Sunteți pe pagina 1din 15

Marketingul turismului rural

In Uniunea Europeana sectorul de turism reprezinta in momentul de fata 5% din PIB,


asigurand 7 milioane de locuri de munca. Este de asteptat ca in anii urmatori acest
procent sa creasca, datorita integrarii unor tari din Europa de Est, care au un potential
foarte mare pentru turism. Turismul este un domeniu care incurajeaza initiativa privata si
de asemenea isi pregateste o forta de munca care sa aiba un grad mare de adaptabilitate la
schimbari. Un alt avantaj important al acestui domeniu este existenta unei birocratii
relativ reduse. In aceste conditii, in anii care urmeaza vor exista importante oportunitati
de finantare la nivel european, in special pentru turismul rural si toate formele sale:
ecoturism, turism cultural, agroturism si turism tematic.
Toate statele membre ale UE au beneficiat in ultimii ani de importante fonduri pentru
turism. In perioada 2000 2006, proiectele europene de turism au fost finantate cu
aproximativ 7 miliarde de euro. Incepand cu anul 2004, in noile state membre s-a inceput
implementarea unui plan complex de dezvoltare a turismului, dar pana in momentul de
fata rezultatele concrete sunt greu de cuantificat datorita procedurilor de evaluare
complicate si a documentatiei complexe. Cu toate acestea, aceste experiente ar trebui
studiate de catre Romania, pentru ca aceasta sa-si poate dezvolta turismul national, in
special in conditiile in care initiava in domeniu in Romania este destul de modesta,
estimandu-se ca pana in prezent este folosit doar 15% din potentialul turistic.
In Romania, strategia nationala pentru turism este in continuare in curs de dezvoltare, dar
se fac pasi mici in fiecare zi pentru a combate unele probleme, asa cum sunt slaba
promovare a oportunitatilor de finantare sau lipsa informatiilor referitoare la potentialii
investitori. Unul dintre principalele obiective al strategiei pentru turism rural este
implicarea atat a autoritatilor publice, cat si a mediului privat. Abordearea trebuie sa fie
una holista, fiecare program pentru turism implicand de asemenea resurse umane si
dezvoltarea infrastructurii.
Aproximativ 50% din populatia Romanei traieste in zonele rurale, dar datorita unui grad
mic de ocupare a fortei de munca, multe persoane tinere migreaza catre zonele urbane.
Initiativele in turismul rural
In perioada 1995 2005, datorita intensificarii activitatilor de marketing al turismului
romanesc, numarul de turisti a crescut in fiecare an, la fel ca si calitatea serviciilor oferite.
Turismul rural nu face exceptie de la aceasta regula, in conditiile in care numarul de
pensiuni private a crescut semnficativ. Marea problema a turismului rural a reprezentat-o
insa marketingul ineficient respectiv dificultatea de a-si promova serviciile si a gasi
clienti pe cont propriu.

Un numar de intreprinzatori privati au identificat nevoia acuta de promovare potentialului


turistic romanesc, precum si a faptului ca, datorita reducerii dimensiunii afacerilor in
acest domeniu, eforturile singulare de promovare de catre fiecare pensiune in parte aunt
insuficiente si nu pot avea un impact semnificativ.
In aceste conditii a luat nastere A.N.T.R.E.C. (Agentia Nationala pentru Turismul Rural,
Ecologic si Cultural). Principalul scop al acestei organizatii il reprezinta identificarea,
dezvoltarea si promovarea ospitalitatii romanesti si a turismului rural. Functiile sale
principale sunt:
- Reprezentare / Lobby
- Marketing / Promovare
- Controlul calitatii / Standarde
- Formare profesionala
- Rezervari / Informatii
In momentul de fata asociatia are 32 de birouri judetene si peste 3500 de membrii
(proprietari de pensiuni) din 800 de locatii. A.N.T.R.E.C. este memru al Federatiei
Europene pentru Turism Rural EUROGITES si este recunoscuta ca lider in domeniul
dezvoltarii turismului romenesc, incurajarii conservarii si protectiei mediului si in
promovarea valorilor culturale tradtionale. Activitatea sa este reprezentata de organizarea
de programe de formare pentru gazde si agentii de turism, de schimburi nationale si
internationale, campanii de informare asupra turismului rural si campanii de marketing
pentru membrii.
A.N.T.R.E.C. joaca un rol important in cooperarea cu ministerul de resort, prin
propunerea unor initiative legislatice si prin dezvoltarea de programe in conformitate cu
noile tendinte din turismul rural.
Formele de turism rural
Specialistii in turism rural il clasifica pe acesta in numeroase categirii, in functie de
specificul zonei in care se desfasoara activitatea de turism. Acesta este motivul pentru
care au aparut termenii de tursim ecologic, agroturism, turism tematic, etc.
Termenul de turism ecologic ar trebui sa indice faptul ca toate produsele utilizate de catre
pensiuni sunt obtinute in mod natural, ecologic, fara utilizarea substantelor chimice.
Exista pensiuni unde turistii solicita sa participe la activitati traditionale, cum ar fi
ingrijirea animalelor sau muncile campului.
Termenul de turism ecologic poate de asemenae sa indice faptul ca in zona unde acesta
este practicat exista rezervatii naturale protejate.
O caracteristica importanta a turismului ecologic o reprezinta educarea turistilor in ceea
ce priveste importanta protejarii naturii, a modului in care se poate trai in armonie cu
natura si a elementelor care pot influenta echilibrul natural fragil. Un exemplu de astfel
de pensiuni il reprezinta pensiunile din zona Rusca Montana, unde in fiecare an scolarii
vin sa invete despre poluare si despre cum pot contribui la regenerarea solului si apelor in
urma poluarii
2

Turismul cultural se bazeaza pe descoperirea traditiilor si valorilor unor anumtie


comunitati fie ca este vorba despre folclor, manastiri sau mestesuguri vechi. 80% din
pensiunile rurale romanesti se bazeaza pe o astfel de abordare. Regiunile cu traditie in
anumite mestesuguri ii atrag pe turisti sa cumpere obiecte artizanale sau chiar sa invete sa
le fabrice. Un astfel de exemplu este satul Horezu unde aproape fiecare casa are un
mestesugar specializat in fabricarea de oale de lut. De asemenea, un alt exemplu de
turism cultural si religios il reprezinta pensiunile situate in apropierea manastirilor din
Moldova, care atrag turistii prin vechimea si frumusetea lor.
Turismul tematic se bazeaza pe evenimente traditionale ale satului romanesc, organizate
in continuare conform traditiilor de sute de ani. Un astfel de exemplu il reprezinta
culegerea viei si producerea mustului sau producerea tuicii. In ultima perioada, in satele
in care exista mai multe pensiuni, proprietarii acestora s-au grupat pentru a organiza un
eveniment important impreuna, cum ar fi o nunta traditionala
Principala idee a tuturor acestor forme de turism esta ca fiecare pensiune in parte are
caracteristicile sale care o fac unica si de neuitat, denumite brand local. Gazdele de la
pensiunile rurale stiu ca un client este multumit daca este tratat ca si cand ar fi un
membru al familiei. Fiecare dintre viitorii antreprenori din domeniu trebuie sa isi
gaseasca o anumita caractaristica, propriul lor brand, care sa le faca pensiunea una
speciala si sa ofere astfel clientului un plus de valoare.
Brandingul local
Un brand reprezinta o marca, un cuvant care subliniaza identitatea unei persoane,
companii, produs, comunitate sau natiune. Procesul de branding, care consta in
identificarea acelei caracteristici specifice a produsului, serviciului sau regiunii
geografice, este insa unul dificil, datorita competitiei acerbe in ceea ce priveste asteptarile
clientului.
Pentru a crea si dezvolta un brand, o persoana trebuie sa:
- Delimiteze interesul pentru o regiune geografica anume
- Analizeze caracteristicile si functiile serviciului sau produsului care este etichetat
- Compare potentialul brand creat cu alte branduri similare existente deja,
raspunzand la intrebarea care este diferenta intre acest brand si altele?
- Inteleaga care este principala atractie pentru potentialul client, care sunt
asteptarile acestuia
Odata gasit un raspuns la aceste intrebari, se poate incepe procesul de branding.
Brandul local al unei comunitati este reprezentat de caracteristicile sale distinctive,
impartasite de o majoritate a comunitatii. In acest fel, brandul poate fi promovat si
dezvoltat in mod natural. Principala functie a unui brand local este de a naste curiozitatea
si de a determina turistul sa viziteze un anumit loc. Cu cat regiunea este mai mica, cu atat
brandul local este mai concret. Cu cat este mai mare regiunea, cu atat este mai dificil ca
brandul sa-si indeplineasca functia de baza, respectiv sa atraga. Un exemplu foarte bun

este McDonalds, care, conform statisticilor, este cel mia cunoscut brand de pe glob.
Multa lume ii cunoaste produsele dar nimeni nu mai este interesat de unde provine si cum
a inceput si nimeni nu viziteaza acest loc de origine pentru a obtine produsele.
Primul pas in conturarea brandului local il reprezinta constituirea unui grup format din
membrii ai comunitatii preferabil persoane in varsta care sa identifice principalele
traditii si evenimente istorice petrecute in regiune. Este important de definit care dintre
aceste traditii mai sunt inca de actualitate si care au devenit deja legenda. In ambele
cazuri vor deveni parte a brandului, pentru ca multe dintre initiativele din turismul local
au avut la baza vechi traditii si credinte asa cum este cazul Branului, care s-a identificat
ca fiind casa Vampirului Dracula, atragand anual un numar impresionant de turisti straini.
Avantajele brandingului local sunt autenticitatea, originalitatea, existenta unui simbol
puternic care patrunde in mintile potentialilor clienti si care ii face pe acestia sa se
consume respectivul serviciu. Dezavantajul este ca un brand bun atrage multi turisti si
in aceste conditii regiunea trebuie sa asigure o infrastructura buna si un mediu sigur,
pentru a satisface nevoile unui numar mare de solicitanti. Toate acestea pot fi
contracarate printr-o planificare corecta si o campanie de marketing bine structurata.
Cateva sfaturi pentru a verifica cat de adecvat este un anumit brand local:
- Un brand este mai puternic daca teritoriul este mai mic si mai bine definit va
atrage clienti in mod punctual
- Un brand este mai puternic daca se va concentra pe elementele sale distinctice si
nu se va pierce in multe caracteristici ale aceluiasi loc
- Un brand poate fi sustinut prin publicitate, dar are de asemenea nevoie de o
campanie media articole in ziare, participarea la evenimente unde se poate vorbi
despre brand, alte evenimente de relatii publice
- Cele mai bune branduri sunt acelea care se concentreaza intr-un cuvant puternic
care sa transmita esenta brandului (de exemplu Dracula)
- Pentru ca un brad sa poate fi recunoscut pe piata, acesta trebuie sa-si demonstreze
autenticitatea
- Calitatea nu este o necesitate a brandingului local, dar poate sa fie inclusa in
acesta. Uneori principalele caracteristici ale unei zone sunt legate mai degraba de
salbaticia acesteia decat de gradul de confort
- Un brand este cu atat mai puternic cu cat este mai greu de reprodus si astfel
ramane singur pe piata, reprezentand un principal punct de atractie. Uneori, atunci
cand apare un brand similar il poate distruge pe cel original, in special daca acesta
nu este protejat. Pentru mentinerea si dezvoltarea unui brand local este nevoie si
de o sustinere legala a acestuia
Statisticile arata in mod clar ca initiativele care au la baza ideea construirii si promovarii
unui brand local sunt mult mai puternice, au mai multi clienti si sunt mai sustenibile
Deschiderea unei pensiuni rurale
In ultima perioada, puterea economica a Romaniei a crescut semnificativ. Aceasta
relaitate, corelata si cu raspandirea mai usoara a informatiei in turismul rural a determinat

cresterea numarului de mici intreprinzatori care si-au inceput o activitate in acest


domeniu. Legislatia din momentul de fata presupunea indeplinirea unui set de proceduri
pentru a putea incepe o pensiunea rurala, dupa cum urmeaza.
In ceea ce priveste caracteristicile pensiunilor rurale, acestea ofera servicii la preturi
variate, de la camere simple la case cu piscina si gradini. Serviciile variaza de la mic
dejun inclus la tururi montane. Cu cat sunt serviciile mai complexe, cu atat pensiunea este
mai bine plasata.
Clasificarea pensiunilor
In functie de numarul si de calitatea serviciilor oferite, pensiunile rurale pot fi notate din
punct de vedere relag cu 1,2,3,sau 4 margarete.
Scopul principal al acestui mod de clasificare il reprezinta protejarea turistilor prin
asigurarea unui set de standarde de confort si calitate a serviciilor
Clasificarea structurilor turistice este decisa de catre Oficiul pentru Autorizare si Control
in Turism, pornind de la Hotararea de Guvern 972/1998 referitoare la organizarea si
functionarea Autoritatii Nationale pentru Turism. Aceasta este singura institutie care are
dreptul sa autorizeze firmele pentru a-si dezvolta activitati turistice.
Documentatia necesara pentru obtinerea clasificarii autorizate
Legislatia romaneasca stipuleaza faptul ca firmele care administreaza structuri de turism
trebuie sa pregateasca urmatoarele documente pentru a obtine clasificarea autorizata:
O cerere adresata Primariei locale sub jurisdictia careia se afla terenul.
Cererea trebuie sa contina principalul domeniu de activitate al firmei, solicitarea
de inregistrare si aprobarea functionarii ca pensiune rurala.
Un formular standard de inregistrare conform normelor metodologice
Documentele legale ale cladirii actul de proprietate, contractul de vanzarecumparare, etc.
Descrierea cladirilor: numar de camere, suprafata, curte, anexe, garaje, gradini,
etc.
Planul topologic al casei si amplasarea acesteia in cadrul satului, in format A4
O dovada a achitarii taxelor pentru certificare
O adeverinta medicala din partea doctorului de familie al proprietarului de
pensiune prin care acesta sa ateste ca proprietatul este clinic sanatos

Criterii de clasificare pentru pensiunile agroturistice


Legislatia romaneasca stipuleaza o seri de criterii de selectir pentru pensiunile rurale si
urbane, incluzand:

- Numarul de camere
- Facilitatile pentru prepararea si servirea mesei
- Disponibilitatea unor anumite produse
- Elemente sanitare
- Servicii complementare
Pensiunile turistice sunt structuri turistice cu o capacitate de:
- Maximum 10 camere si maximum 30 de locuri in zonele rurale
- Maximum 20 de camere in zonele urbane
Pensiunile pot functiona in casa proprietarului sau in cladiri independente care asigura
spatii de cazare adecvate si spatii pentru alimentatie pentru turisti.
Pensiunile agroturistice trebuie sa aiba capacitatea de a-si produce 30% din ingredientele
pentru mese.
Amplasarea pensiunilor, atat rurale cat si urbane, trebuie realizata in zone ferite de
poluare sau alte elemente care ar putea afecta viata sau sanatatea turistilor.
Spatiile destinate turistilor vor fi in totalitate la dispozitia acestora. Depozitarea oricaror
obiecte personale ale proprietarilor in camere sau in grupurile sanitare (imbracaminte,
incaltaminte, alte obiecte personale care ar putea crea disconfort pentru clienti) este
interzisa.
Autoritatea nationala pentru turism clasifica pensiunile luand in considerare si spatiile
utilizate pentru pregatirea si servirea meselor. Este important daca acete spatii sunt doar
pentru clienti sau si pentru persoane din afara pensiunii. Aceasta situatie ar putea avea
insa loc numai daca numarul de locuri in restaurant depaseste cu minim 10 locuri
numarul de locuri de cazare.
Pensiunile agroturistice care detin terenuri destinate campingului trebuie sa demonstreze
ca intrunesc conditiile de igiena necesare, precum si ca respecta reglementarile referitoare
la spatiile intre corturi sau rulote.

Criteriu/Stele, margarete

Pensiuni turistice
Categorii
(urban stele)
(rural margarete)
4
3
2
1
3

Pensiuni
agroturistice
Categorii
Margarete
2
1

1. Criterii generale
- Cladirile si anexele sunt:
- in foarte bune conditii
- in bune conditii

x
-

x
-

x
-

- caile de acces sunt in bune conditii

- curte proprie, spatii verzi, aranjamente

peisagistice
- spatiu de joaca pentru copii
- garaje sau parcare proprie
Numarul de spatii de parcare trebuie sa fie cel
putin 30% din numarul de spatii de cazare
2. Designul interior al spatiilor
- accesul la camere si grupuri sanitare trebuie sa
fie direct, fara a trece prin alte camere
- holul principat trebuie sa fie mobilat si decorat
adecvat si sa aiba cel putin 12 m2
- spatiile pentru prepararea si servirea mancarii
trebuie sa fie adecvate si igienice si trebuie sa
existe o bucatarie cu dotari moderne
- camera de zi trebuie sa aiba mobila de calitate
si dotari de calitate
- spatiile pentru servirea mesei trebuie sa fie
delimitate de mobila adecvata (mese, scanune)
- camerele trebuie sa aiba bai proprii
- grupuri sanitare comune (la pensiunile
agroturistice de 1 margareta se accepta toalete
ecologice si dusuri externe cu surse de apa
naturale
3. Instalatii
- incalzire centrala sau incalzire pe gaz in sobe de
teracota
- incalzire in sobe de teracota sau alte echipamente
aprobate prin normele PSI
-sursa proprie de incalzire pentru bai
(incalzire centrala sau alte alte echipamente
aprobate prin norme PSI)
- incalzire si racire in bucatarie
- instalatii de apa curenta (rece) la bucatarie
- aer conditionat
-conectarea la sistemul public de canalizare
sau alte mijloace de deversare
- conectarea la sistemul public de electricitate
4. Suprafata minima a camerelor (m2)
- camera single
- camera dubla

x
-

x
x

x
-

x
x

x
-

x
x
x

x
x
-

x
-

x
-

x
x
-

x
x
x
-

x
x

x
x

x
x

x
x

x
x

x
x

x
-

15
18

10
13

9
12

8
11

10
13

9
12

8
11

- camera pentru 3 persoane


- camera pentru 4 persoane
- apartmente
- apartmente cu camera de zi
5. Maximum de paturi intr-o camera
6. Echipamente sanitare
- camera cu propriul grup sanitar ( cada sau
cabina de dus, chiuveta, wc)
- grup sanitar compus din:
- 1 WC pentru fiecare 10 locuri
- 1 chiuveta cu apa curenta ( calda/rece) la
fiecare 10 locuri
- 1 dus cu apa curenta (calda/rece) la fiecare 15
locuri
7. Designul camerelor
- podea cu mochete de calitate

18
18
2

14
14
2

16
12
12
3

14
16
11
11
4

14
14
2

16
12
12
3

14
16
11
11
4

x
x

x
x

x
x

x
x

Acestea sunt principalele criterii de clasificare pentru pensiunile rurale si urbane. Este
interesant insa de observat faptul ca succesul unor astfel de afaceri nu depinde neaparat
de confortul oferit musafirilor, ci de modul in care sunt satisfacute asteptarile acestora.
Un astfel de exemplu sunt pensiunile rurale de la Garana si Brebu unde anual sute de
motociclisti de pe tot teritoriul Europei vin in special pentru conditiile aspre pentru a-si
testa rezistenta si pentru a concura la una dintre cele mai periculoase curse de
motociclete.
Marketingul activitatilor de turism rural
Odata ce ia nastere o afacere in domeniul turismului rural, pensiunea este autorizata,
brandul locat identificat si cererile pietei sunt luate in considerare, incepe munca de
promovare a serviciilor de asa natura incat sa atraga un numar mare de consumatori.
Pentru aceasta, orice proprietar de pensiunu va avea nevoie de un plan de marketing.
Conceptul de marketing este o inovatie a secolului 20 care guverneaza teoria economica
si practicile economice de zi cu zi.
Originile etimologice ale cuvantului marketing se gasesc in limba engleza, unde verbul
to market inseamna a dezvolta anumite operatiuni pe o piata de natura tranzactiilor
(vazare si cumparare).
In ziua de azi marketingul este vazul ca un element esential al oricarei organizatii, o
solutie miraculoasa care rezolva orice problema.

Notiunea de marketing este folosita in practica in mai multe contexte diferite:


1. Procesul de marketing, care opereaza la nivelul canalelor de marketing facand
legatura intre productia unei companii si piata acesteia.
2. Conceptul de marketing, care este limitat la considerarea marketingului ca un
proces de schimbare sociala, care implica producatori si consumatori.
3. Marketingul ca un alsamblu de actiuni menite sa asigure relatia companiei cu
clientii sai, relatie ce include cele 4 componente ale mixului de marketing
(produs, pret, distributie si promovare).
4. Orientarea catre marketing, care ii ia in considerare atat pe consumatori cat si
pe producatori, facilitand in acelasi timp procesul si conceptul de marketing.
5. Marketingul ca o modalitate de maximizare a profitului
Marketingul turismului rural impune o dubla referinta, atat la nivel macroeconomic cat si
la nivel microeconomic.
La nivel macroeconomic, marketingul turismului rural trebuie privit ca procesul de
schimb al produselor si serviciilor la nivel national, regional si local. In mod similar, la
nivel micoreconomic marketingul reprezinta procesul de realizare a profitului ca rezultat
al dezvoltarii unor activitati de schimb cu turistii de produse si servicii ale unei companii,
pensiuni, etc.
Similar marketingului general, si marketingul turismului are o serie de instrumente care
actioneaza ca un tot si sunt interdependente conform teoriei sistemelor: astfel,
compomentele mixului de marketing produs, pret, distributie si promovare sunt intr-o
relatie de complementaritate, fiind conditionare reciproc si pastrand un echilibru impus
de o anumita strategie de markting.
Principalele elemente care diferentiaza marketingul in turismul rural de alte forme de
turism pot fi sintetizate dupa cum urmeaza (dupa Rosca E. R., 2001)
Decizia de cumparare a clientului este bazata in mod special pe factorul
emotional, si nu pe cel rational. Acesta este motivul pentru care turismul rural se
practica de cele mai multe ori in familie si succesul depinde foarte mult de
imagine si de experienta pe care toti membrii familiei au avut-o.
Complexitatea serviciilor in turismul rural are un caracter relativ, intelegand prin
aceasta ca diversitatea activitatilor complementare (odihna, tratament, activitati
culturale, etc.) este mai mica in comparatie cu alte forme de turism.
Promovarea produsului in turismul rural se bazeaza de cele mai multe ori pe
intermediari (agentii de turism, companii specializare, companii de gazduire pe
Internet, etc.) sau se realizeaza direct prin intermediul cataloagelor de servicii. In
aceste conditii, decizia de cumparare a clientului depinde exclusiv de imaginea pe
care intermediarii (canalele de distributie) o ofera asupra serviciului, din punct de
vedere al calitatitii serviciilor turistice rurale.

Caracterul sezonieri al produselor si serviciilor turistice cauzate de factori


naturali, sociali sau culturali care influenteaza direct mixul de marketing. Acesta
este motivul pentru care activitatile de promovare au loc de cele mai multe ori in
perioadele din extra-sezon, pretul si distributia ating valorile optime in timpul
sezonului, iar dupa aceasta perioada apar activitatile de reparatii si iau nastere noi
proiecte pentru viitorii turisti.
Produsul in turismul rural
Produsul in agroturism este elementul esential al mixului de marketing, toate celelalte
elemente ale mixului de marketing fiind determinate strict de acesta deoarece
produsul este distribuit, promovat si tot pentru el se stabileste si pretul.
Produsul turistic trebuie sa satisfaca diversitatea nevoilor consumatorilor si din
aceasca cauza, pentru a putea obtine un profit, producatorul trebuie sa determine
natura multidimensionala a cererii de consum si ofertei numai pentru acele produse
care sunt cerute de catre turisti.
Produsul turistic oferit de catre turismul rural include un ansamblu de produse si
servicii (cazare, masa, divertisment, etc.) utilizate intr-un context anume, influentate
fiind de factorii naturali ai regiunii sau localitatii.
Calitatea produsului turistic este direct legata de exploatarea patrimoniului zonei,
intelegand prin acesta si resursele naturale, infrastructura si in special calitatea
resurselor umane din zona implicate in activitatea de turism.
Produsul in turismul rural poate fi conceput astfel incat sa faca legatura cu informatii
obtinute anterior referitoare la:
Turisti (consumatori) in acest caz se cauta o segmentare a pietei utilizand
criterii de varsta, profesie/ocupatie, loc de rezidenta, venituri, obiceiuri, etc.
Concurenta legatura existenta cu alte activitati turistice similare, care pot ajuta
la identificarea si adaptarea ofertei de servicii si produse, personalizand-o si
diferentiind-o pe aceasta de cea a concurentei
Potentialul turistic al zonei presupune o buna cunoastere si utilizare a
resurselor turistice din zona vizata: resursele naturale, valorile culturale,
infrastructura, divertismentul, obiectivele istorice si religioase.
Elementele fundamentale ale produsului turistic care trebuie distribuit de catre retele
specializate (agentii de turism, tour operatori, etc.) pot fi sitnetizate dupa cum urmeaza:
Atractivitatea resurselor: climatice, peisagistice, istorice, culturale, servicii
turistice ca o motivatie de a vizita din nou zona
Infrastructura: drumurile de acces, mijloacele de transport, telecomunicatii,
servicii de transport pot fi incluse in pachetul de servicii sau pot fi lasate la
latitudinea clientului.

10

Spatiile de primire si restaurantele: receptia, cazarea si ofertele culinare sunt


elemente principale ale produsului turistic si reprezinta premisa revenirii turistului
Dotarile suplimentare:
Permanente: divertisment, constructii sportive si culturale, variate
modalitati de petrecere a timpului liber
Ocazionale: culturale, artistice, evenimente comerciale (targuri, expozitii,
festivaluri)
Resurse umane: educatie civica, cunostinte tehnice, profesionale si
culturale, simt al frumosului, ospitalitate (turismul este o industri a
ospitalitatii)
Sintetizand caracteristicile produsului in turismul rural, trebuie mentionat ca acesta
trebuie sa indeplineasca exigentele oricarui alt produs oferit pe piata, precum si
urmatoarele:
Trebuie sa aiba o marca
Raportul calitate/pret trebuie sa fie optim
Particularitatea si originalitatea pietei turistice locale, regionale si nationala
Diversitatea serviciilor turistice
Piata turismului rural
Piata turismului rural se refera la domeniul economic al ofertei turistice concretizate in
oferta turistica (productia turistica) si cererea pentru serviciile turistice rurale.
Spre deosebire de piata de bunuri de consum, piata pentru turisnul rural prezinta
urmatoarele elemente specifice:
Locul ofertei este acelasi in care aceasta este consumata, dar poate sa difere de
locul unde ia nastere cererea
Oferta de turism rural este rezultatul unui imagini mentale pe care potentialul
consumator (turist) si-o formeaza asupra informatiei primita direct si indirect
Oferta de turism rural are un caracter neflexibil, intelegand prin aceasca ca nu este
elastica in timp si spatiu, si nu poate fi stocata sau transformata
Cererea de turism rural este foarte elastica si supusa unei dinamici permanente
generate de mai multi facotir economici, sociali si de natura circumstantiala
Se adreseaza, momentan, unui segment de piata restrans (nisa de piata) care
contine consumatori de produse turistice si produse speciale si care sunt dispusi sa
plateasca preturi mai mare pentru acele produse care corespund cerintelor lor.
Spre deosebire de piata de bunuri, piata turistica, in special cea a turismului rural se
refera la vanzarea de servicii si produse cu un grad mai mare de abstractizare, produse si
servicii relativ invizibile care pot fi estimate cantitativ si calitativ doar partial sau indirect.

11

In realitate piata turistica rurala trebuie vazuta ca un raport dinamic intre cererea turistica
si oferta turistica, succesul echilibrului dintre cele doua parti fiind consecinta indirecta a
segmentarii permenente a pietei.
Elementele care constituie piata turismului rural sunt sintetizate dupa cum urmeaza:
Oferta de produse turistice rurale poate fi prezentata de un numar mare de
agenti economici (SRL, agentii de turism, persoane autorizate, etc.) care isi
dezvolta activitati de transport, acomodare, alimentatie, divertisment, excursii,
etc., toate acestea fiind elemente ale produsului turistic.
Cererea pentru produse turistice rurale este compusa dintr-o masa mare de
consumatori, atat interni (locali) cat si externi (din afara localitatii, incluzand
turistii straini)
Cadrul legal in vigoare, care reglementeaza regimul circulatiei turistice, durata
vacantelor, conditiile de mobilitate pe un teritoriu, transportul public, acreditarea
serviciilor, categoria calitatica a serviciilor si produselor turistice
Canalele de distributie a produselor turistice rurale, care au variate forme, de
la distributia directa a produselor pana la distributia prin intermediul unor retele
specializate, reprezentate in aceasta situatie de agentiile de turism.
Mijloacele de informare si promovare necesare pentru a disemina si transmite
consumatorului toate produsele turistice orferite, prin intermediul companiilor
specializate.
Concurenta produselor turistice rurale, reprezentate de un ansamblu de alte
produse rurale existente pe piata, oferite de alte companii turistice, agenti
economici, etc. (din tara sau din afara tarii) care exista pe piata in acelasi timp cu
oferta personala
Contextul turistic care in spatiul rural se refera la mediul fizic in care exista
resursele naturale in prezent si, in acelasi timp, la influenta factorilor sociali,
economici, culturali sau chiar politici in care agentii economici ai organizatiilor
turistice isi dezvolta activitatea
Pretul
Ca ul element al mixului de marketing, pretul reprezinta cantitatea de bani pe care
cumparatorul (turistul) este dispus si capabil sa o plateasca producatorului in schimbul
serviciilor si produselor turistice pe care acesta din urma este capabil sa le ofere.
Pretul este elementul cel mai putin controlabil pentru furnizorul de produse si servicii
turistice rurale, pentru ca nivelul sau real este stabilit pe piata sub influenta unor obiective

12

variate sau a unor factori subiectivi pe care acesta nu ii poate determina, ci doar influenta
prin cantitatea de produse turistice oferite si nivelul costurilor de productie obtinut. Cu
toate acestea, chiar daca este cel mai putin flexibil element din punct de vedre al
capacitatii de interventie din partea furnizorului de servicii turistice, pretul poate fi
influenta mai usor pe o perioada scurta de timp.
Chiar daca este elementul cel mai putin controlabl la nivel intern, pretul genereaza
efectele cele mai rapide, de fapt instantanee in comparatie cu alte elemetne ale mixului de
marketing. Deci, atat cererea de servicii si produse turistice rurale si in special concurenta
de pe piata turistica reactioneaza mult mai usor la variatia preturilor decat la schimbarile
de imagine sau distributia produselor turistice.
Atunci cand elaboreaza politica de pret pentru produsele si serviciile turistice oferite,
furnizorul (pensiunea agroturistica sau operatorul de turism) trebuie sa se bazeze atat pe
factorii interni cat si pe factorii externi.
Factorii interni care intervin in proces sunt:
Costurile de productie reprezinta ansamblul cheltuielilor pe care un furnizor
de servicii turistice rurale le efectueaza pentru a realiza un anumit produs sau
serviciu.
Faza ciclului de viata al produsului/serviciului este un factor care trebuie luat in
consideratie deoarece de obicei in faza initiala se folosesc mai degraba preturi
mari, in faza de mijloc se utilizeaza preturi moderate, in faza de maturitate pretul
incepe sa scada si intra in declin, influentat si de alti factori.
Strategia de distributie - influenteaza pretul prin facilitarea accesului la canalele
de ditributie.
Strategia de promovare este corelata cu pretul, care devine un instrument de
promovare
Organizarea interna defineste responsabilitatile in domeniul controlului
preturilor in functie de structura organizatorica a companiei.
Factorii externi care au cea mai puterninca influenta asupra pretului unor produse sau
servicii turistice sunt:
Cererea de produse si servicii turistice, cuantificata in numarul de turisti care
achizitioneaza produse si servicii turistice rurale pe o perioada determinata de
timp. De obicei intre pretul produselor si serviciilor turistice rurale si cererea
pietei exista o relatie de proportionalitate inversa.
Concurenta scoate in evidenta structura pietei turistice locale, regionale si
nationale, din zona unde pensiunea isi ofera serviciile. In ceea ce priveste
concurenta pe piata este importanta diferentierea intre natura concurentei si
adaptarea strategiei de pret pentru produsele si serviciile oferite.
Oferta de produse si servicii rurale se refera la capacitatea de productie a
companiei, care va fi relevata prin intermediul pretului. In aceasta mod,

13

furnizorul de servicii turistice trebuie sa aleaza intre un pret mai mare cu o oferta
mai mica sau o oferta mai mare cu un pret mai mic. Investigarea cererii ii va oferi
posibilitatea de a selecta solutia optima.
Alti factori socio-economici cum ar fi: conjunctura economica, faza ciclului
economic, protectia sociala a consumatorilor, etc.
Promovarea
Promovarea este al patrulea element al mixului de marketing, multi teoreticieni
considerand ca este si cel mai important pentru succesul unei afaceri in turismul
rural. Promovarea se refera la ansamblul activitatilor, mijloacelor informationale si a
modalitatilor de captare a atentiei potentialilor clienti, cu scopul de a satisface
nevoile si dorintele acestora si implicit de a creste eficienta economica a serviciilor si
produselor turistice furnizate.
Utilizarea complementara a instrumentelor si tehnicilor de promovare pentru a atinge
scopurile propuse este definitoriei pentru mixul promotional. Componentele mixului
promotional sunt: publicitatea, vazarea directa, promovarea vanzarilor si relatiile
publice, fiecare dintre acestea avand particularitatile si modalitatile sale proprii de
abordare.
Analizand din punctul de vedere al particularitatilor activitatii turistice rurale, se
poate spune ca dintre elementele mixului promotional cel mai eficient este
publiciatea.
In promovarea produselor si serviciilor turistice rurale este recomandata utilizarea
unor servicii intermediare, in cazul de fata tour-operatori, care, de cele mai multe ori,
sunt integrati in retele specifice. Pentru a beneficia de avantajele pe care le ofera
tour-operatorii, trebuie avute in vedere urmatoarele: calitatea produselor si serviciilor
oferite, volumul ofertei, originalitatea/singularitatea operatorului agroturistic, adaosul
comercial, necesar acoperii costurilor si, in final, avantajul financear care poate fi
obtinut de catre toti partenerii implicati in circuit.
Eficienta activitatilor de promovare a serviciilor turistice rurale poate fi crescuta daca
intregul proces de promovare este observat la urmatoarele niveluri:
La nivelul pensiunilor: in acest caz se recomanda realizarea unor pliante sau
brosuri care sa prezinte facilitatile de cazare, conditiile de transport,
informatii despre meniul culinar, informatii despre mestesugurile practicate,
etc.
La nivelul satului, zonei turistice promotia se poate realiza utilizand
materiale promotionale scrise (ghiduri turistice), casete video, etc. Aceste
materiale trebuie sa clasifice toate pensiunile existente in regiune care sunt
pregatite pentru agroturism, incluzand de asemenea si informatii despre
intregul teritorium punctele de interes, etc.

14

La nivel regional, trebuie realizat un material mai amplu care sa prezinte


caracteristicile intregii zone (de exemplu, Tara Oasului).
La nivel national, trebuie publicat un ghid agroturistic care sa prezinte
potentialul turistic al tarii.
In orice material care se promoveaza produsele si serviciile de turism rural trebuie incluse
urmatoarele categorii de informatii:
The most interesting elements of the agro-tourist offer.
Numele localitatii, numele familei, fotografia casei/pensiunii, simbolurile
animalelor care sunt crescute in ferma
Informatii detaliate despre locatia agroturistica (numar de camere, numar de
paturi, facilitati, utilitati, etc.)
Numarul de mese, produsele care pot fi consumate in ferma
Alte elemente specifice: mestesuguri, magazine, etc.
Modul in care se poate ajunge in regiune, in sat (drumuri, distanta pana la cel mai
apropiat oras, mijloace de transport, restrictii pe drumuri, etc.), chiar si o schema a
fermei si a modului in care aceasta este plasata in functie de principalele drumuri
de acces si mijloace de transport pe care le pot folosi turistii
Campaniile promotionale pentru serviciile agroturistice pot fi realizate de asemenea si
prin intermesiul targurilor si expozitiilor care sa prezinte imagini ale zonelor respectice,
precum si prin organizarea de degustari de produse traditionale zonei pe diverse rute
turistice. In oricare dintre aceste sitautii vor fi distribuite materiale publicitare care sa
prezinte zona si pontentialul acesteia pentru agroturism.
O modalitate moderna de prezentare, accesibila turistilor, este aceea a Internetului,
utilizand un site de prezentare care sa contina:
O scurta descriere a zonei, reliefului acesteia, climatului, vegetatia, fauna, etc.
O pagina care sa prezinte folclorul local, miturile, obiceiurile, traditiile, etc.
Oferta de servicii: un catalog al spatiilor de cazare disponibile, perioadele in care
acestea pot fi folosite, personalul, preturile, posibilitatile de acces, variantele de
pretrecere a timpului liber, serviciile suplimentare, etc.
Prezentul material a fost conceput pentru a veni in ajutorul incepatorilor in turismul rural.
Este o viziune sintetica asupra pasilor pe care un antreprenor trebuie sa ii faca pentru a-si
putea dezvolta o firma in acest domeiu. Accentul in acest material cade pe marketingul
turismului rural pentru ca s-a demonstrat ca mai mult de 70% dintre afacerile ratate au
avut la baza insuccesului o insuficienta si ineficienta promovare a serviciilor si
produselor.

15