Restructurarea cognitiva

Restructurarea cognitiva este o abordare terapeutica bazata pe teoria invatarii, si care subliniaza rolul
cognitiilor, respectiv al gandirii. Aceste teorii au destul de multe puncte comune cu abordarile
comportamentale care se centreaza pe rolul stimulilor de mediu si a consecintelor in procesul de
invatare.De exemplu, atat teoria cognitiva cat si cea comportamentala subliniaza rolul invatarii in
aparitia simptomelor si tulburarilor psihologice.De asemenea, ambele subliniaza o abordare empirica,
bazata pe dovezile cerecetarilor privitoare la concluziile legate de aparitia si rezolvarea
problemelor.Dar teoria cognitiva sugereaza ca invatarea este mediata de gandire:Oamenii invata sa se
comporte intr-un anumit mod si sa traiasca anumite sentimente bazate pe ceea ce cred ca se intampla in
mediu sau pe expectantele lor despre consecintele a ceea ce urmeaza sa se intample, si nu pe rezultatele
sau faptele deja existente.De exemplu, daca o persoana crede ca "a calca pe o crapatura din asfalt" va
duce la un rezultat nedorit, atunci va deveni anxioasa in ce priveste mersul pe trotuar, desi nu se poate
stabili o conexiune reala intre acest tip de comportament si o consecinta negativa.
Astfel, teoriile cognitive sugereaza ca determinantii principali ai compoartamentului si sentimentelor
sunt gandurile. In consecinta terapia cognitiva si restructurarea cognitiva subliniaza importanta
modificarii gandurilor pentru a schimba comportamentele si sentimentele nesanatoase. Pe de alta parte
teoria cognitiva recunoaste ca exista si un impact major al comportamentelor si sentimentelor asupra
gandurilor.Ca rezultat, cele mai multe forme de teorii si terapii cognitive incorporeaza schimbarea
comportamentala directa.Pentru diverse probleme psihologice (cum sunt depresia, anxietatea,
tulburarile de comportament alimentar, abuzul de substante, etc) au fost realizate protocoale de
interventie, si in fiecare din aceste subtipuri sunt folosite anumite abordari si sunt vizate anumite
ganduri (de exemplu gandurile legate de forma si dimensiunile corpului in tulburarile de comportament
alimentar, ganduri despre pericolele eminente in anxietate, etc).
Toate interventiile cognitive insa se bazeaza pe identificarea si schimbarea gandurilor maladaptative si
proceselor gandirii. In plus terapia cognitiva este centrata pe scop, respectiv rezolvarea problemelor
actuale ale clientului, mai degraba decat pe intelegerea istorica a cauzelor.Terapeutul cognitivist isi
asuma un rol activ si directiv, in colaborare cu pacientul, pentru a identifica si pune in practica noi
strategii de coping. In mod tipic pacientii primesc "teme de casa", de obicei centrate la inceput pe
cresterea constientizarii si abilitatile de identificare a gandurilor care conduc la dificultatile psihologice.
Terapia cognitiv- comportamentala nu ii invata pe oameni "sa gandeasca pozitiv". Ci mai degraba
pacientii sunt rugati sa identifice gandurile irationale asociate cu sentimentele negative sau
comportamentele nesanatoase si sa le modifice astfel incat sa devina mai realiste.
Aproape toate interventiile cognitive se bazeaza pe tratamentul cognitiv- comportamental al depresiei,
apartinand lui Aaron T. Beck, si pe terapia rational-emotiva a lui Albert Ellis.