin sudarea unor bare noi de cele existente si
se toarna betonul de completare. Se recomanda in acest caz utilizarea betonului cu .ciment
expansiv. Daca nu este -posibil acest lucru, se vor lua
W.\-.Vitf/rirrr/r//rr/.::.-A

i_J
masuri de limitare a deformariilor din contractia
betonului nou tumaL
La balcoanele executate in consola,

Fig. 4.45 Consolidari locale la placi.

de multe ori la betonare se calca din neglijenta

armaturile ridicate, reducand capacitatea portanta a
placii. Remedierea se face prin spargerea placii pe
unele portiuni (fig. 4.46), indreptarea armaturilor
existente si eventual completarea cu bare noi, dupa
care se rebetoneaza aceste zone cu o grosime mai
mare, functie de capacitatea portanti dorita.
Fig. 4.46 Consolidarea placii unui balcon.
Por Hani iurnafc far

Placile prefabricate se pot

consolida cam in

acelasi mod cu cele monolite. Daca

apar defectiuni mari la un singur
element, acesta se poate demonta si
se va inlocui cu unul similar. Unele
defectiuni din zonele de reazem pot
fi reparate cu eclise metalice prinse
cu suruburi trecute prin gauri forare (fig. 4.47).
4.4.4 Consolidarea diafragmelor din
uta

beton armat

In cazul unor defectiuni locale, se face o

reparare locala a diafragmelor, indepartand betonul
degradat si inlocuindu-1 cu altul nou. aplicat astfel
incat sa se asigure o buna conlucrare cu betonul
vechi. Daca defectiunile se constata la decofrarea
Fig. 4.47 Repararea zonei de reazem la diafragmei, este
a 6sie orefabricat.
bine ca reparatia sa se fana in termen cat mai scurt,
ca sa nu fie diferenta mare de varsta intre betonul cu care se face reparatia si cel care se
repara.
Fisurile aparute in diafragme sub actiunea unor sarcini speciale, se repara prin
injectare cu rasini sau lapte de ciment.
Daca au aparut fisuri inclinate cu deschidere mare. fisuri verticale man in zonele
comprimate sau defectiuni mari si extinse, solutia de consolidare o constituie camasuirea
diafragmei
Consolidarea unei diafragme se poate face prin carnasuire pe una sau arabele fete (fig
4.48 a), prin camasuirea bulbilor de capat (fig. 4.48 bl. sau prin camasuirea

L2Ts

CIOT*

ttt.
I

UI

Fig 4.48 Consolidarea diafragmelor din beton armat, aansamblu: b- detalii 1 -fisuri. 2- diafragma veche 3- gauri Vi
^ ia I m distanti 4- bolturi impuscaie 5- agrafetAmm. 6plasa de armatura. ".- beton nou rarul sau torcrciaL
ii._i.-7 .

9JS.iJ?cr

98

aiat a diafrasanei cat si a bulbilor Grosimea straiului de beton din camasuiaia este
de cel putin 3-5cm. fiind armat cu plase de sarma. Plasele se fixeaza de darragma veche prin
bolturi impuscate prin agrafe speciale introduse in goluri distantate la 50- lOOcm. sau

88CS
//v

I-I

Fig 4150 Cmuirea unei

diafragme pe o
singur fa.

(gj

prin sudarea de barele vechi utilizand cupoane ds legatura. Conlucrarea dintre

betonul camasuielii si cel vechi este asigurata de aceste sisteme de prindere a armaturilor
precum si de tehnologia de turnare a betonului nou.
Camasuirea trebue legara de fundatie sau elevatia subsolului, iar cand se execura pe
mai multe nivele se tac goluri in plansee la distante <lm prin care se race o continuizare a
barelor verticale cu niste bare de legatura dispuse concentrat,
in fig. 4.49 se prezinta detalii pentru consolidarea unei diafragme prin carBasuirea
pe ambele fete, iar in fig. 4.50 pentru camasuirea pe o sjflgvra finjis

89

jd

Daca grosimea carnisuiclii este >5cm, betonul se toarna in cofraj, straturile fiind sub
50cm, iar la grosimi mai mici se aplica prin torcretare.

DETALIUL
A

4.4.5 Consolidarea structurilor din beton armat

Reabilitarea unei structuri prin consolidarea elementelor constitutive trebuie facuta

astfel incat sa nu se produca perturbarii mari in privinta simetriei, a distributiei rigiditatii, sa
nu apara modificari bruste de rigiditate, etc. Sunt cazuri cand pentru evitarea acestor situarii
se intaresc si unele elemente ale structurii, care nu au degradari
Cand se fac interventii la elementele unei structuri, .trebuie analizata noua forma, cu
sectiunile modificate, in vederea determinarii solicitarilor si verificarii conditiilor de
comportare la seism.
Structurile din beton se pot consolida prin introducerea unor diafragme suplimentare
din beton sau zidarie, care sa conlucreze cu diafragmele sau cadrele vechi Prin aceasta
interventie se modifica radical starea de eforturi si posibilitatile de deformare a structurii
consolidate fapi de cea initiala. Interventia trebuie facuta cu discernamant, pentru a evita
compromiterea unor elemente. Astfel, prin introducerea unor pereti de rigidizare care nu sunt
pe toata inaltimea etajului poate transforma stalpii in stalpi scurti vulnerabili la actiunea
fortelor orizontale.
Se pot face si alte modificari in structuri, prin introducerea unor elemente
suplimentare sau prin introducerea unor eforturi suplimentare precomprimand unele
elemente. In fig. 4.51 se prezinta o astfel de interventie la o structura in cadre etajate din
beton armat. Ia care au fost introdusi tiranti verticali precomprimati ce leaga capetele

din rosturile de imbinare. Se executa destul de usor, si nu necesita evacuarea locatarilor pe

durata executarii lucrarilor.

consolelor, modificand schema structurii.

Multe constructii etajate realizate din panouri mari au avut de suferit in urma

4.5 Consolidarea structurilor din zidarie

cutremurelor din 1977, 1986 si 1990. La primul cutremur, s-a produs fisurarea betonului din
monolitizari, ceea ce a. condus in timp la corodarea armaturilor. La urmatoarele cutremure,
aceste armaturi s-.au rupt, punand in pericol rezistenpa si stabilitatea structurii.
In fig 4.52 se prezinta modul de consolidare a unei astfel de structuri, pnn executia la
exterior (in dreptul imbinarilor verticale dintre panouri), a unor stalpi si rigle din beton armat,
legate de plansee cu tiranti metalici tensionati prin filetare. amplasai! sub placa planseelor.
Solutia mareste practic dimensiunile vechilor stalpisori si centuri
Fig. 4.51 Coosoudarea unui cadru etajat din beton armat pnn introducerea unor
demente suplimentare pretensionaic.

Constructiile cu structura din zidarie sura printre cele mai vechi unele rezistand de
secole sau chiar milenii. Rezistenta tor in timp a depins de calitatea malcrialeior utilizate
(piatra, blocuri ceramice, mortar), de sistemul constructiv adoptat de conditiile de mediu si de
exploatare.
Deteiiorarile frecvente Ia pereni din zidarie sunt fisurile pe diagonali, b colturi si
intersectii crapaturi si striviri locale, forfecarea spalctilor, deplasari fata de pozitia

>-!

90CS

//v

IM ,

Fig. 4.52 Consolidarea

unei . structuri
din panouri mari
prefabricate.
. STJBZIDIHK

normala ca urmare a lipsei unor legaturi, etc. Sunt unele fisuri care nu pun in pericol
rezistenta si stabilitatea zidului, iar altele, mai putin vizibile din cauza acoperirii cu tencuiala,

pot fi foarte periculoase. Deosebit de periculoase sunt fisurile care au o traiectorie oblica fata
de directia fortei, putandu-se produce planuri de lunecare in zidarie. De aceea, se impune de
fiecare data o analiza atenta a defectiunilor aparute, pentru a le remedia corect si pentru
inlaturarea cauzelor ce le-au produs.
Nu pot fi stabilite reguli fixe pentru reabilitarea zidariilor degradate, de aceea, fiecare
caz trebuie analizat in parte. Interventiile se fac in scopul readucerii structurii la capacitatea
portanta initiala, de a-i spori capacitatea portanta sau de a-i asigura o conformare
antiseismica.

4.5.1 Consolidari ale elementelor existente

4.5.1.1 Consolidarea prin injectare

Metoda consta in introducerea prin injectare a unor materiale in volumul zidariei, in
scopul umplerii fisurilor, rosturilor, golurilor si a lega mai bine pietrele de zidarie, rezultand o
crestere a rezistentei sale si se asigura un morjolirism. Injectarea se poate cupla si cu arte
metode de consolidare, cum ar fi camasuirea sau introducerea unor elemente noi

Pentru injectare se utilizeaza rasinile sintetice sau pasta de ciment cu unele adaosuri, (mai ales
la zidariile din piatra sau caramida). Lucrarile pregatitoare injetarii sunt: -decaparea
tencuielilor vechi, -<3jraprea rosturilor,
-identificarea si curatirea fisurilor si crapaturilor,
executarea teserilor si plombarilor necesare.
-crearea unor onticii cu diametrul de 16mm pe ambele fete ale zidurilor, cu grosimi de
peste 70crn, sau pe o fata la zidurile mai subriri,'amplasate la 30-50cm distanta in lungul
fisurilor (dar cel putin 5 orificii/mp), care patrund pana la jumatatea grosimii peretelui,
-montarea unor tevi (stuturi) pentru injectare, care patrund >5cm in zidarie
-executarea stratului de grund al tencuielii.
. -verificarea cu aer comprimat a comunicarii dintre stuturi.
Injectarea se face cu pompe, sun presiune, incepand de la stuturile inferioare pana
cand pasta iese prin tuburile vecine. Se obtureaza primele truturi si se continua operatia.
Acolo unde se constata ca nu s-au umplut complet golurile se reia operatie
Pasta de injectare se face cu ciment avand o finete mica de macinare adaosuri pentru
lucrabilitate. si un raport apa/ciment de 0.75-1.0.
Cu aceasta metoda, au -fost consolidate multe constructii vechi de parrirnoniu.
deoarece se pastreaza forma si dimensiunile elementelor initiale

4.5.1.2 Camasuirea zidariilor

Zidaria fisurata sau crapata, se poate reabilita prin aplicarea pe una sau pe ambele fete
a unor straturi din beton armat Metoda se aplica de asemenea pentru marirea capacitatii
portante a zidariei sau pentru restabilirea unor legaturi deteriorate dintre riduri.
Dupa inlaturarea tencuielii 4: curatirea suprafete: ziduiui. se &ce armarea cainasuieiii
cu plase de sarma a\and echiun <15-20cm. pnnsc intre ele cu agrafe din otel cu dianietrul dc
6mm. trecute nnr tuuwuea ridului (fia. 4 53^ Aceste agrare.

91

Fig. 4.53 Camasuirea unui

zid.
dispuse

la

50-6Ocm distanta

pe

ambele directii, trec prin gauri cu

diametrul de 25-30mm, care vor fi
umplute ulterior cu mortar de ciment
Caraasuiala se poate realiza cu
mortar de ciment Ml00 aplicat in mai

multe

straturi, sau cu beton aplicat prin

toreretare sau turnare in cofraj. Daci se
utilizeaza beton, suprafata peretelui
trebuie spalata si umezita in mod
corespunzator.
m cazul zidurilor cu crapaturi
importante, camasuirea este eficienta
daca este urmata si de o injectare.
Se poate face camasuirea unui
element a intregii structuri (fig.
4.54), sau numai in unele zone Fig. 4.54 Cmuirea unei structuri cu locale (fig.
zidrie.
4.55). Pentru unele camasuieli locale, se poate Folosi ferocimentul.
Fig 4.55 Camasuiri locale la zidarii
4.5.1.3 Reparari locale cu scoabe sau prin teserea zidariei
Unele fisuri locale, se pot repara prin dispunerea unor scoabe din otel.
perpendiculare pe fisura, asezate la distante de maz. 75cm. Ele se tac din otel 4)6 mm, cu
lungimi de 80-100cm si se fixeaza in gauri facute in portiunile nedegradate ale zidariei.
Dupa montare, golurile se umple cu beton, iar scoabele se acopera cu mortar de ciment.
Zonele degradate local prin fisurare sau deteriorarea materialelor, se pot repara prin
desfacerea zidariei pe portiunea defecta si refacerea cu materiale similare, cu o tesere si o
impanate adecvata. Se pot introduce armaturi in rosturile zidariei refacute.

4.5.2 Consolidari cu ajutorai unor elemente noi

De multe ori, consolidarea zidariilor se tace prin introducerea unor demente

constructive suplimentare, care preiau unele etbrturi de intindere pe care nu le poate prelua
zidaria, sau care schimba schema structurii constructiei.

4.5 2.1 Amplasarea unor tirano !a nr.elu: planseelor

Lspsa centurilor :a constructiile cu srrycrura din zidarie, ^tc una din cauzele rrecvrKe
aie aparitiei fisurilor, ma: ai^s re terencr. sensibile la umezire De asemenea, lipsa lor poate
pro\oca deplasari aie zidurilor rari de a\e!c srructurii, cu consecinte grave asupra stabiiitani
construcuei

92

Remedierea acestor defectiuni, se poate face prin introducerea unor trranti metalici,
dispusi de regula la nivelul planseelor, pe corirurul exterior al constructiei si in. unele situatii
transversal acesteia (fig. 4.56).
Tirantii, realizati din otel rotund cu
diametrul

d20mra,

sau

din

profile

laminate, pot fi amplasati la suprafata

peretelui ori in slituri taiate in lungul unui
rost orizontal, fiind acoperiti cu un strat de
protectie din mortar de ciment Ei se
fixeaza la capete pe placi metalice, care sa
repartizeze cat mai bine eforturile la
zidarie, fiind tensionari pentru a intra in
lucru si pentru a diminua unele deplasari
ale peretilor.
Piesele de fixare pot fi sub forma
de traverse' din platbenzi sau profile (fig.
4.57 a), din discuri cu piulite filetate (fig.
4.57 b), sau traverse fixate cu pene (fig.
4.57 c).
Introducerea eforturilor in tiranti se face cu

Fig. 4.56 Consob'darca structurilor din

' zidarie cu tiranti metalici.

piulitele de la capat, cu
penele dispuse sub traverse, cu pene la innadirile tiraritilor (fig. 4.57 d) sau cu mansoane avand

filet stanga-dreapta (fig. 4.57 e).

4.5.2.2 Executarea unor tiranti centura
O alta varianta de consolidare prin care se suplineste lipsa centurilor initiale este
aplicarea unor tiranti centura, realizau din bare de otel rotund tensionate, insa care se leaga
din Ioc in loc de zidarie si se acopera cu beton. De regula, aceste centuri se realizeaza din 4
bare D20-30mm, cate doua pe fiecare parte a zidului, legate intre ere cu agrafe, formand o
pereche de centuri din beton-armat cu latimi de 8-12 cm si inaltimi de 20-30 cm. Bridele ce
leaga aceste centuri intre ele, se dispun la 1-1,5m, au o latime de 15-20cm si strabat zidul prin
goluri practicate prin scoaterea caramizilor.
in fig. 4.58 este prezentata o sectiune printr-o constructie pievizuta cu astfei de
firanti secnunea fiind facuta prin bridele de legaturi Sunt prezentate de asemenea cateva faze
tehnologice si detalii de ancorare a tiranplor Ia capete
Dupa efectuarea golurilor in z:-iinc. se monteaza annirbTB bndelor de lestaMiri ti ie
toarna prin - ui beton in aceste uoluri Abta dupa aceea, se monrc_za tiranii': * fixeaza la
capete, se execuia tensionare.-'.
.sondarizatv' cu zidul v_i

93

In final se betonea/a. .vu/'ar-: ror> : .-enruri

Fig. 4 37 Piese de fixare i tensionare a

tuantilor. * traverse, b- discuri cu pmne-. ctm mc ea pene d-midui cu pcoc: e- maoon dc
strngere

smrin votcale pf* zo

09

scruc* 3-3

j-l

Fig. 4.58 Consolidare cu liranti-ccnturi

L

Solutia este mai buna decat cu tiranti simpli, obtinandu-se o rigidizare a zidariei.

ta *td otasr. nnrirosit eH t

Centurile pot favoriza ti descarcarea planseelor pe ziduri.

o afc^xr a 'jtrri w wre Xx ai

hiJani crczrra-rrcr o.

1
4.5.2.3 Aplicarea unor pilastri de eclisare si a unor centuri-tirant Structurile de zidarie care

Fig. 4.5) Consolidare cu piiastn si uranucenturi.

nu au samburi de beton, este bine sa fie intarite cu pilastri din beton armat, care sa ecliseze
zidurile pe inaltimea lor in zonele mai sensibile, adie! la colturi, intersectii, goluri, eteffig.
4.59). Aceste eclise de beton au grosime de 10-Mcm si se leaga intre ele cu bride de beton,

Fir- 4.60 Consolidare cu pilastri st centuri la turla Catedralei

Mitropoliei din Iasi.

ce trec prin grosimea zidului. La ravehi-clanseelor. pilastrii se leaga cu centurile-tirant.

rezultand in fina! o structura de beton.
care incorseteaza vechea stnictura de zidarie, conferindu-i rezistenta sporita si ductilitate.

4 5.2.4 Introducerea unor plansee de ricidizare

Amplasarea pilastrilor poate incet* de la nivelul fundatiilor, sau de ia un m\cl

Multe constructii vechi au structura din pereti de zidarie si plansee de lemn. In -mp.

oarecare inainte de executarea acestor elemente, trebuie tacute reparanile locale necesare

aceste plansee s-au deteriorat, si nu mai pol indeplini rolul de puncte de fixare ,...-.'itru ziduri,

zidariei

sau rolul de saiba orizontala in aceste cazuri, se recurge la refacerea

Executarea acestei solutii de consolidare, trebuie sa respecte tehnologia iccesara,

planseelor

in

alta

varianta,

sau

sc

pentru a avea o conlucrare foarte buna intre betonul din elementele noi si --idaria veche in

rigidizeaza planseul existent cu elemente

acest scop. trebuie curatata foarte bine zidaria, trebuie umezita si -tropii a cu un lapte de

din beton armat ori elemente metalice

ciment, iar dupa turnare, betonul trebuie mentinut umed cel putin

La consolidarea unei constructii

vechi cin Italia, inlocuirea invelitorii cu o

in lig 4.60 sunt prezentate cateva detalii de consolidare cu pilastri si centuri a .mii

sarpanta

tnin ortogonal al Catedralei Mitropoliei din Iasi.

metalici

usoara,

necesitat

prevederea unei ngidizari orizontale a

zidurilor cu un sistem realizat din bare (fig.
4.61). Acest sistem, legat pe tot comunii
zidariei,

este

mdeformabi!

in

plan.

indeplinind rolul de saiba la acest nivel.

imediat

sub

reazemul

sarpantei

acoperisului
Fig. 4.61 Rigidizarea in plan orizontal a unei
structuri cu zidarie si sarpanta.

4.5.2.5 Bordarea golurilor

Golurile din zidarii, perturba scurgerea eforturilor spre fiindatii. dand concenuan de
eforturi in spaleti si buiandrugi, cu sansa de producere a unor degradari. Situatia este mai
periculoasa in cazul unor nesimetrii si in cazul unor spaleti dc dimensiuni mici. aflati spre
colturile cladirii
Unele degradari aparute in jurul golurilor, pot li remediate prin bordaiul lor cu cadre
inchise din beton armat sau metal. impanate foarte bine in zidaria existenta
O arentie deosebita trebuie acordata executarii unor goluri noi in zidaria existenta,
necesare unor modificari functionale. La solicitari mici. golul poate ri bordat autnai la partea
superioara cu o gnndi descarcata pe reazeme din beion armat tfig. -1.62 a). in timp ce la

solicitari mart. bordarea se face pe trei laturi pentru aoiunle de la parter 'iig. 4.62 b). sau pe
tot conturul in celelalte cazuri irig. 4.62 ci
Executia goiuriior se face in etape. iv.s.
sprijiniri provizorii.

-i

631. sau prin executarea mai intai a unor

 n n n n
a n

n a n n , a L.n 5 a-J L a i i l " {

n u
n

I
^

\ GnuJ:)

7\ln>
Ctuincti
beton
\.
niul
/
.I

aa

* 1

Sl
lpi

tn
d m4

-I

::
]

y. i

-i

"
"i
i nj
I und)|ic

Fig. 4.62 Bordarca onor goluri practicate in zidarie.

Fig. 4.63 Etape in realizarea unui goL 4.5.3 Refacerea

unor zidarii

in cazul unor degradari serioase ale zidariilor la unele obiective istorice, trebuie
cautate metode de consolidare care sa n>.' afecteze aspectul si stilul vechii constructii. De
multe ori. in astfel de situatii, se recurge la demolari, refacerea zidariei cu un mortar de
calitate superioara si eventual introducerea unor armaturi in rosturi.
Pentru aceasta, se fac sprijiniri provizorii ale elementelor ce descarca pe ziduri, dupa
care se fac operatiile de demolare si rezidire pe tronsoane mici in etape succesive, astfel incat
sa nu fie periclitata stabilitatea constructiei. Trebuie asigurata o buna legatura intre
tronsoanele executate in repnze diferite, si sa se faca o buna impanare a zidului nou sub
elementele de planseu sau acoperis, inainte de scoaterea reazemelor provizorii
Zidurile de umplutura dintre cadrele de beton armat, care au fost avariate in urma
unor cutremure, se refac utilizandu-se caramizi si mortar de calitate. Atentie deosebita
trebuie acordataimpanarii lor intre elementele cadrelor. Se utilizeaza pene din otel sau din
beton cu rezistenta mare.

Consolidarea arcelor si boltilor din zidarie

i

Metodele de consolidare ale arcelor si boltilor executate din zidarie de caramida sau
blocuri de piatra, depind de gradul lor de avarie, de necesitati estetice si posibilitatile de
executie.

4.5.4.1 Injectarea
Boltile de zidarie care nu au suferit deformatii, dar au unele fisuri sau crapaturi
cauzate in primul rand de 'calitatea slaba a mortarului se pot consolida prin injectare. Se
foloseste cu precadere injectarea cu pasta de ciment dupa tehnologia folosita la ziduri. Au
fost consolidate cu aceasta metoda multe cladiri vechi de patrimoniu, deoarece solutia nu
modifica forma originala a constructiei.

4.5.4.2 Camasuirea
Camasuirea boltilor, consta in aplicarea la intrados a unui strat din beton armat cu
plase de sarma. Camasuiala boltii se continua de obicei cu o camasuiala a zidurilor de
sustinere, pana la fundatia constructiei
Trebuie luate masurile corespunzatoare pentru a asigura conlucrarea dintre
camasuiala si bolta de zidarie. Aceasta se race prin pregatirea adecvata a suprafetei zidariei
curatarea rosturilor si eventual prevederea unor dornuri introduse in giun facute in rosturile
zidariei. Este riscam sa se faca goluri mai mari in bolta prin roaterea unor caramizi,
deoarece se poate dezechilibra bolta
Grosimea betonului dirrcamasuiala depinde de gradul dc degradare a boitii si de
tehnologia de executie Se poate aplica un simplu mortar de ciment pe o plasa OV armatura,
sau se pot aplica straturi mai trr-ase din beton, anlicaie prin roreretare
La boltile cu nsuri mari sau ^riuri in structuri, >e arhea Je regala > soit::.-. Hiuoa de
^cnsoSicar*. zi camasuire 5: 'luecset nrir. nfrun prc\i/ute" .V. ::ra:-... ' camaitiire

96

tr-

introducerea unor bare in gauri

in Franta, s-au aplicat cu succes, camasuieli cu strat de beton armat dispers, cu bucati

forate

de sarma subtire.

oblic

in

zidurile

de

sustinere, st prin continuarea altor

Camasuirea arcelor de zidarie, se face prin marirea sectiunii pe una sau mai multe

bare intr-o camasuiala a zidului,

lBturi. dupa modelul camasuirii grinzilor din beton armat.

executata
nivelul planseuiui (fig. 4.65 b). Dupa cum se vede ua fig. 4.65 a. arcele planseelor sunt

4.5.4.3 Dispunerea de tirariti

Daca deteriorarea boltilor sau arcelor sunt provocate de unele cedari ale reazemelor, o

consolidate si cu urand, amplasati din motive de gabarit mai sus decat cota nasterii.
Consolidarea boitilor Catedralei Sf. Mihail fl;n Om-Napoca, realizate in sistem frant cu

metoda eficienta de consolidare este dispunerea de tiranti care sa preia impingerile orizontale

IBcraa-sare cvadripanita ifia. 4

aparute
Tiran tii se confectioneaza din otel rotund sau profile metalice, si se ancoreaza prin
intermediul unor piese metalice. Se dispun in zona nasterii bortilor (fig. 4.64), si

Fig

Consolidarea unor arce de bolti cu tiranti din old

trebuie tensionati pentru a intra in lucru.

Prir. dispunerea tirantilor. st modifica schema statica a slrudurii. de ac;-:: trebuie fa'
i*l o analiza a btfuent. Dcestora asupra noi structuri Dir motive echilibru a fortelor si de
pastrare a simetriilor, la constructiile cu ansambluri de bolti, se dispun tiranp la. mai multe
deschideri, chiar daca boltile respective nu sunt degradate
Dupa tensionarea tirantilor, trebuie facute reparatiile locale necesare si trebuie
restabilita cormnuitatea elementelor prin injectarea fisurilor sau a golurilor existente,-precum
si a golurilor prin care sunt trecuti Urantij.
Protectia CnmpJor se face prin vopsire, prin inglobare intr-o carcasa de beton sau prin
acoperire cu alte materiale.

4.5.4.4 Folosirea unor plansee suplimentare pentru descarcarea boltilor. Se poate mari
capacitatea portanta a unui planseu vechi cu bolti, prin executarea unei dale din beton armat la
partea superioara a planseuiui (fig. 4.65). Aceasta dala,
preia o parte din incarcarile totale ale
planseuiui, restul fiind preluate de
vechiul planseu.
Ancorarea anhaturilor in zona
de reazem, se realizeaza prin

'm

^s... -

pe o anumita inaltime de la

mm

Fig. 4.65 Etecutarca unei dale din beton jannar h

prlea superioar a unm planeu ea boli, avedee a anuara; b- dcalui dc ancorare pe af_r.

(fig 4

60 -l. j-a racut pnn sustinerea isr ia cheie de o retea de grinzi

60 b>, rezemata pe cn" r.z.r ^

^ ----------------------------------s
4.6 Consolidarea constructiilor metalice

Consolidarea elementelor metalice, se poate face mai usor decat a celor din beton,
datorita proprietatilor otelului de a avea rezistenta buna atat la compresiune cat si la intindere
si posibdhaplor de.a asigura mai usor conlucrarea dintre piesele noi si cele

Problemele esentiale care trebuie rezolvate Ia alegerea solutiei de consolidare se

refera la obtinerea dupa interventie a unei stmeturi corecte, fara excentricitati si variatii bruste
de rigiditate, precum si descarcarea suficienta a elementelor care se consolideaza astfel ca
dupa adaugarea unor piese sau parti de piese noi, acestea sa fie exploatate rational. Trebuie de
asemenea sa se urmareasca asigurarea stabilitatii elementelor si structurii prin elemente de
rigidizare sau de conrravarrtuire.
Solutiile de consolidare pot fi diverse, st vor depinde de o serie de factori specifici
legati de natura"defectului, modul de alcatuire al elementului si conditiile in care va trebui
sa'se taca interventia

4.6.1 Consolidarea elementelor supuse preponderent la solicitari axiale

In cadrul structurilor metalice, sunt elemente solicitate axial, cum ar fi tirantii, barele
grinzilor cu zabrele, barele contravantuirilor sau elemente solicitate Ia forta axiala cu moment
b

incovoietor cum este cazul stalpilor. Sectiunile solicitate la intindere au nevoie in primul rand
de o arie necesara, care sa fie cat mai concentrata in jurul axei barei, in timp ce sectiunile

Fig. 4 66 Consolidarea bolti lor catedralei Sf. Mihail din CIuj-Napoca. a- planul
boltilor, b- sistemul de suspendare a boltilor.
exterioare. Prin aceasta, s-a schimbat practic schema statica a structurii, scazand.
impingerile date de bolti in contrafortii zidurilor. Aceasta retea de grinzi, constituie un
clement de rigidizare a peretilor la acest nivel, diminuand efectul impingerilor date de

Nervurile boltilor au fost refacute complet, fiind realizate acum din grinzi curbe beton
armat, captusite la partea inferioara cu nervurile initiale de piatra, asezate in cTrij inainte de

comprimate au nevoie atat de o arie necesara cat si de o rigiditate suficienta pentru a putea sasi mentina stabilitatea. Daca elementele sunt supuse si Ia moment incovoietor. sectiunea
trebuie sa aiba rigiditate dezvoltara dupa directia de actiune a acestuia
Consolidarea elementelor solicitate axial se poete face prin diverse modalitati de
interventie, unele vizand doar sectiunea, iar altele dementul in ansamblu.

4.6.1.1 inlocuirea dementelor defecte

Aceasta metoda de consolidare este radicala, p se utilizeaza cand elementul este

turnarea betonului Campurile dintre nervuri, constituind suprafete uirbe ale boltilor, au fost

puternic avariat, poate fi inlocuit, iac schita este mai economica decat dtde prin care dementul

executate din caramida.

ar ti mentinui in structura.

La prima vedere, soiutia pare a fi foarte simpla, dar in realitate apar o serie de ''Uwttii

indreapta prin incalzire locala si batere sau presare cu dispozitive speciale. Daca mcalzirea se

delicate ce trebuie rezolvate. Astfel, trebuie facuta, descarcarea completa a clementului

face pe toata sectiunea elementului, este pericol de deformare a structurii prin reducerea

utilizand sprijiniri, sau legaturi provizorii, care sa preia incarcarile si sa sigure stabilitatea

rezistentei otelului, de aceea se fac sprijiniri provizorii prin care se face si o descarcare a

structurii pe perioada operatiei de inlocuire a elementului deteriorat Veste lucrari pot fi destul

elementului. Se face de asemenea curatirea de rugina prin sablare sau alte procedee manuale,

de costisitoare, iar pentru efectuarea operatiei de descarcare .ste nevoie de aparatura speciala

se aplica straturi de protectie si abia apoi se aplica piesele noi. .

de masurare a deformatiilor sau eforturilor in vederea ..labilirii cu precizie a situatiei cand

Daca piesele noi se aseaza lipit de cele vechi, sunt cazuri cand trebuie facute unele

eforturile in element au ajuns la zero. Legatura dintre structura ce se descarca si esafodajul de

prelucrari pentru a nu ramane spatii intre ele Prin sudare, trebuie sa se inchida perfect spatiile

sustinere se face prin prese mecanice sau hidraulice, care permit un reglaj fin al solicitarilor

mici dintre pieseta sa se evite coroziunea. Daca piesele noi nu se lipesc de cele vechi, trebuie

introduse pentru descarcare.

respectate distantele minime ca sa se poata face Inrrerinerea secthnulor.

Daca

elementele

ce

trebuie

inlocuite

sustin

elemente

de

inchidere

sau

compartimentare (invelitori, pereti), inlocuirea presupune demontarea acestora, ceea ce

conduce la intreruperea sau reducerea functionarii constructiei
Noul element introdus in structura, poate fi legat cu celelalte elemente in solutia veche
sau intr-o alta solutie mai noua, dar care sa fie compatibila cu cea existenta.

Sudurile se vor executa in mai multe suaturi. dupa reguli care sa limiteze eforturile si
deformatiile remanente produse.
Piesele de completare a sectiunii vor lucra cu atat mai eficient cu cat sectiunea initiala

este descarcata mai mult de eforturile pe care le au.

Descarcarea elementului consolidat se poate tace ia primul rand de incarcarile

Din cele prezentate, rezulta ca aceasta metoda de consolidare este aplicabila la

temporare p (utfle. zapada, etc). ramanand uicarcarile permanente g din greutatea proprie

elementele care se consolideaza mai greu prin alte metode, intarirea elementului existent

a dementelor . Astral (fig. 4 68). ia un element innns xial. in fiua imtiaia i neconsobdaia k

afecteaza aspectul structurii consolidate, sau atunci cand operatiile de inlocuire nu implica

sub actiunea incarcarii Mi mente._ etbrtu! >,'., rtin

probleme tehnice deosebite iar pretul de cost este acceptabil.

sectiunii un eiort unitar de intindere a f . care depinde de ana s,5tiunii(A)t

4.6 1.2 Marirea sectiunii elementelor

Se recurge la aceasta metoda, atunci cand trebuie sa marim capacitatea portanta 3 unei
bare ori atunci cand sectiunea initiala deteriorata poate fi completata cu piese noi
Completarea sectiunilor se face cu profile metalice sau cu platbenzi, functie de forma
lor initiala si de posibilitatile tehnologice de aplicare in fig 4.67 a se prezinta solutii de marire
a sectiunii barelor intinse axial, iar in fig. 4.67 b a barelor comprimate cemric la care se cere si
o marire a rigiditatii. Marirea sectiuni: stalpilor, la care -'/tficharile sunt de compresiune cu
incovoiere, se face prin dispunerea noilor piese cat ..i.;: departe dc axa barei (fig. 4.67 c),
pentru a mari arii rigiditatea la flambaj cat si n;,mtntul capabil.
Piesele noi se aseaza astfel incat sa Au dezaxam prea mult noua sectiune iKamira
Pentru o conlucrare buna cu vechea sectiune, pieseie rari se sudeaza pe to' i-nc-rul de piesele
vechi, sau se solidarizeaza din ioc in loc. conform nomeior <k alcatuire. Prinderea pieselor nni
de cele vechi se face numai duna eteciuarea unor : .parati prevatitoare. Astfel, daca piesele
vechi au deformatii iocale. acestea w

OO

raJa

J
0
Fig. 4.67 Marirea secpunii elementelor metalice solicitate axial, a- elemente
intinse: b- clemente comprimate cemric. cleneme comprimate etamine.

h*r% omoare m panerul

1 a!

Consolidat
-Ac i i
hi

Fig. 4.68 Eforturile unitare in sectiunea unui element intins centric, inainte si
dupa consolidare prin marirea sectiunii.

Fig 4.69 Consolidarea talpii intinse a unei ferme prin marirea sectiunii.

in faza consolidata, aria sectiunii devine Ac >A, iar daca se incarca elementul cu incarcarea
totala g+p, in sectiunea veche (punctul 1) va apare o crestere a efortului unitar datorita
suplimentului de forta axiala Np , in timp ce in punctul 2 (piesa de consolidare), va apare efort
numai din incarcarea Np.
Pentru ca sectiunea sa nu cedeze, trebuie ca efortul unitar maxim sa indeplineasca
conditia ai <R, unde R este rezistenta de calcul a otelului Din aceasta conditie, reiese ca
efortul oz ce apare in piesa de consolidare este cu atat mai mare (deci piesa lucreaza mai
eficient), cu cat efortul a * din faza initiala este mai mic, adica cu cat elementul este mai

parghii si incalzire locala-a diagonalelor si montantilor deformari. A fost necesara si o

indreptare a partii deformata plastic in zona lovita, pentru a se putea aseza piesele de marire
a sectiunii. indreptarea s-a facut cu prese actionate cu surub, dupa o incalzire in zona
deformata. Consolidarea s-a realizat prin marirea sectiunii barei deteriorate cu platbenzi
sudate pe toata lungimea ei. Dupa executarea consolidarii, s-au scos reazemele intermediare
prin reducerea treptata a fortei, iar apoi s-au reparat ahe defecte locale (confrafise, pane,
etc.).

descarcat inainte de aplicarea pieselor suplimentare.Daca incarcarea permanenta are o pondere mare in incarcarea totali, in faza de
consolidare se pot demonta si unele elemente neportante in vederea descarcarii elementului la

4.6.13 Modificarea lungimii de flambaj a barelor

Verificarea unei bare comprimate se face cu relatia:

consoh'dare.
N

Descarcarea elementului se poate face si prin unele intervenfii temporare asupra

structurii. De exemplu, pentru ferma din fig. 4.69, in vederea consolidarii talpii inferioare
afectate de o lovire locala cu podul rulant, s-au irrtrodus doua reazeme intermediare provizorii
in nodurile de la talpa superioara. Aceste reazeme au fost fixate pe platforma podului rulant,
iar forta de descarcare s-a mtrodus cu prese hidraulice. A fost determinata valoarea necesari a
ridicarii punctelor de reazem intermediar astfel ca in noul sistem static obtinut, efortul in talpa
care trebuie consolidata sa fie zero.
Deoarece ferma a suferit si o deformare generala prin rotirea datorita lovirii la nivelul
talpii inferioare, mai fada s-a readus in pozitia verricala prin actionarea cu niste

in care coeficientul de flambaj g> depinde de lungimea de flambaj si de rigiditatea

barei. Prin urmare, se poate mari capacitatea portanta a barei comprimate daca se reduce
lungimea de flambaj. sectiunea ramanand neschimbata. Acest lucru se poate realiza prin
irreroducerea unor bare suplimentare :n structuri care si micsorez? lungimea oarelor ce
trebuia consolidat? ?au :a le reduca posibilitatile ce detriatcre.
in fig 4.70 suia prezentate cateva aodalitati de reducere a lungimii de anstaj la
eferni. ia contrafisele unui portal sau Ss stalpii ur.e: structuri ir* cadre.

100

X- -------------

X
y

Fig. 4.72 Amplasarea cablurilor in secuimea transversala a

barelor.

Detaliul A

Fig. 4.70 Consolidarea unor clemente comprimate prin reducerea lungimii de

flanibaj. a- ferma; b- portal dc franare; c- stalpi inalti.
4.6.1.4 Precomprimarea barelor
Prin precompriraare, se introduc eforturi suplimentare in elementele structurii, care pot
fi dirijate astfel incat sa reduca eforturile existente in barele pe care vrem sa le consolidam.
La grinzi cu zabrele, introducerea unui efort de compresiune in zona talpii-intinse prin
intermediul unor cabluri, are ca efect reducerea efortului de intindere in anumite bare (fig. 4.71
a,b,c), sau reducerea eforturilor in toate barele (fig. 4.71 d..g),

"jW^kWVl ' A/WVVVW

O

NapolL Structura bancii este in cadre metalice (fig. 4.74). care in zona centrala au

Fig. 4.73 Ancorarea cablurilor. _ Se prezinta

m.continuare modul de consolidare a stalpilor strocturii unei banci din

**ti

I
I

. +
CADMIU

Fig. 4.71 Mcdalitati de pretensionare a grinzilor cu zabrele.

ca urmare a traseului fortei de precomprimare. Dispunerea cablurilor in sectiunea barelor

CADRUL 3

I
I

' CADRU. <5

CMUM

i ------- 55 -----
J

fermei se face in diverse moduri (Bg. 4.72), ancorarea k capete EkaEda-se cu piulite filetate
sau alte aaoorajc, rezemate pe rigidizari sau placi speciale (fig 4.73)

101

Fig. 4.74 Structura metalica a unc banci din

Neapofe.

IMnM ctiuro ai

pUiW-i p um>W m
brfuq

fMMnriMM cu alM
PraoiMOruve cu hrt
grcase

modalitati de consolidare (fig. 4.75). Pentru stalpii comprimari, s-a facut o marire a sectiunii
(cazul A), dispunand cate o platbanda pe fiecare din talpile profilelor U. rezultand in final o
sectiune cfiesonata, partea metalica ramanand aparenta (fig 4.76). Pentru a mari si mai mult
capacitatea portanta a stalpului, precum si pentru a asigura protectia impotriva coroziunii.a
interiorului sectiunii, stalpii s-au umplut cu beton realizat cu ciment expansiv. Betonul a fost
turnat in stalp printr-o fanta lasata la partea superioara, iar in final, dupa astuparea acestei
fante, completarea s-a realizat cu mortar de ciment injectat sub presiune printr-un tub lateral.
Stalpii suspendari, au fost consolidati prin precomprimare conform solutiei B din fig
4.75. S-au utilizat 4 cabluri amplasate in tuburi de teava dispuse la o anumita distanta de
sectiunea metalica, fiind fixate de aceasta prin placi metalice sudate (fig 4.77). Cablurile
strabat planseele prin gauri practicate in jurul grinzilor, si sunt ancorate

Fig. 4.75 Modalitap' dc consolidare a'stalpilor

banciL
stalpii suspendati, din motive de
a se crea la parter spatiu liber
pentru o sala mare, in felul
acesta, la cadrele 3....7 . 4 si 5,
stalpii

marginali

vor

fi

comprimau, iar la cei centrali vor

fi intinsi.
Dupa

50-de

ani

de

exploatare, la unele elemente ale

structurii, care erau t acoperite de
elementele de finisaj, au aparut
reduceri aje sectiunii datorita
procesului de coroziune. Ca
urmare, s-au IBcut investigatii,
in urma carora au fost stabilite
solutii de consolidare.
La stalpii (care aveau :ecaunea alcatuita din 2 cT-f-lc Ut,
s-eu utilizat trei
Fig. 4.76 Stlp consolidat prin marina
seciunii.

102

Fig 4.77 Consolidare prin precedeul B.

Fig. 4.7S Ancorarea cablurilor ia baza.

la partea inferioara intr-o piesa metalica speciala (fig. 4.78). Tensionarea cablurilor s-a

" facui la paiiea superioara a stalpilor, cu prese hidraulice (fig. 4.79), sprijinite pe acelasi
tip de piesa metalica.

/ n /'ti a l

Co/i so //c/c /

Stalpii decalau" de la primul, nivel, au fost prccomprimap! cu" bare din otel superior
(cazul C), amplasate in interiorul sectiunii. Sectiunea alcatuita din cele doua profile U, a fost
inchisa cu platbenzi. iar interiorul a fost umplut cu beton dupa preiensionarca barei de
A

consolidare.

____ ,

te

l/z .

4.6.1.5 Transformarea sectiunii metalice in sectiune mixta otel-beton 0 metoda relativ simpla de
marire a capacitatii portante a unui stalp cu sectiune metalica este de a-1 ingloba total (fig. 4.80

b)

a), sau partial (fig. 4.80 b) intr-o sectiune noua din beton. in cazul sectiunilor chesonate,
consolidarea se poate realiza umpland golul interior cu beton (fig. 4.80 c,fig. 4.76).
o grinda cu contrari se, reducandu-se-practic deschiderea La grinda din fig. 4.81 b, prin dublarea
diagonalelor, eforturile in diagonalele initiale se injumatatesc. Daca la o grinda se introduce un
reazem intermediar (fig. 4.81 c). reducerea deschiderii are drept
precedent Grinzile cu huma plina pot fi dcatuite din profile laminate sau din table si platbenzi
asamblate cu sudura sau nituri Sectiunile sunt astfel concepuie incat sa aiba un moment de
inertie cat mai mare, la o arie redusa. Folosindu-se dememe zvelte, trebuie asigurata
stabilitatea talpii comprimate si a inimii. Pentru consolidarea crinzilor, se utilizeaza cam
aceleasi metode ca la elementele solicitate axial.
Fig. 4.80 Consolidarea stalpilor metalici cu ajutorul betonului. 8- inglobati: binglobati partial; c- umpluti cu beton.
Consolidarea se poate face pe toata inaltimea stalpului, sau numai pe o anumita
portiune a sa.
Pe langa marirea capacitatii portante, prin aceasta metoda sc poate imbunatati
rezistenui la foc a stalpilor si protectia impotriva coroziunii.
Pentru a asigura o buna conlucrare intre sectiunea de otel si cea de beton, se prevad
armaturi obisnuite suplimentare, iar in unde cazuri si unele piese suplimentare de preluare a
lunecarilor dintre cele doua materiale

4.6.1.6 Modificarea schemei statice a elementului

Prin unde modificari ale schemei statice a elementelor, se pot reduce eforturile tn
bare, astfel incat sectiunile vechi sa fie capabile sa !e preia
In fig. 4.al, se exemplifica cateva posibilitati de reducere a eforturilor axiale din

barele unor grinzi cu zabrele. Grinda simplu rezemata din fie 4.8! a se transforma inir-

Fig. 4.81 Reducerea eforturilor in bare prin modificarea schemei statice, areazem suplimentar; b- contrafise; c- bare suplimentare.
consecinta reducerea eforturilor din bare. Trebuie sa se tina seama insa ca unele bare care au
fost mtinse devin comprimate, si vor trebui sa aiba rigiditatea corespunzatoare. Prin aceasta
operatie, se reduc de asemenea eforturile din stalpii initial i.

4.6.2 Consolidarea elementelor incovoiate

Incovoierea este solicitarea specifica grinzilor. Sectiunile grinzilor pot fi cu inima

plina sau cu zabrele. Grinzile cu zabrele au barele solidtate axial si au fost traiate la punctul

*103

Pentru a impiedica voalarea inimii grinzilor, se indesesc rigidizarile

4.6.2.1

inlocuirea dementelor deteriorate

Asa cum s-a prezentat la elementele solicitate axial, inlocuirea unor elemente
deteriorate implici o serie de probleme deosebite, de aceea solutia se aplica numai in anumite

. -U-- U-------------------------------------------

situatii bine justificate tehmco-economic. De regula, grinzile sustin alte elemente secundare
pentru realizarea planseelor. Sustinerea provizorie a acestor elemente pentru a putea inlocui

grinda defecta, impune o serie de elemente suplimentare (platforme, esafodaje), de aceea,

daca se merge pe ideea inlocuirii grinzii, se demonteaza intregul planseu din zona aferenta, se
inlocuieste grinda si se refac restul elementelor. Demontarea planseuiui se face numai dupa

Fig. 4.83 Consolidarea inimii grinzilor prin dispunerea de noi rimdizari. atransversale; b- longitudinale; c- longitudinale si transversale scurte d- oblice.

luarea unor masuri de asigurare a stabilitatii structurii.

4.6.2.2

transversale sau se dispun rigidizati suplimentare in zona comprimata a inimii (fig. 4.83).

Marirea sectiunii elementelor

Prinderea pieselor noi de cele vechi se face cu sudura, cu nituri sau cu suruburi
Se recurge la aceasta solutie de consolidare cand trebuie sa marim capacitatea
portanta sau atunci cand deteriorarile permit amplasarea unor piese noi in alcatuirea sectiunii.
Daca grinda este solicitata preponderent la moment incovoietor (cazul grinzilor lungi),

pretensionate, dupa efectuarea unor operatii pregatitoare de remedieri locale si protectie

arrticoroziva.

' '

Si la elementele incovoiate este foarte important ca aplicarea pieselor noi sa se faca

completarea sectiunii se face cu platbenzi sau profile amplasate cat mai departe de axa

dupa descarcarea totala sau partiala a lor.

sectiunii (fig. 4.82 a), pentru a obtine un moment de inertie cat mai mare

Daca nu se pot elimina complet incarcarile de pe grinda, sub actiunea sarcinii g

ramasa (fig

4.84)

in sectiunea transversala sunt eforturile initiale cu valoarea maxima Cms in

punctul 1.
Dupa marirea sectiunii prin dispunerea unor platbenzi suplimentare pe talpi, se
incerca grinda cu sarcina suplimentara p. ce da momentul Mp. Acest moment, va determina
cresterea efortului maxim in sectiunea veche de Ia a/ la ai . si va produce efortul Oi in punctul
2 al

pieselor suplimentare de consolidare.

Facand aproximarea h-=h, cresterea efortului in sectiunea veche va i cu valoarea

Efortul maxim pe sectiune fiind

a\

Gj.

(in piesa vache a sectiunii), punand conditia de verificare

la rezistenta, constatam ca efortul o> poate fi cu atat mai mare. cu efortul

Oi8

este mai mic,

adica cu cat grinda a fost descarcata mai mult.

Cu cat efortul o; poate fi mai mare. cu atat incarcarea suplimentara p de pe grinda

Fig 4.82 Consolidarea grinzilor metalice prin marirea sectiunii, acrederea momentului incovoietor, b- cresterea tortei liietoarc.

consoiidaia va fi mai mare, cea consolidarea este mai eridenia

La grinzile scurte, la care prin consolidare trebuie marita capacitatea portanta la forta
taietoare, piesele de consolidare se dispun astfel incat sa marim aria sectiunii inimii (fig.
b).

Hffl

4.82

Initial

-I.

Consolidat

't

17 ' <^ti
a:^rTTgrfmjl

Ptaitxnoa
natxnAJ ce
, jepa nferocra.

__ U.
Fig. 4.84 Necesitatea descarcarii grinzilor inainte de
consolidare.

Ti

fDescarcarea elementelor se face prin inlaturarea incarcarilor temporare si a unor

elemente secundare care se pot demonta.
In practica,- acest lucru nu este posibil intotdeauna, de aceea se recurge la descarcarea
elementului prin aplicarea unor forte contrare celor pe care le preia grinda, astfel ca in
sectiunile critice efortul Oi8 sa fie cat mat mic, sau chiar de semn contrar efortului din
incarcarile curente.
In Mg. 4.85 este ilustrat un astfel de exemplu de consolidare. Faza I este cea
corespunzatoare situatiei initiale, cand grinda este incarcata cu sarcina totala g+p, care da
eforturi unitare o-, mari, ce pun in pericol rezistenta secpunii.
In faza II, se introduce la mijlocul grinzii o forta P aplicata de jos in sus cu ajutorul
unei prese asezate pe un esafodaj, forta ce da momentul de descarcare M,, de semn contrar
momentului initial.
Prin aceasta, efortul 01 scade cu diferenta Mm -M,. Daca Mr este mai mare in valoare
absoluta decat M,, efortul a-, va ajunge sa fie de compresiune.
Dupa sudarea platbenzii de completare a sectiunii (faza Il-b), in faza IU, se face
descarcarea grinzii de forta provizorie P, rezultand in sectiunea transversala efortul c mai mic
decat Oi , si un efort in piesa noua cftj*. care va fi cu atat mai mare cu cat momentul de
descarcare Mr este mai mare.
Se audeoxi pJnibanda de/niparfrnoara.

&

Potbonoo nu e*fc
r,! Incdreeta ev e/ori.

P.O
Jeotaescordprc*?. I -

~-r>. " fi '"i

jZ-,-

"mo
Se efacreora preaa.

tinsecJiuneosrmri:

l
Fig. 4.85 r^scarcarea unei grinzi prin aplicarea unei forte suplimentare
contrara incarcarilor initiale.

4.6.2.3 Folosirea pretensionarii

Prin folosirea pretensionarii. amplasand cablurile excentric fata de axa barei se
produce un moment suplimentar de semn contrar celui dat de incarcarile exterioare, astfel
incat se realizeaza o descarcare a grinzii. in felul acesta se pot reduce eforturi le unitare din
sectiunea transversala {fig. 4 86), cu valorile rr, si o v . produse de forta de precomprimsre Z si
de cresterea de efort az din cablul de pretensionare. aparura in urma incarcarii ulterioare cu
sarcina temporara p.

105

Mr
1

*P

V"V

'

Te.J l

Cablurile

sau

platbenzile

utilizate la rjrecomprimarea grinziior,

---- r^\* *

vor intra in alcatuirea sectiunii

acestora.
4.6.2.4

Transformarea

sectiunii metalice in sectiune mixta otei-beton

La multe cladiri vechi, planseele sunt realizate din grinzi metalice, intre care sunt
dispuse boltisoare de zidarie sau alte elemente de umplutura. Se poate face marirea

ri*r>V)

capacitatii portante a unui astfel de planseu, turnand o placa de beton care sa lucreze
impreuna cu grinzile metalice.

Mx(r^)

IDllliIlfiil.MtHIllHiH

Inainte de consolidare, sub actiunea unor incarcari permanarrte, solicitarile sunt preluate
numai de grinda metalica, in care apar eforturile a g (fig. 4.89). Dupa turnarea si
intarirea betonului din placa, sectiunea devine compusa, cu un moment de inertie Ic >I, iar

Fig. 4.86 Consolidarea grinzilor metalice prin precc^rrprifliare.

sub actiunea iiicarcarilor utile, rezulta eforturile unitare Cp, cu mult mai reduse decat m
cazul in care sectiunea nu ar fi consolidata. Eforturile unitare totale pe sectiune se obtin prin

Cablurile de pretensionare pot avea traseu rectilimu sau poligonal, si se pot

insumarea celor doua componente.

dispune pe inaltimea sectiunii sau iesite din gabaritul ei (fig. 4.871 Ancorarea lor se
face pe rigidizarile grinzii sau pe scaune concepute in acest scop (fig. 4.88).
Se

poate . face

Consolidat
Ffaaa beton

"

pretensionare a unei grinzi din metal

si prin fixarea la nivelul talpS
inferioare a unei platbenzi incalzite in

faltlat'

prealabil. Prin incalzire, platbanda de

con-solidare se alungeste si in aceasta
stare se sudeaza pe talpa sectiunii
existente. La racire din tendinta dc
scurtare, se introduce o forta in grinda veche, ca la o pretensionare cu
cabluri.
4

--------

st

'ar

-|-_

Fig. 4.87 Moduri de amplasare a cablurilor c?

pretensionare.

Fig. 4.89 Consolidarea unei grinzi

metalice pnn transformare in crrntia
compusa otel-beton.

Fig.
4.88
Ancorarea
pretensionare.

106

cablrilor

de

ITA

* Asigurarea conlucrarii dintre placa de beton si grinda de otel se face cu piese

suprabetonare si asigurare a legaturii dintre placa noua de beten si grinzile vechi din
metaL A'agurarea conlucrarii se face in primul caz cu conecton sub forma de dorn. iar

legatura nuntite conectori (fig. 4.90).

in cazul II cu o armare corespunzatoare in jurul talpii grinzii de otel.

4.6.2.5 Modificarea'schemei statice

Prin modificarea schemei statice a unei grinzi, se pot obtine reduceri ale solicitarilor
pentru aceeasi incarcare exterioara.
Cea mai simpla modificare a schemei statice la o grinda simplu rezemata se obtine
prin mtroducerea unui reazem intermediar. Dupa cum se vede in fig. 4.92 a.
Consoffda t

I n i i 1<>I

a)

3L
T
1

'n*

Fig. 4.90 Tipuri de

conectori
in ig. 4.91 sun! prezentate
doua cazuri de consolidare a unor plansee prin
STATIA INITIA!.*,

COHSCTJDAT

fardowgall din
PLscifinbclaa
bciun simpla
Fig 4.P2 Modificarea schemei atice a unei nrrn metalic: a- pnn rea/^ro
suprimenur r- uunsiornurc in ^nnd mcar. .- jarcdVKXr; (ic ^anuuGse: anmfom^irc in ennaa cu ifcre.'cTV8
S

Fig. 4.91 Ccosobdarea prin suprabetonare a unui planseu ca griari

metalice.

107

aceast modificare reduce de 4 ori viK-arej .-omer.tu.'ui ncovoietor oec;

aceeai seciune a

grinzii, se poate msiora de 4 ori ncrcarea ce grind Soluoa este nnn jrraar :bom ecc-oomid
cu condiia s pccta i arr.ptasat reazemul iraenned'ur

Cand spatiul permite, se poate mari capacitatea portanta a imbinarii prin introducerea
in cazul din fig. 4.92 b, grinda simplu rezemati se transforma intr-o grinda macaz,

unor suruburi suplimentare, dispuse intre cele vechi.

prin prevederea unor montanti care vor fi comprimari si a unui tirani petrecut peste acestia,

In cazul imbinarilor sudate, marirea capacitatii portante se tace prin aplicarea onor

fiind ancorati la .capatul grinzii Montantii macazulrri indeplinesc roiul unor reazeme

cordoane de sudura tioi. Daca este necesar, se introduc unele piese suplimentare de Jegarura

uitennedhtre elastice, modificand forma si valorile diagramei de rnomente incovoietoare."

(fig. 4.93X prin care sa se transmita eforturile de la un element la dtul. Nu se admite

Se poate micsora deschiderea initiala a unei grinzi prin prevederea unor contrafise

executarea unor suduri noi peste cele vechi existente.

(fig. 4.92 c). Acestea vor fi comprimate, daca sunt dispuse la partea koerioara a grinzii si sunt
sprijinite pe stalpi sau grinzile principale de pe cealalta directie, san vor fi intinse, Cand sunt

4.6.4 Consolidarea structurilor metalice

amplasate deasupra grinzilor, fiind sustinute de stalpii superiori sau montanti dispusi
De ode mai multe ori, consolidarea unei structuri metalice se realizeaza pnn

deasupra reazemelor grinziL

Daci la partea inferioara a grinzii initiale se ataseaza un sistem cu zabrele fig.

consolidarea ei emeritelor ramponerrte si a imbinarilor dintre acestea.

4.92 d), se realizeaza o grinda cu zabrele a carei talpa superioara este grinda veche, si in

Se obtin rezultate deosebite^ daca se fac interventii ce modifica schema structurii

care o sa apara acum eforturi de compresiune. Asigurarea acesteia impotriva fiambajului

Aceste interventii pot fi diverse, functie de caracteristicile fiecarei structuri. Astfel, ia un

perpendicular pe planul fermei se tace prin dementele secundare ale planseului sau prin

cadru portal,'se pot face diverse modificari a schemei statice (fig. 4.94). Se

alte legaturi.

4.6 j Consolidarea imbinarilor metalice

.Marirea

capacitatii

portante

elementelor metalice impune de multe ori si' interventii

asupra imbinarii pieselor.
La imbinarile cu nituri sau suruburi, se poate
creste capacitatea portanta mentinand numarul si
pozitia lor, dar r.:arindu-le diametrul Dupa luarea unor
masuri de asigurare a elementelor prin sprijiniri sau
legaturi provizorii se scot o parte a ruturilor sau
Fig. 4.94 Modalitati dc consolidare a unui cadru portal din mei a- starea
initiala; b- ca contrafise la iracnor. c- cu contrafise la Bpdsrr d- ca cnntraSse la
exterior, c- cu bocanc

suruburilor vechi, se mirese gaurile si se monteaza

altele noi. in acest fel, in mai multe reprize, se
inlocuiesc toate niturile sau suruburile din imbinare.
Daca este cazul, se pot schimba si unde edise, situatie
in " care nubmarea se demonteaza complet si se refece
cu noile piese.

108

pot dispune contrafise la exterior, descarcate pe fundarii tcazui b>. sau pe -nalr:
Fig. 4.93 Consolidarea u-j: mbinri
sndste. l-plasnpincntare: 3-sortul
m adncime; 3- sudori la renef.

stalpului (cazul c). ori la exterior (cazul dl in cazul e. structura devine bobinara sr.r
dispunerea unor montanti in nodui de cadru si t 'Jnor cabluri sau aram: din bare

ID fig. 4.95 se prezinta tnodui de ccosoiid-ire a unui insaiPChi dc tn:.:: .:<.

nihre. care u fost proiectie ca zrirzi rnacu 3.':s.~.*:cz icrg'ns vmi.l x
. r\

asigurata de un porta! dc franare)- Datorita unor fisuri aparute in zona de reazem a grinzilor, s-a

avea vibratii mari ce afectau

impus efectuarea und cousoUaari. Prin dispunerea unor bare.suptimentsre, sistemul initial a'fbst

exploatarea

normala.

Remedierea s-a facut prin

trarafe^mai intr-un sistem cu zabrele

dispunerea unor bare suplimentare (fig. 4.97 b), formandu-se un cadru portal rigid la nivelul
parterului.
7.00

77X1 noo

ISCOZZSO
7500

7500

Pentru acoperirea unor vestigii istorice de langa Cotnari, s-a construit o structura
suspendata din cabluri (fig. 4.98), acoperita cu o mvelftoare din tesatura de fibre de

' 7S0O

t
i

sticla cu rasini poliesterice. Sub actiunea vantului, structura avea deformarii mari din
cauza flexibilitatii sistemului de cabluri, deformatii ce au .condus la degradarea
invelitorii.

0 masura de consolidare consta in realizarea unor ferme longitudinale de cabluri

(notate cu a,b,c,d,e in fig 4.99, a caror talpa superioara este unul din cablurile existente, talpa
inferioara fiind realizata din cabluri noi, cu rol de stabilizare. intre cele doua talpi, s-au dispus,
diagonale realizate tot din cabluri. in acest "fel se obtine o mai mare rigiditaie a intregii
structuri.

7500

Fig. 4.95 Transformarea unor elanenlc macaz in sistem cu zabrele.

Fig. 4.96 ConsolidaiTa fermelor unui acoperis prin mrarirea corrrravanmirilor

intermediara. I- ferme; 2- ferme consolidate; 3,4- stalpi; 5- cai de rulare; 6- bare educate; 7bare noi
La structurile metalice, sistemul de corrtravantuiri are un rol foarte important in asigurarea
rigiditapj spatiale. Prin suplimentarea unor contravinrutri se pot distribui solicitarile de la unele
elemente mai incarcate la site demente.
* **"

Pentru hala prezentata sohemaric in fig. 4.96, s-a impus consolidarea fermelor ca
urmare a unor defecte aie sadurilor din imbinari. in Ioc sa fie consolidai* fiecare ferma prin
marirea sectiunii barelor, acest lucru s-a facut tot Ia a D-a ferma, intarindu-se in schimb
contravantuirile verticale dintre ferme, care sunt dispuse in lungul constructiei. In acest fel, cate
doua ferme care nu au fost consolidate, impreuna cu ccmtravantuirile verticale, formeaza o
retea dc grinzi, descarcata pe stalpi si pe fermele consolidate Prin aceasta solutie, s-a redus
foarte mult manopera si timpul de executie, ftdLndu-se toteTverrtij numai la 1/3 din totalul de
ferme.
La
Consolidat
InHial

etajata,

o
din

constructie
cauza

unor

obstacole, barele de Ia primul

nivel

verticale,

cc^nrevamuirii
nu

s-au

centra,

astfel

ca

realizat

sistemul

putut
nu

s-a

rigid

de

grinda cu zabrele {fig. 4.97

a).
Fig 4.97 Rigidizarca unei structuri a carei contravantuirc na a fost centrata in noduri.
208
&

Ca

urmare,

constructia

4 7 Consolidarea structurilor din lemi"

Deteriorarile ce apar la elementele structurale din lemn sunt cauzate de efectul unor
ciuperci sau insecte, de actiunea focului sau de unele sarcini accidentale.
Unele defectiuni de mica amploare pot fi remediate atunci cand sunt descoperite

ljxi

cu ocazia lucrarilor de reparatii. Deteriorarile mari ori necesitatea sporirii capacitatii portante
impun interventii mai ample, pe baza de lucrari de consolidare. Solutiile adoptate pot fi
diverse, gandite in contextul particular al fiecarui caz.

4.7.1 inlocuirea pieselor defecte

I

Atunci cand demontarea pieselor defecte ale unui dement sau a unei structuri nu pun
Fig. 4.98 Structura iniiala pentru acoperirea unor vestigii istorice la Cotnari. I - arc din evi; 2cabluri externe de stabilizare; 3- cabluri portante; 4- cabluri tensoare; 5,6,7- fundaii; 8- reea de
cabluri n fronton

probleme deosebite, consolidarea se face prin inlocuirea lor cu piese noi, de aceleasi
dimensiuni sau cu sectiuni sporite.
Pentru efectuarea mlocuirii pieselor trebuie mai intai sa se faca unele sprijiniri
provizorii care sa le preia incarcarile pe perioada demontarii si sa asigure' stabilitatea
structurii Piesele noi trebuie legate de elementele vechi fie prin detaliile initiale, fie cu detalii
noi, adaptate acestei situatii. O problema mai delicata este transferul incarcarilor dupa
montarea completa a elementului nou. Acesta se face prin scoaterea impanatilor si apoi a
sprijinirilor provizoriii In cazul fortelor mari, pentru ca transferul sa fie lent, se utilizeaza
prese hidraulice.

4.7.2 Marirea sectiunii elementelor

Reabilitarea unor demente degradate sau sporirea capacitatii portante a dtor elemente
din lemn se poate face prin completarea sectiunii lor cu parti suplimentare din lemn sau
metal Ca si la elementele din metal, este toarte important ca dementul sa fie descarcat in
momentul cortsolidarii, astfel ca partea nou introdusa sa intre in lucru cat mai repede si sa fie
exploatata rational.
Elementele nou introduse, trebuie sa fie legate (solidarizate) cu cele vechi, pentru asj transmite reciproc solicitarile si pentru a lucra unitar. Legarea se face cu buloanc. cuie.
adezivi, etc, utilizand o scrie do alte demente marunte din lemn sau merai.

Ruperea unor piese a elementelor intinse, se remediaza prin marirea' secpunii in zona
respectiva cu unele piese din lemn (fig. 4.100 a) sau din metal (fig. 4.100 b,c).

lipan* tediear/or frcaircraofe a/e saacr

comprunoft

/fa** de eaan\ acre .

- eu af<jc jr r*vn
ra'e

Fig 4.102 Consolidarea grinzilor din lemn cu platbenzi de otel si scoabe.

Marirea sectiunii grinzilor in vederea restabilirii sau a ridicarii capacitatii portante se
poate face si cu profile laminate din otei. dispuse lateral la partea inferioara, sau la partea
superioara a grinzii de lemn /fig. 4 103), functie de posOafranle de acces. Se dispun piese de
legatura metalice, prinse cu suruburi de cele doua elemente. Se va rine corn. de siabir iie
realizate pnn eiecruarea gaurilor, a tir in srrmda de

Pene n e/ora ntfde

Fig. 4.100 Eclisarca elementelor intinse din lemn. a- cu eclise din lemn;
b,c-cu cel isc din otel ti piese din lemn.
Aceasta metoda se mai numeste si eclisare, dupa denumirea pieselor utilizate pentru
transmiterea eforturilor de la o portiune la alta a piesei rupte. Eciisele sunt prinse de piesele
initiale cu suruburi sau cuie, direct sau prin intermediul altor piese. in cazul utilizarii unor
eclise metalice, se dispun sisteme de strangere cu suruburi prin care se introduc eforturi in
piesele noi astfel ca acestea sa intre in lucru tara ake masuri de descarcare completa a
elementelor.
Marirea sectiunii elementelor comprimate se face cu piese suplimentare din lemn,
dispuse functie de alcatuirea sectiunii initiale (fig. 4.1011. Piesele se prind intre ele cu
suruburi si bride metalice.

Fig. 4.10] Marirea secpunii elementelor

comprimare

Grinzile de lemn cu defectiuni in zona intinsa pot fi consolidate cu platbenzi dispuse

pe latura inferioara, care sa preia eforturile de intindere (fig. 4.102). Conlucrarea dintre
platbanda si grinda de lemn se asigura cu scoabe dispuse inclinat in zonele de capat.

111

G rin di secundari
secundari

Grind!

PARCHET FLOTANT 35 mm
PANOU AGLOMERA T 22

agggf MU PANOU AGLOMERAT TABLi

CUTAT

GRIN
ZI I

Fig. 4.103 Consolidarea grinzilor de lemn cu profile laminate de oJeL

lemn cat st in profilele metalice. Elementele metalice de intarire a sectiunii se pot amplasa pe o portiune din deschiderea
grinzii de lemn sau pe toata lungimea lor, cu detaliul corespunzator la reazem.
inainte de aplicarea profilelor metalice de consolidare, grinzile'de lemn vor fi sprijinite cu popi impanati cu pene
sau prese pentru realizarea descarcarii dementului Dupa consolidare, se scot penele sau presele, sectiunea compusa otel lemn lucrand unitar la preluarea incarcarilor.

4.7.3 Transferul incarcarilor Ia alte elemente

In unele cazuri, cano partea inferioara a planseuiui de lemn are valoare arhnecturala sau istorica, consolidarea se
realizeaza demontand pardoseala si introducand grinzi suplimentare din lemn (fig. 4.104 a) sau din metal (fig. 4.104 b).
care sa preia o parte din incarcarile planseuiui Dupa montarea acestor grinzi suplimentare, se refac straturile de pardoseala
la o coti mai ridicata fata de pardoseala initiala.
O alta solupe de consolidare a unui planseu din lemn la care nu trebuie afectata partea de tavan este prezentata in
fig. 4.105. Dupa demontarea straturilor de pardoseala.
Fig. 4.104 Consolidare prin introducerea unor grinzi suplimentare in alcatuirea planseuiui. a- urtroducerea unor grinzi
din lemn; b- mtxoducerea" unor grinzi rfin otel.
--"N.

se

dispun

grinzi

2 - metalice deasupra grin-zilor principale de lemn, iar peste acestea se pune o tabla cutata, care va fi
suportul unei plad din beton
armai. Sudand conectori pe
ialpa

superioara

metuiice.

1 >.#

se

grinzii
asigura

conlucrarea dintre aceasta si p;aca

de beton, rezultand un planseu cu
secuur.aa mi.vra ctef-beun. asezat

Fig. 4.105 Consolidarea unui pianseu din iemn prin executarea peste el a unui
planseu mixt otel-beton. 1- plasa de armii uri; 2- tabia curaa. 3- ar.ereaia; 4-.5- oeste ce! din iemn. preluandu-i cea
oina de fcmn: 6- znnda de otel
mai mare parte din incarcari

112

UOLA
IE

4.7.4 Modificarea sistemului static al elementelor sau a stracturii

Printr-o modificare adecvata a sistemului static al unor elemente sau structuri din
lemn, rezulta eforturi mai micisectiunile

Grind
btrU

in

elementelor,

obtinandu-se

marire

capacitatii por-lanfe.
Cea

mai

simpla

modificare a sistemului static al

unei

grinzi este introducerea unui

reazem

intermediar, daca acesta nu

deranjeaza

functionalitatea

constructiei.
In cazul grinzilor simple
din lemn, o interventie ce se.
face frecvent este transformarea
lor

in

grinzi

macaz,

prin

introducerea unui tirant metalic

tensionat si a unuia sau mai
multor montanti din lemn sau
metal (fig. 4.106).
in fig. 4.107. sunt

Fig. 4.106 Transformarea unor grinzi simple din

lemn in grinzi macaz.

date detalii pentru consolidarea

unei ferme din lemn cu ajutorul a doi tiranti din otel rotund tensionati, deflectati cu niste piese
metalice.
Consolidarea grinzilor de planseu a constructiet din fig. 4.108, este realizata prin
sustinerea lor la mijlocul deschiderii de sarpanta acoperisului. Sustinerea se face cu tiranti
verticali si o grinda longitudinala supUmentara. A fost facuta si o rigidizare suplimentara a
capriorilor, pentru a putea prelua aceasta forta suplimentari

113o

Fig. 4.108 Consolidarea grinzilor din lemn a planeului unui

pod.