NOTIUN1

,PSICHOLOGIE
t(1. 0 INTI6)1/0"i'll'NE 1..`, ACI'lvITATLA F11,001.1c...1
SI
0 SCIIIrCk DIN PEDAGOGIE.
,

Editia a 2-a
1111'1'1'11(7

fi

11() 11 ;

(1111)(L

I 17)11

)00110')Ip,

I(iAN POP F-LORANTIN,

pl.,&sor do
univor.,(Li liii

(iALATI
(;.

1).

Preil 4
www.dacoromanica.ro

NOTIUN1
DE

PSICHOLOGIE
"CII 0 INTRODECTIENE LA ACTIVITATEA FILOSOFICA,

F 0 SCRITri DIN PEDAGOGIE.

Editia a 2-a
lucratei din nou ; dupd ftiintele moderne.

DE

IOAN POP FLORANTIN,

profesor de fflosofie,

premiat la Ecspositiunea universall din Paris, 1889,

pentru Atli de educatiline.

GALATI
TIPOGRAFIA ION G. NERUNELI

www.dacoromanica.ro

DE ACEL./t.4 AUTOR:

Luerdri PEDAGOGWE mai, nMe:

Metodei Mud de Abecedar. Aprobat,

i pre4mi5 t.

Luerat in parte in colaborare cu profesorul 11.ceal

Stefan I.-Cerchez.
Aritmetica p. cl. I primarg. AprobatA,
Metoda .N6uei de a invta Desemnul linear, p.
cl. I si II primar. Aprobatl, si premiat.
Jocuri froebeliane pentru sc15,
familie.
Recreafiuni froebeliane, pentru sclA familie.

Aprobatl si premiata.
Greidina de copii, sau institutul froebelian, pentru inv6t1mntul secundar, si pentru grAdinile de
copii. Premiatrt.
Estetica generalei, sau filosofia frumosului. Pre-

Estetica specialei, sau artele. Premiat5.

Reforma metodului in studiu i pedagogie.

In colaborare cu d-1 profesor V. Ionescu : Usend Cetitoriu" (Abecedar mural).

In colaborare cu d-I institutor si director N. D.
Arbore :

Aritmetica p. cl. II HI si IV primare.

Premiate.

NOVELE ISTORICE :
Decebal.

Tinereta lui Stefan-cel-Mare, etc.

ROMINURI ISTORICE :
Horea.
Avram Iancu, regele Carpafilor.

www.dacoromanica.ro

PREFATA.
Drept prefat, la acstil Psichologie, s'ar

put6 considera schita, ce am publicat in anul

trecut sub titlul de Reforma metodului in
studii .?i pedagogie."*)

In acea schit, am indicat adnea i

gene-

rala necesitate a studiului vietei psihice pentru

toti cettenii; i totodat superioritatea procedrii heuristice sau inventive, cu aplicarea
seriilor complete de graduri, in cercethrile tiintifice. Am relevat tot acolo nemrginita intindere a dorneniului psichologic; i la urrn
am anuntat curnda publicatiune a lucrarii
prezente.

Planul acesteia este urmtorul :

Am incercat a schita o introducere general in chestiunile filosofice ; i anume, la inceput, am artat legea consecutiunii, sau con-

secutizatul, ca prineipiu fundamental absolu t universal.

*) Bucurelti. 7g. Haimann.

www.dacoromanica.ro

Il
Am incercat, dupa ac4sta, a cAuta, in sensul stiintelor moderne, locul omului in naturd,

precum si raportul lui ctr univers.Am atins erorile principiale geo-centrizmul" si antropo-centrizmul",dezvoltarea speciilor de or-

ganizme,faza actualei a evolutiunii sistemului nostru solar sau planetar,chestiunea despre stingerea vietei organice pmntesti,
problema ceiuteirii unei fiinte supreme,si obiectul filosofetrii sau al filosofiei in general.
Pe lAnga aceste, am atins cateva notiuni despre sistemul nervos omenesc, de asemenea
despre organele nervse ; etc.

In acelas timp am pus pe tapet chestiunea

despre esenfa fericiril, i, in consecintA,

despre mijlocul general, prin care ni-o putem
chestiunea despre starea absolut
procura,
normalet",despre metamorfozele complecsului
7)

numit individ" organic ,am considerat conditiile fizice ale vietei crierului,importanta
omului,dack el e individ", li permanent,
forma corpului omenesc,aptitudinile omului,

perfectiuneau lui ;

etc.

In cursul acestei lucrari, s'au dat multiple

impulzuri la studiul vietei mintale, sentimentale si volitive, tratandu-se si despre Umbel"
i vorbire in m6sura mult mai dezvoltata, dewww.dacoromanica.ro

III
ctt s'a facut, de erdinar, in asemenea lucrari.

La urn* am atras atentiunea asupra intinsului fenomen al alternantei.

Ca apendice, am adaus o scurta schitare

de notiuni psichologico-pcdagogice, urmata de
un rezumat al materiei, care pOte servf ca
memoriu pentru recapitulatiune i repetitie asupra punctelor principale.
Cuncluziunea acestui manual sau schira de
psichologie este indicarea campului imenz de
cercetri psichologice, cari siint de fdeut Ana,

cmpul Psichologiei din viitor.

Urmnd dupa legea universalit a consecutizmului, s'au cercetat fenomenele psihice peste
tot ca actuni, sau cursuri, iar nu ca lucruri
sau entitNi perzistente, i s'au evitat, pe at
posibil, espresiunile metaforice, cari prova
atta obscuritate in unele tratate.

Pentru a usura trecerea inainte dela schitele

ezistente, m'ana- incercat a face o punte con-

duatre la cmpurile cele n6u6 ale Psichologiei, formulnd, mai la fiecare pas, ate o

serie de chestiuni si de probleme pen-

tru observatiuni, pentru studii, i chiar espewww.dacoromanica.ro

IV

riente; in totul peste cinci bute de -hestiuni i probleme.

Parte din aceste observatiuni i esperiente

se pot face si de eAtra pers6ne singuratice ;
un consideribil contingent dinteinsele Ansii nu
se pot efectui de eatril parti
se ePrP,

*dark de acsta, material propriu, si chiar

multiple aparate speciale pentru esperipnele [siehologice.

Considerand acuma, ea scopul studiului vietei psihice este de o importantei capitala

imperisei pentru cultur i viata in general,

(asa, pentru servicitil pedagogic, judiciar, medical; nu mai putin in adminibtratie, in armata, in politieb, industrie, etc.),este evident necesitatea, ea stain!,

in spe-ial,

i,

academia() sa adopte acbta eauzA in mod

serios,
desvolte ate o seetiune" sau
ramurei psichologice i; ori, la caz, s be constitue cat mai multe sociehlti particulare fiziolo-

gico-psichologice.S'ar put ocupa pe a,iest

teren insusi societatile de medici
dezvoltate Anal cat se pte mai mult.
Pe acsta cale, e necesar, sa se formuleze
bogate chestionare" sistematic;e,

www.dacoromanica.ro

indrurneiri

amenuntite, s'i se respnds(qi in intrga so-

sA, se algft respunsurile de valke, si

sA se utflizeze in scopul respectiv, spre a concietote,

tr:bui Mt mai mult la cresterea si intinderea

psichologiei adevrate.

Pentru acest scop !Ate semi, in bun parte,

materialul din cabinetele si laboratoriile stiintifice i practice ezistente. Nu avem, deck a
le adauge ramurile speciale pentru esperientele
escluziv psichologice.

Obestionarele, observatiunile

E;i i

esperientele

nu trebue s se milrginRca numai la fpecia

omului; ele vor av a cuprinde si pe celelalte
viehti animale.
La achta ramurk de psichologie generala

pot, prin urmare, sA contribue cu folos, de

es. microbiologii, vndtorii, pescarii, agricultorii,
sportsmenii, dresorii de animale, prisacarii,

pdstorii de tte categoriile, veterinarii, etc.

In particular pentru psichologia omenscei,

va trebu WI cuprindem in Thercul observatiunilor si al esperientelor: s.'la, intrunirile, a-

dundrile, armata, mai cu sm instructia reerutilor, edintele cu diferitele dezbateri, peni-

www.dacoromanica.ro

IrI
,te iciarele, casele de seineitate, inbtitutele de orbi,

de surdo-muti, oyanotrofiile, azilurile; etc.

Se pot face importante esperiente psichologice in fabrici, in internate, in cazarme, in
ateliere, in colonii de deportatiune; etc.
Considerabil material se pte adauga in acsta direetiune prin auto-biografii, prin descrierea visurilor, si a ori-atror intmplri interesante din viat si istorie; de asemenea,
prin descrierea desteptarii succesive a copiilor
mici, incepAnd chiar dela ziva nasterii lor.

Bine inteles, acst espunere nu este, decat

punerea idealului. Pentru realizarea

lui

se cere colaborareanu a cativa psichologilti,

ci a mii de meni din tte categoriile ; si acsta in timp de mai multe zecimi de ani.
Ca studiu obligatoriu, trebue s se introducd,
Psichologia si pedagogia in seminarii, in scolile comerciale, militare, de agricultura qi de industrie ;

in cele tehnice, de tte categoriile; de asemenea,

in scolile de arts, precum conservatorie, etc. ; cu
un cuvnt, in tte scolile secundare si superire
In particular in licee e nesuficient dud re I
septmttn, si incl in un singur semestru. Treb
eel putin 'an an, si ha cate trei re pe se,
ruing,. S'ar put incepe chiar din clasa a cin

www.dacoromanica.ro

PARTEA I
Despre locul omului in Univers.

www.dacoromanica.ro

Principiul cercetrilor.
Propunndu ne, sh facem cercethri asupra
victei universale, i, in special, asupra vietei
mintale, psichice, sau consciente, a omului, tre-

bue, mainainte de tte, s ne lmurim asupra bazei, pe care sh se pta internee just
orice cercetare ; 0 mai cu deosebire, cerce thrile generale sau filosofice asupra lumii peste
tot, si asupra omului in particular.
Chestiunea eea mai fundamentala aei este
urmtrea :

ConsiderAnd lumea sau universul, adecti

totalitatea lucrurilor, ce se pot observa, ori
eel putin se pot presupune ca esistente, intelegem upr, ca nimica n'ar put esista, daca
n'ar fi, unde, in ce sh esiste; daca n'ar fi
/oc, sau spcgiu, in care sA-vi pcith av
esistenta.
Prin urmare, e evident, ca tot ce esisth,

ocupa ate o portiune din spafiu. Dach Ansa

spatiul este ocupat de atilt diferite substante,
www.dacoromanica.ro

in parte, el are si regiuni neocupate, adeca

deserte ; asanumitul vid. Acsta se peobza,

prin faptul, ea, daca vid n'ar esista, mirarea

nu &ex put efectui. Dar miscarea o vedem ;
sau, vorbind mai riguros : vedem lucrurile
miscAndu se. Prin urmare esista spatiu desert,
sau vid.
Noi putem ved lucrurile, ce ocupa o mica
portiune din spatiu ; precum peimentul nostru,
alte planete, cu lunele lor, comete, stele, etc.
Ansa mai departe, in profundimile nemarginite

ale spatiului nu putem patrunde nici cu cele

mai perfectionate instrumente telescopice; sau,
mai just vorbind, orice actiune vine de acolo,

din cauza departarii, si nu ne p6te

face nici o impresie perceptibila. Spatiul proslabeste,

priu zis nu ni-1 putem imagina, cleat feird

onice margini in t6te directiunile.
Ori cat lucrunile din spatiu fluctuza perpetuu, din un moment intr'altul, el insusi, spa-

tiul in sine, nu pte fi considerat decAt ca in

totul imobil, nesohimbator, i etern.
Daca Ansa el e invariabil, pentru acsta nu
incetza de a-si continua esistenta in mod
consecutiv ; adeca, el, care a esistat in un moment dat, continua a esista si in momentul
imediat urmator ; si asa mai departe, in seria
de momente consecutive.

Ac6sta serie neintrerupta de momente ne

www.dacoromanica.ro

face, sa ne formam idea

de time sau de

consecutiune.

Ansa nu numai spatiul, ci tte lucrurile

esistente tot in mod consecutiv isi urmza att
esistenta substaWi lor, ct si modificatiuuile
sau actiunile lor.
Trebue s adaugem aci, c, dupa descoperirile sciintelor positive, fizico-naturale, etc.,
nu numai particelele corpurilor in stare gazeiforrn sau gazs, i licida, dar i acele ale
corpurilor in stare zisa solida se afia in o
perpetuei mifcare, in neintrarupta serie de actiuni consecutive ; i tot asemenea si corpurile
mari, celeste, soli, nebulse, etc.
Prin acst descoperire se confirma si se
generalisza constatarea, ea nu numai spatiul
permanent, dar i substantele" esistente intr'insul, si cu atta mai mult Arica, neintreruptele modificatiuni, sau actiuni ale lor trebue considerate in sensul consecutiunii ; qi c.
nimic nu se pte considera ca redus la un
moment, ori la o completa fixitate far consecutiune in o serie de momente temporale.
Si, inteadevr, pe cat diferitii invtati le considera pe unele din aceste elemente ca fixe, permanente, ca pe lucruri", nu ca pe actiuni, ei reMeese, ajung la concluziuni false, ori arbitrare, la
dificultAti, i contraliceri, la puncte inexplicabile,
la probleme nerezolubile.

www.dacoromanica.ro

De ordinar, 6menii cred, ca esista un aqa

numit timp prezenta, care ar fi avnd 6recare permanentei, sau duratd" actualda .
Meditand nstt riguros, ne vom uni cu prt-

rerea unui mare cugetator, care a zie: Prezentul nu e decAt o prtet deschisei, prin care
viitorul se precipita catra trecut. A (lea in
loc de un timp propriamente prezent, permanent ca actual, nu este dect c succeclare de
momente, Ara duratd efectivei unul cte unul;
analoge cu aiazisul punct matematic, fra intindere.

Din aceste motive urmza, sa considerm

orice chestiune in general in sensul consecutiunii ; fie ea relativa la spatiu, la substantele din el, ori li la actiunile acelor substante.

Mai e de notat apoi, ca nu putem observa,

esenta substantelor, ci numai aqiunile lor; i
orice se p6te observa, se constat a prezinta o aqiune, sau, o serie de actiuni. Din
aceste cauze, de cate ori nu gandim la spatiu, ci la cele ce se petrec in el, acele tot-

deauna trebue ea le considerm numai ca

aqiuni, i serii de aqiuni. Numai astfel ne

vom pazi de a luneca in retaciri.
De esemplu, un orn e, in realitate, un curs de
actiuni; analog cu cunoscutele cursuri de apa, de
esempla riuri, etc. Numai astfel studianda-1, fula-

www.dacoromanica.ro

tem pe calea adev6rului; altfel nu. Asemenea,

viata gndirilor omenesti, a simtirilor si a vointei,

sau poste tot asazisa viat1 mintald sau sufletscei",

vi ea este un curs, sau o set* de cursuri, o serie

de actiuni; nimic cu totul fix qi permanent; asemenea cursurilor de ape, cu perpetuele lor fiuctuatiuni, necontenitele lor variatiuni.

Omul in univers.
Din diversele clase de fiinte, cu cari omul
vine in diferite raporturi, ingeneral specia onzului ii Fite face eel mai mult ru, fi cel mai
malt bine ; din achat cauet, i altele, pentru
el ac6sta specie e cea mcti importantei. Studiul
ei se impune, prin urmare, in m6sura preponderant.
Studiul omului AnA nu p6te fi just, nici
complet, dae nu-1 vom considera in seria lu-

erurilor, din care face parte,

qi

cari vin in

raport catrei el.

Il vom urmb,ri dara in legtitura i rapor-

tul lui aka lume sau chtra,

univers

neral.

www.dacoromanica.ro

in ge-

Pentru ca sA justificAm acstA procedare mai

vuternic, vom arAta mai ntAi pArerile unora din
cei mai mari cugetAtori asupra acestei chestiUni.
Iat, ce zice fisiologistul filosof Huxley, in opal
seu Locul ontului im natura", (pag. 169) :
Chestiunea supren0 pentru omeni re, problema,
care se afiA la baza tuturor celorlalte probleme,
care ne intereszA mai profund dealt oricai e altal
este, de a determina locul, pe care il ocupl omitin naturei ; a arAta in ce relatiuni st el catra totalitatea lucrurilor din lume.
Care este oriyinea
nstra ? Care este scopul i destinatiunea nstrA
LAI intrebAri, pe cari si le pune necontenit fie.
care orn.... Cei mai multi ingroziti de y reuta tile
pericolele, ce il amenintA pe acela, care cautA sl
rezolve aceste enigme, se rezignA a romn in neeunoscintA asupra lor".
Astronomul filosof C. Flammarion se esprimA

astfel, in opul seu Astronomia Popularei" :

Iatl-ne, infine, sositi la era scientifica, doritl
de atta timp de cdtrA toti amicii progresulai.

Lumea a inceput a simti, cl era nedemn de noi,

a tri in mijlocul universului, fara de a-1 cun6;te;
a inceput a intelege, cA cunostintele asupra universului siInt cele d'antai notiuni, ce trebue BA do .

bndim, dacl instructiunea nstrA are ambitiunea

de a fi seristc... Umbrele noptii dispar. Lumina se
face. Spiritele tind cAtrA adevrata stiint, stiinta
pozitivl ; cAtrA adevrata filosyie : filosofia

fica .

i apoi nu e cel putin util a ti, ce e

cest plinkt" ;

ce loc ocupAm in univers ?"

In un alt loc zice acelas autor :

Printre miriadele de stele, WI un globnpr, perdut in spatiul cel nemArginit, pintre nenum6rabile

www.dacoromanica.ro

globuri incomparabil mai mari. Pe acest neinsemnat globusor furnica la 1,450 miline demolii rezunabile",
menii... Acsta sermana omenime a
rezolvit problema de a nu trAi fericita, ci de a
suferi neintrerupt, turmentndu-se vesnic cu ambitiuni fantastice,... (5menii tot mai urmza intre
altele si cu resbiele... Cnd ei vor cundsce mai
just micimea pamentului intreg, and vor sti, cat
de neinsemnat e positiunea lui in univers, atunci
nu vor mai fi atat de retciti1 vor tri in pace
unii cu altii, i vor fi mult mai fericiti...."
Buckle, citat de Bchner, zice intr'un loc :
Istoria spiritului omenesc na pte fi intelsei deceit atunci, &Ind ii vom adaugi istoria si fenomenele universului natural".
C. Flanzmarion se esprim intr'alt loc asupra acestui punct in modul urmAtor :
Studiul, macar cat de elementar, al universului
este indispensabil pentru instructiunea generala ;"
-

si apoi zice : e lucru straniu, e de neinteles, el

locuitorii planetei nstre au putut tri pana acuma

j'eirei de a sti macar, uncle se gsesc. E de necredut, s se OM gag anca astzi nu6-zeci si n6116
de elmeni la sut, cari nu cunosc locuinta, in care
se gsesc ; cari nu stia, uncle treiesc! i cari in nici
un chip nu-si dau serial despre situatiunea ptnntului in spatiu ; cari pot ved in fiecare npte ceriul instelat desfsurandu-se deasupra capetelor
lor, fra de a fi invetat vreodat numele unei sin-

gure stele. Ei tresc ca in stare de orbie voluntara, in mijlocul unui univers maret, a crui simpl contemplatiune face, ca bucuria vietei s fie de,
zece, de o sut de ori mai mare, cleat este.......
Acest fapt este pur si simplu uimitor. Cetteni
www.dacoromanica.ro

10

ai ceriului, noi trlim strlini in patria nstral Un

om, care nu e informat despre starea pinntului,
e ca si un orb, care priveste ceriul, fr 814 vada !...
ca i un surd in mijlocul unui rnret concert!..."

Iar in alt loc inoheie astfel :

Astronomia, sau cunoscinta despre lume, .,si Psichologia, sau cunoscinta despre fiintele cugetAtre,
se unesc astlzi, pentru a stabili singura bazti, pe
,care al se ptl constitui filosofia definitiva".
Inceputul instructiunii generale trebue A, fie
cunoscintele astronomice ;..." cici
Astronomia
moderna a operat o revolutiune filosoficei in stiinta
omenescei".

....Astronomia ne pte

scelte

din unele iluzii

vulgare (in bazele qtiintelor), si a ne redica pe

adevrurilor principale."

Erori principiale.
Colosale dezastre i nenorociri au urmat, (si
ducet" i astzi !) din cliteva rgteiciri
omeneti, cum sant : lupte qi nzaceluri, rezbie,
subjugeiri, sclavaj, i altele.
tirmzei

Miline de 6meui risipesc forte i materialuri

pentru obiecte nefolositre, ba i distructive.
In vederea acestor rele incaleulabile, este
invederat, eh santem datori a ne sill sa 81)111bertim mai inainte de tte r&eicirile j erorile

cari provdi Slick acel noian de suferinte in

sinul omenirii.

www.dacoromanica.ro

11

Erorile numite geocentrixmul" 0,

antropocentriamul".
Una din erorile cele mai dezastrse a fost,
si este Anc, credinta, cA, sub o asanumit.
n

bolt cersc" sau ceriu", extranatural, 00.

natura s'ar fi intemeind pe acest pament, ca

pe un fundament universal si fix ; c ttA lames." natural s'ar fi rezumand in prnnt.
Acst r6tacire se nurnesce geocentrizmul.

0 micA parte dintre meni au recunoscut

deja, O. acsta e o erdre ; si au revenit dela
ea ; recunoscnd, cgt pamntul pluteste liber
prin spatiu, ca o neinsemnat faramktura din
univers. Am:A tot a mai remas si pn astzi
un colosal procent dintre meni adncit in
acsta erre, ps langit multe altele.
0 alt rtAcire si mai dezastrs se mntine Arica pe o scara mult mai intinsti. Acsta
este credinta O., pe acsta lume, omenimea
este o clasa de fiinte cu o natur esceptionalet ;
o clash de fiinte supreme in lumen de sub
ceriu, ca ornul este idealul fi perfeetiunea ultimet fi definitivei a fiintelor in general, dup.
care n'ar mai urma alt progres, alt dezvoltare. .
A.csta erre se numesce antropocentrizmul;
www.dacoromanica.ro

12

si se ved luneand intr'insa adeseori pn

unii din eei mai mari inv6tati.
Conseein(ele nenorocite ce decurg att din
errea geocentrizmului, at mai cu snaii din
aceea a antropocentrizmului, stint frte adnci,
frte intinse. Deci este o datorie din cele
mai imperise si mai urgente, a conlucra pentru a se libera omenirea, cu o ra, mai inainte, de insphnntM6rele suferinte si neajunsuri ocasionate dP crttra ele cum stint urnaA-

trele : rezbie intre natiuni 0 state, ucipndu-se miline si miline de meni pentru ambitie, hegemonie, posesiune, resbunare, fanatizm religios, subjugare, sclavaj, colosala indrzierea progresului spre fericire ; si multe

Sa cercetam dark si st eutAm, a ne orienta asupra adevP,ratei naturi a pamatului

a omului, in imensul concert universal, dupl
rezultatele stiintelor moderne.

DesfA5urarea problemei.
Ce e peimiintul ? Ce e otul?
Aceste stint chestiunile, ce ne interesk4
mai de aprpe.
www.dacoromanica.ro

13

Iatg., min se esprim5, asupra acestui punct ui

insemnat autor (Adolphe d'Assier, 1881. Filosofia
naturala : ceriul, pArn'entul, ornul p 58) :
SA abordAm , in fine, infricoptul senzn de
intrebare, care face obiectul acestei cArti.
Ce

este outul ? Acst intrebare, redicat anc de

cand reflecsiunea fllosofica s'a desteptat in Grecia,
n'a incetat de atunci a fi subiectul meditatiunii
tuturor cugetatorilor. A venlvi, intr'adevr, acstl
problenA nu insemnz re acsta, a redica ylul,
care ne ascunde secretul destinurilor nstre ? Ans,

cu tte perseverantele cereetari ale atator inteligente de elin, enigma lasatit de cAtr filosofia Gre-

ciei ca mostenire, nu se al ea si astazi, dacg pot

sl-mi permit a zice asa, pe punctul, unde au leisat-o fundatorii acelei scoli filosofice ?"

Fara indoiala acsth chestiune nu pare o

enigma decat intru atta, intru, cat ne Wain

dominati i retaciti priu cateva prejuditii ; de
esemplu, ca lucrurile, in general qi in particular pamntul si omul, sant cu necesitate
cum stint jar altfel n'ar put fi ; i Cate alto
asemeuea prejudi0i.
Indata ce Lis cercetam cauzele cele adevrate, cari au ocazionat formarea lucrurilor
ago/ cum le vedein, usor putem intelege

deslega enigma. Remane, se intelege, totodata, ca unde cauzele se gasese altfel cornbinate, altfel se formza acolo i lucrurile, co
depind de ele.

www.dacoromanica.ro

14

Ca sg, ne fie mai usor a ne emancipa de sub

prejudiciile relative la aceste chestiuni, sg, desvoltgm problema in cAteva intrebgri", i propuneri,
silindu-ne, a le resolv, in mod liber, sub formg
de rspunsuri" sau desleggri, opiniuni, coniecturi,
etc., dupg nature problemelor, si a puterii mistre
mintale.
De esemplu :
Ar put() esista spatial universal fArg sg esiste
inteinsul lucruri ? adecg desert sau vid peste tot ?...
Ar put esista lucrurile, un singur lucru ma-

ear, dacg n'ar fi spatiu, in care sl esiste ?...

Ar put esista spatiul, in parte ocunat,
in parte desert ?..
S'a putut intampla, ea odatg el nu fi esistat
spatiul, si apoi sg fi inceput a esista ?...
- S ne punem east/ intrebare i despre /74crurile din spatiu...
ne silim a ne imagina spatiul universal

-S

Crt nrginit sau

Sg, ne imagingm, cg spatiul nemgrginit ar fi

ocupat in intregul de cgtrg lucruri
Sg, ne silim a ne imagina, cg odatg spatiul
ar inceta de a mai esista, Antgiu in parte, apoi in

total...

Ar put omul impgrti spatiul, si a designa

pgrtile in mod durabil ?...
S'ar put m4ca spatiul ?
S'ar put schimba spatiul ?...
Spatiul e palpabil?
Ce proprietati ii putem recunste spatiului

Incetzg a esista spatiul, cnd e ocupat de

Treo substantg, ?...

Putem cugeta spatiul universal ca avnd

forma determinatg ?...

www.dacoromanica.ro

15

Ne am put imagina, ca lucrurile din lume

A fle 1) on totul incapabile de cea mai mica acti-

vitate ; 2) capabile de activitate, nsa de fapt in

totala neactiune ; 3) parte in neactiune, si parte
in actiune ; 4) tte in neintreruptA activitate.
SA no imaginAm asemenea cazuri 1) esistnd

in tot spatiul nemArginit un singur element minimal, fie acela asazisl materie, atom sau monadA
substantialA, otaterialei", fie un element sau monab. virtualci sau dinamicti, asazisil putere" . SA
urnakim in cugetare, ce consecinte ar urma in tte
aceste casuri...
Putem admite, a odatA ar put inceta activitatea lucrurilor, 1) in parte ?... 2) in total in intreg universul ?...

Putem admite, cA, ea chiar va inceta odatA

in realitate ?...
Putem admite, cA odat5 ar putt') inceta a.

esista chiar substratul activit4i, materia, sau substanta cozmicA ? 1) in parte... 2) in totul ?...
Putem admite, cl odatA ea va inceta chiar
a esista in realitate ?...
Putem admite, cA spatiul universal ar puta
inceta odatA a esista ?...
SA, facem comparatiune intre punctul matematic si intre spatial universal, desert. . SA le aducem pe aceste due obiecte de cugetare in diferite r4orturi until cu altul...
SA cugetAm, ce consecinte ar urma, cnd
ite lucrurile din spatiu ar remn etern neactive...

www.dacoromanica.ro

16

Nofiuni fundamentale din vtlinfele

astronomie, aplicate la cheIL:40e
stiunile filoscfice.
Sit vedern, ce s'a descoperit in domeniul
acestor punete prin stiintele moderne.

S'a descoperit, ck lucrurile, pe cari putem

sa le observam, n' au fost totdea una asa, cum
sllnt in actualitate. In particular, pangnt ut n'a
avut totdeauna volumul , pe care il are astazi,
nici densitatea, nici varietatea partilor sale. El
n'a continut totdeauna organizme. Aceste nu
s'au format totdeauna, pe pamnt si in pamnt. Asa, fireste, nici 6zenii n' au esistat totdeauna pe acdsta, planeta.
S'a constatat, afara de aceste, ca plantul n'a esistat totdeauna, format, si separat
de lima, de sre, si de celelalte planete, cum
esista astAzi t6te aceste izolate si depariate
ba, ea chiar tot sistemul
unele de aftele ;

solar, ell s6re, cu planete, cu luni cu tot, nu

st nici o secunda in acelas loc, ci zbra prin
spatiu ;.... infine, ca nici ceialalti sori dep4rtati, asanuuntele stele, cari se num'ra cu mili6nele, nici ele nu reman imobile ; ci ca, din
contra, in nemarginitul spatiu universal tte
luerurile, mari i mici, fara esceptie, se misca
in un neintrerupt zbor,, in directiuni diverse ;

www.dacoromanica.ro

17

in o perpetua

schimbare ;

ca un nemsurat

furnicar, ca un vtrtej neinteles de mintea orne-

nsa.
Specialistii admit, a in spatiu se afla intins un nemarginic ocean de o substanta nesimtita, un fluid imponderabil, numit eter.
In acest imens ocean innta eelelalte substante, si se configurdza, succesiv in diferite
moduri, dup cantiteitile masselor mai apropiate unele de altele, i dupa gradul i directiunile apropiarii partilor lor, dup gradurile
asanumitei atractiuni i repulziuni reciproce a
masselor ; apoi si dupa alte influente, precum
calurice, electrice, magnetice,

altele.

Din cauza unor asemenea varietati de imprejurari, unele din aceste insule si arhipelaguri de substante ajung in unele epoce la o
transformare mai mare, pe and altele se afla
Ana la un grad mai mic de formatiune. Unele
se afla abi in stare de nebulse gazeilorme,
pe cnd altele tree prin epocele de configuratiuni in forme sferice, inelare, lenticulare,
spirale, eliptice, etc. etc.
Cu timpul, massele lor se apropie unele de
altele, si ajung in stare licidei ; apoi, prin
cresterea apropiarii elementelor lor, ajung in
stari tot mai apropiate de starea numith solidei.
Acelefi substage active sau agenti pot sa
tre.a, si treo, conform variatiunii influentelor,
2

www.dacoromanica.ro

18

cand in stare gazeiforma, cnd in stare licida ; apoi, treptat, pAna la starea zisa solida ;
tot asa si in sens invers, iarasi in esacta conforrnitate cu totalul diverselor influente, ele

tree in stare licida, si in sturi gaz6se, in diferite graduri de densitate si rarefactiune

si asa mai departe.

Diferitele influente par a nu puts ajunge

la repaos ; si, din cauza acsta, transformarile se urmza, fan, limite.
Inteo epoca, luata ca initiala, diferitele
masse de substante cozmice gasindu-se in stare
gazeiforma, sau respAndite prin profundimile
spatiului, se apropie unele de altele, se atrag
reciproc, se condenszei, i, int'elnindu-se unele
cu allele se ciocnesc, se comprime i ; i atunci,
totalul ciocniturilor lor provoca intrinsele o
mipare termicei sau caloricei crescnda, sau
crgterea temperaturei bor. Ele produc in ace-

las timp fi mifcare luminsd. Cu alte cuvinte,

prin ciocnire f i fricliune, ele devin incandescente.

Astrele, adeca massele mari de substante,

in acsta perida, in care adeca produc caldun si lumina proprie, se numesc sori sau
stele.

In diferitele lor faze de stare gazeiforma,

diversele WO ale unor asemene corpuri, neavtind peste tot acelas grad de consistenta,
Did fiind distribuite eu totul uniform, ori ma.
www.dacoromanica.ro

19

car simetric, se rup cu timpul, i se despart

unele provincii din ele. Aceste, la rndul lor,
se sonfigurzti aparte se mipti, separat. la
recare distant dela massa, din care s'au
rupt Ans tot atrase" de dinsa, ca i cnd

ar fi legate de ea.
Asemene provincii cozmice se numesc planete.

Din acelqi cauze, citate aci, uneori i din

planete se rup unele prti ; i se constitue
aparte, la recare distant AnsA, atra,o de
catra planete in grad preponderant, ele se tin
in apropierea lor,

se mira dependente

de ele.
Asemene provincii ale planetelor se numesc satelitii lor, trabantii lor, sau lunele lor.
lunele, fiind mai mici, se re
cesc mai repede de citt sorii se condensza
mai curnd; devenind, treptat, in parte in

Planetele

stare licida, gi peurmh, tot treptat, in stare

tot mai solida, i mai fitrA vadith, micare a
phrfilor lor.

Faza actualci a sistemulul nostr a

solar sau planetar.
St arunam o ochire fugitiva imprejurul nostru,
ea s6 vedem, in ce fazI se glsesce coltisorul din
TJnivers, in care ne-am trezit F;i noi ca Comeni.

www.dacoromanica.ro

20

Ce e painntul? Ce e srele? Ce stint plane-

tele, luna, i stelele?.. Unde e cerul?

Rimentul din care facem parte, e o simpla plaavnd un volum de vre-o 1,000 de miliarde
chilometri cubici, cu o suprafata de 500 miline
chilometri ptrafi ;
intelegnd aci numai Ambitrele solid si licid.
El este mult mai mare, dca il intelegem intreg, adeca impreuna cu partea gazeiform, oceanul aerian de la suprafata planetei.
El zbra, rapit de o tendinta centrifuga, si de

atractiunea srelui, ea noi ca tot, ca

un fir de

praf eozmic cu nisce microbi pe dnsul ; i intr'insul, indeplinind un cerc imprejurul srelui in timpul, in care se invrteste imprejurul acsei sale de

365 de ori si ceva; ceea ce numim un an pamntesc.

Srele e un glob, in epoca de incandescenta, avnd un volum aprpe cat 1,300,000 pamnturi
impreuna. El se invrteste imprejurul acsei sale
in 25 de zile pamntesci, si zbrti, cu
ea tot,
inspre o grupa aparenta de soli sau stele, numita
constelafiunea Hercule, facnd pe an la vr'o 500
miline chilometri. Acest drum il urmam dimpreuna cu tte planetele i cu roiurile de faramaturi
planetare din imperiul srelui nostru.
La o distanta de 52 milieme chilometri de la
sre, pluteste planeta Mercur ; care e ct a 20-a
parte din pamnt. El isi indeplineste drumul su
imprejurul srelui in 88 zile pamntesci; si, dupa
constatarile mai m5ue, tot in acelas interval se invarteste odata imprejurul acsei sale. Astfel, o he-

misfera a lui Mercur e totdeauna cu fata spre

sre, avnd ziva continua; iar ceealalta, hemisfera

www.dacoromanica.ro

21

e cu fate totdeauna in ceealalta parte, avnd continua npte.

Inteo distanta aprocsirriativ de 80 miline chi-

lometri de la sre, circula imprejurul lui in 225

zile parnnte;iti, planeta Venus, sau Vinerea, (lucfeirul", uneori de sera, alte ori de diminta). A.
csta planeta are marimea aprpe cat a pam6ntului nostru. Relativ la rotatiunea planetei Venus
imprejurul acsei sale, s'a constatat, ca ea se afle
in acele0 conditiuni, ca i planeta Mercur. Actualmente (August, 1890) planeta Venus e lucfer
de sra.
In privinta distantei de la sre, urmza, dupe
Venus, pamntul no9tru, care se afla aprocsimativ
la 150 miline chilometri de la sre.
La distanta de aprocsimativ 288 miline ehilometri de la sre se afle planeta Mars, sau Marte,

facnd cercul seu in un an 0 322 zile pame'ntesci. El are doug mici lune sau sateliti, cari se

invxtese imprejurul lui in tot zborul seu, precum

luna sau satelitul nostru se invrtqte imprejurul

pamntului. Actualmente planeta Marte straluceste

sera pe partea de la sud a cerului, aratind o lumina ro0etica.

Planeta cea mai mare din sistem' ul nostru solar

sau planetar, Jupiter sau Joe, mai bine de 1,000

de ori ca't pmntul, i0 face sborul imprejurul srelui, aprpe in 12 ani pamntesci, in departare
api oximativ de 700 miline chilometri de la sre.
El numera 10,455 de zile d'ale lui in un an de
ai sei. Acsta planeta are patru lune, cari circula
imprejurul ei. Actualmente, planeta Jupiter resell)
sra, 0 straluce0e mai tta nptea pe partea de
sud a cerului cu o forte lumina alba.

www.dacoromanica.ro

22

Mai departe, la 1,038 chilometri de la sre, pluteste imprejurul lui, in 29 de ani pamntesti, planeta Saturn, avand rnarimea cat vr'o 800 de piamnturi. El are opt lune formate deja sferic, tz,ii 2
brie de corpuscule mrunte, aprpe gazeiforme
Saturn numra 25,217 zile intr'un an d'ai lui.
Planeta Uranus, cat 69 de pamnturi, inta imprejurul srelui, la distanta de 2,700 chilometri,
in 84 ani pamntesti, impreuna cu cele patru lune
ale sale.
Cea mai departata planeta cunoscuta, numita
Neptun, cat vro 80 de pamnturi, isi face imensul su

drum imprejurul srelui la distanta de 4.600 miline chilometri, o data in 165 de ani pamntesti
Si acsta planeta are un satelit
Mara de aceste opt planete mai mari, s'au mai
descoperit, intre Marte si Jupiter, la 300 alte planete mai rnici, cum si intregi roiuri de fdramaturi
planetare, din cari cad pe pamnt mai multe miliarde pe fie-care an.
Pe sre, npte nu este ; ci ziul continua, ; iar
pe Neptun, de e zilele stint mai slab luminate,
de cat pe pamant ; si noptile sant mult mai intunecse, de cat noptile nstre.
Chiar pe pamnt, zilele si noptile nu stint pe
tte partile tot asa, cum siInt pe la noi, qi in ge-

neral pe zonele temperate si pe cea calda. Pe la

amandoi polii ziva durza ease luni, si nptea tot
sase luni ; asa, ca pe ambele regiuni polare nu se
vd de cat o zi si o npte pe an Pe la ecuator
e tot-d'a-una vara, iar pe la poli tot-d'a-una iarna.
Srele eel mai apropiat de srele nostru, stua
numita Alfa din constelatiunea Centaur, se al la
o distanta de 40.000 de miliarde kilometri. Misca-

www.dacoromanica.ro

23

rea luminsa (care se propagg la 300,000 de chilometri pe secunda), nu ne soseste de la Alfa din
Centaur, de cat in patru ani ptimntesti.
De la srele enorm numit stua polara (din Ursa

mica)", lumina ne soseste abia in 42 de ani ; find

distanta de 400,000 de miliarde chilometri.
Fiind-ca, luna se invitteste abia o data imprejurul acsei sale, in timp ce isi face drumul imprejurul pgmntului, de aceea, pe fie-care punct
al ei e ziug, aprpe 15 zile pgmantesti, si alte 15
zile e npte. Astfel, pe lung stint numai cate 12
zile si 12 nopti in fie-care interval de un an.

De pe lung, pamatul se vede cam asa, cum

se vede luna de pe pilm'ent ; numai cat de vro 14

ori mai mare, F,3i de colre albastrie, din cauza aerului pgmntesc.
Cum vedem noi fazele lunei, tot asa s'ar vedii

de pe lung si pgmAntul, adicg cu fazele lui.

In imperiul fieearui s6re, inspulzul de viapi,

adecA de mipare i simtire, in tte sensurile,
vine dela el, dela acel sre. FAra asemene
impulz, spatiul este, pentru noi, intunecos qi
glacial ; o continua apte neinchipuit de ger6sA.

Dissipndu-se qi stingndu-se iniscarea lu-

minsA, calorica, etc. a unui Ore, in imperiul lui miparea viatalA se reduce.
Astronomii au constatat, ett in spatiul nemArginit se petrece un imenz zbor complicat
de sori sau stele, planete, comete, luni, frmaturi stelare si nebulse confuze, de principii dinamice, etc. etc.

www.dacoromanica.ro

24

In acest neinchipuit furnicar, in acstii nem6suratil viltre, pintre nenumrabili Boni, etc.,

dela o distanta mica incepAnd, nici nu se mai

pot ved planetele ; si cu atta mai putin
lunile.

Una din aceste planete, neobservate in marele virtej universal, este planeta numit de
noi peiment. lit5u6, microbilor formati pe dinsul, sau mai bine, inteinsul *), nise pare
mare si insemnat , el Ansa e asa de mic, ca
deja de pela marginile sistemului nostru planetar, nici nu se mai vede ; e perdut si uitat
in vzduhurile eteriane, printre nem6suratele
imperil ceresti, a caror totalitate in general e

o adtmca npte", siimAnata Mae rar cu lumini si licitriri stelare.

Daca sorii ar av natura de a se mantin

in perpetuitate in curs de incandesce*, ei
ar lumina si incalzi in perpetuitate. Insa in
*) Marele oce in de aer sau oceanul atmosferic, care imbrad. stimburele Rolid si licid al pamntului, face parte

esentiala din totalitatea acesti.i astru, prin faptul, cii aerul,

in general, e d , aceeat origine ; ba, ca massii gazeiformg,
are constitutia mai originalti chiar, deck pirtile devenite
licide si solide
Din cauza acsta, adevcrata suprafata a pamCmtului este
suprafata sferei aeriane, cam la o distanta de vro ateva
sute de chilometri mai sus, sau mai bine zicttnd, mai inafart de suprafata siimburelui licid i solid.
Astfel apoi, precum zicem. cit diferite vietiiti triiesc pe
fundul mArilor, tot asa vom sti, ea, riguros vorbind, eanenii
si alte vietAti, trAese in pamnt, intelegiind, cii in fundui
oceanului aerian sau atmosferic.

www.dacoromanica.ro

25

realitate se intemplA contrarul ; adecA sorii,

cu dinii corpurile dependente de ei, se recesc, treptat, si se sting cu timpul. Din acestrt cauet, miscarea vital sau viata din

imperiul lor se stinge cu timpul treptat, in

interval de mili6ne de ani. Asa se va intampla, intre altele i cu viata, care e in curs
actualminte pe pament, sau in pmnt.

Stingerea vietei pamntului.

Viafa actuala de pe pimnt se pte stinge
mai curnd ; de esemplu prin ciocnirea

miintului ea un alt astru prin ceildurei, apropindu-se de sre cu repeziciune,

ceqind
pe el ; apoi prin explosie. Tot asa, viata pamnt4scA, se pte stinge prin apropierea vreunui astru, care ar opri pmentul din calea
lui, si prin acsta ar put face se se aprindei
arda. S'ar put intmpla, ca pmentul
se se departeze de sre ; si atunci totul de pe

el ar put

Afara de aceste, nu e

neimaginabil, c, pte se vinit de la sre o

ori de alt natun, un trAsnet, ori alt Mile* distruetiver.

formidabil loviturei, electricei,

Apoi, 80 'mite opera in sre o eruptiune mare,

www.dacoromanica.ro

26

prin care s'ar put azvirli pe 'Ambit enorme

mase de corpuri, ca niqte intregi astre , iar
aceste, ciocnindu-se on el l'ar puts sfeirdina,
ori incendia. In fine, pAmntul se pte altera
in mod radical i prin alte intAmplAri.
SA ne intrebhm acuma, dac mrtea va fi
eternA.

Niei de cum. DacA lumea ar fi de naturA

a se put incuiba mrtea intrinsa, irevocabil,
avea pentru acesta timp mai mult de cat suficient, in trecutul cel infinit. Ea insA e de
naturA, cA, prin cioenire qi prin alte intmplarl pte, astrele iarAli se pot preface in
nebulse, din cari se formzA din nou sori,
apoi planete, etc., qi din aceste se retnoeqte

viata, analga en cea actual.

AcstA schimbare qi trecere de la viatA la
mrte, gi de la mrte iar4i la viatA se urmSzA,
cu WM probabilitatea, inainte, la nesfArit.
Mrtea universalA nu pte domina in etern.

Care e starea norma1Ut sau

preferabil ?
In vederea acestei perpetue transformAri,
ni se deltdptA intrebarea, eA re care e sta-

www.dacoromanica.ro

27

rea normalit, ori definitivei a lucrurilor, re

cursul de viatd, ori starea mortalei ?"

Definitiva e numai perpetua trans. ormatiune.
Dar care stare e preferabile ? Acsta atrn6,
dela subiectul, catra care se raprta lucrul

din chestiune. In particular omul in cele mai

multe cazuri prefer cursul vietei sale ; se intmpla Ansa cazuri, cnd el prefer mrtea
la caz, si-o da chiar singur.
Dar re elementele singuratice ale lucruribor, un atom, o monada, etc., ce stare am putd
presupune, c ar prefera ? 6re starea organizata, vitala, ori starea neorganizata, izolata,
lib

anul fuge de starea legata, captiva, nelibera ; si prefera a remn liber. Dupa acsta
ni s'ar put phr, c orice elemente de lucruri ar prefera a esista izolate, nelegate, necaptivate libere.

Dupa natura lor MIA ele par a nu put

remn cu totul libere ; cad in tte lucrurile
in general se constata o tendinta spre apropiere unele de altele, pan la o 6recare
si in acelas timp si o tendintei spre inasa numita atractiune" i redepartare,
pulsiune" ; in scurt, necesitatea sau legea gravitatiunii universale.

www.dacoromanica.ro

28

Legi naturale.
170And aceste fenomene, apropierea si indepartarea lucrurilor unele dP altele, admitem,

ch. imediata calla, a lor ar fi o atractiune"

si repulziune"; iar acstti imprejurare ne face
sit zicem, ca. motorul, agentul, sau cauza apropiarii sau atractiunii ar fi o misteridsh asa

numita putere" sau aptitudine atraotivk iar

motorul, agentul sau cauza repulziunn ar fi
o misteris putere repulzivk sau tendinta de
repulziune.

Atractiunea, sau apropierea, coheziunea si

combinatiunea nu se produc totdeauna In mod
uniform intre oricari grupe si elemente de lucruri ; unele elemente si grupe par a se prefera ; ele par a fi animate, in anume con-

dit;iuni, de o tendintA omogenk armoniatre,

tendinta de a se grupa si combina impreun4 ;
manifestnd crttr alte grupe tendinta de repulziune, ori cel putin indiferenta.
Prin acest fenomen particular, numit in general afinitate, se prov6cA difenitele grupri
de elemente, in diferite sensuri, in diferite
forme.

Unele elemente si grupe de lucruri active

www.dacoromanica.ro

29

sau agenti lucrza mai constant in unele for me si sensuri, iar altele in alte forme.
Cauzele generale ale acestor secvente sau
urmri constante le numim legi naturule. Specii de fenonzene.

Fenomenele mai elementare i principale

observate de chtrh 45meni stint urmrdrele :
apropiere, indepartare, miscare mecaniA mi;care
luciferei sau lunzinsit, calorica, electric, magneapoi: contractiune i contrarul seu, dila
tica
tatiune, coheziune, combinatiune, absorptiune, asinzilatiune, desasimilatiune, decompositiune,.... apoi mai complicate sau derivate : iritabilitate,
reactiune, organizatiune i dezorganizatiune,in
fine, sensatiune, simtire, cugetari, tendintei sau
nefzuint constiutei , vointei, etc.

Diferentiarea speciilor.
In virtutea legilor naturale dominante, se
inttnpla, ea unele portiuni de substante se
constitue uneori in forma de germini de corpuri iritabile i reagente, cari se transtormzit
iji celule, unitati sau fiinte cu capacitate si
aparate de nutritinne, de asimilatiuue si desawww.dacoromanica.ro

30

similatiune, si astfel de crestere .regulatA ; apoi

cu aparate de respiratiune, circulatiune, etc.

A semene organizme se numesc plante sau
vegetale ; si se deosebesc pe panint la mii
de specii.
Realizndu-se, cu timpul, treptat, diferite
conditiuni naturale, se constitue, dela celule,
organizme tot mai complecse, la cari, afar&
de aparatele vegetative, se mai desv(51t4 treptat, aparate de loconzotiune si de simlire, de
cugetare si voint4, si alte fenomene fisiologico-psichice ;

sau, cu un cuvnt, aparate de

relatiune sau de animatiune.

Asemene fiinte organice cu viat4 distinctl
se zic, pe trpta incept6re, protozoare ; apoi,
pe treptele mai desvoltate si mai complecse,
animale de diferite specii.
Pe piimlint s'au deosebit la mii de asemenea specii.

Ark plantele si animalele formate in mod

distinct, ct si fiintele pe treptele de transitiune dela corpurile brute, neorganice, la plante,

cresc si tresc ca atari numai pan la o limild ; iar dela acsta se opresc au cresterea,
apoi, se desorganisz4 ; si reapar iarAsi elementele, din
constituit.

a caror asociatiune s'au fost

Acelesi elemente pot srt intre, cu timpul,

in m5ue combin4iuni, si s4 constitue astfel,
www.dacoromanica.ro

31

succesiv, diferite fiinte, cand neorganice, cnd

iarsi organice, bra limite.

listfel s'au format, cu tt4 probabilitatea,
dela simple celule, in miline de ani Oinktesti, protozoare, etc., panA, la vertebrate ; si
acsta, bine inteles, nu numai pe pmnt, sau
mai bine zis, din substanOle constitutive ale
pmntului, dar si din substanOle celorlalte
planete, duph gradurile de aldurh, de atiactiune, si altele.
Intre cele mai complecs desvoltate astazi
pe pAmnt sAnt moniferele. Din ele, dupit
desvoltarea aparatului innervator sau a sistemului nervos, tii in particular a crierului, este
grupa menilor, genul omenesc, sau specia omu
/ui; in neinsemnatul nume'r de vro 1,450
miline de indiviqi.
menii Out interiori altor specii in privinta unor proprietti speciale ; nsA ei sh.nt
mult superiori prin inteligenX, din cauza multi-

plei desvoltAri a crierului lor, care este in m6surti, cu totul preponderanta, dirigentul viqei.

Metamorfozele complecsului
numit individ.
Prin resultatele geologiei, si a altor ramuri ale
stiintei, s'a format convictiunea, c in cursul timwww.dacoromanica.ro

32

purilor, cte o parte din clasele inferire de ani-

male s'a desvoltat in mod particular, in grad mai

inalt; si urmndu-se tot astfel, s'a desvoltat, trep-

tat, succesiv, o insemnatA scarei de specii" animate.

e de notat, c constitutia initial& a tiecArui iiidivid, chiar i din speciile cele mai superire,

smng mai nti cu constitutia tot initial a in-

dividului din specii inferire ; dupa acsta animalul

desvoltndu-se, smng cu specia imediat superir;

si tot astfel, el, in epoca sa embronar percurge

in mod individual, o serie de metamorfoze, semit-

nnd succesiv cu specii intermediare ; pnI ce

ajunge de se configurzA i constitue complet in
specia pArintilor sei.

Pe cnd seria de specii strbune s'a desvoltat

diferitele aparate in mod treptat, in epoce mari,
prin uzul necontenit,
individului i-se formza
asemene aparate, tot treptat,
cu repejune, in timput formatiunii sale ca individ.
Ca alto cuvinte individul nou, prin metamorfozele sale, repetz, intr'un timp scurt, fazele indelungate de metamorfoze, pe cari le a percurs sue-

cesiv specia phintilor sei in epoce indelungate.

A p aratul innervator.
Pe OM scara formatiunilor de specii animale, ea aparat simtitor, nervos bau innervator, dela cele mai inferire palm la cele
mai superire din cele ce cundtem, pAna la
bimane sau meni, aparatul inner valor este
singurul, sau cel putin principalul organ de
www.dacoromanica.ro

33

sinitire, de Ore i mizuin(ei constiut. T6te

celelalte aparate ii servesc in definitiv lui, i
in particular crierului. El singur simte inteun
mod mai invederat ; el are diterite interese ale
sale, de cari celelalte aparate si parti corporale nici nu par a visa macar ; si de aceea
tte, cte se petrec in cursul vital al cornplecsului numit animal in general, (inclusiv
omul), t6te ajung la rezultate siratite, cunoscute, in aparatul innervator, si mai cu
deosebire in crier; care

aptitudinea de a

pare a av singur

sin*, de a sti, si de a

dispune.

El pe tte celelalte aparate le tratza ca

aservite lui , se ingrijeste Ans si de ele, pent ru ca deteriorarea si inconvenientele ce la
lovesc pe ele, tot numai el le simte. Ac6sta
o face el ca pria un agent concentrator, unitar. Acest ipotetic agent se numeste de ordinar suflet sau spirit. Substratul lui nemijlocit
pare a fi pAtura superi6ra a crierului. Eset4a
Ansa sau fiinta proprie a asa zisului sufiet nu
este Mica esplicata *).
*) Pe cdt de noesplicath este esents." asanumitului suflet
Pau spirit, tot atilt de neesplicatit este pretinsa esentti sau
asanumita putere de atractiune, puterea de repulziune ; cum
si multe alte cauze, cari prov6ca activitate ; de es. puterea" de transformare a elementelor brute in germine de organizme ; de asemenea puterea" de dilatare prin influenta
calorich, puterea do luminl, electricitatea, magnetizmul, etc.
La t6te aceste specii de fenomene, nu e vdditd, cleat
snifcarea..
3

www.dacoromanica.ro

34

Deja in primele septamni ale formatiunii

mului, inceputul sistemului seu nervos se determina si se constitue treptat cu deplina claritate in tte !ALIN sale principale.
In decursul acestui interval i se eonstituo
si desvlt4 diferite aparate, din cari unele ii
servese deja in aasta epoch.

Conditiile neeesare pentru

viafa erierului.
Yiata individului omenesc e o complicat&

serie de fenomene: Din tte elementele ei,

erierul, cu preponderanta lui simOre, pte
fi considerat ea scop pentru individul respeetiv ; si t6te celelalte organe si aparate se pot

considera mai mult uumai ea mijlce ; dela

concursul lor Ans atArnh in mod strict simtirea agentului activ din crier ; fie esenta acestui agent de orice natura ar fi, si oricum
s'ar numi, (spirit, suilet, ori monada conscienttt ; monada sirntitre, ori eelula centralii li
simtitre , molecula sinititre, ori atom simtitor sau eonscient, etc).
Conditia caloricii, termisA, sau de tempera-

tura pentru viata erierului este, ea li pentru

www.dacoromanica.ro

viata corpului omenesc in general, 370 centigrade temperatur internei, att in un mediu
cald, cat si in unul rece. Acsta conditie e
atAt de imperish, c indat ce temperatura
lui interna se urcA ori se soolAr eu 7-8
grade, copilul incetza a trl. Mntinndu-ose
ansh la acstk temperatur, cursul lui vital
urmza inainte.
Indat drip nactere, daa, aparatul respira-

tor n'ar functiona, ori n'ar av aer de respirat, aparatul innervator sau sistemul nervos
nu s'ar put continua cursul vital ; si din cauza

acsta, copilul ar inceta imediat de a trai.

Data Auk din acele momente, aparatul respirator incepe a functiona, ci astfel aparatul sim-

titor se afla in o stare, care serveste la conservarea cornplecsitatii sale ca individ oinecopilul isi continua cursul vital, si se
desvlta.

In caz, cnd omului i ar lipst dela serviciu

sele craniului, crierul s'ar put distruge prin
lovituri etc, ; avndu-le Ansit, el e protejat
prin ele i conservat.
Wert un timp nu i ar veni crierului demente nutritive, cu cari sh i repare necontenitele desintegraliuni, sit se re integreze, viata
lui s'ar stinge ; venindu-i nsk prin sange, aBemene elemente, dela organele alimentare, el
www.dacoromanica.ro

36

si le asimilza necontenit, le incorporSz in

sine, si astfel isi restaurza tesaturile si energia.
Daca s'ar Antmpla sa nu i villa crierului
&Inge arterial, functiunea lui s'ar stinge ; el

ar muri imediat. Pe cat Ansa aparatul circulator ii aduce necontenit asemene sAnge, el
isi mantine temperatura necesara, si, in aceIasi timp, se nutreste ; se re-integrza. Astfel
iqi continua cursul vital neimpedecat.
Presupunnd acuma, in special, ca vrodata
papilele limbei, ori membrana, care imbraca
pe dinauntru paretii cavithtilor nasale, s'ar atrofia cum va, ori s'ar vatama in mice chip,
in asemene caz, agentul cerebral al individului nu s'ar puts ajuta la distingerea gustului
material ; tot asemene i s'ar intmpla si in privinta mirosului.
Cui ii stint vatmate aparatele auzului, ori

acele ale azului, acela nu se 'Ate orienta in

privinta sunetelor, ori, dupa caz, in privinta
lumii vizibile.

Omul surd dela nastere, neputnd aud, nu

OW inv'eta a vorb bine, a canta, etc.
Cel fait, -brate nu p6te lucra, dect cu gura
si cu picirele *).
Lipsindu-i cuiva, dela nastere, aptitudinea
de a ved fi audi, adeca fiind orb si surd,
*) Aimee Rapin, nitscutif f6r1 brate, e eminentlt desenatire, in Paris, lucriind cu piciorul drept, ca ifi altii ou mana.

www.dacoromanica.ro

37

until ca acela remne i mut. El nu se 'Ate

orienta, deal prin pipait, miros, miscare si

simtirea generala *).

Fiind cineva lipsit, in un moment dat, de

stomac, ori de inima, simtirea i-se impedeca
si chiar firul vietei de om i se curma.
Infine, daca vrodata, din contra, unei persne omeneti i-ar lipsi crierul, atunci, tara
indoiala, inzadar ar esista intreg complecsul
compus din celelalte organe. Un asemene complecs n'ar put simti, nici cugeta, nici voi in
modul uzitat la om. El, pur si simplu, n'ar
fi om ; ci un conglomerat indiferent de aneese,
fara constiinta unitara.
In resumat, conditiile prineipale pentru cursul de viata omensca a crierului, sant urmatrele : temperaturei interna de + 370 centigrade, respiratiunea de aer curat, circulatiunea
sang elui, aparatele alimentare, tesaturile nirv(5e ; etc.

SA ne punem aci cteva intrebri speci4le asupra naturel pamntului i a omalui ; de esemplu :

Daca dela sre n'ar veni la pamnt cantitatea

i gradul de micare termica sau caloria, i lucifer sau lumins, care ii vine, ci ar veni mai
mu/0 ori mai putinei,

daca massa peitnentului, i,

*) Laura Bridgman, (in America), rbei i surdo-mutei

e profesora,

la suAlo-muti, bine inteles.

www.dacoromanica.ro

38

prin urmare, si atractiunea" lui, ar fi alta, dead

aceea ce este,

mai mare, ori mai micA,

cnd
ale
ne intrebAm : pot fi organizmele,

srele si pmntul vor ajunge in alte

epoce

evolutiilor lor,
ineluziv menii, yi atunci tot asa, cum stint astAzi,
in conditiile actuale ?...

Dux& odatl s'ar apropia de ptura superficial&

a pmntului alte specii de agenti, decht aceia, pe
cari ii contine, cu alto proprietAti, yi s'ar amesteca,

si ehiar combina cu substantele afltre pe IAmint,

re si atunci, menii, si tte organizmele
planetei, s'ar put forma tot aya, eum se formz1
astzi ?...

Evident, di nu ; aci atunei s'ar forma in esact

eonformitate cu totalul conditiilor din acea situatiune.

In particular, duel ar vent asupra plinntului

o miscare calorifidi frte mare, el, eu tte elementele sale organice si neorganice, s'ar dilata, ei, la.

caz, ehiar ar arde. Dacl, din contra, nu i-ar vent

miyeare calorificA, total s'ar condensa ; ei actuala

miscare vital& s'ar reduce.
Daca pmntul ar ezereita o atraqiune mai mare,

dead esercit& actualminte, translatiunea pe suprafata lui ar fi mult mai grea ; ei din cauza acsta,
organiamele, tte, ar lua .alta fat, dect cea de
azi. Iar dacit dincontra, el ar esercita o atractiune
mai mica, translatiunea ar fi mai usrei, gi tte orga-

nizmele s'ar abate in sensul contrar.

www.dacoromanica.ro

39

Importanta omului.
Ce importanfd are ornul in univers ?

Peutru univers in general, importa4a omuui

zero. Chiar pentru piment, el,
cel mai complecs organizin al acestui astru,

are importanta nu departe de zero. E probabil, ch parnntul ca astru, in totalitatea lui,

sau in unitatea lui, nu se resimte de omenime in un grad considerabil.
Dar pentru organizmele, pe cari omul le
distruge? Pentru aceste, omenimea e o clash
de ucigqi.
mai
Pentru om, el are cea mai mare
multipla importanta ; din cauza, e, precuin
s'a mai zis, el ii 'Hite face si reu gi bine
considerabil.

Chnd o parte din omenime dispare din viap,

prin orice m6rte, o parte din ea, un numr

din cei remagi vii, plange. Presupunnd Ansk,
odath s'ar intmpla sa dispara intrga omesk ne intrebam, cine ar plnge pennire,

tru acsta, afarh de nobila rash a chnilor

altor animale domestice ?
de jubilat Ans,
ar av motiv sit jubileze speciile, cari deordinar stInt victirnele omenimii.
C. Vogt zice in opul seu :

LecEiuni asupra omu-

lui": De sigur, nu ezist un obiect de cercatitriv

www.dacoromanica.ro

40

de observatiuni sau de studiu, care st ofere mat

mult interes, dect insusi omul. Ori('are ar fi natura studiilor nstre, noi considerm cunoscinta

omulu drept baza, dela care trebue s pledm;

drept msura, la care trebue s raportrn tte fenoInenele, pe cari le observrn in natur".
Putem sa adaugern aci, c acsta o facem, intre
altele si din motivul general, ca si noi facem parte
din acea clas; si e natural, ca fiinta nstrii sne
intereseze inainte de tte.

Sa repetam dara intrebarea :

Ce este onata ?
Unii, din cei mai mari inv6tati chiar, tot
mai luneca nca uneori i intrebuintzo unele
espresiuni, din cari se vede, c dinsii ar considera pe orn drept suprema i cea mai perfecta trptA a creatiunii ; c omul ar fi destinat a esista in etern ; cA, el ar fi ca ceva unic
in natura un incoronament al creatiunii.

Voind a ne orienta cu totul just asupra

pozitiunii genului omenesc in sirul sau pe scara
flintelor eunoscute in general, BA arunctim o
privire asupra acelui Bir, asupra acelei sari
de diferite trepte.
Iata acel tablou, acea serie sau scan de
fiinte :

1) Atom,

2) moleculei, ca asociatie corn-

binata din atomi,

apoi, asociatiuni tot mai
3) celulei,
complecse din cele mai simple :
4) organ,
plant,
5) organizm,
www.dacoromanica.ro

41

7) animal, 8) OM,

9) omenire,... 10) pd12) sistent planetar sau

solar,
13) nebulsd de sisteme solare, 14)
nour de nebuldse,
15) arhipelay de nouri
siderali,
16) ocean de arhipelaguri siderale,
mnt,

11) sre,

17) univers de oceane siderale,

18) com-

pkcs indeflnit de universuri,... 19) nemrgi-

nita naturei, conOnnd in sine totalitatea

necuprinsului imperiu al lumii indefinite
Asttel, nu putem sA nu ne unim cu Bdcliner,
and zice, cA omul e o parceld, adeco o mica
si neinsemnatA parte integrantA a marelui tot
al naturei".
Cum am puts dar admite, cA in acest
imenz si neinchiput univers general, mica trptei
intermediarei, reprezintatA prin clasa de 1,450
mili6ne de
microbi ai firului de praf cozmia
numit pAmnt, ca ea ar fi trpta cea mai principald, cea mai insemnatA si mai supremA, din
lume ?!

Nicidecum, o asemenea Were nu se p6te

sustin. Dincontra, omenimea n'are imp ortanta
esceptionala si suprema, cleat pentru ea insari ; pentru meni.
SA cercetAm darA aastA omenime ceva mai
de aprpe.

SA ne intrebOm, mai Anti de tte, ce este

esenfa omului?
www.dacoromanica.ro

49

Il

Omul este aceea, ce el manncii" a zis

un invtat. In general putem BA ne unim en

.a cst Were, rectifiand o nsA, cam in modul urmAtor :

Omul este aceea, ce el ii asimilzei.

El se constitue, si se reconstitue, treptat,
din cunoscutele elemente materiale", din cari
se constitue fi alte specii de organizme.

Un om este un individ?
SA luAm in consideratiune asanumitul individ" omenese ; si sA ne intrebAm : este el

un adevrat individ ? Nu e cumva un com piece, o asociafiune?

Inteadevr, el e o asociafiune ; i Mick cornpusa din un colosal numr de miliarde de elemente ; fie ele molecule materiale", fie mo
nade dinamice. Aceste trAesc sub prepdinfa

erierului. La rndul seu, si crierul, aparte, e

e asociafiune de miliarde de elemente. Tao
celolalte organe si teseturi ii servesc lui ; aci
in domeniul individului, ele stau in raport
strict Mil el, cAtrti. crier. Ele tte se pot

considera ca neste aparate si anecse subordipale dominatiunii lui.

Deci. : fiecare ont e o colosal4 asociafiune ;

in special, un enorm imperiu.

Ca sk ne fornam o intelegere qi mai minutisa
www.dacoromanica.ro

43

s aeestui fapt. sA vedem, ce zic specialitii rela-

tiv la el.
Gadin (citat de C. Flammarion) zice, ct atomii
corpurilor stau probabil in o distant de 1,0010,000
de milimetru unul dela altul, apoi c intr'un eorp
de un milimetrn (cub) trebue sa fie 4 seestilidne de
numerm, si am
numera cte un miliard pe fiecare secunda, pe toti

stomi ; asa, at, chat am voi,

atomii dintr'un milimetru abi i-am put numera

in 150,000 de ani !
Dupa asemene evaluatiuni, incerce-se ori cino a
ealcula, care este, cu aprocsimatiune num'rui uni-

ttilor cari se gsesc asociate formnd un individ" omenesc.

Natura lucrz cu un infinit de mare num6r

de elemente infinit de mici".

ne punern iutrebarea, daca individul omenese, asociatiunea, sau imperiul numit un

orn, se mantine in timpul vietei personale

permanent, ori nu.

De ordinar vedem pe om tratat aqa, ca qi

eAnd el ar fi permanent pAna la definitiva incetare a miserii i simtirli sale, pinA la incetarea vietai sale.
Observndu-1 Ansa riguros, il gAsim altf el.

pentru ca srt ne putem face. mai urr

idee justa asupra acestui punct, s faeem &ateva consideratiuni premergatre.

In co sens reprezinta o unitate, de es. un

www.dacoromanica.ro

44

izvor, tin pArtiu, un fluviu, un eurent aerian,

un curent maritim, un lac, o mare....? ori
alte lucruii, precum : o natiune, un nm sau
semintie, un stat, un guvern, o academie, un

regiment, un oras, un sat, o Odure....? ori

si altele, precum un discurs, o bucata de muzich, o poem, etc.
Tte aceste unitti relative, si altele nenumrate, se constitue drept serii de fenomene.
Ele se distrug treptat, succesiv, si se reconstitue iarsi treptat din alte elemente ; repetndu-se acsta in mod indefinit.
Fiecare asemenea asociatiune este in realitate o serie de asociatiuni temporale, care se
sueeedzei papa la disolutiunea celei de pe
sern.

Nu gasim altfel Dici pe individul omenese.

Dincontra, stiinta constatk pozitiv, ca si el e

o serie de asociatiuni cari se succedeza, dreptat, sub presedinta unui principiu sau agent
dominant.

Acestui principiu sau agent nu i s'a putut

Mica recunOste eu siguranta un substrat permanent distins de elementele de substante fluetuante, ce constitue asociatiunea numita corp
omenese ; dar s'a aflat, ch, prin peschinbarea
succesivti a substantelor, in fiecare interval de
eateva luni mai tot coipul individului s'a preschimbat, constituindu se treptat din alte elewww.dacoromanica.ro

45

mente, in locul celor desasimitate si descorporale din eL

Apoi, in ori ce caz, frA miscare
el nu p6te tri. Astfel, atilt la o temperaturA
400 centigrade, cat si in un
esteri&O. de
mediu de + 600 centigrade dildur, el nu
trtieste decAt sub conditiunea, ca temperatura
interiorului seu sA, fie la + 370 centigrade.
Schimbe se ac6stk temperaturA cu 7-8

grade, si omul rm mai pte tri.

Din asemene consideratiuni se vede, cri, pa
cAt ne vora sili srt cunstem pe om considerndul ca ceva unitar si permanent, prin acsta vorn rhtaci ;
dincontra, numai asa
ne vom timi in dorneniul adevrului, dacA il
vom considera drept o serie de abociatiuni con-

secutive ; cu alte cuvinte, nu in sensul principiului perrnanentei sau al stationizmului, ci

dup principiul consecutizmului.

Forma corpului omenesc.

Se crede in general, eti corpul omenese e
idealul formei perfecte.
Pentru a ne lamuri asupra acestei chestiuni,
s. ne punem intrebarea urmatre :

www.dacoromanica.ro

4A

Care este cea mai perfecta forma geometrica ? forma cea mai asigurata in contra variatiunilor, si astfel incontra poiibilitatii orieAror imperfectiuni ?

Evident, ca acsta este formA primitiva si

universald, forma liniei drepte.

Din formele derivate, forma sferica pare a

li cea mai perfectA.
Dar re in sens mecanico-inatematio, care
forma ar put fi considerata ca normalei sau
fundamentalk ?

SA observatn, in ce formA yin in echilibriu

si prin urmare in liniste, grupele mici de molecule licide lasate libere, si vom intelege, ea
a cesta se intmpla, in forma sjericei, din cauza
reciprocei lor atractiuni umforme, simetrice.
Astfel vedcrn glohnlele de diferite materii

licide, preeum si marea majoritate a astrelor.

Portiunea vizibila din spatiul oeupat de substante e limitata in forma sfericei.
Daca putena atribui atomilor singutatici vrea

forma, aceea nu 'Ate fi alta, deck acea sferica , si tot astfel, spatiul nemarginit nu ni-1
putem imagina in o alta forma, deck cel mult
in o sferei cu diametrul infinit.
Cdula, sau organizmul primitiv in general
are forma aprpe sferia.
Infine, in particular, chiar orntd, la inceputul jormatiunii sale ca individ, tot in aces

www.dacoromanica.ro

47

formA se prezintA, adech in forma aprocsimativ sfericd.

Dupt acsta, ce e drept, catra sferele

se asociaz O. diferite grupe de elemente,
drept organe, luAnd, ca timpul, forme diferite,
dupti ereditate, si dupA modurile uzului lor.
Acst4 forrnatiune Ans4 se face toemai din

asemene cauze.

Astfel, la ora, configuratiunea totalului de

organe i anecse corporale se determina

prin ereditate si prin diferitele ramuri de uz.

Si tot astfel, se intmpla in sensul contrar ;
lipsindu i cuiva de es. miscarea luminsa, ii
lipseste uzul vederii ; si, din cauza acsta i-se
redue organele vizuale ; lipsindu-i miscarea

senora, i ar lipsi uzul auzului, i prin urmare

i s'ar reduce organele auditive. Si tot asa mai
departe, cu uzul altor organe.
La configuratiunea corpului omenesc contribue gradul de atractiune a pamntului, gradurile de temperaturei si de luminei, cari na
influentza ; si alte imprejurri, fie dinamice,
fie asazise materiale.

Massa si volamul corpului

omen esc.

In privinta massei i a volumului, ce prezint corpul unui om, el este intrecut cu mult

www.dacoromanica.ro

48

de catra alte animale ; nu stAin altfel nici in

privinta fortei meeanice a individului, si a numgrului individilor, ce constitue intr6ga specie
a omului, (1450 miline). Chiar dela inceputul probabil al formatiunii speciei mistre, s'a
evaluat, eh abia ar fi putut sa esiste mai multi
6meni cleat la cateva sute de miliarde in
totul.

Frumuseta persnei omenesti.

Se zice adeseori,

cA

persna omenscl o

incorporatiunea Jrunzuse,lei ideafe" .

FatA cu asemene asertiuni trebue mai Antai

ett. ne intrebam, ce s fie acel ideal de frumuseta ? daca nu forma, care ne p6te aduce
in cel mai placut joe de emotii estetice. Ei
bine forma unor pers6ne indeplineste, inteade-

vr, aceste conditiuni 00 la recare grad.

Nu e de uitat ans, c otrt frumuseta mai
mult numai 6menii o consider ca attire ; si
nici decum nu se pte lua cu necesitate in
Bens general, ideal, sau abstract. In tot cazul,
ea nu e frumuseta cleat atunci, cnd ne aduce
in miscare de joc, liber si vioiu, begat, variat
qi armonic ; i daca corespunde cu idea, ce

www.dacoromanica.ro

49

tntem deprinsi a ne face.despre natura persnei omenesti.

Afarh, de ac6sta, trebue sh relevtim imprejurarea, ch nu toti 6menii stint frumosi in

acelasi sens, nici in acelasi grad.

Aptitudinile ornului.
Aptitudinile si faculttile omului, luate in
total, intrec mult pe acele ale celorlalte animale. In parte Ans, in unele calithti il intree animalele pe oin. Apoi chiar eu cele mai
sublime" calitati si dispositii, 6menii nu incetzh, a se psi frte pe jos, dach le comparhm cu idealurile superi6re de asernene
calitti.

Dar, ce e mai mult, chiar unele din aptitudinile cele mai serbhtorite stint numai aparente , neste strhlucite iluzii. De esemplu, vederea in profunclimile spatiului, in dephrthri
de miliarde si miliarde de chilometri, e o pur
iluzie , chci in strioth realitate, astronomul nu
vede stelele , el nu vede, dect miscarea luminsh din-crierul seu. Dach ar ved inteadevr stelele, pe mai nici una n'ar ved6 o acolo,

unde i-se pare, at o vede.

4

www.dacoromanica.ro

50

Organizatiunea" corpului omenesc e, inteadevr admirabila. Dar nu e 6re cel putin

tot atAt de admirabila si organizatiunea unui
microb ? ori a altui animal, planta, etc.

Apoi chiar i acsta perfectie de organizatiune, nu corespunde cu un ideal ; ci e superi6ra" numai in comparatiune cu altele mai
simple, mai inferire.
Prin activitatea sa mintal, intelectualei, etc.,
omul indeplineste, inteadevr, lucruri admirabile ; idei, sentimente, fapte, stiinte, opere

rarete, sublime".... Tot dintre 6meni Ansa,

unii coma fapte detestabile, oribile. i e de
notat, ca cele de'ntai nu stint admirate, dectlt
de catra 6meni; si celelalte pot sk fie detestate
atAt de catra 6meni, cAt si de alit animalele,

pe cari ei le ataca.
Urmza acuma sa ne intrebam, daca cele
rnai marete opere omenesti se pot compara

macar cu actiunile pamntului ca astru ? cu

ale srelui ? etc. ; in general cu actiunile fiintelor mari cozmice ?

Departe de una ca acsta. Noi nici nu putern visa, de ce natura intima stint animatecorpurile mari din lume ; de ce natura stint
fenomenele enorme, ce ele ne prezinta ; palpitatiunile magnetice, electrice, lumin6se ; uimit6rele eruptiuni, zboruri, danturi si ciocniri
cozmice, etc. etc. Noi nu putem sa ne incerwww.dacoromanica.ro

51

crtm macar, a intelege in fond asemene lucruri.

Originea dmenilor nu difera de a altor specii animale.

Dar p6te prin destinatiunea" lor au 6menii

o val6re esceptionala ?
Sa ne dam bine sm, la ce destinatiune,.
definitivet i permanentd pte ajunge omenimes.

fata cu perspectiva, c, dac nu mai curnd,

cel mult peste cteva mili6ne de ani pmktesti, ea inevitabil trebue sh se distruga, ori
sa se dezorganiseze.
Dupa, acsta Ansa rernne deschisa posibi-

litatea, ba chiar probabilitatea, ea, pria n6ue

formatiuni connice, sa inviie alte organizme,
pte chiar si 6meni, si sa se repeteze acsta
alternare in infinitatea timpurilor, fara definitiva oprire.
Dup aceste cercethri urrnza, sa consideram omenimea drept aceea ce este in realitate; avnd importanta ei esceptionala, Anal
in general numai pentru tneni, qi in parte
pentru unele animate inferire lor.
Omul panintn e ava, cum il vedem, din
cauza conditillor pdmentefti etc.; iar nu din
cauza vreunei necesitti ideale cunoscute.
Substantele din alte astre, planete, etc., se
www.dacoromanica.ro

52

Tor fi formnd, fara indoial, si ele, in mod

organic" ; Alma nu uumai deck ava, cum se
formza cele pamnteqti ; ci ap, cum le influentza. i le determina conditiile de acolo,

gradul de temperatura, de atractiune qi repulziune, de lumina, etc.

Nu cun60ein nici o necesitate superira
determinanta, care BA faca sa se formeze
undeva cutari anume lucruri organizate, ori
altele.

Perfecaunea omulut
Adeseori vedem atribuindu se omului o aa
zisti per/ectiune" . A asta nu pte fi deck relativa sau comprativet. Unul pi:Ste s fie mai
perfect decdt altul. Si, in tot cazul, de orice

grad ar fi perfectiunea cuiva, ea nu e perfectiune, deck in general pentru meni ; i apoi qi ac6sta nu p6te s fie permanenta, din
oauzli c pentru omul cel mai perfect vine
odata un timp, in care el se distruge cu tta
perfectiunea lui.
Dar 6re general 'Rite fi vreodata macsimul

perfectiunii ? Cu greu am put6 spera una ca

acsta, din cauza scurtimii vietei omene;iti,
www.dacoromanica.ro

53

din cauza nurner6selor neajunsuri de t6tA natura, 0 din cauza tardivitNii progresului in
graduri de perfectiune.

Libertatea.
Cnd omul i0 perde libertatea, atunci oftza
dupa ea, numind-o ideal al vietei ornene0i ;
cAnd Ansa o posede, n'are motiv de a o dori.
SA presupunem, cA nici un om nu e subjugat , libertatea originala, naturalk nu e sugrumata; i atunci nirnene nu va ofta duph ea.
Libeitatea e un ideal original i neconditionat ; o stare originala a omului , un ce,

care nu i se

pte disputa cu ratiune nici

unui om.
Prin urmare, se cuvine, s combatem selavajul, i subjugarea de ori ce naturA.

CAutarea unei flinte supreme':

SA privirn cu microscopul

picAtura de

aria statuta in anume conditiuni; li vom ved6

www.dacoromanica.ro

,
54

intr'insa o intr6gA lunae", frte populatA cu

fiinte organizate si animate in seus multiplu.
Acesta este un intreg univers pentru minimele
fiinte dintr'insul.
Noi putern sA ne inchipuim, at unul din

locuitorii acelui mic univers ar incepe odatA

a face o predicA la adresa concetAtenilor sei,
indemnAndu-i, sA se la.,Ae odatA de copilAria",
de a crede, cA esistA vreo fiintA superira

lor ; si cA ar sustind, din convictiune", cA

nu esistA nici o fiintA superi&A clasei lor.
DeodatA s'ar put intmpla, ca un verme,
ori o pAsArie, un copil ori un orn adult si,
sfrArne inteo clipA acel nuniversa creslut statornic. Acsta ar put convinge pe increslutul

microb, cA nu specia lui e clasa supremk de

fiinte din lume.
SA ne aducem aminte, dup acsta, cA un

intreg orar locuit de miline de 6meni, se

p6te distruge dinteodat, de esemplu prin o
eruptiuno vulcanicA, ori prin alt eveniment

supravenit in cursul vietei planetare a pamntului. Apoi se pte intArnpla, ca intreg peimentul susOnut de cAtrA s6re sA, se distruga,

prin o intglnire cu un alt astru ;

ori

sA

fie

atras, si Ea cadA pe el. Tot asa, mai departe,

srele nostru, in al chrui imperiu trAim, face
parte, la rAndul sea, din o colosalA nebuls,
compusA din nenumrati sori, si pr usor 'Ate
www.dacoromanica.ro

55

'fi sustinut, si distrus, prin o toga" incomparabil superirrt lui.

AcstA scarei hierarhicei de trepte in seria
fiintelor se p6te continua si mai departe, f/r,
sfarsit determinabil pentru noi.
[SI revedem ad cele de pe pag. 40, 41. etc 1.
Care om, care din acesti microbi ai prnn-

tului, pte sA sustinii, O. el este in conditii,

de a se pronunta, in cunoftint'd de cauzet, crt.
specia lui e clasa suprema de organizme in
lume, li a alta fiintI mai superirA nu esista?
Dar chiar daca oraul ar fi cel mai compleas organizm din t6t 6. lumea, remne si atunci intrebarea, cA 6re o mass/ de substantri.
atunci e mai superire 1, dud e constituit in
zrupare zish organic( t?

Din ce punct de vedere ar ulna una ca

acsta ?

Pte pentru cA. numai in asemene consti-

tuire p6te av6 parte de fericire, si p6te face

bine i pentru altii ?
Dar tot atilt de usor 'Ate avid si in suferint ; p6te ajunge la desperare, pAnit la sinucidere ; qi tot asernenea, pte face si altora
tele mai mari rele.
Noi pte numai din cauza deprinderii considerrim, in recare sens ca mai perfecte"
massele in stare organizatrt. i niai acsta n'o
facem fitril. esceptie. De esemplu, clack in mawww.dacoromanica.ro

56

joritatea cazurilor, omul prefera, ce e drept,

sh-i continue cursul vietei, nu e mai putin
adevrat, ck vin i imprejurkri, in cari ne
'este mai neplcuth viata cleat m6rtea sau

desorganizarea ; dud apoi chiar noi insine ne

curmam firul vietei.
Pkeentul e considerat ca o massk neorga-

nich. Dar care din noi ar put uita,

ch

mntul esecuth niste actiuni generale f6rte

vi6e ? apoi ck el ne duce cu sine, ca pe niste
neinsemnate fire de praf aflktre pe la suprafata lui I

El, ce e drept, nu are nobila" form& a

omului. E aprpe sferic. Dar gam, ct omul
numai din anumite cauze eficiente, din eredi-

tate, din uz, etc., a ajuns la forma actual&

a Ortilor sale ; cari stint ea niste aneese
organe aservite monarhului numit crier. Aoesta

Ans, crierul, nu e departe de forma sferie.

Jumkktile lui, lobele, chiar hemisfere se si
numesc.

Observkm, mai departe, ch i srele 'Arta

forma apr6pe 8/erica , tot din cauze mecanice;
tot astfel e si marea majoritate a celorlalte car_
puri cozmice, son sau stele, planete, lune, etc,

Unele dominzei" asupra celorlalte, in

inlntuire hierarhiccl" , in Bens mecanic, electric, magnetic, chimic, termic, luminos,
www.dacoromanica.ro

57

si, fra indoial, si in alte sensuri, neintelese

de chtra mintea onzenscei.

Dach fiintele cozmice mai mari nu se prezinth in formele corpului omenesc, de aei nu
urmzh BA zieem, eh ele nu pot fi vii, nici
superire ; presupunnd acsta nu numai cleat
in sens omenese, ci in sensul lor, bine inteles.
In tot cazul, considernd starea de cornbina0e zish vitaltt, si starea anorganich, fiber&
de lanturile" vietei, liberh de ineonvenientele
cursului vital, nu putern decide in mod absulut si general, care din done sthri e mai perfeeth sau superirh.

Fericirea.
Multumirea, plhcerea, sau momentele" de
fericire nu sant momente simple, unitare ; ei
stint cursuri, sau serii de momente ; si, in
realitate, fiecare om tinde A ajunga in o serie de momente fericite, care sh dureze in tot
cursul vietei sale.
Astfel, in loc de a zice, eh omul are scopul de a ajunge odatd fericit, e mai just sh.
zicem, ch el are seria de scopuri de a fi fericit in tth continuitatea cursului seu vital.

www.dacoromanica.ro

58

Importanta este i observatiunea, ca, pe

cat omul .ie afirt in o stare sau dispositiune

unifornui, sau in acelaq grad de mu4umire,

el f6rte curand ajunge a nu-1 mai sinzti ea
placut, ori cat de tare a fost acea placere la
inceput.

Pentru ca cineva sa simtei un curs de fericire, trebue sa trc dela o stare la alta
mai apropiata de macsimul fericirii. Transitiunea in acea directiune, sau transitiunea ascen-

dentei in acest sens provOca in orn mipare de

simtire fericit6. i tot astfel, vice versa, trecerea in sensul opus, transitiunea descendenta,
provca simtirea de durere, de suferinta, de
nefericire.

Prin urmare, de eke ori voim, s simtim

o miqcare plcutti, sa avem un moment de
fericire, n'avem deck sa provocam in simtirea mistra o transitiune ascendentii, adeca sa
trecem dela o stare la alta inspre macsirnul
de fericire.
In caz de nemultumire actuala, putem provoca
in simtirea nstr acsta transitiune, ascendenta
mimai prin forta cugetgrii,
dindu-ne adeca,
pent u cateva momente, la o stare mai nefericitei ,

apoi trecand dela ea la starea nstra efectiv

mai putin neplcut.

In caz de stare actuala multumitI, voind sA avem o nti miqcare de fericire, n'avem dead 85,
trecem mai antai la o stare inferirA, fie prin o
www.dacoromanica.ro

59

achimbare a imprejurrilor efective, fie qi numai

in gdnd ;
qi atunci indatA avem deachisl calea,
de a efectui transitiunea ascendentd necerarI pen.try. fericirea doritA.

Stares, sau mai bine, faza de astzi a ornenimii nu e definitivd. Progresul e in plin curs.

Unele WO ale omenimii au ajuns pe trepte

mai inalte, pe eand altele au remas mai pe
jos. Ori cAt de ineet AnO, omenimea in general inaintza ; i nc eu o repejune din ce
in ce tot mai mare.
Criminal itatea, i starea selbaticd in general,

se pte combate si reduce, treptat, prin aplicarea muncei numai la scopuri intr' adevr
folositre ; redicndu se, prin acsta, nivelul
economic, intelectual i moral al societ4ii orne-

nesti generale, fr intrerupere.

Ce e Filosofie
Cugetatorii se silese a aduee omenirii foldse
generale; si aduc, ocuptindu-se cu eugetarea
despre originea lumii i scopul ei, despre spawww.dacoromanica.ro

60

titd universal; despre baza esentiala a substantelor si a fenomenelor, ce intAlnim in el ,

apoi despre succesiunea fenomenelor sau asa
numitul timp ; despre cantiteiti, i natura esential a lor , despre natura fun lamental a substantei sau a materiei". Ei cercetza, mai
departe natura leghturei determinante a unor
fenomene relativ la altele, determinate prin
ele, asanumita cauzalitate ; de asemenea, ei
studiazA valrea lucrurilor si a vietei, precum
si multe alte chestiuni de asemenea natur
tundamental si generala.
Resultatul unor asemene lucrri intelectuale
se numeste Metafizica". Acsta este Filosofia
in intelesul cel mai strict al cuvntului.
A lucra cu cugetarea, spre a lamuri asemene chestiuni, se zice a filosoja ; iar chestiunile de acst naturA se zic chestiuni sau
probleme filosofice. Tot asemenea si insAsi
activitatea acsta, sau si prtile sau elementele ei se numesc lucrari filosofice. Infine, se
constitue un compled scientific din asemene
cercetri , si acesta se zice stiinta cea mai
fundamentala, mai inalt si mai generala. Ea
se numeste Filosofia ; .iar persnelor ca-ri se
www.dacoromanica.ro

61

ocupri cu succes vadit cu acsta stiintl, li se

zice filosofi".

Cu cnv'entul filosofie nu totdeauna au asociat 6menii unul si acelasi inteles ; si nici

astzi nu toti silnt de acord asupra acestui

punct.

Mai anti SQ numia intelept, (sofos), orice

cugetiitor, care s'a distins de ceialalti mudtori prin natura activitatii sale intelectuale,
si prin o conduitA intehipt.
Modestfa Ans h. a indemnat pe adearatii intelepti s4 se numsc h. numai douitori de intelepciune, (filo sofoi), filosofi ; si, in consecinta,
silinta de a se intelepti s'a numit filosofia.

Cu timpul s'a numit tot cu acest nume 0

fructul sau rezultatul activittii filosofice, adecii
totalitatea diferitelor ramuri de stiinta. Asa,
se numf. filosofie tiinta generala de pe atunci,

cu t6te ramurile ei.

InOtatii Ans4 au desvoltat, in cursul secolilor, ramurile filosofiei" ; si, de atunci inace aplicarA numiri particulare fiedireia dintr'insele. Asa, ramura de filosofie, in care se
studiaz% legile vietei mintale sau coViente, se

numeste Psichologia. Apoi o ramur li. a

psichologiei, acea, in care se determinA, cum

www.dacoromanica.ro

62

e mai just sa lucreze omul cu cugetarea, spre

a gasi adearul, in ori ce imprejurari, se
desvlta separat, si se numeste Logica ; iar
o ramura a acesteia, acea relativa la cantitati, sa desvlta apaite, sub numele de Matematica.

Cercetarile asupra idealului celei mai perfecte concluite omenesti se constitue iu o ra-

mura particulara de filosofie ; si se numeste

Morala sau Etica.
Tot asemenea, principiile si legile frumusetei se constitue in forma de stiinta filosofica ; si adsta se numeste Estetica.
In fine, complecsul de norme dezvoltate
pentru a dirige arta educatiunii de asemenea
se constitue ca stiinVi filosofica aparte, si se
mumeste Pedagogia, cu diferitele sale ramifies Ouni, numite Metodologia, Didactica, etc.

In actualitate, relativ la lucrarile de naturti

Elosofica putem imparti pre meni in o scat%
sau serie de mai multe categorii ; i antime:
O parte din ei nici nu visza despre ase-

mile lucruri in tota viata lor.

O alta categorie, aulind cuvntul de filosofie, isi imaginza ceva vag i obscur , apr6pe

de idea de farmece.
www.dacoromanica.ro

63

A treia categorie consider pana si astzi,

strict ca filosofie tte ramurile atinse aci mai
sus ; adec : Metafisica, Psichologia, Logica,

Morala, Estetica, Pedagogia, etc.

0 altit categorie deja de pe acuma dengA
cuvntului Filosofie ori ce cuprins", zicnd,
asa, in general, fait distinctiune si rezerva,
a Metafizica e o fantaziare desart ; iar celelalte ramuri de stiint pretinsA filosofica BMA
tot atte stiinte sau discipline particulare.
In fine, acei, earl, lucrnd asupra chestiunilor metafizice, isi intemeezd operatiunile intelectuale pe ftiintele pozitive, fisico-naturale, si
le desvlt in esact concordant cu bazele reale, aceia fac aceea ce se numeste astzi in

modul cel mai propriu, cu numele de Filo-

sofie.
Ilemne iimpurilor viitre a o ramifica si
pe Basta qi mai departe.

www.dacoromanica.ro

64

Obscuritatea unor lucrri

filosofice.
Unele opere asupra chestiunilor filosofice siInt
greu de inteles; ba, uneori e chiar imposibil a le
patrunde. Despre asemene lucrAri se zice, a stint
obscure".
Acsta deriva dela mai multe cauze. Vom atinge
aci pe unele dintre acele, cari se par mai principale.

1) Am aratat mai sus (pag. 3-7) legea universala a consecutizmului, 0 in special a actionizmului, dupa care, tte fenomenele, fara orice esceptie, urmz in mod succesiv sau consecutiv ; 0 tot
ce se petrece in univers, si se pte considera ca
obiect de cugetare, e un curs de actiuni, respecAutorii consitiv o serie de asemenea cursuri.
derati ca obscuri nu tin sm de acsta lege fundamental si universall ; ci se sfortza a cunste
si a arlta diverse cursuri consecutistice de actiuni
drept obiecte, sau lucruri cu esistentl ficsat.
Acuma, e nediscutabil, c acele materii de cugetare nu stint obiecte perzistente, ci stint actiuni
curgatre, nu lucruri, ci lucrari ; din acstA cauzA,
lacarile citatilor autori ies gresite, false ; ;4. nu.

pot fi intelese", nici aplioabile la realitg,tile din

lume.

2). Am arAtat eu alt1 ocaziune, *) cl, fenometiele psichice nefiind obiecte, ci actiuni, ele prin
limbei nu se pot comunica, ci numai a se dqtepta
in agentul conscient al altora; ca prin vorbire nu.
*) Fundament de Filosofie", etc. 1871.

www.dacoromanica.ro

65

putem dect sa facem, ca i altii sg-si formeze acte

psichice analge cu acele, pe cari le efectuim noi.
Fata cu acest adevgr nediscutabil, unii autori,
in filosofie i alte ramuri de stiintg,
fiind condusi de opiniuni abgtute dela legea consecutizmuii inchipuesc, el actele psichice in genelui,
ral, si astfel ideile" lor, (find, dui:4 credinta lor,
neste lucruri cu esistentg aparte), s'ar fi putnd
esprima", incorpora", i comunica prin cuvinte ;
deci, ei insirg cuvintele respective, si spera, el
ele vor transmite ideile in mintea altora.
Ele nsa, precum s'a aratat *) nu se pot transmite, neavnd esistentg aparte ; i, din acstg cauzg,
cetitorii roman adeseori far resultatul dorit ; reun mare desert.
inn

In asemene cazuri apoi, cei mai severi imputa

autorilor greu de inteles" obscuritate ; iar cei mai
indulgenti se esprimg, asa, cg, autorul e pr inalt",

ori profund".
In tot cazul, prin asemene procedare, scopul

propus nu se atinge ; folosul dorit nu se realiszg.

De aici resulta, ca trebue sg studiam orice chestiu-

ne in sensul legii universale a consecutizmului,

ori ce fenomen in sensul actionizmului ;
iar cnd
voim sg, comuniceim altora cugetgrile nstre, sg cgutgm a-i conduce, sg-si formeze si ei cursurile de

cugeteiri cel putin aprpe egale cu ale nstre.

*) A. se ved6 i brosura autorului: ,Reforma nietodulia

is atudii pedagogie", pag. 11-20.
5

www.dacoromanica.ro

67

CHESTION AR
asupra cerceteirilor precedente.

1). S'ar put forma fenomenele din lume,

dach n'ar esista spatiul ?...
2). Spatiul este ocupat peste tot ?...
3). Ce ar urma, clack spatiul ar fi ocupat

peste tot ?

4). Ne putem imagina spatiul ca mArginit?..

5). Care este legea cea inteadevr universaki ?...

6). Omul este ceva ficsat, neschimbiitor ?

ori e un curs de fenomene consecutive ?...

7). Pentru ce menii se interesk in grad

suprem de specia omensa ?...
8). Cum e mai stientific a studia pre ona ?
numai in sine singur, ori in raport cAtra lume
in general ?...
9). In ce const erorile numite : geocentrizmul" , si antropocentrizmul" ?...
10). Parnntul si omul, sant ele cu necesitate aya, cum le cunOtem ? ori numai intru
www.dacoromanica.ro

68

atta, intru cdt un numk de anumite cauze

eficiente le face sa fie asa ?...
11). Totdeauna pamntul si organizmele lui
au fost astfel, cum stint astazi ?...
12). Totdeauna ele isi vor pastra starea lor
de astazi ?
13). Dach odata viata actuala din sistemul

srelui nostril se va stinge, nu se mai p6te

renoi un asemene eurs de viata, ori un altul?...

14). Ce stare !Ate fi considerata ca normala", ori preferabild?...

15). Stint superiori menii in tte privintele, in comparatiune cu celelalte specii de
fiinte ?...

16). Care aparat e superior in organizmul

oricarui animal ?...

17). Pte tri ornul far unele organe?...

18). Dar ford crier ar put trai ?...
19). Dacii pe pamnt conditille fizice ar fi
altfel, dect sisint astazi, tot ap ar fi i atunci
organizmele pmntesti, si in particular 6menii?...

20). Putem noi proba, ca omul ar fi organizmul cel mai perfect din univers?...
21). Un orn este un individ in sensul propriu al cuvntului ?...
22). Fiecare om e un ce permanent in ttli
viata lui?...
23). Forma corpului omenesc e o forma nor-

www.dacoromanica.ro

69

mala sau idealk ? ori-e configurat5, dup anume

cauze eficiente?...
2 4). Diferitele aptituclini ale omului slant
perfecte i ideale, ori stint numai relative?...

25). I se p6te disputa omului libertatea?...

26). Omul are o natur esceptionalet?...
27). Patera noi cunqte, cA nu este vreo
fiinta superi6rit, ori chiar supremli ?..,
28). Fericirea in ce const? in anume stare,
ori in o trecere, sau in general in o miqeare?...
29). A ajuns omenirea la starea cea mai
perfectk de care e capabila, ori e in o faz1
de progres treptat?...
30). Ce fel de chestiuni siint in sensul cel
mai propriu elemente de Filosofie?...
31). Din ce cause luerrile unor filosofi
stint obscure ?...

www.dacoromanica.ro

71

Orientati astfel asupra directiunii, in care

se pte cu mai multa esactitate afla pozitiunea cea adevkatA, realei a peimentulul 0 a organiznzelor lui, incluziv omul, vom cerceta in
cele urmittre, mai de aprpe :

Baza materialet a vietei psi-

chice,

InseW viafa psiehieet sau min-

talei ; i, infine :

Se vor face unele aplicafiuni

pedagogice.

Xl

www.dacoromanica.ro

P.AR TEA II.

Baza materiala a vietei psichiche.

www.dacoromanica.ro

Imp ortanta crierulu.

ConsidertInd viata omensett drept scop, iatk
cum se esprimA Bachner despre crier :
Corpul animal ajunge la macsimul perfectiunii
sale in crier. Acesta este organul cel mai important pentru viata animall Crierul omenesc este
creatorul tuturor lucrurilor sublime i mari, pe cari
le a produs omul pe pAmnt".
Un alt autor se esprimI asupra aeeluias object
in modul urmAtor
,,Crierul esta sediul intereselor mistre celor mai
Chiar srta omenimii se MO de acst massb.

cerebrala de 1.450"10; si istoria omenimii e spat in el. Crierul e organ esential pentru esistenta
omensca. El e sediul unic i esclusiv al sufletului". Orice idei ii fac menii, tte se nasc in
crier ; nici o specie de sensatiuni nu se formkg,
deck in el; nici o clasl de acte voluntare si de

miscare spontanee nu procede decit din el".

In fine, un alt cugetAtor zice asupra acestei

chestiuni urmtrele
Crierul-este templul lucrurilor celor mai inalte
din cele ce ne interesz. Tte multumirile nstre,
corporale i intelectuale, in crier g5sesc solul con-

www.dacoromanica.ro

76

venabil pentru a se dezvolta ; si tte actiunile

nstre, tot ce e mare si nobil, precum si tot ce e
mic si rbt, intr'insul isi ved incoltind primele lor
rdticini. Da ; fiirl indoial; destinul intregului gen

omenesc este strins legat de o massa cerebrala de

aprocsimativ 1.500e'ne ; si istoria omenimii este inscris intr'insa.... In fiecare incretitur, a enormei
mantii, in care planeta nstr este invelit, se arat,
intipriturile aeestal organ ; care este fructul ultim,
si in acelas timp eel mai inalt, care e ineoronamental evolutiilor desvoltrii sale".

Sistemul nervos.
Formafiunea sistenzului nervos.

Deja

din primul sta iu al formatiunii individului milenesc, sistemul iliu nervos incepe a se distinge,
desvoltndu-se destul de curbnd.
Primele faze de formatiune ale acestui sistem
siint asemntre la tte animalele vertebrate ; astfel, ca in mod anatomico-microscopic, un asemene
rudiment de sistem nervos al unui om, nu se pte
deosebi de acela al oriclrui alt animal vertebrat.
Deosebirea lor trebue s constea in propriettile
sau dispozitiile lor fiziologice, biologice, si psibice.

illateria sistemului nervos.

Sistemul

nervos este constituit dintr'o materie rmile, necon-

tractilA; de o asa natal* cum stint ciierii si mtduva animalelor cunoscute in general.

Spre a ne face o idee mai clarl despre ea, sA

www.dacoromanica.ro

77

observtim, cu ochii liberi i cu mieroscopul, in stare

natural, crierii i meduva diferitelor animale. SA

le esarninAni, in tte chipurile posibile, colrea,

gradul de consistent, structura phrticelelor lor, ete

Unele regiuni ale sistemului nervos siint mai
bogate in celule ; i aceste prti se infatisaz4 ill
colre cenuste ; altele stint mai bogate in fibre; si
stint de colre

Locul si intinderea sistemului

Sistemul nerves
nervos prIncipal.

superior ocupa tota cavitatea cutiei osse superire a capului (care se numeste craniu, tidvk
si tivga, testa, scafa, ori i scafarlfe).
Acest
corp netvos se numeste encetal sau crier.

Prin deschiz4tura infero posterira a craniului, massa nervOsa se Continua, prelungindu-se prin cavitatea tubulara a colnei verte
brale, ocupand intreg acel tub. Acest corp
nervos, de forma a prpe eilindrica, se MImete mdcluva spinald, waduva spinarti, sau
si maduva rachidiand.

Aceste stint principalele dOue centre ale

sistemului nervos, encetalul i mdduva spinal&
Atast din crier, cat i din maduva spinala,

ii iau originea, si se continua inafara de ele,

un num'er de mdnunche de filamente, cam de
aceeas materie, ca i centrele. Aceste se prelungesc in diferite Ali ale corpului ; si se
desfac in mai multe regiuni, in ramificatiunile
br componente. Aceste apoi, la randul lor,

www.dacoromanica.ro

78

se continuit, separate ; i se desfac mai departe, in fibre i mai elementare. Prelungin-

du-se astfel, ele pkrund mai tte phqile corpului, sfat*ndu-se en estremittile sau capetele lor esterire, san periferice, unele pela
diferite organe interne ale corpului, pela

iar altele pela diferitele organe periferice sau est,rire, cum sant : urechile, membrana olfactivei de pe pare0i cavitOtilor nazale, membranele gustuale de pe lirnbt, palat,
qi partea superirh a canalului alimentar ;
de asemenea la ochi, i la suprafata corpului.
etc.

Acest sistem nervos 4i are baza in crier

i in mduva spinalei ; i de aceea se numete
in particular, sistem. nervos cerebro-spinal,
cerebro-vertebral, (encefalo rachidian, sau axa
cerebro-spinalo.

ststeinla lt,eruos slinpatic" san visceral.

Afaril de ssternul nervos cerebro-spinal, se mai

form7a in con un
sistem nervos. Acesta se
constitue tot cam din asemene substantl, ca i cel
de 'ntrii. Baza lui este asezata pe pArtile esterire
ale colnei vertebrale ; de aici el se ramificl prin
mAnunchese de fibre nervse ; mai cu sm inspre
orgauele interne ale corpului, cum sant stoinacul,
inima, pleonanii, organele respiratiunii, ale eirculafiunii, ale seeretiundor ; etc.
Acest de pe urmA sistem se numeste sistemul
(nervos) simpatie", sau marele simpatie".
Diferitele WO ale lui se constitue in numgrOse regiuni in formA de noduri qi nodulete, cari.

www.dacoromanica.ro

79

se numesc gangline ; 0 din cauza acsta el se

mai nume0e 0 sistemul nervos ganglionar.
Crierul
Volumul ft pondul crierului.
sau encefalul se afig invlit in trei membrane suprapuse ; t,3i, cu ele cu tot, ocupg ttg, cavitatea craniului. Astfel, capacitatea caviteitii craniane reprezintg aprpe volumal crierului; cgci dintr'insa se

scad numai la 157,, care reprezintg, aprocsimativ

volumul m embran el or.

Encefalul ajunge la dezvoltarea sa aprpe coatpletti mai curend, cleat tte celelalte pgrti ale

corpului ; i anume pela anal al 8-le al etrttii copilului. Vol/mu/ acestui organ ansg nu e egal la

tte persnele;

ci

variazg, de ordinar de pe la

1,300cmc pang pe la 1,500cmc, i mai mult.

Pondul lui este la unii 1,300 grame, iar la altii

mai mare ; pang pe la 1,500 grame, i mai mult.
Cu cat specia animalg e mai sus pe scara dezvol-

tgrii inteligentei, cu atata enctfalal seu reprezintg

o mai mare portiune din pondul total al corpului
intreg. Astfel, de es., encefalul elefantalui, fiind
de 41/e pang la 5 chilograme, e, cu tte aceste,
numai 1/500 parte din pondul corpului seu intreg ;
pe &and pondul encefalului omenesc nu e, de ordinar, de cat 11/2 chilogram maximum, 0, cu tte
aceste, reprerintg. aprocsimativ 1/37 parte din pondul corpului intreg.
Dupg aceste date, dad, encefalul ar trebui sg
reprezinte la om acela4 raport cgtra, corpul intreg,
ca gi la elefant, ar trebui sg se intmple una din
demo; adecg, ori sg, se reducg encefalul lui ceva
mai jos decal la 1/10 parte din ceea ce este; ori,
phstrandu-se mgrimea ordinarg a encefalului, el

www.dacoromanica.ro

80

fie corpul omului in total de 10 ori mai mare deatTeste ; ba 'Ana ceva mai mult.
Unii meni cu o inteligent6, sau forta mintal
estraordinar au avut si encefalul dezvoltat in m6Burl corespu00re ; de es encefalul celebrulu
naturalist francez Cuvier avu pondul de 1,830

grame, iar al marelui poet englez Lord Byro,

chiar, 2,238 grame

DuO, etatea de 50 de ani, encefalul omului incope 'a scd.

Formatiunea de organe
nervse.
Deja in epoca formatiunii sale, sistemul nervos
incepe a se constitui in diferite organe distincte ;
si astfel, in epocele urmtre se gseste divizat in
urmtrele pArti principale :
Crierul mare. Acest organ nervo.,

ocupa t6t6 partea superi6r4 a eraniului, sau

a capsei sau cutiei craniane, in adneime cam
de 121/2 .centimetri. Diametrul mare, longi .
tudinal, este in directiune antero-posterirb,

la 16 centimetri, iar cel mai mic, latitudinal,

la 14 centimetri.
Pondul crierului mare e 7/8 parte din totalul encefalului.
Pe linia sa median antero-posteririt, crie-

www.dacoromanica.ro

81

rul male e despartit aprpe pe tta adancimea, astfel, ca reprezinta du jumatati laterale, asazise lobe, sau hemisfere Deregulate.
Suprafetele amnduror acestor lobe sAnt
brazdate de numer6se adncituri Deregulate,

in forma, de val. Une le din aceste brazde se

adncesc considerabil in interiorul lobelor ;

astfel ele impart regiunile lor esterire in un

mare riumr de proeminente cu forme lungarete neregulate.
Aceste serpuituri ale massei Dervse in diferite forme se numese circumvol
Din cauza acestor numerse i adnci
turi si indoituri a paturei superficiale, acsta
turi, in tte intinderile ei, este de vro 10 ori mai
mare, dect e simpla suprafata sumara a crierului.

Crierul ut le. Sub partea occipitala

sau posterira a lobelor crierului mare se gaseste un parete membranos ; iar sub el o
massa nervsa mult mai mica decat crierul
mare ; si din acbta de pe urma cauza, acest
corp cerebral distinct se numeste crierul mic,
sau crierasul ; (cerebelul).
(La adulfi, pondul !Au se raprta la pondul
arierului mare ca 1 la 8%).
Ca si crierul mare, si crierasul este despartit
in &Sue lobe ; fiind si aceste brazdate in diferite
forme.

1116cluva alungita.

Dela partea
6

www.dacoromanica.ro

82

infero-pesteriril a encefalului se incepe un

corp nervos in fornah lunghrth, continuanduse pana in afara din craniu inspre colna
vertebralh. Acest corp se numeste vaduva
alungitei sau medula oblungata. Ea prezinth,
la partea sa superira ca o bulbuchturh, de o
configuratinne particular ; si acsta se numeste bulbul rachiclian.

illecluva spinalci.

1116duva alun.

gith continuata pe sub crieras

qi iesind din
craniu, dela prima vertebrh cervicalh injos se
suptikti, si se prelungeste, in formh apr6pe
cilindrich in tot tubul colnei vertebrale; pana
la inceputul vertebrelor lumbare. Acest corp
nervos se numeste naduva spinald, sau mh-

duva spinArii.
Encefalul li naduva spinalci constitue bazele
sistemului nervos ; si din acst cauzh, se nu-

mese centre nervse principale.

Pentru mAntinerea. cursului vietei prin respiratiune, cel mai principal organ cerebral e
mk/uva alungitei. Din cauza acsta, ea se mai
zice si nodul vital.
Mara
Alte corpuri celebrale.

de crierul mare si cel mic, si de mkluva a.

lungith, encefalul mai prezinth Mich si alte
WO cerebrale distincte, avnd diferite forme.

www.dacoromanica.ro

83

Coloratiunea substantei
nervse.
Unele regiuni ale centrelor nerv6se, qi mai
cu snatt struetura interiret a encefalului, p6rth,
in msurh preponderant, coloratiune albei.
Tot astfel se inflitosaei colorate si pIturile
esterire ale meiduvei spinale. Alte regium Ant
de col6re cenusie. Aceste stint peiturile dela

suprafata crierului, adnci de 2112 milimetri

aprocsimativ. Acotb: de pe urnatt colorqiune
se mantine si in paturile din brazdAturi si
adncituri involtate chiar precum i in partea interirei a meiduvei spinale.

Membranele, ce invlesc centrde nerv6se. Fiecare lob a crieru-

lui mare si a celui mic, i fiecare semicilindru al mhduvei spinale, se afl indite in ate
trei membrane particulare.

Calule 0. fibre nervse.

71.12=10.

Substanta nervs este constituitri din o

teshtur compus din niqte corpuscule de difewww.dacoromanica.ro

84

rite forme rotunde, si cari se numese celule.

Ele au diametrul aprocsimativ dela 0..03 pfina,

pe la 0.1 din milimetru.

Dela celule porneso niste prelungituri nerTtSse, in forma de firis6re ; si se numese fibre.

Ele tree dela o celula la alta, precum si la

alte parti ale corpului. Grosimea lor variaza,
de la 0.0011 papa pe la 0.02 din milimetru.
Substanta cenufie e, in nfsurii preponderant4, celu1.0, iar cea alba mai mult fibrsei.
Unii fiziologi evaluza numkul celulelor din
patura eorticala cenuie la 500 miline, i mai
bine ; iar fibrele din crier la un miliard ; alOi

dau numk duplu pentru fibrele cerebrale.

Nervit
7.11721:132172C

Fibrele nervse pornesc dela centre eke mai

multe impreuna, in diverse cantitati strinse
in forme de anopisbre, impletituri, sau manunchese ; si la unele distante dela centre se

des part in grupe subdi vizionare.

Cilte un asetnene cordon sau manuncheq de
fibre se numeste nero ; ,i s'a constatat, ca, la
eonstituirea crt e uuui nerv se intrunesc in

form de manunchiu mii de fibre singuratice;

www.dacoromanica.ro

85

qi alth dath zeci de mii ; Ansa, farh de a se

contopi ori confuziona in o massa omogena.
Ele, dincentra, de 0 se afla asociate, par a 0
pastra, aparte fieeare, individualitatea sa, neconfundath cu celelalte.
In special, dela diferite regiuni ale crierului,
isi iau radacina sau originea cate 12 peirechi de
nervi, se continua, iesind in directiuni diverse, si
prelungindu-se inafarA spre periferie, pima la diferite organe corporale speciale
Din meiduva spinalei i din prelungirile ei inferire asemenea isi iau radhcina sau origine in to-

tul 31 parechi de nervi; si anume, prin desehii-turile laterale dela vertebre se afla iesite, pe deadrepta cite o pareche, si pe de a stnga deasemenea cite o pareche de rdcini nervse ; cite
o reiacinal din laturea anterirei, iar una din la-

turea posterirei. Nu departs dela iesirea lor din

colna vertebrala, cele deme rdacini se intalnesc,
se asociaza, si se &en asa continuate n ni departe, cite un asemene nerv colectiv la k-tangs,
iar altul la drpta; ramificndu-se in alte locuri
in grupe si cordonete subdivizionare.
Ramifickqiunile nervilor cerebro spinali se in-

tilnesc in mai multe locuri cu acele ale sistemului simpatic sau ganglionar; si prin acsta,
cele dn sisteme de nervi vin in ra .1 orturi
unele eu altele , ei se influentza reciproc in
mai multe sensuri.

www.dacoromanica.ro

86

Funetiunile sistemului
nervos.
Mai multi invtati
Crierul mare.

specialisti *) au facut obdervatiuni si esperiente asupra diferitelor organe nervse, i au

gasit interesante date, cari probza, cum diversele acte mintale depind de acele organe.
De esemplu, dac unui animal ii lipsesc amnd6u6 lobele crierului mare, ori stint vatamate, com-

primate, etc., animalul pte urina a face miscgri,

chiar a le coordon a ; tims nu arat5, capacitate de
simfire, de intelegere ; nici nu 'Ate da impulz pentru inceputal m4cArilor.
In particular, la meni cu simfirea 0 inteligenta
anormali, turburatA, ori lipsitei cu totul, dupa dis-

secatiune, s'au glsit in stare anormald lobele crierului inare ; fiind tte celelalte pArti ale corpului
inti cg in stare normarei.
Din asemene constatAri, si altele, nu nu-

mai ca se p6te conchide, ca crierul mare este

organul principal si dominant, ba chiar esential ; dar se vede un lucru de o categorie
particulari) , si anume aceea, a crierul nici

nu pte fi considerat numai ca trpta superira din aceeas scara cu celelalte aparate ;
se !Ate zice, ca el constitue o fiintet de o
categorie (leosebitd. El e singur o fiinta a parte;
*) 1 ourens, Bell, Maudsley, Bastian, etc.

www.dacoromanica.ro

87

i celelalte organe anecsate, asazise prop ale

corpului, servesc ca mijlce in raport catil el

ca scop.

In acest sens unnza, s-1 consideriim mai

de amnuntul.
Sa presupunem, cA inCrierul, singly..
tr'un moment dat am considela crieiul, sin-

gur, cu totul separat, fftr comunicatiune sau

raport fiziologic, nici macar in raport anatomic, cu restul corpului, si cu celelalte organe.
In asemene stare de total izolatiune, simtirea lui generalA n'ar puts fi specializat prin
nici un alt organ ; dar capacitatea de simtire
probabil nu i-ar lipsi cu totul. Supus Ans la
neintrttrupta descompozitiune, 0 la influentele
esterne, fOrte curAnd i s'ar turbura capacitatea de a simti ; si, in total s'ar afla redus la
disolutiune, la incetarea functiunilor sale cerebrale. El ar trece prin transformatiunea numit n2rtea.
Pe cand crierul se a-fl imbracat cu retna de
vase sangvine nutritive numita pia mater, el isi 'Ate
oontinua viata ea crier omenesc.

Daca un crier ar fi lipsit de sele craniane, ori

de membranele, ce-1 imbracA si-1 protejaz, (arachnoida i dura mater), la zguduirile de 6re care vio-

lenta, el s'ar put dezorganiza Prin ele Ans5., el

isi conserv constituirea sa normalA.
Cand inima, ori vasele conducatre de stinge in
conditii favorabile ar lipsi, ori ar fi dezorganizate,

www.dacoromanica.ro

88

crierul, lipsit de caldura, si nutritiunea, ce-i convine, mre instantaneu, in loc de a functiona.
(V. aci 4 i pag. 34-37).

Crlerul mix si nzeiduva spi mild. Dupa

diferitele cercetari si esperiente, s'a vdut, ca, (lama
lipseste crierul mic ori m&luva spinaltz, ori stint
turburate, lezate, etc. inat nu pot functiona in

modul uzual, normal, atunci Inzhdar crierul mare-

stie, ce fel de impulz sa deo pentru miscare,

si

chiar da asemene impulz, caci miscarea nu se pte

coordonct si indeplini. Avnd Ansa omul la dispoaitiunea sa asemene organe nervs , ele pot coordona miscarile intentionate.
y

Meiduva alunglki fl bulbul rahldian.

CAnd ar lipsi maduva alunyita, cti bulbul rahidian, ori s'ar afla in stare anormala, atunci aparatele respiratorie n'ar av, cine sa le reguleze
miscarile respiratiunii ; si astfel, sAngele vnos,
nefavorabil, neputndu-se transforma in shuge arterial, favorabil vietei, orierul mre imediat. Avndu-le Ansa la servicia, el isi continua viata in mod
normal.

Nervli ntotort.

Unii nervi, cum de es.

acei celi iau radacinile dela partea de dinainte amacluvel spinale, par a conduce mai cu srna impulzurile pentru micare a unor parti sau organe
periferice ale corpului ; caci, fiind turburate in orice mod, asemene miscare nu se 'mite aduce la indeplinire.

Din cauza acsta, asemene nervi se numesc ntotori sau miscAtori, centrifuyi sau centrifugali.
Nervii senxitivi.
Deosebit de nervii motori, eentrifugali, esista o clasa de nervi, cari, fl-

www.dacoromanica.ro

89

ind escitati la capetele lor esterire, periferice, con-

duc iritatiunile inspre organele nervse eentrale ;

in special la crier. Acesta. apoi, in urma sosirii
i distinye modul excitatiunii
provocate in el.
Nervii de acst categorie se numese senzitivi,
centripetali. Unii dinteinsii isi iau rdcinile lor
din partea posterini a mduvei spinale.

iritatiunilor, simte,

Sistemul nervos al marflul simpatic.

Intmplndu-se vreodat, s
crierul la dispozitiunea sa sistemul nervos simpatic sau ganglionar, in asemene caz, n'ar av eine BA diriyei funcfunea diyestiunii, a circulatiunii, etc , si astfel el

ur muri in scurt timp. Pe eat Awl are la dispozitiunea sa pe acest administrator al Au in amintitele ramuri, el pte s trlscA inainte in mod
normal.

Din cauza acestui raport al simpaticului cu sistemul viscerelor, el se mai zice si sistem nervos
visceral

Rezumat asupra sistemului

nervos.
Organul adev6rat psihic este crierul tare.
Crierul mic sau orierasul functionz ea un
subaltern al seu, mijlocind regularea miscrilor in
genera
Meiduva alungitei, on bulbul rahidian,
se yoke considera ea alt subaltern, care regulzi
in special misc6rile rispiratiunii.
Mduva spi-

www.dacoromanica.ro

90

nalei coordonzA miscarile in general, operand si.

nzijlocire dela escitatiuni la miscAri.
Sistemul nervos simpatic sau visceral coordoIAA, functiunea nutritiunii si a circulatiunii.
Nervii sensitivi propaga iritatiuni dela periferie
inspre centre; iar cei motori conduc inafar, impulzurile pentru miscare.
Celelalte organe, precum : muschii, 6sele, etc.,
stint subordinato crierului, mai strict, cleat niste
sclavi. Ele simt ca niste adev6rate proprietati, de
cari el pare a dispune in mod autocratic.

Lupta pentru viatA.

Un conglomerat de substante necapabil de
iritatiune nici de simtire remttne nepasator

fat cu atacurile esterne si cu alterrile interne.

Ins un complecs de substante constituite

in form de organizm, dotat cu aptitudinea
de iritatiune, dispus a efectuf reactiuni, indat
ce se simte atacat de vreun agent mecanic,
chimic, electric, etc., ori simte opertmdu-se
in interiorul sll o alteratiune eontrar interesului vietei sale, prin acsta, indata se provca inteinsul o reactiune defenziv sau reparatre in contra intmplrii nefavorabile ;

www.dacoromanica.ro

91

ori o dispozitiune de a se acomoda el mediului

ambiant i conditiilor momentane, ce-1 ating.

Unii din agentii atacatori sau escitanti ating capetele periferice esterne ale nervilor
senzitivi, iar altii capetele lor periferice interne, viscerale.
Iritatiunea se conduce prin acesti, nervi
in meiduva spinalei ; ac4sta, adus in actiune
nervsa, escita nervii motori ; iar dinsii aduc
in miscare diferitele organe interne si esterne,
prin cari apoi se indeplineste actul sau raiscarea defenziv ori acomodatiunea, fa ta. cu reul
amenintator.
De esempla :
Crescand lumina incidentit in ochifi, in detrimen-

tul lui, irisul se dilata inspre centrul seu, facilnd

prin acsta, ca pupila sA devina mai restrinsa; ffi
astfel, interiorul ochiului sit fie protejat.
Cresterea temperaturei face, ca atractiunea" reciproca a elementelor de testuri e scadl, crescnd
repulziunea" lor reciprocA Prin acsta, funotiunile lor se dissociazA, si se pot dezorganiza i e
de insemnat, cii hipertermia, sau aldura escesivit,

face, ca sistemul nervos sa se dezorganiseze mai

curnd dect ori-care alt organ eau aparat.
aceste cauze, la un atac prin asemene infiurlita distructivd, organizmul respunde prin acte
contrare, prin impedecarea atacului, ori prin fuga
sau depArtarea din local nefavorabil
Apropitindu-se un lucru de ochii nostri, se face
cu tepejune miscarea de a inchide plepele.

www.dacoromanica.ro

92

Cand un corp irita aparatul respirator, se provelcA miscarea

espulzandu-se corpul nefa-

vorabil, ce s'ar fi gasind in acele regiuni.

Vrmii intestinali miscandu-se in interiorul cor-

pului, se provca o micsre generala convulziva,

ca in scop de aprare.
Substantele alimentare gilsindu-se in contact cu
partile interire ale gurei, provca
complicate ale deglutitiunii (inghitirea); a ceste, la rndul lor, ocazionzg o alt serie de miscari in diferitele prti ale aparatului alimentar, contractiuni,
secretiunif etc.

Prin iritatiunea laringelui, ori si a altor organs

interne, se provoca uneori o miscare complicata a
mai multor aparate, producnd vomatul. Prin altele se provcil miscArile clscatului, strnutatul,
sughitul, etc.
Un animal decapitat, find escitat, esecut unele
misari ca adaptate la scopul defenziunii sau conservitrii sale.

111ifeCtri, refleese.

Corespondenta

de asemenea miThri se face fr stirea, Pal

judecata agentului cerebral sau mintal ; si lard
vointa lui. Ele se indeplinese imediat dup esci-

tatii, cu repejunea curentului nervos (25' 50'

pe secunda . E de observat, ca ele se aduc
la indeplinire chiar in contra vointei pers6nei respective.
Asemene corespondenta de acte centripeto-

centrifugale se numesc acte sau miscdri re-

fleese,

i actiuni reflecse.

www.dacoromanica.ro

93

IJneoii, v6dnd unele fenomene, ori, in general, gndind la niste intmplri particulare, acstA,
actiune a nstra ne aduce unele organe in miscare

reflecsA ; cum, de es. vedem pe altul asand, ori

gilndim la ascatul altora, i ne vine si nim6 escitatiunea de a cAsca; vedem pe altii plngnd ori
ri4ind, etc , i imediat se provca si in noi dispozitiunea de plans, Hs, etc Cnd ne superlm de
ceva, ni se aduna sngele in fatl ; ne sp5riem
de ceva, si sngele dispare din fata nstrl. Ne
loveste ceva colna vertebral, si noi' ii miscm
partea de mijloc cu repejune inainte.
Se intmplti, de numai gndim la ceva repulziv, si ne vine si m5u6 dispozitiune de aversiune ;
gndim, CA ne aflm pe marginea unei prApstii,

si ne vine dispozitiune de ametla sau virtej

Ne surprinde o intmplare cutremurtre, i noi
tresrim. Gndim la o intmplare miscAtre, i ni
se provcA vOrsare de lacremi.

Alta datil, ni se causz, o emotiune de bucuesciamam, cntin ; ba, incepem a si salta.

Cazurile, in cari miscrile stint provacate,
rie, i noi

s'ar put numi actitnn reflecse imperative sau

pozitive.

Afara de aceste ns, imeori activitatea nervbs se ezereit in senz negativ, inhibitiv ;
adec opreste unele mirari sau funetiuni anumite. De esemplu : emotia tare, spairna, etc.,
turbur i impedecei secretrile gastrice oprind
astfel digestiunea. Ele opresc si secretarea saVointa tare pOte impedeca momenEvora.
tan tusa, cscatul, vomatul, strnutatul, etc.
www.dacoromanica.ro

94

Varietatile actelor reflecse.

Aetele reflecs variazei dup mai multe puncte
de vedere. Si auume :
Uneori ne vine o escitatiune mai energica,
mai indelungata ; alteori ea este mai slab,
de o durath mai scurth ;
uneori, ea ne vine

cu o repejune mai mare ; alteori inteun mod

mai lent.
In unele cazuri ni se aplic o singur atingere ori lovitura ; alteori aceste se repet.
De alai parte, unele celule atinse stint mai
usor escitabile ; altele nu se escitti eu aceeas
facili tai e.

Din aceste puncte de vedere, r'spunsul de

tnipare provocat in mod reflecs corespunde
cu escitatiunile si cu celelalte conditii, in cari
ea .,e produce ; si anume, ea va fi cu attita
mai considerabilil, cu cat escitatiunea inci-

dent va fi mai energicA, mai indelungata, si

care va primi
escitatiunea va fi de un grad mai mare de

mai repecle ; si eu cAt celula,

iritabilitate.
De ordinal., miscarea rspundkre durz
mult mai mult dect escitatiunea provocatre.

Ea apoi, la rndul ei, percurge dOue periOde

distincte. Primul period, dupa eseitatiune, e
periodul cresterii sale, si e mai scull ; aldoile
e periodul descresterii, si durdzA mult mai
rnult.

www.dacoromanica.ro

_
95

Din punctul de vedere al consecintelor lor,

actele reflecse variaza in modul urmAtor :
ITnele escitatiuni incidente nu aduc in migcare reflecsa, decal pe unele elemente imediat
adiacente, propriu vecine. Aceste se pot numi
acte reflecse simple, locale.
La altele, mai
forte, migearea provocata se propaga in tte

directiile in forma radianta, pana la o limita

recare. Aceste se pot caracteriza de mirari
irradiante.

0 specie de escitatiuni provcri zguduiri

prelungite, in tOte partile corpului; din acst
cauza, ele s'ar put numi niirAri reflecse
totale.

In fine, alte specii de escitatiuni provoca

migcarea mai multor grupe de organe, cari se
afla departe unele de altele, gi fara connecse

sau legatura anatomicA imediata unele cu

altele.

Ele vin in miscare, ea dupa un plan ;

de aceea s'ar put numi coordonate.

qi

Actiuni instinctive. In curgerea

timpurilor se intmpla, ea animalele in general, gi aga in special omul, repetza unele serii
gi grupe de actiuni reflecse de nenumrate
ori ; gi prin aceste repetfri, in curs de nenunArate generatii, se face o deprindere, ereditata gi perzistenta, de a ezecuta, asemene serii
www.dacoromanica.ro

96

qi grupe de actiuni reflecse, apte de a servi

la un scop ; si cu bite aceste, tot fArri dal%
cunostintA, si bit o pliinuith vointa din partea individului, in care se ezeouth:
De es. La escitatiunea numita frne" anirnalul
cautei substante nutritive ; si, gasindu-le, le ocupti,
si le consuma

Ca esenzple mai variate, sa urmarim in activitatile lor, albinele, furnicile, paiagenii, castorii, andunelele, si alte paseri migran e sau caltre, etc.*).

Cine tine un ane, care il cunste de stapn,

si ii este devotat, and ridica un baston asupra

lui, cu amenintare de a-1 lovi, pte observa, ca

animalul incepe a treinura.
Noi, cmenii, a,nd ne vedem atacati pe neasteptate, fie de catra o ilinta viie, fie de catra un corp
brut, care cade spre noi, ridicam, WI reflecsiunea
si decisiunea ordinara, bratul nostril in fata agentului amenintator.
Tot asemenea, cnd se intmpla, de cadem jos,
pe neasteptate, intindem milna inainte, cu repejune, sprijinindu-ne pe ea.
Copilul nou-nascut, escitat prin gme, incepe a

esecuta miscari refiecse in asa grupare, a indeplineste in regula actiunile necesare pentrn a suge.

Astfel s'au format deprinderile complecse

s'au mostenit, s'au adaugit si modificat im curs

de epoce neinchipuit de lungi, in generatii

nen nfrate; inat astaz ni se par a fi coordonate cu inteligenta, si voite ea determinat

* A so ved Romenes, Ba tian, Lubbock, Richet, etc.

www.dacoromanica.ro

97

precisa deciziune ; cu tte eh aceste de pa

urmh conditii nu se pot constata.

Asemene specii de aete se numesc de or-

dinar acte instinctive.

Distingem, prin urmare, pe de o parte, acte

reflecse simple, sau de graduri inferire, i, pe
de alth parte, grupe i serii de actiuni reflecse
mai complicate, cu aparenta de coordinare inteligenta si vointa efectiva, sau
fapte instinctive.

Ainnd6u6 aceste clase de mischri se prov(Sea adesea prin niste escitatiuni cu totul neinbeinuate. Sistemul nervos Ansa prezinta particularitatea, ca escitatiunea initialh pare a
destepta sau pune in libertate i actiune o energie mare, care sta de altmintrile neactiva, ca
latenta ; in asemhnare cu un depozit de substante
esplozibile ; cari, la o minima provocare, izbuc-

nesc eu o violenta 1.urprinzatre.

In rezumat, vedew, ea dela periferia esterna

si dela cea internh, dela viscere, vine la maduva spinala un neintrhrupt flues de escitatiuni ; aduchnd-o in o continua activitate nervsh. La rAndul ei, ea mijloceste intre iritatiile venite prin nervii senzitivi i intre miscarea nervilor motori. Acest complecs de miscari
se pte zice un reflucs nervos ; desteptAnd diferitele orgaue, i aducAndule in activitate.
Dela maduva spinala se due curenti nervosi
7

www.dacoromanica.ro

98

..."-",.-v.,

vi la crier ; stabilind astfel o comunicatiune si

corespondentd generald.

Prin asemene sistem de fines nervos i refines motor, se ingiatine o continu legaturA
viie intre diferitele organe ale corpului ; si
astfel, se asigurei unitatea cursulni vietei lui7
pant la limitea numitA. mrte.
Acest total de fines si refines, parte vegetal,
0 parte animal, constitue fundamentul general
al vietei omului.
Pe acsth baza se intemezil, si. se dezvi5ltii
un nou complecs de fenomene : acte, eari se
indeplinese eu ennostintei liimurit din partea
agentului mintal dominant in persna omensc&
respectiv.

Aceste de pe urmA fenomeue sAnt misc6.rile cerebrale elementare, cari re numesc senzatiuni.

Senzatiunile,
In sistemul nervos se prov6c5, eseitatiuni
in general prin influenta diferitelor WO ale
corpului, cnd aceste vin, din ofice cauze, in
diferite stri de miscare, ori de ficsatiune mai
indelungatli.

www.dacoromanica.ro

99

Acsta se ocazionzA prin schimbarea tern-.

peraturei, prin alterarea respiratiunii, a circulatiunii i nutriiunii, i mai cu gniA prin
micari musculare, involuntare i voluntare ;
apoi prin abaterea sistemului nervos insqi dela
stArile si functitmile lui ordinare sau normale.
Senzatiunile termice sau calorice.
TTn e
specii de escitatiuni se prov&A in sistem
nervos prin schimbarea temperaturei corpulu ,

in intregul, ori in parte.

Cnd temperatura sangelui, ori a altor el-mente corporale interiOre ori i a tegumentului dela suprafatA, scade, ori crefte eu 1, cu
2, cu 3, 4... grade, asemene schimbari
nervii senzitivi in senz corespundkor ; provo cand
iritatiuni specifice, alteratiuni
moleculare. Aceste se propagA apoi, ca un cu
rent nervos, panA la crier, i prov6cA
sul curente cerebrale corespunpre. Inteinsul
se causOzA apoi, prin aceste, o repercusiune,
care pro vt5cA in agentul simtitor

emolinne

specifica rezultauta. Pe acsta el o simte drept

senzatiunea sa termich, de rece", ori de eald",
in diferite graduri.
Se intmplA uneori, ca respiratiunea sA fie
impedecata, ori cA omul sit nu aib aer
curat si sufieient pentru respiratiune. Prin asemene imprejurAri se provcii in nervii senzitivi o escitatiune specificA ; i, prin inter-

www.dacoromanica.ro

100

mediarea crierului, se destpta in agentul simptor o senzatiune corespunytre a lui.

Aparatul alimentar ajunge, in unele cazuri,
din recare cauza, in stare de turburare sau
alterare a functiunilor sale ; pri e lipsit de
substante nutritive, (av'end de rezultat senzatiunea de frne", nsete", etc.) ;
ori ca,

din contra, aparatul e pr inchrcat, (satiare,

suprasEqiare, etc.). Alta data o cauza recare
aduce in o energica mipare involuntani, pasivh, ori ce wirp ale corpului ; alterand, prin
acsta, pozitiunea murhilor, i a altor elemente corporale, (cum de es. la oftat, la
suspin, sughitat, stranutat, tusk cscal, etc.).
In asemene cazuri, se provOca in ageutul
simtilor eke o senzatie particulara.
Adeseori ne aducem corpul noi inOne, in
mod voluntar, in mipare ; i anume, cand
mergem, ori alergain, facem gimnastica, mun-

cim, ne luptam, vorbini, cantam, etc. ; cnd

apol urmz, ca rezultanta mintal, senzatiunea de placuta dispozitie, respectiv obosla,
durere, etc.
Pe langa. tOte aceste moduri de escitatiuni,

se intampla alte dati, ea. ni se aplica asupra

unor parti sensibile, adeca provNute cu nervi
senzitivi, lovituri, ori raniri, presiuni, tensiuni,
sfaqieri, ruperi, intepaturi ori persecatiuni,
f;1 i leziuni ;

ori ni se aplica n4te lovituri de

www.dacoromanica.ro

101

curenti electrici ;
uneori se intmpl de ni
se inflarnzh unele organe, se dezorganiz6zA,

se contuzionz, se ard ori se congelzh, sau

inglit ; ori ch se tin ficsate timp mai indelungat.

Prin asemene afectiuni si Witmri se provok in agentul simtitor, diferite senzatiuni,

mai adesea neplcute, durerse, in diferite
graduri de intenzitate.
Infine, se pte intmpla, s se altereze, intr'un sens ori intealtul, functionarea ordinar,
'normalA, a insusi organelor nervse ; de es.

prin temperatur nefavorabil, prin accelerarea curentelor nerv6se, prin tiezordonarea decursului lor ; prin lipsa de sAnge, prin deve.rsarea de sAnge in materia cerebral, prin presiunea aceleias masse ; prin leziunea ori zguduirea ei, etc.
Asemenea alteratiuni prov6ch in agentul
simtitor, pe dine cunoscute, diferite senzatiuni
specifice, durere nerv6s sau nevralgie, obos616, in diferite graduri de intenzitate ; etc.
In rezumat, in agentul simtitor se pot provoca senzatiuni specifice, prin stri termice
musculare, prin circulatiune, respiratiune, nutritiune ; de asemenea, prin vaMinkri, turburri, si alte dispositii corporale ; prin stri
nervse, etc.
Aceste ramuri de fenomene stint, in parte
www.dacoromanica.ro

102

ocazionale pentru sistemui nervos si agentul

simtitor ; cAci ele servesc, in mod principal,
si imediat, la scopuri materiale in favrea
vietei corporale ; si numai in *mod aditional
ocazionzA desteptarea de senzatiuni, fenomene
propriu psihice.
Se gaseste nst un nunAr de adev'rate
aparate, cari servesc in mod principal la destep-

tarea diferitelor specii de senzatii.

Aceste siint
in ordine ascendentii inspre
aparacele mai importante si mai distinse,
tele i organele apte pentru a servi la gustat,
la mirosit, sau olfaetiune, la pipetit, palpat sau

tact, la auz i la vedere.

Ele se numesc, cu un termin special propriu organe senzoriale.

Organele senzoriale.
Diferitele organe aniDezvoltarea lor..
male s'au format, fara indoiala, treptat ; in curs de
nenum6i ate generatiuni ; in timpuri neinchipuit de

lungi Ele s'au dezvoltat in mare parte prin uz.

Animalul primitiv, o mica sfer, fOrA ()rice or-

gane, fAr cap chiar, manifesta tendinta de a se

adapta mediului, in care se gaseste format.
Fata cu continua sa distructiune treptatl, el
www.dacoromanica.ro

103

nanifesta tendinta de a se re-integra ; tendinta de

a se nutri. Acsta tendinta il face sa se silsca a
se misca.

Irenind el in repetat contact cu alte corpuri,

i-se formza inceputul ensului tactil ; i i-se dezvlt apendice tactile. Tendintele de a se misca
de a pipA spre a se nutri ii de0pta sensul gustual.
Uzul organelor rudimentare le face, in general,
sa se desvate Astfel, in animalul fara oshi, fara
vedere Anal, impresia luminski a t .ebuit sa provice o speciala reactiune, o particulara dispozi-

tiune maleculara; o tendinta de a se adapta in-

fluentei eterice luminse. Prin acstl nema dispozitiune molecular s'a concentrat o substanta specifica, formnd o pata oculara ; un precurzeriu;
din care, prin uz, s'a dezvoltat, in cursul timpurilor, ochiut actual
In general, tot in acest mod trebue sa, se fi
dezvoltat i celelalte organe senzoriale ; precum :
membrana olfactivei odorifica, sau a mirosului; seria i complecsul aparatelor auditive ; 0, in general, dispozitiunea de sensatiune tactilei, formata pe
tota intinderea suprafaciala a corpului.
Papilele tactile.
Nervii tactili, (ai palpatului, tactului sau pipaitului), se termina, in partea periferica, prin niste mici proeminente, afla-Ore in epiderma, adech in 'Attire esterna, cormisA,
a pielei. Aceste proeminente se zic papilele tactile.
Ele stint mai dese la buze, la virvul linzbei, qi la
virvul clegetelor dela mni.
Producerea senzatiunii tactile.
Cnd un corp

Zrecare atinge, proemibentele ce contin papilele,

imprimndu-le un corent de miscai e, aceste sufer

www.dacoromanica.ro

104

o micA alteratiune molecular ; ceea ce se numeste

escitatiunea lor.

Curentul de miscare nervisl, sau curentul norvos, specific tactil, se propagg inspre organele cen-

trale, pe calea nervilor escitati, crescnd in energie. Sosind la crier, el provca intr'insul o escitatiune cerebralA cor6spundare
Prin repercusiunea specificii in massa crierului,
eurentul de miscare tactdA escitti pe agentul suni conscient, in modal, care rezuitti din tte
ito
aceste elemente.

fie atom, molecul, monadit d naori ce agent cu constitutie specificti, indeplineste actul simtirii sau a sensatiunii ; si il simtet
ea pe un fenomen psibic sau mintal al lui.
Acest agent,

Aparatul olfactiv, odorifie, sau al mt

Xervii olfactivi se termina cu estreinitatea lor esternh san perifericl ramificat in

Ineinbrana olfactiva, care imbracl suprafata intern4,
a plretilor, ce cuprind cavitatile nasale ; precuni
regiunile interne vecine acelor cavittiti.
Producerea senzatiunii odorante sau a miromluf.

Membrana olfactiva fiind untal, dacl, un nourusor de corpuri gazse plutinde prin aer se depune in umrea ei, proveicl intr'insa o alteratiune
molecular specificl; escitatiunea olfactiva. Ac6sta
prove.a iritatiune in ramificatiunile nervilor olfactivi. Curentul nervos se propaga, apoi prin acestia
inspre centrul cerebral, crescnd in energie. El
prova, in crier o escitatiune cerebrall corespunt;16tre, zisA olfactivl. Prin repercusiunea general

provocati in crier se simte apoi rezultanta in agentul central simtitor, drept o senzatiune de mires, sau senzatiune olfactivA a lui.

www.dacoromanica.ro

105

Estremitatile esteriOrganele gustlA ale.

(ire, periferice, ale nervilor gustuali se terminA,

parte in papilele din membrana de pe suprafata

superira a limbei, parte in membrana de pe suprafata palatului sau a ceriului gurei, si la estre-

mitatea superira a canalului alimentar.

Producerea senzatiunii gustuale. Cnd un corp
recare se solveste in saliva de pe limbA, etc se
produce in amintitele organe o particulara escitatiune sau alteratiune molecular. Prin acsta se
provcil in estremithtile nervilor un curent nervos
specific gustual. Acesta, propagndu-se spre centru, cu energie crescnda, imprima crierului o corespunptre escitatiune cerebrala. Produchndu-se
o repercusiune generala, agentul cerebral central
simte miscarea rezultanta drept senzatiune gustu-

ala a

Aparatele auditive sau acu-

stice. Estremit4ile periferice ale nervilor

acustici sau auditivi se termina in deschizturile laterale ale craniului; fiecare in urechea
interai respectiva, ,inotnd intr'un corp licid,
ce ocupa un complecs de cavithfi, care cornplecs se numete labirint.
Urechea interna este in cornunicafiune cu
ureehea medie, iar acsta eu conductul auditiv,
i en urechea esternA.
Producerea senzatiunilor acustice.

Cnd

un corp, un mediu recare,

gazos, licid,
ori i solid,
de ordinar aerul, aduce in vibratiune membrana timpanului din ureehe,
www.dacoromanica.ro

106

astfel ii imprima o escitatiune mecania drecare, acsta, la rndul ei, atinge si escita
elmentele interire vecine, piste mici osisre,
etc. PropagAndu se escitatiunea, prin o ferestuicil, si comunicndu-se lichidului din ure-

chea internk, pria acsta i se imprimA, estremitatii nervului acustic respectiv un curent
de iritatiune ; si se prova in el o alteratiune molecular.
Pe calea nervultii, acest curent se propaga,
cu energie crescandA., pnii la centrele nervOse, comuniandu-se i crierului.
Diu cauza repercusiunii, agentul central

iiimte, ea rezultanta dela acest lant de iritatiuni succesive, o senzatie specifla sonora",
acustich sau anditiva a sa.
Afar de acst5, cale, ordinara, se pot provoca
sensatiuni acustice si fi L atingerea membranei
timpanului din ureche ; i anume prin ciocnirea
sau frictiunea aplicata asupra dintilor, ori asupra
diferitelor regiuni ale cutiei osse a craniului.
Senzatiunile acustice fonice sau auditive,

sunetele, se produc prin vibratiunea corpurilor, de ordinar a aerului, cnd acesta eze.cuta minimum 14 vibratiuni pe secund, si
macsimum 40,000 vibratiuni in aceeas unitate
de timp. (Preyer).
Cu at num&ul vibratiunilor pe secund e
mai mic, adea vibratiunea e mai inct, mai
www.dacoromanica.ro

107

ran, cu atata suuetul sau tonul e mai bas,

sau mai profund ;

i,

dincontra, cu ct num'-

rul lor pe secunda e mai mare, cu cat adeca

vibratiunile se succedza mai des, mai repede,
cu atAta tonurile stint mai inalte, mai ascu-

tite, sau suptiri.

Astfel e seria, dela tonurile mai j6se la
mai inalte, numite : Do, (c),
Re, (d),
Sol, (g),
Fa, (/),
.Mi, (e),
La, (a),
Si, (h),

Do, (c), numita octave ; dupa care

urmza, in aceeas directie, alta octavk ;

mai multe octave.
Tonuri determinate (curate"), muzicale, se
produc numai prin cursnri uniforme regulate,
de vibratiuni ; adech unul i acelaq nunAr in
fiecare unitate de timp.

Cnd numrul vibratiunilor nu se succeclz uniform, regulat, atunci se produce sen-

zatie de zgomot, vuet, etc., iar nu de tonuri

curate.

Taria sau intenzitatea senzatiunilor acustice

variazh in sens direct dup mrimea sau amplitudinea mai mare ori mai mica a vibratiunilor corpului escitant.
Aparatele tonice sau muzicale stint parte
voci, etc.,
naturale,
instrumente muzicale,

parte artificiale,
c6rde, tuburi, lame,

membrane, col6ne de aer, ete.

Cnd ele stint aduse in vibrare, unele dinwww.dacoromanica.ro

108

teinsele efectue unele moduri dP vibrare, altele se misca in alte moduri; duo, constitu(ia
bor mulecular, etc. Acsth varietate de vibrafuni eausza varietatea de diferite timbre ale
sun etelor.

Aparatut optic sau vizual.

Organele esterne ale vederii sant globurile oculare asezate in cele ch.Su cavitati craniane,
cari au forma de piramide neregulat patrunghiulare, asezate cu bazele inafara, si cu crestetele inlauntru.
Globul ocular are diametrul la 24 mili-

metri. El e cuprins in o membrantt sau c6je

fibrsa, alba

netransparenta ; solida, nsA

fl e csibil. Acsta se numeste sclerotica ; (albuV
ochiului).
Partea anterira a scleroticei, in forma ciroulara, este iesita inainte mai convecs, cu
i

raza sa mai mica, deck raza principala a globului. Ea e cu totul transparent4 ; i se numeste cornea.

In pozitiune posterira corneei se g5se0e

un spatiu, o cAnahruta ; iar dupa acsta o
inembrana circulara., de o structur musculara,

contractila ; apzat cu fata inainte. La diferite persne, ea e colorata diferit, precum in

albastru, albastruverziu, etc. AcstA
membrana se numeste curcubeul ochiului sau
www.dacoromanica.ro

109

'iris. Ea nu e continuil pe WA aria cercului,

ce inchide ; ci prezinta in interiorul seu o intreruptiune , un interstitiu circular. Acsth
desehizaturA se numeste pupila.

Pupa iris i papila se gasete un corp solid transparent, in forma unei HO biconvecse, asezat cu aesa in pozitiune antero-posterira. Acesta se numqt f. lentila cristalincl, san
cristalinul.
Cavitatea sau camilruta dintre cornee i crista-

lin este ocupata, de ebtril un corp apos transparent. A cesta se nume0e umrea apset.
Fata interirA a seleroticei este imbracatA
eu o fina membranA vascular, de colre ro0.

inchisa. Ea se numeste coroida sau coroidea.

Ptura ei esterira este formata din vase vnse ; iar cea interir din vase arteriale.
Irisul se p6te considera ca o continuare a
coroidei.

1Vervul optic, venind din interiorul eraniului, trece prin paretele scleroticei si a coroidei, si intra, in cavitatea ocularti.

Aici,

el e resfirat, si intins, ca o pnzei alble, in

forma de semi-supratatei sfericei, pe fata inte-

rira a partilor posterire si laterale ale coroidei , terminandu-se nu departe de marginile cristalinului.

Acsta pnza nervsa se numeste retina.

www.dacoromanica.ro

110

Ea e constituitA din ntul diferite phturi suprapuse ; continnd fibre, celule, baqtonase

sau betis6re cilindrice, coltisori conici, etc.

In interiorul globului ocular se gseste o
cittnara, miirginitA in piIile ei posteri6re
laterale de Writ fata interi6r . a retinei; apoi,
mai inspre partea anteri6ra, de cAtra o zona
a coroidei ; iar in partea anteri&A de dita
fata interiiA a cristalinului. AcstA cArnara e
ocupata de ciltra un corp gelatinos, transparent, asemauMor cu albuul de on, ori cu
stecl topitil. El se numeste corpul sticlos, (corpul vitro ), sau unzrea stichisd sau vitrsel.
Acest corp reprezinta la 2 3 din globul ocular.
Linia drptil, care trece prin centrul corneei al
cristalinului 0 al globului sticlos, se zice acsa oAcsele celor (16E16 globuri. oculare stau do

ordinar in pozitiuni paralele una cu

Linia drptl care reprezintit infitimea piramidei arnintite mai sus, se pte lua drept pozitiunex
itormah a acsei ochiului.
La fiecare glob ocular stint aplicati cate ffcse
muphi ; prin cari el pte fi rnicat in mod rotativ,
imprejurul centrului s6u, in diferite directii ; venindu-i acsa in diferite unghiuri can't pozitiunea
ei normalI; fAra ca globul ocular sil se 1)&1 inv4rti i imprejurul amintitei sale acse (principale).
Acsele, imprejurul cilrora ochiul se like invirti,
stint diantetrii, cari tree prin eevatorul globului ocular.

Cei doi nervi optici merg dela ochi inlciuntru

www.dacoromanica.ro

convergent ; i intr'un Joe se gilsese ehiar reuniti.

Din 100111 acela se desfac in &me, si vin inafard

divergent, pma, la globurile oculare.

In rezumat, aparatul vizual ecstern se

compune din un /ant de corpuri transparente,

insirate cu centrele pe o linie drptil, (cornea,
umrea apsa, cristalinul, globnl sticlos) ; a poi
din retina (nerv6sh), care este imbracata
esteriormente de catra coroida, (vascularn),

iar acsta de catra sclerotica (fibr6sh).

Productiunea senzafiunii optice.

Razele

luminse venite dela un corp recare la cornee, trec prin ea i prin umrea apsa, prin
pupiln, cristalin i unuSrea sticlsa ; i lormkn.
pe retina o imagine redusa, inversa, despre
fata privith.
Nervul optic, escitat prin acsta incidenA

vine in miscare sau modificatiune moleculart

numita curent nervos ; care e determinat prin
natura incidentei i prin sensibilitatea acestui
nerv.

Prin el se propaga curentul nerves pant la

crier ; provocAnd inteinsul un curent cereb)al
corespunOtor. Acesta apoi se repercutzh,
provOca in agentul simtitor, ca rezultanta, o
senzatiune vizual a lui.
Senzatinnea vizuall nu e egala cu imaginea geo-

metric inversa de pe retina; caci nervul optic nu

propaga forma imaginii. El nu propaga, decat iriwww.dacoromanica.ro

112

tatiunea nervsa specifica ; iar in agentul intim,

siintitor, se constitue rezultanta in conformitate ca
tte aceste elemente determinante.

Irisul e contractil si dilatabil. Cre0erea tariei

luminei il face sa, se dilateze ; si atunci pupila devine mai restrinsa. Slabirea luminei provca, dincontra, contractarea
largindu-se prin acsta
pupila. Astfel, diametral pupilei creste si scade in
raport invers catra intensitatea luminei incidente.
Retina are forma unei bolte sferice, cu fundul
inspre crier.

Imaginile obiectelor v61ute in distantele corespund'elre se fotogrqfiazet pe campurile boltei

retiniane.

Cmpul dela fundul boltei prta eoloratiune

galbie ; si de aceea se numeste pata galbina. Figurile fotografiate pe acest camp agentul simtitor le

vede cu claritate mai mare cleat pe acele de pe

celelalte cmpuri retiniane.

Pata rb.

Cmpul de pe retina

aflator in dreptul intrrii nervului optic in cavicatea orbitara, in forma de elipsa neregulata, cu un diametru de 1.5 milimetri, nu are

constitutia de a put functiona in mod vizual ; (ii lip3esc betiOrele cilindrice, qi coltiorii
qi de aceea se numeqte cmpul

orb, sau pata rbei.

Pentru a ne forma cunostinta despre ezistenta
petei rbe, s facem urmatrea esperientli :
avem pe o fata de colre uniforma (parete,
tabel, cla de hrtie, bolta atmosferica, etc.), o
mica figura circulara, de o colre continua, nsa

www.dacoromanica.ro

113

contrara colorii cmpului. S

inchidem un ochiu,

ea luAm cu celalalt ochin o distanta de minimum 14 ori diametrul figurei, i apoi su ficsAm cu
el un punct de dinaintea oebiului celui inehis, la
distanta de centrul figurei ca de 41/9 ori diame-

trul ei, nsa mai sus, cam cu un diametru. St

observam, daca imaginea acelei figuri se va mai

gAsi in cmpul nostru vizual, adeea tot o vom mai
zAri, ea 0 mai nainte, ori va clispeir din vederea
nstra.

Figura celui mai inalt orn va dispar intr6gA

din cmpul nostru vizual, daea o vom privi, in
asemene coiidiffl, clela o distanta de minimum 26
me

Acesta espetienta se pte face eel purin in patru modui i prineipale ; si anume : 1.) privind. eu.

ochiul drept, pe (Amp negru, fiind pe el o figura

alba ; 2 ) fiind o figur6 ngra, pe camp alb ; 3 )
privind eu ochiul sta'ng avend dinainte-ne o figura,
alba, pe ctimp negru ; si 4.) tot ea ochiul stang,

avend o figura ngra pe camp alb.

Pentru imbogarirea si completarea esperientei,

putem face asemene incercari ea figuri de diferite
colori, pe cmpuri de colori diferite.
Voind sA facem asemene esperiente cu figuri la
orice distante, sa indeplinim condiriile aratate aci,
cu adausul urmAtor :
consideram linia drpa, ce duce dela cen-

tral ochiului la central figurei din chestiune, qi

linia drpta dintre ochiu si punctul ficsat sau privit ; i sa indreptam ochiul cu ficsatiunea sau privirea, pedinaintea ochiului inchis, la un punct ales
.asa, ca amndu6 aceste lin.ii sa formeze in ochiu
un unghiu de vro 20 grade.
8

www.dacoromanica.ro

114

Astfel putem face esperienta, land ca figura

orice punct depdrtat, de es. ()nice planeta vizibila,

luna, o st, ete.

Durata senzafiunii optice.

SA privim un

punct luminos in repede iniscare, de es. in

forma circulara ; si vom ved un cm ; cu tte
ca punctul luminos nu se multiplica. Acsta
probza, eA senzatia vizuala nu dispare instantaneu ; ci se continuei sau durzd un timp
apreciabil.

Sorginfi fi, mediu de miscare luciferd, sau luminsd.

Fara escitafiuni speci-

determinate nu se provca.
Prin loc vid, miscare fonica, acustica sau auditiva, nu se propaga.
Tot asa s'ar intmpla si cu sensul vizual.
fice, senzatiuni

Lipsind miscarea lucifera, ori negasind mediu,

prin care sA se 'Nita propaga, senzatiune optic&
nu s'ar provoca. Si chiar esistand asemene
mediu, pe unde nu infAlneste substante ponderabile, nu provcA senzatie opticA determi-

nata. El, singur, e invizibil.

DacA miscarea lu(ifera pro, ocata de Mr&
nenumratii sori la departari de zeci si sute
de trdine chilometri, se propagh prin spatiul invizibil, pana qi pe la noi, acest fapt
contribue a proba esistenta fluidului elastic li
imponderabil, a asa numitului eter.
Pentru a se produce escitafiuni optice, conwww.dacoromanica.ro

115

ditia esternA este, ca diferife substante BA

ezercite nik4te actiuni sau infiuente specifice
asupra fluid ului universal imponderabil, asupra eterului, acesta sa fie pus in vibratiuni
frte repedi, sute de triline *) de unde vibrative sau oscilatiuni in fiecare unitate de timp
de o secunda, i asemene m4cMi s se propage prin cornee, prin umrea apsa,
corpul sticlos, panr,t la retina.
Cele mai lente vibratiuni produc senaqiunea

colorii rope (la 400 triline vibratiuni pe sefiind fiecare undA de vibratiune att
de scurtA, CA pe un milimetru ar incikp zeci
*) In scare treptelor de numere mari, autorii franceji

nume-c bilion imilia-d) suma de o miie de milino ;

tot asa, trilion, o miie de biliOne sou miliarde ; cvadrilion,
o miie de triline, etc.; adech inmultind tot cu o julie pe
fiecare asemene trptii, rpre a da trpt% urmatre mai mare.
In diferenta de actIsta, in aceeas scara de trepte, autorii
yermani, in loc de a immulti eke cu o miie, immultesc cats
cu un milion. Astfel un bilion german insemmizit un trilion
si apoi, un
francez, dupa care urmam i noi, ronulaiii;
trilion german e un evintilion francez ; etc.

Ar ti de don't, sit se vina si in acest punct la o uni-

formitate, spre a se evita posibilitatea oricitror ambiguitti

ori confuziuni.
Eu cred, ca avem motive de a prefera rnaniera francc.,a ; nefiind molive contrare.

Un caz de confuzie, in acest punct, este in o traductie

franceza a Fiziologiei omenqti' de Wundt, (18721, p. 4b6,
unde gasim cuv'entul bilion", care in uzul german insemmSza un milion de miline, sau un trilion francez (si
pa cand in uzul francez (si rom.), el (,,bilion") insemnzgi

de o miie de ori mai putin (!), deck a inteles autorul ; adeca numai un miliard, 14iu o miie de miline, in loc de un
milion de miline

www.dacoromanica.ro

116

de mii de asemene unde) ; cele mai repedi

cari produc senzatia colorii violete, (la
770 triline vibrltiuni pe secund9, inoapnd
pe un milimettu mai multe zeci de mii).
Unele persne (vro 30/o),
Orbia de colori.
n'au organele vizuale constituite asa, ea st ptl
distinge &Ste cele septe colori ; ci snt aPrpe ca
orbi pentiu unele colori ; mai des pentru ros si
verde.

Asemene defect se numeste daltonizin, dela numele invOatuiui englez Dalton, care a suferit de
asemene defect *).

Observatiuni generale asupra

senzatiilor.
Senzatiile variaz in energie pe o scarA
de diferite graduri de inlenzitate. In grad uri
aprpe de zero ele reman neobseivate. Dela
unele graduri inalte insus, incep a deveni
contrare dispozitiei ordinare F au normale a
agentului simtitor. Atunci
zice, c`a ele stint
durerse.
*) Fath en frecventa acestei specii de defects, ar trebui
esaminate sau controlate prealabil din acest punet de vedere
tte acele persne, citror este al, li-se incredinteze vreun
oficiu, ori ocupatie, in care nedistingerea unor colori pte
aduci inconveniente, ba, uneori si mari nenorociri ; cum
do es. la caile ferate, in marinct, etc.

www.dacoromanica.ro

117

Senzatii le provocate prin temperatura corpului

si a mediului ambiant,, cele musculare, cele relative la respiratie i nutritiune, senzatiile de somnolentei , de durere, generali, a corpului, si specialg,
ner'vsei,
aceste specii de senzatii se prov6c4, in
mod mai apropiat, prin mijlce mai mult interne,
ca i sant mai greu de determinat ; de aceea, ele
se pot caracteriza de ordinar de subjective.
rIn diferentrt de aceste, senzatiile tactile, cele
olfactive i gustuale, i mai cu sama cele acustice
cele optice, se destpt6 prin diferite specii do
mijlce mai accesibile de a put fi apreciate si
determinate in mod esterior ; asR snt corpurile so lide, substantele chimice, corpurile sonore, fenomenele vizibile, etc.

Aceste de pe urmg clase de mijlce se pot ca,racteriza de objective.

Periodicitatea senzatiilor

a miscdrilor.

In cursul vietei, cele mai multe specii de

desteptari i escit4ii senzitive se redue, sau
intrdrup periodic, pentru anumite interv...e ;
i alto nzci peri6de de deteptare i activitate
reguiatA, cu peride de adormire" , some,
bibernare, etc.
Speciile de escitatii subjective se reduo in diferite grade ; iar cele objective s reduc periodic

aprpe cu totul ; adea, in acesto p3ride; agentul simtitor nu simte in mod tactil,

gustual ;

nici pte audi ori Tec. ; Oe aseale.1 . q, el nu-si

pOte aduce corpul in in
El se zice, in acesto ;eii de, al3rmit, sau adncit in somn.
Intervalele de activitate aa desteptare variazI

www.dacoromanica.ro

118

in senz direct in raport cu etcitile omului. Copilul

nou nseut nu se deWpt, in curs de cteva septl-

mini, decit pentru a se nutri ; cel de 6-7 ani

pte sta de#ept, periodic, la 60 -62% din timp ;
alternnd desteptare de 14-15 re, cu sornn de
9 10 re Ornul adult st deOept la 700/e din
timp ; alternnd la el trezie de 17 re, cu soma
de 7 re
La betrnet peridele de deOeptare stint
mai lungi ; devenind mai scurte peridele de somn.
Cursul de activitate, in trezie, ocazionz in
diferite tesaturi procese de combustiune sau ardere.

Prin actista, o parte din teseturi se deteriorz, se

dezasimilza, se descorporz din complecsul lor ;
eliminz i transprt, prin fluesul sangvin, etc.
Aceste continue deperditiuni i dezintegrri in
substante i energie se repara cu alte substante
prin respiratiune, nutritiune qi somn.

Metamorfoza radieala a organizmului (mrtea).

In cursul vietei organimului animal in general, simOrea, miparea, i schimbul de materii (dezasimilatiunea i asimilaOunea) se continuA.

Uneori Ans se ivesc diferite intmplri,

cari fac, ca acest curs RA se suspende ; de es.

se intnipla lipsa de stinge ; intraruperea civ-

www.dacoromanica.ro

119

,culatiunii, a respiratiunii, a nutrifiunii ; cade

asupra organizmului o lovitura electricei ; il
ajunge o turburare ori intraruperea functiunilor cerebrale, fie in intregul (aponlecsie cerebralii), fie in o singura loba sau jumtate
(hemiplegie) ; alte dati, organizmul degerd ; ori
e sugrumat ; se inncei ; inspirit gazuri dezorganizatre; ori i se administrza alte substage
distructive ; etc.
In asemene cazuri, functiunile vitale se re-

duc la minimum; parte chiar la o adevrata

pauzei sau incetare.
DacA, in asemene cazuri, tiinta, ,5i arta pot

face, ea organizmul sa i reinepa functiunile

din nou, atunci se zice, ca a fost numai o
mrte aparenta, ori o IAA.

Vin ns timpuri, and legea generala a

limithrii vietei orgAnizruelor, ori o cauza efecEva determinata, intrarup cursul vital al omului, fie treptat, fie in"stantaneu, astfel, ea nu
se mai 'mite readuce la functionare, la sim-

tire, mipare, ;i schimb, re de substante prin

continuarea asimilatiunii. Atunci, acel individ
se discompune in mod definitiv. Partile lui Ansa
urmza inainte cu metamurfozele. Ele se incorporza in complecsul altor organizme; de-

vin parti integrante de plante, de animale,

thiar i de meni, etc.
In caz de metamorfoz1 numita mrte naturals

www.dacoromanica.ro

120

din cauzI de 136trnete, adecI numai din cauza

legii limitatiunii organizmelor, precum si la alte
moduri de nufrte treptatei, simtul auzului se stinge
mai tcirziu, deal celelalte ramuri de sensatii.
In caz de otrIvire, viata cerebro-psihicei se stinge
mai cur-end ; crierul fiind, fata cu otrvurile, organul cel mai debit 0 mai fragil dintre tte aparatele, ce constitue un individ omenesc.

www.dacoromanica.ro

121

Recapitulatini si eserc4if
asupra bazei materiale a vie(ei psihice.

1). In ce fel

de raport 60, crierul catrA

celelalte organe ale individului omenesc ? (pag.

32, 75, 86, 89).

2). Ce numim centre nervse ? (pag. 77).
3). Care este raportul activithtii mintale
sau psihice cAtra proportia, dintre pondul ence-

falului si al corpului intreg ? (pag. 79).

4). Carl stint organele neiviSse principale ?

(pag. 80 85).
5). Cari stint principalele functiuni ale crierului, si ale celorlalte organe nervOse ? (pag.

86 90).

6). Carl stint influentele contrare vietei ?

(p. 90).
7). Cum se luptei organizmul in contra lor,
pentru a si mantin cursul vital ? (p. 91-92).
8), Cari stint principalele miscAri reflecse?

(p. 91-95).
9). Ce stint miscttrile instinctive ? (p. 95 98).

www.dacoromanica.ro

122

10). Cum se prov6ert sPnza(iile de temperatura, de respiratie, nutritiune ; ,enzatiile

musculare, de durere, etc. ? (p 99-102).
11). Cari stint aparatele senzoriale spec,ale ?
(p. 102-112).

12). Cum se produc senzatide tactile, olfactive, gustative sau saporifice ;

cele acui cele optice ? (p. 103-112).
13). Cum se p6te cunste pata rba de pe
bolta retiniank ? (p. 112-113).
14). Care e conditia esternit pentru a se
produce tonuri curate sau muzicale? (p. 107).
15). Ce e daltonizmul? (p. 116).
16). Producerea sensatiilor e continua WA
viata, ori e periodic intermitenta? (p. 117).
17). In ee sens variam, lungimea peridelor de activitate destpta, in raport entr etafile omului (p. 118).

stice

18). Crescand (ori scadAnd) temperatura or-

ganelor nervse, a crierului, a nervilor, etc.,

curn ar vdria escitabilitatea i activitatea lor?...
19), Lipsindu-le aceloras organe sangele, ori
sccqnd acest element, treptat, cum ar varia
activitatea lor ?...
20), Varind temperatura i densitatea me-

diilor, a aerului, etc., ce influenth ar av acsta asupra conducerii undulatiunilor acustice

zise sonore ?...

21). Gnsindu ne in un loc, in care srt fie

www.dacoromanica.ro

123

maesimul de 1inite, adeca minonul de mipare

a aerului si a eterului, profund intunerec

adancil Were, (de es. in funelul unei pivnite,
la mezul noptii), s facem observatiuni cii
auzul i cu vkul, si sa vedem, nu se va petrece in crierul nostru nimic sunetal sau auditiv, nici un cireeare haos optic sau vizual ?-auzirea unei vijiituri confuze, i vederea unui
difuz camp de figuri, luand diferite forme neregulate si variabile ; in diferite grade de cenusiu, de coloratiuni, etc....
22). Sti, observm unul si acelq corp, de es.
o pan, un mar, o portocala. etc. prin tte
sensurile, Anti succesiv, pe urm simultaneu,
precum prin v6z, miros, pipait, temperature,
greutatea auzul, gustul, etc.
23). Repetndu-se escitatiunea unor organe
nervse, iritabilitatea lor va creste, ori va
scAd ?...

24), Ce se pOte ved din lantul conditiunilor necesare la producerea sunetelor ?...
25). Se pte aucli ceva din lantul conditiilor pentru vedere ?...
26). Orice substanta saporifices sau gustosa
odorificei , olfactic, sau mirositre ?...
27\ Substantele odorante sant vizibile ?...
au4ibile ?... palpabile ?... gustabile ?...
28). S observam diferitele senzatii acustice, etc., pe cari ni le ar deltepta ticai-

www.dacoromanica.ro

124

tul unui ornic de es., tinndu 1, alternatiT

lng ureche, apoi lipit de ureche, apoi suclnga dinti, lipit de
frunte, i lipit de partea posterir a capului....
29). S observm, ce sensatii tactile, muscucesiv, intre dinti ,

lare, etc., pte provoca un corp senor in momentele, in cari vibrz....

30). Sa cerena a efectui sau a s mti settzatii de orice natur, gird escitatiuni.
31). La ce feluri de inconveniente e espus
omul. orb ?...

32). Ar put sti

el,

cnd,

si cum s se

apere incontra Ion ?...

33). Dar un orn surd ?...

34). Dar unul orb fi surd ?...
35). Dar until far uzul saporic sau gustual
al papilelor gustative ?...

36). Dar unul WA, uzul palpativ al papilelor tactile ?...

37). La ce ar fi espus cmul lipsit de simtul termic sau caloric ?...

38). La ce ar fi espus omul lipsit de simde simtul satietatii, de

tul gmei ; al setei ;
cel muscular ;

de sirntul oboselei, al durerii?...

39). Care este metamos foza radi-

calci a organizroului omenese ? (p. 118 120).

www.dacoromanica.ro

PARTFA HI.
Fe 110ffielle psihice sau mintale.

www.dacoromanica.ro

Pragul vietei psihiee.

Considerand fenomenele din naturA, distingem diferite graduri sau trepte de activithti;
i anume: pe o trpt deoseloim activitAti mecanice, mipciri in diferite forme; fenomene
termice, electro-n2agnetice, miscAri lucifere ; co
hcziune, combinatiune, descompozitiune, etc. etc.

Asemene fenomene se numesc fizico chimice,

sau simplu fizice.
Pe o altA, trptA, vedem, cA, pe lngh fe.
nomenele de acsiUt categorie, la unele com-

pleese de substante se adauge iritabilitatea i

reactiunea, asimilatiunea. respiratiunea, dezasimilatiunea,... discompozitiunea, etc.

Fenomenele de acsth trpt se zic fiziologice.

Pragal dintre ienomenele fizice si cele fiziologice este, deci, iritabilitatea, reactivitatea,

qi formarea de organigme.
www.dacoromanica.ro

128

Diferite organizme Ans4 ajung, in dezvoltii-

rile lor, la o trpt, pe care li se destpth o

anume: capacitatea, ea
pith reflecta intr' insele, pentru dinsele, in un mod wiitar, ast-

aptitudine speciald

unele actiuni ale lor

BA se

animalulsi omulia act, simtire sau

stire despre ele, ca printr'o vedel e sau infelegere internd a sa.
Arederea, simtirea, sau
internd i imediatei a animalului in general, si in special,

a omului, se numeste constiintd.

Acsta capacitate, sensibilitatea, stirea, sau

constiinta in sens general, constitue pragul

organico-dinamic dintre viata fiziologica i cea
psihicd , constientd, sau mintald.

Alfabetul vietei psihice.

In conditiile fizice respective, individul."
observa si stie, c. sirnte cald ori rece, c simte
obosla ; simte durere, apasre, m4care, ci oprirea miscAril; simte fme, sete; simte 'diferite atingri, mirosuri, gusturi; aude sunete,
tonuri ; vede diferite colori, figuri, etc.
Actele de observare intima a acestor specii
de reflectari interne specifice constitue elemenwww.dacoromanica.ro

129

de, sau alfabetul vietei psihice, sau min-

tale.

Senzw,iile termiee sau ealorice.

.Z:ZfOrMt

Cu cat temperatura sisternului nervos si in

special a crierului, precum si aceea a obiectelor, ce ne ating, e mal j6sei," deck normala nstrh momentan, cu atata agentul nostru simtitor apreciazA senzatia provocata prin

ea ca fiind de o recld" mai mare; simte o

9enza0une de mai rece; si acsta pAnh la un
macsimum de reclA, dupa care ii este imposibil a mai sirntf, ori a mai suferf.
Cu cat, din contra, acelesi elemente au ternperatura niNj inaltA deck acel macsimum, ca
atka senzatia provocata e de mai putin rece;
ptina ce, la un grad dat, agentul nu niai distinge senzatie de ac6st5. naturii.
Acest grad s'ar put6 numf zero senzafie termicii.

CrescAnd temperatura, senzatia provocatti se

ilistinge ea senagie de cald," ... de ferbinte,"...

de ardere," etc.
Temperatura de gradul zero termometric provdott senzatie de f6rte rece. i pentru ca, un
9

www.dacoromanica.ro

130

media sh prov6ce senzatiunea zero, trebue itl

aibh temperatura de mai multe graduri pozitive.

Un media, care are pe la +600 chldurh,

de i suferibil un timp, dezorganiskti constituLia corpului omenesc. De asemenea, in un
media mai jos de 40, rec61h, ()Mar daoh
e suferibil, senzaLia provocata de el reduoe
micarea vitalh, desorganizAnd individul ornenese.

Se p6 e intmpla, ca unele regiuni ale norpalui nest 'a sa, fie atinse de nite me lii eau
obiecto le cutari graduri de temperaturh, iar
altele do a te graduri; fhra ca, (pe nevelute),
fig. put in distinge esaet limitele acelor diferite
regiuni.

La senz tide termice, aparte, frli alto specii de sei z itii, nu se p6te distinge 'Iva' o diferenth de caliteiti specifice. Cu orice fel de
obiec e ori medyi, efectele termiee elementare
sAnt aprocsimativ egale in ( a,lit a . Se deosebese ansa i i graduri de intenzitate, iu durata,

in amplitudine sau intindere; acsta de pe

urmh, in raport drept cu intinderea regiunilor
q.i

afectate; dela minimum, 1 pullet, 2. 3. 4....

vim, e, la o suprafath de 1mm pktrat, la 2,
3, 4.... etc. pAnh la totala suprafaLa a corpului, ca macsimum de amplitudine.

www.dacoromanica.ro

131

Ezercitii.
1), Care e pragul sau transitiunea
dela fonomenele fizico-chimice la cele fiziologice?

2). Care e pragul dintre viata fi^icg si cea psi-

hied, constienth sau

3) Ce numim senzatie?
4) Zero-senzatia termicA corespunde la gradul

zero termometric?... Si dacl nu, atunci ce senrttie

termicA corespunde la zero termometrie ?

5) Ce graduri ale mediului provea zeto

sen-

zatie terrnica" ?

6) De ate specii de caliteiti snt senzati le er-

mice ?..

7). SA t eo.ale sezatiile de (Wet ite amplitudini?

Sant echivalente ?...
8) Sant egale senzatiile provocate p in difer'te
parti a e corpului ?

Pi oblem pentru esperiettfe

Macstmum

cat praf (ori licid etc.) de diferite su stante, la

eke graduri de diferenta termica, in ce duratei se
pte aplica pe diferite regiuni ale cor ului, Ong
a nu s incepe a se distinge acsta prin senzqie
termicA?

2). Care e minima diferenta de grade termice

distingibile, incep6nd dela difer te grade ca

iale?.. Dela zero

3,_4..

dela +1, +2, 3, 4...

dela

3) Minimum cAt tinip se cere, pentru ca, la di-

f rite refuni ale corpului, sa pi tem observa,

nt m ti pri i senzatie termia,diferite gradurI de

schimbal e in aces sens;yi acsta in diferite mesuri sau intinderi?..

4). CAt durzei senzatia termich de diferite grade
i

amplitudini, la diferite regiuni ale corpului?...

www.dacoromanica.ro

132

5). Relativ la diferite regiuni ale corpului, minimum la ce distante trebue 85, fie atingerile, pentru ca sa' putem distinge (Mae senzatiI de diferite

graduri termice,fie aceste imediat consecutive,

fie la diferite departari graduale unul de altul ?...

6). Macsimum cate senzatii termice de diferite
graduri am put distinge deodata?...
7). Dupa Ate repetitii, minimum de ce durata,
am put recun0e direct, prin memorie, gradul de
temperatura al unui media, al unui obiect ? ori
num6rul gradurilor de diferenta a &Sue obiecte ori
medii?...
8). Trecdnd dela senzatia termica provocata de

un mediu, de es de +300.. la o alta provocata

de unul de es. de +200 .., yi apoi trecAnd dela
zero tot la +200 ..,in amndeme cezurile senzaOde nstre provocate prin mediul cu 200 temperatura vor fi egale?... Ori, daca nu, co diferent6
vom simti intre cazul Antliu qi aldoile?...
9). Be pte realiza temperaturei negativ?...
10). Dar senzatie termica de natura negativa?...

Senzatii respirative.
Prin necontenitul proces al respiratiunii se
provoca nite senzatii generale moderate, adeseori att de slabe, ea nici nu se observ
totdeauna pozitiv.

Retinendu ne respiratiunea ca la 50-60 seounde, simtim o slabire generala. Reluand apoi

www.dacoromanica.ro

133

cursul respiratori i, ue simtim restanrndu ne,

treptat.
Senzatia respirativh e unitar. Ea nu sei
pte recunste de complecsa, compusa din
phrti. Ea variazh dupa diferitele calitati ale
aerului, dupa diferitele lui graduri de temperaturei yi denzi(ate.

Ezercitit ft probleme.

1). Am put no

opri pentru chtva timp functionarea organelor respiratorii ? .

2). Am put prelungi ori scurtu inspiratiunea ori

respiratiunea ?..

3). La actul respiratiutiii, simtim noi atingerea

aeruluI

4) La ce graduri de temperaturii aerul ce in-

spirhm ne este mai pleicut?

5) Schimbndu-se temperatura ori denzitatea aerului de respirat, putem noi observa acsta numai
pe calea respiratiunii ?...

6) Ce calitate de aer am preferu sh respirhm

niai constant ?..

7) Pntem pAstra in memorie senzatia despre vreo
specialti calitate de aer P.

SenzAiile motile, museulare.

Cnd s'ar Intmpla sa nu simtim niei

miqoare, am put ziee, c. sntem in caz de

www.dacoromanica.ro

134

zero senzatie motilA ; fie a am fi tinuti in nemiscare iu contra vointei nitre, ori eA ne

ain abtimS noi insi-ne dela miscAri.

Aasta de pe urnal n'am put6-o continua

timp indelungat.
Prin cireuhttiune, respiratiune, digestiune

nu ni se prov6a senzatii motile, deck atunci,

and aoeste procese se indeplinesc in mod
neuzitat anormal, ezagerat;
stint impedecate.

ori atunci, and

Cu unele prti ale corpului, si anume ou

mnile, ou organele vocale, cu ochii, etc. pu-

tem ezeouta miveiri in numenise forme, cu

diferite graduri de energie ; cu alte prti nu
putem ezeouta deck putine.
Prin simple miseAri si senzatii motile nu
putem m6sura cu ezaetitate diferite distante,
nici a efectuf anumite forme geometrice, deck
dup un recare ezercifiu. De asemenea se intAmplii si cu nAsurarea pondarilor, a fortelor
active, rezistente, ete.
Pentru a se put6, la un moment dat, repeta efeetuirea unor anumite miecari ei serii determinate
ou preoizinne, mai ueor, mai eigur, mai fidel eau

nealterat, ei dupa intervale mai indelungate,trebue el se fax& misearile mai des repetate, mai identice eau egale, ei mai de multe ori. Astfel efint
mieolrile manilor, a degetelor, ale organelor fonale,
eau vooale ; pentru mieolri in lucrari tehnice, si

www.dacoromanica.ro

135

artistioe, recitative, muzicale ; la vorbit, saris, desemn ; la mitnuirea diferitelor aparate, preoum :
masini, erme, instrumente muzicale, etc.
1). Care e
Problente pentru esperienfe.
-minimal pond, pe care sa-1 putem distinge prin
senzul muscular, ca adaus la greutatea bratului ti-

nnd un minim aparat pentru atrnarea noului

pond ?...

2). Care e minimul pond adaus in asemene conditii la o unitate ponderall, la 2 unitay,, la 3, 4, 5, 6...
unitAti ?...

3) S. facem asemene esperiente pentru a glsi,

tot numai prin senzul muscular, minimele ponduri

scads/to ..

4). Cum variaz& tte aceste ponduri.adause si

soldute,in raport cltr& diferite durate ale tinerii
pendurilor imediat precedente ?...

5) SI facem asemene esperiente, cu adaugere

de piedeci la rupere, la ridicare prin tractiune pe
planuri inclinate sub diferite unghiuri att.& planul
orizontal, dela 10... 10... 200... 90.
6) Macsimum ce distant& putem percurge pedestru WA senzatie de obosallcu celeritatea minim&;...cu celeritatea macsim ;... pe plan orizontal ;... apoi urcnd pe planuri inclinate, sub unghiuri tot mai mari ()WA planul orizontal ..

Senzatil viscerale, nervse, ete.

Diferitele dispozitii speciale ale viscerelor,

ale inimei, plarattailor, intestinelor, etc.,-0

www.dacoromanica.ro

136

chiar ale sistemului nervos instill, provca anumite senzatii corespondente , caii variaza in
diferite graduri de intenzitate ; yi se continua
in diferite intervale de timp.
Cele mai intense dintre aceste senzatii stint
durerse, in diterite graduri de violenta , putnd Hjunge Oita la punctul de a fi mortale.
Senzatii circulatorii.

Circulatiunea,

E. decit

flucsul qi reflucsul sangvin ordinar, nu deqtpta senzatii specifice.

Accelerndu se Auk pulzatiunea, i devenind,
cu ac6sta ocaziune, mai vehementa, prin aasta se dqtpta senzatii circulatorii particulare.
Senzatii electro-nmsculare.

Conducndu-so

prin corpul nostru un curent electric, acesta

produce o zguduitura, prin care se prov6cii o
senzatiune musculara speciala.
Taria zguduiturei i intenzitatea senzatiunii

variaza in Benz direct duph forta loviturei electrice ; papa la gradul de a pro voca dezorganizatiunea sau mrtea.
Senzatii fono musculare, mimico musculare.

Cnd vorbim, soptim, canteim, strigam, tipeim,

ori ezecutam mivcari mimice, gPsturi, etc., mig-

carile organelor fonale sau fonice, i a celor

mitnice, ne provoca senzatii specifice, fonotnusculare qi tniinico musculare.

Aceste variaza in diferite calitati, intenzitate

www.dacoromanica.ro

137

durata; duph variatiunile mirhrilor, ce le.

au provocat.

Exereili fi probleme.
1). Ni se form&I
ate o senzatie paralel cu liecare moment al miscarilor, ori numai la urma cate o senzatie rezultanta? .
2) Ce miscari se efectue in mod inconscient?...
3). In ce forme putem misca diferitele parti ale
corpului, si cat timp pe fiecare ?...
4). Cate miscari putem efectui deodata ?
5). Minimum in cat timp le am put efectui succesiv pe tte, la niacsimul lor de amplitudine ; antai cu celeritate
;
apoi cu macsimum in
acsta, privinta ?..
6). Putem streinata voluntar ?...

Dar a cgsca',

a sughita, a voma, a tusi, a plange, a ride ?...

7). Putem impedeca prin vointa asemene misearl ?..

8). Putem modifica ori varia forma cursului lor ?...

9 . Ni se destpta totdeauna senzatii muscolare
prin clipire" ?...
10). SA numram, aprocsimativ de ce frecv6n0
e clipitul neintentionat, de es. pe minuta, pe ra...
11). Cam cat timp ne putem abtin de a clipi,

fArit senzatie neplacuta ?...

12) Care e diferenta intre frecventa

normal, la intunerec, i intre cea intmplati1 la lumina ?..
13). Putem impedeca vomatul, sughitatul, etc.,
numai prin vointa ?
14). Putem provoca, modifica, ori impedeca, voluntar, intinsorile, tresaltatul, suspinul, oftatul, zgaduirile nervse, fiorile ?.

www.dacoromanica.ro

138

15). Putem imita ezact, dupa o singura auslire,

oriee sunet, de es. din diferite limbi?...
16). Ctite feluri de miscari fonale, maesimum
dupa ce intervale, le putem imita ezact ?...
17) Dupa ce intervale le 'dram? ..
18). Macsirnum cdte ciocnituri, ori sunete de durata tnininari, dupa ce intervale le putem numra,
incepnd cu num6rarea dupa cea de pe urma, numai din memoria imediat, din senzatiile ulterire,
concomitante ?..

19). Sa facem acsta esperienta cu sunete, cari

se succedzl dupa diferite intervale...
20). Deasemenea, cu sunete de diferita duratei
fie-care...

Ostenld i repaus.
Prin m'rari incordate, ori continuate timp
mai indelungat, teseturile organizmelor se deziritegrza treptat; qi odata ajung in imposibilitate, de
continua activitatea. Acsta

stare de0pt senzatii de ostenle ; care variaz in calitate, dupa partile ostenite; qi in
graduri, dupa intenzitatea ostenelei.
In asemene stare simOm necesitatea de a
inceta ea activitatea ; avnd trebuinta de repaus.

Pentru a put reincepe mai pe urma migoarile cu energie, i a le continua in m6surk

www.dacoromanica.ro

-I139

macsim, trebue sh strina in repaus cu atta

mai indelung, cu cAt activitatea precedentA s'a
indeplinit cu energie i repejune mai mare,

qi ea cat a durat mai mult.

Daca s'ar intmpla '7 reodatil, din contra, sli
fim tinuti timp mai indelungat in stare de
imobilitate, acsta ne ar provoca senzatii speoiale despre acea ficsatiune. Aceste senzatii
stint de naturA., nep1cu0.; fi i variazh in diferite calitati, diva ptirtile corporale imobilizate ;
apoi in nsuri de amplitudine, (Imp& intinderea ficsatiunii, si, in fine, in diferite graduri

de intenzitate, de ordinar in report direct ou

durata acelor stAri de nemivcare.
1). La trecerea dela
Ezercifit .1?i, probleme.
miqcare la repaus, se def,3tpta o n6aci senzatie, ori
numai se reduce senzatia motill curentl P...
2). Cresceind activitatea si obosla, senzatia devine mai placut-I, ori mai neplcuta P...

3). Prelungindu-se repausul, cum variaz1 pliurea si neplIcerea ?

4). La cari grupe de pitrti corporale se pte
dieting() ostenll si repaus separat ?...

Somnul.
La intervale regulate (v. pag. 118), orga.
www.dacoromanica.ro

140

uizmul

oboseste, ajar

fara de a munci.

Diferitele functiuni animale, precum miscarea,

gustul, mirosul, vederea, auqul, etc.,
ii suspenda cursurile obinuite. Se distinge
o senzatie particulara de ilaLura negativa, numita sownolenta.
Completndu se aesta ineetare de activitt1r
zicem, c animalul a adormit ; s'a adncit in
somn.

Procesele vegetative se continu si in timpul

somnului ; ast fel: respiratiunea, cireulatiunea,

digestiunea, absorptiunea, asimilatiunea, dezasimilatiunea, secretiunea, ete.

Organizmul nu se adnceste in somn in mod
instantaneu, ei treptat; i unele sensuri adorm
mai curnd, altele mai trziu. Intre cele ce
adorm mai pe urmit este semiul auditiv.
Adormirea se pte facilita si accelera si in
mod artificial ;
prin cntece monotone; prin vorbire Leinteresanta; prin milcare

uniforma, iinitit, domola; care conduce un

curs neinsemnat de mieare cerebrala; etc.
Obosla esagerata i agitatia nervsa intrzie
si impededi posibilitatea adormirii.
Putem adorm si fiind mipati ; de es. in

trasura, in tren, etc.Morarul se deprinde a

dorm in zgornotul morii; si i se turbura economia fiziologiea a somnului, cnd mra i se
opreyte.

www.dacoromanica.ro

141

Adormirea naturab, ordinarA, se face involuntar ; k;i nu se p6te provoca prin forta
vointei. Ea 'Ate fi ingreuetA 1?i intarzietd prin
senzatii de temperaturA pr inaltA ori pr6 j6sA;
prin turburAri sanitare, prin mipAri voluntare

qi involuntare, prin sunete tari, prin asprimea

substratului; prin dureri ii emotiuni intense;
etc.

In cursul somnului nu putem fty6 senzatii

despre faptul, cA dornim. El reprazintA totala
lipsei sau pauzh a tuturor speciilor de senzatiune.

Cu cat deteptarea e mai greu de provocat,

cu atAta somnul se z.ce mai adAnc, mai greu;
li vice versa.
Faza Anthie e adAneirea in stare de somn;
faza a d6ua e somnul adAnc, la urrnA, somnul devine tot mai upr; pAnA cAnd el se reduce la zero, qi a( sta este deqteptarea.
Redefteptarea, sau reinceperea aetivitiltilor
animale

,i a

senzatiilor se indeplinqte cu

repejune mai mare, decAt adormirea. EA nu

se p6te provoca prin foi ta voinfei; ci se produce totdeauna numai in mod involuntar, prin
dispozitiunea inconseient a organizmului; ori
prin mij16ce esterne, precum: lovituri, zguduituri, suuete viulente, temperaturit esageratA,
etc.

www.dacoromanica.ro

142

Probleine pentru esperienfe.

1). Destep-

andu-ne prin intrkuperea prematurii a somnului,

sA observAin, in ce raport va sta gradul de degteptare i aptitudine de activitate, atra durata
somnului intrkupt..
2). Se pot prelungi, ori scurt% dupa vointit peridele de somn si de desteptare ?...
3). Care e diferenta intro conseeintele repausului

in stare de trezie si de somn ?...

4) Se pte produce somn partial, adecri, adormirea numai a unor sensuri, urmnd celelalte a fi
active ?

5). Pte ezista negativul somnului?...

6). Dupl, ct timp am adormi stnd h picire?...
dar sednd? ori culcati, nsa au capul ridicat
de es. pe o nattia, fiind ksta rezennatit pe cot?...
7). Macsimum in cari si cte miscari, de ce repejune si energfe, F e pte aduce corpul diferitilor
dmeni adormiti, fara s se destepte?...

Senza iile alimentare. Frnea

setea.

Dupit asimilatiunea snbstantelor alimentare

se, deqtpta senzatia safidrii ; care du 'z uni-

form de ordinar un intervq1 proportional cu

grad u I saturatiunii.

Dupa acest interval, incepe o aerie continu de senzatii, de form, i de Bete; crescand
www.dacoromanica.ro

143

in intenzitate in proportie cu curgerea timpului,

pttna la un macaimum.
Senzatiile de Rime, i cele de Bete, silnt de natur unitar, nedescomponibile in elemente.

par a depinde mai Inuit de aparatul alimentar.

Dupa un interval Ansa, ele au influent4 oi asupra

celorlalte prirti ale corpului in general ; cici aceste
slbesc, i provc6 senzatii de slabiciune, inanitiune, debilitate.
La senzatia fmei, si a setei, se pot distinge
doue peri&le ; prima e perida oreoterii intenzitatii ;
a dtia e perida descresterii prin alimentatiune.

Ea se reduce la zero ; &Tit care urmand cu alimentatiunea, senzatia. urmAtre ajunge odata la
negativul fmei, la aversiune.
Aceste senzatii se prodac involuntar. Cu vointa

nu putem influenta asupra lor direct, nici in sens

pozitiv, ad ca intru a le provoca, nici in sons negativ, ad ca intru a le reduce.
Afara de senzatia generala de fme, oi de sete,
se produc uneori unele animatiuni specifice, pofte'
particulare dupa cutari anume substant determinate, (solid , licide, etc ). Sting&ndu-se nsa fmea,
chiar oi numai prin alimente ordinare, se reduc
totod t i poftele specifice relative la cutari anume
substant .
G adul de placere ocazionata prin alimentatiune

variaz in s z direct dupa gradul de intenzitate

a fmeI, si tot in senz direct dupg, lungimea mt r-

valelor Ele variaza in senz invers cu frecventa

repetitiilor in acelao interval de timp.

Dispozitiile memoriale pentru diferite senzatii des-

www.dacoromanica.ro

144

pre gusturi speciale perzista timpuri frte indelungate.

Ezercifti.
1). Dupa ce conditii variaza diirota starii si a senzatiei de saturatiune ?...
2). In ce sens variaza cu timpul senzatia fmei
qi a setei ?..
3). Putem not impedeca numai prin voint/ creeterea senzatiei de inanitiune ?...
4). ITariaza in calitat, in diferite imprejurari senzatia fmei qi aceea a setei?..

Senzatii de durere.
Senzatil duren5se ni se provdca prin diferite

fenomene, din cari cele mai multe Ant contra'? e conservatiunii nstre. A.stfel Ant urmatrele: temperatura pr inalta ori j6sA, lovituri, leziuni, vatamari, presiuni, pei secOuni,
tensiuni, rupturi, sfAqiri, inteptituri, .zguduiri,
eto.

Ele variaza in diferite califf i, dup. regiunea corpului, dupa forma turburarii, dupit intinderea ei, dupa durata ei, cte. Dupa forta
escitatiilor, senzatia variaza in diterite grad uri
de intenzitate ; dela zero, sau indiferenp, Omit
la Tiolenta, in care ne este imposibil a le suferf fitr turburare.
Agentut simtitor nu p6te distinge multe senzawww.dacoromanica.ro

1.45

tii simultaneu. Ele nu se confunda unele in altele

spre a forma o rezultantri ; ci se disting succesiv.
Dela 'momentul escitatiei periferice trece un Limp
apreciabil, ptia, ce iritatiunea sose5te la crier, gi

age Aul central se resimte de ea.

Dup inceputul senzatiei urmz perida, in care
intenzitatea ei deserete prin ajunge la zero. Durata acestei peride st . in raport direct ea amplitudinea ai inten7itatea eseitatiunii.
Cnd ni se fac (Mile ori mai multe escitatiuni
unele imediat contigue ca altele, agentul nil le
distinge pe unele de altele cu tt ezactitatea. Pentru ea ail le distingil ea total sepat ate trebue, ea
escitanti sit opereze separatT, fie in spatiu, fie, mai

en sma, in timp

Distanta loca1 a. minima intru a distinge Bite sen-

zatii variaz1, duo diferitele regiunl ale corpulni.

1). Retinem noi in
Er.Trcifit i prob eme.
memorie specia sau calitatea durerii, ai gradul ei
de intenzitate ?

2). Pe cari regiuni ale corpulni, care e distanta

minima, pentru distingerea de drne senzatii durerse ?

Senzatii de plAcere.
Sceiclend senzatiile durerse in amplitudine
intenzitate, acsta ne detpt . o senzatie

placutei ; de es. cnd, dup. o stringere, ten .

siune, presiune, ori alia vatAinare de recari
lo

www.dacoromanica.ro

146

graduri considerabile, dup ferbintla ori ger,

trecem la graduri mai mici de asemene turburari; mi departe, cnd, dupa o stare aprpe indiferenta, treeem in o stare mai favorabild conservatiunii i dispozitiunii astre
actuale,' de es. dela frig la caldura ; dela ferbintdla la recre ; dela obosla la repaos dela
vegliere la somn;cnd dela starea de Mine,
ori sete trecem la satisfacerea acestor trebuinto dela o indelunga imobilitate trecem la
miscare libera

dela intunecime la lumina

dela sugrumare la respirare libera, etc.

In asernene cazuri, satisfacerea fiziologica
provoca in agentul simtitor o miscare armopica, si o senzatie despre acsth miscare, senzatia multumirii, denzatia placerii.
Dupa varietatea escitantilor, senzatia plcerii valiaza in diferite calitati ; iar dupa intinderea escitatiilor, precum si dupa forta lor,

ea se petrece in diferite graduri de amplitudine .?i intenzitate.

Senzatiile tactile.
In somn, senzatiile tactile se reduc la zero.
In trezie Ansa, asemene senzatii ni se provch.

pecontenit, si anume: prin atingerea imbrwww.dacoromanica.ro

147

camiutii, a piimantului, i a lucrurilor, ce ti-

nem, ori purtam cu mnile, etc.

Dupa modurile atiugerilor, ele variaza in
diferite ealitti qi forme. Dupa intinderea suprafetei atinse, in msuri de amplitudine ; iar
dupa durata contactului, in diferite intinderi
Succe si v e.

Cea mai simpla senzatie tactila se provca

)rin minima atingere simtitA, prin atingerea

unui punct" ; 0 cu cat se ating punete mai

multe, cu atAta senzatia creste in amplitudiue.

In caz, rand contartul se continua in mod

uniform, fics, dela un timp, senzatia tactila se

reduce treptat tot mai mult; si odata ajunge

a zero.
Escitatia crescni in energfe, la un grad

6re care incepe a provoca senzatie durers.

Regiunile cele mai escitabile pentru a provoca senzatii tactile, sfult: virvul degetelor
dela mani, buzele, si virvul limbei.

Prin senzatii tactile, parte si cu senzatii

termice, musculare, si de auz,putem distinge,
daca lucrurile silk licide, moi, cleise, solide;
daca stau ficse, ori sfint mobile; daca sant
de un material, ori de altul; de es. de hAr-

tfe, de lemu, de Ora, de metal; daca sant

tesaturi, pulberizate, blocuri; daca supraf+le
lor BAIA lucii, aspre, coltur6se; daca sant ascutite, tmpe, etc.
www.dacoromanica.ro

148

_Mxrcift,

probleme de esperienle.

1). Sa cautitim, macsimiun co pond de corpnri, mac-

simum dela ce inaltime putem primi sit cada (pe

nov6slute), pe corpul nostru, fara de a ni se detepta senzaii tactile ?..
2). SI cercam pe diferite regiunI ale suprafetei
corpului nostru, care e distanta minimtt, in care
putem distinge &Sue atingeri simultanee...

3). Pe cari din aceste regiuni, care e minima

geometrica, pe care sa o putem distinge numai plia sensul tactil, ca cerc, triunghiu, pittrat,
figu

etc....

4) Minimum in cat timp am put distinge nu-

mai prin palpat, 10,... 20 obiecte, clupa suprafata,

forma, material, marime, etc., antai cu mama intrga, apoi cu mai putine dPgete ; apoi cu unul
singur ?...

5). Ce feluri de senzatii tactile minimum dupii,

cate repetitii ni le putem asigura prin memorie pen-

tru un timp ; pentru duplu ; triplu ; etc. ?...

6). Putem face, prin cleturnarea atentiei, ca sit
ni e reducii senzatiile tactile la zero ?
7) Macsimum pentru cat tirup ?
8). Putem distinge negativul senzatiilor tactile?...

Senzatiile gustuale.
Uneori nu distingem nici o senzatie gustualt specificA. Asemene stare am put-o numi
zero senzaVe gu8tua1a. De es. dud D'am aplica
www.dacoromanica.ro

149

pe organele gustative nimica, ori am aplica

niste materii nesolubile in saliva. In acest de
pe urina caz am simtf atingeri tactile, ternzice,
apasari si senzatii musculare ; eventual chiar
durerse.

Solvindu se in saliva niste zahar, miere, pelin, chinink, ori alte materii saporifice sau

gustOse, vorn simti senzatii specifice, dulci",

amare, ori de alte calitetti gustuale.

0 cantitate minima simtibil dinteo substanta sau agent chimic saporific, aplicata la
minimul num'Or de papile gustuale, prov6ca,
senzatia gustuala de minima intenzitate si durata.

Acsta so va put numi unitatea de senzatie gustualA.

Cresceind cantitatea substantei aplicate, crescncl, deasemenea, terenul, sau numrul papilelor atinse, energia aplicarii, i durata ei,
va creste in raport direct si intenzitatea, qi
durata senzEgiei gustuale.

Ezereifti ft probleme.
1). Senzatia gustuala se simte deodata cu atingerea agentilor chiniici solviti, ori duo un timp re-care?...
2). Senzatia gustuall e continua, ori e intermitenta ,

adee6 un sir de pulzatiuni ?

3). Se p6te distinge, numai prin gust, dupl icarea,
triplicarea... eantitalii agentilor saporifiin aplicati
deodat pe organele gustative ?...

www.dacoromanica.ro

150

4). Macsimum cate specii de diferite gusturi putem

distinge aprocsimativ ?...
5). Macsimum cat timp trebue, ea sg pth dispcw,
sau reveni la zero, o anumitg senzatie gustualg, ?...
6) In ce raport stg acest timp cgtrg, intenzitatea si
durata senzatiei precedente P...
7). Senzatiile neplIcute se pot considera ca negatipul celor plgcute ?
8). Putem distinge simultanen deuie ori mai multe
specii de senzatii gustative ?...
9). Amestecand, in diferite proportii, de es agenti

dulci" eu agenti amari", senzatia provocatg prin

micstura lor va fi o medie, o rezultantg. ?...

10). E precis distingibilg limitea sau tranzitia dela

o senzatie gustual la una de o alt calitate ?...

11) Putem noi, prin atentie la alt ceva, reduce la
zero o senzatie gustualg determinatg, ?
12). Ce se retine astfel in memorie ? calitatea specificg ? ainplitudinea ? gradul de intenzitate? durata ?..
13). Ce senzatie vom provoca prin trcznzitia la ceva
duicerg" 1) dela ceva amar, 2) dela ceva frte
dulce ?...
14). Ce senzatie vom provoca prin tranzitia la ceva

anulria 1) dela ceva forte amar, 2) dela o va dulce ?...

Senzatiile olfaetive sau ale

mirosului.
Cnd inspiram prin eanalul nazal aer curat,
Ara orice parfum, mirodenie", sau substanO,
www.dacoromanica.ro

151

-odoranta, nu avem senzatii olfactive, ci numai

tactile, si cel mult termice. Senzatia olfactivei
Bau odorantk e zero. Ace las este cazul si a-

tunci, and esmitem pa aceeas .cale aerul din

plamni.
Dacri Misr], inspirin, pe calea amintita, nite
substante gazeiforme specifice, mirositre sau

odorante, ni se destpta si senzii corespundAtre olfactive.

Asupra agentilor odoranti mai nu putem opera

pe cale directa ; ci mai mult numai pe cAi indirecte.
Intenzitatea senzatiei olfactive st in raport drept
Cu forta substantei odorante, cu cantitatea si denzitatea ei.
Calitatea acestor senzatii atArna dela specia a-

gentilor odorant. Unele dintr'insele stint placute,

altele neplilcute.

Senzatia olfactivit e de natura unitara; cel pu-tin nu se pte discompune in elemente distincte.
Prin cre0erea fortei ori denzitatii escitantului, ea

pte cre0e in graduri de intenzitate, pang la un

macsinlum, in care, prelungindu-se, devine nepilicuta.

Organele olfactive stint de o fineta estrema. 0

cantitate frte micA de escitant olfactiv le pte aduce in iritatie specificit de acst, natura.
Cantitatea minima de substante odorante, prin
cari se pot provoca senzatii de acst specie, stint,
din unele materii, de es. urmAtrele, (dupa Valen-

lin, cit t de Wundt) :

www.dacoromanica.ro

152

hidrogen fosforat : 0 02 miligram ;

hidrogen sulfurat : 0.002 miligram;
brom: 0.0016 miligr. ;
escnt de rozri, chiar 0-00005 miligr.

Nervul olfactiv obosege frte repede, astfel, cl,

dela un timp, devine nesensibil pentru substanta,
ce continu a-1 escita.
Mare numr de substante comestibile sau alimentare detpt i senzatii olfactive ; i e de observat, c, materiile favorabile ca alimente destpt
de ordinar i senzatii olfactive placute; si, din contra, cele nefavorabile nutritiunii proveca miros neplcut Din acst cauza, multe specii de animale,
menii, controlA prealabil, prin sensul odoratului, materiile destinate pentru alimentatiune; si
le constat pe acst cale ca favorabile ori nefavorabile guatului i nutritiunii.
Br"ercifit ft probleme.
1). Se cere un limp
apreciabil, pentru ca escitatia periferica sri, se propage pana la crier, si s, provce iritatiunea cerebrala olfactiv, Rau senzatia odorativ?...
2). Aprocsimativ cht timp se cere minimum, pen-

tru ca agentul simtitor sa pU trece dela o setaetie olfactiv la o alta, diferita ?..
3). Ct timp se cere, pentru ca s dispara o senzatie olfactiva?...

41. Acest tiny in ce raport

stri,

okra tria si

denzitatea substantei, i atra durata actiunii sale?...

5). Ceite specii de diferite mirosuri putem distinge ?...

6): S. amestPclm &Sue, trei specii de substante

odorante, i sa observam senzatia rezultanta.

7). E precis distingibil inceputul i incetarea unei senzatii olfactive?

www.dacoromanica.ro

153

8). Prin atentie la alt ceva putem noi reduce

senzatie olfactiva la zero?...
V) Pte ezista negativul senzatiei olfactive ?...
10). Cat timp se pte retin in memorie o senzatie olfactiva?... Dar o aerie de asemene senzatii?,..
11). Ce se retine astfel in memorie ? calitatea ?...
amplitudinea?. intenzitatea? durata?. .
12). Macsimum cdt timp nervul olfactiv e seasibil la o iritatie continua? adicaf minimum la cat
timp devine insensibil ?...
13) Minimum eat ii dur zd insensibilitatea ?..
14). SA aplicam la cele due jumoWiti ale organului alfactiv simultaneu cliSue diferite specii de

agenti odoranti, ori &me diferite graduri de inten-

zitate din aceeas substanta,si s observm senzatia, ori seuzatiile, ce, se vor put distinge...

Senzatiile acustice.
In timpul de trezie, senzul auditiv pare a
nu put ajunge la o completa neactivitate cci

in situatia cea mai tcuta, agentului mintal i

se pte phr c ,laude" o continu vij itura
confuza, dar uniformh, neintermitenth.
Astfel, la corn pleta zero-senzatie acustica nu
pte venf, decat in adnc somn.
Diferitii escitanti acustici,
voci, instrumente muzicale, etc.
difera unii de altii in
privinta structurei qi a miqcarilor lor. Din

www.dacoromanica.ro

154

cauza acsta diferA si formele ondulatiunilor

sonore ale aerului escitat de cA.trA unii si aldin acesti agenti. In consecintA, apoi si
senzatiile acustice determinate prin diferitii es-

eitanti difea unele de altele in privinta

lor elementare. Acdsfa se numeste diferenta de timbru, sau de timbre.
Se zice apoi, cA, de es. vcea unui copil are
timbrul ascntit, a altuia are timbra dulce, gingas,
ori aspru. Vcea unui om adult are timbru plin,
a altuia timbru adnc. "Vcea unor persne are tim-

bru sonor, metalic, etc. Cntecul privighitrei are

timbru limpede, dulce, argintiu; timbrul flautului
e mle, plin; al violinei e sonor, piltrundkor.

Unele miscArI acustice se fac in mod neregulat, confuz, neuniform. Aceste determin6,
in agentul auditor senzatii acustice neregulate,
turburi, confuze, numite zgomote, vuete.
Alte undulatinni, de mice timbru, urmzil
in mod vegulat, cu celeritate i duratri, uniform4 in fiecare unitate de timp. Asemene oscilatii acustice determina niste senzatii corespundtre regulate, uniforme. Aceste se zic
apoi tonuri curate, sau muzicale.
Calitatea touurilor variazA, dupa celeritatea,
i in consecintA, numrul oscilaiilor efectuite
in o unitate de timp anume, au cat acsttt
celeritate sau uumr va fi mai mic in uniwww.dacoromanica.ro

155

tatea de timp, en atata tonul

i senzatia tonich va fi mai jsei, sau bassa ; i cu cat, din

contra, acea celeritate, sau numrul osciaerului in unitatea de timp va fi mai
mare, cu atata tontil i seuzatia acusticA va
fi mai inalt(i.

Calitatea senzal-iei acustice variazA, in cunoscu-

tele septe note muzicale: Do, Re, Mi, Fa, Sol, La,
Si ; urmand in aceeas directie si ordine mai departe, la note mai inalte.
Senzatiile acustice variazA, in diferite graduri de
intenzitate, dela cele mai slabe, treptat panA la cele
mai intense, mai tari, sau forte.
AcstA variatiune atarnit dela volumul, intinderea sau amplitudinea oscilatiilor aerului ; i anume
cu cat oscilatiile vor fi mai voluminse, cu atata

senzatia tonica va fi mai tare ; sivice versa. Ca

alte cuvinte, tAria tonurilor variazA in sens direct

cu amplitudinea oscilatiilor.
Se pte face o graduare regulatil asupra intenzitgtii tonurilor sau a sunetelor ; o asa numitA, fonometrie.
Sunetul, si in consecintA, senzatia tonicA pte
sA, urmeze cont nug, ; si pte sl fie si insiratA in
formA intermitentA, pulzantA.

Cantand 2, 3, 4... aparate tonice egale, acelest

tonuri, egale in tte privintele, rezultanta va fi o
senzatie for4ficatei

Ezereifit t probleme.
1). SA cercAm odatA a veni, in stare de trezfe, la zorp-senzatie acusticA... de es. in fundul unei pivnite adAnci, la
mezul noptii

www.dacoromanica.ro

156

2). Putem noi respira fr i auclint zgomotul

provocat de cAtra acstil functiune?...
3). SA apasAm o mana a9upra miei urechi
sA observAm variatiile senzatiei acustiee provocate...

4). SA facem acsta esperionti simultaneu cu

smndue urechile
5). SA ne astupAm ntai o ureche, spoi pe a-

indndut, ; i ea observAin, ce fenomen acustic ni

so va arAta
6). Care e m tcsimul de lungime a colui mai OAcut ton, plina a nu deven ifidiferent, ori chiar
IneplAcut?

7). SA cercam, (ire schimb trea dist nit i pte cowpensa schimbarea intenzitAtil tonului ?...
8). SA cercAm a constata numai prin auz, minimul de distante adawe (si svAdute), intre escitan-

tul sonor si intre noi

9). SA eeram a evalua, numai prin auz, adArtgirile
10)

scaderile) la numtrul escitantilor sonori...

Care e celerit ttea macsima in distingerea

diferentei sunetelor ?...

11) Care e macsimul de frnp, in care putem

retin in menwrie o senzatie tonica ?... Dar 2, 3,
4 .. senzatii de acstA natur?...
12). Putem noi deturna atentia dela un Anton

astfel, ca sa nu-I mai observAin ?..

13). Putem noi sA ne desteptam, numai cu forta
Tointei, serii de senzatii tonice P.
14). Se 'mite realiza negativul senzatiei acustice?...

15). Macsimum pni la ce numtr putem distinga

drferite instrumente muzicale cntkind uniform?...

www.dacoromanica.ro

357

Senzatiile optiee.
Pe cat substanta eterului nu e adusa in
mirare lucifer, nu produce escitatii optice.
Ea nu produce asemene escitatii nici atunci,
cnd e adusa in mirare, daca nu intellnefte
mai ntai vreo substanta ponderabila. In m5p-

tea seninh, privind afara de conul de umbra

a ptimntului, imenzele regiuni eterale miscate

de catra sori nenurarabili, nu vedera dec

profund intuneric", intru cat mirarea ete-

liana nu se

reflect prin suprafata vreunei

stele, a vreunei planete, comete, lune, etc.
Putem, deci, repeta, eh eterul e
qi ea el numai influentat de &Ara substantele
ponderabile provca iritatiuni si senzatii op-

tic(); end apoi se zicenu c vedem eterul,

dar ea vedem obiectele; i, mai just, ne formm senzalii vizuale despre obiecte.
Senzatii optice de lumina pte provoca
trecerea de curenti electrici prin craniu; de
es. dela frunte i tmple la partea occipitala
sau posterira a craniului.
Loviturile i presiunile aplicate asupra globului ocular de asemenea escita nervul optic,
prove senzatii de lumina.
Aceste senzatii se sting momentan.
Intenzitatea. pupa intenzitate, son-

zatia optica cea mai inferika, cea mai

www.dacoromanica.ro

158

sau mai slabii, este aceea de intunerec", de

negru. Acsta se pte nutni minimul dinamic
de senzatie optica, sau limitea dinamo-optica
ntinimalA.

Scara aseendent in asemene graduri de sen-

zatie s'ar constitui, dach am incepe dela senzatia de complet intuneree, de es. la mezul
noptii celei mai intunecse, si am urma in
treptele de setidere a intunerecului, sau de
cretere a luminei, pAna la senzatia provocata
de eMra stalueirea solara, ea macsimum de
intenzitate a senzatiei optiee.
Cresterea intenzitritii escitatiei luminse determinnd dilatarea irisului (inspre centrul pupilei),
slAbeste aptitudinea dinamicA a ochiului astfel, e

in asemene caz trecnd inteun loc mai putin luminat, in momentele nthie el vede mai slab, cleat

mai peurm, cand, contractandu-i-se irisul, spre

periferie, se largeste pupila.
Scadnd intenzitatea luminei incidente, creste
atria eau aptitudinea dinamicA a ochiului. In asemene caz, el vede, in aeelas loc, lumin mai tare,
sau mai mare.
Gradatiunea gottelor pe cdmpul viznal. Imaginile fotografiate pa carnpul galben sau pata gal-

bena a boltei retiniene le vedem en macsimul de

putere vizualii. Din acstg, cauzh, and voim 85,
vedem ori ce suprafatA eu maesimul do ezactitate,
indreptAm globul ocular asa, ea imaginea autat
sq, se fotografieze pe acel amp.
Aptitudinea vizualI a zonelor dimprejurul chiwww.dacoromanica.ro

159

pului galben scade in raport cu distanta lor dela

el, luat ca post central al cmpului vizual.

Estenziunea senzatiilor optice.

Li-

mitea minimal4 in tasuiile de estenziune opticA este asazisul punct", sau, in rigursit
realitate, minima suprufata distingibil. Duplul
ei, triplul... destpta senzatie de duplii, tripla...
suprafata.
0 suprafatei de o lungime apreciabilb, nsh,
de leititne minima, se numeste linie" ; intelegAndu-se linie opticA, vizibilft. Mai multe a-

semene linii jucstapuse constitue o suprafat

in senzul uzual.
Stnd craniul cu cavitatea orbitarit fics, jocul
total al vederii cu ochiul, intors in tte directiile
posibile, cuprinde mice Orti de suprafat4, ce se

gseste in un spatiu nu departe de forma unui

con cu creOetul in interiorul globului ocular, avnci

inaltimea conica indefinita; afara de suprafetele,

ce ar sta in directii paralele cu raza vizual. Astfel intinderea suprafetelor vizibile variazA in sens
direct cu distanta lor de ochiul respectiv. Adeck
ea cAt ne uitilm mai departe, cu atta mai mari
suprafete putem ved ; si vice versa. De asemenea,

cu at o suprafata de dimenzii constante va fi mai

aprpe de ochiu, cu atta mai mare cmp va ocupa ; yi, deci, cu athta mai mari dimenzii va infAtosa ; pan/ and, crescnd apropierea, odat marginile ei vor ieyi in laud din conul vizual ; vor
deveni invizibile.

www.dacoromanica.ro

160

Cu eat, dincontra, o suprafat se va depArta de

ochiu cu athta ea va subtinde un unglik mai mic ;

si, deci, va infosa dimenzii mai reduse; in at,

cresand acea distant la indefinit, odaM imaginea suprafetei se va reduce la zero ; va disparc;

cu totul din cmpul vizual; si, in consecintg, Ben

zatia opticd corespondenti va ajunge si ea la zero.
Pentru ca, la mice schimbri ale distantei, senzatia optic s prezinte acelei climenii, trebue, e t
dimenziile suprafetei Rau a figurei v6dute
modifies a4a., ca, dela orice distantii s, subtinda iii
ochiu acelas unghin.
Senzatia despre o linie minimt nu e simpl ;
e compusa. Senzatia de suprafatci e de o amplitudine sau intindere mai mare.
Limitarea suprafetei v'edute determina limitare.i
senzatiei despre ea. VOdnd un sir de asazise puncte,

separate prin spatii diferite, ni se destptit o serie

succesivii de senzatii minime pulzante, sau intermitente

Calitatea senzatiei

optics.

de distinctie calitativa il putem observa

senzatia de negru.

Calittile fundamentale, dup cari varian

senzatiile ootice, stint colorile ros, verde,
violet, (vioria), galben, albastru,' portoraliu,
tte in diferite graduri sau nuante ; a poi lipsa
de colori sau negrit, totalul de Itimink com-

binatA, sau alb; i rezultantele amestechturilor acestor de pe urma estreme in diferite

proportii gradate, nuantele de cenufiu, suriu,...
www.dacoromanica.ro

161

dupit cari urmza infinitele combinatii si gradatiuni de t6te aceste, cu diferitele graduri de
inchise" sau intunease, si ,, deschise" sau /1471

minse.

Tte aceste se pot infatiqa in tranzitiuni minime, insensibile.

Imaginile consecutive sau comitante.

Inchiendu-ne ochii, dupa vederea unei imagini,

peal iritatia retiniana specifica se continua,
se efectue diferite alterari in figura v6c,luta

duph inchiderea ochiului; Ef i anume, in unele

conditii, regiunile lumin6se din figura se preschimba reciproc cu cele intunecse ; apoi se
face in aceeaq figura perzistenta o serie de

tranzitii dela unele colori la altele... pana la

totala ei estiuctiune.

Succesiunea complementard a senzaDaca vedem o figura de o

colre 6recare, si imediat privim un camp fan
o coloratiune speciala hotarita, de es. alb,
cenuqiu, etc., atunci vedem figura precedenta,
ansa, in o altei coloratiune, gi anca mai putin
tiilor coloriale.

intensa.

Din oricare asemene doime de diferite colori se recompune lumina generala sau alba ;
de aceea ele se zic colori reciproc complementare.

In special, dupg, ro vedem verde-albeistriu

qi
11

www.dacoromanica.ro

162
-V\--

vice versa, duph verde-albhstriu vedem ros. Deci,

aceste deluA colori, ros si cu verde-albastriu, sunt
col ori complementare.

Dupa portocalia, vedem albastria ; dupa albastriu,

portocaliu. (Complementare).
Duph galben, vedem albastria de indigo (sinilin),
si vice versa. (Complementare).
Dupa galben-verzia, vedem violet (vioriu), si vice
versa. (Complementare).

Din aceste cauze, dach ne uithm Antiii la o suprafata de o colre, yi apoi trecem imediat la o
alta suprafath cu colrea complementarl celei precedente, senzatia nstr despre acOsta a (Mu& coDre e fortificatti.
Contrarul trebue sh se intmple, cand, duph o
colre, privim una necomplementara. Senzatia cea
nuh se formOzh turburath, modificata prin miscarea complementarh
Iradiatiunea.
Influenta luminei albe se yespetndeste in aparatul nostru optic ceva peste marginile figurilor v61ute. Acst ecspanziune se numeste iradiatiune. Astfel, privind due figuri, de
es. cercuri, egale, unul alb yi unul negru, in vederea nstrit, cel alb va fi mai larg dealt cel
negru.

Generalitatea iritatiunilor optice.

Dupl
constatarile fcute, la senzatia fiecarei colori
particulare, stint in activitate tte elementele
seuzoriale ; numai ct, la unele escitatiuni eteriane lucifere vin unele in mirare preponderantd, reminnd celelalte in activitate neconsiderabila ; ei atunci se simte cutare anume

www.dacoromanica.ro

163

colre, nesimtindu-se celelalte de loc; la alte

escitatiuni se simte a1t4 colre in lasur a. preponderanta, remnnd celelalte nesimtite; i,
in tot cazul nedistingibile.
Elemeniul imaginilor
_Form ele vizuale.
optice este o supra f ata circulara minima vizibila.

In uzul practic, acsta

se numeste

punct." Nu e Ans4 punctul matematic.

Tuncte" optice
Imaginea de 2, 3, 4
juestapuse in serie se numete linie; bing inteles, linie optica.
Eleinentul liniar universal e linia drptit,
constituita numai din d6u8 puncte contigue.
Ac4ste. Imagine, linia drpta minima, se
epet, in t6te directiunile ; i constitue linif
drepte de diferite dimenzii longitudinale, i
nii frnte" unghiular, sau unghiuri in diferite graduri, combinatii i complicatiuni, fr
formand figuri liniare, constituite.,t6te

din linia elementaia si universala, diu repetirea liniei drepte.

Un
regulat cu un num6r infinit sau indefinit de latur i unghiuri, conseand fie care lature din cat() o minim linie drpt, se zice o
circonferenta.

Prin un re-care numgr de linii, formnd ori-ce

numtir de unghiuri, fie distingibile, ori nu, se incongior o suprafatA ; se determinA, si se ficsza
figura sau forma.

www.dacoromanica.ro

164

Privind o suprafatd, cu anandoi ochii, acsta se

numeste privire binOcularci. Cele doue imagini,
provocate prin fie-care ochiu aparte, se acopr de
ordinar in parte; remnnd cat') o regiune marginal1 separata a cite until ochiu.

In rezumat, un punet, sau mal just, o

suprafata minim distinsk prin vedere, ki i senzatia provocata printr'insa, pte fi considerattt
dupa distautef colori, graduri de intenzitate,
mutare, directiunea acesteia, celeritatea ei, etc.

Ea 'Ate fi privita cu un ochiu, si cu amndoi, deodat.

Doue puncte pot fi considerate dupa distanta lor reciproca, coloratiunea lor, gradurile
de intenzitate a luminei lor, directiunea acesteia, celeritatea ei, etc.
Ele de asemenea, pot fi privite cu un singur ochiu, si cu amndoi de odat.
0 linie pte fi considerat dupa lungimea
el, forma el, directiune, distanta, coloratiune,
intenzitate luminsk, miscare, directiunea a-

cesteia, celeritate, etc. Linia pte fi privitrt

cu un ochiu, si cu amndoi ochii deodat.
0 suprafart pOte fi considerata dupa form,
dimenzii, dispozitia prtilor ; dupa distanta,

coloratiune, graduri de intenzitate luminOsa ;

dupa misatri, directia si celeritatea lor, etc.
Ca si punocul li linia, suprafata, de asewww.dacoromanica.ro

165

menea pte fi privith cu Ufl singur ochiu, i.

cu arnndoi doodatit.
1). Vedera noi obiectele, farg
Ezercifit.

miscarea lueifera a eterului ?...

2). Vedern noi eterul, macar atunci, cnd ezecuta miscari lucifere, nptea, in spatiul eterat, in
afara de umbra pamntuluI, la distanta, (le es. de
la 2 miline chilometri in afara ?...

3). Prin ce ne putem noi provoca senzatii de

lumina, fara mijlocirea eterala ?...

4). Cnd putem noi ved cresterea intenzitatii

lurainse pe intrega scara de graduri, dela mi-

nimum liana la macsimum ?. . si apol dela macsimum pana. la Minimum P.

5). Ce diferenta este intre punctul i linia matematicl, i punctul si linia optica sau vizibila?

6). De ce forma e spatiul, in care ii are jocul

vederea unui ochiu, stand capul fics ?...

7). Cum variuza marimea unei suprafete vOute,
in raport catra distuntele dela ochiu ?...

8). Stand cu capul fics, am put noi ved in

intregul un cerc cu o raza de un chilometru, avnd centrul seu la distanta de un metro dela
ochiul nostru P...

9). Dela ce atrna, s avem senzatiT despre diferite colori P. .

10). Vedem noi cte o singurti colre ?...

11). In sens riguros, ce e in realitate aceea, ce

se zice colre?... i uncle se gaseste ?...

12). Incetand escitatiunea esterna, dispare din
vedere imediat imaginea odata formata ?...
13). lmaginile persistente consecutive se infati-

saz1 totdeauna in lumina si colofile primei imagini ?..

www.dacoromanica.ro

166

14). Ce numim senzatie de colori complementare?...

15) Ce e negrul, si ce e albul ?...

16). Care e forma elementarg si universalg ?...
17) Ezistit zero-calitate opticg ?...
18). Ezistg negativ optic ?...
19). In cte forme se pot dizloca &me puncte ?...

Dar 3, 4, 5... puncte ?...

20). 0 linie drptg eke forme pte av ?... Cite
directii ?

21). Un unghiu cte forme pte av ?...

22) Cte forme pte lua o linie curbg ?...
23). Se pte privi o linie ttg in mod nmmentan,
ori in mod consecutiv ?...
24). Stint pe obiecte colorile ?...
25). Ceea ce vedem, sAnt obiectele?...

26). Putem noi evalua distanta unui obiect numai dupg coloratiunea lui ?
Problente pentru (variety(a. 1). Imp6rtind scara
de progresiune dela negru, sau dela intunerec

png la alb si la lumina solarg in macsimul nupier de graduri minime distingibile, minimum in
cat timp am put recunste tranzitiile dela unul
la altul imediat consecutiv ?... Dar la altele mai
distante, de es. eu 1. cu 2, 3, 4, 5... gradurT ?...
2). Macsimum ct timp putem privi o suprafata, fics, pana a nu se ivi vreun inconvenient?..
3). Macsimum dupg cat timp putem recunOte
din memorie o colre, o figura ?...

4). Dela ce atrng lungimea sau scurtimea a-

cestui timp ?...

5). Minimum cat timp trebue sit trch, pentru

ca dupg privirea unei colori sit dispara senzatia
comitantg sau oonsecutivg, fie identica, fie contrail,
ori ei complementara ei ?...

www.dacoromanica.ro

167

6). Dela ce aternd scurtimea ori lungimea acestui timp ?... Cu ce varia7A el in raport direct ori
invers ?

7). Minimuin ct timp se cere, pentru a puts

observa trecerea dela o calitate vizuall la alta,
departatit, ori apropiatil ?...
8). Dela ce atrna lungimea acelui timp ?..
9) SA facem esperiente, cu diferite zone, secon-

dare si laterale, h diferite distante dela ochiu ;

autnd a distinge, si a numera, diferite figuri, de
diverse dimenzii si colora(iuni, la diferite distante
unele de altele...
10). SA privim fiacAra unei lumAnAri, lampe,
discul srelul, etc., de es. pe o zonl depArtatA de
cmpul ga1bn, s inchidem echi, i sA, observAm,
ce fete, ce coloratiuni va schimba imaginea consecutivA, intorchnu-ne cu ochii inchisi, spre directiuni lurninse, in spre locuri intunecate, etc...
11). Spre a put numtra 10.. 100. figuri cu
ceteritatea macsimA, care e distanta cea mai favorabilA dupa mArimea lor, forma, dizlocatiunea lor
SA facem si esperientele urmatre :

12) SA tinem un fir de ata, ori alt corp suptire,

pozitiuriea medianA dinaintea
ochilor, in 'macsima apropiere. (la 1, 2 . centimetri) ; i al observAm, ceite imagini ni-se vor forma
despre acel corp in vederea nstrA, privind ca amndoi ochii inainte..
13). II vom put privi cu ochii direct in acea

atknat in aer, in

pozitiuno ?...

14). Se va desemna imaginea sa pe cmpul

galben? II vom av noi in vederea direced P...

15). SA inchidem Uil ochiu, si sa observAm, care
imagine va dispare; i ce schimbare va suferi cea

www.dacoromanica.ro

168
-NM^

perzistent6 ;... apoi sA, inchidem celalalt ochiu,

BA facem aceeas observatiune..
16). SA, incepem a cleparta carpul privit incet

drept inainte, i sA vedem, la co distan0 il vom

put privi direct, cu amndoi ochii...
17) SA privim (Milo asemene obiecte, ori dente
discuri, monede, etc. de coloratiuni diferite, tinnd
until imediat dinaintea unui ochiu, iar altul dinaintea celuialalt. SA observAm, cte imagini vom
ved ;... si, inchidnd succesiv cte un ochiu, care
imagine va dispar?...
18).SA incepem a le departa, incet, drept inainte ; i EA, observam, ce schimbeiri vor suferi..

19). Ce par(i vor deveni transparente?

regiuni vor remn opace P...

eari

20). SA facem tte aceste esperiente, cu niste

obiecte, de es. rigle, linii... avnd littimea de 1

centimetru, de 2, 3, 4... centimetri ; i sl observAm, nu cumva imaginile lor ne vor pAr, in unele pozitii transparante, iar in altele, acoperindu-se, opace..
21) SA cercAm a dispune ochii in directiuni
convergente; ai sit observAm, nu cumva tte imagi-

nile vOute de noi se vor duplica, pornind in IAturi...

22). SA observAm, dacl aceste duplicate vor fi

transparante..
23). SA facem asemene esperiente, aseznd d6u1
rigle, linii, etc., de o ultimo de 1-2 centimetri,

de coloratiuni diverse, vertical, in pozitiune medianA, una la distant/ de vro 20 centimetri minimum. Sit privim, alternativ, child pe una, And
pe alta ; i sit observAm, dacA, privind-o pe una
dintr'insele, imaginea celeilalte se thplic; ai vica
versa...

www.dacoromanica.ro

169

24). Sa observm, daca imaginile duplicate nu

sAnt transparente...
25) MiscAndu-se ochiul nostru, se mipei ceea ce
vedem, adica imaginea vizuala. ?

26). Obiectele stiute fiese pe pamnt, s'au miscat si ele in aseinene cesz ?

27). Vedem noi, prin urmare, oblectele?...

Senzatii generate $i speciale.

Parnntul ezecuta o uniforma serie de repedi
miseAri nemiilocit consecutive; o continua transla-

tiune, prin intinsele spatii eterate ; si tte lucrurile, ce fac parte dintr'insul, efectue, deodata cu
el, aceeas linie de miscdri.
Acsta s'ar put numi miscare fondalei, saa generalei, pentru cele de pe pamAnt.

Pe cat nsa lucrurile nu etectue o miscare di-

feritd de acea fondala, noi nici odata nu observam

direct miscarea lor ; adeca acea fondala, continua;
zicem, e obiectele stau ; ca siint nemiscate,
ficse, pe pdtrant.

In consecintil, pentru ca un lucru sa ne

faca efectul unei miscAri, trebue sa ezecute,
ori sit

ezecutkm noi, o miscare diferita

de cea fondalk, ; fie diferitk In directie, fie in

celeritate; ori ar trebui sk se oprsca in spatin; sIt steie, in realitate, frIt ca sk ne oprim
si Doi.

www.dacoromanica.ro

170

Ceea ce e adevlrat relativ la mice obiecte, ea

-prti ale prunntuilui, in raport ctrl el ea totalitate de sstru plutitor,tot aceea se p6te zice des-

pre ori care object se glseste in ori si ce aparat

de translatiune particular ; fie el in pavilionul ori

barca unui balen aerostat, fie pe un vas, ce plufeste pe apii, etc.
Distingem, deci, o miscare fondala constantl,
neobservabilil direct ; i, afar/ de ac6sta, alte rniselri, specials.

Pe eat corpul nostru se mantine in o tempera-

turd invariabill, nu ni se provcI senzatie termicl distingibill ; i pentru ea s ni se prowiee

asemene senzatie, trebue BA ne atingl un corp a-

vend o temperaturil diferita de cea actuala, fie

mai inalt sau mai cald, fie rnai jsl sau mai
rece ; i ast-fel, el ne schimbe senzatia termicl
fondall, sau precedentl.
De asemenea, pe cat respirostia nstrl, eircula-

tia, starea muscular, visceralk alimentar, starea de durere ori si de pllcere, etc., se mantine
in o modalitate recare in mod invariabil, cum
am zice, in mod fondal, intru atta nu se destptl senzatii distingibile ; i pentru a ni se face
asemene destept/ri, trebue s Be efectue o schimbare in amintitele rmstre dispozitiuni ; o schimbare
in respiratia fondall, in eiroulatia de acstA na-

tur, in starea rmstrl museular, in cea viseerall

si alimentar; de asemonea si in senzatia nstrl
de durere si de plcere ; etc.
Nu e cazul alt-fel niei in privinta senzurilor
specials.

Tnteadev4r, pe ct dispositiile Eau senzatiile tactile generale, olfactive, gustuale, se continul in

mod uniform, frte repede ajungem a nu le mai

www.dacoromanica.ro

171

distinge ; si daca voim 86, simtim o atingere, o

a.romA, un gust, trebue sA provoam o schimbare

in escitatiile si in senzatia astr. aorespondentg.
Cu totul asemene pare a fi cazul i cu serfile
de senzatii acustice si optice. Si anume.
Cnd stm in un loc, unde dominA cea mai aancit tAcere, in nemiscarea cea mai deplin posibila, ori i atunci, and ne gAsim in imprejurAri
ordinare, in virtejul vietei, in auzul nostru se petrace, flrg intrArupere, in mod uniform si continuu,
o resunare fuzionatA ; o vijiitur, amorfA ; pe care
nsA, in imprejurArile ordinare, permanente, nu o

observAm.; ca si and nici n'am audi-o de loc. Si

pentra ea s, audim un sunet special, trebue BA ne
escite anumite serfi de vibratiuni speciale ; cari sA
provce iritatiuni acustice particulare, desteptnd
senzatiile tonice determinate.
R6sunarea confuzA, generalA i permanentA s'ar
put nurai senzatie acusticA fondalA, sau amorfl ;

in diferent de ea, sunetele particularesenzatii

acustice speciale.

Cu totul clar ni se prezint, in acest Benz, cazul cu senzatiile optice.

InteadevOr, inchigndu-ne ochii, ori stand in un
loc intunecos, ni se infatisazet in vedere, ca un
camp haotic aprpe uniform ; pe care parcA jcl
uneori nenumerate puncte i figuri in completA
confuziune.

De altA parte, dad, privim un amp cu total

uniform, de ezemplu, un pArete intins, fie alb,

negru, orice colre uniforml, ni-se destpt, o senzatie uniformei, o senzatie optic& fondal, sau generalei.

Presupun'end acuma, el cineva ar desemna pe

acel camp vreo figur, ns cu un material cu
www.dacoromanica.ro

172

totul de aceeas colre, ca si fondul ; adeca, ar de-

semna alb pe alb, negru pe negru, Fos pe ros,

verde pe verde, etc n'am distinge nimica, afara
de fata fondala ; n'am vede pe ea nici o forma.
Si pentru ca sa putem ved i distinge o senzatie
optica formala, trebue sa se desemneze ca o colre diferied de acea a fondului sau campului; de
ezernplu, pe camp negrucu alb, ori cu o cob:ire
deschisa ; pe camp albca negru, ori cu o colre
re-care, cte.

Senzatia fondala e haotica ; senzqtia formala,

diferentiata, e, dincontra, distingibila in mod particular.

Astfel, dach un pictor ar desemna pe un camp

(panza, parere, tabela, etc.), o figura in o colre
diferita; i apoi cineva ar acoperi, tot cu acsta
colre, tte spatiile dimprejurul flgurei, noi n'am
put-o distinge ca figura. Ea sr r6mane cufundata,
nedistingibila; pana eand pictorul n'ar departa
dimprejurul ligurei colrea adaugita ; and apoi,

iarsi ar iesi la ivla ezacta diferentet a figurei de

catra fondul, pe care an fi desemnata.

Daca am av o tabla, pe care ar fi intinsa sau

dispusa peste tot o materie de o colre uniforma
adica nici o figura distinsa ; si ar yeni un geometru un desemnator, un pictor,... el si numai
prin stergerea partilor superfine, turburatre, ar
put mijloci ea distingem diferite figuri determinate ezact; imagini, ori elliar tableau, cari ne ar
destepta diferite senzatii si idei.
Ezaet acelas lucru se pte sti despre materialurile de sculptitra si de arhitecturei; si orice arts
tehnice ; de es.
Un bloc mare de ptr, de metal, de lemn, etc.
nu ne destpta idei determinate depre vreo figura
www.dacoromanica.ro

173

mai mica deck el ; despre vre-o constructiune,

aparat, masing, etc.; cruel e uniform, nediferentiat.

In marginile dimenziunilor sale, el confine orice figuri, aparate, maini, constructiuni, ete. Sa,
vina un sculptor, un arhitect, un constructor, etc ;
si sl indeparteze diferitele parti superflue, dupa un
plan determinat ; sl prov6ce prin acsta, diferen
tiarea figurilor, in comparatie cu blocul anterior ;
indat vorn av figuri, ori statue, aparat, constructiune, de ezemplu o cash, etc. ; si prin ele,
senzatii i idei determinate.

In rezumat : la t6te speciile de fenomene

psihice elementare, se petrece o permanent&
senzatie generald, fondala, uniformA, qi, in

iiiferentet de ea, diverse senzatii speciale,

formale ; senzatii determinate qi variabile.
Ezercitii.
]). Ce se joke numi senzatie genefondall, si senzatie speciall.? la miscare, ternperaturA, miros, gust, sunete, imagini v6c,lute, etc...

2). Care e conditia generalei pentru a se put

simti senza0i speciale

Treptele de ideatiune.
La escitatii de mice specie, pe timpul in
care iritatiunea e in curs, senzatia e de gradul Antai ; gradul efeetiv, in macsimul de violi claritate.

eiune

www.dacoromanica.ro

174

Incetnd escitatia, stadiul imediat urmAtor

al senzatiei e de gradul al doile.
De ezemplu, imediat dupei o atingere ne
miscA Arica senzatia contactului;

dupd gus-

tarea unei substage, ii simtim Audi gustul ;

dupd mirosirea unei arome, ii simtim Ana,
mirosul ; dupei sunarea unui ton, ii audim ncA
resunetul in agentul nostru mintal ; dupri privirea imaginii, ii vedem Ana+, colorile, identice, contrare, complementare, etc , conturele,

figurile, etc.
Aceste s'ar put numi imagini imediate,

subsecvente. Ele stint mai slabe, si mai putin

precise, cleat senzatiile din cursul iritatiunilor.
Impresia iritatiei conduse pn in crier
provocand cursul senzatiei, ezercit si o percusinne asupra massei acestuia ; si prin acsta

provc o serie de percusiuni in cercuri si

sfere tot mai mari, insa tot mai putin perceptibile.

Aceste percusiuni si repercusiuni cerebrale,

simtite in mod constient, in graduri tot mai
atenuate, constitue un inceput si o faz4 de

fenomene din ce in ce tot mai pur psihice,

mai ideate.

Acest altreile grad de senzatii s'ar put numi

senzatii ideate ; elemente ideale, intuitii, sau
idei elementare.

Tot astfel se produc diferitele graduri de

www.dacoromanica.ro

175

senzatii termice, respiratorii, musculare, visceral()

i .1 onetice; de asemenea celo gustuale, cele
durerse,

cele placute, etc.

Ezercitii.
1). Citte graduri principale de senzatii putem distinge P...
2). Ce diferentit este intre unele si intro altele P...

Asociarea ideilor, sau

memorizarea.

Duptt efectuirea unor mipari cerebrale, celulele si teshturile nervse tind a reveni la
starea lor anteririi, normal, sau indiferent4,
si uneori revin ezact la a cea stare; alteori vin
att de aprpe de ea, ca alteratiunile si mischrile moleculare, ce se continuit inteinsele,
stint imperceptibile, latente, astfel, ca, incer-

andu-se, a le pune din nou in curs, tesliturile nu Ant in stare a le continua singure.
Despre asemene fenomen se zice, cli ageu-

tul conscient sau simtitor n'a retinut nimica

in memorie.
Prin eZecutarea unor actiuni cerebrale insa

se produce in testura nerv6sA o alteratiune

molecular in asa grad, oh ea se manfine, sau
perzist, in calitate de plecare sau tendinfd de
www.dacoromanica.ro

176

a efectut din, nou aceles actiuni ceiwbrale, in-

data ce i-se lasa liber curs, ori chiar i-se

impulz in acel senz prin vointa constiut.
Uneori, acstA. alteratiune sau preparare se
indeplineste printeo singura efectuire a actinnilor respective; alte dati numai prin repetirea
lor.

Celulele si tesAtura cerebralk i mantin amintitele alteratiuni, si tendintele fizico-psihice,

ori-cAt massa lor nervs4 e scAldat4 in valuri
ceea ce e si mai insemnat,
sangvine
ori-cAt ele se dezasimilz, treptat, si se re-

integrz prin asimilatiune, succesiv in intregul, prin materii nue,- altele, cleat cele dezasimilate si eliminate.
Acsta se pte admite ca posibil sub conditia,
frte probabilA, eg, nu We pArtile unei eelule sau
a unei molecule se dezasimilk deodata ; ci treptat ; deodat6 unele, i apoi altele ; si cele ce se
asimilzI, se prind in tendinta sau virtejul acelora,
pe cari le gAsese acolo, si de cari se 160, in mod
organic. In analogie cu acsta, pgrtile nue puse

la un aparat, se prind in jocul celorlalte. PArtile

nue unite eu un organizm in general se prind in
cursul, in animatiunea i jocul acelora, de cari se
lega.

Prepararea i repetirea ei se numeste de

ordinar nasociarea" ideilor, sau memorizare.
Ea se pastrizei pentru diferite intervale,

www.dacoromanica.ro

177

dupa forta sau energta preparatiunii, dupa nundrul repetirilor, i dupa alte imprejurari.
Icsta peistrare de preparatiuni qi animatiuni se numete memorie.
Ezercifii.
1). Ce numim asociarea ideilor eau
memorizare?...
2). Ce numim memorie?...

3). Dela ce atrn durata pastrarii memoriale?...

4). Cum se pte esplica memoria, fat/ cu schimbarea substantei cerebrale ?...

Reminiseenta sau reamintirea,

5i cugetarea.

In baza aratatei preparatiuni, numite asociarea ideilor, i din cauza perzistentei acelor
dispozitiuni qi tendinte de a reefectui,--fie

pasiv, fie in mod activ, prin impulz de vointa

conqtiut4,agentul psihic p6te da asemene

impulz, i a-1 continua, provocand, prin el,
ezecutarea miqcarilor cerebrale numite senzatii
de diferite graduri.
Prin asemene preparatiuni moleculare, qi cu
ajutorul perzistentei, a tendintei fizico-psihice,

agentul simtitor, conoient, e in stare a pro-voca i prepara diferite senzatii in mod grupat; ezecuandu-la, parte simultaneu, parte
12

www.dacoromanica.ro

178

succesiv, din diverse ramuri de senzatii. Se

provch formarea unei senzatii ideate combiNate, sau rezultante.

Astfel se efeetue, in mod grupat, ale un

numr de senzatii din diferitele specii

ra-

muri.
Esemple.
1). Idea", sau cursul de cugetare
despre o linie, un unghiu, un triunghiu, un cero,

un pltrat;un ton, o melodie, o bucat de muzic1;un ac, un plug ;o rtti, un car, un tren;
un parete, un acoperemnt, o usP, o ferstr,

2). Idee, sau, mai just, un curs de cugetare comhinat din senzatii termice cu senzatii tactile.
3). Ace las curs repetat dar adegogit cu senzatii
vizuale; apoi, adriogit cu senzatii acustice i tot asa,
adilogit cu senzatii olfactive, ori si
senzatii

gustuale. Tte aceste in diferite imprejurari ale

vietei.

4). Un curs de senzatii respiratorii combinate

cu senzatii termice, i durerse, etc. (Idea", sau

cugetarea despre actul de respiratiune).
5). Un curs de zenzatii viscerale, alimentare,
adlogite cu altele, olfactive, gustuale, si de
cere ; de esemplu, despre ,,sederea la mas". (Id e a", sau cugetare despre o ospiitare).
6). Un curs de senzatii electro-musculare, cu altele, optice, tactile; de esemplu despre o esperientl
eu lovituri electrice.
7) Un curs de senzatii provocate prin o actiune,

ori prin o eerie de actiuni ; prin o serie de mif-

art: ; de esemplu un dant, o productiune, salt,

alergare, etc.

www.dacoromanica.ro

179

Ezercitii.
1). Ar fi posibilg reamintirea, fgra
preparatiune asociativg ; fgra perzistenta numitg
memorie ?...

2). Ce este reminiscenta sau reamintirea ?...

3). Am put noi cugeta despre anume lucruri,
fgra reamintire P...

4). SA analizgm t6te esemplele de aci mai sus,

cgutnd, din ce specii de senzatii i cugetari se
iOrti ,,ideile" indicate prin ele...

Curentii eugetativi.
In enormul labirint numit crier omenesc, curentii cerebro-psihici se combing si complicg in diferite trepte, graduri sau mtsuri ; de la cele de
gradul 6,ntgiu, dela senzatiile efective, la cele de
gradul aldoile, imediate sau secvente, la altele,
comitante ; si asa mai departe, la altele, concomitante ; si tot asa la altele, din ce in ce tot mai
atenuat efectuite ; tot mai ideate.
Pe cele efective le prov6c1 impulzurile date de
catra diferiii escitanti. Animat apoi prin aceste,
agentul cerebral general urmza de efectue senzatii secvente ; animat de acest curs, el efectue
dupg aceste alte i alte actiuni psihice.

Simplieitatea $i ngustimea
constiintei.
Capacitatea de sicatire qi con0iinta pare a

www.dacoromanica.ro

180

fi una eingura ; ast-fel, agentul 'central, in

care adectt se unifica diferitele repercusiuni
cerebrale, nu pte simti sau intelege mai
multe deodata. Din acsta cauza, el le ob-

ser va succesiv, una edte una.

De esemplu, vedem o pagina intrga de odata ; ansa, cu cugetarea atintita nu o putem cuprinde, deck pe rand, luand etite un
cuvAnt deodata ; si asa tot elite unul pana la
efarsit.

Acsta reductiune a constiintei la unitate

si marginire se numeste unitatea ti elngustimea
constiintei.
Din mai multi curenti cerebrali, cari tind
simultaneu a provoca percusiuni centrale, curentul eel mai 1 orte preponderze i ; i se impune ast fel constiintei momentane ; devenind,
din acsta cauza, imposibil, a se av, tot a-

tunci, simultaneu, stire, senzatie, sau act de

constiinta fi despre alti curenti.

De esemplu, la vederea unei multimi, in
care am zar ceva de importantii esceptionall
pentru moment relativ la noi, acsta importanta pentru noi ne-ar captiva atentia si constiin ta momentana, asa, c n'am observa mai
nimic din tte cele ce s'ar fi petrecand dinaintea nstra, sub ochii nostri ; fie acele intmplari ori cat de importante pentru altii.
Cand ansa, nici unul din curentii cerebrali
www.dacoromanica.ro

181

*-^----w

actuali nu ne captivza in grad preponderant,

atunci agentul nostru constiAnt si dominant se
pdte dispune in conformitate cu unul din acei
curenti , impediandu-se, prin acsta, efectul
celorlaltl asupra lui.
Aesta insemnza, and se zice, a agen-

tul nostru constient ili indrepteazet eau a tinteste atentia asupra unui lucru determinat.
Acsta atintire sau dirigere a atentiei sau observatiei agentului nu este identica cu vederea di-

recta a imaginilor, ce se desemnzA pe ampul

galben de pe bolta retiniana.
Intr'adevr, se intmp1 6. uneori, cA pe acel amp

se fotografiazi unele imagini in mod di rect, on

macsimul de vivacitate ; pe cnd, cu tte aceste,

atentia psihic se like ocupa cu alte partidi din

ampul vizual ; cu fenomene de pe zone distante

eau depeirtate de cmpul galben central.

Astfel e cazul, cnd, de esemplu, cineva ob-

serv ceva cu atentia cea mai incordat; purtin.

du-si ochii, in mod intentionat, on ficsatinnea pe
alte locuri, distante la zeci de graduri dela looul
observat.
Ezercitii. 1). Constiinta e inultiplit ori totitarii P...

2). Cum se pte purta atentia la o multime de

obiecte de cugetare ? simultaneu, ori succesiv ?...

3). Isi pte dirige agentul constient atentia ?..

4). Atentia la nova vOut coincide totdeauna
nu cmpul galben de pe bolta retinianti,?...

www.dacoromanica.ro

182

Faze le preparatiunilor
eugetrii.
AncA din anul Ant Aiu al vietei sale, copilul in-

cepe a se deprinde cu efectuirea diferitelor senzatii; ntAi cu totul izolate, nesecvente unele dup,

altele ; si apoi, treptat, an cu an, se preparl a le

efectui tot mai mult in mod secvent, asociat ; pe

unele du A, anume altele.

In cursul timpurilor, el incepe a observa, el

unele serii de senzatii sau simiiri se provcA prin
niste escitatiuni venite din una si aceea sorginte ;
de esemplu, vede undeva ceva alb; pipe cu m'ana
acolo, unde vede albul ; si simte atingere, reclA si.
rezistenta Pe acstA aerie de simtiri o consider
apoi drept idea" despre prete ; sau, mai just :
cugetarea despie acel object. Adaugnd la asemene
ougetare, de esemplu, senzatia gustului dulce se
efectue seria de cugetare despre o bucatA de zAhar.
Din senzatiile si cugetitrile de alb, curgAtor, din
cele termice, de cAldicel, din cele tactile, de atingere, gi din cele gustuale, de dulcg, el se de-

prinde a-0 in&a tin curs de cugetare, care se

numeste idea despre lapte, sorgintea comunA a acestor seril de diverse senzatii.
Cu timpul se formzA intre rneni o mare diversitate de cugetri ; si acsta, parte din cauza ereditAtii, parte din cauza mediului ambiant, natural
i social, si din aceea a modului educatiunii, si a
speciilor de ocupatiune.

Astfel apoi, despre aceles sorginti de senzatii,

(numite obiecto"), unii se preparA si se deprind
a efectui unele cursuri de actiuni psihice seal cu.getari, altii altele, diferite de ale color d'antai.

www.dacoromanica.ro

183

Cam in modul acesta, agentul constient se pre-

pall in cursul anilor a efectui cugetAriidei",--

de diverse trepte.
De esemplu: un punct, du6 puncte, trei, patru... puncte...
0 linie, o figurA, o suprafatA ;o fie verde ; o

ramur cu mai multe foi ;un arbore, un tufis ;

o padure ; un codru ;un punct" verde ; un fir
de iarbg ; un tapsan ; camp 1vale ; dl ; munte ;
colibl ; bordeiu ; casA ; curte ; stradA ; sat ; oral ;

tinut ; plas sau plaiu ; district sau judet ; provincie; tarA ;o picAturA de apA ; izvor ; parAu ; riu ;
fluviu ; iaz ; lac ; mare ;continent ;ocean ; flint&
viie sau vietate; copil ; om ; familie ; sAteni ; oraseni ; locuitorii unei teri; omenirea ; pAnAntul ;
srele ; sistemul planetar sau solar ; nebulsA ; nour
de nebulse ; universuri ; lume....
Ezercitii.
1). De and incepe omul a se deprinde s cugete ?...

2). 0 idee e ceva cu ezistentA aparte, ori e un

curs, o cugetare ?...

3). Toti menii se deprind a efectui egale eagetAri despre aceles obiecte, sau sorginti de esoitatiuni ?

4). Dela ce atarnA, diversitatea in acest punct ?...

5) SA cercetAm, cam ce fel de cugetAri ar ezecuta despre cliferitele obiecte" enumerate in esem-

plele precedente, si altele,un copil, un cioban, un

invtat, etc....

www.dacoromanica.ro

184

Acte mintale pasive $i

voluntare.
-Miele senzatii provcg miscgri secvente neplei-

cute, pe cari agentul simtitor tinde a le opri Ele

insg urmzli uneori inainte, chiar contra tendintei lui.
Asemene senzatii secvente si comitante s'ar put&

num pasive, involuntare ; did agentul simtitor se

ggseste nevoit a le suferi, chiar si contra vointei
sale. Dar se pte intAmpla, ca agentul simtitor sg,
prefere a efectu, in acele momente, altg lucrare
sg tindg a-si opr unele senzatii indimintalg,
ferente ori chiar 0 plgcute; si ele, cu tte aceste
ii urmzg cursul lor, in mod involuntar, pasiv.
Agentul mintal are si aptitudinea de a da impulz, in mod activ, spontaneu, voluntar, pentru a
se efectu, fie de cgtrg diferitele organe subalterne,
fie chiar de cgtrg agentura cerebralg centralg, unificatre, diferite cursuri de miscgri concomitante,
ideate, adecg cu totul atenuate, devenite mai mult
n4te tendinte, dect actiuni efective.
El pte sg diriga, in mod voluntar, efectuirea
t1,3i

unor asemene cursuri de cugetgri, trecnd dela

unele serii la altele, cari sfint contigue in preparaliile lui; pentru cari adecg are in crier prPparatiuni de tranzitie; dar nu pte face salturi dela
unele la altele cu totul feirii orice dispozitii eau
animatiuni de tranzifiune ;cum s'ar intmpla, bunirg, cnd s'ar scrie pe buchti de hrtie separate
diferite cuvinte, si le am lua dintr'o urna, pe nevNute, la intmplare "
Intrgrupndu-se uneori dirigerea voluntarg, agen-

tura centralg trece dela o actiune la alta; la care

www.dacoromanica.ro

185

se gAse0e preparatiunea sau dispozitia de tranzitiune ; iar dupg acsta, agentul dominant pte relua conclucerea sau dirigerea la efectuirea actiunilor, pent! u cari este animat sau dispus.
1). Bite agentul mintal opri, dupa
Ezercitii.
placul lui orice curenti de actiuni mintale?...
2). Bite el da impulz, ai a dirige unele serii de
asemene actiuni ?...

3). Pte el face salturi dela unele milciiri la

oricari altele?...

4) Sub ce conditie se pot face tranzifiuni dela

unele cugetgri la altele?...

Simplitatea cursului cugeta'rii.

Duprt cum se zice. despre cursul timpului",

ca e o continuitate

simpler', in mod graficosimbolic asemanat cu o linie, frit multiplici-

tate simultanee,tot -ast-fel, activitatea eentralit cerebropsihich nu !Ate urma, decAt in

o succesiune simpl. Astfel agentul psihic central, cugetator nu pte efectu deodatil, momentan, un intreg curs de cugetare, o iutr4gtt
af;la zisa idee" ; ci numai in mod succesiv, efectuindu-i parOle, sau partiile, consecutiv,
una dupd alta.

Din cauza acsta, cu cit o idee", adecg o cugetare despre un lucru, sau despre o sorginte de
www.dacoromanica.ro

186

impresiuni, va fi mai intins, adecA se va forma

din ptirti mai numerse, cu atata mai mult timp
ii va trebui agentului cugetator, pentru a o efectuf intrgd
De esemplu : un punct, o linie, o figurA, un om,
.

o familie, o societate, un ora, o tarii, omenimea,...

p4mntul,... lumea,.. idee despre o intmplare, o
operatie, o poveste, o biografie,... etc.
Mid voim sg, gandim sau sit cugetAm la tte
pirtile unui lucru, nu avem alt mod, deck sit trecem cu cugetarea, pe rand, tte pgrtile sale importante; adecA, sit efectuim, pe cale cerebro-psisuccesiv, toti curentii de senzatii.
Ezercitii
1). Pte agentul conqtient efectui
mai multe cugetAri deodata P...
2). Cand are de efectuit o lucrare mintalit cornplecsa, cum pte efectui tte prile acelei lucrrtri P...

Directiunea cursului memorial.

La reezecutarea seriilor de acOuni psihice,

nu se p6te trece dela o partie a seriei ducat

la partia imediat secvenM in ordinea preparatiunilor facute mainainte, de esemplu, in seria
,,alfabetuluiu, dela senzatia m la senzatia n,

dela n la o, etc.
Astfel nu se pte face salt dela una la
alta, care ar fi distanth, sau separata prin
ceva de cea precedenta. Nu se p6te lucra ca
www.dacoromanica.ro

187

discontinnitate;

cu atata mai putin in or-

dinea inversei.

Acsta s'ar put numf consecu(iunea progresivei a cursului reminiscentei sau a reamintirii.
Din cauza acsta, aceia, cari memorizzk
ceva numai dupit o ordine a elementelor, (de
es. alfabetul, o rugaciune, un vers, un dis-

curs, etc.) daca se intmpl st uite un element, nu pot trece la cel urmator ; ci se ved
nevoi0 a reincepe mai din urma ; uneori chiar
dela inceput.
Daca am vo sa putem trece cu reamintirea dela

,0 parte la o alta, care ar fi distanta de ea, separata, ori chiar in ordine inversa, pentru acest scop
ar trebu sl ne prepartwa crierul i pe agentul cerebro-psihic sau mintal si in acea consecutiune ; de
esemplu sa ne prepardm a efectu seria de senzatii alfabetiane in consecutiunea doritA, de es 1).
4-2). c-3). b-4). d 5). 6). o .. etc ori chiar
in ordinea urn:W(5re :

1). z,-2). g,-3). x,-4). v,

5). u, i asa mai departe; in ordinea, ce ne am

propune, fie chiar si ordinea cu totul opusA, invers sau contrara celei uzuale
Pentru unul ca acela, cursul cugetativ in acstei
ordine e preparat ; prin urmare, pentru cazul respectiv, acsta e ordinea lui naturala, si unicA posibil de urmat.
Ezercifii.

1). In eke directli se face de or-

dinar preparatiunea memorialA P...

2). Pte face agentul constient salturi dela un

element la altelo distante, sau separate de el in
eeria preparatiunii P...

www.dacoromanica.ro

188

3). Se pot reefectui lucrrile psihice in ordine

invers5.?...

4). Ce trebue s facem, ea ea putem efectui diferite elemente ale unei serii de eugetari si in ordine diferita ori chiar inversa, in comparatie eu
preparatiile precedente ?...

Memoria $i uitarea.
%

Prin combustiunea vitalii, diferitele elemente

ale massei cerebrale continua a se dezasimila

qi dezintegra; dupa care ele se reintegrka necontetfit, asimilandu-i alte elemente, i suscepndu-le in complecsul lor. Ceva analog se
petrece cu noile elemente aezate in o malina
prin reparatie; i tot cam astfel, de esemplu

cu pers6nele intrate intr'o hora", etc. in locul celor ieite.

Elementele nou venite in crier, se pomenesc prinse in curentul cerebro psihic al ele-

mentelor ce se aflau pe loc; i;ii, prin aceste,

li se imprimei fi lor animatiunea celor gsite
acolo ; astfel, ca, cu t6ta schimbarea de materie, animatiunile, sau dispozitiunile cerebropsihice se continua un timp 6recare.
In virtutea acestei mantineri a dispozitiunilor preparate, daca odata, vine vreun impulz,

www.dacoromanica.ro

189

fie de afara, fie dela agentul central, in mod

activ, pentru a se incepe una din seriile de
actiuni preparate, sirul eurentilor se continua
mai departe, in ordinea in care s'a bent preparatiunea actiunilor, asanumita asociatiune a
ideilor.

Consecinta psihica este apoi, c in agentul

mintal se operza reflectarea centrala, unitarrt,
simtirea, stirea, uau constiinta succesiva despre acele cursuri, sau curenti ideativi.
Diversitatea preparatiunilor fizico-psihice (memorizari, invtaturi, studii, deprinderi, ezer-

citii) ocazionza un fenomen in parte contrar

asociatiunii ideilor ; si anume :

Cu cat, dupa prepararea unor serii de cugetari, agentul psihic continua mai mult a-si
prepara alte serii diferite de ele, cu atta dispozitiile precedente se 'wine, treptat, tot mai
mult; si, la un moment recare, unele partii
dinteinsele nu mai sfint in acele graduri de
dispozitiune sau animatiune, in cari sa OM
mijloci tranzitiunile necesare; lanful seriilor de

aetiuni ideative sau de cugetari se afla infrarupt; 'Ate pe mai multe locuri ; si astfel, clandu-ise agentului mintal impulz animator pentru inceputul irului in directia respectiva, el
nu mai este in conditiuni de a put continua
irul de cugetari in acea serie si ordine.

www.dacoromanica.ro

190

Acest fenomen, negativ memoriei, se numeste uitare.

Uitarea, adecb, slhbirea sau reducerea animatiunilor cerebro-psihice odat preparate, este
un fenomen involuntar.
Cine s'ar sili
reducg cutari anume animatiuni pentru determinate serii de cugetgri, sau idei,
prin silinta lui, el ar provoca efectul diamentralmente opus intentiunii sale ; chci, silindu-se a le
uita chiar pe acele, anumite, si nu pe altele, cu
acstg ocazie, i spre acest scop, el ar fi silit
tot repeteze efectuirea lor ; ceea ce ar face, ca
massa lui cerebrala s-si fortifice tot mai mult dis-

pozitiunea sau animatiunea de a le efectu cu usurint5, i sigurantA, cresciindI, si

de a urma cu

aceste cursuri chiar si flrA vointa lui.

1) Cum se pte esplica memoria ?...

2) Se pstrzg, preparatiunile in completa vivacitate timp indefinit ?..
3). Pte omul uita ceea ce vra ?...
4). Cum e posibilA uitarea, voluntar ori invoEzercitii.

Juntar ?...

Directiunile curentilor
cerebro-psihici.
Unii cure)* se prepara (se invat6, se deprind, se memorizn) ineepAnd dela periferie,
www.dacoromanica.ro

191

dela organele senzoriale, i mergand inspre

centrul psihic sau mintal ; adeca in directie
centripetalei.

Alti curenti stint porniti prin un impulz

psihic central, i merg inafara, inspre periferie ; in directiune centrifugald.

Se formza ansa si unii curenti cerebrali,

cari urrnzil diferite directii intermediare, intre centru i periferie ; o specie de directii analge cu cele circulare, rotative, sau cel patin arcuiforme, i altele neregulate.
Ezercitii.
1). De cte clase stint directiile curentilor cerebro-psihici P...

2), SI cercgm, a simboliza sau indica acsta

prin niste forme vdute, grafice...

No duri memoriale.
Curentii cerebrali cu diferite directiuni se in-

tretae in diferite puncte in drumurile lor.

La interseetiunile lor se formza adevrate
noduri memoriale, in forma, anal60, cu formele stelate, in cari, razele indica diferitele
directii circumvecine.

De esemplu, mergand cu o scrisre spre

mta, ne inflnim cu un amic ; ne oprim eu
www.dacoromanica.ro

192

el, si convershm despre diferite lucruri, in di-

ferite sensuri. Ori, intr'un discurs, eitnd, de

esemplu, pre Stefan cel-Mare, siintem animati
a trece la diferite idei, de esemplu despre
lui, despre faptele lui, adversarii lui,
locurile luptelor, etc. cari silnt tot atate raze
ale nodului memorial distracti v.
lun curent sau sir de miscAri cerebrale so-

sind la centrul unui asemene nod" memorial, nu-si va continua de acolo neconditionat
directiunea sa proprie; ei va porni dela centrul nodului steliform in directia razei aceleia,
en care sau spre care ii va fi leptura sau
preparatiunea mai forte.
Fortificarea mnemonicA se pte face prin repetire, i prin alte operatiuni ajutatre, prin tegatwri
innemonice cu diferite senzatii, idei, i cugetari
ajutatre, precum despre semne aditionale, cuvinte
repetate, note scrisel figuri, nod la batistA, etc.
1). Ce s'ar puti numi nod memoEzerc4ii.
rial ?...

2). In ce formA graficA s'ar put infAtosa un asemene nod?...

3). AjungAnd cu cursul reamintirii pinA la un

nod, in care directie e mai probabil, c vom trece
eu reamintirea ?...

4). Prin ce mijlce putem sA ne ajutAna, ca

urmAm si dupa nodul mnemonic tot in directia
scopului propus ?...

5). SA cercetAm urmAtrele idei sau cugetAri,

www.dacoromanica.ro

193

ea noduri memoriale, eluttind, inspre ce cugetari

ar conduce pe diferite persime :

Adam, cruce, paradis, potop, Bucefal, lupicl,

Marea-Rosie, Pilat, Capitol, Coriolan, Carnot, ursu,

Kepler, Edison, Campu1 LibertAtii, 1789, Babel,

Horea, 1848, Waterloo, Cuza, Elba, Atena, S-ta

Elena, BrutuR, Tepes, Noe, Ianou, Eiffel, Bismarck,

Alba-Iulia, Atila, Sinan-pasa, Aleesandri, Ierusalim, telefon, luda, Paris, Mesia, Purice, Pasteur,
Eminescu, vulean, Jeana d'Arc, Koch, Academie,
politic, omul fericit.

Curentii incidenti.
Cand un guvern pornelte n4te armate in
espeditiune, comandantul acestora trimite
superiorului seu, la tot pasul mai insemnat,
cAte o ftire, un raport despre faza momentanrt a mersului lucrurilor.
Cam astiel se petrece lucrul cu diferitii cu-

4)

renti nervoi sau nervali, ce se tes in marele

labirint al organelor cerebrale. Inteadev6r, curentii cerebrali, in general, fac eke o serie
de percusiuni generale, cari se propaga fi la
centru; qi detpt in agentul psihic o serie
de ftiri despre fazele succesive ale curentilor
astfel escitati.
13

www.dacoromanica.ro

194

De esemplu, un profesor, un orator, un autor,

luptator, artist,.. ei, in general, oricare om, in cursul lucrgrilor sale, isi simte, pe cale moto-senzorie,
miscArile mnei, a organelor fonale sau ale vorbirii, miscArile mimice ale fetei sale, etc.; isi awie
cuvintele, 41 vale mnile ezecutnd miscarile
gesturile respective.
Asemene curenti s'ar put numi incidenti, 0 avizatori.

Flues si reflues de incidenti.

Sosind curentii
cerebrali incidentali avizatori la centru, aici, agentul psihic indeplineste, intr'un mod misterios, cu
rapiditate, o elaboratiune psihicrt apreciativel, apoi
decizivei, 0, in fine, imperative ; urmand a da im-

pulz special la anume organe alese de el, pentru

modul determinat tot de el, in care s se continue
luerarile mai depai te ; respectiv, sA se oprscg.

Astfel se indeplineste un adevOrat curs duplu

constnd in un flues de curenti accesorii, avizatori,

si un reflucs de ordini psihice, cnd imperative,

cnd prohibitive, pna la incheerea sau terminarea operatiunii proiectate.
Flucsuri simultanee.
Uneori vin la centru, siraultaneu, mai multe percusiuni cerebrale, i chiar
se repetet astfel intregi serii complecse de asemene
incidente centrale.
In asemene imprejurtiri agentul psihic se espune,
cu incordare atent, sau cu atentiune, and unele incidente in parte, cnd la altele; face o ehibzuint, sau apreciare i judecare; se decide apoi
in sensul incidentelor, eari stint mai forti in raport catra el ; i dei impulz activ in conseeint eonformA cu acea deeiziune a lui.
Ezereitii.
denti ?...

1). Co putem numi curenti

www.dacoromanica.ro

195

2). Ce consecinte provd, eurentii incidenti ?...

3). Se intmpll i fluesuri simultanee de mudden0 ?...

4). Ce rol are agentul psihie in mijlocul unor

asemene fluesuri ?...

Senzul v6zului, ea principal

subsidiar mnemonic.
Din tte mediile cunscute, substanta eterala
are agilitatea macsimA, i, in consecinta, pe
ct micarea lucifera iqi urmzA cursul seu,
efectuirea senzatiilor i cugetArilor optice sau
vizuale prezinta macsimul de f acilitate. De alta.
parte, i carnpul de senza0i i idei optice simultanee prezinta macsimul de intindere, bogatie sau amplitucline ; i totodat i o varie-

tate fOrte multipla in calit4i, colori, figuri,

grupe, etc.
Afar dP aceste pre ferente, escitantii optici
esterni, obiectivi, se mai pot i peistra nealteratI cea mai mare durata sau indelnngare ;
opernd, prin eter, neeontenit, fttr necesitate
de munck omenOsca.
TOte aceste imprejurAri fac, ea escitautii vi-

zuali, sau figurile vizibile, Ed fie un esceptional sistem de mii16ce subsidiare sau ajuteitre
www.dacoromanica.ro

196

pentru memorie si reminiacenth sau amintire.

Din aeeste motive intrebuint4m semnele"
(ilustratii, figuri, tablouri sinoptice,
i obiecte), drept
escitanti ocazionali subsidiari pentru a ne
provoca curentii trebuitori la redesteptarea
vizibile,

semne de diverse forme, ba

eugetarilor intentionate, de eke ori avem intentiunea de a face s ni se puna in curs

niste curenti cPrebro-psihici, pentru csri n'avem escitanti imedati in seriile preparate.
Ast-fel siint urmatrele specii de semne : semn
pus in carte ; indoirea filei ; cruce ori alt semn in
tecst ; sublinierea cu creion, negru, ros, albastru ;
subiiniere dupla, cerc, cruciulita, ori alt semn"
la numele unei persene ; incrustare cu unghia ori
eu alt ceva ascutit ; punerea unui obiect intreg in
anume loc ; signalconvenit de mainaintecu foc,

cu lampine, cu fanar, cu stg, etc. De asemenea:

o movila, o ptra comemorativa ; portretul unei
persne, figuri esplicative ; harti ; tablouri sinoptice,
globuri i aparate cosmografice, colectii de esemplare preparate, atlasuri, figuri in relief ; efigii in

lemn, in gips, lut, ptra, bronz, etc. De asemenea,

bust; statua; monument, etc.
Ezercitii.
1). Pentru ce sensul vAzului e eel
mai principal subsidiar memorial ? P...
2). SA cereetam, eari alte sensuri, ce avantaje

neajunsuri prezinta pentru reamintire... gustul,

mirosul,tactul,auzul..

8). SI facem eomparatie, din acest punct de

vadore, intre sensul v6zu1ui si al auzului, de e-

www.dacoromanica.ro

197

semplu, scrisul 0 vorbitul, in ce feluri de cazuri,

care, ce mijlce memoriale prezint, relativ la diferite distante, pentru diferite graduri de grIbire,
etc....

4). Ci Ind ii lipseste cuiva unul ori altul din aceste deme sensuri, la ce neajunsuri memoriale este
espus P...

Preparatia memorialA
raportativA.
Uneori, ale o aerie sau grupit consecutiva
de cugetari se insirh ava, ea dela uncle faze
yi pn.qi ale el se stabilesc diferite raporturi
mintale MO, celelalte, yi Mx% cugetarea sumail sau rezultanta in raport Mt% totalitatea grupei.
De esemplu mergAnd pe un drum, si au;lind
un tipet omenesc in urma nstr, dupa esperienta si preparafille memoriale din viattt, indata vorn trece la curentul cerebro-mintal al
eugeteirii despre un om; stiind di tipetul se
raprtd la orn, ca efectul la eauz6.;alth datik,
vednd eh eineva face prezent un lucru pre0os
unui copil bun, indatit vom trece la curentul
cerebro-mintal al cugetdrii despre bucuria acelui copil , stiind, ctt facerea unui prezeut

www.dacoromanica.ro

198

meritat se rapra la bucurie, in calitate de

cauzt raportata la efectul seu.
Cugetndu-ne, din vren cauzg ocazionalg, la niste

rgdacini ce s'ar fi ggsind in pgmnt, agentul mintal imediat trece la cugetgri despre celelalte parti
ale unei plante. De la cugetarea despre flori trece
la cugetarea despre fructe, ori frunze, crengi, rgdacini, etc. De la luciul argintiu trece la cugetarea
despre celalte proprietgti cunoseute ale argintului.
De la cetirea unei table sau firme asezate sus la
fata unei case mari de esemplu cu cuvintele:

Sag primarg", trece la idea despre o asemene

institutiune ;vOiOnd pe un diumet pedestru sosind in un oras, ros la fatit, si eurgndu-i sudori
pe frunte, ne reamintim" obosla lui, setea lui.
Dela albta zgharului, trecem la gustul lui; privind ninsrea, gndim la sanie ; gandind la colrea

all.* trecem cu gndul la obiectele cele albe, precum: var, crin, lapte, fging, zghar, hrtie ; dela
rosla snge, la fiori ;dela negre, la corb, la
horn, la cgrbune, tus, negrlg, postav, doliu, mrte,
npte, pivnitg, ternnitg, robie, etc ;dela dulce,

trecem la miere, la zghar, etc ;dela croitori, la

ciobotari sau pantofari, la sepcari, pglgrieri, bla-

nati, etc.dela tren, la vapor, la trAsur de postg,

la balon aerostat; dela piramide, la celelalte zidiri inalte; dela meridian, la ecvator.
In alte sensuri, cum e contrastul i opozifitmea,
trecem, de esemplu: dela resgritul srelui, la apusul lui; dela npte la zi; dela strmbgtate la
dreptate ; dela crimg la virtute; dela robie la libertate, dela ceva feirte adnc, la ceva frte inalt;
dela pitic, la urias ; dela polul nord, la polul sud.
www.dacoromanica.ro

199

In rezumat,agentul constient trece dela unele

cugetAri la altele, cari se prezintA in recare raport cAtrA ele; precum : ca peirti cAtrit intreg, peirfi
cAtrA parti ; cauzl cAtrA efect, ei viceversa, efect

cAtrA cauzA ;apoi, in raport de simultaneitate, de

succesiune, de asemanare esterna, de asemAnare de
destinatie, de provenientA, etc.; ori de corelafiune
tlii de contrast sau de opozitiune, etc.
1). In eke moduri
Ezercitii
stabileste memoria raportativei ?...

principale se

2). La ce alte cugetAri trecem, de esemplu, dela

urmAtrele :

ceriu, diamant, sange, mAr, chininA, cochina sau limfa Koch, epidemie,-1784,-1789
1821,) 848,-1866
3). SA meditAm, si sA conjecturgin, la co alto
cugotri e probabil cA ar trece dela aceste, persne diferite, precum: un matematic, un filosof, un

poet, un cersitor, un milionar, un medic, un farmacist, un clerical, un comerciamt de chimicalii,

un coralamnat la mrte, un turmentat de alcool,
un bolnav, un istoric, un tiran, un subjugat, un
sublocotenent, un general, un liferant pentru armatA, etc.

Preparatiunea meeaniel
De cate ori nu ne putem ajuta la preparatiunea memoriala cu nici un tel de raporturi dela unele faze ale seriei sau grupei conwww.dacoromanica.ro

200

secutive de cugetri la altele, atunci ne Osim

redusi a prepara curentii cerebrali, i mintali,
prin simpla repetire a acelor serii de curenvi
in mod consecutiv, in ordinea sau ordinile, itt
cari avem necesitate de a-i reefectui la o ocazie recare din viitor.
Acst procedare de asociare se numeste
preparatiune meanie&
Astfel se prepar copilul a efectuf in sir
alfabetul, o rugAciune, o poezie, ori altceva,
ce el nu ii4elege, numele numerelor, numele
zilelor, a lunelor; etc.
La caz, putem s fortificam i aceste preparatii,
prin inmultirea seriilor corespondente; precum
fonetic sau acustic, cu sirul Buis si v6dut ; alte
dati 1 cu sirul de miscari musculare; de esemplu
cugetand un num6r, pronuntandu-1, scriindu-1 pe
cetindu-1; si eventual, scriindu-1 i cu mama

prin aer; etc.

Ezercitii.

1). Cu ce ne ajutam, in lips de

preparatiune raportativa ? .
2). Cum putem numf acest mod de preparare ?...
3). Cum il putem fortifica i pe acesta?...
4). Sa facem ezercitii comparative, inceroand a
asocia diferite serii de cugetari, in diferite lungimi,
in diferite insirAri ; cu alternante regulate si ne-

regulate ; spre a ved, cari din aceste serii, minimum in cat timp, dupa &Ate repetiri, i macsimum
pe cat timp se pot pastra usor reproductibile; de
esemplu: alfabetul in ordinea inversa, ori alta; un

www.dacoromanica.ro

201

sir de silabe ori cifre diferite, urmnd neregulat,

0 urmnd dui:t anume regule; etc

Transformarea curentilor
con$tiuti in mi$cari refleese,
automatiee.
Cu al testura nervs ezecut unele serii
de miscri mai de multe ori, cu atAta mai
mult alteratiunile moleculare devin mai vioi,
si eurentii se repetk cu o mai mare uprintei
i volubilitate. Atentia si imboldirea din partea agentului mintal se reduce proportional
tot mai Dinh; organele nervse subalterne dirig si ezecuta aceles miscri si actiuni tot mai
precis, si mai independent de impulzurile central e.

In modul aeesta, se reduce tot mai rnult

atAt atentia agentului central cat si dirigerea
curentilor principali de actiuni centrifuge, si
de asemenea si avizurile curentilor incidenti ;
incta, dela un stadiu inainte, acei curen0 de
actiuni ajung a se efectuf curat in mod refiecs,
automatic ; adech fail stirea agentului dominant si fail interventia lui activa.
Ei devin, din ce in ce tot mai mult actiuni
refiecse, automatice.

www.dacoromanica.ro

202

A.stfel, de esemplu, copii ajung a zice alfabetul,

tte o rugaciune, num6ratu1, etc.; aristii ezecuta
astfel intinse buc.ti de muzica; i de asemenea,
altii alte miscAri si actiuni.
Ezercitii.
1). Ce modificare se indeplineste in
tesatura cerebrala prin multimea repetirii aceloras
sera de lucrari P...

2). S'ar put ezecuta bine o bucat de muzicl,

fara asemene preparatiune P..

Treptele claritatii in lantul

memorial.'
Senzatiile efectuite sub escitatiunea actual6,
se pot num actuale, sau efeetive; subsecven-

tele dupa ele, mai reduse in intenzitate, s'ar

put zice repefrile lor, i mai reduse, i tot
mai recluse ; repeOri senzalionale ideative, concomitante, sau i numai comitante. De esempeurtna, ne mai vclnd-o,
plu : vgd o
imi imaginez formele ei, colrea ei, cu vioi-

mai apoi mi-le imaginez tot mai palid,

tot mai insensibil, tot mai ideativ.
Agentul nuintal p6te efectu i singur treptole ideative ale senzatiilor, adech cele mai
ciune

insensibile

dar nu p6te, cu aceliq grad de

vioiciune chiar ved6 adevratele ei colori.

www.dacoromanica.ro

203

Cu cht crierul e mai tintr, in stare mai completii,

mai bine nutrit, imbrAcat in valuri de snge mai

abundante, mai odihnit si reparat prin somn, en
atta mai bine !Ate functiona in miscari de reefectuire sau roproduetiune memorial.
Cu cat, dincontra, criorul va fi suferind, fie de
bad, fie de inanitiune, oboslei, de o violenta escitatiune ori de Ntrdnetd, eu atta reefectuirile memoriale vor fi mai turburate, mai impedecate.
Asociarea, in general, se operza mai adnca si
e mai durabilA, daca s'a intemplat ail se facg in
niste momente de emotiuni mai viie ; cu atentie
mai ties incordat ; si, dacii s'au repetat mai de
tnulte ori.
1) Cte trepte principale de clariEzerci(ii.

tate si vioiciune putem deosebi la repetirea si reefectuirea actiunilor mintale ?..

2). Ce diferenta este intre cele mai imediate si
intre cele mai trzie ? ..
3). Dela ce conditii, fizice si psibice atrnii, ca
intiplirirea, asociarea, eau prepararea EA fie mai
energicA si mai durabilA ?...

Limba, graiul sau vorbirea,

ea mijloe memorial.
Preparafiunea (asociativii"),inv'tarea, ca baza
Dacl toti (nnenii ar fi muti,
ori, daa, dispun'end de tte aparatele vorbirii in
deplinl dezvoltare, ar Ulf, dela nastere, fArA contactul uzual cu meni, s'ar put deprinde a efectuf
a limbei vorbite.

www.dacoromanica.ro

204

senzatii de kite speciile, in tte ramurile, pe tte

treptele ; ar put, do asemenea, inveta a efectuf

ori-ce nzi,scari orice curenti de cuyetare ; afarei nu-

niai de senzatii i cugetri despre grail" omenesc

vorbire. De MO parte, asemene perseme nu s'ar
put prepara, n'ar av, cum, prin ce mij'ce subsidiare, s se ajute cu sto:ces considerabil, intrn
destepta cu usurintl, claritate i rapiditate mai
mare dect prin semnele vizibile, diferite serii de
curenti cerebro-mintali, senzitivi, i ideativi, nici
senzatii efective si cugettiri ideatie, i comitante.
Pe cat vorbirea s'a dezvoltat, treptat, i copilul
dotat cu au i organe fonale, creste intre meni,

pe cari ii aude vorbind, el are ocazie de a se folosi si de acsta deprindere de o utilitate nem6surat. El, in special, se deprinde, pe de o parte,
a intelege", ceea ce vorbese altii; i, de alta parte,
a vorbi si el, in conformitate cu cugetarile, simtirile si actele sale de tendint6 si voint5,.
Duplicitatea limbei".
Sa vedem, ceva mai
minutios, in ce mod so face acea preparatiune,
numita invgarea vorbirii sau a limbei, I anume.
intelegerea vorbirii altora, (chiar neavnd si singur facultatea de a vorbi), si, in acelas timp, vorbirea din partea sa, (abstragnd cu totul dela auz).
Dela inceputul vietei sale, copilul dotat cu tte
facultatile, aparatele i organele, senzoriale, musculare, fonale, etc., invat, .sazisa limba" in mod
bilateral, pe ch5u6 ci coordonate, in realitate in
(MO' serii parti sau cursuri, in parte chiar independente una de alta i anume: pe de o parte,
se invata a intelege sensul vorbelor altuia ; iar
de alta parte, chiar si in mod independent de Aosta, se deprinde a vorbi 0 el; a pronunta anurne

www.dacoromanica.ro

205

sunete si cuvinte, cu scopul de a face, sd Ole si

altii, ce gandeste el, ce simte el, ce voeste el.
Ezercitii.
1). La ee inconvenient ar fi espusi
menii, clacA, ar fi muti ?...
2) S'ar put destepta reciproc curentii de cu.getari cu repejunea si varietatea macsima ?. .
3) Cate laturi se deosebese la intrebuintarea

vorbirii ?...

Invtarea intelegerii vorbirii.

Incepnd din primul an al vietei sale, copilul continu a primi qi suferl escitatiuni de
tte speciile, precum : termice, respirative,
musculare, viscerale, nervse, fonomusculare,
alimentare, escitatii de durere, de placere; escitatii tactile, gustuale, olfactive, acustce qi
optice.Crierul lui, i agentul su mintal, se
deprinde a efectuf diferitii curenti senzationali;
senzatii subsecvente, senzatii comitante, ide-

atiuni, apzise intuiOuni, reprezentatiuni , cu

un cuvnt, actiuni cugetative ; de asemenea,
curente emotionale, ajective, sau sentimentale
de durere ei placere, curente de micari, involontare i volontare.
Acsta insemnza, dad se zice, cli copilul
incepe ali forma cuncqtinte, idei, etc.
www.dacoromanica.ro

206

Dach Ans h. el n'ar si aucli pronuntandu-se

cuvinte, aceste acte psihice ale lui n'ar constitu elemeut de nlimbh." Dar in timpul, in
care isi formzh, cunostinte, el aude, de repetite ori, pronuntndu-se si diferite siruri de

cuvinte.

Nici acsta &lash, n'ar fi de ajuns pentru a

mijloci intelegerea seusului" cuvintelor, dad%
crierul lui, si agentul seu mintal nu s'ar de-

prinde, nu s'ar prepara, sau inv6ta" a

trece dela idea sau cugetarea cutrui anume

cuvnt, imediat, dela sine, la cutare cugetare,
idee, sau cunostinth, la cutare anume emotiune
Fentimentalh sau afectivP, la cutare anume
miscare, curent volitiv sau tendinth, vointh,

etc. Cu espresiunea uzualh, dach in miutea

copilului idea fieehrui cuvnt nu s'ar asocia" cu idea eutarui anume object, a eutarei
auume actiuni, calittqi, etc.
Deprinderea sau invelarea de a trece dela
idea acustich, etc. a cuthrui cuvnt la idea
obiectivei despre cutare lucru, lucrare, sau
calitate, etc. se numeste inv'etarea intelesului
cuvintelor.

Acsta este o lature, o parte din totalitatea de acte relative la lira* adec numai
inv6tarea de a cunste, de a intelege, limba
auqit; dar nu i aptitudinea de a o vorld;
i Ana de a o vorbi cu intelegere. Ac 4sM de
www.dacoromanica.ro

207

pe urmirt

constitue a dua lature sau parte

din totalitatea limbei.

Ezercitii.

1). De and incepe copilul a-si for-

ma cugetari i cunostinte ?

2). Ar fi elemente de limba aceste, dacl copilul

ar auqi i cuvinte ?...
3). S'ar forma cunlistere de limbg, daca copilul

nu s'ar prepara a trece dela eke o anume cugetare la o anumit1 idee acustic1 despre cutare cuvnt ?...

4). Cari sfint cele due laturi sau pArti ale limbei sau vorbirii ?..

5). Care din aceste du laturi s'ar put considera de pasivei, 0 care de act iva ?

Laturea a clema a limbei:

inv6tarea a vorbi eu inteles.

Fluctuatiunile perpetue de curenti musculari, motili, imboldesc pe agentul dominant al
copilului, s indeplins0 diverse miscAri de-

ductive, desaratre de energie muscular. 0

parte din aceste miscari descArattre se deduc
se indeplinesc prin grupa de musculi, cari
'Arta un complecs de organe, dela cari se produc
diferite serii de percusiuni i vibratiuni aeriane : organele fonale. Aceste apoi, la randul

www.dacoromanica.ro

208

lor propagate mai departe, prov6ca in orgapole respective ale alt or persno senzatii a-

custice, serii de curenti acustici, numite auzire de cuvinte.

Cu cuvintele limbajului din uz, copilul se
invata a vorld.
Dac copilul este condus, dirijat just, el se
deprinde, cu timpul, a fti,. c pronuntnd cutare ir de sunete, sau cuvnt", el va detepta in mintee acelor, cari il vor audi,
cutari anume actiuni psihice sau mintale. Cu
alte cuvinte, el se invata a pronunta pe acele
cuvinte, cu a clirora senzatii acustice corespon-

dente el tie, sau presupune, el si altii

,,asociat" idei egale cu acele idei... ale lui,

pe cari ar dori sa le comunice"

lor.

In rezumat, invtarea integrald, adec ambi-

laterala, a limbei se constitue pe de o parte

diii formarea de cunostinto, iclei objective sau

reale,ceea ce p6te face si copilul sau ornal

rant; in parte chiar i cel surdo-mut,pe de
alt parte, din deprinderea de a vorbi ; pronuntand cutari anume cuvinte, i defteptnd
prin ele cutari anume actiuni psihice pe acele,

adeca, cu cari s'au fost asociat" de maiina-

inte,ceea ce p6te face

i copilul sau omul,

care nu intelege sensul cuviutelor, cetind papagaliceqte", numai laturea sau elementul no-

minal eau oral, fara de a cugeta, fara de a

www.dacoromanica.ro

209

qti sensul obiectiv sau intelesul real al eavintelor.

Ezercitii.
1).
invtarii Umbel ?...

In ce consta laturea activa a

2). Care lature a limbei ar put6 s urmeze inainte a o ezercita omul devenit mut? cea activa, ori
cea pasiva ?...

3). Dar omul devenit surd?...

.
4). Ar poseda omul in inteles just si complet
capacitatea de a intrebuinta vorbirea, dacl in mintea lui nu s'ar opera preparatiunea de asociare",
pentru trecerea dela ideile de cuvinte la ideile de
cunotinte objective, yi viceversa ? ..
5). Sa presupunem c un inventator ar fi construit un aparat nou, o combinatiune nciul de
substante, etc , dar nu i-ar fi ales ancA nici un
nume" ; revizuind dinsul inventiunea, care lature
sau element il ezecuta?.. cel nominal sau verbal,
limb'stic, ori cel obiectiv, real ?...
6). SA presupunem, cA ar intra intre noi un chi-

nez, cult, dar care n'ar fi invtat" limba mistr;

adeca nu s'ar fi asociat" ideile objective sau reale
cu ideile acustice despre cuvintele din limba nstrei.

Audindu-ne dinsul vorbind, care element sau lature limbistia ar fi ezecutnd-o ? cea obiecrtiv, ori
cea nominal ?...

7). Presupunnd, el l'am invta a ceti." in

limba nstra; si el ne ar cet corect un discurs,
tratat, etc., ce elemente limbistice ar ezecuta el
atunci? si ce elemente am ezecuta noi audindu-l?...
Ce elemente i-ar lips lui?...

8). Ce ar trebu s mai faca dinsul, pentru ea

sl-si completeze conditiile pentru integrala intrebuintare a limbei nstre in tte elementele ei?...
14

www.dacoromanica.ro

210

9). Ce face vorbitorul, oratorul, inv6tatorul? Le

cla el ascultAtorilor ideile sale, ori numai detptei

cursul de cugetare in organul cerebro-mintal al

lor?...

10). Din ce cauze un copil, ori un simplu cioban, totalmente neinstruit, n'ar put s-si fac5, ideile respective, la un curs de Oiint6?...
11). Sa analizAm minutios procedarea fizico-min-

tab., ce indeplineste omul, cAnd invalA o limb&

nuel...

12). SA, analizlim si determinm rolul vocabula-

rului .. rolul gramaticei .. rolul dialogurilor" relittiv la o limb& strAinti, pe care o invetam...

Limb a scris A'

Cuvintele odata rostite dispar, si nu se pot
pcistra pentru viitor ; nici se pot transporta la
cei deprtati.
7.1

(5menii Ans au simtit necesitatea de a

transmite" vorbirea si la cei deprtati in

spatiu, ori in timp; si de aceea au dezvoltat,

treptat, arta, de a asocia" senzatia cte unul
sunet auzibil cu aceea a unui semn vizibil, cu
senzatia unei litere ; au dezvoltat arta scrisului,
eau limba scrifA, tiparul, etc.

Pe baza acestei asociatiuni" adeca prepa .

ratiuni de tranziliune optico-fonetico-psihick de
www.dacoromanica.ro

211

cate ori vedem literele in ir, imediat ne deteptrim senzatiile sunetelor, a cuvintelor, in
serie analkli; si apoi, aceste serii de senzatii ne destpta cugeWile asociate cu ele de
mainainte.
Tahigrafia. (Stenografia"). Pentru rapiditatea
scrisului, menii fac in parte, conventia, sA nu insemne tte particelele vorbirii, ci numai attaa,
asa, cum, la vederea lor cetitorul deprins sa-si pta
reamina attea i acele sunete, dupa cari se deOpta curentii cugetarii necesare ; adeca
ceti" numai atta, citt e indispensabil, pentru a
il4elege ezact, ceea ce a vroit vorbitorul sg, intelgg

cetitorul.

Acest mod prescurtat de a aerie se numeste

tahigrafle, scriere rapidti ; i stenografie, scriere densl

sau condensat.
Telegrcffia
Pentru a comunica la distante mari
cu rapiclitatea cea mai mare posibila, se stabileste
legAturn, de conducere a electricitafii intre amnd6u6 punctele, se face conventie asupra unor semne
hotArite pentru cutari anume sunete ; si, la timp
de trebuinta, se operza comunicatiunea prin electricitate.
Acest mod de desteptare a curentilor de cugetare despre cuvinte, se nume0e telegrafie.

In rezuniat: limbajul, sau limba se intrebuintza in scop bilateral, i anurne, pe de o

parte pronunpind noi cuvintele, dqtepteim in
aIii curenti psihici analogi cu ai noqtri ceea
www.dacoromanica.ro

212

ce este un rol pur activ ;pe de alta parte,

audind cuvintele altuia, ni se destpta in crierul nostru, si in agentul nostru mintal, curenti psihici, cu indicafiunea, i intelegerea, c
asemene curenti s'au petrecut, qi se petrec in
crierul si agentul psihic al vorbitorului. Acesta
de pe urm e un rol pasivo-activ.
Cu cuvintele limbajului uzual, audind vorbirea altora, ni-se ck(eptcl acele acte psihice,
pentru cari ne am preparat de mainainte, sau
pe cari le avem asociate cu ideile acustice despre acele cuvinte; iar vorbincl noi adeca avAnd
de scop a comunica" altora ideile, sentimentele i tendintele mistre, alegem, i pronuntam
pe acele cuvinte, cu cari ftim, ct votn put
deftepta in altii asemene actiuni psihice, avndu-le ei asociate" de mainainte.
Ezercitii. 1). Pentru ce trebuinta menii au adoptat semnele viibile, scrisul, tiparul, etc. ?...
2). Mid scriitorul, tipograful, telegrafistul, etc.,
asaza, pe hrtie semnele fizice, depune el in acelas
timp pe acea bailie, etc., si vreun element propriu psThic, idei, cugete, sentimente ?...

3). Se pte cu drept cuvnt zice, ca ideile, cugetrile, sentirnentele, etc. se esprimei i se transmit
prin semnele audibile ori vidibile ?...

4). Ezista in cartile, in bibliotecele de pe tot

pamntul continute idei, sentimente, adeca actiuni
proprii psibice ? ori sant numai materiale simplu

fizice, distribuite in anume forme, pentru a put

dqtepta in cetitori cursuri de actiuni psihice ?...
www.dacoromanica.ro

213

5). Cu ce feluri de mijlce si semne ii pot asurcli?... Dar cei.

socia actiunile psibice menii

surdo-muti?.. Cei orbi?... Cei surdo-muti orbi?

6) Care din &me, .cetital ori scrisul, e de o necesitate mai yenerara?...

Sens imediat, direct, 5i inteles

mijlocit, indirect.
Avnd intentia de a deqtepta in mintea altora o idee, un sentiment, un act de vointa,
uneori nu spunem cuvntul prin care le am
dqtepta imediat, direct, pe acele actiuni psihice, la cari tintim, ci, fiind cA credem eh
am put face, cu aceast ocaziune, sh se provce in agentul lor (si at nostru) o emotiune
mai vide, mai plcu0 ; spre acest scop eautam, i alegem alte acte psihice, pe cari deEtepttindu le prin cuvintele relative la ele, speram, ch ele, la rAndul
vor dqtepta actele
intentionate in mod final, definitiv.
De esemplu : voim sk desteptAm actiunile
psihice, cari stint asociate cu urmatdrele cavinte : cash, azil, suparare, nesimtitor, etc.
In loc sh intrebuintam cuvintele aceste, a-

decA in sens direct, imediat, alegem pentru

fiecare eke o altA idee, despre care ftim, cA

www.dacoromanica.ro

214

la rndul su, va destepta idea intentionata

astfel: inloc de a zice azil,zicem : port ; in
loc de supArare,ran ; in loc de se opreste"
(cntecul), zicem: mre ; in loc de cta,-0/;

in loc de mort,rece; ;;;i tot asa de esemplu:

flrea natiunii ; stgurile nstre; Ciceronii parlamentelor sgetile cuvintelor ; focul cuvntrii; _Hercule al adunarii; leii n6mului; srele
natiunii; zborul eugetarii; erpele intrigei ; otrava sufletului; adversarul a devenit miel ;
idolul poporului.
Tot in sens indirect se aplic/ de esemplu espresiunile urmatre:

Parnasul nostril dramatic;X e un nou lucfir

pe orizontul poeziei nstre ;Y. e o nua st pe

ceriul artei;ziva se lupta cu nptea;viata se

lupti cu mrtea;trAdAtorul e un pipe ;ngra
ingratitudine;o ptra de mdi a cat,lut de pe pep-

tul meu;primavara e tinereta anului;juneta

primeivara vietei;iarna cu septe cojce ;iarna
vietei;profunt,limile gandirii;idea imi sta pe
limb; o am pe
Asemenea aplicare a cuvintelor se zice intrebuintare in sens impropriu, sens indirect,
mediat.

Cnd a vem interesul si intentia, de a provoca emotii de plcere, fir interes de cunostinte, acsta maniera de intrebuintare e folositre.

www.dacoromanica.ro

215

De cAte ori AnsA luneern a ne servi de ea

in cursul desvoltArilor de euno0inte, de idei

sau cugetki
flee, nude se eere a recun6te eu siguran0 adearata idee, adev6rata
cugetare ;

far de a o confunda cu alta, in

asemene caz, intrebuintarea cuvintelor in sens

impropriu e cleiuniitre ; fiindeA ocasionzA reteleirea adevratei idei ; ori, in cazul eel mai

upr, anibiguitate, nesigurang confuziune.*)

SchimbArile seculare in formele

vorbirii.
Din punct de vedere psichologic, (si practic national), este frte insemnat faptul, c generatiile
de natiuni, cari se succedz, nu vorbese in perpetuitate in unul i acelas mod ; ci in moduri din
secol in secol tot mai mult alterate
Intre cauzele, cari ocazionzA aceste alterAri progresive, mai invederate stint urrnAtrele
1) Negligenta i mai cu sml greibirea ; din cari,
din am'endeme rezult neingrijirea de a-si da tot-

deauna completa si1int motora pentru efectuirea

integrala a miscrailor fonifere sau sonetale. Acstg.

*) Intrebuintarea cuvintelor in sells impropritc fiind (MuMitre in ftiinta i in practicarea pedagogiei, este de dorit,
sa se evite, pe cat este posibil; reducilndu-se numai la ca-

zurile, in eari nu o putem evita, negAsind, in hit& limbs.

respectivA termini, sau cuvinte, prin cari am put degtepta
dirtet sensul, intelesul sau cugetbsile intentionate.

www.dacoromanica.ro

216

imprejurare negativl, ocazioneazA fenomenul, cg,

unele parti din cuvinte se neglijaz5, se usurzA
modificg treptat tot mai mult, Ong, ce, cu timpul,
unele nu se mai pronunt& de loc. Efectul general
este apoi, scurtarea succesiv a cuvintelor.
Esemple mai invederate pentru Doi cuvintele
moderne romttne, franceze, engleze, etc. in comparatie cu formele vechi, dupa cari s'au modificat.
2). Prin nepronuntarea unor peirti intermediare
din cuvinte urmza a se pronunta imediat consecutiv alte sunete, dealt urmau in epocele integri-

tAtii aceloras cuvinte ; si din acst intlnire sau

consecutinne nou, asociat cu perpetua imprejurare

a negligentei, si a greibirii, au rezultat nue alterri in modurile pronuntarii sunetelor intentionate; si de aici neme serii de modificri in formele
cuvintelor.

De neglijat, se neglijazei mai ntai naturalminte,

partile cele mai neinsemnate, P i 1 ab el e neaccentuate,

cari urmza &Tel cea accentuatl; sunetele finale;

pe urma i silabe cad preced celei accentuate.
Schimbarea urmza din generatie in generatie
numai in sens progresiv ; adecil copiii din generatia subsecventa isi asociazei ideile obiective cu
deile despre cuvintele in acele forme, in cari le
aud dela crescAtorii lor, deja modificate in cornparatie cu modurile de vorbire a strAmosilor ;
apoi, generatia nua, la rndul ei, continul, in acelas mod, dupa aceeas lege, a-si schimba, pe nesimtite, modul de a pronunta. Astfel se vede, cl
modificarea in directie regresivei, retrograda, nu e
posibila.
Respndirea limbei scrise influentza intru a sceidi

celeritatea alterkilor ; mijlocind, ea modifiekile de

www.dacoromanica.ro

217

un secol sA nu se opereze decht in interval de

mai multi secoli.
Cu timpul, ennenii se v6d constrinsi, a-si modifica modul scrierii in conformitate cu maniera vorbirii.
Ezerci(ii.

1). Cari stint cauzele fenomenului,

el formele vorbirii se alterzA din secol in secol ?...

2). In ce moduri principale si directiuni se face

acsta alteratiune succesivA ?...

8). E posibil a opri acestA tendint6 de saim-

bAri P.

4). Ce influentA ezercitA asupra ei resptindirea

lucrurilor tipArite in intreg poporul respectiv ? ..

5) La ce lucru constringe acsta lege cu timpul pe scriitori?...

Divergentele teritoriale.
Dad): in un moment dat, tte pArtile unei natiuni ar vorbi ezact in una si aceeas formA, si apoi in secolii urmAtori s'ar modifica modul vorbirii
in mesurA integralA in Ott intinderea ei, fArA esceptiune, ea ar remn numai cu inconvenientele,

de a fi constrinsg, din secoli in secoli, all conforma punctele intrziete din scrisul national cu
starea cea nuA a vorbirii sau a graiului viu.
ModificArile acestui grain tinsl de ordinar, nu
se operzA in mod uniform peste tot; ci in parte
in unele directii divergente, dura provincii ; mai cu
smg, dupA diferite teritorii inohise si izolate unele

de altele pan la recare grad.

www.dacoromanica.ro

218

Aceste divergente teritoriale, provinciale, etc.,

progreszg, in cursul secolilor, fiecare in directiunea sa odatg apucata ; i stInt de naturg a dezmembra natiunea.
Acest gray pericol se 'mite inliltura prin continua
respAndire de luerAri tiprite in o limh uniformg,
bine inteles, la tte pgrtile napunii ; lucru, prin

tare, intre altele, se pte mantin uniforzitatea

vorbirii timp mai indelungat.

Ezercitii.
1). Modificarea formelor vorbirii se

operkg uniform la ate o natiune mai numers,

.si impArtitil in teritorii izolate P...

2). Ce fel de pericol prezinta divergenta de vorbire in diferitele tinuturi sau teritorii izolate ?...
3). Ce mijloc prezervativ se pte intrebuinta ea
succes incontra acestui pericol?...

Preseurairile in seris $i in tipar.

Prescurteiri in tecste curente.
Precum negligenta
i greibirea ocazionzg preseurtAri in vorbirea oralg,

in graiul viu, tot aceste motive influentza si asupra procedgrii in scris si tipar ; si, naturalminte in
acelas sens, si cu aceles rezultate ; adecg scriitorul
negligent, ori greibit, nu dezylt complete, si corecte, formele literelor ; si, afarg de acsta, el prescurMzei cuvintele.

, pe and prin grgbirea in vorbirea orall se

face econtomie in energie si in timp ; ori se ajunge

scopul yorbirii mai curnd ; prin prescurtgrile in
limba scrisg, tipgritg, etc , pe langa economia de

www.dacoromanica.ro

219

energie si de timp, se face si economie de spatiu ;

si, prin acsta, si economie de mijlce materiale,
de valori, etc. Din asemene *motive de celeritate
economii, vedem prescurtarile sistematice in Diotionare, etc.
Aritmo-ideogralict,

i aritmo-stenolocvia.

Cuge-

trile despre diferitele cantiki ale lucrurilor ocupa weincetat pe toti ennenii, mai fail esceptie.
Pentru usurarea lor in aceste ocupatiuni, ei s'au
format idea sau cugetarea despre unitate, sau mt;,sur" fundamentala si generala; si prin repetirea
sau multiplicarea unitatii s'au format idei sau cagetri de numere, idei numerice sau numerale.
Pentru scopul de ecspeditivitate sau celeritate,

s'a format conventia generall, de a se

scrie, in

loe de cuvintele numerice, niste semne ideo-yrafice,

scurte la macsimum; asazise cifre; prin cari se

face o economie mai mare Anca, deck s'ar face

prin scrierea stenografica a numelor acelor idei numerale.

Acstti procedare se pte numi aritmo-ideografle;

este de o neinchipuita utilitate.

PerfectionarJa de gradul urmator este aceea,
inmultirea cantitatilor de prima decada prin zece,
prin potentele lui, adeca prin 10, 100, 1000, etc.
in seria decimala erescanda, se indica pur i simplu prin pozitiunea aceloras zece care in spatiu in
raport catra locul antaiu, locul unitatilor de prima
decada; dela drpta spre stnga ; si tot astfel, imptirtirea sau diviziunea lor prin aceeas serie 4ecimali, prin potantele lui 10, se inuica tot prin pozitinnea lor in spatiu, dela stnga spre drpta.
Acsta directiune in scrierea cifrelor, (orizontall,
spre stnga i drpta), nu s'a impus prin conside-

www.dacoromanica.ro

220

ratiuni stiintifice ; ci s'a, preferat direcfiunii verti-

cale, din aceles motive practice, ca si scrisul tecstelr de cuvinte; adeet din cauza functionArii mai
comode a oehilor i a mtinei.*)
Ancrt din timpurile
Stenogrofia, i stevotipia.
antice, menii s'au gandit si s'au imaginat metde,
de a put scrie cu repejane L vorbirii ; si au rezol-

vit acst mare problema perfectionand tot mai

mutt arta stenografiei, adecA a scrierii condensate
prin prescurtari, care astfel devine, ceea ce se cerea si se cere, adecil tahigrafie, scriere rapt ;
egalnd rapiditatea vorbirii.
Folsele stenografiei stint colosale.
In progresiunea unor asemene imbunAttiri, pa-

aul, care urmzrt neaparat, este de mult deja inceput. El consta in silinta i practica prescura7rilor

in scris, i in tipat.. Remne numai, s 1 desvoltain,

*) Nu ni se pare ea s'ar fi inchis acf posibilitatea de a
se mai face vreun pas de perfectionare in acsta directie.
Din contra, esact acccas prescurtare, (le o utilitate f6rte mare,
se p6te traduce, i aplica si la indicarea prin grain, prin
curinte rostitc; i anume in sensul urmator

1). a nu se prenunta intregi numele color zece numere

unitare i universale, ci cu prescurtarea macsimd (de es.

cum deja o practica unii, u-du-ti-pa-ci-sa-se-o-n6-ze).

2). a nu se pronunta de loc cuvintele prin cari se indicit

pozitiunea cifrelor
val6rea lor relathil ; cflci, precum la
i

eerie, acsta se intelege perfect din pozitiunea lor vlutd,

in spatiu, tot atilt de perfect se intelege area pozitiune
valOre, dupit ordinea in timp, in care le pronuntrim, dupit
ordinea, in care ele se and.
Practice proceditrii in acest de pe urma pullet am aratat-o

in Romania" din August, 1890; si mi s'a comunicat din

cilteva putri, cli acstit prescurtare,care s'ar put6 num
aritmo-stenolocria,foloseste in mesura considerabil6.; mai
eu smit pers6nelor, cari au a lucre mai mult cu cifre;
dar in 6recare mesurii simtitil si in mai multe sensuri, chiar
tuturor cetatenilor.

www.dacoromanica.ro

221

si intindem pang la macsimum posibil, fr inconnniente; adecA s traducem principiul si sistemul

prescurtarilor de la stenografia special, la scrierea
ordinaril, prefcnd-o in brahiargfie, scriere prescurtata ; si, de agemetwa, ha mai cu sm ncA,
la tipar, prefcndu-1 in stenotipie, sau, mai just :
brahitipie, tipeirire prescurtatei.

Precautiunea esentialii ar fi de luat in sensul,

ca st ne oprim la akita prescurtarP, ct s nu

proveice dificultilti la cetire si intelegere;

atta mai putin

cu

provce a1nbiguitAi ori chiar

confuziuni i falsificri de sens.
Folsele generaliz'a rii stenotipiei cred, ar fi frte
mari ; atilt in punctul material, cht si, in consecint,
in diferite puncte intelectuale ; cAci ori s'ar econosrt

mist un considerabil procent din milinele si miliardele costului tipririturilor ; ori s'ar tipri in a-

ceeasi unitate de timp si cu acelesi mijleice, mai

mult material ; s'ar respandi mai multe opere intelectuale ; si, ceea ce e de o mare important, munca
cetirii ar deven mutt uimratei ; adec : ori s'ar put

cet si astfel profita intelectualminte mai mult, cu.

aceles sacrificii, ori acelas profit luat ca normal

s'ar put c4tiga cu mai putine sacrificii de energie, de timp si de igienri.

Ezerci(ii.

1). Se peite destepta uneori complet

cursul unei cugetri, chiar daca cuvintele respec-

tive se gsesc prescurtare pan la un grad recare ?...

2). Ce fel de folos se face prin prescurtarea cuvintelor in graiul viu, i ce fel prin prescurtarea
in scris si tipar, de esemplu in dictionare P...
3). Scrierea oifrelor uzuale e o forml de stenografie, ori de ideogrcffie?...

www.dacoromanica.ro

992

4). Calcularea, i tte operatiunile matematice

constau in scrierea i vederea cifrelor qi a sern-

nelor, pe hrtie, pe tabelil, etc., ori in lucrarea

psilficA, minta1 6 ?...

5). (Je folos educe scrierea qi vederea cifrelor

a altor semne matematice ?...

6). Cum s'ar put traduce la cetirea sau rosti-

rea cifrelor i a numerelor, prescurtirile aplicate

la scrierea lor 0 la in0rarea lor in diferitele pozitiuni relative ?...

7) Cum s'ar put traduce la scris 0 la tipar

prescurnrile aplicate cu Uil atAt de imenz folos

prin stenografie ?...

8). Phn a. la ce limite am put desvolta asemene

prescurtri in serfs i tipar ?...

9). Ce fel de folse s'ar put realiza prin dezvoltarea i generalizarea acestor prescurtari ?...

Formarea cunostintelor
originale, $i a celor derivate.
Independent de vorbire si de intelegerea
vorbirii altora, copilul dotat eu tte aparatele
senzoriale observet mersul lucrurilor din tte
punetele de vedere, pentru cari e apt si, prin
acsta i.,si forinzei, i fait uzul limbei, elementele cunoOntelor, sau cuno0intele elementare originale.
Dupet asociarea ideilor obiective c cele awww.dacoromanica.ro

223

custice, despre cuvinte, incepe rolul

anume prin cuvintele audite (cetite, etc.),
se defteptel", adecit se pun in curs, curentii
de cunqtinte, de idei obiective; acetia se
combina unii cu
constitue cuno0inte
derivate, relativ m5ue.
In spurt, prin observatiune, omul ii formzit
cunoOntele prime, originale i elementare ; a-

poi,for de a inceta vrodatO cu observatiunea,condus prin limb, el le combinh pe

acele# cuno0inte, i isi formzA din ele grupe
i combinatii inSue.
Ezercitii.
1). Prin ce mijloc sau procedare
ii formz1 copilul cunostintele originale despre

lucruri ?...

2). Ce rol are limba la formarea cunostintelor

nts' ?...

3).
put insus un copil cunostintele despre
lucruri numai prin
totalmente feirei observatiuni sensuale asupra naturei lucrurilor ?...

Pereeptia.
Animatiunile cerebro psihice grupate, in for-

mit de idei" sau cugetari despre anume obiecte, luerri, calitti, fenomene, etc. se pstrzit qi perzista timp nedefinit. Pe baza awww.dacoromanica.ro

,
224

cestei perseverari a animatiunilor grupate, de

cte ori ni se aplicii o escitatiune partialA, i
De pune in curs un inceput de curent de o
senzatie recare, acesta provcii efectuirea gru-

pei intregi de cugetare. In aiemene caz se

zice, ca am perceput acea escitatie; ca percepem cutare ton, outare atingere, cutare miros
sau aroma, cutare gust particular; ori un ton
determinat, o melodie tiuta, o linie, un unghiu, o colre, figura, etc.
Acsta proprietate cerebro mintala se nuDiete aptitudinea perceptiv; jar actiunea insao percep(ie sau perceptiune.
Ezercitii.

1). Efectuindu-se miscarile cerebro-

psihice, incetza cu totul tte animatiunile pentra

aceste miscari, ori continua a se efectu, ca animatiuni spre asemene miscri P...
2). Pe ct asemene animatiuni perzista, ia agentill psihic tire continua despre ele, ori ele urtnza
a se opera in mod intra-celular, ori intra-molecular, si latente pentru constiint P...
3). Faciindu-se o escitatiune pentru ineeputul cur-

sului unor actiuni senzationale, nu se continua aceste mai departe dupa animatiunile pastrate P...
4). Cum se nume0e de ordinar acest fenomen.
psihic?...

www.dacoromanica.ro

225

Inmultirea cuno5tinte1or.
A perceptiunea.
Inmultirea cuno0intelor se face pe (Mud
clii; i anume, pe de o parte, primim diverse
escitatiuni esterire, diferite de cele precedente ;

iar pe de alth parte, neavnd accesibile insu0

obiectele reale, ni se adreszil diferite serii
de cuvinte, ilustratiuni, figuri, i ori-ce feluri
de semne, prin cari ni se deytpth anumite
cursuri de cuno0inte nue ; i noi le grupin
in moduri n(Sue ; stabilim raporturi nug intre
unole i altele.
Prin aceste procedari ne formdm cunoltinte

aue."

De es. dela cugetarea : un ungliiu, (d6u6

laturi), qi cugetarea de trei, combinam cuge-

talea de triunghiu. Adhugind la acsta cugetarea de patru, cugethm patrulater ; acsta

cu cugetarea de egalitate a tuturor ungbiurilor

laturilor : peitrat.

i tot aa mai departe.

In limbajul uzual asemene procedare se 1111mete apercep(iunea unor idei mitre", prin al-

tele vechi", ca aperceptive sau. ca organ

aperceptiv."

1). Prin ce mijlce ne putem inEzercitii.

mulfi cunoqtintele P...
2). Se pot da, cu ajutorul diferitelor mijlce Um15

www.dacoromanica.ro

226

bistice, tablouri, etc. elemente eu toha mine de

idei?...
3) Ideile zise apereepute snt materiale n6u6
de cugetare, ori numai conzbigatii nbue din elemente si materiale anterire ?...

Atentiunea.
Tesaturile massei nerv6se sfint frte agile ;
si din cauza acsta curentii cerebrali se pro-

v6ca reciproc cu multa usurinp. CAnd ii lasam,

urmeze cursurile lor, far interven-

tie activh din partea agentului dominant, ei

se insira unii dupa altii, cu o varietate considerabila ; tree dela fiecare nod memorial in
diferite directii, adeseori cu totul neasteptatet
surprinc1t6re.

In asemene caz se zice, cA am dat liber

curs cugetarilor nstre; farei atenfie la cutare
anume obiect, la cutare anume cugetare.
Uneori Ansa avem interesul do a cugeta
sau a efectu cutari anume curenti de cugetare, pe cari ne qtepteim sa ni-i puna in curs
cineva, prin cuvinte, semne, ori anume actiuni ; atunci, agentul nostru constient si dominant intervine, antai in mod prohibitiv, sau
opritor, in contra curentilor cerebro mintali,

www.dacoromanica.ro

227

ce ar put4 succeda momentului respectiv; si

apoi, in mod inhibitiv sau imperativ, efectuind,
cu WM energia momentanh, curentii sau actiunile eerebro-mintale, pe cari ii conduc, fie
escitatiunile venite dela 6recari obiecte sau
fenomene esterne, fie, in fine, propriile nstre
calcule, meditatiuni, rezonamente, sau alte
procese psihice.

Acsta activitate constiuta a agentului dominant, activitate negativa si apoi positiva,

se numeste atintire sau atentiune.
Cu WA energica atintire sau atentie a agentului psihic, cu OM sfortarea lui inhibitiva,
vin uneori unele valuri de curenti cerebrali
centripetali, mai puternici, ori mai interesanti
prin legaturile sau asociatiunile lor cu altii,
cunoscuti de mainainte ; preponderza prin ve-

hementa si impetuozitatea lor; deturna pe agentul atentiv in alta directie, cleat aceea, in
care era atintit. Dupa acestia, se !Ate intmpla, ca din perpetuele fluctuatinni si complecse
torente cerebra le, altele sit succedeze cu preponderarea lor; si aim mai departe ; reinn6nd

abia la intervale agentul reintrat in sirul animatiunilor initiale.

Astfel, in unele cazuri, agentul psihic abie

in mod intermitent e in stare a-si continua atentiunea in o directiune als de el; ceea ce

www.dacoromanica.ro

228

in msur mai insemnatk se numete distracfiune, sau debilitate de atentie.

Cu eta Ansk agentul mintal se ezercitei mai
mult in a i dirige i mantind atentiunea fiesata in anume directiuni cu atata mai mult
acsta ii devine din ce in ce tot mai uor.
Acsta se numeqte
domina cursul cugetarii.
Procedarea generalli ineontra distractiunii

este, a inlatura, pentru momentele respective,

pe cat se pte, t6te influentele distractive de
esemplu, la ascultarea unei productiuni muzicale, a inehide ochii, si a sta in completit linite; la privirea unui tablou, a inchide calea
de a zAri fenomenele incungiuratre, ori de a
ausii lucruri straine ordinii de ciigetari i emotii deteptate prin tabloul privit. Peutru a
nu fi turburati in lucrarile n6stre mintale, ne
retragem in singurellale ; unde p6te sa fie teicere co nipleta.
Ezercitii.
1). Ce se int'empl cu curentii cerebrali, cand le lAsAm liber curs ?...

2). Ii pte dirige, atint agentul psihic atentiunea in anumite directii totdeauna, feirci escepfie?...
3). Ce fenomen cerebro-mintal se nume;ite distracfiune?...

4). Se pte fortifica agentul mintal in contra

distractiei ?...

5). Ce mijlce putem intrebuinta pentru a ne

www.dacoromanica.ro

229

apara incontra curentilor distractivi in diferite cazuri speciale ?...

Generalizatiunea, $i determinatiunea,
Uneori efeetuim niste cugethri, de ezemplu,
ea urmktrele: acst carte a mea; acest condeiu al men, cartea fratelui meu, casa nstra

pikrintsckcasa vecinului nostru,casa primilriei nstre,Alecsandru Macedon, Capitolul din Roma, turnul Eiffel, stua polarii, etc.
In asemene cazuri, prin atentia agentului nostru mintal, cugetarea nstr e tinuta sii eze
outs cutari anume curente de acOuni mintale,
conforme cu obiectele determinate in mod individual.

Alteori efectuim piste cugetAri, in cercuri

mai intinse; precum de esemplu, urmiltrele:

casele din orasul nostru;casele din Roma;

din Paris,casele din orase,casele din

sate ,... casele mici,casele mari,... casele,...
zidirile de utilitate practicrt,... zidiri,... constructiuni,... opere omenesti,... opere sau productiuni de arte,... producOuni sau opere min
general."

Ori, in o altii formit, de esemplu: profilul

www.dacoromanica.ro

230

turnului catedralei St. Petru din Roma; profilurile turnurilor din Roma; profilurile turnurilor din Italia... profilurile turnurilor...,
profilurile opurilor arhitectonice; profilurile opurilor de arta... profilurile,... contururi,...
forme liniare,... forme, in general."
In asemene serii de progresiuni, in care adeal agentul cerebro-mintal are de efectuit din

ce in ce tot mai putini curenti determinati,

zicem, ch ideile sau cugetarile devin din ce
in ce tot mai generale.
Asemene procedare mintala se numeste generalizatiune.

Cu cAt agentul cugettor are de efectuit

mai putini curenti de detaliu determinati, eu
atAta rolul seu devine mai mult numai o tendinta, o dispozitiune, sau o animatiune de a
efectuf orice curenti partiali, pe !gaga curentii
cei principali si esentiali ; astfel, ca curentii
diferiti si variabili se impedeca reciproc; asa,

ca nu se efectue mai de Ion; si astfel, in total, eugetarea generalizatO consta din niste
cut enti sau actiuni mintale ea atata mai recluse, cu cat generalizativaea e mai inaintattt;

cu cat adeca idea sau cugetarea, ce voitn a

efectuf, e mai generalei, intins la mai multe
clase si indivili.
Astfel vedem, cii. in fiecare Belie gradata
de generalizatiune, limitea inferira e cugeta,

www.dacoromanica.ro

231

rea cea mai Merminatti, qi care se raprt la

un singur individ ; sau macsimul de determinatiune i minimul de individi. Dupa mai multe

cugethri de trepte intermediare, tot mai purin

determinate, i raportate la indiviqi tot mai

multi, ajungem la limitea superirii; care

este cugetarea, ce Orta minimul de determinaliune, An't se rat:Arta la macsimul de clase

Dan. *cam dela o cugetare cu macsimul

de generalitate, si minimul de determinatiune,
trecem la altele tot mai putin intinse, dar mai

mult determinate, si ajungem la cea mai determinata, Ans redusa la un singur individ
acest fel de operatiune intelectuala e inversul
generalizatiunii, qi se numeste determinatiune.
Ca esemple, st luttm mai Antrti cele duZi
esemt, le de mai sus, (casele, profilurile,) s le
efectuim in directiune inversa; si vom opera
prin acsta tot atate determinatiuni ; contrarul
sau inversul generalizatiunilor.
Ezercitii.
1) Ce fel de operatiune intelectualg,
numim generalizatiune ?...

2). In ce sens se face acst4 operatiune in mod

serial, in privinta gradurilor de determinqiune,
in privinta numrului de indivisli, la cari se raprta P...

3). Ce diferente sAnt intre limitele unei sari de

generalizatiune?...

www.dacoromanica.ro

232

4). SA completAm pe eta posibil schrile de generalizatiune, plecAnd dda ate una din urn:WC,rele cugetari determinate, ea limite inferire, s4u
individuale : Dmbevita... palatul Al eneului din Bucuresti... mrtea lui Mihai- Vitzul... Ed, son .. Tudor Vladirnirescu .. stejarul lui Horea... Koch.. Ga-

lati... Stefan-cel-Mare...

5). SA efectuim tte aceste, oi alte serii de asemene cugetari, in directiune invers'd ; efectuind astfel tot atAte determinatiuni.

Abstractiunea, $i sensibilizarea.
SA efectuim niste serii de cugethri insirate
de esemplu cam in modul urmktor:
Asteidi mama mea e bun, sau e ca bunh-

tate chtrh, mine ;apoi: mama mea e cu bunatate ehtrh ?rune (totdeauna);mama mea e

cu bunhtate;mamae cu bunbtate ;fapta

cea cu buntate a mamei;bunhtatea ma-

mei;bunhtatea rudelor mele;bunktatea rudolor sau familiarh;bunhtatea omensch;

bunhtatea unor animals, de esemplu a anilor,...

bunhtatea animalelor,in fine in mod abetras

dela flini,ele cele cu buntate, pur si simplu:

bunatate;ori: et cugethm, de esemplu urmAtrea serie: fapta cea bunA si drpttt a lui

Aristid,fapta cea drdptit a lui Brutus;ju-www.dacoromanica.ro

233

decata cu dreptate a lui Traian,... dreptatea

judeciltorilor ;... dreptatea 6menilor; dreptatea
animalelor7... si, in fine, abstraydnd cugetarea

dela fiintele cele cu dreptate,numai pur si

simplu: dreptate.

In asemene gradatiune de cugetri, ultimul

ourent, care adeca nu se raprt6, la nici o fiint in parte, ci mimai la o anume proprietate a ori-crtror fiinte, se numeste idee, cuptare sau notiune abstractii, in diferent de limitea opush a seriei, cugetarea cea mai hotaAO., mai apr6pe de escitatiuni senzoriale, mai
vizibila; mai palpabila, etc.; ,care, la rndul
ei, se zice coneretei sau sensibill
De es.: Cmpul Liberttii (din Blaj), in

stare de verdta;apoi: cmpuri verli,... lucruri verli,... verdta lucrurilor,... verclt.

Proprietatea Campului Libertatii de a fi
verde ;proprietatea campurilonproprietatea
lucrurilor,... proprietate.

Romnii liberi;libertatea romnilor ;libertatea 6menilor;libertatea viettilor,... libertate.

Meridianele egale... liniile egale... intinderile egale... egalitatea cantittilor... egalitate.

Patria romnilor, patria 6menilor, locul fiintelor, looul sau spatiul ocupat, spatiul neocupat... spatiul.

Inul curent, secolul actual; evul modern;

www.dacoromanica.ro

234

timpurile ezistentei omenimii, timpul trecut,

timpul viitor... timpul.
In operatiunea intelectual abstractivei , cugetarea cea cu totul ficsata, concretei sau sen-

sibilk reprezinta o lucrare efectiva bogata in

parti intelese in un singur sens.
Trecnd ansa la tr4pta abstracter', cugetarea
nu efectue mai nimic ficsat qi cunoscut in detailii. Ea e mai mult o animatiune, o dispozi(iune in anumit sens, in o anumita direcVune sau forma; la ocaziuni ivite, care, se
pte, dupa cazuri, aplica la mice obiecte sau
lucruri concrete; in lipsa de ocazimii ans,

ea singura nu e raportata la nimica in mod

imperios qi esclusiv.
Etercitii. 1). Ce fel de operatiune intelectualg
este abstractiunea P._

2). Ce diferentA este intre o cugetare concret1

sau sensibilg, si intre una abstract ?...
3). S5. efectuim operatiunea abstractiunii plecncl
dela cugetarile urmg,tre, si. altele : Columna lui

Traian, cu f orma sa ;... dorinta lui Brutus pentru

libertatea romanilor ;... diferitele zone pAmhtesti,
ea diferentele lor climaterice ;... Cesar rivalizelnd
cu Antoniu ;... Socrat cel intelept ; .. pmntul graviteind cAta sre;... cresterea misarii termice eauAnd dilatatiunea corpurilor ;... Socrat cel virtuos ;
Cesar cel ambitios ; .. esemplele de generalizare ; ..
esemplele de cugetitri abstracte ...

www.dacoromanica.ro

Judecata.
235

In cursul vietei adeseori se

lndoiala.
intmpla, ck agentul nostru cugetator, ori al
ahora, nu se gaseste dispus si ammat cu hotarire, a efectuf due, ori si mai multe, cugetari (idei, notiuni...) in armonie, in concordansk, nici in discordanp, opozitiune,

sau

contrarietate decisa, stabilita; ci e in o faza

de animatruni in sensuri diferite; in cele mai
multe cazuri in (Wire directiuni divergente, ori
chiar opuse.

De esemplu: amicul ori e acask, ori nu e

acas;acuzatul ori a comis fapta ce i se

imputh, ori n'a comis-o; etc.
.A.semene curs de animatiune in &Sue, ori
si mai multe direcOuni se numeste stare de
indoial.
Intrebarea.

In asemene stare sau faza

de nedeciziune, adeseori propunem unei altei
pers6ne, srt-si forrneze asernene serie sau grupa

de cugetari, si sei se decidei, cu ajutorul cugetarilor ei, care sens e adevgrat, adeck conform cu cugetarile provocate prin starea sau

dispozitia realk a lucrurilor,si care nu e

adevrat.

Afkmene propunere se numeste intrekre,

chestiune sau cestiune.
www.dacoromanica.ro

236

Data persna intrebat nu este in condiOuni cerebro-mintale. de a se put6 decide intr'un sens ori intealtul, ea remne, ca si noi,
tot cu starea de indoiald ; tot cu dispozitia
de intrebare. DacA tinsh cel intrebat se griseqte in conditiuni psihice de a se put decide

inteo parte, intr'un sens,fie eh grtsqte raport de concordanth ori de opoziOune intre

cugetarile din chestiune,atunci prin activitatea sa mintalA, formulzA asemene raport;

ceea ce se numeste dezlegarea indoelei; rezolvirea chestiunii ; si dacA ne face cunoscut acsta prin orice semne, acst serie de semne
se zice rgspuns la intrebarea propusA sau fAcutA.

Judecata.

In unele cazuri efectuim

ate o idee sau curent de cugetare; de es.

cugetarea despre spaOul cozmic si cugetarea
despre intindere continuA, si mArginire ;agentui mintal, si lucrare, vizibilitate;--pamntul, si stare ;s6rele, si ficsitate;omul, si
perfectiune... spatiul este continuu ; spatiul nu

este mArginit;agentul mintal lucrza; agentul mintal nu e vizibil ,pAmAntul stA, si piimntul nu st;srele stA, qi srele nu stk;
omul este perfect; omul nu e perfect...
Asemene curs de curenfi cugetativi se nu-

meste judecat, (judiciu).

Unele judecAti constitue ate o inyirare de
eurenti eu tendintd de concordanfd, precum:
www.dacoromanica.ro

237

omul e muritor ; omul e perfect; pamntul se

mich; pilmAntul sta;... srele sta; srele se

mira.
Asemene judecati se zic afirmative.

Altele constitue ale o inOrare de curenti

tendintd de discordan(ei, ri au opozifinne ;
de es. omul nu e muritor ; omul nu e perfect;
pamntul nu sta ; pamntul nu e fics; srele
nu sta ; skele nu e fics ; punctul nu e simplu ;
linia nu e compush...
Asemene judecati se zic negative.
Orice fel de judecata consta in aducerea a
minimum (Mid engetari in un raport recare
una Mtn. alta. Aceste (MO cugetri se numesc terminii judecatii. Terminul considerat
drept baza sau temeitil judecatii, pe care o
cercetarn mai cu deamnuntul, se numete
subiect ; iar celalalt, adec ceealalt cugetare,
cu

pe care o aducem in raport catra cugetared

de baza sau cAtra subiect, aceea se zice predicat.

Nu vom uit, ca precum ori ce act psihic

e o act inne, iar nicidecum un object permanent, o entitate cu ezistenta, tot astfel, mice
judecata e o doime de actiuni ; pe cari agentul mintal le efectue ; tii tot atuuci le raportzei una catra alta.
Ezercitii.

1). Ne putem noi totdeauna decide,

www.dacoromanica.ro

238

in ce sens (34 aducem denie cugetri in raport una

atr alta ?...

2). Ce numim indoialei?...

3). Ce numim chestiune, i intrebare?...
4). Ce se numeste judecat?...
5). Minimum MO termini, sau Cale cugetAri con-

stitue o judecat?...
6). 0 judecat e un lucru, ori e o lucrare?...
7). Efectuind cineva o singurA cugetare, un singur termin, s'ar put zice cu drept cuvnt, cA a
efectuit o judecatei ; pte defectiv4, ansl judecatl?...

8). In cte forme fundamentale se pot constitui

judecritile?...

Judecki adevrate 5i judecAti

neadevrate.
SA consideram judechtile cu forma afirmative

omul e nemuritor;omul e perfect; ph-

mntul sat ,s6rele stA ;linia e simpl ;

pAmatul e simplu sau necompus din
sh considerhm i judecaOle negative; omit

nu e organic;panAntul nu se misch; srele

nu se misch ;linia nu e compush; panlntul
nu e compus...
Dupli suficiente cercethri i cunostinte, nu
putem efectu complet si permanent asemene

grupari sau raporthri de curenti mintall; nu

www.dacoromanica.ro

239

putem mantin si admite asemene judeati.

Ele se numesc judechti neadev6 ate, sau pe
scurt, neadev&uri ; cugetari false, erori; fie ca
stint judechti in formei afirmativii, ori si in
formft negativA.

Din contra, se numesc adevg'rate, sau adevruri, judecAtile, cari constitue niste curenti
mintali concordan(i, armonici, fie ele afirmative, ori negatIve ; cum de es. omul e muri-

tor, sau omul nu e nemuritor;omul nu e

perfect, sau omul e neperfect;pamntul nu
st5, sau prtmntul se miscil,srele nu st,
eau srele se miscii;linia nu e simpla, sau
linia e compusa,pmntul nu e simplu, sau
piimAntul e compus.
Ezercitii.
1). Putem noi aduce ate deme cugetari in ori-vi-ce feluri de raporturi ? si le putern efectui cu usurintil macsima, ori si de cat()

ori?...
2). Ce fel de judecati se zic adev'erate ; i ce alt
fel se zic neadev6rate P...

3). Atgrna dela cugetarea ori vointa nstrei, el

considerm pe ori-si-cari judecAti de adev6rate
ori de neadev6rate ? oi duel nu, atunci dela ce atrna adevrul ori falsitatea oricarei judecati?...
4). SI form5m judeati, de forma afirnzativ4 si
de forma negativd, adearate si neadev&ate, efectuind diferite predicate, in diferite forme de raporturi catra urmatrele cugetri considerate de baze,
sau subjects: temperatura... punctul matematic...

www.dacoromanica.ro

240

linia

aerul... gimnastica...

omul

buna condnita... aeronautica... etc.

Rationarea.
In cursul luerarilor stiintifice, si in alte im-

prejurari, avem ate odata interesul de a cun6ste, sau de a sti, in ce fel de raport se
pot forma si efectu dhe cugetari, una ca subject (S), qi alta ca. predieat (P).
De es. voim s afleim, daea S e P, adeca
dactt cugetarea P se p6te aduce in raport de
concordanta catra cugetarea S.

Pe ct sntem animati de indoiala asupra

chestiunii date sau propuse", judecata se efectue in conditii de indoiald ; e o judecata
indoelnicei ; sau problematica

e o chestiune ; o

problema, sau o intrebare. Astfel: S e P?...

In caz, and n'arn put forma alte operatiuni de cugetare, cu ajutorul carora sa putern decide, rezolvf sau dezlega problema, ea
remne i mai departe tot problema, judecata
indoielnica; chestiune nerezolvita.
De esemplu: Omenimea va ajunge odata a
se hucura de o perpetud pace universald (?)

Viata de pe pamnt se va dezorganiza prin

www.dacoromanica.ro

241

reclh(?);...prin caldur(?).Romnii se vor

puts un odath toti, formand un stat
etc.
Alte dAti ni se intmplh, de putem forma
ale o 3ugetare (M) in aqa raporturi attrit subiectul problemei (6), qi ctr predicatul ei
(P), eh putem constitu terminii problemei in
forinti. de judecMi cu terminul cel nou (M) ca
mijlocitor.

De esemplu S e
Top

P. (?)
Al sant P.

Dar

Deci

S e P.

Asemene operafiune intelectual se numete

rationfire

silogizm.

Ezercitii.
1). Putem noi decide sau rezolvi totdeauna orice probleml sau chestiune 9 ..

tat

2). Ce fel de termin sau cugetare a e necesi-

, sh gasim, ea sh, putem, cu ajutorul e., re oll-f

blema sau chestiunea, ce ne ocuph 9..

Aparenta $i iluzi
t" 1,

Cu ajutorul sensului vizual, i a c 1 ui thecopilul se deprinde, a desoope i si a sti,

crt eeea ce el vede, sfint n te lucruri", nite

obieete, distinse de el. El crede, oh tte lu*) I. P. Florantin.

Psiohologia ; ed. II.

16

www.dacoromanica.ro

242

crurile stint aprpe, i accesibile ; si de aceea,

care luna, si alte lucruri neaccesibile si neadmisibile. In crierul lui col neformat Arica
se formz curenti de cugetri, cA, de esemplu, ceriul e plecat pana os la virvul d6lului" ; si apoi se insirk mai departe tot asemene cursuri de cugetri eh, de osemplu,

stelele stint niste lucruri m6runte1e, etc.

Chiar omului adult, adeseori i se intampla,
c. curentii sei cerebrali actuali sau efectivi

provck niste curenti mintali comitanti sau

concomitanti, crtrora in lumea estornA, obiecrealA, nu le corespunde nimica in mod
ezact, in mod congruent, adev6rat.

De es. OA niste munti stiuti ca verdi, ori

albi; dar mi-se produce cugetarea de munti
nalbeistruP ; v6d d6u6 siraguri de arbori, cari
ar fi tot mai aprpe unul de altul, cu cAt privase partidi mai departate. In realitate, oele d6u6

Oraguri p6te silnt paralele.

din contra, v6d d6ue siraguri do lucruri
ca ,,paralele" ; cu tte cA ele pot fi divergente.
Asemene r6taciri se numesc de ordinar amAgirea sensurilor, sau aparenle, iluzii. Ele se
rectified atunci, cand 6menii gAsesc probe convinglit6re, c curentii comitanti respectivi n'au
fost dect niste deductii grefite, eronate.
Astfel e o aparent, eh primntul e fics, ea
a6rele, luna i stelele descriu zilnic ate un
www.dacoromanica.ro

243

are relativ la pamnt; c nourii ar fi umbland pe imprejurul lunei, a s6relui,... c un

stejar mare ar fi stnd in totala neactivitate,
etc..,.

1). De cte ori ni se dest 1)0, diferite senzatii efective, totdeauna (leducenz noi dela
el e prin ougetare creclinte adev'rate, corespun 6-

tare cu starea obiectivl, reall, a lucrurilor ? .

2). Iluziile sau aparentele snt rtciri ale s en surilor, ori sant erori in deductiunile nstre prin
cugetare ?...

3). Ce ingrijire trebue s aplicm, pentru a nu

fi astfel indusi in erre si retaciri ?...

I maginatiu nea.
In caz de iluzie,

aparenp, agentul min-

tal se !Ate considera ca tinnd un rol mai

mult neactiv, sau apr6pe pasiv ; cel putin activitatea lui e redusa la un minimum, la
efectuirea unor cure* cugetativi concomitany;
la niste usdre i repedi concluziuni, aprpe
involuntare.
Se ivesc Ansa cazuri, cAnd ni se fac piste
escitatiuni dezvoltate i energice, cari ne animzi in diferite sensuri i directiuni astfel,

ca agentul nostru mintal se porneste si se awww.dacoromanica.ro

244

vAnt a efectuf cursurile de actiuni mintale,

imaginative; dezvlth o considerabila amplitudine de particularitati concordante cu anumite
serii de escitatiuni reale; i astfel i cu anu-

mite dispozitii sau proprietriti" de ale unor

asemene agenti escitanti. De es. cand ni se
povesteste o scet0, o intmplare, noi ne putern imagina, adeca putem efectuf diferitele
idei i ougettiri secvente i coneomitante, in
macsimul de concordanta cu acele scene si intmplari.
Asemene cursuri de curenti mintali se zic

acte de imaginatiune, sau inchipuire.

De esemplu : discutia intre Coriolan si mama
sa mrtea lui Cesar; mrtea lui Decebal ;
Stefan-cel-Mare la Rsbnieni ; arderea Romei;
distrugerea Troiei, a Cartaginei ; luarea Griv'tei, a Plevnei ; nattea lui Mihai-Vitzul ;
etc.

plivinta acsta, menii diferA (Sae mutt

de altii. Unii mai nu stint in stare sa-si

'nch.pusc sau imagineze ceva cu reeare dez-

voltare; iur altii, dincontra, ajung a-si imagina panl, i dimenziile, formele si colorile obiectelor iespective, altii particularitati de actiuni, de idei, de sentimente, imagini, tonuri,
forme, porniri de vointik, fapte, etc. Altul imaginz 6.

intifice,

diferite combinatiuni de elemente sti-

ipoteie" astronomice, combinatiuni

www.dacoromanica.ro

245

chimice, procedeuri medicale, construcOuni me-

canice, arhitectonice, etc.

Astfel distingem imaginatiune pictorescd, poemuzicald, retoried, dramatied, plastie,
arhitectonicd, tehnicd, iinfific, inventied, etc.
tied,

Ezereitii.
natiunea ?...

1). Ce fel de activitate este imagi-

'2). Se crez1 ceva nou prin imaginatiune, ori

numai se fac combinatii nente cu elemente de actiuni deja formate ?
3). Toti innenii au egale dispozitiuni de inchipuire sau imaginatiune ?...
4). Cali sant principalele sped?: de imaginatiune?...

Fantaziarea.
Prin cursurile imaginative ne tinern in ow cordantk cu legile intmplarilor naturale.
Se intmplit AnsA, uneori, cl ni se destpt
o dispozitiune de a efectuf niste serii sau cursuri de actiuni imaginative despre lucruri cari
ar fi emancipate de sub dominatiunea acelor
legi, efectuind diferite elemente de cugetare
deprinse, invAtatecombinandu-le in raporturi
cu totul libere, in parte si in abatere dela
consecventa en legile naturale, de esemplu dela
legea gravitatiunii, a vietei speciale a diferi-

www.dacoromanica.ro

246

telor clase de organizme; alAtute dela legile

miisurei fortelor naturale din cursul uzual real
al lucrurilor, etc.
De esemplu, ea, vedem balauri, nazdravani,

zburktori,crestere intro zi cat intr'un an ;

poduri de aur cari resar din piimnt la o
vorb a lui rt-Frumos",porti, cari se deschid dela sine; uriesi

pitici cu dimenzii
i serii
de sunete ;
flori vorbitre; Creatorul" universului i alte
spirite" inchipuite sub forme omenesti, metamorfoze de unele organiztne, de es. meni,
in altele, de es. in alum de, in plaute, in
stnci, etc.
Asemene activitate literd a agentului mini

forte nenaturale ; grupari

11

tal Se zice fantaziare ; iar cte o partie, grup

sau serie de asemene actiunifantazie.

Ea e mai vii:Se in amutg ori in obscuritate,

in locuri pustii, strkine; dupa consumare de

opium, de belladonna, hasis, chinitA, alcohol,
etc.
Ezerci(ii.
1). Totdeauna imaginatiunea urmz 5. a inchipui lucruri conforme cu legile naturale ?...

2) Ce se numeste lantaziare?. .
3' Ce diferenp este intre imaginatiune

si fan-

taziare ? .

4). Insusi actul fantazidrii este o lucrare totdca-

www.dacoromanica.ro

247

una conform& cu legile naturale, ori pte urma

cu abateri dela aceste legi?...
5). In ce imprejurari fantazia e mai vie?...

Evolutiunile intelectuale.
Pe cht organizmele au trait si traese farh functiuni de relatiune, adeca fr g. mi.scare spontanee
conscient, fr simtire si stire in general, au trait
adec& i traesc
stare de plante sau vegetale, ele
isi urmz trainI, pan la inevitabila lor desorga-

nizare; si nu par a visa macar despre lume nici

despre ele insesi
Substantele si massele neorganice viszA cu a-

thta mai putin despre ezistenta si natura lumii qi

a lor
Animate le isi formzil simtiri ezact pe aeata, pe
ct simturile, ce posed, siint escitate. Cele dotate
numai cu simturile inferire, cel tactil, cel visceral, cel nutritiv, isi formzA lumea" lor numai din
aceste specii de senzatii ; far& sa viseze despre lumea acustica, muzical& ; i cu aatta mai putin de-

spre cea vizibil. La cele dotate cu auz, i vez li

se adauge si lumea acustica i, respectiv, si lumea

Nu st altfel lucrul relativ la ow

Lumea de afara de agentul cugetAtor, este, in
sine, cu totul necunoscibila Ea nsa il escita pre
aratatul agent, pe caile respective; si el isi formza diferite cursuri de curenti sau actiuni mintale, conforme cu escitatiunile, i cu natura lui ;

www.dacoromanica.ro

248

nu tinsl necesarminte conforme cu lumea esterna

in starea ei obiectiva.
Omul lipsit de auz i vedere, nu stie ca lumea
aibA dispozitiuni de natura acustica, nici de natura vizibila. Lumea lui e o eternA, npte muta,
adeca cu totul tAcutA."
Celui dotat i en capacitate de a midi' si a Tech;
i-se formza o lume inbogAtita cu tonuri si cu minunileu luminii, a vPderii; cAci despre lumea lui
acusticA i vizuala, el crede, cA, e identica cu lumea esterna obiectiv.
Copilul nou nAscut, fArA esperientit tactila nici
muscularA, apoi omul nascut orb, cApAtnd facultatea vederii, (inainte de a-0 combina senzatiile
vizuale cu cele tactile si musculare), nu stie nimic despre (lepartarile dintre lucrurile v6zute
dintre el.
Precum atunci, child simtim escitatiuni tactile,
credem, ca lucrurile ne ating, tot astfel, pana cand
fenomenele vdute nu ni-se probza, prin sensul
tactil, muscular, etc , ca distante dela noi, nu le-am
put considera ca departate; am crede el se afla
in situatiune imediata langA, noi, contigue cu noi.
Si chiar aa e cazul cu copilul nou nAscut, i cu
orbul din na0ere, capAtndu-si, prin operatie, vederile; phA, cand nu se deprinde, pe urma, prin
repetite cazuri, cu ajutorul sensului tactil, muscular, etc., a st, c lucrurile se afla la diferite distante dela el.
1). &Ant egal dotate dela natura
zercitii
tte animalele in privinta dispozitiilor intelectuale?...

2). Din ce elemente intelectuale se constitue lumea interna a omului surd ?.. a omului surdomut... a celui orb... a celui orb 0 surdo-mut?...

www.dacoromanica.ro

249

Treptele cuno5tint el or.

Luerurile noi nu le vedem; ci numai ni se
formzk diferite senza tii vizuale, duo eseitatiile, ce ele ne produc ; si apoi, agentul nostru cugetator combindnd senzatiile vizuale cu
cele tactile, musculare, etc., eu cugetarea despre rezistenta, ce intimpinAm in lupta cu ele,
ne formtim, tot numai in agentul mintal, pre-

supunerea si credinta, ca afar de noi, ezistk

nite sorginti de diverse escitatii si senzatii;

qi apoi pe acelemisterise, si necunoscibile

sorginti de escitatii le nurnim obiecte" ;
portiuni de diferite substante, de diferite materii; le numim corpuri.
Agentul mintal cand isi vede qi simte diferitele senzatii, optice, combinate cu tactile f i
musculare, etc., isi formzA formula de Ondire, ca ar fi vdnd obiectele. In aast aparent, iluziune, i chiar credint el se i ntrtreste prin faptul, c, dup esperiente i deprinderi suficiente, vdnd in o anume directiune si pozitie sau situatie cutari .fenomene
vizuale, controland cu sensul tactil si cu eel
muscular, el, inteadev6r, simte cola, i constat chiar o rezistentd.
Deprinc,Indu-ne astfel, dupa nenumrate ca-

zuri, a crede, ca vedem lucrurile esterire (in-

www.dacoromanica.ro

250

oluziv si corpul nostru), si gAsind asemene

opiniune coroboratii in majoritatea cazurilor,

ne adttacim tot mai mult in credinta, ca vedem lucrurile, obiectele de afarri. de Doi, si nu
senzatiile si concomitantele agentului nostru
mintal.

Tot treptat no deprindem in acest mod a

crede, cA ceea ce, in realitate, e un curent
de actiuni psihice, ar fi calitatile" obiectelor.
Pe calea acsta apoi ajungem cu timpul a
ne inthr in iluziunea, ca totalul cunosti*lor
nstre e identic cu proprietAtile obiectelor ;

cA

noi cundstem luerurile; cunstem lumea" de

afara de noi.
Gino AIDA nu vrea BA se lase dui si purtat
ca in un vis amilgitor, acela va sti, ch noi
lucrurile nu le veclem ; esenta lor nu o putem
cunste; si cu atat mai putin o putem inte.
lege ; c4 cunostintele nstre se mrginesc la
aceea, eh, aflm, ce feluri do senzatii, do idei,
sinatiri si alte acte psihice ele ne pot provoca
0 mijloc, venind in diferito raporturi oktrii,
noi.

Noi putem face comparatiuni intre lucruri,

determinndule pre unele prin altele, li reci-

proc ;le putem nAsura" pe uneleprin altele ; fiIrA de a av 0 Ingsurk" absolut. Noi

putem numiira" qi calcula" asupra obieotefinch sti le vedem,luand un ceva psihic,

lor,

www.dacoromanica.ro

251

drept temeiu al numrarii oi calculului; care

temeiu luat, repetandu-se, figurza drept minima repetata, sau aoaiis imitate."
Despre corpul nostru, de es. despre infinite
nstre, ne facem cunoltinta priu vedere insoOa de sin4u1 tactil, de cel termic, de cel circulativ, oi de cel muscular ; precum oi de cal
acustic, etc.
Cele due dimeuzii suprafaciale, lungimea
oi latimea, le putem cunote oi numai prin
vedere, prisind" oriee asazish suprafata. Dimenzia a treia Ansa, in seuoul departarii dola
noi, (adncimea, grosimea, sau inaltimea), o
putem mai de ordinar i mai uoor, descoperf,
cu ajutorul sensului muscular ; facnd, de esemplu, o sfortare, oi o senzatie musculara,
apropind, ori departnd de noi un lucru, fara
de a-i schimba mult dispozitia suprafaciala v6(PO, adeca lungimea oi latitnea constatate prin
vedere.

Dimeuzia a treia se pOte deseoperi sau con-

stata oi prin ajutorul sensului vizual, ajutndu-ne, pe urma cu judecata ; i anume, cnd
un fenomen se vede dispeirend, ea ascuns sau
acoperit de catra un alt fenomen vizual, cars
nu incetkik in acele momente, de a fi tot vizibil ; atunci ni se formza judecata, ea, daca
un fenomen vdut a putut dispeir, a trebuit
sa gassca conditiune spatialei de ezistenta in
www.dacoromanica.ro

252

alta directie, deckt cele di:Sue stiute, cari stint

lungimea si Ihtimea, sau sensurile suprafaciale.
A trebuit sit gas6sch o a treia dimenziune de
spatiu, adncime, inaltime, etc.
Cuno$inta nstra despre lume, despre lumea de afara de agentul cunoschtor, e, in
mare parte, numai un fel de transpunere, ten-

din spre esteriorare; sau mai just o substituire. Noi ne deprindem a considera lumen
nstrei mintal, drept lumea esterna, obiectiva.
Astfel ni se continuh cursul vital de trezie,
constand din o serie de variate credinte, combinate din realiiiiti interne, subjective interca-

late si ca tesute cu iluzii", adech cu curenti

tot interni, Ansh considerati drept realittiti esterne; duph cari se interealzh uneori, in
somn, adevrate casuri de pure visuri aprpe
cu totul subiective.
In special, de esemplu, observain diferite sorginti prorocatre de diferite seuzatii ;

i apoi zieem,

cunstem" sorgintile (m'sterise), drept cutari

obieete de stiinte naturale, fizico-chimice, geografice, astronomice, etc. Ne formam eugetari despre
unele semne actuale, monumente istorice, documente, tecste, prelectiuni istorice
zicem, c cunstem sau stim, cele petrecute in trecut, cu sute
mii de ani in urma. Facem comparatiuni intro
cite o cantitate minima, luand-o ca mesuratre, ca
unitate"; i apoi operam cu cugetarea nstra despre o asemene irnsuratre sau. unitate; dezvoltam

www.dacoromanica.ro

253

diferite idei sau eugethri de multipli, sub-multipli,

gi prti relativ la ea; opeT gan cu asemene eugetari ;
&;i zicem, c avem idei sau cunoytinte matematice.

In general, dela aetele si fenomenele nstre

psihice, facem deductiuni i conchidem,
adeseori eu deplina siguranta, la sthrile, si
cursurile fenomenelor ecsterne, si chiar si la

legile cursurilor bor.

Ezercitii.
1). Putem noi cunte esenta obiectivk a lucrurilor ?...

2). Stim noi, dad, lumea esternii, obiectivl,

egall cu lumea nstr intern, psihicli, subiectivh?...

3). Dispunem noi de o msur absolutil, psihica,

pentru lucruri, 'ori le raportam pe unele catra altele, le trtsurAm pe uncle prin altele?...
4). Cum afliim noi a treia dimenzie a lucrurilor,
diatantai ea lor dela noi, i intinderea lor divetgentA de cmpul nostru vizual ? ..

Deductiunea.
Prin procedarea deducerii i a con I ic r
dupa datele memoriei, ne orienttim printrc o

*,

biectele invizibile; printre lucrurile s feno-

menele necunoscute. Caci, de si nu vedem obiectele; dar ni se destpta senzatii vizuale;

si noi conchidein, adeseori en deplina sigurantO,

www.dacoromanica.ro

254

la esistenta lor;

(inc in cutari anume dispozitiuni ; astfel ne orientain relativ la ele.

Simtim a tingere si rezistenta, si ne pAzim, sa
i

nu venirn in coliziuni violente cusorgintile

rezistentei.
Conclusi i orientati prin senzatiile nstre
vizuale, tactile, musculare, acustice, etc., aplicam, prin activitate musculara, corpul, ce purthin i dominm, (asazisul corpul nostru), asupra diferitelor misteridse sorginti provocaOre de senzatii, (asazise corpuri esterne, materii), le prelucram, parte direct, parte pre
unele prin intermediarea altora, (unelte, instrumente, aparate, masini). TOte aceste le
facein fan sb. vedem 1ucruri1e; fa.ra EA le cunstem esenta, si ne multumim (de nevoe) eu
rezultatele, pe cari, de asemenea, nu le vedem, nu le cunstem; prin deductiuni
concluziuni dela senzatiile nstre provocate prin
ele, intelegem i tim, ce feluri de rezultate
psihice ne produc.

Dacil in comunicatiunile nstre sociale am cAuta

de rigre, art espliam ai dezvoltrim tte idei'e, tte
cugetrtrile, in completa lor intindere, i totdeauna
in mod direct ai riguros, in adevrata lor eonstitutiune, cerutri de natura conditiilor din situatiu-

nea momentului, atunci ne am ved pr adeseori

obligati a dezvolta unele partieularitAti in nisur
disproportionat de intinee; de es. ar trebui si cuwww.dacoromanica.ro

255

getAm si s zicem : ocsigen combinat cu idrogen",

voind a destepta cugetarea de apA", etc.

In nenum6rate cazuri Ans nici n'am sti, ce s
zicem, in mod cu totul riguros, in sens propriu,
clarificat si ficsat; de e.emplu in privinta misteriselor cauze ale gravitatiunii, atractiunii si repulziunii, a afinitAtii, a germinatiunii, a miscArii luminse, termice, electrice, magnetice ; de asemenea
relativ la cauza iritabilitAtii; in privinta diferentei
celeritMilor miscArii; in privinta constiintei, a sensibilittii, a afectivittii sau simtirii, a miscArii voluntare, a dezorgank:atiunii periodice radicale (a
mortii), asupra ereditAtii; asupra memoriei ; de asemenea asupra enormei energii esplozive a massei
nervse ; in privinta dominatiunii unui agent in enormul imperiu complecs numit individ omenesc;
etc.

In vederea acestor inconveniente, si in parte

ehiar imposibilitati, ne ajutAm, prescurtand, pe de

o parte, espresiunile; si, pe de alt parte, multumindu-ne, a ne indica, pe cat se pte, reciproc,
dupa conventie tacit, lucrurile, in m6sura macsima
pcibilA a cunostintelor. Acsta, e e drept, se intmplA totdeauna numai provizoriu ; pang, cnd

progresul descoperirilor ne pune, pas cu pas, in

conditiuni, de a rectfica, respectiv de a dezvolta
completa cunostintele nstre, in mod succesiv.
Astfel, cu clause conventionale, stim,cel putin
in mod aprocsimativ i provizoriu,ce intelegem,
de esemplu, la cuvntul suflet omenesc" ; ce intelegem la cuvntul ceriu" ; la cuvintele : astronomul vede cutare st, cutare nebulsa" ; painritul e afros de catra sre" ; dela cutare celul

gerriinzei un organizm de cutare specie" ; cutare

individ organic a ereditat cutari dispozitiuni" ; etc.

www.dacoromanica.ro

256

Tot astfel stim, in mod conventional, ce itgele-

gem, and zicem de esemplu despre un volum

scris, litografiat, stenografiat, ori tipArit, cg e cutare op muzical, cutare antec, cutare simfonie,
concert, operA, - eg e eutare dramA, cutare roman,

eutare poema,... el volumul cutare cuprinde dezbaterile parlamentare ; cA, cuprinde Constitutia terei; di cuprinde evenimentele interesante din America; cuprinde clkoriile lui Gulliver, cAlAtoriile

lui Jules-Verne ;viata si fapti- le lui Alecsandrucel-Mare, ale lui Napoleon I, stalucirea si Oderea imperiului roman, Arderea Troiei; cAltorii
imprejurul lurnii.
CA volumul celalalt cuprinde moravurile canibalilor antropofagi; c5, cuprinde crta dintre Stanley
si Emin-pasa; ca', cuprinde intunecimile Africei;

cuprinde Rezboiul de 30 de ani;detronarea lui

Viitorul", Traian." Columna lui
Traian."Operele complete ale cutarui autor
Napoleon,

Goethe, Schiller, completi, Alecsandri, Eminescu.

,,Barba lui btefan-cel-Mare" ;Mrt.a lui Cesar ;
etc

Si eu tote aceste imperfectiuni parti de, cipacit itea intelectual omense5, pleat id dek yero, dela
'mica, a ajuns frte departe ; a i.'uns la o inal'me uimitre ;sau, ca s;), ne espi imam cu tcrmini
111 sens propriu,incepAnd unii de a ze .o, dela nii lica, trechnd seriile intermediare 1 r'n trepte mediocre si prin altele din ce in ce to mai insemate pentru omenime, au ajuns unii n cei mai
tilizii, cei actuali, la aptitudini compipcse si re-

zultate demne de mirare ; au izbutit de esemplu

astronomii, a sti in ce directie s'au flat cutari
stele, nebulse, etc., in depArtgri neinchipuite, in
trecut, inainte eu mii si miline de ani pmntesti,
www.dacoromanica.ro

257

si nc6 fail 81 le fi v6dut odatg macar !au is-

butit a cunste constitutia climia a unor corpuri

imenz de depgrtate ; nev6Ondu-1e !vd'end numai

efectele luminse provocate pe loc, aici pe pl-

mnt ;au izbutit a cunste, si a verifica chiar,

prin realizarea faptului,strtrile a numerse corpuri

cozmice, inainte de a se indeplini faptele ! fla,

de a le ved vrodat5, in realitate !

In Hurt, aotivitatea omenscii intelectualei a

ajuns la rezultate admirabile pentru meni ;

si acsta, multmita capacittii retentive sau
M e mor i al e , capacitiqii judicative, 0
deductive sau concluzive ; prin cari agentul mintal ounenese e in stare a-si forma eunostinte nue, pe baza cunqtintelor sale anterire.
E:ercitii.
1). Ce folse putem aye, dela capacitatea de a face deductiuni, tiii de a conclude dela
unele semne la cutari realitati ?...
2). Ezistnd intre noi diferitele colventiuni, de

a intrebuinta anume espresiuni scurte, pentru a

destepta sensuri improprii, intelesuri si cugetlri
mijlocite, avem noi vreun folos dela aceste conventiuni si moduri de espresiune ?...

Scapa gradurilor 5i speciilor

inteligentet
Ori cat de stralucite dispozitii intelectuale
17

www.dacoromanica.ro

258

ar eredita un individ omenesc, el nu 'mite ajunge a indeplini lucrri intelectuale considerabile, daca remne nedesteptat, neinstruit,
needucat.

Se pare Ans, a constitutia moleculara a

tesaturei nervse difer dela individ la indi-

vid pe o scara frte mare; fie cA, moleculele,

ori atomii au pozitia normala in distante diferite ; mai apropiati ori mai deprtati unii
de altii ,ori se grisesc in combinatii si dispozitii grupale diferite, in numere, pozitiuni ori
energii.

Astfel, pe un recare procent din num6rul

6menilor e apr6pe cu totul imposibil a-i deOepta, si instruf; aplicandu-li-se chiar cele
mai juste procedtiri didactice. Ei se numese
idioti. Cateva specii de animale zise inferire
(de esemplu: albinile, furnicile, momitele, castorii, vespii, paiagenii, vulpea, cnii, elefantii, etc.) ii intrec cu inteligenta.
Se gsesc altii, cari, dac4 sttnt bine condqi, se dest6pta, si se perfectionzh in modurile activit4ilor intelectuale in un grad considerabil.Aasta este clasa celor bine dispusi
dela natere. Ei se caraoterisz de inteligenti.
Dacd li se aplica procedeurile favorabile,
la unii dinteinsii se deltpt unele dispozitii native, si, pe baza acestora se dezv6lt unele aptitudini speciale pank la ni0e graduri

www.dacoromanica.ro

259

distinse, superire. Dupa specialitatea, in care

se disting, se zice apoi, c au talent particular ; astfel: talent muzical, talent pictoresc,

talent plastic ; de asemenea, talent la matematici, la limbi ; talent poetic, talent dramatic ; alii au talent de mecanici, talent pedagogic, talent de judecata sau logic; talent
retoric ; tehnic ; de alta parte, talent financiar,
gimnastic, talent militar, talent de organiza-

tor, politic, etc.

Dup ce talentul se detpta, se dezv6lt,
se cultiva i produce fapte qi opere impunat6re, il numim capacitate ; iar persOna capabila,
distinsa prin fapte marete i opere admirate,

se zice un om superior, o somitate.

Unii, in fine,procentul col mai mic,par

a fi inastrati dela natura cu o constitutiune
cerebrala esceptionale i ; caci, chiar i fara, multa
cercetare, ajung de formulza unele cugetari

eke odatti cu o rapiditate uurinta i promptitudine, care sendinei cu saltul, sau cu o intelegere supra-umana
intelegere de aazise
spirite sau genii ; niVe eugetari nu, surprinptre pentru inteligentele inferi6re lor ;
pentru a ctirora intelegere, adeca aperceptiune,
ei nu sant ncei preparati ; n'au preparate gradurile de cugetari, din cari descoperitorul b au
inovatorul le-a tesut sau formulat. Din cauza

acsta un asemene om multora li se pare a

www.dacoromanica.ro

260_

fi un retAcit, un vizionar sau visator ; un nebunk , ori un sarlatan; si il consider i tra-

tk in consecint. Rar se intmpla, s se gssc si meni cari s fie in conditii de a-i

puts urmari de odat gradurile i fazele dezvoltrilor lui, i cari, in consecint, il admir.
Asemene esceptionali individi se zic fenomene, genii. Procentul lor nu se urch, deck

until la zece ori chiar la sate de miline.

Raritatea lor, i uimitrele lor opere fac, el,
indat ce siint recunoseuti ca atari, multimea se
cutremurl in fata lor ; ii admir cu prosternatiune,
ii ridicA mai pe sus de macsimul normal al inltimilor omenesti. La ocaziuni ii ridie pe umere,
Ora asa, in ecstaz de bucurie si modestie ;
iar la ocaziuni mai insemnate, in loc de a-i lAsa
purtati de simple animale, isi dau liber curs respectului i umilintei, purtndu-i cu mnile proprii in
car triumfal.

Uneori geniii nu pot fi intelesi de nimene, zed

zeei de ani ; mor in mizerie ; ba, dupa diferite
lupte, perzecutati, asasinati; remnnd ca posteritatea B le ridice statue, dui:4 zeci i sute ori mii
de ani.

Defectele talentelor mari fi ale geniilor.

Talentele mari, capacitaVile, i geniile &ant in
stare s concpti i dezvlte iu ale o specialitate, opere marete, strlucite, uimitre.

Prin acsta Auk energia lor cerebro-mintal,

www.dacoromanica.ro

261

este mai in total absorbit, in acele lucrari.

De aici urmza cu rig6re, ca pentru alte specialitti, si pentru oeupatiunile si grijile materiale, ordinare, ale vietei, ei nu pot fi tot
add de apti si deprinsi. Astfel se esplic fenomenul, e somithtile, mari in unele speciaHMO, reman cu lacune si chiar cu defecte,
adeseori cu defecte mari.

Unele specialitti stint att de contrare ea

altele, ca geniul, care e dotat in sensul uneia,

este, chiar prin acsta, incapabil, de a se ocupa just si cu succes si in sensul celeialalte ;
de esemplu geniul financiar e incompatibil cu
geniul artistic, poetic, filosofic; cel artistic cu
cel simplu tehnic ; etc.
Ezercitii.

1). Pe ce scar4 de graduri princi-

pale si de speeialitAti am put distribui pre meni,

dupa dispozitiile lor, chip/ instructiunea gi capacittile lor intelectuale speciale P...
2). Ce diferenta mai adancA se pte recunste
intre capacittile cele mai distinse P. .

3). Pot fi somitatile speciale fara lacune si defecte P ..

Interesul subieetiv sau

emotional.
Emotiile termice.

Gradurile de so zafie

www.dacoromanica.ro

262

termica variaza, incepnd dela zero, in &Sue

directii opuse, in senzatie de cald,... qi in senzatie de rece...
In report catra noi, catra agentul nostru
simtitor, starea de zero-senzatie ne este indiferenta ca atare. Pornind dela acest grad sen-

zational, un recare num6r de graduri, atAt

in cald cAt i in rec6re, sant favorabile conservarii vitalitatii nstre ; stint in concordanta
eu acest scop ; forma ei gradurile de repercusiuni i curente cerebrale, ce provoc, ne snt
conveniente, acceptate cu favore, cu multumire , cu atractiune, cu aerizisa pldcere ; ne

sant plcicute, binevenite.

TrecAnd Ansa la graduri de temperatura, in
ferbinte, ori in geros... senzatiile termice, repercusiunile i curentii cerebrali concomitant."
stint nefavorabili conservrii vitalitii n6stre;
siint in contrarietate cu acest scop ; forma ei
gradurile de repercusiuni yi curente cerebrale,

re prov6ca, ne stint contrare; respinse cu recu nemultumire, cu apzisa nepla-

pulziune,

cere; ne stint nepldeute.

Emotiile termice variaza in meaura considerabila dupa variatiunile senzatiilor termice,*)

dupa graduri de intenzitate, dupa regiuni, amplitudine, duratd, qi ordine a succesiunii lor ; etc.
*) V. pag. 129, 130.

www.dacoromanica.ro

263

Dar nu numai cu ocaziunea senzatiilor termice,

miscarea psihicA, ca act de constiintl sau inteligenta, senzationala, provcit i o emofiune sau un
curent de agitafiune interesantd, care adeca ne intereeizti in raport cAtra fiinta agentului nostru simfitor. Numerse alte specii de motive provca a-

semene emotiuni, aditionale, cand placute, cnd

neplacute, pe o mare intindere de varietAti calitative ; varind fiecare pe scara gradurilor de intenzitate, dela gradul minimal, pAnA la un grad estrem sau maesimal.
SA le considerAm i pe acele motive ocazionaOre de emotii, ceva mai de aprpe.
Emotii viscerale, nervale.
Uneori dispozitiile nstre viscerale, alimentare, ori tservale,
etc. stint ezagerate, ori impedecate ; si astfel
ne provca curenti contrari interesului conservatiunii si pldcerii n6stre ; &id oi se earnteriz6za de nepleicute. Altedti acele dispozitii
stint, din contra, de naturfi, a ne provoca niste
curenti favorabili amintitului interes, i tot-

odata placerii. In asemene caz, ele se caracteriz6za de pleicute.

Emotiile de aceste specii variaza, in diferito

graduri de intenzitate, dupa regiuni, dupa amplitudine qi duratei, dupa ordinea, continuitatea
ori intermitenta lor ; dupa .intinderea intervaler, dupti diversitatea peridelor lor ; etc.
Emotiile respirative.

Barificandu-se aerub

de inspirat, prin cresterea temperaturei lui, ori

www.dacoromanica.ro

264

prin alta imprejurare, doza inspiratiunii normale se reduce. Progresnd acsta reductiune
a massei aerului inspirat, ori aerul nefiind curat, acsta este un mijloc control. conservaVilna nOstre ; si totodata provOca tin curent
cerebro-mintal respins de agentul simtitor, detestat ; ceea ce se numeste nepleicere, durere,
suferinta. Ea e o intmplare contra interesuluf
nostril tot asa, precum e contra aceluius interes departarea temperaturei corpului nostru
si a mediului ambiant dela gradurile normale.
Si de alta parte, precum trecerea nstra del&
o temperatura contrai la alta favorabila convine interesului conservatiunii i dispozitiunii
astre ; ne e placute ; tot astfel este favorabil
aceluias interes, a trece dela inspiratia de aer
nesuficient, ori infect, la inspiratia de aer abundant, curat, dens i rcoros, ceea ce, pe
lnga acsta, ne provOcii in acela timp, si
curentul mintal de pleicere.
Adst ramur de placere i neplacere variaza dupa gradurile de intenzitate, dupa diferite calitti, dupa duratei, dupa recventa intermitentei ; etc.
Emotiile tactile.

Precum senzatiile de clasele precedente, asa senzatiile tactile, pot sa

provdce uneori niste curenti cerebrali placuti
alteori neplcuti, dupa diversitatea suprafetelor
atinse, si dupa alte conditii.

www.dacoromanica.ro

265

Emotiile tactile pot varia clupa gradul de

asprime i netedime a suprafetelor atinse, dupa
gradul de rezistentei, (solide, moi, licide), duprt
modul i decursul atingerilor, dupa gradurile

de presiune, chip amplitudinea atingerilor, si

complecsitatea lor, duprt durat, continuitate si
intermitent, dupa ordinea i frecventa atingerilor.

Daca se face atingere us6r (titilatiune) pe

epiderma talpilor, la unii meni se provoca
prin acsta o speciala zguduiturb. nerval6. (gadilitul); a careia vehemenjA e maesim atunci

and presiunea e usra.; i viceversa; cu cat

presinnea e mai forte, ca atAta zguduitura e
niai redusa; astfel putern zice a in acest caz
intenzitatea si amplitudinea zguduiturei variaza
in Bens invers cu intenzitatea atingerii.
(Acsta contribue a confirma opiniunea, cA sistemmi nervos se constitue ai se pAstrzA astfel,
cA, in general, la escitatiuni mici, el reagzI cu
energie i amplitudine considerabilA, in diferite
graduri i m6suri; in analogie cu alte depozite de
substanto esplezibile).

Acst iritatiune nervOsa escita muschii espirativi, i muschii diafragmei; iar acestia, la
randul lor, provdi misarile espirative si

miscarile citatei membrane, a diafragmei; ceea

ce se numeste ris mecanic, mayinal, far e-

www.dacoromanica.ro

266

motiune u6ra ; ba, chiar qi in timp de emo-

tiuni din cele mai durer6se.

Daca sistemul nostru
Emotiile musculare.
muscular e tinut, timp indelungat, in stare
de ficsitate, ori in incord4ri ezagerate, obosi-

t6re, prin aceste se consumli o parte din teakturile musculare, i se prov6ca nite curenti
de agitatiune neplacutei. Pe cnd, din contra,
michrile moderate provcii, curenti favorabili
conservatiunii , fl i in acela timp, o agitatiune
cerebro-mintala pla eutei .
Emotia rauscularlt variazd dupa regiuni, dupa

gradurile de intenzitate, dupa forma', ampliludine, duratei, ordine, frecventd, continuitate li

intermitentei ; dup celeritate, complecsitate ; etc.
Esemple: preumblare, salt, mar, alergare,

urcat, cavalcadk ezercitii i productii gimnastice, innotat, velocipediare, mimick danturi,

patinatul, vislirea in luntre, declamatiunea, cantul ; etc.

Pliicerea va fi cu atAta mai mare, mai neturburatk mai durabilk cu cfit seria de mickri
musculare va fi mai bogatk mai energica i
mai variata, WA de a fi disproportionatk nici
violentA ori disarmonick
Emotiile gustuale, ci olfactive.

Senzatiile

gustuale 0 cele olfactive, ale mirosului, pot,

de asemenea, EA ne provce uneori curenti de
interes, pleicuti, ori neplacuti ; dupi calitatea
www.dacoromanica.ro

_
267

lor, si dupa gradurile de intenzitate ; apoi si

prin faptul, c6, stInt n6ue, si astfel mai phicute, ori eh s'au repetat de multe ori si des ;
ceea ce contribue a face curentii provocati
neplacuti.

In special, de esemplu, dupl senzatia de amar,

senzatia de dulce e plAcut; prelungindu-se Anal
acsta, devine indiferentl, si apoi chiar nephlcutl.
Amar e mai neplAcut dupa dulce, dectit dup amar.Acriu, picant, destpt senzatia placuta ; daol
tifistt devine pr intens, destpt neplcere. Ali-

mentele, in general, cu at sant mai solide, cu

atta mai putine papile gustuale ating si escit deodatii; qi astfel stint mai putin in conditii de a
destepta senzatii ; fie ele de altfel cele mai bune

la gust dupa calitatea lor gustuall ;si, dincontra,

ea cat substantele sant mai licide, (mai sumlente"), cu atata mai repede pot opera ; escit mai
multe papile gustuale deodatl; qi astfel slant in
conditii de a de#epta o mai mare emotie gustuall,
plheuth, ori neplleutit.

Emotiile gustuAle pot sit varieze duph difei ite calitciti, graduri de intenzitate, complecsitate sau combinatiuni, duratei, ordine, freeventec, intermitenta si intervale de pauz, etc.

Emofiile optice sau vizuale.

Aceste snt de naturh a provoca niste curenti
de oscilatiuni cerebrale, and delicate si pleicute, and forte, acute, si neplacute.
www.dacoromanica.ro

268

Lipsa de miscare lucifera perceptibila, si

rezultauta sa optica, senzatia haotick de asazis intunerec, provck minimul de curent emotional. Acesta pentru sine, e apr6pe indiferent.

Cu a senzatia 1umin6sa e mai intensa,

de asemenea, cu cAt cmpul vizual va fi mai
intins, si placerea provocata de catra el va fi
de o mai mare amplitudine.
Constituind elementele vizuale in anumite

forme, aceste destpta emotii de placere

neplacere zisa. esteticei. In special in natura.
si in arta picturei, a sculpturei, arhitecturei,
decoratiunii, etc.
Pentru asemene scopuri se intrebuintza urmat6rele specii de materiale: lumina, foc, apa,
materiale pulberizate, trse, moi, fluide, frunsari i flori, omul si animale in stare de fie-

sitate, (,tablouri vii"), si in miscare, lut, portelan, lemn, ivoriu, ptra, metal, etc.
Emotiile optice variazei dupa colori i graduri de intenzitate, dupa forme, amplitudine,
duratei, ordine, proportiile i dispozitia partilor,
cum si dupa num'rul lor, dupa frecventa re-

petitiei lor, etc.

Din aratatele specii de materiale se constitue opuri optice; cum de esemplu, urmat6rele: diadema, i alte obiecte decorative; tablouri ; productii cu foc, cu ape; figuri planwww.dacoromanica.ro

269

tale in grAdinkrfe ; danturi i alte productiuni

gimnastice ; statue; bust, cariatidk, atlant, co-

lumnk, templu, palat, pod, turn, teatru, foipr,

portal, glorietil, halk, panteon, mausoleu, fonten, monument, castel, catedralk, etc.
Pleicerea estetick specialk optick e cu atta

msi mare, cu ct imaginile vNute constitue

un total mai bogat, mai energic, i mai variat ;
far de a fi disproportionat, violent ori disarmonk.
Miscarea optick urinat timp disproportionat,
ori violent, ori disarmonick, provc curenti
emotionali neplacuti; chiar dureroi.

Emotiile acustice, muzicale.

Senzatiile' acustice sau auditive pot sk prov6ce

piste curenti cerebrali, cari, cnd stint nere-

gulati, haotici, pun in curs nite ogitatiuni

mintale neplacute.
klte dkti, din contra, ele prov6cA piste curenti regulati, muzicali ; si atunci destptk curenti mintali
Etnotiile acustice variazei dup timbru, dup
&teatime, graduri de intenzitate sau piano-forte,
dupa amplitudine, durata, ritm, insotire simultanee, ordine, continuitate qi intermitentei, repetiri,
frecventa lor, etc.
Ricerea profund, i rezultanta ei
senzatia acustick fondalei, lasit simtirea in recare
www.dacoromanica.ro

270

Zgomotele confuze, cu cat vor fi mai intense,

mai tari, si mai indelungate, cu a tta ne vor

provoca un curent mintal mai neplacut.
Din tonurile curate. muzicale, unele timbre
ne stint mai plcute, altele mai putin placute
acsta pte din cauza unor afinitti intre
formele miscrilor cerebrale in raport chtr
unele forme de miscari sonetale sau aero-vibratile.

Gradurile de intenzitate, sau de piano-forte,

de asemenea inriureste asupra gradurilor

chiar speciilor de efecte ernotionale, placute
sau neplcute ; si anume, vioiciunea, intenzitatea curentului sau a emotiunii plcute variaza in sens direct cu gradul de intenzitatea tonurilor audite.
In ceea ce priveste celeritatea schimbeirilor
tonice, fie in calitate, adeca in diferite tonuri,
mai jse ori mai inalte, fie in cantitate, in
tempo", scurt ori mai bine vioiciunea emotiei
variazh in Bens direct cu celeritatea schimbarilor.

Prin aplicarea de tonuri in artei omensc

se constitue diferite opuri muzicale, precum :
Cntec, Mary, muzica, de dant, Yariatiune,
Fantazie, Cor, Sonat, Simfonie, Oratoriu, Con-

cert, etc., prin cari se provch in agentul asculttorilor agitatiuni muzicale plcute.
Placerea esteticei specialk acusticti e cu atilt
www.dacoromanica.ro

271

mai mare, cu eitt jocul muzical e mai bogat,

mai energic, si mai variat; frti de a fi disproportionat, nici violent, ori disarmonic.*)
Miscarea acustich repetath neintrarupt timp
disproportionat, pr violent, ori disonanth,
prov6ch curenti emotionali neplacuti; chiar
durerosi, pAn la adev6rat, tortura nesuferibil.

Curenfii de emofii poetice.

Agentul simtitor se pte aduce in emotiuni

placute iii numai prin efectuirea de actiuni
ideative, cugetatri, actiuni imaginative, i chiar

numai jocuri si zboruri de fantazie ; in general, prin activitate poetich; sau, pe scurt, prin
poezfe.

In asemene emotiuni el pte fi adus, pe de

o parte prin impresiunile, ce-i vin dela natura I ; asazisa poezie a naturei; iar pe de alta
parte se formz si se ezecut poezie si prin
arid omensch; poezia artistia.
Poezie naturald ne destpt diversele raporturi si scene petrecute intre 6meni ; inftoshrile phmntului, luptele cu elementele din natur, viata sociala ; istoria; contemplatiunea
universului, in mretia sa, si in negraitele
sale faze, cataclisme si metamorfoze.
Poezia artisticat consta in curenti ideativi,
desteptati prin serii de cuvinte, in prozh si
*) v. Eatetioa autorului; 2 volume.

www.dacoromanica.ro

-272
vers; prin gesturi, mimich, si alte semne ;
grupndu-se in diferite forme. Aceste prth
numiri corespunIetre, preeum: chntec, elegie,
oda, imn, epigrama, naratiune, novelii, roman,
poema, epopee, baladh, romanta, fabula, basmh,
poveste; comedic., farsa, drama, tragedfe, etc.
Mai t6te bucritile de muzica siint opuri muzico-poetice; de asemenea, cele de picturh, sculptur qi arhitectura silnt opuri optico-poetice ;
pentru ca t6te aceste destpta, si nca in m"sura considerabilii, si emotii de poetie.
Emotiile poetice pot sa varieze dupa speciile
curentilor cugetativi, emotionali si volitivi sau

tendentiali, dup gradurile de thrie sau intenzitate, dupa combinatiunea de curenti, dupl durata, freoventa, ordine, intervaluri, repetitii, etc.
Pleicerea poetica, si cea micsta, acusticopoetica, optico-poetica, ete., va fi cu atAta mai

mare, cu cat curentii poetici, etc. vor fi mai

bogati, mai energici, qi mai variati ; fail de a
fi disproportionati gi obositori, nici violenti
ori disarmonici.
Orice mijloc, care e in conditii de a de-

stepta curenti de joc estetic pleicut, se caracterisza de frumos.

Dezvoltndu-se in mod sistematico-stiintific
conditiile si principiile frumosului si ale artei
de a-1 realize, prin acsta se constitue stiinta
numit Estetica.
www.dacoromanica.ro

273

Sentirnente provocate prin curenfi de cugeteiri.

Afara de curentii emotionali primi sau

-nemijlociti, se mai provka asemene curenti li

in mod mijlocit ; i anume prin unele cursuri
de cugeteiri; precum de esemplu: Cineva qtie,
crede, (ori chiar numai visza), ca a gasit, a
primit, (ori a perdut) o cantitate mare de lu-

cruri pre06se pentru dinsul;ori ca e inaintat (ori degradat) in autoritate, in titluri, in

rang;ca a reuOt (ori a &cut fiasco) in o
opera insemnat;ca i-s'a &cut un bine, un
ajutor (ori o stricaciune); ca a descoperit (ori
nu) un mare adevr, ce chuta; a in o_cauza
importanta i s'a facut un act de dreptate (ori
de nedreptate); ca a indeplinit un act demn
de laudli, (ori de blam); etc.
Cineva are un amic devotat, (ori e tradat),
ori vede, ea cineva se bucura de suferinta
sau caderea altuia; t4a-numita bucurie satanica sau rutacisa.
Motivele favorabile interesului ski ii prov6c curenti emotionali placuti, contrarul curenti neplacuti ; variand intenzitatea amAnduror acestora in sens direct cu tria sau importanta motivelor.
In particular, de esemplu, muncim, in zadar, spre a dezlegau sau rezolvi o problemei,
fie intelectuala, fie artistica, tehnica, ori de
alta natura. Sfortarea crierului nostru prov6ca
18

www.dacoromanica.ro

274
-I-

inteinsul o agitatiune convulziva, haotica, deprimatre ; iar acsta provca in agentul simtitor o emotiune neplacuta.
In momentul Ans, cnd ajungem a rezolvi
problema, acsta activitate mintala, intelectual, etc. provOca o repercusiune generala,
liberatOre, viie , o agitatiune de emotie placuth.

Cand ne vedem atacati de o loviturrt contrara conservatiunii qi rnultumirii nOstre, pier-

dem ceva pretios pentru noi, rude, amici, avere, ori sanatatea, ori ne vedem impedecati
in silintele nOstre sincere; ne vedem detractati, Calonaniati, disconsiderati pe nedrept, ori
amenintati de un pericol sau inconvenient de

ori-ce natura,eugetArile astre la asemene

imprejurari ne provOca niqte curenti de agitatiune nepleicute i, in diferite graduri de intenzitate i durata.

De cate ori, din contra, ni se intAmpla sa

izbutim in lucnirile nOstre, dispozitia agentului
psihic se inviopza ; i astfel el simte emotii

de bucurie, in graduri de intenzitate proporlionalei cu importanta, ce dam succesului obtinut.

Emotiile sentimentale, sau sentimentele provocate prin ori-ce cursuri de cugetari, variazci

dupa calitatea folosului ori a suferintei, dupa

gradurile lor de valre, pretiozitate sau imwww.dacoromanica.ro

275

portant5, dup. durata

ordinea lor, dup

celeritatea qi frecventa lor in unitatea de timp,

dupa gradurile de transifiuni, (ascendente ori

descendente), la cari ne aduc; in fine, dupA

complecsitatea qi nzodurile combinatiunii lor.
Ezercitii.
1). Din gradurile de temperatura a
corpului propriu si a mediului ambiant, cari stint

favorabile si nefavorabile conservArii nstre ?... cari

ne stint pleicute, si cari neplacute ?...

2). Dar din senzatiile viscerale

nervale ; din
cele tactile,. . musculare, gustuale,... olfactice...
s,3i

3). Ce fel de emotii se provcit prin somnolentil ?...

4). Cari stint plcute din cele optice, si ce arte

se ocupa cu provocarea acestor clase de emotii ?...
5). Din senzatiile acustice, cari stint mai plcute?...

6). In ce consta in esential poezia ?...

7). Ce feluri de mijlce se pot intrebuinta, pentru a destepta emotii poetice ?...
8). Cari siint conditiile esentiale pentru ca emotiile optice, acustice, poetice, etc. s& destepte macsimul de placere ?...
9). Se pot destepta prin cugeteiri curenti de emotii interesate, plcute ori neplcute ?... prin muncii
intelectual ?... prin suferinte, pericule, ori succese?...
10). Dup. ce conditii pot s varieze diferitele
specii de curenti -emotivi ; in special cele termice,
cele viscerale, cele respirative, tactile, musculare ; cele
poet ice ; cele provocate prin cugetari ?...

www.dacoromanica.ro

276

Evaluarea sentimentelor.
Fiecare mu are in ori-ce moment dat un recare
total de valori sau avere, materiala i ideal. sau
nematerialA adeca intelectuala, morala, consideratiune ce ii dau altii ; onre, nume bun, reputetiune, etc.
Acest total de valori nu remne in totdeauna
acelasi, neschimbat; ci se pte schimba in phis ori
in minus, din secuncla in secunda.
Uneori aflm si stim, c s'a schimbat, ori c se
schimbl acuma ; i chiar &Ica nu se schimb, noi
credem, adecil ne facem cugetarea, c s'a schimbat.

La asemene
ori cel putin convictiune, nu
putem remln cu simple cugetare ; ci acest curent

provc un curent emotional, sentimental ; si anume

idea despre schimbarea ascendentd, adecl la plus,

provcI curenti pleicuti ; iar aceea despre schimbarea descenclentd, adecl in minus, curenti nepleicati.
Este invederat apoi, c dupa neesura acestor schim-

bari evaluate in raport critr totalul precedent, att

dupa calitPti i putere sau valre ct si dupa cantitate, se va constitui i schimba curentul nostru
emotional.

Cine astig5. (ori perde)

200% etc., calculand dup totelul averii sale, am put credo in primul moment,
c emotia sa (placerea, ori, la caz, neplacerea) variazI, in conformitate matematica cu diferitele procente cstigate, respectiv perdute.
Dar in ori-ce moment, omul nu se interesk de
cele trecute in acelas grad, in care BO interesza
de viitorul sea. Din acest motiv, mai curnd pu-

tern admite, cl gradul emotiei variaz in raport

www.dacoromanica.ro

277

cu cantitatea cea nou, cu averea, ce i-a remas ;

acsta 'Ana in raport catra minimul de trebuinte
strict esentiale pentru continuarea cursului vital.
Apoi si pe acest minimum unii meni il pun mai
jos, iar altii mai sus ; dupe diferite imprejurari si
pareri personate.
Dace vom insemna minimul strict necesar, cerut

de OW, un om simplu, eu litera M; i daca el

ajunge in un curent de afect de bucurie, cnd
si in afect de suplrare, &and perde tot
atta ; milionarul considera 100 31, 1000 31 drept
castiga

minimul seu de strict necesar." Cnd el cstig4

10 31, 100 M, nu se emotionza in grad insemnat;
dar cnd incepe a perde, i remne eu 10 31, eu

20, 30 31,el desperza.

Astfel, dupa acest esemplu-tip, se pte intelege

ca la evaluarea emotiilor vin in calcul matematic
diferite motive de diferita nature ; influentnd unele
in sens pozitiv, in sens plecut, iar altele in Bens
negativ, neplacut,

Tot astfel, fluctuatiunile imprejurArilor ideale,

subiective, i sociale, determine proportionale mo-

difieatiuni sau oscilatii in sentimentele dependente

de ele.
Inteadev6r emotia, plcut ori neplacute., variaza in graduri i durata, dupa cum, de esemplu
500/0.., din publicul,
ne lauda ori blamza
sau societatea respective ; dupe importanta onorurilor ori gravitatea nedreptatilor, ce ni se fac; etc.
Cnd ne despartim de persemele, ce ne stint pre-

intristarea nstra este proportionala ea intenzitatea de simpatie, cu distanta i cu timpul oe

are a ne desperti. Din contra, cnd ne revedem

www.dacoromanica.ro

--278

ca acelaq cere de persne, bucuria nstra este proportionala cu acelet;) imprejurAri.

Ezercitii.
1). Dupg, ce consideratiuni se pot
evalua emotiile si sentimentele ?...

2). Cantitatea absolut a c,qtigului i a perderii

ne pte ajuta in evaluarea emotiilor provocate ?
ori trebue ea considerAm procentul relativ la minimul strict necesar ; ri acesta dupa diferite pervine ?...

3). SA presupunem, de esemplu, cA intr'o capi-

tall doi soti au invitat o suta de persime la un

ospAt. Sofia e o persema, care ar doll, sa villa toti

invitatii ; sotul un avar, care ar dori sa nu villa.

La timpul respectiv, presupunem : 1). CA vin toti

invitatii;

2). CA vin numai 90, ori 80... 70... 40... 20,..

3). CA nu vin, cleat 10, 9, 8..

Ori cl o trupa de arti0i, un orator, etc. a invitat
un public" intreg ; i la rele respective vin de es.
4004, 300/0 .. 100/0 .. 2, 10/0 din cei asteptati.
Sentimentele avarului, a persemei ambitise, ale
artifitilor, ale oratorului, etc. vor varia in proportie matematica dupa procentul din num6rul persnelor venite.

Emotiunile asociative.
Fenomene interesante.

Uneori se intmplA,

de se stabileqte o tendint de a provoca enlo-

.pni, placute ori 0 neplacute,pe calea ala-

www.dacoromanica.ro

279

numitei asociatiuni" ; sau, mai just, pe calea

preparatiunii unor lanturi de curenti cerebromintali ; de es., fie casa pdrintescei frums,
ori contrarA formelor estetice perfecte, vederea

ei, ne redqtptci emotiuni de cea mai intensa

plOcere ; cAci pune in curs un bogat complecs
de curenti cerebro-mintali pretiosi pentru noi
in grad suprem. Din contra, fie tot ce putem

vede incimitir urit, indiferent, ori si de o

frumuse

i splendre perfecta, cugetarea mi-

strt
acel loe ne va dqtepta, i redestepta, emotiuni de cea mai adnc4
mai
intinsO durere. De asemenea ne va misca si
cea mai perfecta compozitiune i ezecutare a
f;i i

unui mars funebru...

Parfumul unor flori redeOcipt5, plIcerile, ce a
simtit cineva preumblandu-se printr'o grAdin. Gu-

stul unui articul de vnat ii redetptIvntoruluiplAcerile, ce a simtit la vnAtre.

Timbrul vorbelor mumei rede0ptl in agentul
mintal al copilului un intreg concert de emotiuni

plAcute, dulci, scumpe pentru el.. Muma, simtind

atingerea copilului seu, simte un curent de ply,cere ; precum i copilul, ce ea tine in bratele sale,
simtind atingerea mamei lui, se simte ca in paradis.

Relatiunile sociale.
Atat copiii, cat si 6menii adulti, simt, de ordinar, plcere, sau se
bucur, vlnd pe fratii i surorile lor, etc.

www.dacoromanica.ro

280

In general rudele sau conseingenii se bucura

and se lied; si, se intristz, adea simt

, durere, and se despart.
.Parinfii simt placere, cnd ved pe copiii
lor prospernd; si se intristzti, and ii ved
loviti de vreun inconvenient de ori-ce natura.

Amicii se bucura, and se v6d, ii and stiu

unii despre altii, a prospereza. Ei se intristzii, and se despart ; ori and aflt unii
despre altii, a i-a lovit vreo nenorocire.
Connafionalii se considera, in un grad 6recare, toti, ca niste amici; si simt unii pentru
altii ca amicii.
In gradul cel de pe urmii, toti menii se
considera, in general, de amici, inteun grad
recare, de concetateni asemtmatori; si simt
reciproc, unii pentru altii, in recare mesura,
in mod analog ea amicii.
In singurtate, si frit ocupatiune, ne cuprinde,
de ordinar, un curent de emotii neplcute, deprimatre.
Dincontra, un eurent plIcut ne indulceqte, &And

ne vedem eliberati de sub aceste torturi confuze,

fie prin societate, fie si numai prin niste mij16ce
de ocupatiune ea recare ordine ; asanumitt distractie."
Vederea copiilor mici.

and intlnim un ora

adult, vederea lui destpt, in general, cugetari si

emotiuni micste, ori nehotrite, vacilante ; adeseori
de naturl contrariatre ; ori eel putin o indoiali

www.dacoromanica.ro

281

relativ la bunItatea lor ; si acsta este aprpe deprimAt6re.

Din acstg, cauzg, dad int6lnim pe un copil mic,

despre care atim sigur, cg. e inofensiv, inocent ;

debil, cu sufletul senin ; nu se teme de nimene ;
se increde in toti ; o lume Bening, absolut sincer
si de bun credint,ne simtim ca liberati de sub
niste nouri ; uaurati de niate apletri ; ceea ce ne
provkl un vioiu curent de emotiuni libere, placute.

Sentimentele provocate sau deteptate prin

mijlce asociative variaze dupa natura li propriethtile acelor mijlce relative la noi, din

tte punctele de vedere; duph cugethrile qi

sentimentele, cu cari erau asociate in viata
nstrh cerebro-mintala ; duph dispozitiile nstre actuale, etc.
Ezercifii.
1). Ce fel de curenti emotionali
pune in joc sau in curs vederea casei printesti ?

vederea cimitirului ?... aulirea unui mare funebru ?

..

vederea unui amie.., a unui inimic... vederea mumei... vederea unui orn necunoscut... vederea unui
copil mic ?...

2). Ce fel de emotii ne ar destepta vederea Ceatii Alba-Iulia ?... vederea cmpiei Tutlii... Carapul-Liberttii din Blaj... ampia, CAluglrenilor... localittile Rezboienilor... CetAtuia-Nmtu ?...

3). Dar Grivita P... Plevna?...

4). S facem un rezumat din speciile de motive

reale, cari provcl emotii interesate, plhcute si

neplacute...

www.dacoromanica.ro

282

5). Dupa ce motive variazd aceste clase de curenti emotivi P...

Emotiuni provocate prin 'maginatiune, fantazie, vis.

Emotii se pot provoca nu numai prin fenomene reale; dar qi prin imaginatiune qi fantaziare despre niste lucruri neezistente. Acdsta
atArn dela gradurile de vivacitate si energie
a imaginatiunii. Ne astepOm la un viitor plA-

cut, indata, ni se pune in curs un curent de

emotiune placuth; care AnsA se intrrupe prin
momente de indoiala. Acst alternarip de curenti se numeste speranfd.
Alte dliti, din contra, ne asteptm la ceva,
contrar ; acst cugetare si imaginatiune ne
provdca, un curent de emotie neplacutk ; care
se numeste fried, temere, tm. T6ma provocatii subit, fail gradatiune premergrd6re, se
zice spaimd.

In cursul unui vis, de asemenea, se p6te

intmpla, srx fim condusi a efectu niste curenti de cugetare, de es. ca ne reint6lnim cu
un amic, ori cu o ruda, etc., ce credusertina,
cti nu mai e in viat ; ca am avut un mare
www.dacoromanica.ro

283

succes inteo intrprindere; ori si cli am suferit cutare lovitura din partea sortii, ori din

partea unei anume persne;ca am perdut

cutate lucru pretios; pe cutare ruda ori amic, etc.
Seriile de cugetari din cursul visului ne provoca
curenti de emotiuni sentimentale, ca qi in stare de
trezie ; si anume, dupa nature cugetarii provocaOre, emotii de placere, speranta, ori emotii de
neplacere, frica, etc.
Uneori, in visuri favorabile, ni se destOpta curentul de cugetare, pria care ne indoim, claca ceea
ce cugetam e bazat pe realitate, in trezie, ori pOte

nu e decat un desert vis.

Aceste clase de emotii si sentimente variaz dupa

natura curentilor imaginativi, ai fantaziei si ai visului, cari le proviica.

Ezercitii.
1). Se pot provoca emotii si nurnai
prin imaginatiune, prin iluziuni si fantazii ?...
2). Ce numim sperinta ?... Ce numim temere ?...
3). Se pot destepta emotii si prin cursuri cugetative urinate in stare de adormire sau somn ?...
4). Se continua pang qi la desteptare curentii
emotionali inceputi in faza de somn ?...

Gradurile simtirior 1 ale

sentimentelor.
Cnd agentul nostru psihic apreciaz un
www.dacoromanica.ro

_
284

curent de senzatie, de cugetare, etc. numai

in raport catrit alt asemene curent,(fara de

a efectuf li o emotiune, pe care sa o aprecieze in mod interesat in raport WI% el insu0,)atunci zicem, ca simtim senzatia ; dar
nu simtim nimic de interes pentru noi ; placut
ori neplacut ndue ; simtirea sau curentul emotional ne lipsWe ; sau avem zero-sinitire ernotionald.

Miparile senzitive Ansa provca qi curenti

emotionali, sau interesati. Aceqtial in graduri
mai mid de intenzitate se numese multumiri ;

respectiv nemultumiri; in graduri ceva mai

mari de intenzitate, pldceri; respectiv nepleiceri, supeirdri.
Cand o emotie plcuta durza mai indelung,
se zice veselie, voiqie ; in tin grad mare de
intenzitate, esaltatiune ; iar cnd cea neplacuta

e durabila, se numete intristare, sau tristeld,

durere sufletsch, depresiune.
Miquarea emotional provocata prin curenti
de cugetdri se numeqte sentiment; fie placut,
fie neplacut.

Agitatiunea sentimentall variaza in diferite

graduri de intenzitate i vehementa ; i a junge
uneori a provoca niqte torente chiar violente ;
ori, dincontra, depresiuni escesive. In asemene

graduri, emotia sentimentala se zice afect,

www.dacoromanica.ro

285

ecstaz ; de bucurle, ori de supeirare ; de sfdiere sau de durere sufletdsc.

EmoOile si sentimentele se pot aprecia

in raport catr binele omenesc in general ; si
astfel se clasifica, dup gradurile de pretiozitate, ce li se pot recumiqte, unele ea inferi(Sre, altele ea mai distinse; i, in fine, altele
ea sentimente cu totul pretise, nobile, si innobilatre. Aceste stint sentimentele favorabile
binelui moral, onorii, adearului, i altor asemene principii importante.
Din aceste stint: modestia, sinceritatea, sau
iubirea adevrului si respectarea lui, cainta,
respectul pentru semenul su, recunotinta,
dreptatea, mrinimia, sau favorarea dusmanului,
demnitatea, sau rospectul persnei sale proprie.

Tot astfel, se aprecian in sensul contrar,

emotille nefavorabile i opuse binelui moral al
omeuimii. ura, invidia, sau prerea de reti
pentru binele altuia ; bucuria satanicti sau ru-

tacisa pentru suferinta altuia; vanitatea ; aroganta, sau inaltarea de sine pe nedrept ; servilizmul, sau injosirea de sine; ingmfarea, sau
despretul altuia, care nu-1 meritA.
Ezercifii.
riazA emotiile ?...

Dupl ce puncte de vedere va-

2). Cam se numesc emotiile de difelite graduri

intenzitate i durat1?...
3). SA clutAm, prin ce mijloe ne am put in-

www.dacoromanica.ro

286

cerca a nl'esnra" sau determina, macar indirect, de

esemplu gradatiunea dela minimum la macsimum
a emotiilor termice P... a celor musculare ; a calm
olfactive... gustuale... optice... acustice... relative la
suferinte... la avantaje... la impedecarea somnului..

la obosll..

Emotiuni totale, sau generale.,

Uneori emotiile par a ne cuprinde si detla fiinta psihicA in directie de veBelie, ori de intristare; adeseori fAra, sii cunstem un motiv determinat, care O. ne fi
adus la asa animatiune generali. In asemene
caz se zice cit ne gisim inveo fazA de bun
dispozitiune, (bunrt umre), respectiv rea disterwin

pozitiune, sau indispozitiune, (rea unire).

Asemene faze si serii de stiri sau acordur
s'ar put numf dispozitii emotionale totale, integrale sau generale.
Ele influentzit asupra modului de a ne face
cugetiri despre viitorul nostril; i anume, cel

ce e perpetuu bine dispus,ceea ce il ajutit

sit lucreze cu energfe crescndii,e miscat cu
vioiciune ; astfel usor isi imaginkA tot aceea ce el doreste ;

ncb, cu atata vivacitate,

cit imediat el speri, cit asa se va intmpla in

www.dacoromanica.ro

287

realitate; adecA tot ce e mai bine. De aceea,

asemene pers6ne, mai de multe ori tinere, se
zic

Dincontra Bt lucrul cu individul mai constant rti dispus. El totdeauna se gseste cu

viaa cerebro-mintal deprimatti; nu-si pte
magina usor ce e bine; si astfel remne cu
imsginatiuni despre lucruri nefavorabile ; 1111

spera nimic bine; se astpt tot la

se sileste a coopera pentru

r6u ; nil

imbuntt s6r-

ta; si ast-fel, in parte cu drept cuvnt, se astpta tot la mai reu, isi imaginzA, c cineva
trebue O. fie vinovat qi responsabil pentru suferintele din lume; si in special pentru suferintele

lui; dar e desperat, et se simte in

imposibilitate, de a-si satisface ; de a se rez-

buna. Din aceste cauze, el vede t6te in colori mai intunecate, decurn stint. El e pesimist,
desperat de ori-ce bine ; devine invidios, mizantrop, si in cazul estrem sinucigas.
_.

1). Ce se numeste bung dispoziEzercitii.

tiune ? rea dispozitiune ?.
2). Ce influenta ezercitS posedarea asanumitului
temperament vesel, sau buri dispozitiune constant,
asupra caracterului cugetArilor ?...

3). Ce influents ezercit asupra gradurilor de

vioiciune i energfe a activitgtii individului

www.dacoromanica.ro

288

Motivele variatiunii.
Dupa cum senzatiile, astfel f;1 i efectele lor,
emcrtiile qi sentimentele, percurgand faza au-

die, mai scurta, faza cre0erii, fyl i trecnd in

faza a d6ua, a descre0erii, scad, treptat, in
gradatiune insensibila, pAna la zero. Unele a-

jung la acsta trpta in timp mai scurt; altele nu ajung la ea, deck dupa intervale mai
lungi.

Daca agentii esterni urmza inainte a ne

escita, fie emotiunea ori sentimentul ori cat
de placut, agentii cerebrali obosind, noi dela
un timp nu vom mai put6 simti placere ; qi
dupa zero-emotie vorn incepe a simti displa-

cere, apoi nemultumire; apoi, treptat, durere

din ce in ce tot mai violenta ; pama la sfa.iere.

Din asemene cauza, dupa momentele de

zero-placere, sau indiferenta, e necesar sa facem o pauza, pentru reintegrarea teseturei nerv6se, i apoi o schimbare, dupa care escitantii
urmatori sau modul urmator de escitatie, ne
face impresia de ceva nou ; ne pune, probebil, in joc unele partiqi n6ue de organe cerebrale, celule, fibre, etc.

Tranzifict, aseendentei si des

-cendentei.

Pe eta timp o dispozitiun,

www.dacoromanica.ro

289

emotie ori sentiment, fie plAcut, fie neplamt,

se perpetu, in mod uniform, ajungem cu timpul, a n'o mai simt de loc; ajungem, precum
s'a mai zis, la zero-emotie, sau zero-sentiment ;
o nuh faz de asemene simtire nu se pte

provoca, deck prin o tranzitie dela o stare

la alta ; sau, mai just, dela o emotie la alta ;
si anume:inchipuindu-ne o linie gradatA, dela
macsimul de neplacere, trecnd pela zero,
ninsus", pttn la macsimul de placere,dacit

tranzitia se face insus", adech in sens ascendent inspre macsimul de plcere, acst tran-

zitie ne provdt placere ; chiar clack nu s'a

facut, deck schderea gradurilor de neplacere

si,, dack dincontra, tranzitia se face injos",

adec in sens descendent, inspre macsimul de

neplacere,chiar dac nu s'a fcut alta, cleat

s'au scAlut gradurile de plcere,ni se proTc o emotie nepleicutd.

Pe scurt, in acest sons : tranzitia ascendentei

prov6cA, pleicere m5ub.; tranzitia descendent provcii, din contra, nep(aere.
.Ezercifii.

1). Emotia i sentimentul, odat puse

in ours, durz ele la indefinit, in acelas grad de

intenzitate, far (mice schimbare ?...

2). Se pte reinoi placerea ori neplIcerea, frog.

o schimbare, fr o tranzifie dela un fel de miscare
'la altul diferit ?...
19

www.dacoromanica.ro

290

3). In ce sans fgandu-se tranzitia ne eauzzg.

plAcere, si in ee sens neplacere P...

Efectele emotiunilor si a sentimentelor.

Efectele intristeirii.
Emotia neplcuttt ezercit6 o depresiune asupra activittii cerebroraintale; astfel, c, in asemene faz, lucrarile
cugetative se fac gre6e ; 0, la eaz de durere
potentiatit, de scArbire sau intristare estremk
aceste functiuni se opresc pentru moment eu
totul.
Efectele celelalte ghat, crt murhii faciali

sllibesc, se relacsz, gi fata eade alungith in-

jos. Lacrimele se pornesc; circulatia devine

vehement6., rritk. i neregulatrt ; respiratia se

face cu greutate; pieptul se simte ca apAsat,

qi se provch sfortAri ca pentru a indeprata
o greutate sugrum6,t6re ; astfel se profer ti. valuri vehemente de inspiratiune, qi de asemene
de espiratiune ; se produc tipete; qi incepe
plansul. Ochii tind a se inchide; muphii mac-

silei inferi6re se relacskrt, vi o las6. A cad

injos; remtuAnd astfel gura deschisb, ; bratele
cad inerte injos ; capul cade pe umere ; picirele slikbese, la caz, pn la gradul, de a lttsa
tot corpul sA, cadri la prunnt.

www.dacoromanica.ro

291

In asemene faze, activitatea intelectuala e

ingreuiat si impedecatit in graduri proportionale cu gradurile de vehementa a durerii. Si
anume :

atentiunea e redusa, uneori chiar la

zero. Ochii se opresc, ca si cand ar ficsa ceva ;

fail at fie actista ficsatiune atentivrt; memoria
se intrarupe ; judecata inclina spre tot ce e
nefavorabil, pna la nedreptate ; rationarea nu
se pte indeplini in mod normal. Sentimentul
de simpatle cedzit celui de antipatie.

In asemene curent, omul se dispune mai

curnd a face reu ori cui ; a distruge chiar
obiecte ; fie chiar ale sale proprii. Judecata
despre altii inclina a fi nefavorabil, chiar injusta ; viitorul e considerat ca prin o prizma
intunecatre. Pesimizmul e in plina dezvoltare.

In grad de afect esagerat, escesiv, durerea

ezercita zguduituri violente in tesatura cerebrala, provca congestiune de sange, alterari
adnci, si astfel, zmintire, alienatiune; la caz,
chiar sfasieri si rupturi mortale.
Efectele bucuriei.
Cu cat emotia placuta
creste in graduri, cu atAta si sistemul nervos

se agita cu o forrt din ce in ce crescanda ;

escitnd si alte orgaue si WO corporale ;
anume : Antai escita, pe cele mai apropiate de

encefal, muschii buzelor, ai fetei, ai ochilor ;

apoi inima, si prin ea, circulatiunea ; de asemeuea si organele respiratorie, si prin de,
www.dacoromanica.ro

292

functiunea respiratiunii; se produce rtsul; dupa

aceste se agita estremitAtile ; genunchii se bat

unul de altul ; manile se agita, si se bat, ca

la aplause... Organele respirative si cu cele
fonale sau vocale produc strigate, si chiar in-

cep a ante,. La bucurie

escesiva, picirele

stint aduse in miscare de mars, si chiar in

miscari de salturi. Cand miscarea risului agita diafragma in gradul cel mai violent, muschii respectivi pldca trunchiul si taa partea
superiora a corpului, alternativ, inainte si ina-

poi, in forma pendulara; iar and prin violenta si durata risului acesti muschi sAnt adusi

la obosire, atunci corpul se stringe ghem, si

se rostogoleste pe jos; efectuindu-se gesturi
convulzive, lovire cu maim asupra pamntului,
lovire ea picirele, etc.; pana la obosOla, slabire si depresiune corporala generala.

In decursul unui curent de emotii de bucurie, organele cerebrale ajung in curente de

miscare vide 0 energica ; functionarea cerebro-mintati se urmza cu o incordare paterpica. Atentiunea creste in putere de ficsatiune ,
0 luerlirile musculare siint inviosate si fortificate. Sentimental de milli, de simpatie, si

chiar iubire atilt raeni in general, creso in

intenzitate.

Omul imbueurat e dispus a ierta, si a face

bine oricui; tuturor. Optimizmul lui crelte.
www.dacoromanica.ro

293

Cnd (Mat bucuria ajunge la gradul de afect, de agitatiune cerebrala esageratii, atunci
activitatea mintalei, cugetativii, judecata, si rationarea nu se pot indeplinf in mod normal;
cugetarea face salturi, dela unele elemente la
altele; fara rigursit lega.tura; astfel aluneca
si se precipita in greseli.
Ezercitii.
1). Ce fel de efecie provd, in activitatea agentului psihie cursurile emotionale ne-

plIcute ?...
2). Ce efecte provd. intr'insul emotiile placute ?...
3). Se pot evalua sentimentele dupA efectele, ce
provcg P. .

Torturile uritului.
In massa crierului se indeplinesc necontenit
diferite functiuni vegetative, circulatiunea, asimilatiunea, dezasimilatiunea, etc. Catra a-

ceste se adaug perpetue miscari generale sau

fondale, auditive, viouale, etc.
Pe cat durza asemene cursuri de diverse
mipari haotice, confuze, s'ar put zice: convulzive, in cuprinsul crierului se int&mpla multiple coliziuni si compresiuni interire ; ceea

ce cauzza o durersa depresiune; o specie

www.dacoromanica.ro

294

de sugrumare psihich. Aceste stint torturile

zise a monotoniei, a uritului" ; in care timpul
ni-se pare lung; si ne propunem a-I scurta."
De alth parte, pe cat individul sth neocu.pat, fat% o activitate sau munch, particele de
materii, se aglomerzh in diferitele tesaturi ale
corpului; si ezercith, de asemenea, depresiuni
nesuferibile.

Copilul mic deja, se plange la caz de neocupatie, arAtndu-si nemultumirea prin cu-

vintele : N'am ce sA fac!"

Omul adult, condenmat la neocupatiune, se
simte ca torturat ; si cauth, cu ori-ce pret,
all ocupa organele si fortele, in recari forme,
zise distractive" ; si astfel, a si-le elibera de
convulziunile si coliziunile haotice deprimatre.

and acsth distractie se face prin muncei,

(diferith de cea eventual precedentA), prin n6ua
munch, individul respectiv isi mai adauge bu-

curii aditionale; jar cAnd se face prin mijl6ce

nefolositdre, (jocuri, etc.), atunci

se pte

cauza o n6uh turburare, si n6u6 neplAteri.

Cele mai preti6se sen?tiintele 0 artele.
timente de placere fericitre se prov6ca prin
ocupatiunea cu ftiin(ele qi aplicatiunea lor in
folosul omenimii ; afarh de acsta, prin cultiva-

rea artelor, atAt ca autor, ca artist, cat si ca

gustator", amator.
Emotii artistice se prov6ch 1) prin mireiri
www.dacoromanica.ro

295

corporale, 2) prin muzie, 3) prin artele relative la vedere (pictura, sculptura, arhitectura,
orhestica, sau miscArile vNute, dant, etc.);

si 4) prin activitate podia. Combinand apoi

aceste patru ramuri de propriu material estetic, in ate due, ciite trei, i. tte patru impreun, avem in totul eineispreizece ramuri de
material estetic.
In privintA formalei, glut duzeci fi fan
categorii de diferite specii de urit", i o singurei eategorie de frumos din tOte punctele de
vedere.

Multipliand acuma 15 cu 27, avem in totul 405 diferite categorii principale de fenomene estetice; cari tOte variazei in diferite
graduri, in diferite combinatiuni i dispozitiuni
simultanee ; precum si in diferite serii consecutive.*)
Ezerctii.

1). Ce stare e aceea, despre care

zicem, cA ste e urit" ?

2). Cari siint probabilele cauze, pentru cari uritul, monotonia, ne de0ptA curenti de emotii duTerse?...

3). De ale specii fundamentale pot fi mijlcele

intrebuintate pentru distragiune", petrecere, sau
emotiuni estetice plAcute?...
4). Cum gustAm" noi opul muzical, opul orchestic, adecA dantul propriu, opul poetic (gAndit, ce*) Y. Estetica citatd.

www.dacoromanica.ro

296

tit, ascultat); in mod momentan, ori in mod succesiv?...

5). Dar opul optic, v'eVut, (in pictuni, sculptuni,

arhitecturei, orhesticA, dant, baletezecutat de al-

tii, ei v6dut de noi) etc., le gusthm" in un moment, in mod simultaneu ori tot in mod succesiv ?...
6). SA clasificeim diferitele ramuri de opuri este-

tine, in serii, a). dupa gradul lor de energie intru

a ne mitica mai lin ori mai vehement;.., b). dupa
gradul de uprinta f,ii. greutate de a le inventa sau
,crea", ei de a le infiinta ; c). dupa modurile si
mijlcele reale, tehnice, de a le realiza ; d). dupa
gradurile duratei lor ; ei e). dui:A bogatia de miecari psihice, ce ele pot sa ne provce in o unitate de timp; f) dupa ramurile de m*Ari psihice,
es ele pun in curs.

Unitatea 5i generalitatea
emotiunii.
ErnoTia de ori-ce specie, de ori-ce clas, e
o mifeare sau agitatiune integralei a agentului
psihic; unitarei, fara de a se put discompune
in elemente constitutive. Afara de ac6sta, ea
este 0 generale i ;

pentru ca in un moment,

dud agentul psihic e agitat in un Bens, simte

o emotie ori sentiment, nu 'Ate tot in aceliq
moment ea eimtli, ell aceeal vioiciune, i un
alt curent emqional. Cel mult, pte s6, alterwww.dacoromanica.ro

297

neze, cu 6recare celeritate, dispunndu-se, in

mod succesiv, and in sensul unui curent, cnd
iarNO in sensul altuia qi altora.
Ezercitii.

1). Se Ole discompune emotia ori

santimentul in elemente sau pArti P...

2). Un curent emotional ocupl pe agentul psihic in ori-ce moment in msurg generard integral% ?...

3). Pte urma acelas agent cu &Sue ori si mai

multe emotii in mod simultaneu, ori numai in mod
succesiv ?...

4). Cum se pte admite cg se petrece lucrul,

cand ni se pare, 0 siintem miscati simultaneu de
cltr due ori mai multe emotii ori sentimente ?...

Observatiuni generale asupra

emotiunilor.
Emotiile nu se pot provoca in mod arbitrar, prin vointa. Ele stint agitatiuni pasive.
Nici a le opri ori modifica nu putem prin
voint. Spre a inceta, ele trebue sli percurga peri6da de temperare, de reductiune piturt

la zero. Cel mult indirect i temporar, putem

al mijlocim, prin provocarea de alte specii de
miscAri, ca agentul psihic s nu urmeze a se
ocupa de ele.
Emotia cre0e in vioiciune prin abundarea
www.dacoromanica.ro

298

massei de sange in crier, prin cresterea temperaturei, prin consumare de caf, de alcohol
in msurg, moderata ; etc.
Din contra, vioiciunea emoliilor se tempe-

rzO si se reduce, prin scaderea temperaturei,

prin inanitiune, anemie, alcohol abundant, otravuri, etc.
Despre fiecare act de emotie, agentul psi-

hic isi formza cate o idee, adeca un curent

de cugetare ; qi in virtutea retentivitAtii sau a
tenacitOtii animatiunilor moleculare pentru reefectuirea curentilor cugetativi in viitor, el e
capabil de a retine in memorie aceste idei sau
amintiri despre emotiunile si sentimentele odat percurse.
Se mai pot face observatiuni speciale, spre
a se determina minimul si ma csimul de duratei a diferitelor specii de ernotii, placute si
neplacute ,a se studia diferitele faze si peride ale decursului emotiilor ;a se afla, cari,
minimum dupa ce intervale se pot repeta pu-

tand av macsimul de efect ;a se vede, in

ce moduri ele variazei cu timpul, cu etatea,
etc., avnd aceles motive ;a se vede, cum,
diferite animatiuni, si diferiti curenti emotivi
pusi simultaneu in curs, nu se contopesc spre
a da o rezultant diferita de fiecare ; ci se efectue alternativ, fiecare in mod distinct.

www.dacoromanica.ro

299

Stri pasive, si eurenti aetivi.

Agentul cerebral psihic reprezint mai multe
specii sau moduri de dispozitiuni deosebite u-

nele de allele; si anume:

1). El primeste, in mod pasiv, impresiuni
din partea curentilor fizici centripetali, cari il
aduc in diferite dispozitiuni psihice ; in curenti
de senzatii si cugetari constiute; in emotii interesate, sentimente, etc.
2). Din partea lui, el consider si apreciaz,
prin activitate intern psihich, diferitele sale
dispozitii, senzatii, cugetari, unele in raport
cAtra allele ; de asemenea, el apreciazei diferi-

tele lor efecte emotionale afective si sentimen-

tale, in raport eatrA el insusi.

3). Agentul central, psihic, impulzat de
eatra curentii cerebrali centri-petali, d impulzuri organelor nervse vecine, in directiuni
conforme cu sensurile dispozitiilor sale interne.
Prin organele impulzate se propagA asemene

curenti in directie centrifuga ; aducAnd anumite pArti si organe in diverse mi.scari.

Altedati agentului psihic nu-i convin uncle
stAri si dispozitii ale sale , f i atunci el (IA impulz prohibitiv, pentru a opr curentii, ce-i
displac.

In rezutnat : agentul psihic e adus, in mod

www.dacoromanica.ro

300

pasiv, sit sitnt, senzatii, emotii afective, sentimente, etc. ;el elaborz, prin activitale

intern, psihick, immanentli, tot in mod pasiv,

diferitele senzatii ; efectuind curenti de cugetare ; si, in fine, el e adus a da organelor

subalterne impulz prin proprie activitate in directiune centrifugd.

Acest de pe urm 6. mod de functionare se
zice pornire, plecare (spre o faptk 6recare),
imboldire, tendint , neizuintO, silintk.
Ezercifii.
1). Tte dispozltiile i inicgrile cerebro-psihice sAnt pasive P. .

2). CAtr5, ce le raporteazg agentul psihic pe unele, i cAtrl ce alta pe altele P...

Gradurile tendintelor, $i
specille lor.
Tr6pta pornirilor celor mai simple este aceea a mischrilor innhscute, impulzive, cum e
strigktul copilului nou nhscut ; ale deglutitiunii, (inghitirii); apoi miscArile reflecse, micrile suctiunii, (ale sugerii); miparile organelor alimentare, a celor respiratorii, a celor
circulatorii ; .clipirea; cen tracthrile i dilatkrile
irisului; Tomarea, strAnutarea, sughitul, tusea,
www.dacoromanica.ro

301

inchiderea ple6pelor ; in fine, diferitele actiuni

instinctive.

(v. pag. 90-98).

Cnd temperatura mediului ambiant se schim-

ba cu un numr mare de graduri, and tesaturile s'au dezintegrat, prin dezasimilatiune,

in nAsura considerabila, i se simte flne, sete,
and omul a stat indelung nemiscat, i s'au

aglomerat in tesaturile corpului seu materii

superfine, and se vede singur timp mai indelungat, and se vede tinut mai mult in pczitiuni qi conditii invariabile ; cand se vede atacat in integritatea sa, ori chiar in ezistenta
vietei sale, in asemene cazuri, qi din asemene

cauze, nnmite escitatiuni, stimuli, imboldiri, bolduri organice, etc. organizmul se dispune, si iinde, in me'sura mare, in mod aprpe
irezistibil, a se sili, sa-i satisfacei aceste lipsuri ; anume : sk trca la o temperatura, ce-i

Bali ocupe substante alimentare, i

totodata si apa suficienta; sa incpa a ezecuta
diferite mireiri ; sa intre in raporturi de amicitie cu altii ; sa faca dupa unele intervale,
convine ;

variatiuni, schimbari, in t6te sensurile ; 0,

in fine, la caz, Bali apere i asigure viata ti

integritatea BA.

Asemene impulziuni qi stimuli aduc pe agentul conqtient apr6pe in mod irezistibil in

activitate ; mijlocind prin el provocarea unor
milcari i lucrari, fara multa judecata prealawww.dacoromanica.ro

302

bilb, prin cari el tindo a-0 satisface arAtatele

necesitoti.

Prin satisfacerea stimulilor si a boldurilor

eau pornirilor organice indicate, si prin provocarea emotiunilor pleicute, ce ele prov6cA in
agentul cerebro-psihic, in tesAtura cerebral&
se operdz& o fortificare a tendintelor stimulare
originale, insotite de curentii cugetativi despre
plhcerea, ce a urmat dupA satisfactiunea lor.
Asemene tendinte fortificate, insotite de curentii cugetativi despre anume satisfactiuni determinate se numesc pofte dupii culari anume
satisfactiuni.
Tendinte negative.

Putem distinge si negativul stimulilor si a poftelor; si anume, in

general, de ate ori agentul simtitor ajunge

in dispozitii contrare conservArii sale in mod
placut, ori macar suferibil, de esemplu e lo-

Tit de o temperatura pr departat& de normala convenientA, ori e in stare de inanitiune,

Rime ori Bete, and respiratiunea ii este turburatA, de asemeuea, cnd circulatiunea ii este
impedecatA, cnd e lovit in mod dureros, and
i se pro vdcA senzatii gustuale, olfactive, ori
auditive contrare, nesuferibile, and e tinut la
intunerec, ori la luminA violentA, cnd se gAseste in indelungatA nemiscare, in singurAtate,

in pr obositre si indelungat miscare si incordare muscularA ori nerv&A, in pr inde-

www.dacoromanica.ro

_
303

lungat nesomn, ori in ori-ce dispozitiuni uniforme, fall variatiuni sau schimbitri, in finer

dud se vede atacat in siguranta sa, in integritatea sa, ori chiar in vitqa sa ; in asemene
cazuri, el se animza de tendinta negativa de
a face, sa inceteze asemene curenti.
In t6te cazurile de acst natura putem distinge deci negativul stimulilor qi a poftelor,
sau stimuli qi pofte negative.
1). Co trepte distingem la diferitele
Ezercitii.
specii de tendinte ?...
2). Ce fel de impulzuri stint inngscute, cari stint
instinctive, si cari siint castigate, ca servind pentru
satisfacerea unor necesitAti F..
3). Dupa ce odatg necesitltile se satisfac, so
sting ele pentru totdeauna ?...
4). Aprocsimativ dupa ce intervale se reinoeF,3te
de esemplu fmea, setea ?...
5). 'Rite tendintele sil.nt pozitive, ori se produc
si tendinte negative ?...

Dorintele.
Se intmplA uneori, a in agentul nostra
contient se efectue nite eurenti de cugetri,

cari prov6el inteinsul anume animatiuni i

tendinte insotite de cugethri despre cutari luwww.dacoromanica.ro

304

truri particulare determinate, considerate ea

favorabile agentului nostru.
Tendintele de actista natura, insofite de cugetari despre lucrurile crelute favorabile, se
numeso dorinte ; zicem, ca dorim cutare anume

lucruri. De esemplu, copilul mic doreste, sa-i

deie mam-sa clopotelul, lampa, luna... cand
e mai mripr, doreste, sa se vada si el en
taca, qi O. mrga la qe616.; apoi doreste, sa
ajunga inaintat in liceu, apoi bacalaureat ; apoi doctor, apoi inventator, premiat, inspector
general, eto.
Altul doreste, in frageda copilarie, sa ajungajandarm, ori eapitan ; intrand apoi in
scla militara, doreste timp de ani intregi, sa
se vada sublocotenent ; apoi treptat, pana. la
general. Elevul de rla comerciala doreste sa
ajunga, treptat, pana la milionar ; seminari-

stuldoreyte sa ajunga pana la trpta cle mitropolit ;--si tot astfel pe tte carierele.
Precum se pte vede din esemplul dat, aasta clasa de tendinte, asa numitele dorinte,
stint de natura progresia Odata ajuns agentul constient a-si vede realizate unele, imediat
urnadza a fi animat de tendinta &al% altele,
in sens de tranzitiune ascendentet sau progresiva.

Tendinta acestei progresivitti este atat de

imperativa, decisa si irezistibila, ea starea pe
www.dacoromanica.ro

305

loc,

si mai cu sdm regresul e simtit ca o

lovitura cruda, adeseori ca neacceptabila chiar

cu pretul vietii ; drept ceva mai oribil deck
mrtea. De esemplu, rinanciarul, dud nu reuseste in combinatiile de a clistiga alte miline,
pe langa acele, pe cari le po.iedii, militarul,
magistratul, artistul, etc. cnd e trecut cu vederea la avansare, chid drepturile lui de inaintare se dau altuia; cnd, pte, milionarul
perde eincizeei procent din milinele sale, cnd
militaral e degradat, and magistratul, artistul
e retrogradat, unii ca acestia se considera crud
loviti; altii se zic perduti, desperz, si uneori isi curm firul vietei.
Adeseori noi dorim, ca altul, ori intemplrile impersonale, sa indeplinscit ceva, ce noi
credem favorabil m5u6; de esemplu pArintii
doresc, s-si vada copiii norociti ; copiii, de
asemenea, doresc ca printii lor sa fie fericiti;
ori s, li se faca cutari lucruri favorabile; etc ;
loteristul doreste sa jasa la lot numerele lui ;
comerciantul doreste, s-si vada corbiile so-

site in port cu noroc; amicul doreste sii-si

revad cat mai curnd pe arnical s6u; cettnul doreste sa fie ales deputat, senator; rivalul si concurentul doreste ea rivalul seu
s cad, si sa i se deie lui local dorit de amndoi ; dusmanul doreste, ca antagonistul ski
sti se nimicscii, etc.
20

www.dacoromanica.ro

306

Afar de dorintele cu
tendinta pozitiva, se pornesc uneori i dorintein sensul, ca aceea ce ne este nefavorabil, sii
nu se intmple; cum de esemplu, copilul mic
dore8te, ca mama lui sit nu se duck de acasit;
ca 84 nu-i iee din mAn4 lumanarea aprinsri,
ori clopotelul, etc. ; elevul dore8te 84 nu fie
Dorinte negative.

dojenit ; etc.

In aseinene cazuri, e evident, eh dorinta e

o tendinth negativei.
Ezereitii.

1). Ce numim dorintei ?...

2). Implinindu-i-se cuiva un recare grad de dorintii, se opreste el la gradul acela, ori trece la
alte graduri mai inalte, mai insemnate?...

3). Ce efect ii face omului, and, in loc de a

progresa, retrogradzei ?...

4). Se pot forma si dorinte relative la lucrri

de ale altora ?...
5). Se pot forma dorinte negative?...

Dispozitiuni $i apleeAri.
Constitutia nervo-molecularet nu pare a fi e-

gala la toti menii; ci diferitet dela indivici

la individ ; 8i apoi fiecare individ se gse8te
preglitit sau dispus" dela natur4 pentru unele specii de lucruri mai mult deck pentru
altele.
www.dacoromanica.ro

307

De esemplu, deja din copilrfe, unii se aran, mai mult organizati pentru muzicfi,
pentru picturtt, altii pentru armata, altii pentru arta dramaticA, altii pentru stiintele naturale; pentru medicina ; iar a1ii pentru pedagogle, poezie, etc.
Despre constitutia nervo-psihicI astfel specializata zicem apoi, ca e o animatiune dispusei
inspre cutare anume specie de ocupatiune ; sau,
pe scurt, c e o dispozitiune naturalet speciala.
Dispozitiunea particulara aduce cu sine, ca

individul sa se gssca mai cu usurintg, i

prin urmare mai constant plecat a indeplinf ac-

tiunile de ramura aceea, pentru care este astfel mai dispus; de esemplu in muzick in picturh, in pedagogie, arta militark stiintele naturale, medicin, chirurgie, arta dramaticA, etc.

Tendintele speciale, cari rezulth din dispozitiunile naturale de acsta specie, se numesc
inclinatiuni sau apleceiri naturale.
Dispozitiuni si apleceiri negative.

Daca

shut unii individi dispu0 in mod esceptional

pentru cutari anume directiuni si specii de ocupatii, se gAsese, in aceliq tirnp, i dnieni
ca dispozitiuni speciale contrare unor ocupaOuni determinate, de esemplu, unii individi
stint dispusi incontra ocupatiunii cu anatomia
umana; altii evit ocupatiunile numai cu cifre ; iar altii ocupatiunile cu ucideri qi disewww.dacoromanica.ro

308

catiuui de animale; de asemenea, unii n'ar

put servi ca ezecutori la ocne penitenciare ;
in serviciu la infirmerii i spitaluri; la arg4sitorie (dubtalirie), ca agenti secreti, in marinA, ca fochisti, ca chirurgi, ca pescari, ori
ciobani, la case de alienati, la ezecutiuni de
criminali, la cimitire, ca mineri in minere de
plumb ; etc.
Dispozitiile

i animatiunile contrare unor

specii determinate de ocupatiuni s'ar put numi
apleceiri negative, sau dispozitiuni aversive.
Fiind Ans cineva silit, a se ocupa un timp
in sons neplacut, dispozitia nerve-molecular&
se trans formzei, treptat, in acel sens ; i astfel ocupatia festa neplacuta, pte s-i devinei
plhcut ; de predilectiune chiar.

Ezereitii.
1). Se wise toti menii ca egale
dispozitiuni nervo-moleculare ?...

2). Se dWeptei la toti menii acelei specii de

aplecari in cursul vietei ?...
3). Dispozitiunile innlscute i apled.rile formate
in cursul vietei snt de egal4 intenzitate sau trie
la toti menii ?...
4). Se detpt& la unii meni dispozitiuni i

pleari negative sau de repulziune ?

5). Nu se transforinzei dispozitiile nervo-mole-

culare ale unor meni in sens favorabil pentru ocupatiuni, ce le au fost mainainte neplcute ?...

www.dacoromanica.ro

309

Pasinni.
Gradurile aplecarilor.
Cu cat unii
repetzit mai de multe ori satisfacerea u-

nor stimuli si aplecrui determinate, cu attita

mai mult dispozitiile testurilor lor nervse
se transformii in Bens fizico-chimic, i dinamico-

psihic, treptat, tot mai mult in sensul acelor

aplecari;

i astfel, nesatisfacerea lor ii 1as6.

in o pornire de agitatiune tot mai vi6e si mai
neplacuta: iar satisfacerea lor, dincontra, le
destptii tot mai viie piacere. Astfel, cresand
cu timpul aceste animatiuni devin tot mai vehemente; tot mai imperise, mai dominante.
Ele se zic predilectiuni, deprinderi, sau obi-

ceinri ; si, la treptele cele mai mari de impetuositate : Pasiuni. Cnd nesatisfacerea lor ne cauzfa suferinte, atunci se zic, de ordinar, patimi.
Astfel se desvolt i fortificA, treptat, predilectiunea, deprinderea sau obieeiul, eventual,
pasiunea sau chiar patima de esemplu, pentru
urmatrele specii de ocupatiuni: in copiltirie

si tineret : jocurile, invqatura in anume ramuri; apoi: vnatul, gustarea de substante

esciiante, cum siint: alcohol, cafdua, fumul de

nicotinA, opium, hasis; apoi: arta muzicalii,

arta teatrala, circul, jocul de chili, jocul de
lac, adunarea de bani, ambitia gloriei, a dewww.dacoromanica.ro

310

yeti pre altii, gandirea cu iubire, de esemplu

la rude, la natiune, respectiv cu ura ; a se

gati; a canta a-vi rezbuna in contra cui-va

pentru un motiv recare ; a munci, in general, pe un teren Itiintific, tehnic, ori artistic, etc.
Ezercitii.

1)

Pn5, la ce graduri macsime de

vehement sau impetuozitate se dezvlt la unii

meni unelo apleari ?...
2) Cum se numesc ele in gradurile de intenzitate, in cari devin dominante?...
3). Cari specii de pasiuni si patimi se v6d mai
frecvent?...

4) and e mai usor a opri o pasiune? child e

fortificat6, ori la inceput, cnd nu e incl dominant?...

Vointa, nzuinta.
Individul dominat de anumite aplecari, predilectiuni, obiceiuri, ori chiar pasiuni kii patimi, nu [Ate ezercita o ini(iativei proprie, subiectivii cu succes, incontra lor ; ori cat ar dori
BA pt a. face acsta.

Individul Ana, care nu e

astfel dominat

in mod special, de nici o dispozitie constanta,

intensa qi imperidsa, ci e in conditii liniltite,
astfel, ea pte aprecia cu judecata diferitele
www.dacoromanica.ro

311

porniri cazuale de cugethri, emotii, sentimente

.ori si dorinte, :p6te face imediat evaluari,
si coniecturi relativ la diferitele urinkri, ce ar

putd rezulta din cutare sau cutare both:ire qi

lucrare.
In asemene cazuri, el alege calea 0 fapta
-de indeplinit; se decide pentru ea; si dci un

special impulz de aetiune la adresa unor aliume organe psihico-cerebrale, subalterne ime-

diate. Aceste apoi, la rndul lor, coordondzit

mischrile ordonate de chtril agentul dominant ;

le dirig .1i le propaga panh la organele mu-sculare respective; aceste apoi, la randul lor,
ezecut i indeplinesc ordinal agentului cen-

tral, in modul si sensul, in care a fost provocat; si anume, child in sens imperativ, pen-

tru ezecutarea activa sau pozitiva a unei lucrAri determinate, child iartiqi, in Bens proliibitiv, negativ, sau opritor, pentru impedecarea

unor actiuni, cari altfel ar fi in curs de ezecutiune activa.

Child agentul psibic cugeth la o tinta, la

un sfrsit sau scop dorit, si apoi det impulzul

les de el Ark invederath presiune sau constringere din partea unor animatiuni inclinative ori pasionale, acst dare de impulz in
spre scopul ales de chtrh insusi agentul confient, se numeste volifiune, act volitiv, sau act
de vointii.

www.dacoromanica.ro

312

Prin actele volitive putem modifica o miscare; putem izola d6u6 miscari; le putem
combina, fortifica, relenta, accelera, i impedeca sau opr.
Actul volitiv simplu sau normal se indepli-

neste, de ordinar cam in urmat6rea serie de

momente:

1). Agentul psihic simte un curent de onothine ori de sentiment, plAcut i dorit, ori
neplacut,

detestat.

2). El efectue o elaborafiune intern6, intelectuala ; imaginndu-si curentul donit; adeca

continuarea sau repetirea celui actual, daca

acesta ii este placut; ori, in caz contrar, un

alt curent ; un curent ce i-ar conveni mai mult,
decht cel actual.
3). Agentul psihic cauth in giftnd, i cugeta

la seria de mijlce, prin cari ea se incerce a

face, sa i se provce, continuarea sau repetirea curentului actual, respectiv incetarea lui,
si inlocuirea lui prin un altul, diferit, ales de
eatra el.
In caz, cnd se convinge, ca nu pte gsi
ori aplica asemene mijlce, el se opreste aci.
Remne numai cu curentul de donintet; fara
sa indeplinsca un act volitiv, un impulz devoint.

4). In. cazul contrar Ansti, cnd adech nu

se convinge, ea n'ar puts gasi si aplica mij16www.dacoromanica.ro

313

cele proprii pentru realizarea scopului dorit,.

&Ind adech sperza cel putin, c va r. ut realiza acel scop, atunci el, animat de tendmta
chtril acea tint, se decide, i dei impulzul necesar, pria care pune in curs seria de acte
mijlce intermediatre in sens circual, pan6. la
realizarea scopului seu subiectiv, fie impedecarea cauzelor, cari i-ar fi turburnd sau
numai amenintnd curentii sei actuali phicuti
ori preferati, fie, din contra, realizarea unor

curenti de emotiuni a4ii, dap alegerea lui,

pe cari ii crede el preferabili pentru dinsul.
Ezercitii.
1). Cari stint preparativele si fasele
actului volitiv saa de voint ?...
2). Care este elementul volitiv
3).. Uncle se propune scopul, telul sau tinta actului volitiv ?... i unde mijlcele?... cari din aceste
elemente se petrec inafarl de persna, care voe0e
sl realizeze un scop? cari se petrec in interiorul
cari chiar in agentul psihic ?...

Gradul de independent.
Agentul psihic e in stare a-si aprecia curentii de emotii in raport cAtra el insusi. Animatiunile de aplecari i dorinte din momentele respective nu-1 impulskA cu forta irezi-

www.dacoromanica.ro

314

-Salta ci el pte s tnediteze un 6recare interval de timp ; el p6te rezista acestor animatiuni adeseori timpuri f6rte indelungate.

Chiar atunci, and il asediazti (16116, ori mai

multe cursuri de cugetari, i animatiuni de
dorinte opuse ori numai divergente, el p6te
rezizta tuturor, frte indelung; pana la zecimi
de ani ; chiar o viat intrgti.

El se pte abtind cu totul de a le urma;

vi and se decide i d, impulzul, un nou
motiv", un nou curent de animatiune ori o
autt apreciare a lui influentandu-1, el pte da
contra-impulz, pentru impedecarea seriei de
curenti pui in curs de ezecutare.
In trasura acestor semne de independent,
el se crede in general inteadevr independent
gi imputabil in darea impulzurilor volitive,
responsabil de ele ; in loc de a se considera
drept ceva inert si prins ca in jocul i virtejul maqinal al valurilor cursurilor i torentilor
17

cerebrali.

nut indoiall, independenta agentului psi-

hic nici inteun caz nu pte contrazice legea cauzalitti adea el nu pte da impulz
volitiv far vre o cauzti; MIA, in asemene caz,

cauza drii impulzului nu e motivul cel mai

tare." Ori care ar fi lupta tnotivelor, ele nu
rapesc pe agentul psihic in mod imediat, orb,
mecanic, gi irezistibil; i nu-I pun imediat in
www.dacoromanica.ro

315

curs de actiune. El ii pte pastra neactivitatea ; se pte abtind; si, in tot cazul, Antai apreciaza si cumpanqte fortele cugetarilor motivante relativ la el ; si numai dupa ce a gelsit, care motiv ii pare cel mai favorabil, ori
cel mai putin nefavorabil, dupa apreciarea lui
subiectiva, numai atunci el se decide pentru
cutare Bens, ales de el. Atunci apoi, tot el da
impulzul formulat de dinsul, la adresa acelor
organe imediat subalterne, pe cari le tie el,
prin elaboratiune intima, ca ductitre spre scopul preferat.

Cnd se pun in curs doi, ori si mai multi

curenti emotionali ori cugetativi, cari tind a-1
motiva in sensuri divergente, ori chiar opuse,
atunci agentul psihic solicitat astfel apreciaza
i compara diferitele motive, pima dud ajunge

a put alege ori gasi pe unul, dupa care Ali diriga darea impulzului volitiv.
Acst elaboratiune de studiu, de apreciare,
de comparatiune i cumpanire, se numelte deliberare, sau deliberatiune.
Ezercitii.
1) Se /Ate indeplini vreun efect farl
*rice cauza ?...

2.) Asazisele motive" pentru vointa stint ele

niste puteri afarl de agentul constient, ori stint
curenti peihici, cugetativi, etc., ce se petrec cu el
insusi ? moduri de a urma ale lui insusi ?
3.) Motivele il impulzk pe agentul psihic ca

www.dacoromanica.ro

316

forte ecsterne irezistibile, ori agentul psihic le pte

rezista? .
4.) Ce fenomen se numeste deliberatia?

5.) Se crede agentul psihic dus, rpit de cAtr

motive, ori se credo independent in recare m6surl ; imputabil, i responsabil de actele sale volitive date in imprejurAri normale ?...

Chestiun ea libertatii.
DupA ce la actul volitiv am considerat momentul antecedent, cercetnd chestiunea despre
msura independentei, (pe care uneori o vedem
numit libertate"), urtnz sA, considerm i
momentul subsecvent, care constitue chestiunea
despre impedecarea sau nelibertatea vointei ;
respectiv despre libertatea sau neimpedecarea ei.
Considertind acest moment, inteadevr se
pare, cA, in cursul vital ordinar sau normal,
odat als i decisa, actiunea
darea
impulzului din partea agentului psihic la adre-

sa subalternilor imediati de ordinar se pte

indeplini, fArtt impedecare, adecl liberei, in sen-

sul corect al acestui cuvnt.

Se intmpla, inteadev6r, in unele cazuri,
c nervii motori s fie lipsiti de capacitatea
de a se propaga printeinqii curentul nervoa
www.dacoromanica.ro

317

ordonat de call% ogentul psihic ordonant; ori,

ca alte parti ale corpului sa fie impedecate
si in imposibilitate de a ezecuta actiunile ordonate ; de esemplu, din cauza de paralizie,
pr jsa temperatura, lanturi, ziduri, si alte
piedeci.

Asemene piedeci Ansa stint esterne ; i nu

impedeca, decal seria de actiuni si fapte esterne; iar nici decum darea impulzului intern
positiv volitiv.
ConsiderAnd tte cazurile posibile, cele ordinare sau normale, si cele anormale eau es-ceptionale, se pt. in mod teoretic sau general, distinge, in acsta actiune, urmatrele clase de cazuri :
1.) relativ la momentul antecedent, se p6te
-ca agentul psihic sa fie imboldit si adus, in
mod imperios, irezistibil, in Retinue volitiva ;
atunci se !Ate zice despre dinsul, ea e masinal, dependent ; i p6te, in momentul sub
secvent, sa fie impedecat de a efectuf actiunea
volitiva ; sau, pe scurt ; relativ la momentul
antecedent, pte sa fie dependent, iar relativ
la momentul subseevent, impedecat, sau neliber ; el p6te fi :
2.) tot dependent, Ansa liber ; s poi :
3,) independent, AnsA neliber ;

i,

infine:

4.) independent, si totodata si liber.

www.dacoromanica.ro

318

1.) Momentul antecedent actului voEzercitii.

litiv, se confund& cu momentul subsecvent, ori siint

eu totul distincte unul de altul ?

2.) Din aceste due momente, la care se consider& dependenta sau masinalitatea, ori independenta, sau subiectivitatea, si la care impedecarea sau nelibertatea, ori neimpedecarea sau liber-

tatea ?...
3.) In totul eke diferite cazuri se pot considera pe de o parte (momentul antecedent) in chestiunea despre dependenta sau masinalitatea agentului psihic, ori independenta sau subiectivitatea lui ;
de ceealaltl, parte, (momentul subsecvent), in
chestiunea despre impedecarea sau nelibertatea lui,
ori neimpedecarea sau libertatea lui ?
4 ) In imprejurrile ordinare, normale", agentul psihic se crede masinal i neresponsabil, ori
independent si responsabil ?

Legea alternantei sau intermitentet

Cursuri intermitente, alternante, sau perioclice.

Fiecare act de respiratiune se con-

stitue in mod ritmic, din cate o inspirare

o espirare circulatiunea se tine in curs

prin impulziuni ritmice din partea inimei si

fiecare curs circulara intriga consta din fluesul
centrifug urmat de refluesul centripetal, in
www.dacoromanica.ro

319

raport cu inima, ca centru al mu. Fiecare

act de nutritiune e urmat de actul contra'. ;
dupa asimilatiune succedza, tot ritmic dezasimilatiunea. Nu alternza altfel intusceptiunea
de substage alimentare cu elirningiunea sau
emisiunea; tot astfel, tot in mod alternant,
se produc sunetele, provocandu-se prin osci-

latiuni sau undulatiuni duple ale aerului

si

altor corpuri ; de asemenea si vederea se mijloceste tot prin oscilatiuni ; miscari duple din
partea mediului lucifer, al eterulni.
Chiar si fenomenele psihice se prezinta, in

recare msura, tot in forma dupl, ritmica,

alternanta ; senzatiile, emotiile, si miscarile

in general constau din cat() chine peri6de, adeseori ezact distingibile.

Senzatia saturatiunii alternza cu aceea a

vacuitatii si inanitiunii ; etc.

In intervale si serii mai intinse, pe picior

mai mare, gsim alternant radicala in succesiunea inecsorabila a dezorganizatiunii dupa
perida vietei organice, sau na6rtea dupa viga.
Fara indoial, acsta se petrece fi in viata
mai inalta, in epoce cozmice, siderale.

Aci Ans ne imprta mai de apr6pe o alternanta psichologica speciala ; si anume totala interruptiune periodica a vietei psi/ace animale, si in particular omenesti; frecventele

www.dacoromanica.ro

320

peride de adormire sau somn, succedAnd peridelor de activitate psihica sau trezie.
SA considerilm ac6stA importanta intermi-tentA sau alternantA ceva mai de apr6pe.
Trezia

i somnul. Dup fiecare

peri6dA

de 1-19 6re de trezie sau activitate psihich

destptcl, omul cade, chiar farA oboslA, fr

muncii, in mod neinlAturabil, in stare de adormire sau somn ; care durzA, dupa etate,
la 5-23 6re aprocsimativ
Adormirea se acceler&A si se provdeA
inainte de termin, prin anemie, prin saturatiune, prin scAderea temperaturei, prin consumarea de alcohol, qi alte narcotice ; prin
inhalatiune de cloroform, vapori de eter, etc.;
de asemenea si prin reducerea activittii psihice, prin ascultarea de vorbiri neinteresante
lente, prin ascultarea de muzia lentA i monoton,

i prin alte mijl6ce.

In stare de adormire, in somn complet,

sau adnc, se crede, cA nu visAm nimic. In
somn mai usor AmsA, animatiunile nstre cerebro-psihice, functiunile vegetale interne, si,

la caz, unele escitatiuni esterne, prov6c4 pe

agentul mintal sA efectue unele serii de lucrAri mintale, vizuale, auditive, ideative, sen-

timentale, volitive, ap, ca

i cand, in acele

*) V. pag. 117, 118,

www.dacoromanica.ro

321

momente, ar fi vdnd, si auqind, niste fenomene, imprejuari si intmplari reale, efective.

Sti, cercethm acest fenomen ceva mai de
aprpe , spre a intelege, pentru ce poi si in

cursul acestor serii de activitate psihicA, oredem, e ne gAsim in realitate in imprejurarile

obiective, chror ar corespunde actele Ili:Satre
psihice din acele momente.
Ezercitii.
1.) Cari functiuni din viata orne'Asc se indeplinesc in consecutiune intermitentg,
.

ritmicl, periodica saa alternann ? ...

2.) La ce intervale, minimum si macsimum, func-

tionarea animalo-psihicl a omului, trezia, sufere

inecsorabile interruptiuni prin adurmire ? ..
3.) Cat durz 5. fiecsre perid de adormire sau

somn in diferitele eteitl ? ..

4.) Prin ce mijlce se pte accelera adormirea ? ...
5.) Ce feluri de aetivitAti si fenomene psihice se
pot petrece in agentul psihic pe timpul somnului P...

6.) Stie sgentul psihic in timp de somn, ca fenomenelor vOute atunci nu le corespunde o realitate esternA ?...
7.) Vederea si celelalte acte psihiee petreeute
in cursul somnului, sant acte psihice reale, ori nu? ..

Cunsterea si visul.
In ori-ce moment, omul se conduce dupa
21

www.dacoromanica.ro

_
322

complecsul senzatiilor sale actuale, O. dupa ideile si cugetarile secvente

comitante acestora ; astfel, el judeca dupei aceste situatia
sa din fiecare moment; crednd c sAnt reale
acele fenomene, carora corespund actele sale
psihice momentane, ca efectele lor.
Acuma, uneori se intmplk 0, se vede un
timp in o aerie de cutari anumite imprejurri
mai mult mitre, diferite de cele precedente,
si apoi, la un moment dat, imprejurarile crek4i

zute ca reale, ezistente, dispar din vedere

deodatA, cu totul ; ne vedem in rnijlocul unui
complees de alte imprejurari, despre cari ne
aducem aminte imediat, ca ne am mai gsitin cercul lor si rnaiinainte, de mai multe ori,
ca si in moinentele actuale; pOte puOn schimbate, prin anume cauze stiute; imprejurari, a
etiror realitate o putem controla si constata
prin diferite sensuri ; ba, ni-le confirmil, tot ca
atari, si alti indivicli, asemeni cu noi ; pe and
despre imprejuritrile anteriOre, ocazionale, cari
au disparut, nu avem nici o probii convingittdre si perzistent, c ar fi fost corespundnd
unor adevrate fenomene reale; ba aflam, cit
in momentele precedente, noi nici nu eram cu
sensii nostri, vederea, etc., in stare de activitate ordinara, ci eram in complet neactivitate, nesimOre; crt eram adormili, sau ad4nciti in somn.
www.dacoromanica.ro

. 323
_

Acsta descoperire ne face sa stim, ca cele

vNute, aulite etc. in stare de somn, n'au corespuns la o realitate obiectiva ; ci au fost,
cel mult, numai niste acte mintale concomitante, repetate, qi combinate in mod cu total
liber ; neconduse de catra asemene sera de
complete escitatiuni esterne.
Asemene serii de fenomene psihice, armate
in timp de somn, se numesc visuri.
Dijerenta intre faza de trezfe skim desteptaciune si intre vis este in esenial urmatrea :
Starea deftptei ne arata de ordinar repetirea fidelei a nenum6rate cazuri de asemene
stri anterire ; pe dad fenomenele, ce viscim,
variazei inteun mod frte vioiti ; nu constitue
repetirea seriei anterire de imprejurarl ; si se
pOte recun4te qi proba 0 in mod testimonial,
c aceste de pe urma s'au petrecut in noi in
stare de somn.
.

In acsta stare, unele siliqe de a se milca, li de a vorbi se operdzit la unii meni

cu atata energie, ca ei efectue, in rea litate,
asemene miqcari ; vorbesc, striga; si prin acsta isi provca uneori desteptarea; intraruperea somnului.
Ezercitii 1.) Dup. ce se orientz omul in orice moment al vietei relativ la chestiunea despre
lume ?...
2.) Prin ce consideratiuni descoperim, ca feno-

www.dacoromanica.ro

324

menele, ce am *tut i petrecut in mod psihic pe

timpul somnului, n'au corespuns imprejurlrilor

presupuse de noi in acel timp; ei au fost numai

niste vederi, fantazii, halucinatiuni" ?

3.) Care este diferenta si criteriul intre vis
intre cunostinta in trezie?
4,) Prin ce consideratiuni ne putem decide si
convinge, in peridl de trezie, c siintem inteadevAr in asemene stare, iar nu in vis ?
5.) Putem noi visa and voim?
6.) Putem visa ceea ce voim ?
7.) Ne putem intritrupe visul, cand voim ?

tim noi totdeauna, in stare de vis, c ne

aflam intr'adevr in asemene stare, si nu in stare
8.)

de trezie ?
9.) SA ne observtn visurile si s Ie consemnm,

totdeauna in legraurl cu intmplrile si lucrArile

nstre anteridre ; mai cu sm cu cele din ziva si
rele imediat precedente si cu acele din insusi
cursul somnului ; spre a se put afla tot mai mult,
cari elemente din viata psihia se pot kola unele
de altele, si ce fel de modificeiri se operz1 intr'
insole, dela cursul lor in trezie, plin la repetarea
lor in stare de somn

Caracterele.
Formatiunea lor. menii se nasc cu diverse constituOi organico psihice ereditate ;
iar dupa nastere mediile i educatiunea le forwww.dacoromanica.ro

325

mza aplecari, obiceiuri, i chiar pasiuni, prin

cari ei se deosebegc unii de altii si mai mult.
Consecinta din acsta diversitate este, ea

in viata, ei difera frte mult in privinta speciilor i gradurilor de senzatii, de cugetitri,

macsime sau regule i principii de conduita,
de emotii, sentimente, aplecari, obiceiuri si pasiuni.

Se pOte zice, ca dupa totalitatea acestor

momente, mai fiecare individ isi are complecsul
seu propriu de animatiuni ; configuratiunea sa

individuala, modul s6u particular de infatosa-

re; ceea ce se zice : caracterul seu, distinct ;

ne-confundat cu al altuia sau altora.
Di/ere* dupei inteligenfli. Dupa modurile
cugetitrilor sau ale inteligentei, se disting indiviA cari in nici o chestiune nu-si iau timpul i ostendla, de a cumpani si rationa ; ci
ii inaprovizOza judecata in mod cu totul suderficial si nerationat. (Temperament usor),A.Itii
dincontra, cumpanesc i ration4za suficient ;

iar alii mai mutt; esagerAnd neincrederea in

sine insusi.

Dupa acest punct de vedere, gasim o serie

gradata de temperamente' si de caractere

intelectuale; dela cel mai pripit mai distras,
mai confuz, mai superficial, mai desert si increlut in capacitatea sa inchipuita,.... la omul cu inteligenta judicis, circumspectd, cum-

www.dacoromanica.ro

326

panitre, omul rational... prin mai multe trepte,

piinti la individul en o esagerat fricii si neincredere in prevederea sa , perpetuu nesigur

pe ratiunea sa.
Diferente sentimentale.

Dupa punctul de

vedere al ernotiunilor, deosebim de asemenea o

serie gradatei de temperamente si caractere sen-

timentale, dela omul eel mai greu de miscat,

inimii de 1)&11" sau impetritii", 6meni, cari nici nu rid in viata lor, nisi nu
plang, prin mai multe graduri intermediare,
pe la omul cu emotionalitate medie, normale,
la altii cu tesatura organica si constituirea
psihica tot mai usor escitabilii, tot mai debilA,
tot mai mobila, mai putin rezistenta ;pela diferite alte graduri in acest sens,... 0114 la
individii cu dispozitiuni nerv6se, aplecrtri si
animatiuni sentimentale de cea mai mare agilitate, 6meni cari la cele mai mici escitatii,
vin in iritatii si agitatiuni de gradurile macapatic,

sime: caractere sentimentale, hiperestezice, su-

prairitabile, 6meni, cari la WA uimica rid,

la t6tA ninstica plAng."
Dupil direetiunile simpatiilor 0 a antipatiilor,

distingem, cleasemenea, 6meni, cari nu simt

bucurie, deck gAndindu-sela propria lor scumpti

persona; adoratori sau idolatratori de sine insusi , purandu-se cu animatiune de neplacere

si ura in respect catra altii,apoi 6meui pe

www.dacoromanica.ro

327

trepte intermediare in acest sens ;

i infine,

6meni cu emotii contrare, adecit nepasatori pen-

tru sine ; dartremurnd pentru !Arta altora,

de esemplu, pentru copiii lor; idolatrand pe
altii; divinizandu-i cu pornire aprins, entuziasti-

c6, de esemplu pe un filantrop, pe un mare

patriot, pe un artist; etc.
Diterenfe volitive, etc. Dupa punctul de
vedere al gradurilor de agilitate activa, de asemenea distingem o serie de trepte, dela omul de cea mai mic dispozitie sau animatiu-

ne spre fapte, omul las, care se teme si de

umbi a lui",la trepte intermediare in acest
sens, pAnA la caracterul usor decis si pornit
spre activitate ferm, asiduk febril ; spre fapte
energice, fapte marete.
Dup consideratiunea sensului si a directiunii activithtii, menii difera unii de a4ii,
se pot considera tot in serii, dela omul egoist,
care nu vr6 sA muncscit dectlt escluziv in fa-

v6rea sa proprie, nedreptiItind

despoind

pe altii ; ruinndu-i ca cea mai mare nepasare, cu crudime de tigru; amAgind

lAnd pe ori i cine, Mr turburare sau scrupul de con0iinth ; dela perversi absurdi, cari
comit nedreptti i crudimi chiar i atunci,
cAnd din aceste nu profit& nimica in nici un
sens ;prin graduri intermediare ; la caractere animate de respect pentru dreptate... pin&

www.dacoromanica.ro

328

la dmeni, cari, sad totdeauna animati a sacrifica dintr' al lor, a se sacrifica pre sine insusi, a si da viata chiar, in interesul altora,
al familiei lor, al natiunii i patriei lor, al
6menimii ; earactere mari. inalte, gener6se; caractere mArinim6se, eroice, sublime.
Unii respectza cu sfintenie adevkul i cu-

vAntul dat drept lucruri same ; i Ant gata

a si sacrifica mai bine si viata, decAt sA tradeze constiinta, adevkul, prin neadevk ; decAt
sA-si desmintsca i calce cuvntul de onre
odatA dat, sau angajat.
TrecAnd peste trepte intermediare, sau medii, de caractere nehoteirile in acst privinta,

gsim pe altii, cari, dincontra, isi dau si angajazA cuvntul, sau parola de on6re", intincl inadins curse altora, ii amAjeso cu mirajuri sau artri false; ii pandesc, umblA dupA
dinsii cu momele sau vorbe dulci, dar perfide, cu fapte seducAt6re; spre a le scte sutratul ; i apoi, la momentul sosit, isi tradzei
parola; tradzA pe altul ; il calomniaz, pe
de asupra ; 9i drept adaos, il i mai ecspun
deriziunii i dispretului altora ; il dezonor6zA
il asasinza moralminte.
Din punctul de vedere al variatiunii, de asemenea putern cum:5sta cAte o serie de graduri.
Un i cari isi formn odatA caracterul, dupti macsime, regule i principii mo-

www.dacoromanica.ro

329

rale, ori nemorale, egoiste, ori altruiste, corn

binate p6te dupti, diferite elemente sau lineai apoi urm6a. consecvent,
i fara oscilatiuni eau sovairi, in t6te tendintele,
deciziunile i faptele lor mai considerabile,
constant in conformitate cu acele norme.
Asemene procedari constiute si constante
se zic caractere statornice, ficse, solide, cristalizate ; atat cele bune, nobile, sau morale, cat

mente caracterale ;

si cele rele imorale, injosite sau degradate.

Altul, cbiar clack isi propune sit urmeze
constant duptt cutari anume norme, nu e destul

de forte in animqiunile principiale; in cAt

pornirile senzuale, i diversele dispozitii emoOonale momentane adeseori preponderkk si
influent6a, la deciziune, spre a face, ca a-

gentul lui dispuitor ea dee impulzuri volitive

and in un sens, dud iari intr'altul, divergent, ori chiar contrar.

Asemene caracter se zice variabil, necon
stant.

In uzul curent se numeste caracter in sens

propriu numai caracterul bun, moral; t;)i, in
consecint, relativ la un caracter imoral ori
numai variabil, se zice, c4 pers6na respec
tiva n'are caracter, sau e fr caracter.
Caracterologia. Diversele elemente sau lineamente caracterale nu se gAsese grupate in mod uniform la tqi menii ; ei la unii in cutari combi--

www.dacoromanica.ro

330

inatiuni, la altii in altele, si altele, diferite, atkt

dupg calitgti si numgr, ct si dupg diversele lor

graduri de intenzitate, durabilitate si variatiune.

Se pot face cercetgri speciale asupra acestei

chestiuni ; asupra motivelor si cauzelor particulare a diferitelor lineamente si animatiuni caracterale, asupra totalitatii diferitelor lor varietgti, si
-variatiuni in curaul timpului ; precum si asupra
consecintelor speciale, provocate prin diversele calitati si conditii caracterologice ; infine, asupra
mijlcelor si modurilor de a influenta asupra lor,
spre a face, sg se modifice in bine.
Un asemene studiu, o asemene ramurd special&
de Psichologie, s'ar numi Caracterologia.

Azercifii. 1). Diferiteje caractere stint formate

definitiv dela nastere, ori se formzg in cursul
vietei P...

2.) Ce specii mai principale de caractere putem

distinge P...

3.) Caracterele diferg numai in calitgti, ori cele

de aceas naturg diferg si in graduri de energie

sau tgrie P...

4.) Ce se intelege de ordinar la espresiunea de

.om de caractera P... si ce la espresivaea de om
fgrg caracterm ?...

Morala.
Pe eit eineva nu e liimurit si instruit aqi mijlcelor apte de a

-supra conditiunilor

www.dacoromanica.ro

331

mijloci innaltarea i fericirea omenimii in general, i a fiecarui individ in particular, el

n'are acumulate dispozitii qi animatiuni cerebro-

psihice de natura, a-1 conduce numai la fapte

bune i salutare in consecintele lor. De aci
se iveqte necesitatea, de a lumina ti instrui,
daca s'ar put, pe tosi (Smenii asupra acestor
principii ; spre a ti fiecare, pe de o parte,
ali forma normele conduitei sale, iar pe de
alta parte, spre a cun6qte criteriile, sau normele i principiile, dupa cari s pta intelege just, i aprecia drept ori ce faptit sau
chestiune cat de complicatei.

Se recunOte, deci, necesitatea, de a cut:1(50e fiecine acele norme i principii rafionale, cari acumulandu-se in forma de cugetari qi
cungtinfe, in totalitatea animatiunilor cerebro-

mintale, sa determine pe agentul activ ezecutiv totdeauna, i cu o iort preponderantd, numai in Bens bun, salutar, favorabil ounenimii

in general; mai cu sma daca s'ar aplica la

toti (Smenii in unanimitate, spre a face ca obiceiul sau moravul ideal de fapte bune sit
devina cu totul general.
Acest complecs sistematic de principii morale constitue o ramura a Psichologiei generale ;

vi se numeqte Etica sau Morala.

Ezercitii. 1.) Pte ori-ce om, fan% instructiune,

www.dacoromanica.ro

332

aprecia 0 judeca just natura 0 valrea faptelor ei

atunci, and motivele acestora stnt complicate ?. .
2 ) Nu se pare folosit6re instructiunea principi,
alei qi completa, asupra natarei actelor de vointa
dupa diversele lor motive?...

Pedagogia.
Ori Mt filantropul ar dori, sa reformeze o-

menimea in un timp cat mai scurt, cu o rapiditate cat mai mare, acsta remane imposibil.

Dificultatea provine, intre altele, din cauzli

cii, testura cerebro-mintal a menilor in e-

tate adulta se gasqte deja pornita in nenumrate valuri de animatiuni particulare ; li

ancii eu o tenacitate frte mare ; astfel, ea e
imposibil a-i imprima, pe calea prineipiilor,
i-a teoriilor morale, o directiune generala
miva ; ori cat ar fi acsta de salutara.
Pentru ca animatiunile spre bine sa devina
preponderante in general, in mod constant, trebile sa incepem din copilarie, a mijloci s4 se
acumuleze in organele cerebrale animatiunile
spre bine, i BA devina, prin ezerciOu repetat,
deprinderi, obiceiuri, adtia naturii, sau dispoz4iuni constante, preponderante numai inspre
conduita bunk morala.

www.dacoromanica.ro

333

Trebue si cunstem, deci, principiile i procedeurile, prin cari se pte mijloci,

sti

se

acumuleze in crierul copiilor asemene animatiuni arleck mijlcele si modurile de a dirige

rcresterea" sau educafinnea copiilor.
Acstit ramurA special& de Psichologie aplicat se numeste Pedagogia.
Educatorii de bite categoriile si de Cote gradele,

fie invritori de profesiune, fie parinti, au in mod

absolut esential a face cu agentul cerebro-psihic

al tinerimq de tte etatile. De aceea, daea nu-1

vor cunste pe acesta ctit se pte maT just si maT

.complet, nu vor put& deal a schiopata in misiunea lor, a retaci, si chiar a neooroci pre tineriI
incredintatT conduceril lor.
Prin urmare, studiul Psichologiei moderne e de
cea mai imperitisa i rata generala necesitate pentru toti cetkcnii. El e absolut indispensabil pentru
toti invgtatorii i profesoriT, far& orice esceptiune.
Pentru dinsii Ansa, in rolul lor de educatori, apli-

catiunile pedagogice ale psichllogiei se impun in

mod special.

Ezercitii. 1) Ii modifiel agentul cerebro-psihie dispozitiunile preparatiunile nefavorabile cu

uurin i rapiditate, eri e tenace in privinta acsta ?

2,) Ce necesitate ni se arata fata cu acest fapt

nefavorabil pentru fericirea omensca ?...

3.) Dela ce etate trebue sa incpa educatiunea P...

www.dacoromanica.ro

PARTE A A 1V-a
Cate-va observatiani pedagogicel

*) In parte (Dupi J. J. Rousseau, Diosterweg, Froebel,

Klauwell, Compayr, eto )

www.dacoromanica.ro

Observatiuni pedagogice.
Copilul se cuvine sA fie considerat drept o
fiinta sacra. Inkrijirea pentru educaOunea lui
treptatA trebue BA o incepem chiar din primul
an al vietei sale ; oferindu-i BA vadit lucruri
cit mai variate, in diferite sensuri ; sit le observe repetat ; fArit de a pune vreo grabire in
preschimbarea lor.
IncepAnd din anul aldoile, trebue BA audit
copilul vorbindu-se, in limba maternA, cu pronuntare at mai clarit qi mai corectA.

Ceea ce se numeqte juarie" copilArsa,

nu e numai distracOe pentru copii; ci e mai
vtrtos, un act de studii pentru dinqii ; e temeiul deOepthrii i culturei lor. Noi trebue
sA-i conducem intru a se njuca", adecit a face

studiile lor, pe cale practicA, cu lucruri cat

mai variate, far& ori-ce impunere Omsk qi. fArti

grabire in schimbarea materialului.

22

www.dacoromanica.ro

338

Este indispensabil, pe langa acsta, ca in

totdeauna, copiii sa pa& fi vese/i; acsta nu

numai ca drept al lor la fericirea actuala, dar

si in respectul educatiunii caracterului lor.

Copilului fiindu-i fiziologic imposibil a sed

linistit, ea nu ne sfortam a-i impune una ca

acsta; ci, neincetand a-I supraveghia, sa-i

dam diferite lucruri, cu cari sa se ocupe (sa

se rjce"). Prin acest mijloc, el, pe de o
parte, se va distra, iar in acelas timp va continua indispensabilele sale studii asupra lucru-

rilor din natura.

Baza dezvoltarii psihice fiind cursul vietei

fizice, prima ingrijire trebue sa se dee acesteia. .ifer carat, innoit at mai des; temperatura si lumina convenabila.
Copiii trebue ea feel mifcdri corporale, mai
des, dealt se intmpla deordinar ; i anume,
la fiecare jumtate de ra ; mai cu soma copiii mici.
Trebue sA le dam copiilor ea se ocupe cu
lucruri manuale; cu jocuri gimnastice ; dar nu
in spirit acrobatic si de producliune, ci numai
in sens igienic.

www.dacoromanica.ro

339
WSJ--

E frte salutar, ca copiii sh se ezercite in

capacitatea de a suferi.
In clash, nu trebue sh-i lashm eh gadh strmbi;

nici sh se uite pr de aprpe la carte, la Mrtie, plach, etc.

Miqcarile corporale, jocurile, k; i ezercitiile
gimnastice trebue sh fie /Ore, libere qi placate ; i MI varieze destul de des.

Sa-i conducem pre copii, sa observe ei in-

saki lucrurile, cu tte sensurile lor, ca sa le

cumisch in mai multe privinte.
Sa tinem totdeauna soma de gradul de celeritate a activithtii mintale; i sa nu ne grahim in eursul instructiunii cu nimica; nici copiilor sa nu le pretindem sti se grabsch.
Sa i eonducem pre copii, Bali detepte tte
sensurile, ii sh le esercite, sprP a qti ea apre-

cieze cu ajutorul lor lucrurile in mod just;

sit distingh aserneinarile, diferentele, gi ori-ce ra-

porturi ale unora in comparatie eu altele.

Sensul vederii fiind de importanth principala,*) trebue sit ne silim a-i da educatiunii
acestuia cea mai mare ingrijire.

) V. pag. 1M-189 ili 195-197.

www.dacoromanica.ro

340

Atenfiunea

find indispensabild pen-

tru ori-ce grad de invqatura, sa ne ingrijim

a deprinde pre copii sa fie totdeauna atenti
la ceea ce li se arata, ori li se spune. Ca
sit ajungem acest scop, trebue sa ne ingrijim,
ca fiecare lucru, la care voim s atragem atentiunea copiilor, sa-i intereseze, sa le destepte

o asteptare; sa simta ei insusi un interes, o

curiozitate.

Intro altele, un mijloc general si permanent,

care ne duce la acest scop este, dupa esperienta, urtnatorul:

Sa prevenim pe copii chiar de la inceputul
anului scolar, sa stie,

ca ori-ce intre-

bare in general se va adresa elasei intregi ; ca astfel fiecare elev, far esceptie
s se qtepte, in perfecta liniste, (care se face
atunci clela sine), cA va fi invitat stt-si dee respunsul. SA le lasAna timp suficient, pentru a-si
forma in minte acel respuns, si apoi sa de-

seninam pe unul din to0, sa ne spunA respunsul, ce si-a format.

Esperienta a probat, cA acesta e ca un
mijloc magic pentru a mantind atentiunea ficsa,
pentru a escita activitatea mintala plink de

vioiciune, apoi, ca rezultat, a face, ca elevii

sa progreseze in m6sura macsima, iar ca efeet accidental, nu Ansa de valre secundark
*) V. pag. 226-229.

www.dacoromanica.ro

341

a mantin tacerea i liniftea perfecta, precum

pleicerea la munca intelectualL

Tot astfel, de cate ori unii lucrdza la taobligam pe toti ceialayi, 0 faca acelefi lucritri in

caetele respective

de ezercitii

(brulidne", etc.) La urm sit controllim cAteva caete.

Foldse le acestei procedari stint aceleqi, ca
qi cele indicate mai sus.
Pe de alth parte, cAnd esamindm oral pe

unul din elevi, toi ceialalV srt fie tim4i ca

in ori-ce moment sit. Itie, ce s'a zis in momentul precedent.
CAnd voim s espliciim" o chestiune, sh
chilthm, prin intrebtiri i propuneri, a face eh

afle insufi elevii adevdrurile cele mine, de

cAte ori acdsta e posibil. Asemene procedare,
numith heuristic, sau inventiva, va deOepta
in elevi plcere, activitate proprie, progres mult
mai real, decAt procedarea dogmatica eau ecspozitiv" ; i va educe cu sine i pe celelalte
foldse, precuEu: indemn i zel pentru munch,
thcere, i simpatie pentru invdVitor.
CAnd vorbim eleviler, sh nu procedm in
mod negligent, cum se face din nefericire, f6rte
adeseori, ci sa ne china ingrijirea de a pro-

nunla rar, sonor

ezact

tdte cuvintele, tte

www.dacoromanica.ro

342

silabele; chiar tte sunetele, ark esceptie; calculdnd asa, ca sri fim convimi, ck ne a aulit
in mod distinct cel mai departat elev. De acsta eri inem samk la tot pasul.
Sri ne conformana in tot momentul cu adevrul psichologic, ca prin cuvinte nu se pot
ci numai se def(ptd activicomunica
tatea rnintala, si se pune in curs ; stiind, eh
in general nici un fenothen psihic nu e ceva,
o entitate cu ezistentk, ci e un curs de acfiune.

apoi, din acsta cauza, trebue set le dam

auditorilor timpul necesar pentru a ezecuta actiunile mintale intentionate, pentru a put

intelege", ce le am vorbit.
Elevul pte afla

si

intelege multe lucruri

prin obiervafiunea obiectelor reale, apoi prin

reflecsiune i judecata asupra celor observate.

Din asemene lucruri sa nu i spunem

nl-

mica; ci sk-I conducem sk le observe el, sri le

afle el, sh le judece si deducii el insusi. Spunndu i-le noi, adeseori copilul nu profitit nimic. Deasemenea, ceea ce pte face eleval, sk
nu-i facem noi, ci sa-1 conducem sri facd el.

Astfel, de ate ori e posibil, sk conducem

pre elevi, sk observe diferitele obiecte de sti*) V. pag. 203-223.

www.dacoromanica.ro

343

intk, Ea reflecte asupra lor, sk le judece; acsta asupra unui numr ctit mai mare de cazuri; la urma sa-i invitkm, sa deduca ei consecintele, qi sa formuleze ei insuqi regula.
Cartile didactice, in cari diferitele capitole
se incep.prin definitiuni", stmt o nenorocire
pentru scolari.
Pentru a provoca prima desteptare generala

a copiilor, (de la etatea de 3 ani) si aniline

atilt spiritul de observatiune si de judecatii,
cat si sensibilitatea i activitatea spontanee,
mijlcele constituite sub forma greidinei de
copii" stint acele, cari corespund acestui scop
..ou ezactitate ; qi se intelege dela sine, di ele
sAnt unice in aast privintti.*)

In interesul dezvoltarii li innobiletrii sentimentelor, ell privighiam pre copii, sk nu con-

tracteze viciul de a fi Depstori si orwp attr animale; dincontra, stt-i deprindem a le fi

-mild de ori ce vietate; prin taste vom ajunge
la scopul de a face, sk le fie milk apoi li de
45meni.

Un mijloc puternio pentru dezvoltarea son*) A. se ved4, in rornneFte, cartaa autorului ,Greidina
do copii."

www.dacoromanica.ro

344

timentelor gingaqe qi nobile, este esemplul. Copiii sk weld pe altii indeplinind fapte frum6se,

gener6se, nobile, qi ei se vor sill a le imita ;

vor sini0 o satisfactiune de nobila mandrie, 4
dud vor put face qi ei fapte frum6se de acele, de cari au vl;lut ca fac altii.
Sit ne pzim cu multi% ingrijire de errea,
de a crede, crx copilul ar fi dela natura tlu",
ca ar fi avand spiritul rului."
Copilul nu ftie, ce e ru" , qi, pintre mijlcele de satisfaetiune i petreceri e f6rte uor s facii, ceva Mu, fail srt aibrt plecarea
speciala spre distructiune sau malitie.
Dach il vom trata cu realit li asprime, considerandu-1 de rutacios, f6rte uqor se pte
intmpla, ea chiar prin acsta a nstrei grephi, sa-1 impingem pe calea rutiltii.

Inainte de a pronunta vreo 1,pedps", eh

facem totdeauna conqtiinci6se qi repetate cer-

cart; qi reflecsiuni asupra caracterului individual al copilului, asupra tuturor motivelor

qi imprejurarilor, cari l'au impins sa faca fapta,
pentru care este inculpat, pentru ea sit nu

luneciim a precipita cazul, gi a dicta o apedps" nemotivata; qtiind, oh pedpsa, sau

ori-ee msura de represiune, odata pronuntat,
www.dacoromanica.ro

345

nu se mai p6te revoca, fara slabirea prestigiului i autoritatii n6stre.

Mu lt mai logic este

mai salutar, a nu

considera drept rdutate ori-ce act de grepld,

provenita adeseori din slabaciunea i nesuficienta copilardsch; 0, in consecinta, in loc de
a ne grabf totdeauna numai a aplica pedepse,
sit ham mai bine din timp, mdsuri de precautiune, de prevedere, spre a prevent grevelele si agravarea lor.
In general, s le fim elevilor, in realitate, ca
parinti binevoitori, i sinceri prietini. Cunosand ei acdsta, se vor silf, in tte sensurile,

a se purta aka, ca sa ne faca multumire.

Prin eseesivii, severitate ii facem sit devina
nesinceri ; prin precipitare plinti la diferite gra-

duri de injustitie, ii impingem sa comita chiar

acte de insubordinatiune" ; si in asemene caz
nu ei, ci noi amtem vinovatii.

Sa nu perdem nici o ocazie, in care putem

stt indemnttm pe eopil sh se ezercite in a observa qi a face distinctiune intre ceea ce e
frumos, i ce e urtt; cad eultura estetied contribue in mod esential la inobilarea caraeterului.

In interesul culturei vointei, trebue s-i dewww.dacoromanica.ro

346

prindem pe copii a face fapta bunk in mod

spontaneu, (liber"); nu in mod masinal dupa
ordin sau impunere din partea altuia.
Sa-i deprindem a se supune la vointa superiorilor din conviefiunea, ct totul e inV)lep-

teste, si in special spre binele /or, iar nu indiferent, din causa capriciului nostru.
SA le desteptam de timpuriu nobila ambihiune de a sti si a put face ceva ei dela sine;
vom vede, a ei isi vor da tta silinta atilt la munch, citt si la bunk conduith.
Cel mai gresit copil nu e un criminal; ci
e o debila fiinta azutei in erori; in consecintA,
in caz de vicii, ori de rea purtare in general,
eh aplicAm cu solicitudine parintscei, mijlce
de indreptare, iar nu numai deck pedepse,
acte de adevratk represiune, ori chiar de rezbunare; chci prin aceste ne espunem a pierde
simpatia si consideratiunea copiilor; lucru, din

care ei vor suferi frte gray.

De alt parte, pe cat e posibil, sk facem,
ca la caz de greseli, consecintele neplacute
(pedpsa") sh le vink chiar din insu0 fapta
lor. Prin acst procedare ii vom cur,' de retheiri mai usor, i mai radical.
Din partea nstra, noi s nu ne artm niciodat posomortti; ci BA fim totdeauna ca bunk
dispozitie, veseli, i ctr simpatie in raport oat% elevi.

www.dacoromanica.ro

_.
347

Invtarea scrierii nu este ceva nou pentru

topii; ea este numai o aplicatiune particularh
a clesemnului practicat ca ocupaOune" in grhdina de copii.
Copiii trebue tinuti sA nu copieze in mod
masinal modeluri de caligrafie; ci totdeauna
sa scrie, treptat, bine inteles, cuvinte, a ciiror inieles il cunosc.
De alth parte, nu trebue lhsat, sti copieze
(linteodatrt figura total& a literelor in mod
simplu mecanic; ci ea fach fiecare parte a literei in un mod inteles ; mai inainte de a scrie
BA f tie, cum va face cutari si cutari pcirti a
fiecArei litere; iar nu numai asa, cum ii va
11

venf la nittnh", ori la condeiu.

Inceputul invOttirii cetitului trebue sh

fie a jutat prin figuri de lucruri cunoscute

copilului, cu numele scurt, ufor de scris F,;i de
cetit. Cetirea literelor trebue BA fie insotit
de scriorea lor (procedarea lego-graficei ; pe care

unii o numese scripto-legie").

Fall figuri in partea Anthe a Abecedaruluia, copiii se torturezei luni intregi, pn eh
izbutsch, in fine, a cetf; torturndu-se odath
cu dinsii si invOltorul in qc616., qi cresctorii
lor acash. Figura &Lisa le ajutd copiilor la tot

www.dacoromanica.ro

348

pasul, de cate ori uitd a ceti vreo litera, ori

a recun6te litera unui sunet.
Cetirea nici-odata sa nu o facit copilul in
mod pur mecanic; ci totdeauna insotit de
cugetare ; eh fie Omit la tot pasul a inchide
cartea, i a ne spune cu propriile sale espresiuni, ce a cetit, ce a inteles din ceea ce a
cetit.

La Basta gandire paralela cu cetitul il vom

deprinde pe elev mai uor, punndu-1 des ski
oetsca numai cu privirea i cu gdndirea, feirei
sei zicd fi din gurii cuvintele ;

apoi, inchi-

Ond cartea, su ne spuna, ce a cetit, ce a

infeles.

Mult inainte de a pune pe copil la eetit

la scris, trebue sa continutim cu dinsul observatiunea lucrurilor, qi apreciarea lor cu judecatd, din tte punctele de vedere, dupa cum

s'a inceput in gradina de eopii; ap-numitul

invqamAnt intuitiv. Acatti observatiune i ju-

decare trebue a se continue paralel cu cetitul i scrisul; la tte obiectele in tte clasele,
primare

secundare.

Pe lnga observatiunea, i invpinntul in-

tuitiv trebue s urmeze copiii a i face tot

aceea ce se p6te un cu invAtatura km; trebue stt se deprindit tot mai mult cu activitatea spontanee, cu munca in tte sensurile.

www.dacoromanica.ro

349

Pe lAngtt t6te aceste nu trebue sa neglijam

niciodata deprinderea copiilor de a pronunfa
tte sunetele curat, just qi sonor ; s se ezercite, la tte obiectele de studii, in asazisa dicfiune curata, totdeauna fns6 naturala qi fAr
esageratiuni, bitie inteles.
SA nu omitem niciodatii a conduce pe copil

dela cunoseut la necunoscut ; acsta in

tte ramurile de invWturA, farit esceptie; de
asemenea dela upr la mai greu, dela particular la general, dela concret la abstract.
SA fack totdeauna rezumate, din cele tratate;
s4 se ezercite a face rejlectiuni i deducfiuni
dintr'insele; i, la urcoa o concluziune din total.

Desemnul sii nu-1 faca dupa modele desemBate, ci diva obiecte reale simple qi regulate,

trecand treptat la altele tot mai putin simple;

pentru ca sali ezercite la Limp ochiul li apreciarea.*)

Nu trebue BA procediim altfel cu Geografia.

(Jopilul trebue eh pornsca dela camera, pe

*) Ir. Metoda n5ure de a inv4a Desemnul (liniar), de

autorul.

www.dacoromanica.ro

350

care o cunqte, dela casa plirintscA, i dela

claim lui din cc(51h; BA trca apoi la casa intr4gA, la curte, la gradina, strada, sat ori ores, urmand apoi cu chmpul cunoscut lui, comuna 'cunoscutd, plasa sau plaiul, etc.
La invtarea limbei si a gramaticei, trebue
sh plece dela vorbirea audit i cunoscutd !Ili.),
EA filch numerdse si repetate observaliuni practice, li dintr'aceste s deducd singur regulele,
co el insui a descoperif. Numai dupd acsta
sh filch aplicatiuni qi ezercipi asupra regulelor.
Cu aritmetica trebue sh procedem tot ale,
conductind pe copil sa observe lucrurile, sa
compare un lucru cu due, cu trei... lucruri de
ace* fel ; astfel sh-ci formeze, cu timpul, idea,
notiunea, eau mai just: cugetarra despre diferitele repetiri qi adaugiri ale unitNii, despre

saderi si imprirtiri, etc.

La operatiuni, BA I conducem treptat, Bit le

feted el insugi, i numai duph repetite literati

practice, facute de el,sA-1 invithm i ajutlim,
el formuleze regula respectivh. Dupa acsta
apoi sti fach diferite ezereitii i probleme.*)
*) V. Metoda n6ult de a invla Aritmetica", p. 01. L
primarit de autorul; jar p. ceielaite claim primal, de autorul in colaborare eu d. inetitutor gi director N. D. Arbors.

www.dacoromanica.ro

351

Nu sttntem redusi la imaginatiune, fArA

nici la invthmntul istoriei.
aici, trebue sh pleceim cu copiii dela obiecte i fapte cunoscute /or din actualitate';
numai apoi s impletim conversatiunea, in mod
familiar, mai departe, i sh o conducem la epocele trecute.
SA facem i aici, la tot pasul repetitii
rezumate, apoi rellectiuni, apreciliri i aplicatiuni asupra prezentului si viitorului; caci acesta este scopul constant al invbtamntului.

Muzica trebue inv6tath tot in mod practic

factindu-se Anthi, ezercitii practice; trecAnd pe
urmA la tratarea formala sau teoreticA.

Ca ginmasticel nu trebue sa he feat miscAri

acrobatice, nu figuri destinate pentru produc.
tiune ; ci numai miscArile igienice, pe bazele
anatomiei qi fiziologiei corpului copiilor, si in
-vederea trebuintelor general e ale vietei.

www.dacoromanica.ro

REZUMAT
On ttoucTivitte

activitatect ftitofices.

Legea consecutizmului este absolut univercuprindnd in sine chiar i spatiul. Legea fundamentalli, a realitittii este actionizmul.

(par. 3-7).

1 ,ntru meni, specia omului e cea mai importantA. Apreciari despre acsta specie. (p.

7-1 0).
17Geocentrizmul" i antropocentrizmula sant

dezwrse erori principiale. (p. 10 12).

Ina ortanta cozrnica a pitmntului e aprpe
de ze, o.
Im rtanta omenimii pentru un eventual
subiec superior e, de asemenea, aprpe nuki.
ualitate, diferitele parti i elemente
In
ale Pik, nu1ui planetar, din care facem parte,
i4i urr
diferitele lor faze de transformaiuni. (
Cursi

12-25).
de viata, ce se urmdzit actualminte
23

www.dacoromanica.ro

354

la partea suprafaciala a parnntului, se va

stinge prin uuele din diteritele cauze de dezorganizare : temperatura nefavorabila ; (pr jsa,
ori pr inalt), sfaramare, etc. (p. 25-26).
Nu gasim un criteriu absolut, dupa care sa
fie decis, pe cari stri sa le consideram ca
normale. In locul unui asemene criteriu decid
preferentele relative. (p. 26-27).
EzisteNa pare a se conduce dupa fatale legi

naturale. (p.28-32).
Orgauizmul numit aparat nervos ezercita un

rol dominant (p. 32-34).

Viata si rolul acestui aparat pare a atitrna
de conditii fizice: termice, ocsigen, nutritiune,

circulatiune, etc. (p. 34-38).

Omul este un organizm social, o triplet' intermediara pe scara dela atom pAna la indefinita lume de universuri. El este o asociatiune
de organ's; un imenz imperiu, care isi duce
viata drept un curs continuat, sub dominatiu-

nea agentului corebro-mintal. (p. 39-45).

Forma corpului omenesc nu e perfectitr

nea" , ea e provocata prin ereditate, prin mr
diu gi prin seriile de uz. Teoretic, forma cea
mai apropiata de perfectiune este cea sferica.
Din cauze mecanice, acsta forma (globul) e
cea mai frecventa realizata in mod concret,
astfel stint, celulele, corpurile cozmice in ge-

www.dacoromanica.ro

355

neral etc. Atomii nu se pot admite ca avnd

o forma diferita de cea sferica. (p. 45-47).

Massa corpului omenesc e frte neinsemnata frumuseta omului nu are raport, deal
pentru meni. Destinul, ce-1 ast6pta pe om,
este inevitabila dezorganizatiune. Cazurile de
distructiune ansa alterndzii, in epoce cozmice,
cu cazuri de reorganizatiune, reinvieri, in forme,

cari nu se pot precalcula. (p. 47-53).

Omul nu pte gag i eun60e o finVi suprema determinat. In cereal, ce putem observa, fiintele mici stint dominate de cAtrii cele
mai mari, pe o scar hierarhica, dela atom

'Ana la nebulse, si mai sus, la indefinit. (p.

53-57).

Aaziaa fericire i nefericire simlitit se provcti. numai prin tranzitiune ; intaia prin tranzitiune ascendentet (spre mai bine), cea de achina prin tranzitiune descendenta, in sensul

opus. (p. 57-59).

Cugetarea asupra problemelor celor mai inalte ale Itiintei se numeqte filosofare i filosofie.

Ramura stiintelor naturale, in care studiam

legile vietei conOiente, se numeste Psichologia.
Unele lucrari filosofice" stint neintelese,

mai cu sma din eauzii, c autorii lor se silesc a trata drept lucruri cu ezistenta permalienta, ni0e actiuni, cari nu au decit un de.

www.dacoromanica.ro

356

curs, dupa care nu mai au esistentk; si, afara

de acsta, ei cred, ch cuvintele" transmit
ideile" la cetitori; pe dud, in realitate, prin
ele nu se p6te transmite nici o cugetare (p.
71

59 65.)
Chestionar. (p. 67-69).

Notiuni fiziologice asupra

sistemului nerval sau a sistemulti! nervos.

Crierul este organul dominant (p. 75-76).
La inceputul formatiunii sale, crierul omenesc

nu se pOte tleosebf de al altor vertebrate. El

e constituit din celule si fibre nervse. Centrele nervse principale: crierul si militiva spinala, stInt divizate in vale d6u6 jumtriti, si se
afil inv6lite in cte trei membrane (p. 76-84).
Nervii Ant de ddu feluri: sensitivi (cen-

tripetal, si motori (centrifugal (p. 84-85).

Crierul mare prezida la simtire, cugetare si
voinp.. Crierul mie i mAduva spinala mijlocese si coordonzri miscrtrile in general, mrtduva alungita, cu bulbul seu rahidian, dirige
miqcririle respiratiunii.

Sistemul nervos visceral sau marele simpa-

www.dacoromanica.ro

357

tic dirige m-ischrile organelor alimen tare,

gestiunea, circulatiunea, etc. (p. 86-90).

Sistemul nervos dirige lupta pentru viatei a
individului, provocAnd i dirignind reactiunile

in contra influentelor nefavorabile, prin

reflecse, i altele instinctive, i chiar prin
actiuni cotWiente (p. 90 98).
Senzatiunile &tint: musculare, nervale, ter-mice, sau calorice, respirative, alimentare, senzatiuni electrice, de obosl, de durere, de
placere ; altele stint gustuale, olfactive sau odorative, tactile, aeustice i optice (p. 98-102).

Organele senzoriale au inceput a se forma

probabil din cauza tendintei spre uz ele s'au
dezvoltat apoi, treptat, prin uz. Aceste stint:
papilele tactile, membrana olfactiv, organele
gustuale, aparatul auditiv, si aparatul vizual.
Senzatiunea este miscare constienta efectuitN

de catra agentul cerebro-mintal. Pata rb/t pe

bolta retiniana este un cmp nesensibil pentru
vedere. Senzatiile se provoat in mod alternant,
prin oscilatii, miscri ritmice. Activitatea trOza,
de asemeuea alternza cu somnul ; si cursul

de viata omendsctt alteraet cu totala sa dezorganizare, sau cu mrtea (p. 102-120).

www.dacoromanica.ro

358

Fenomene psihice.
Pragul vietei psihice este coViinta ; prin
ea se disting actele psihice de cele simplu fizice, necoWiente. Alfabetul vietei psihice stint
sengatiunile constiente, cele termice sau calorice, cele respirative, motile, viscerale, nerv6se, de osten616, de somnolenta ; senzatiunile
alimentare, de durere, de plAcere; apoi cele
tactile, cele gustuale, cele olfactive, acustice
ii

cele optice. Tte aceste variaz dupa can-

titate, energie, qi calitate (p. 127-169).

Unele senzatii stint generale sau fondale,
altele speciale. Aceste nu se pot deoseb deck
prin diferenta lor de cele fondale (p. 169 173).
Pe baza senzatiunilor se formn diferite

trepte de ideatiune (p. 173-175).

Asociarea ideilor este preparatiunea organe-

lor cerebrale pentru a efectui serii de actiuni

psihice (p. 175-177).

Reamintirea este reezecutarea actiunilor min-

tale preparate.

In fiecare moment, contiinta e simpla, unitarti, indreptatA, numai asupra unei actiuni

psihice (p. 179-181 qi 185-186).

Capacitatea de a cugeta se dezvolta treptat.
Ori-ce act psihic este un curs de actiune (p.

182-183).

www.dacoromanica.ro

359

Unele actiuni psihice se provc in mod

pasiv, pe altele le efectue agentul mintal in

mod activ, voluntar (p. 184-185).
Cursul memorial este unul singur ; el corespunde cu ordinea, in care actiunile respective au fost preparate sau memorizate (p.

186-188).

Memoria este perzistenta preparatiunilor asociative. Reductiunea lor se zice uitare (p.

188-190).

Unii curenti de actiuni cerebro-psihice merg

in directie centripetalh, altii in directie centrifugh iar altii iau diferite directii combinate.
In imele posturi se intlnesc diferiti curenti
preparati ; asemene puncte s'ar put numi noduri memoriale (p. 190-193).
Dela diferite faze de curenti se pornesc piste
curenti centripetali avizatori (p. 193-195).
Sensul vslului este principalul subsidiar
mnemonic, din cauza boghtiei sale simultanee

(p. 195-197).
Preparatiunea memorialh se pte face in sens

rapoctativ, sau combinat, si in sens simplu

mecanic, prin repetitiune (p. 197-201).

Prin repetire indelungath, curentii de actiuni constiute se transfrmh in actiuni reflecse,

neconstiute (p. 201-202).

Din cursurile memoriale, unele se efectue

www.dacoromanica.ro

3qQ

cu claritate mai mare, altele in mod mai obsour, mai putin sinitite (p. 202-203).
Limba vorbita o invata copilul prin asociare.

El invata pe de o parte a intelege vorba altors, iar pe de alta, a vorbi qi el.

Forme le cuvintelor se modifica in cursul secolilor ; si anume, pc) unele regiuni in un fel,

pe altele in alt fel (p. 203-222).

Din unele cunoOnte primitive ne formam
altele, derivate (p. 222-226).
Atentiunea este espunerea agentului mintal
la anume impresiuni, asteptAnd- efectul, ce este

sa i se faca (p. 226-2.29).

In generalizatiune incepem dela cugetari cu

caractere mai multe, dar raportate la cazuri

mai putine, trecAnd la alte cugetari cari au
caractere mai putine, Ansa se raprta la intregi clase de cazuri. Procedarea inversa se
numeste determinatiune (p. 229-232).
CAnd cugetarea se raprta la niqte obiecte
eu calitati sensibile, ficsate, se zice sensibila,
.

sau concrete i ; qi clack din contra, cugetarea e

lipsita de sensibilitate, qi nu se raprta la obiecte, se zice abstracta (p. 232-234).

Efectuind o cugetare ca predicat, raportAnd-o

la alta, luata ca subiect, zicem, ca judeceim,

sau efectuim o judeeata. Judecatile pot fi afirmative, negative ; apoi adevrate gi neade-

vrate (p. 235-238).

www.dacoromanica.ro

361

Uneori operttm cu mai multe judechti, spre

a ajunge, en ajutorul lor, la cunsterea sigua
a unui adevr nou. Asemene operatiune mintalit se zice rationare (p. 240-241).
In unele cazuri provocAndu-ni-se unele Ben-

zatii, noi deducem dinteinsele eke o concluzie gresit, (aparentA, si iluzie); alte dtiti urnatim a efectuf niste cugetari, imagini, etc.,
necondusi de cAtr impresii efective actuale ,
aeest mod de aetivitate mintal se zice imaginatiune (p. 241-245).
Se intmplit uneori, sit efectuim unele serii
de cugetri ca in sous emancipat de sub leOle naturale. Asemene luerare mintalit se zice
fantaziare eau i fantazie (p. 245-247).
Capacitatea intelectual s'a dezvoltat prin
o evolutiune treptata ; qi tot asa se formz
qi diferitele grade de cunoqtinte (p. 247-253).
Dela unele cunostinte noi putem ajunge ea
sigurant la stabilirea altora ; ceea ce se zice
in general decluctiune (p. 253-257).
Speciile de inteligente si gradurile puterii
lor variazh, dela idiot, Oa, la geniu (p.

257-261).

In unele cazuri, miscarea nstr psihica ne

de0pttt un interes subiectiv, de pliicere, ori
neplacere. Asemene fenomen se zice emotiune,
simtire, sentiment. Motivele emotiilor Ant :
senzatii de tte speciile, cugethri, acte de ima-

www.dacoromanica.ro

362

ginatiune, de fantazie, etc.

278-283).

(p. 261-275 si

Emotiile variaza, in calitati, graduri de intenzitate si durata (p. 276-278 si 283-287).

In emotii se simte necesitatea schimbdrii

(p. 288-290).

Emotiile provdca diferite Ode in dispozitia

persnei miscate. Aceste efecte se zic espre-

siunea emotiilor (p. 290-293),

Uritul sau lipsa de emotiuni in recare regula ne causka tortur. Contra lui ne aparlim prin emotii artistice (p. 293-296).
Ernotiunea pare a fi o miscare generala a
agentului cerebro-mintal ; ea are un decurs

unitar, fail de a se contopf mai multe acte

emotionale in o rezultanta diferit de fiecare

din ele (p. 296-298).

In viata psihica, unele procese Ant provocate, sii decurg in mod pasiv ;

iar pe allele

agentul psihic le efectue in mod independent,

subiectiv. Tendintele variaza in diferite graduri ; si unele Ant pozitive, iar altele negative.

Uncle animatiuni si tendinte se refera ca,tra anume lucruri cunoscute; si se numesc

dorinte. Ele pot fi pozitive si negative (p.

303-306).

www.dacoromanica.ro

363

menii mostenesc diferite dispozitiuni pentru anume tendinte constante. Aceste se numesc plechri. In graduri mari de vehementa,
ele devin dominante, si se numesc pasiuni, i

patimi (p. 306-310).

Agentul constient isi p6te propune unele
scopuri, si a le urrnrf in mod activ, chutand
chile si mijl6cele cele mai apte, si punndu-le
in lucrare en hothrire. Asemene decisiune, si
punerea ei in ezecutiune se zice act de voinf. In raport ektrh inceputul actiunii volitive, agentul psihic p6te O. fie dependent ori
independent, si fiber ori neliber (p. 310-318).
F6rte numer6se fenomene se petrec in mod
alternant, intermitent, ritmic. Astfel, intre altele, agentul cerebro-psihic alternk trezia cu

stares de adormire sau somn (p. 318-324).

Totalitatea animatiunilor perzistente ale uii constitue caracterul lui,
dupa inteligenth, duph emotionalitate qi dupa

nui agent psihic

tendinte (p. 224-230).

Pentru a se forma caractere morale, e folositor a respAnd cunostinta principiilor rationale, cari constitue moralitatea. Stiinta despre conformarea vointei cu acele principii se

numeste Etica sau Mora la (p. 330-332).

Cunstereamodurilor si a mijlcelor celor
mai practice intru educarea copiilor si forma-

www.dacoromanica.ro

364

earacterulni moral, se
numete Pedagogia (p. 332 333).
rea inteligentei

Observatiuni din Pedagogie

(p. 337-352).

Psichologia viitorului.*)
Studiul naturei in general il urmeazei invqatii cw
un interes din ce in ce cresctind.
Fiziologia, in particular, ocupa pe .specialisti in
Un grad frte
Sistemul nervos al seriei animalelor este in plinei
cercetare, de la speciile cele mai inferire, in progresiunea lor, ptinei la trpta cea mai desvoltatei din
cele cunoscute noue ; la sistemul nervos al speciei
omului.

Preyer, Perez, Taine

al(ii a

inceput a ob-

serva din punct de vedere psichologic pre copil ; prin

acsta au inaugurat, era propriu metodica a studiului. vietei psihice, sau a stiintei Psichologiei.
Trebue dug, ca odatei, in viitor, omenimea set
completeze stiinta Psichologiei in tte ramurile
ramificatiunile sale. Pentru acest scop trebue set ur-

mint a face observatiuni asupra tuturor speciilor de cazuri; adecei sei observeim, in serii com*) Reprodus din citata schitts a autorului.

www.dacoromanica.ro

365

plete, de la zero /a macsima, pre copii, pre adulti,

pe beardni, pre muribunc,li de beitrdnefe ; in scurt,
trebue set observeim pe om in tede etafile.
In alte sera sec' ureuirn cu asemenea observatiuni
de la shlbatici, i semiculti, pdnei la coi mai culti ;
adecei in seria gradurilor de culturl; i aceste ia-

reisi in tte etatile.

De altet parte iareisi, tot in asemenea serii, set
observcim pre meni in diferitele graduri de avere,
dela cersitori plat la milionari si miliardari.
In tte aceste sera de etate, de cu1tur5, de avere,
sei-i observam in starea ordinarl sau normal", si
in, diferitele sera de sari estraordinare sau anor-

male'.
De altd parte, in tte aceste serii de etate adela robi, sclavi,
vere, culturA, si diferite stri,
Si simpli suptisi ptinei la suverani.
ApeI, in tte seriile, dupec etate, avere, culturei,
dela idioti" pcind
stare si graduni de libertate,
la genii, inventatori si reformatori.
Tot asa, in bite aceste seni, dela criminalT pdnet
la filantropi.

Si tot asa, dela fericiti Find la desperati si sinueiqi; dela condamnati kind la triumfatori; etc.
etc.

Trebue sei observeim pre diferiti meni in difesituatii, ca frati, ca pArinti, ca

rite imprejurAri
copii, amici, adversari, ca oficiali i particulari,

critici Si autori or artistT; etc. in stare de liniste,

www.dacoromanica.ro

366

si in casuri de escitatiune i agitafiune in tte foemele posibile.

.Pre toti trebue

observeim .,si studilim atdt in
cdte o singurei stare, sau situafie, cdt i in traneitiunea din unele stiri in altele ; cum de esemplu:
guvernatorul devenind particular, criticul devenind
director, revoltantul ajuns la cdrmei, ministrul devenind particular, asupritul devenit asupritor, cerfitorul clevenit bogat, milionarul devenit sdrac ; etc.,
etc.

Acctolemtile ori societAti private speciale, trebue s adune inaterialul, succesiv, prin diferi,tii lor
membri i corespondenti;
sistematiseze, fi
formuleze concluziunile respective ; publicand, succesiv, in limbile principale ale peimentului, atdt studiile particulare, cdt i concluziunile.
Pe acst cale, adecei prin. perfectionarea Psicho-

logiei, s'ar perfectiona in cel mai mare grad posibil atett liedagogia educativl In general, cdt si Didaotica i Metodologia in particular.
In tot cazul e bine, ca atat in cercetitri tiisifice, ad pi in instructiune sei urtniim dupei procedarea intuitiv, heuristicA sau inventivA, in serii
complete.

www.dacoromanica.ro

TABLA MATERIEI
PA RTEA I
Despre locul oinului in Univers
Peg.

Principiul oercetArilor
Omul in Univers
Erori principiale

Erorile numite geocentrizmul" si antropocentrizmul"

Desfttsurarea problemei
Notiuni fundamentale din stiintele fizice si astronomie,
aplicate la chestiunile filosofice

Faza actuall a sistemului nostru solar sau planetar

Stingerea vietei piimntului
Care e starea normalA sau preferabil0
Legi naturale
Diferentiarea speciilor
Metamorfozele complecsului numit individ

Awatul innervator

Conditiile necesare pentru viata crierului

Importanta omului
Forma corpului omeneso
Massa si volumul corpului omeneso
Frumuseta persnei omeneti
Aptitudinile omului
Perfectiunea omului
Libertatea
Clutarea unei Elute supreme"
Ferioirea

Ce a Filosofia"

Obsouritatea naor luorri filosofica

www.dacoromanica.ro

7
10
11

12

16
19
25
26

28
29
31

32

34
89
45-

47
48
49
52
53.

58
57
59
64-

368
Pag.
Chestionar asupra cercetrilor preeedente

67

PARTEA II
Baza Ilicii a viefei psihice
Important& crierului
Sistemul nervos
Formatiunea de organe nervbe
Coloratiunea substantei nervse
Celule si fibre nervse
Nervii
Functiunile sistemului nervos
Rezumat asupra sistemului nervos

Lupta pentru viat

75
7g
83
84
d6

89
90

Miscitri reflecse
Actiuni instinctive
Senzatiunile
Organele senzoriale

92
95
98
102
116
118

Observatiuni generale asupra senzatiilor

Metamorfoza radical& a organizmului (mrtea)
Recapitulatiuni si ezercitii asupra bazei materiale a
vietei psihice
121

PARTEA III
Fenomene psihice sau mintale
Pragul vietei psihice
.A.lfabetul vietei psihice

127

'

Senzatiile termice sau calorice

Senzatii respirative
Senzatiile motile, musculare
Senzatii viscerale, nervse, etc.
Ostenlet q. i repaos

Somnul

Senzatiile alimentare. Nmea; setea

Senzatii de durere
tonzatii de plcere
Senlatii tactile
Senzav-ge gustuale

Senzatiile olfactive, Mu ale mirosului

www.dacoromanica.ro

12E

l 2!

132
133
135
13

13'
14'
14.
14

1,.
Ct

369

Senzatiile acubtice
Senzatiile optice
Senzatii generale i speciale
Treptele de ideatiune
Asociarea ideilor sau meniorizarea
Reminiscenta, sau reamintirea, i cugetarea
Curentii cugetativi
Simplicitatea tzi ttngustimea contiintei
Faze le preparatiunilor cugetrii
kcte mintale pasive i voluntare
Simplitatea cursului cugetitrii
Directiunea cursului memorial

noria ei uitarea
Directiunile curentilor cerebre-psihici
Noduri memeriale
Curentii incidenti
Senzul vezului, ca principal subsidiar mnemonic
Preparatia memorialii raportativit
Preparatiunea mecanicl
TranPformarea curentilor conitiuti in micitri refleese,

Pag.
153
157
169
173
175
177
179
179
182
184
185
186
188
190
191
193
195
197
199

automatice

201

TataginaOunea

243
245

202
Treptele clarittii in lantul memorial
203
D'art, graiul eau vorbirea, ca mijloc memorial
203
Invtarea intelegerii vorbirii
Laturea a delta a limbei: inv6tarea a vorbi cu inteles 207
210
Limba scrig
213
Sens imediat, direct, i inteles mijlocit, indirect
215
Schimbiirile seculare in formelo vorbirii
217
Divergentele teritoriale
218
Prescurtisrile in scris i in tiller
Formarea cunotintelor originale, i a color derivate 222
223
Perceptia
225
Inmultirea cunotintelor. Aperceptiunea
226
Atentiunea
229
Generalizatiunea i determinatiunea
232
Abstraetiunea gi sensibilizarea
285
Judecata
238
Judecliti adev6rate qi judeciti neadev6rate
240
Rationarea
241
Aparenta i iluzia

Fantaziarea

www.dacoromanica.ro

370
Peg.

Evolutiunile intelectuale
Treptele cunostintelor
Deductiunea
Scare gradurilor si speciilor inteligentei

247
249
253
257

Interesul subiectiv sau emotional

Evaluarea sentimentelor

261
276

Emotiunile asociative
Emotiuni provocate prin imaginatiune, fantazie, vie

278
282
283
286
288
290
293
296
297

Gradurile sinitirilor si ale sentimentelor

Emotiuni totale, eau generale
Motive le variatiunii

Efectele emotiunilor si ale sentinientelor

Torturile uritului
Unitatea si generalitatea emotiunii
Observatiuni generale asupra emotiunilor

Sari pasive si curenti activi

Gradurile tendintelor, si speciile lor
Dorintele
Dispozitiuni si aplectiri
Pasiuni
Vointa. Nazuinta
Gradul de independentA

Chestiunea liberatii

299
300
303
306
309
310
313
316

Legea alternantei sau intermitentei

Cundsterea, si visul

318

Caracterele

324

Morals
Pedagogia

330
332

321

PARTEA IV
Observatiuni pedagogice
Resumat

www.dacoromanica.ro

337
353

371
Peg:
353
356
358
364

Introductiune
Notiuni fiziologice
Penomene psihice
Psichologia viitorului

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro