Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DREPT
CATEDRA TEORIE ECONOMIC I METODOLOGIA CERCETRII
Autor: studenta grupei 106, Berbinschi Renata

TEMA: INFLAIA I CAUZELE EI


Lucru individual

Conductor tiinific: Profesor universitar Teleuca L.

CHIINU-2014
1

SURSE:

Conferinta practico-stiintifica internationala a studentilor,doctoranzilor si tinerilor


savanti(Institutul Nistrean de Economie si Drept, mun. Balti)

Criza economic mondial i impactul ei asupra economiei Republicii Moldova(Enicov Igor)

Inflatia este procesul de crestere semnficativa si persistenta a nivelului preturilor. Inflatia are loc atunci
cind in circulatie apare o masa monetara care depaseste nevoile reale ale economiei, si cind, in
consecinta cresterea preturilor afecteaza intreaga economie, toate ramurile ei, toate produsele ei.
In procesul evaluarii nivelului inflatiei este necesara sa se tina cont de trei schimbari principale,
caracteristice acestui proces, care sunt:
1)cresterea preturilor;
2)scaderea puterii de cumparare a monedei;
3)existenta in circulatie a unei cantitati de bani ce depaseste nevoile reale.
Masurarea inflatiei se efectueaza cu ajutorul urmatorilor indicatori:
-indicele sintetic al preturilor;
-puterea de cumparare a monedei;
-diferenta dintre cererea solvabila si oferta reala de marfuri, bunuri si servicii;
-masura depasirii, de catre masa monetara in circulatie, a marimii PIB-ului;
-indicele costului vietii.
La baza declansarii si persistentei inflatiei se afla un complex de factori: economici, monetari, valutari,
sociali, politici, psihici, interni si internationali. Cei mai multi dintre acestea actioneaza prin mecanismul
cererii si prin mecanismul ofertei.
Formele inflatiei difera dupa intensitate si durata. Luand ca criteriu de comparatie ritmurile si
intensitatea cresterii preturilor, inflatia poate fi:
-latenta, sau moderata-inflatia se caracterizeaza printr-o crestere medie anuala a preturilor pina la 10%
-inflatia deschisa, sau declarata are loc atunci cind preturile cresc anual cu 10-20%
-inflatia galopanta se caracterizeaza printr-o crestere anuala a preturilor de peste 20-40%
-hiperinflatia are loc atunci cind preturile cresc lunar cu peste 50%,forma cea mai periculoasa si excesiva
a inflatiei la care preturile cresc la intervale scurte de timp , antrenand dezechilibre generale in
economia nationala.
-cresterea economica neinflationista este o inflatie moderata insotita de o crestere economica mai mare
decat inflatia
-cresterea economica inflationista releva un ritm pozitiv de crestere a productiei nationale, insotit de o
rata a inflatiei mai inalta decat cea a dinamicii economice
-stagflatia desemneaza acea situatie din economia in care coexista inflatia cu lipsa de crestere
economica
-slumpflatia sintetizeaza coexistenta inflatiei galopante cu recesiunea economica.

Exprimarea absoluta a inflatiei se determina ca diferenta dintre cererea absoluta nominala si cantitatea
reala de bunuri si servicii pe care le pot oferi spre vanzare agentii economici.
Indiferent de cauza declansarii inflatiei, desfasurarea ei, perpetuarea si agravarea inflatiei are
determinari multifactoriale.
In conditiile economiei actuale, inflatia are la baza factori de ordin economic , monetar socio-politic, de
natura interna si externa care actioneaza simultan si se influienteaza reciproc.

Inflatia monetara
Se datoreaza introducerii si mentinerii in circulatie a unei mase monetare excedentare raportata la
cantitatea de bunuri si servicii de pe piata. Excedentul de masa monetara poate fi determinat de:
-emisiunea de moneda
-crearea de moneda scripturala
-controlul insuficient al puterii asupra emisiunii de moneda
-cresterea vitezei de circulatie a banilor
-scaderea increderii in moneda nationala
Inflatia prin cerere este un fenomen de crestere a pretului provocata de o situatie de dezechilibru intre
o cerere agregata solvabila prea mare in raport cu oferta agregata la un anumit pret.In conditii normale ,
excesul de cerere stimuleaza marirea productiei.Daca insa cresterea volumului cererii nu determina o
crestere corespunzatoare a productiei , a ofertei ,preturile cresc si se manifesta fenomenul inflational.
Excesul cererii de consum a populatiei poate constitui , uneori , factorul principal al inflatiei.Cresterea
cererii de consum a populatiei pote sa provina dintr-o utilizare excesiva a economiilor banesti.Ea pote
avea ca sursa si cresterea excesiva a salariilor , fara o crestere corespunzatoare a productiei sau a
productivitatii muncii.
O alta cauza a inflatiei prin cerere este excesul cererii guvernamentale peste posibilitatile bugetare
curente.

Inflatia prin oferta


Dezechilibrul inflationist dintre cerere si oferta este explicat adeseori prin insuficienta ofertei , prin
penuria de bunuri materiale si servicii pe piata.
Inflatia prin costuri
Inflatia prin costuri exprima acea crestere inflationista a preturilor datorata cresterii elementelor ce
intra in preturi(materii prime , salarii , beneficii).
Consecintele inflatiei sunt examinate prin prisma deprecierii monetare.
-consecintele inflatiei sunt receptionate in primul rand de agentii economici cumparatori
-sub incidenta inflatiei cad economiile agentilor economici diminuandulise resursele datorita scaderii
puterii de cumparare a banilor.
-inflatia ii dezavantajeaza pe creditori
-in timpul inflatiei productia scade
-inflatia elimina o parte din resursele acumulate
4

-inflatia pune deacord capacitatile de productie cu cerintele sociale reale


-inflatia constituie un factor dezorganizator al oricarei economii nationale
-descurajeaza investitiile productive , de lunga durata
-genereaza si extinde somajul
-afecteaza caderea societatii civile
-accentuiaza deprecierea monedei nationale
Pentru combaterea inflatiei factorii de decizie trebuie sa aiba in atentie franarea cresterii masei
monetare si a preturilor , atragerea economiilor banesti si transformarea lor in capitaluri active ,
revalorizarea banilor , reducerea cererii agregate , reducerea incertitudinilor e.t.c.Succesul presupune
inglogarea unor astfel de masuri in pachete care sa se completeze cat mai bine pe termen mediu si lung.

Nu orice sporire a preturilor inseamna inflatie. Inflatia este, inainte de toate, un fenomen monetar, fiind
legata de excedentul de masa monetara peste nevoile reale ale economiei, determinate de oferta de
bunuri si servicii scazuta.

Termen larg folosit pretutindeni, inflatia continua sa ramana insuficient conturata. Procesul inflationist a
aparut, este unanim acceptat acest punct de vedere, cu mult inainte ca stiinta economica. Fiind, inainte
de toate un proces monetar, precizarea naturii inflatiei se poate face in corelatie cu formele istorice pe
care le-au imbracat banii.
Initial s-a manifestat sub forma dezvoltarii mascate a monedelor din metale pretioase, acest proces fiind
cunoscut in prezent sub denumirea de inflatie monetaro-baneasca .
Elementele definitorii ale acestei inflatii sunt :
-separarea continutului nominal al monedelor metalice (mai mare )de continutul lor real (mai mic); --transformarea existentei - aur a monedei in aparenta -aur;
-aglomerarea circulatiei cu monede ieftine fara valoare deplina;
-scaderea puterei de cumparare a monedelor falsificate.
Inflatia banilor de hartie convertibili in aur a fost cea de de-a 2-a forma de inflatie. In perioada formarii
economiei de piata in Europa, tinerele state au fost preucupate de lichidarea haosului monetar specific
epocii feudale tarzii, haos ce atins cote inalte in sec. XVI-lea. S-a actionat pentru sisteme banesti stabile
si o circulatie monetara sanatoasa ( normala ) acestea bazandu-se pe etalonul aur.
Cand banii de hartie inlocuiau realmente aurul monetar, miscarea semnelor valorii oglindea legile
circulatiei banilor - aur cu valoare deplina. De altfel, acestea puteau fi convertiti liber in aur.
Corespunzator, cantitatea banilor de hartie se limitau la aurul pe care acesti bani il reprezentau in
circaulatie. In aceasta situatie, inflatia nu putea sa apara, ea nu avea baza de desfasurare.

Cauzele inflatiei
Inflatia contemporana reprezinta un dezichilibru structurat monetaro-real, care exprima existenta in
circulatie a unei mase monetare ce depaseste nevoile economiei, fapt ce antreneaza deprecierea banilor
neconvertibili in aur si a celor neconvertibili in general, ca si cresterea durabila si generalizata a
preturilor.
Emisiunea excesiva de moneda peste oferta reala de bunuri si servicii.
Aceasta atrage dup sine un surplus de cerere si, ca urmare, cresterea ansamblului preturilor. Marirea
preturilor are loc nu prin simpla sporire a cantitatii de bani, ci prin cresterea cereerii pe care acesta o
face posibila.
Cresterea masei monetare, insotita de cresterea productiei, poate conduce la cresterea ratei dobanzii,
de aici la cresterea cererii pentru investitii si implicit la cresterea preturilor.
Excedentul de cerere agregata (inflatie prin cerere)
Ea apare datorita cresterii cererii agregate, in conditiile in care oferta agregata ramane in urma cererii
sau se micsoreaza. Cererea agregata poate sa creasca si in conditiile in care masa monetara nu se
modifica. Acest lucru se poate intampla in mai multe cazuri si anume:
sporesc veniturile banesti ale populatiei, ducand la marirea puterii de cumparare a acesteia (in
Romania mare parte din banii populatiei provin din afara, deoarece un numar mare de persoane
lucreaza peste granita, insa continua sa trimita bani familiei aflate in tara)
se diminueaza inclinatia spre economisire
se extinde creditul de consum (exista o tendinta accentuata de a lua credite, fie pentru nevoi
personale, fie pentru achitizitii imobiliare, de masini etc)
are loc cresterea salariilor neinsotita de sporirea rezultatelor muncii
Cresterea costurilor de productie( inflatie prin costuri)
Marirea costurilor nu stimuleaza productia si, ca urmare oferta de marfuri scade, iar preturile cresc.
Costurile de productie se maresc atunci cand remunerarea factorilor de productie creste mai mult decat
productivitatea lor; un loc important, in acest sens, il ocupa sporirea cheltuielilor pentru salarii
neinsotita de o crestere superioara a productivitatii muncii. In acelasi sens, al cresterii costurilor,
actioneaza si marirea preturilor la materii prime, materiale.
Consecintele inflatiei
Inflatia ca stare de dezechilibru economic este preponderent negativa, avand numeroase consecinte
asupra populatei, agentilor economici si asupra mersului de ansamblu al economiei.
scaderea puterii de cumparare a populatei
redistribuirea de venituri si de avutie
este stimulata inclinatia spre consum
este descurajata inclinatia spre economisire
fuga de lichiditati si preferinta pentru plasarea disponibilitatilor banesti in bunuri durabile
neproductive

Importana evalurii inflaiei i particularitile fenomenului inflaionist n RM


Este bine cunoscut faptul c pe parcursul ntregii perioade de tranziie economia Republicii Moldova s-a
confruntat cu dezechilibre inflaioniste, care s-au manifestat ncepnd cu anii 1990-1991 i pn n
prezent cu intensiti diferite i forme variate. n acest context, analiza evoluiei inflaiei precum i a
factorilor determinani ai acesteia n Republica Moldova este foarte important, dar i complicat
datorit unor particulariti specifice evoluiei economiei naionale n aceast perioad.
Din acest motiv, este necesar s menionm c toate analizele referitoare la evoluia inflaiei i
procesului inflaionist n Republica Moldova pentru perioada anterioar emiterii monedei naionale nu
sunt tocmai relevante, din motivul existenei n acei ani a unui haos monetar, circulaiei mai multor
monede i unor tendine cresctoare de ptrundere a dolarului SUA pe piaa autohton. n aceste
condiii Banca Naional a Moldovei nu dispunea de posibilitatea de a gestiona procesul circulaiei
monetare.
n pofida introducerii n 1993 a monedei naionale, aceasta nu este utilizat pe deplin n volumul total al
tranzaciilor din economie (o parte din volumul total al tranzaciilor este deservit de dolar, iar din 2002
i de euro) i astfel, nu deservete circuitul total al PIB. De asemenea, doar o parte din volumul PIB-ului
Transnistriei este deservit de leul moldovenesc, ceea ce mpiedic obinerea pentru ntreaga perioad
de dup 1994 a unor date statistice certe cu privire la volumul PIB i agregatele monetare. Acest fapt nu
permite efectuarea de analize cantitative i calitative privind corelaia dintre volumul monedei naionale
i PIB.
Un alt aspect al acestei corelaii const n faptul c n calculul produsului intern brut al Republicii
Moldova nu este inclus volumul tranzaciilor efectuate de ctre economia subteran. Astfel, leul
moldovenesc nu-i poate ndeplini n totalitate funciile de mijloc de circulaie, mijloc de plat i
tezaurizare i astfel efectuarea unor cercetri cu privire la estimarea cantitativ a factorilor de influen
asupra inflaiei n Republica Moldova este dificil i concluziile obinute n rezultatul cercetrilor pot fi
eronate.
n Republica Moldova indicatorul utilizat n politica monetar pentru msurarea inflaiei este Indicele
Preurilor de Consum (IPC), care se calculeaz n baza unor ponderi a mrfurilor i serviciilor, ce intr n
coul de consum, ca modificare medie ponderat a nivelului preurilor. IPC nu poate servi ca reper n
fundamentarea deciziilor de politic monetar, dat fiind faptul c modificarea IPC indic nsui
modificarea costului vieii sau a cheltuielilor finale ale consumatorilor efectuate pentru procurarea
bunurilor i serviciilor n perioadele respective i nu poate fi corelat cu oferta de bani deoarece masa
monetar particip la realizarea tranzaciilor cu cantitatea total de bunuri i servicii din economie, dar
nu doar cu cele care intr n coul de consum al populaiei.

Evoluia inflaiei
Din punct de vedere al nivelului inflaiei nregistrate (Figura1) i a situaiei macroeconomice, procesul
inflaionist poate fi divizat convenional n cinci perioade, i anume.

2000.00

Evoluia preurilor n Republica Moldova n


perioada ianuarie 1994 - septembrie 2009

0.00
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Fig.1

Perioada I (1990-1993) perioada slumflaiei, caracterizat prin inflaie nalt (peste 100% anual) i
reducere substanial a PIB-ului real (de circa 40.0 la sut), omaj sporit (de peste 10.0 la sut). Perioada
dat este marcat de procesul de deschidere a economiei moldoveneti odat cu semnarea Decretului
preedintelui RM nr. 256 din 27 decembrie 1991 cu privire la liberalizarea preurilor i tarifelor i
protecia pieei interne, ceea ce a condus pur i simplu la un boom al preurilor, vechiul sistem de
preuri crend mari distorsiuni n economie. Astfel n fosta Uniune Sovietic inflaia nu exista pentru c
nu trebuia s existe, totul era pus pe seama deficitului, preurile fiind pur i simplu ngheate. Aceasta
mpreun cu ntrzierea reformei monetare i emisiunea monedei naionale la 29 noiembrie 1993 (n
1992 autoritile fiind mai mult preocupate de emisiunea cupoanelor, n timp ce ara pierdea, conform
unor estimri circa 1mlrd de USD anual de pe seama inflaiei) au condus la rate enorrme ale inflaiei i
anume de 1669,6% n 1992 i 2705,7% n 1993. Cu toate c unii economiti afirm c economia
perioadei date era caracterizat de hiperinflaie, aceasta este totui o exagerare, fiindc urmrind
evoluia lunar a preurilor n anul 1992 (Figura2) vom constat c nu s-a nregistrat o inflaie lunar mai
mare de 50% pe parcursul mai multor luni, ceea ce de fapt presupune fenomenul hiperinflaiei.

Creterea lunar a preurilor n 1992


80.0
60.0
40.0
20.0

55.7
27.0

26.2

14.7

10.6

33.6

37.9

23.2

39.3

43.5

10

59.2
22.7

0.0
1

Fig.2
8

11

12

Perioada II (1994-1999) perioada stagflaiei concretizat prin inflaie galopant nsoit de recesiune
economic. Reducerea nivelului inflaiei de la 23,7% n 1995 pn la 11,2 % n 1997 a constituit, totui, o
tendin pozitiv n direcia stabilizrii leului moldovenesc. ns rata anual a inflaiei de 18,3% care a
fost nregistrat anul 1998 a dat peste cap politica fulminant a Bncii Naionale n aceast direcie. n
acest context, merit s specificm c scderea periodic a nivelului inflaiei a fost precedat de
anumite fluctuaii dure, uneori chiar galopante precum ne-a demonstrat practica anilor 1998-1999,
unde nivelul ratei inflaiei a variat ntre 18,3% n 1998 i respectiv 43,3% n 1999. Acest declin a survenit
n cea mai mare parte ca urmare a crizei financiare din Rusia. Republica Moldova a fost captiva acelor
distorsiuni financiare de proporii, dat fiind faptul c aproximativ 70% din schimburile comerciale
externe pe care le ntreinea i revenea Federaiei Ruse.
Perioada III (2000) perioad de dezinflaie (de la 43.8 la sut la 18.4 la sut) i nceputul stabilizrii
situaiei macroeconomice n urma crizei financiare regionale din anul 1998;
Perioada IV (2001-2002) perioada dezinflaiei rapide, manifestat printr-o micorare a preurilor
bunurilor i serviciilor ce s-a ncadrat n limitele de 4.4-6.3 la sut. Nivelul ratei inflaiei pe perioada
anilor 2000-2002 a nregistrat cele mai mici valori. Astfel n 2000 acesta a fost de 18,4%, n 2001 - 6,3%,
iar n 2002 - de numai 4,4% (!) fiind n acelai timp cel mai redus nivel din spaiul postsovietic.
Perioada V (2003-prezent) perioada inflaiei deschise, caracterizat printr-o majorare anual a
preurilor la bunuri i servicii ntre 10.0-15 la sut, cu excepia anului 2003 cnd rata inflaiei atinge
15,7%. n vara anului 2003 preurile au crescut spectaculos din cauza anticiprilor inflaioniste nalte
legate de recolta proast de cereale, contrazicnd tendina de descretere din anii normali. A fost anul
cnd s-a manifestat aa-numita "criz a pinii". Totodat creterea preurilor din acest an mai pot fi puse
i pe contul majorrii preului la resursele energetic, dar mai ales la gazul natural, pe pieele
internaionale, de care e dependent i RM.

Inflaia n Republica Moldova


120.0
100.0

106.0

procente

80.0
60.0
43.7

40.0
23.7

20.0

15.1

11.2

18.4

18.3

0.0
1994

1995

1996

1997

1998

1999

Fig. 3

2000

15.7
6.3

4.4

2001

2002

2003

12.5

10.0

2004

2005

14.1

13.1

2006

2007

20

Cauzele inflaiei
n Republica Moldova evoluia preurilor de consum este influenat att de factorii monetari care se afl
sub controlul direct al BNM, ct i de factorii nemonetari, cum ar fi preurile administrative, veniturile
populaiei i productivitatea muncii, anticiprile inflaioniste, msurile de politic bugetar care nu sunt
supuse controlului direct al BNM, dar care exercit o influen semnificativ asupra cererii i ofertei de
bunuri i servicii.
Inflaia n Republica Moldova demonstreaz mai degrab un pronunat caracter sezonier, care se
manifest cu stabilitate mai ales n perioadele ianuarie-aprilie i august-octombrie al fiecrui an. Acesta
este legat de dependena nalt a economiei de sectorul agricol, de importul masiv, precum i de pieele
emergente. n alte perioade ale anului inflaia este mai puin previzibil.
Totodat, experii care monitorizeaz evoluia preurilor n Republica Moldova nu au identificat pn la
moment o corelaie semnificativ ntre evoluiile lunare i trimestriale ale agregatelor monetare i cea a
inflaiei. Aceasta ne face s credem c inflaia n Moldova n general nu are un caracter monetar, fiind
generat n principal de factori nemonetari. Economitii o mai numesc i inflaie importat.
Aprecierea i deprecierea monedei naionale fa de dolarul SUA, monedei euro, etc. de asemenea are o
influen semnificativ asupra evoluiei preurilor mrfurilor i serviciilor comercializate pe piaa
Republicii Moldova, datorit faptului c influeneaz direct costurile importatorilor de bunuri i servicii,
iar ponderea produselor importate (produse finite, semifabricate, resurse energetice etc.) constituie o
parte important din consumul final.
Agenii economici i populaia decid asupra cheltuielilor pe care intenioneaz s le efectueze pe baza
ateptrilor lor privind inflaia. Astfel, ateptndu-se la o rat a inflaiei sporit, deci la creterea
preurilor bunurilor i serviciilor, agenii economici i populaia tind s achiziioneze i s dein ct mai
multe active reale (bunuri de consum durabile, stocuri de produse i bunuri capitale), stimulnd astfel
cheltuielile de consum i investiiile n bunuri reale, deci, cererea agregat i, respectiv volumul PIB.
Ali factori, de natur nemonetar, de influen asupra indicelui preurilor de consum n perioada anilor
1994-2007 sunt: tarifele la energie electric, preurile la combustibil, preurile la gaz, nivelul salariilor
nominale calculate, preurile la serviciile de transport - care au afectat direct sau indirect costurile de
producie ale agenilor economici i ulterior preurile bunurilor i serviciilor.
Problema principal, legat de inflaie, care apare este determinarea acelui nivel al inflaiei care permite
meninerea unei rate stabile de cretere economic. n conformitate cu estimrile economitilor
contemporani o rat a inflaiei sub 10.0 la sut pentru rile cu economie n tranziie nu exercit
influene negative asupra creterii economice, ci poate manifesta chiar un efect puin pozitiv.

10

Politica BNM n domeniul inflaiei, sugestiile specialitilor i concluzii


Odat cu semnarea planului de aciuni Republica Moldova - Uniunea European a aprut necesitatea
armonizrii legislaiei naionale cu legislaia Uniunii Europene. Ca urmare a acestui fapt, precum i a
tendinelor globale de dezvoltare continu a Bncilor Centrale, n luna iunie 2006 au fost introduse
modificri n Legea cu privire la Banca Naional a Moldovei. Conform modificrilor date a fost stabilit
noul obiectiv fundamental al Bncii Naionale i anume asigurarea i meninerea stabilitii preurilor.
Prin modificarea obiectivului fundamental al Bncii Naionale s-a recunoscut caracterul preponderent
monetar al fenomenului inflaiei pe termen lung i s-au stabilit prioritile politicii monetare i valutare
ale Bncii Naionale. Astfel, Banca Naional a fost obligat s identifice i s ntreprind msurile
necesare pentru a asigura i a menine stabilitatea preurilor, condiie necesar pentru asigurarea
stabilitii macroeconomice.
n prezent, instrumentul principal pentru dirijarea proceselor inflaioniste utilizat de ctre Banca
Naional a Moldovei, este controlarea agregatelor monetare, care se efectueaz prin sterilizarea masei
monetare excesive preponderent prin emiterea certificatelor BNM. Totui, controlarea agregatelor
monetare reprezint la moment pentru Banca Naional a Moldovei un proces destul de dificil, ca
urmare a intrrilor masive de valut strin n ar, dolarizrii excesive i cotei majore a numerarului n
circulaie n baza monetar. La fel, Banca Naional a Moldovei nu dispune de o corelare sigur ntre
evoluia agregatelor monetare i a indicatorului inflaiei.
Analiza experienei altor state din Europa central i de est arat c o mare parte a rilor care se
confruntau i continu s se mai confrunte cu probleme similare celor din Republica Moldova au trecut
la regimul de intire direct a inflaiei.
intirea inflaiei este mai mult o abordare nemijlocit a problemei inflaiei i nu un set de instrumente
specifice ale politicii monetare. Deseori, intirea inflaiei este definit prin declararea public a unei inte
cantitative de inflaie pentru un anumit termen, cuplat cu obligaiunile Bncii Centrale de a urmri i a
atinge aceast int. Deoarece asigurarea stabilitii preurilor este recunoscut, n mod general ca
obiectiv primordial al politicii monetare, adoptarea regimului de intire a inflaiei este vzut ca o cheie
spre ancorarea ateptrilor i orientarea deciziilor politicii monetare. Regimul de intire a inflaiei poate
fi definit i ca principiul unui scop unic (indicatorul int al inflaiei) i unui instrument principal (rata
dobnzii pe termen scurt) pentru atingerea acestui scop.
Stabilirea intei inflaiei se efectueaz de ctre Banca Central de una singur sau n coordonare cu
Guvernul, n baza unor analize i modelri a eventualei evoluii a indicatorilor macroeconomici.
Prognoza inflaiei este posibil n condiiile existenei unui cadru de analiz macroeconomic i
monetar, care permite descompunerea evoluiei economice n factori de influen cu cuantificarea lor.
Modelarea proceselor economice pentru perioadele viitoare permite determinarea prognozei nivelului
inflaiei. Reieind din prognoza obinut, Banca Central promoveaz o politic monetar prin utilizarea
instrumentelor necesare pentru a nivela efectele care pot duce la ratarea intei. Odat cu anunarea
intei inflaiei Banca Central mediatizeaz i explic publicului larga att prognoza nivelului inflaiei, ct
i deciziile luate cu privire la instrumentele care se planific de a fi aplicate n scopul temperrii
ateptrilor inflaioniste.
Conform unor experi economici ai Institutului pentru Dezvoltare i Iniiative Sociale "Viitorul"
de la Chiinu, nivelul mic al inflaiei din ultimii ani nu este o realizare a economiei moldoveneti ci se
datoreaz faptului c Guvernul comunist din Republica Moldova a meninut artificial inflaia la un nivel
11

sczut, apreciind moneda naional, pentru a evita tensiunile sociale ntr-un an preelectoral.
"Meninerea artificial a unui nivel redus al inflaiei face populaia s nu remarce preurile crescnde,
este ca o pastil care te face pe termen scurt s nu simi abcesul, dar nu elimin problemele. Inflaia
real n acest an ar fi ajuns la 30-40%, dac nu ar fi existat efortul guvernrii de a diminua presiunea
social n ajunul alegerilor parlamentare din primvara anului 2009", a declarat Veaceslav Ioni, expert
n economie la Institutul "Viitorul", la lansarea studiului "Oportunitatea aplicrii instrumentelor de
intire a inflaiei n Republica Moldova".
Moneda naional puternic este defavorabil Republicii Moldova. "Guvernarea acum n mod sigur nu
este bucuroas de cursul puternic al leului - pentru c acesta genereaz probleme la acumularea
veniturilor bugetare, dar lovete puternic i n productorii locali, care sunt n pragul revoltei. Un
contract semnat anul trecut i realizat acum aduce o pierdere de peste 20% pentru un productor, ceea
ce este enorm ntr-un an, i las agenii economici practic fr venit", susine Ioni.
Nivelul inflaiei raportat de Guvern pentru anul 2007 a fost de 14%, ns la nivelul categoriilor de mrfuri
consumate de pturile sarace aceasta a fost cu mult mai mare. Potrivit calculelor experilor de la
Institutul "Viitorul", "inflaia sracilor" n anul 2007 a fost de 34%.
Concluziile experilor nu sunt prea ncurajatoare: soluii pe termen scurt nu exist, Banca Naional a
Moldovei nu deine toate prghiile necesare pentru a controla inflaia, iar subiectul inflaiei i al
aprecierii monedei nationale va constitui unul de baz pentru speculaii politice n urmtoarele luni.
Potrivit autorului studiului "Oportunitatea aplicrii instrumentelor de intire a inflaiei" Marcel
Chistruga, n condiiile n care inflaia a crescut cu peste 200% n ultimii 10 ani, nu este exclus o cretere
accelerat a acesteia. Inflaia n Republica Moldova se formeaz din inflaia intern, preurile
reglementate i inflaia importat. Din acest punct de vedere, utilizarea exclusiv a instrumentelor
monetare n combaterea inflaiei nu aduce rezultatele scontate. Sunt necesare eforturi conjugate ale
tuturor factorilor de decizie - Ministerul Finanelor, Ministerul Economiei, Agenia Naional pentru
Protecia Concurenei etc.
Printre soluiile nemonetare recomandate pentru stabilizarea i reducerea nivelului inflaiei n studiu
sunt menionate stabilirea unor marje ale profitului i ale rentabilitii pentru productori, ct i a
marjelor de profit la bunurile comercializate ce au o pondere mare n coul de consum, reducerea
preurilor reglementate, restructrurarea monopolurilor "Apa Canal", "Termocom", "Moldovagaz" etc. De
asemenea, n opinia experilor, este necesar stimularea concurenei i competitivitii, protejarea
productorilor interni, reducerea cheltuielilor bugetare i orientarea acestora spre investiii publice care
s stimuleze potenialul productiv.
Totodat, pe termen scurt, autorul studiului recomand promovarea unei politici flotante a monedei
naionale, aprecierea leului fiind un instrument de meninere a inflaiei. n final, studiul menioneaz c
cea mai eficient lupt mpotriva inflaiei este creterea economic. Dac PIB-ul va crete cu 1-2% mai
repede dect inflaia, atunci problema stabilitii preurilor ar putea fi rezolvat.

12

13

S-ar putea să vă placă și