CAPITOLUL II

STUDIUL PRIVIND POSIBILITATILE DE VALORIFICARE

A POTENTIALULUI TURISTIC SI AGROTURISTIC AL
JUDETULUI ALBA
Teritoriul Romaniei prezinta o mare varietate de valori cultural
istorice arta populara, etnografie, folclor, traditii, vestigii istorice, un cadru
natural armonios imbinat, cu un fond peisagistic variat si pitoresc.
Judetul Alba are mari posibilitati de dezvoltare a agroturismului,
practicarea acestuia fiind numai posibila, dar si foarte necesara in etapa
actuala.Veniturile banesti realizate vor conduce la ridicarea nivelului de
civilizatie a satului romanesc, iar locuitorii sai, prin ospitalitatea deosebita,
ar putea schimba radical imaginea.Pentru aceasta, este necesara elaborarea
unei politici clare si de perspectiva, cu privire la dezvoltarea agroturismului
romanesc, in sensul stabilirii unor obiective precise si judicios esalonate in
timp, spre care sa fie dirijate resursele financiare interne.Toate acestea sunt
valente ale turismului rural si agroturismului romanesc in mod
special.Aparute si dezvoltate pe cele mai variate forme de relief, inca din
vremea traco dacilor, asezarile rurale romanesti au pastrat si mai pastreaza
in buna masura datinile si obiceiurile stravechi, un bogat si variat folclor,
elemente originale de etnografie si artizanat, ce pot fi valorificate turistic in
cadrul unei strategii de organizare si dezvoltare a agroturismului.Tendintele
dezvoltarii turismului este intoarcerea catre natura, manifestata deja in toate
tarile in care actuala civilizatie post industriala a creat nevoia de retragere
(pentru cateva zile) din metropola.Turismul rural si agroturismul sunt unele
dintre cele mai atractive oferte turistice, si aceasta dintr-o perspectiva
multipla: pe de o parte, a turistului roman sau strain, care va solicita din ce in
ce mai intens acest tip de serviciu turistic; pe de alta parte, a locuitorilor
satelor, care-si vor folosi intreaga energie si pricepere pentru a se integra in
ceea ce va deveni, o retea care va acoperi intreaga tara.Agroturismul se
desfasoara in ariile extraurbane, utilizeaza pensiunile si fermele agroturistice
pentru cazare si servirea mesei si beneficiaza de un mediu nepoluat si de
atractiile turistice naturale sau create de om.El se practica pentru petrecerea
timpului liber, odihna si recreere, cura de aer curat, sporturi, instructie si
educatie, tratament balnear, etc.Obiectul fundamental al tuturor
intreprinzatorilor, inclusiv al celor care-si investesc capitalul in turism si
agroturism, il constituie profitul.In functie de pozitia pe care o detine pe
piata, acest obiectiv se poate prezenta sub trei forme si anume: obtinerea
unui profit oarecare, important este ca acesta sa inregistreze valori pozitive;

obtinerea unui profit normal, adica a unui profit care sa reflecte nivelul
mediu al existentei; maximizarea profitului, lucru ravnit nu numai de firmele
foarte puternice, ci si de orice intreprinzator care adopta un comportament
rational.

II.1 VALORIFICAREA RESURSELOR NATURALE

Cunoasterea spatiului rural romanesc demareaza ca un experiment,
continua cu o permanenta cercetare si se sfarseste printr-o pasiune constanta,
intretinuta de dorinta permanenta a redescoperirii ori a revederii.Aceasta
oferta primara potentiala, alcatuita din componente naturale de peisaj,
reprezinta potentiale resurse turistice si joaca un rol determinant in
dezvoltarea turismului.Elementele care trebuie puse in valoare in mod
special sunt :
valoarea recreativa, estetica si peisagistica, nu in putine randuri
determinate in alegerea destinatiei;
valoarea curative (balneoclimaterica) a bioclimatului sau a factorilor
naturali (de cura) ai zonei;
cadrul de derulare al unor momente de destindere sau a unor hobbyuri (masive muntoase, pesteri, torente, resurse cinegetice, etc.)
valoarea cognitiva in cazul componentelor desemnate ca parcuri,
gradini botanice sau zoologice, rezervatii stiintifice sau monumente
ale naturii, etc.
Toate aceste elemente se afla intr-o stransa interdependenta, formand natura
mama" si cadrul de viata pentru tot ce misca-n tara".Particularitatile lor ies
in evidenta pe parcursul abordarilor, a cunoasterii, a studierii si analizarii
prin prisma cunoscatorului si analistului prezent in fiecare dintre noi, in
momentele evaluariilor bazate pe documentarea amanuntita si pe
logica.Resursele naturale cu valente turistice si agroturistice ale judetului
Alba sunt reprezentate in principal de :

A. Relief, acesta fiind structurat pe trei mari unitati naturale si

anume: Muntii Apuseni; Muntii Sebesului; Podisul Transilvaniei.

B. Clima, are un caracter continental si variaza in functie de unitatile

de relief, incadrandu-se in doua sectoare mari: in zonele montane

se inregistreaza o clima rece si mai umeda, iar in zona de dealuri,

mai calda si ceva mai uscata; precipitatiile se caracterizeaza prin
valori usor deficitare in zonele culoarului Muresului, avand valori
de la 550 mm pana la 1400 1500 mm in zonele montane.

C. Hidrografie:
- cursuri de apa uniform repartizate, apartin bazinului Muresului, de la
nord la est la sud vest si afluentilor sai (Sebes, Tarnave, Aries,
Ampoi, Cugir);
- apele subterane se gasesc in formatiunile poroase (din lunca si terasele
Muresului si afluentilor sai), in formatiunile de roci carstice (din
centrul Muntilor in formatiunile de roci carstice (din centrul Muntilor
Trascau si Muntii Bihor) si in rocile fisurate;
- lacurile naturale sunt amplasate in regiunea montana, deluroasa si de
podis: lacul Iezerul Surianu rezervatie complexa, la 1790 m alt;
lacul Iezerul Ighielului (in Muntii Trascalaului) la 22 km de Ighiu, cel
mai intins lac carstic din Romania si lacurile de acumulare (Oas 460
ha, Tau, Nedeiu).

II.2VALORIFICAREA RESURSELOR ANTROPICE

Resursele antropice includ toate categoriile de bunuri mobile si
mobile care au fost realizate de-a lungul evolutiei istorice a societatii umane,
fiind reprezentative pentru anumite epoci, curente si stiluri artistice, create
de artisti de marca, reprezentate ai tuturor artelor.De-a lungul existentei sale
poporul roman a creat un extrem de variat si bogat patrimoniu cultural,
folosit in intregime in scopuri turistice.Romania dispune de monumente
care, prin specificul lor, sunt considerate unicate mondiale (cetatile taranesti
din Transilvania).Analizand spatiul rural romanesc, se constata ca acesta este
pastratorul si conservatorul unui inestimabil tezaur de monumente istorice,
de arhitectura si de arta, vestigii istorice, ca si a unui veritabil patrimoniu
etnofolcloric de o valoare si o puritate neasemuita.Ofertele turistice
antropice formeaza si perpetueaza imaginea spatiului rural romanesc.
Reprezentand creatia umana, resursele turistice antropice sunt rodul
eforturilor tehnice, culturale si economice, cat si elementele materiale si
spirituale traditionale ale oamenilor de pe vaile ce strabat Muntii Apuseni,

manifestate de-a lungul timpului ntr-o mbinare armonioasa cu natura.In

zona Muntilor Apuseni se afla un tezaur imens de vestigii arheologice,
monumente istorice, de arhitectura sau de arta, ca si un inestimabil
patrimoniu care atesta evolutia si continuitatea de munca si de viata pe
aceste meleaguri, dezvoltarea culturii si artei poporului roman.Tot acest fond
cultural-istoric constituie o parte nsemnata a ofertei turistice potentiale si o
componenta a imaginii turistice nationale si internationale a Muntilor
Apuseni.Intre componetele resurselor turistice antropice ale zonei Muntilor
Apuseni, cele mai reprezentative sunt:
Vestigiile arheologice legate de geneza poporului roman si
paternitatea sa pe aceste meleaguri: cetatile dacice, ruine ale
unor cetati milenare etc.;
Monumente istorice, de arhitectura si de arta cu valoare
de unicat, unele de notorietate mindiala ca: bisericile si manastirile
cu fresce interioare; bisericile si cetatile taranesti fortificate din
Transilvania; monumentele istorice din principalele orase-vechi
capitale sau orase medievale;
Muzeele si casele memoriale, multe dintre ele de interes
international sau national muzeele judetene si orasenesti;
Marturiile civilizatiei si culturii populare (elemente de
etnografie si folclor); arhitectura si tematica populara traditionala
(Campeni, Salciua etc.); creatia artistica: mestesuguri, artizanat,
ceramica, port popular, folclor literar, muzical si etnografic.Aceste
elemente se concentreaza n principalele puncte etnografice ale zonei
cercetate;
Satele turistice, care prin specificul lor, originalitatea si valoarea
turistica, cultural-istorica, prin ambianta cadrului natural si bogatia
resurselor sale pot sa se constituie ca un produs turistic inedit
satisfacand o gama variata de motivatii n turismul intern si
international;

II.3 VALORIFICAREA BAZEI TEHNICO MATERIALE

TURISTICE SI AGROTURISTICE
1. Lista pensiunilor agroturistice
ORASUL

NUMELE PENSIUNII

PENSIUNEA COSTEA
PENSIUNEA MORAR
ALBAC
PENSIUNEA OARGA
PENSIUNEA OPREAN
PENSIUNEA PETREA
PENSIUNEA BELEIU
PENSIUNEA FLUERAS
ARIESENI
PENSIUNEA GLIGOR
PENSIUNEA HAN
PENSIUNEA MATEI
PENSIUNEA DANCIU
PENSIUNEA DIG
GARDA
PENSIUNEA MARIS
PENSIUNEA PETRUSE
PENSIUNEA POPA
LUPSA
PENSIUNEA BOSA
PENSIUNEA IACOB
MARTINIE
PENSIUNEA SOPARLA
PENSIUNEA PETRICELE
PENSIUNEA DEAK
PENSIUNEA KELEMEN
REMETEA
PENSIUNEA KISS
PENSIUNEA SIMON
PENSIUNEA VERNES
PENSIUNEA DOBRA
SCARISOARA PENSIUNEA JURJ
PENSIUNEA VALO

CAPACITATEA
(NR.
PERSOANE)
8
3
4
8
6
6
8
6
14
4
6
4
6
6
4
6
7
4
13
6
6
5
4
7
12
5
7

Toate pensiunile agroturistice incluse in reteaua A.N.T.R.E.C din judetul

Alba beneficiaza de servicii de servire a mesei intr-un cadru adecvat si cu
specific local, pe langa acestea existand si alte ferme neincluse in circuit sau
diversi localnici ce pot asigura necesarul zilnic de hrana, cu specific local, in
spatii special amenajate (hrana calda) sau in afara unitatii (sub forma de
produse agro alimentare reci, nepreparate).
2. Baza tehnico materiala a agrementului
Baza tehnico-materiala cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de
care se foloseste agroturismul pentru realizarea functiilor sale economice si
sociale.Se au in vedere atat mijloacele materiale specifice agroturismului, cat
si cele comune, apartinand altor ramuri, dar folosite si de agroturism.In
cadrul bazei tehnico materiale a agroturismului, capacitatile de cazare, de
alimentatie, de agrement, prin numarul si structura lor reflecta gradul de
dotare si dezvoltare agroturistica al unitatii respective sau al zonei.Baza
tehnico-materiala a ofertei agroturistice prezinta o serie de particularitati fata
de baza tehnico materiala a altor activitati de productie.Baza tehnico
materiala a agrementului cuprinde o gama de mijloace si dotari destinate sa
asigure posibilitati cat mai largi si diversificate pentru petrecerea timpului
liber de catre turisti.Aceasta componenta deosebit de importanta a bazei
tehnico-materiala a agroturismului poate cuprinde : mijloace destinate
distractiilor (sali de jocuri, parcuri de distractie, etc.), mijloace de agrement
sportiv (terenuri de sport, centre de calarie, locuri pentru pescuit, etc.)

ORASUL

NUMELE PENSIUNII

ALBAC
ALBAC
ALBAC

PENSIUNEA COSTEA
PENSIUNEA MORAR
PENSIUNEA OARGA

ALBAC

PENSIUNEA OPREAN

ALBAC

PENSIUNEA PETREA

AGREMENT
ORGANIZAT DE
PENSIUNE
Curte, TV, plimbari
Curte, TV, plimbari
*Curte, TV, pescuit,
trasee, plimbari, vizite
monumente
*TV, pescuit, trasee,
plimbari,vizite
monumente
Loc de joaca, curte,
TV, plimbari

ARIESENI

PENSIUNEA BELEIU

ARIESENI

PENSIUNEA FLUERAS

ARIESENI

PENSIUNEA GLIGOR

ARIESENI

PENSIUNEA HAN

ARIESENI
GARDA

PENSIUNEA MATEI
PENSIUNEA DANCIU

GARDA

PENSIUNEA DIG

GARDA

PENSIUNEA MARES

GARDA
GARDA

PENSIUNEA PETRUSE
PENSIUNEA POPA

LUPSA

PENSIUNEA BOCSA

MARTINIE

PENSIUNEA IACOB

MARTINIE

PENSIUNEA SOPARLA

MARTINIE

PENSIUNEA PIETRICELE

REMETEA

PENSIUNEA DEAK

REMETEA

PENSIUNEA KELEMEN

*TV, pescuit, trasee,

plimbari,vizite
monumente
Curte, TV, pescuit,
trasee, schi, vizite
monumente, plimbari
*TV, pescuit, trasee,
plimbari,vizite
monumente
Curte, TV, pescuit,
trasee, schi, vizite
monumente, plimbari
Curte, TV, plimbari
*TV, pescuit, trasee,
plimbari,vizite
monumente
Curte, TV, pescuit,
trasee, plimbari,
cicloturism, vizite
monumente
Curte, TV, pescuit,
trasee, cicloturism
plimbari
Curte, TV, plimbari
*TV, pescuit, trasee,
plimbari,vizite
monumente
Curte, TV, pescuit,
trasee, cicloturism
plimbari
TV, trasee, vizite,
monumente, plimbari
TV, trasee, vizite,
monumente, plimbari
TV, trasee, vizite,
monumente, plimbari
TV, trasee, vizite,
monumente, plimbari
TV, trasee, vizite,

REMETEA

PENSIUNEA KISS

REMETEA
REMETEA

PENSIUNEA SIMON
PENSIUNEA VERNES

SCARISOARA PENSIUNEA DOBRA

SCARISOARA PENSIUNEA JURJ
SCARISOARA PENSIUNEA VALO

monumente, plimbari
TV, trasee, vizite,
monumente, plimbari
Curte, TV, plimbari
Loc de joaca, curte,
TV, plimbari
Curte, TV, pescuit,
trasee, schi, vizite
monumente, plimbari
*TV, pescuit, trasee,
plimbari,vizite
monumente
Curte, TV, plimbari

* Sursa nu este foarte sigura, neexistand la aceasta data o imagine a

pensiunii in catalogul Antrec 2002.
In ceea ce priveste tratamentele de orice tip, pensiunile nu sunt dotate pentru
a desfasura astfel de servicii in aceasta zona.Agrementul sportiv este
reprezentat in mare parte de schi, pescuit, trasee cu piciorul (drumetii) si
eventual de diversele tipuri de sporturi ce se pot desfasura in curtea sau in
alte spatii ale pensiunii, cu acordul propietarului.
Agrementul cultural-artistic, cat si cel tehnico-stiintific se concretizeaza in
drumetiile si plimbarile organizate sau nu in locuri cu astfel de
destinatii.Odihna si recreerea se desfasoara in spatiile de cazare, dotate cu
televizor sau tot in cadrul plimbarilor facute de turisti.

3. Baza tehnico-materiala a transporturilor

Baza tehnico materiala a transporturilor este intr-o continua
diversificare si modernizare, ca o consecinta a introducerii rapide a tehnicii
si a diversificarii necesitatilor de consum turistic.Prin pozitia sa, judetul Alba
este strabatut de importante axe de circulatie care urmaresc vaile Muresului,
Tarnavelor, Sebesului, Ampoiului sau Ariesului.Din totalul de 1.981 km, 419
km sunt drumuri nationale din care 363 km drumuri modernizate.Lungimea
retelei feroviare este de 294 km din care magistrala dubla si electrificata
112,7 km.Teritoriul judetului este strabatut de doua magistrale importante de
cale ferata care asigura legatura cu partea de est si sud a tarii (Teius Blaj
Brasov Bucuresti) si cu partea de nord a tarii (Teius Razboieni

Cluj).Doua linii ferate intra in inima Muntilor Apuseni, facand posibila

comunicarea cu Zlatna si Abrud.Drumurile nationale si comunale prezinta o
stare nesatisfacatoare.

II.4 ORASELE TURISTICE

BAIA DE ARIES, este cel mai important oras de pe cursul mijlociu al
Ariesului, fiind amintita documentar in anul 1325 ca oras regal", desi era
doar un targ, in jurul caruia, datorita exploatarilor miniere aurifere, s-a creat
un domeniu regal cuprinzand si localitatile Salciua, Bistra, Sartas, Brazesti si
Lupsa, ravnit de nobilii din Trascau, cauza a numeroase conflicte.In secolul
al XVIII lea, Baia de Aries poseda patru cuptoare de topit minereu si o
manufactura de bere amintita in 1784.Locuitorii impovarati de obligatii
feudale se plang guvernului in 1783 si 1820, participand activ si la rascoala
condusa de Horea, Closca si Crisan, iar in cursul revolutiei de la 1848 aici
si-a avut sediul prefectul Simion Balint cu legiunea sa de pe Aries.Din
martie pana in mai 1849 legiunea lui a sustinut lupte importante la Lita,
Cacova Ierii, Ocolisu Mic si Baisoara, oprind inaintarea trupelor nobiliare
dinspre Turda.Alaturi de el s-au distins tribunii Clemente Aiudeanul, Ion
Ciurianu si Matei Nicola.Baia de Aries a fost in anii celui de-al doilea razboi
mondial centrul unor actiuni revolutionare muncitoresti indreptate impotriva
fascismului, iar in 1944 multi locuitori s-au inrolat in detasamentele
patriotice care au oprit inaintarea trupelor horthyste pe valea Ariesului.

CAMPENI, intalnirea cu Ariesul si cu orasul Campeni este deosebit de

impresionanta datorita pitorescului zonei dominata de inaltimi acoperite cu
paduri de brad si fag.Orasul Campeni, fiind asezat in depresiunea larga de la
confluenta Abrudului cu Ariesul, in viziunea locuitorilor asezati pe inaltimi
reprezinta o mica campie, de la care ii deriva si numele.Orasul este tot atat
de vechi ca si celelalte asezari importante ale Muntilor Apuseni,
descoperindu-se urme de la inceputul epocii bronzului si din perioada dacoromana.Prin pozitia sa, orasul Campeni reprezinta punctul de plecare intr-o
serie de excursii pe valea Ariesului, spre pestera Scarisoara s.a.De asemenea,
pe culmile din imprejurimi se pot practica sporturile de iarna.Obiectivele
turistice din orasul Campeni sunt :

Statuia lui Avram Iancu

In centrul orasului Campeni (Piata Avram Iancu) se ridica majestuoasa
statuia Craiul muntilor, Avram Iancu.Opera a sculptorului C. Dimitriu
Barlad, a fost executata si ridicata in anul 1930 la Targu Mures prin
contributia orasenilor, drept omagiu pentru acel care a fost student practicant
la Tabla regeasca a acestui oras in anii dinm preajma revolutiei.

Casa tribunului Clemente Aiudeanu, luptator sub conducerea lui Ion

Buteanu si Balint.

Casa tribunului Nicolae Cherches, cel care l-a infrant pe Vasvary la

Marisel.

CUGIR, teritoriul orasului Cugir ocupa partea de sud vest a judetului

Alba, orasul propriu zis fiind asezat in partea nordica a acestui
teritoriu.Din punct de vedere geografico matematic, localitatea se afla la
intersectia paralelei de 45 49 latitudine nordica cu meridianul de 23 34
longitudine estica, situandu-se la 15 km sud de Valea Muresului, la 25 km
est de Orastie si 35 km sud vest de Sebes. Orasul Cugir este situat n zona
de contact a culoarului depresionar al Orastiei cu Muntii Sureanu, intr-un
cadru natural deosebit de pitoresc, la o altitudine de 300 m fata de nivelul
marii.Soseaua nationala si calea ferata Bucuresti Arad se ramifica in

dreptul comunei Sibot spre sud trecand prin localitatea Vinerea de unde
ambele se indreapta paralel cu raul Cugir, spre orasul Cugir.
Cugirul s-a dezvoltat din vechea asezare rurala Kudsir, atestata documentar
in anul 1493, devenind oras in anul 1968.Populatia orasului este in prezent
de 25.950 locuitori dintre care de nationalitate romana 25.073 locuitori.In
imediata apropriere spre est, sud si vest se ridica dealuri ce depasesc 700 m
altitudine, in mare masura acoperite cu foioase si plantatii de pin.Spre sud de
aceste dealuri se intinde regiunea muntoasa, grupa muntilor Sureanu ce face
parte din Carpatii Meridionali, iar spre nord serpuieste lunca si terasele
raului Cugir.Principala retea hidrografica o constituie bazinul raului Cugir
afluient pe partea stanga a raului Mures, avand o lungime de 54 km.
Clima orasului Cugir este de tip temperat continental cu usoare nuante de
excesivitate n regiunile de cmpie i moderat cu uoare nuane pluviale n
regiunile montane.n domeniul prestarilor de servicii, comert, activitati
hoteliere, transporturi, telecomunicatii, administratie isi desfasoara
activitatea un numar de aproximativ 1.600 persoane iar in invatamant,
sanatate si cultura isi desfasoara activitatea un numar de circa 650 persoane.
Un numar relativ mic de locuitori activeaza in agricultura si silvicultura,
aproximativ 9% din populatia activa.Administrativ teritoriul orasului Cugir
se invecineaza: in N cu comuna Sibot, in N E cu comuna Salistea, in E cu
comunele Sasciori, Pianu si Sugag, in S si n V aflandu-se judetul
Hunedoara.

Obiective turistice
Cetatea, situata in partea de sud vest a orasului, pe dealul
Cetatuia", prin pozitia strategica domina zona de pe cursul inferior al raului
Cugir.Ultimile cercetari arheologice au indentificat pe varful acestei inaltimi
o fortificatie dacica formata din valuri de pamant, precum si ziduri de piatra
din bolovani de rau legati cu lut.Fortificatia dateaza din secolele III II i.e.n
si pana la cucerirea romana a Daciei, fiind unul din importantele centre
fortificate dacice din perioada regelui Burebista, probabil Singidava,
mentionata de Ptolemeu.Cu ocazia sapaturilor arheologice, pe pantele sud
vestice din afara cetatii s-a descoperit un foarte important mormant
apartinand unui sef militar.Pe o terasa special amenajata a fost depus corpul
capeteniei, imbracat in armura, inzestrat cu toate armele personale si asezat
pe un car de parada.Astfel, in aceasta pozitie, corpurile luptatorului si ale
cailor, in numar de 2 4, au fost incinerate intr-un puternic rug de
foc.Resturile au fost adunate la mijlocul terasei peste care s-a depus un vas

de bronz de factura romana si un vas fructiera dacic, totul fiind invelit cu

pamant sub forma de tumul.

TEIUS, orasul este situat in partea de sud a Dealurilor Aiudului, pe dreapta

vaii Muresului si pe raul Geoagiu, la 250 m altitudine, la 18 km N NE de
municipiul Alba Iulia.Obiectivele turistice ale acestui oras sunt:

Biserica reformata, care se afla in centru orasului, aceasta fiind cea mai
veche constructie medievala din oras.Biserica are o forma arhaica de bazilica
romanica cu elemente gotice timpurii.Initial a avut trei nave colaterale,
ulterior daramate.Interiorul a fost transformat in secolul al XVII lea iar din
faza veche a ramas doar un arc de triumf usor frant.Cloponita, asezata in
vest, pastreaza inca pe fiecare parte ferestrele originale de forma
semicirculara incadrate cu chenar profilat in exterior, cu o caveta larga, ceea
ce demonstreaza prezenta unor forme interpretate in maniera gotica.Dupa
aceste elemente stilistice biserica dateaza din ultimul sfert al secolului al XV
lea, in jurul bisericii a fost ridicata o incinta de ziduri pentru apararea unei
mici comunitati.

Manastirea romano catolica, se afla la marginea vechiului iaz, situat

in partea de nord a orasului.Este cel mai frumos complex gotic din regiune,
avand biserica si constructii manastiresti.

ZLATNA, strajuit la sud de conul vulcanic al Jidovului" si la nord de

Muntele Dambau (1369 m), este asezat intr-o depresiune larga, la confluenta
paraului Valtori cu Ampoiul, avand la est cartierul Patranjeni, iar la vest un
teren mai neted, numit sugestiv Troian".Evolutia multimilenara a orasului
este legata de bogatele zacaminte neferoase din zona.Exploatatiile miniere ii
confera in perioada daco romana statut de municipiu sub denumirea de
Ampelum, iar in perioada feudala obtine privilegiu de oras.Orasul constituie
si un punct de atractie legat, in special, de frumusetile cadrului natural, de
panorama ce ofera Dealul Craiului, Dealul Strajii, Dealul Munceii si de
situarea pe unul din drumurile modernizate ce patrund in zona centrala a
Muntilor Apuseni.
Orasul este dominat de cele doua biserici declarate monumente istorice.Cea
mai veche, situata pe latura de sud a platoului, dateaza din secolul al XV
lea, avand o nava cu doua travee patrate si un altar tot patrat, egale ca
marime.Traveele aveau altadata bolti in cruce sprijinite in interior pe
colonete angajate si in exterior pe contraforturi.La vest se afla o

clopotnita.Astazi se pastreaza doua portaluri in arc frant incadrate cu

ciubucuri.Muchiile ferestrelor bipartite sunt prevazute cu obisnuitii trilobi.In
interior se pastreaza fragmente de pictura in stil ortodox.
Alaturi se afla cealalta biserica ortodoxa construita, probabil, la 1624.Initial
era o biserica sala, cu altar pentagonal, ridicata sub influenta arhitecturii
populare.In interior se afla o bogata colectie de icoane pe sticla.

Bustul lui Petru Dobra, se afla in centrul orasului.Sculptorul D. Pasima

infatiseaza figura lui Petru Dobra asa cum apare in portretele lui Barbu
Iscovescu, in tinuta solemna, impunatoare, subliniata de costumul de
epoca.Esarfa inodata la gat ii da o nota romantica.

II.5 SATE AGROTURISTICE

Satele agroturistice ocupa un loc important in imaginatia
oraseanului.Semnifica dimensiunea umana, intimitatea sociala, animatia
locala.Evoca primaria, scoala, cafeneaua, biserica, aceste locuri care au
marcat viata oamenilor de-a lungul secolelor.Satul grupeaza artizani,
comercianti, mici intreprinzatori, acei actori locali care fac mai usoara viata
la tara.Satul este locul unde gasim serviciile publice, indispensabile tuturor,
locul unde se desfasoara cele mai frumoase sarbatori.Altfel spus,
agroturismul e fundamental integrat in cadrul mijloacelor rurale de primire
unde se pune in valoare potentialul, natural , cultural si uman, pe baza caruia
se elaboreaza si promoveaza produsele turistice la nivel local, regional,
national si international.

COMUNE

ALMASU MARE

AVRAM IANCU

BUCIUM

SATELE COMPONENTE
(primul sat este resedinta comunei)
Almasu Mare
Almasu de Mijloc
Bradet
Cheile Cibului
Cib
Glod
Nadastia
Avram Iancu
Achimetesti
Avramesti
Badai
Boldesti
Calugaresti
Casoaia
Candesti
Carasti
Cartulesti
Cocesti
Cocosesti
Coroiesti
Dealul Crisului
Dolesti
Dumacesti
Gojeiesti
Heleresti
Incesti
Jojei
Martesti
Orgesti
Patrutesti
Plai
Puselesti
Soicesti
Stertesti
Tarsa
Tarsa Plai
Valea Maciului
Valea Utului
Verdesti
Vidrisoara
Bucium
Anghelesti
Bisericani
Bucium Sat
Cerbu
Ciuculesti
Coleseni
Dogaresti
Feresti
Floresti
Gura Izbitei
Helesti
Izbicioara
Izbita
Jurcuiesti

Cele mai importante sate turistice din judetul Alba sunt :

Santimbru, comuna este amintita documentar in anul 1232.Ea a intrat in

analele istoriei prin celebra batalie pe care marele voievod Iancu de
Hunedoara a dat-o aici impotriva armatei turcesti, condusa de Mezid si fiul
sau in anul 1442.Dupa ce au devastat sudul Transilvaniei turcii au urcat pe
valea Muresului arzand satele si robind locuitorii.In grabamare, Iancu de
Hunedoara si-a adunat oastea la Alba Iulia si s-a ciocnit cu turcii la
Santimbru, langa dealul Bilag.Oastea otomana fiind superioara numeric a
castigat batalia, iar Iancu de Hunedoara si-a gasit scaparea retragandu-se in
cetatea de la Alba Iulia.In aceasta batalie si-au pierdut viata fratele cel mic al
voievodului Ioan cel Tanar si episcopul Transilvaniei, Gheorghe Lepes.In
amintirea fratelui mai mic, cazut in aceasta batalie, Iancu de Hunedoara
transforma vechea biserica in stil romanic de la Santimbru si o fortifica cu o
incinta de ziduri de piatra.

Garbovita, pierduta printre dealuri cu vita de vie si pomi fructiferi, este

pasat cu 4 km mai sus si este cunoscut datorita bisericii, monument de
arhitectura din secolul al XIV lea.Planul ei respecta traditionala impartire a
locasurilor de cult romanesti cu absida poligonala decrosata, naos, pronaos,
si turn pe latura de vest ridicat in secolul al XV lea, iar in axul absidei o
mica rozeta gotica din aceeasi perioada.

Miraslau, ( la 9 km) asezata la gura paraului Cicau, inainte de varsarea lui

in Mures la poalele dealului Rotund (557 m).Comuna este cunoscuta in
istorie pentru batalia pe care Mihai Viteazu a purtat-o impotriva generalului
austriac Basta.Lupta de la 18 septembrie 1600 a marelui nostru voievod a
fost imortilizata la Miraslau printr-un monument in forma de obelisc cu
chipul lui Mihai, situat in dreapta soselei iar pe latura stanga a soselei se afla
si monumentul Eroii neamului" de la Miraslau cazuti in anul 1944 pentru
apararea tarii impotriva dusmanilor.

Sard, situat la 7 km de Alba Iulia, pe drumul ce duce la Zlatna, la varsarea

paraului Valea Mare in Ampoi.In centrul satului se pastreaza biserica
reformata care initial a fost o bazilica romanica avand trei nave si o absida
semicirculara datand de la sfarsitul secolului al XIII lea.
Alt monument important este casa Esterhazy, construita in stilul renasterii
tarzii, la sfarsitul secolului al XVII lea.Locuinta nobiliara, in forma de L"
are pivnite cu bolti semicilindrice din caramida si parter cu camere dintre

care una centrala inzestrata cu semineu.Aceasta constructie este una dintre

putinele case nobiliare pastrate in Transilvania.

Telna, satul este renumit prin viile care cresc la cea mai inalta altitudine din
aceasta zona (Magura 800 m) si printr-o crama sapata in deal, construita in
1784 de o familie nobiliara.

Tibru, satul se afla la 3 km de comuna Cricau.Satul este cunoscut pentru ca

aici s-a incheiat cunoscutul armisitiu de la 12 noiembrie 1784 intre taranii
condusi de Closca si Horea cel Tanar cu colonelul austriac Schultz.Locul
incheierii armisitiului este marcat cu o troita.

Galda de Jos, comuna a fost amintita in documente la 1287.La inceputul

secolului al XIV lea este pomenit un drum de piatra, drumul principal ce
lega nordul de sudul Transilvaniei, trecand prin Galda, Ighiu, Alba Iulia,
nefiind exclus ce acesta sa fie chiar vechiul drum roman.
Ea este dominata de castelul familiei Kemeny, ridicat la sfarsitul secolului al
XIX lea peste un castel vechi, medieval, unde au fost inchisi cei cinci tarani
participanti la razmerita din targul Campeni.Castelul actual nu are nici o
valoare arhitectonica deosebita, deoarece se pastreaza numai latura de est,
celelalte fiin daramate de sateni in timpul miscarilor revolutionare ce au
precedat unirea din 1918.

Stremt, comuna este asezata pe dealurile ce se intind spre est, ca o

continuare a podgoriilor Albei, renumita si prin vestigiile arheologice din
epoca romana si prefeudala descoperite aici in ultimii ani.
Pe malul stang al vaii, aproape de centrul comunei, intr-o zona mlastinoasa
se afla cetatea Diodului sau a Stremtului.

Bucium, comuna in judetul Alba, alcatuita din 30 de sate, extinsa la poalele

de nord vest ale Muntilor Trascau, in mica dpresiune Sasa Poieni in
luncile raurilor Bucium si Abruzel, la 76 km N V de Alba Iulia.Este un
important centru de cojocarit (cojoace, pieptare frumos ornamentate),
dulgherit si confectionarea costumelor populare.Satul Bucium este
mentionat documentar, prima oara, in 1595.Locuitorii de aici au avut un rol
important in timpul Rascoalei taranesti din 1784 1785, condusa de Horia,
Closca si Crisan, si in timpul revolutiei din 1848 1849 condusa de Avram
Iancu.

Rosia Montana, situata la 12 km de Abrud.In aceasta localitate exista

peste 105 tauri sau stavilare (Tarina, Taul ce Mare, Anghel, Brazi, Corna,
etc) rezultate in urma activitatii miniere.Este localitatea unde s-a nascut si a
copilarit sotia lui Bogdan Petriceicu Hasdeu.Acesta a cunoscut-o in casa lui
Simion Balint (protopop, tovaras de lupta a lui Avram Iancu) in 1865.Aici se
gasesc vestitele Galerii Romane.

Galerie romana deschisa vizitatorilor

Orlea, Rosia Montana

Galerie romana cu scari si instalatie moderna de lemn

Orlea, Rosia Montana

Galerie romana cu perdele de stalactite

Orlea, Rosia Montana

Formatiuni de stalagmite in galeriile

romane Orlea, Rosia Montana

Accesul la minereu continand columna

Orlea, Rosia Montana

Mici stalagmite (5 cm) intr-o

Galerie romana, Orlea
Rosia Montana

Horn de epoca romana care asigura

accesul la un nivel superior de
galerie, Orlea Rosia Montan

Avram Iancu, are in componenta 38 sate si cranguri raspandite pe toate

culmile.Langa caminul cultural a fost ridicat in 1968, cu ocazia implinirii a
50 de ani de la unirea Transilvaniei cu Romania, bustul lui Avram Iancu,
realizat de sculptorul Romul Ladea.In muzeul memorial din comuna care-i
poarta numele, sunt stranse laolalta obiecte de port popular si de uz caznic,
arme proclamatii, documente referitoare la revolutia din 1848 si fotografii.
Casa in sine - o constructie tipic mocaneasca - atrage atentia vizitatorului, ea
fiind declarata monument de arhitectura.

Sasciori, este o comuna renumita pentru targurile de oi si centru de olari,

care produceau vase inca din secolul al XVII lea pentru intreaga zona.

Cetatea Sasciori, este situata pe o inaltime in partea de vest a comunei,

de unde domina o zona foarte intinsa, fiind amintita in documente in anul
1309 sub denumirea de castrum Petrii" si functionand ca o cetate taraneasca
pana la mijlocul secolului al XVI lea.

Loman, in sat se poate vizita originala si pretioasa colectie de arta populara

a familiei Stancu.Aceasta grupeaza obiecte de arta veche populara din zona,
formata din pictura pe sticla, din centrele de Valea Sebesului, port popular,
crestaturi in lemn, obiecte de podoaba, toate de valoare artistica si
documentara deosebita.Surorile Stancu promoveaza ele insele cu succes si
pricepere traditia artei populare din zona.

Almasu Mare, satul este situat in Depresiunea Zlatna pe stanga raului

Ardeu.In acest sat, mentionam documentar prima oara in 1407, se afla
colectia Achim Emilian" care cuprinde peste 2500 de piese (steaguri vechi,
icoane pe sticla si lemn, ceramica, unelte agricole, costume populare, lazi de
zestre, obiecte de interior, decoratii, monede, bacnote, carti vechi, etc.) si
biserica cu hramul Buna Vestire"; bisericile cu hramurile Schimbarea la
Fata" si Sf. Nicolae.

Cenade, se afla la 24 km de Blaj, fiind satul natal al scriitorului Ion

Agarbiceanu (1882 1962), renumit pentru activitatea sa de prozator,
publicist si cunoscator profund al obiceiurilor si traditiilor poporului roman
din Transilvania, minunat redate in romanele si nuvelele sale.