Sunteți pe pagina 1din 20

Bibliografie:

Corpul omenesc ed.


Enciclopedia RAO

Unul numai cuvanteaza,


Doi se uita si vegeaza,
Iar alti doi care-au ramas,
Stau si-asculta fara glas.
(gura, ochii si urechile)

Cu ajutorul ochilor, poi vedea lumea din jurul tu: poi s


observi culoarea, forma, mrimea corpurilor, distana dintre
ele i pn la ele, micarea

Abia deschisi, ochii nostril filmeaza, ca o camera de luat


vederi, lumea care ne inconjoara. Albastri, verzi sau
caprui, ochii nostri sunt foarte sensibili la culori, forme,
reliefuri si distante. Ei sunt fragili si nepretuiti. Larimile de
sub pleoapa mentin ochiul umed si curat. Ochii se misca
rapid, amandoi deodata si in toate directiile, datorita
muschilor. Ochiul este un glob asezat intr-o orbita. Pe
fundul globului, retina receptioneaza imaginile si le
transmite creierului.

ESTE ORGANUL AUZULUI

Pentru majoritatea oamenilor, auzul este al doilea sim ca importan, dup


vedere. Urechile noastre receptioneaza in permanenta sunete, placute sau
neplacute, care ne aduc informatiile despre lumea inconjuratoare. Ele ne pot
semnala o primejdie pe care n-o vedem !
Pavilionul primeste sunetele care fac timpanul sa vibreze. Oscioarele urechii
transmit sunetele nervului care ajunge la creier. Datorit auzului exist
conversaie, suntem ferii de pericole sau simim plcere, de la cntecul
psrelelor, pana la muzic. Urechile te ajut s-i asculi prietenii la telefon.
Ai grij ca urechile tale s fie tot timpul curate i nu le obliga s suporte
zgomote sau muzic tare.
Daca dai prea tare muzica pe care o asculti in casti, poti surzi ! Proteza
auditiva este utila celor care nu aud bine.

ESTE ORGANUL MIROSULUI

Nasul ne permite sa respiram, dar si sa mirosim. El recunoaste si descopera mirosurile. Mirosul


este un simt care, cu ajutorul nasului, ne previne asupra aerului duntor i hranei stricate sau ne
permite savurarea unei mese i plcerea unor arome. Prin cele dou nri ale nasului respiri aerul
proaspt. Tot cu ele simi parfumul florilor, aroma prjiturilor fcute de mama ta.
Invizibile si mai mult sau mai putin placute, mirosurile plutesc in aer. Cand mirosul atinge fundul
nasului, micii nervi aflati acolo informeaza creierul, care il identifica.
Oto-rio-laringologul este medicul care ingrijeste bolile de nas, gat si urechi.
Mirosul si hrana sunt foarte legate. Cand mirosi o mancere gustoasa, iti lasa gura apa!

ESTE ORGANUL PIPAITULUI

PIELEA ESTE....
Pielea inveleste intregul corp. Ea il apara de rani si de microbi. Foarte sensibila la razele soarelui, pielea se
poare arde. Crema o protejeaza. Cand pielea este zgariata, sangereaza. Ranile trebuie intotdeauna
dezinfectate. Crusta, sau coaja, va cadea singura dupa cateva zile, fiind inlocuita de o piele roz, nou-nouta !
SEMNE DE PIELE
Pe pielea deschisa la culoare apar uneori mici pete brune. Sunt pistruii, care apara pielea de soare. Alunitele
sunt mici defecte ale pielii, nu trebuie zgariate. Emotiile, sentimentele pot face obrazul sa inroseasca sau sa
paleasca. Piscaturi, basici, bataturi sau vanatai...pielea reactioneaza in mod diferit daca e piscata, arsa,
frecata sau lovita. Fiecare om are propriile sale amprente digitale sub forma de arc, de bucla sau de spirala.

tare
ascuit
cald
rece

moale

Pipitul ne permite s detectm contactele fizice, temperatura, presiunea, senzaiile de cald, frig i durere. Organul
pipitului este pielea. Dar cel mai mult pipaim cu mana. Pielea de pe mini te ajut s simi cum este un corp. Astfel,
poi identifica, chiar i cu ochii nchii, forma i mrimea obiectelor pe care le pipi.
Cand atingem ceva, avem diferite senzatii si astfel putem face distincie ntre ntre obiectele care sunt moi sau tari, reci
sau calde, uscate sau umede, aspre sau fine, statice sau n micare. Pielea este sensibila la caldura cestii, la raceala
ghetii, la durerea provocata de o intepatura, la placeara produsa de o mangaiere. Micii nervi din piele, transmit
mesajele tactile pana la creier. Din aceast varietate de informaii ne construim o impresie a lucrurilor cu care pielea
noastr vine n contact: de la un cub de ghea alunecos i rece, la blana cald a unei pisicue. Orbii pot citi si scrie in
alfabetul Braile prin simtul pipaitului, care la ei este extrem de dezvoltat.

GURA

GUSTUL este simul care, cu ajutorul limbii, ne permite savurarea unei mese i plcerea unor arome.
Limba simte temperatura, durerea, consistenta si gustul. Ea transmite mesaje creierului, care
analizeaza gusturile. Limba este acoperita de papile gustative, care sunt foarte numeroase. In
functie de regiunea in care se afla, forma lor este diferita. Cel mai potrivit mod de a savura o
inghetata este de a o linge cu varful limbii, care este partea cea mai sensibila la aromele dulci.
Limba are zone specializate pentru recunoasterea celor patru gusturi de baza: dulce, sarat, acru,
amar.

In intuneric, ochiul se adapteaza. Irisul se ingusta si pupila se mareste pentru a lasa sa patrunda
cat mai multa lumina. La munte, lumina putenica ne arde ochii. Nu uitati ochelarii de soare acasa !
Oftalmoloul examineaza ochii cu un aparat special. Prin pupila el observa retina, patrunzand pana
in fundul ochiului. Unele defecte de vedere sunt corectate cu ajutorul ochelarilor sau al lentilelor
de contact. Pentru orientare, orbii se folosesc de un baston alb.
Atunci cand suntem suparati, sau ne intra ceva in ochi, din ei curg lacrimi. Unii oameni plang si
de bucurie. Ochii mai lacrimeaza si la lumina prea puternica.
De aceea, folosete
ochelarii de soare n zilele
de var cu soare puternic,
sau iarna cnd este
zpad i mult soare;

De la sunetele inalte pana la cele joase, fiecare dintre noi isi poate folosi vocea
ca pe un instrument muzical. Cand vorbim, strigam sau cantam, sunetul care
iese din gura se formeaza in gat. Aerul care iese din plamani face corzile
vocale sa vibreze. Cand vorbim, aceste vibratii produc sunete, care constituie
vocea. Daca-ti pipai gatul cand vorbesti, vei simti vibratia coardelor vocale.
Vocea ne ajuta de asemenea, sa comunicam cu semenii nostri. Surdomutii
uilizeaza un limbaj alcatuit din gesturi.

Intregul corp poate exprima emotii si


sentimente. El lasa sa ni se vada reactiile
fara a folosi cuvinte. Anumite obiceiuri sau
pozitii, anumite gesturi, nu pot niciodata sa
ne insele. Chipul unui copil fericit este
foarte diferit de cel al unui copil necajit.

Toate informaiile primite cu ajutorul organelor de sim sunt preluate i selectate de creier. Acesta
comand apoi reaciile organismului.
Oamenii trebuie s acorde importan meninerii sntii organelor de sim. Igiena, alimentaia
corespunztoare, controlul medical periodic sunt cteva modaliti de evitare a mbolnvirii
acestor organe.
Febra, tuse, bube, dureri...sunt primele semne ale unei boli. Corpul nostru este sensibil la atacul
microbilor si vigoarea ii scade. Cand luptam impotriva acestor invadatori, inima bate mai repede
si temperatura corpului creste. Aceasta este febra. In timpul consultatiei, medicul asculta corpul
si pune intrebari bolnavului, pentru a recunoaste boala. Cu stetoscopul, el asculta respiratia si
bataile inimii. Apoi, medicul noteaza pe o reteta lista medicamentelor care ajuta la vindecare.

AVU|IA CEA MAI DE PRE|


A OMULUI ESTE

Unele boli ale copilariei, cum ar fi varicela, sunt


foarte contagioase. Dar nu se fac decat o singura
data ! Corpul recunoaste virusul acesteia si se apara
usor. Creierul retine informatii: aceasta este
memoria. Cu cat o antrenam mai mult, cu atat ea se
dezvolta mai mult. Datorita ei vorbim, invatam...si
visam. Amintirea unei experiente ne ajuta sa
masuram si riscurile si sa evitam accidentele.

Mai mult de jumatate din corpul nostru este alcatuit din apa? In fiecare zi bem cat eliminam!
Din cauza unui defect al ochiului, daltonistii nu percep bine culorile? Unii dintre ei confunda verdele cu
rosul.
Vocea poate deveni atat de ascutita, incat sa emita un sunet care sa sparga un pahar de cristal ?
Urechile ne permit sa ne pastram echilibrul? Ele ne informeaza asupra pozitiei propriului corp.
Unele sunete sunt plcute pentru auz? Ciripitul psrelelor, fonetul frunzelor, susurul izvoarelor.
Sunt i sunete mai puin plcute pentru auz? Acestea se numesc zgomote i sunt duntoare sntii.
Daca asculti muzica dat la maxim, n timp, i va afecta auzul?
Pentru a avea urechi sntoase, urechile trebuie spalate zilnic? Nu le cura cu chibrituri, bolduri sau alte
corpuri ascuite.
Dac te dor urechile, trebuie sa te adresezi medicului orelist?
Cnd citeti sau scrii, lumina trebuie s cad pe obiect, din partea stng?
Antibioticile sunt medicamente care ajuta corpul sa lupte impotriva bacteriilor, care sunt un fel de microbi?