Tehnologia cultivarii plantelor

Rapita

1. Sistemul de lucrare a solului pentru culturile de rapit

Artura normal executat la adncimea la care s nu se scoat bulgri, de obicei la 18-20 cm,
dup pajisti si 20- 22 cm dup trifoi.
-

Discuirea imediat dup arat ct nc solul este reavn.

Pregtirea patului germinativ prin lucrri repetate cu grapa cu discuri. Ultima lucrare se
face la adncimea de semnat si perpendicular pe directia de executare a semnatului.
Folosirea tvlugului inelar, nainte sau dup semnat. Lucrarea este facultativ, dar utila
ndeosebi n toamnele secetoase si pe soluri argiloase.

2. Smnta si semnatul
Smnta, ca si soiul utilizat, constituie un factor biologic deosebit de important pentru eficienta
cultivrii rapitei. De fapt, smnta cuprinde n embrionul ei toate nsusirile valoroase ale soiului.
n plus, smnta trebuie s ndeplineasc o serie de alte nsusiri, care odat ndeplinite, au ca
scop o rsrire n cmp uniform si rapid, obtinerea unor plante viguroase, sntoase, cu
nrdcinare profund.
Smnta de rapit pentru semnat trebuie s fie proaspt, din anul nsmntrii, cu puritate de
cel putin 98% si capacitate de germinatie de cel putin 85% si cu MMB ct mai mare. Dup trei
ani smnta de rapit si pierde facultatea de germinatie.
Se seamn cu semntorile de cereale pioase: SUP-21, SUP-29, SUP-48.
Pentru tratarea semintelor nainte de semnat se recomand produsul Rapcol TZ 46 (6 kg la 100
kg seminte) sau cu unul din produsele: Sumilex WP, Rovral 50 WP, Ronilan 50 WP n doza de 1
kg/t, Tiradin 70 PUS + Captan
50 WP (300 g + 300 g / 100 kg seminte).

3. Epoca de semnat rapita in Romania

Din cercetrile efectuate n tara noastr a reiesit c pentru vegetatia din toamn rapita colza are
nevoie de 800-900 grade temperaturi active mai mari de zero grade. Cu aceast cantitate de
cldur si conditii de umiditate corespunztoare planta formeaz o rdcin puternic si o rozet
din 6-8 frunze bine dezvoltate, stare biologic ce i confer plantei rezistent la factorii

nefavorabili din timpul iernii, ndeosebi la temperaturile sczute. Conditiile mentionate se

realizeaz prin semnatul rapitei colza n perioada 5-15 septembrie n zona de sud a trii si 1-10
septembrie n celelalte zone. Ca regul general n zonele din afara Cmpiei Romne si Cmpiei
Banatului semnatul rapitei colza poate ncepe dup 20 august. n Cmpia Romn si Cmpia
Banatului semnatul ncepe dup 1 septembrie.
Cantitatea de seminte la hectar prin care se asigur desimea optim a plantelor este dependent
de soiul utilizat si conditiile culturale. Avnd n vedere c la o mas de 1000 boabe de 5 grame si
o capacitate de germinatie de 85% nseamn c la 6 kg revin la metru ptrat 102 seminte
germinabile, la 8 kg 136, iar la 10 kg 170. innd seama de pierderile de plante care se pot
nregistra pe timpul iernii, este necesar ca la metru ptrat s se asigure n jur de 150 seminte
germinabile, ceea ce nseamn cel putin 12 kg/ha asigurndu-se astfel cel putin 100 plante
recoltabile la metru ptrat.
4. Distanta ntre rnduri.
Se obisnuieste ca la noi n tar rapita s fie semnat la 12,5-25 cm ntre rnduri. n trile din
Europa distantele variaz astfel n Italia distanta de semnat ntre rnduri este de 12,5-35 cm. n
general, tendinta este de a se reduce distant ntre rnduri si de a se mrii desimea culturii, n
toate zonele de cultur din Europa.
Adncimea de semnat variaz dup textura si umiditatea solului. n solurile grele si umede
smnta se ngroap la adncimea de 2-3 cm; cnd solul este uscat smnta se seamn cu 1-2
cm mai adnc.
5. Lucrrile de ntretinere
Lucrrile solului dup semnat au ca scop completarea realizrii calitative a patului germinativ
prin lucrri ale solului (tvlugire, eliminarea excesului de umiditate), combaterea buruienilor a
bolilor si duntorilor.
n tehnologia culturii rapitei lucrrile solului dup semnat au o pondere redus si caracter
facultativ.
Principalele lucrri care se pot aplica, dup caz, sunt tvlugitul si eliminarea excesului de
umiditate.
Tvlugitul dup semnat este util pe terenurile care au rmas bulgroase dup pregtirea patului
germinativ si cu smnta nencorporat. Tvlugitul este util si dup semnatul rapitei, dar
trebuie urmrit ca solul s fie bine zvntat, altfel ader la tvlug si se taseaz excesiv. Se
utilizeaz tvlugul inelar. Avnd n vedere specificul semintelor mici de rapit se foloseste
tvlugul, dac la semnat solul este prea afnat, att nainte ct si dup semnat.

Eliminarea apei de pe semnturile de rapit este necesar, deoarece bltirea apei provoac
moartea plantelor din lips de aer. Pentru prevenire, imediat dup semnat sau la desprimvrare,
se traseaz brazde pentru scurgerea apei de pe terenurile cu exces de umiditate.

6. Combaterea integrat a buruienilor

Se stie c buruienile, numite si inamicul verde al culturilor agricole, produc pagube enorme, att
de ordin cantitativ, mergnd pn la compromiterea culturilor, ct si calitativ, depreciind
calitatea recoltei.
Combaterea buruienilor din cultura rapitei prezint o serie de particularitti generate de perioada
de semnat, distanta dintre rnduri etc. care o avantajeaz n concurenta cu buruienile comparativ
cu majoritatea plantelor de cultur. Cu toate acestea practic nu se pot obtine productii
satisfctoare, profitabile, fr a aplica un minim de msuri de combatere a buruienilor.

7. Recoltarea rapitei
Rapita este una din plantele agricole pentru seminte care solicit o deosebit atentie n ceea ce
priveste stabilirea momentului de recoltare. ntrzierea recoltrii acestei culturi poate duce la
pierderi foarte mari astfel, tecile de rapit dup o anumit perioad plesnesc nregistrndu-se
astfel, prin scuturare pierderi de 30-40 si chiar 50 %. Coculescu (1942) mentioneaz c
recoltarea rapitei se face atunci cnd plantele sunt aplecate, ntreg lanul capt o culoarea
galben ruginie, tecile sunt galbene-liliachii, iar pe majoritatea semintelor se observ un punct
cafeniu.
Recoltarea n dou faze const n tierea plantelor n faza de coacere n prg (culoarea galben a
silicvelor si smnta cu nceput de brunificare) dup care se treier cu combina. Plantele se taie
cu vindroverul si rmn pe miristea nalt de 25-30 cm, pn se maturizeaz semintele (pn
ajung la umiditatea de 12-14 %). Treieratul se face cu combina echipat cu ridictor de brazd.
Se poate lsa o miriste mai nalt (30-40 cm) iar combina taie miristea de sub plantele (brazdele)
recoltate care sunt astfel conduse, la aparatul de treierat. Aceast metod prezint avantajul c
Rapit de toamn-efectul nghetului la sol se obtin seminte cu un continut redus de umiditate si
mai curate de impuritti. Prin aceast metod pierderile de seminte sunt practic foarte reduse,
astfel sporul de recolt care se obtine acoper cheltuielile suplimentare cu recoltarea n dou
etape.
Recoltarea direct cu combina este o metod mai practic. Este eficient numai dac pierderile
sunt minime si dispunem de posibilitti de uscare a semintei. Recoltarea ncepe cnd semintele
sunt brunificate si umiditatea ajunge la 16-18%. Se lucreaz numai dimineata sau seara, iar
timpul n care ntreaga suprafat trebuie recoltat este de 2-3 zile.

Pentru a se diminua ct mai mult pierderile se iau urmtoarele msuri:

nlturarea rabatorului sau reducerea vitezei de rotatie a acestuia la 20 rotatii/minut, precum si
reducerea numrului de palete si cptusirea acestora cu cauciuc;
viteza de naintare a combinei 2-3 km/or;
turatia tobei 500-700 rotatii pe minut;
reglarea corespunztoare a distantei ntre bttor si contrabttor pentru a nu se sparge sau
decoji semintele.
Cu toate msurile de precautie, aceast metod de recoltare determin pierderi nsemnate,
boabele au continut ridicat de ap, iar n masa lor se gsesc resturi de tulpini cu umiditate
ridicat.
Dup recoltare semintele se curt imediat de impuritti (restul de tulpini) si se trec la usctor
pentru reducerea umidittii la 10%. n cazul n care nu este asigurat uscarea artificial semintele
se depoziteaz n magazii, soproane, la nceput ntr-un strat foarte subtire (5-10 cm) si se
lopteaz de mai multe ori pe zi, pn cnd umiditatea scade la 10 %. Pentru uscare, semintele se
pot tine si n straturi subtiri pe prelate la soare.