Sunteți pe pagina 1din 5

1.

INSULINOTERAPIA
lnsulina este secretald de celulele B ale insulelor Langerhans ale pancreasului.
Prcparalele insulinice pot fi:
insulina conve ntionale :
sunl oblinute-din pancreasul de porc {difela de insulina umana printr-un aminoacid). drn pancreasul
de bovine (diferb de insutina umana pnn 3 aminoacizi);
posede o purificare incompbte de aceea sunt antigenice (produc anticorpi insulinici
in organism).
insuline monocomponeDf au aceeagi sursd 9i origine, se obtin prinh-un proces in;[d; purificare
cromatograficS. evrtendu-se apari(ia anticorpilor antiinsutinici
9j a reacliilor locale.
lnsulinedo tip uman au structura moleculei hormonului secret;t de celulele pancreatice ale omului,
B
dar cre sunt oblinute fie semisintetic djn insulina de porc, fie biosinletic, prininginerie geneticd.
Din punct de vedere al farmacodinamiei insulinele pot fi cu acliunel
rapidd (durate - 8 ore) - ex. lnsutina cristalind, Actrapjd N4C se utitizeazd in urgente;
-

medie sau intermediard (duratd 12


la 45
120 de minute;
prelungita sau lent6 (duratd - 24 orc)

14 ore)

ex. Lente

Preparate de insulind pentru "stilouri" (pen

ex. Humulin
N,4C,

UN,,l, N,,lonotard l\,,|C

acliunea incepe

Ultralent MC.

uri) de tip HM carluge de 1,5 ml (100u/ml); 3ml

(100u/ml)
Efecte adverse: alergie, tahicardie, cefalee, dureri abdominale, balondri, diaree.

TIPURI DE INSULINA, IVIOD DE ADI\,4INISTRARE.


Insulind cu acliune rapidA = insulne obignuitd = insulinA ordinaft (1.O.)
se poate administra - sc., im., iv.;
insulina odinarA (1.O.) se administreaz5 in funclie de glicemie 9i glicozurie = 1 unitate de insulind la
29. de glucozd in urind;
ritmul de administrare:
3 ori/zi, inaintea meselor principale;
aclioneazd la jumdtate de ore de la administrare (inainte de masd cu 30 min.);
exemple:
lnsulin; cristaliM (bovind) - flacon 5m/40u:
Actrapid MC (porcind ) - flaoon 5ml/40u;
Humulin HM (uman6),
lletin l, ll(bovind, porcinb).
- administrarea insulinei ordinare (1.O.) prin injeclie intravenoa$ numaiin cazul comei diabetice.
Utilizatd in diabetul zaharat tip I qi in subnutritie (in doze mici - pentru a cregte pofla de mancare).
Se folose$te seringa speciala. gradatd in unitali de insulinS, se line seama ce alcoolul inactiveazd
produsul.
lnsuline cu actiune medie sau intemediard:
aclioneazd dupd o ora de la adminislrare;
ritmulde administre: 2 ori/zi:
exemple:
Semilente N4C (porcind),
Humulin N (umana),
lnsulatard NPH (umane).
lnsulinA cu actiune len6 / cu acliune prelungftA:
14 ore;
4 ore de la administrare; maxim de acliune
aclioneazd dup6
este recomandag cand sunt necesare mai mult de 60 U.l,/zil
este contraindicau la copii;
ritmulde administrare: o data pe zi;
exemple:
Lente MC (porcind);
Humulin L (umand);
Lente lletin l, ll (porcin6);
Ultralente NIC (porcind).

Humulin M 1-5 (uman5),


l,4ixtard 1-5.
I n suli na mo noco m pone nft ( MC) :

este o insulind bine pu ficaia (cu un grad mai mare de purilate), monocomponenta, care nu dd
reactii alergice sau rezistente;
este indicatd dacd pacientul prezinte: alergie cutanatd la insulinele clasice; insulinorezistenld; diabet
zaharat juvenil; gravidele diabetice; dacd trebuie sd administram insulin6 la persoanele care nu au
diabei zaharat;
exemple:
N,,lonotard IIC {porcine);
lnsulin Semilente MC.

insulina biosintetce umane fabricatd prin tehnologie ADN recombinat, folosind ca organism de
producere celulele de drojdie; insulind identicd cu insulina umane, de puritate monocomponent;

dup6 injectare subcutanate: debut la o ore, efect maxim intre 1 - 3 ore.


exemple:
Actrapid HM.
Prezentarea insuli nelor:
la noiln tari sunt folosite numai flacoanele de 40 Ul/ml;
flacoane de 10 ml cu 40 Ul/mlsau '100 Ul/ml;
pot exista cartuse cu 100 Ul/ml sub forme de stilou sau pen.
Tratamentul insulinic se tace prin injectii subcutanate (acul de 1 1,5 cm lungime poate fi introdus
perpendicular sau oblic la 45').
Regiunile in care se pot face injecliile sunt:
flancurile peretelui abdominal, periombilical;
fata externd a bralelor (regiunea doltoidiana);
fala antero-externd a coapsei, % mijlocie;
regiunea subclaviculare;
regiunea fesierd, superoexterne.
Cea mai rapidd cale de acliune a insulinei este cea intravenoase (tmp de Tnjum;t5lire de 7-10

minute, epuizarea efectului in 2 ore), apoi cea inhamuscular6 (4 ore), subcutanatd (intrare ln
actiune ln 30 minute, epuizarea efectului in 7-8 ore).
Singura insulind care poate fi administrate inhavenos este insulina cfistalind, care se prezintd sub
forma unei solutii limpezi. lnsulinele medii sau lente care se afle in suspensie (sunt opalescente) nu
se administreaz6 niciodatd intravenos.
Reguli de respectat privind adminisharea insulinei:
respectd prescripliile medicului privind doza, clea 9i tmulde administrare;
respecte cu strictele mdsurile de asepsie 9i anlisepsie;
verifice validitatea preparatelor, fiecare flacon avand inscris data expirerii, precum 9i aspectul lor
(insulinele rapide sunt limpezi, cele intermediare au aspect lactescent, darfdrd flocoane);
pastreazd flacoanele cu insulind la frigider (2 4 8'C); se incdlzegte la temperatura camerei
lnainte de administrare; flacoanele din care se adminis{reazi se pol pesfa 9i ln camera racoroasa
la intuneric, la o temperatura sub 25'C;
pregdtegte pacientul in vederea administrdrii (ex. insulinele rapide se adminis{reazi cu i5 30
minute inaintea mesei);
pregdlegte instrumentele 9i materialele necesarc pentru adminisharea prin injectie sc., im. / iv. (tn
urgenle). Se utilizeazi seringa de unicd tolosinti, gradatd in uniteti de insulind, ea putand fi folosite
de mai multe ori numaide aceeagi persoane. Seringa nu trebuie linute gau spdhte cu alcool, pentru
ca resturile de alcool inactiveazd insulina de la administrarea anterioara, spelarea 6e face au ser
fiziologic steril; numai dopul de cauciuc al flaconuluigi suprafala pielii unde se face injeclia se gterg
cu alcool, iar dupa gtergerea pieliise agtoaptd un minut pand c6nd aceasta se usucd sau se gierg;
cu un tampon steril uscat;
inainte de administrare, flaconul de insulind intermediare / bntS se omogenizeazd prin culcarea
flaconulujintre palme 9i rularea lui blandd 9i repetata (suspensiite de insutine trebuie agitate inainte
de a fi tlase Tn sering;); se inlroduce aer tn flacon cate unitdti de insulind vor fi extras;. Aspirarea
dozei recomandate din flacon tn seringd se face aplicand mAsurile de asepsie 9i evitand
pdtrunderea bulelor de aerln seringe;
injectarea insulinei se face dupd tehnicile cunoscute, respect6nd locul de electie 9i regulile de
asepsie;
supravegheazi pacientul gi sesizeaze aparilia unor complicalii generale / locale (ex. hipoglicemia,
alergia la insuline);
recolteaze sange, urina, a jeune 9i postprandial (care survine dupd o masd), pentru monitorizarea
glicemiei 9i glicozuriei.

- -

Probleme practice legate de tratamentul cu insulina:


in principiu nu se amestecd doue tipuri de insulina
administreaza cu seringe separatd;

in aceeagi seringa; fiecare tip de insulind se

fiecare amestec insulinic se administreaze cu seringe separatd. lnsulinele cu acliune rapidd


9i lent6
pot fi, totLrgi, amestecaie in aceea$i seringa, dar in;cesi caz se tmge mai iniai
insulina rapide apoi
cea lent6;
locul injectiei lrebuie schimbat permanent cu 2-3 cm, mentinandu-se aceeagi zond; curba
de
absorblie este diferita: cea rrat rapida di.l pereLele abdominal. cea mai lenlE din regrunea
deltoidian6;
la pacientii normoponderari, pentru injeclarea subcuranata a insurinei ra nivel abdominar,
nu este
cutanat, pe c6nd ta cei supraponderati, indiferent de tocut de etectie at
l:^":".:l:-.1.:r":,
ilirlui
rnleqret,sc. cu tnsuttna,
se va forma pliul 9i se vor utiliza ace de 12,5 _ .19,S mm. (mai lungi);
rnsulinele se administreaza tnaintea meselor; daca b teslare glicemia este
sub i20 mg % pacientui
po^ate.manca imediat, iar dace glicemia este mai mare
masJtrebuie intarziate cu
60 minute.
uano testarea nu este posibir6, insurina va fi adminisrrata inaintea meseror astfer:
6u 1s - 30 minute
penlru ceje rdpide, cu 45 minute pentru cele intermediare gicu
60 minute pentru 6ele lente;
q:"i:l! jT"rti".dependenl, dupa varsta de 10 _ '12 ani trebuie s6 invete sa_9i fac6 singur
lL":1:
rnleclra cu rnsurrna; pacientul nLi trebuie sd paraseasce spitalul pan6 cand c;drele
medicale nu
a_siste-la nodut,in,care pacienlul is admrnrstreaza insLlina. Iar; nici un sprrl,n.ar.,,,ndrumare,
respecland zonele de electie. doza $i masunle de asepsie;
injectarea kebure Jecuta strict subc;tanal, la 1 1,S cm. adancime; injectarea intradermica
intarzie
absorblia, iar cea intramuscular6 sau intravenoase precipit6 inlrarea in;c1irn" a iniutine,;
injectarea insulinei trebuie sa fie nedureroase, durerea poaie fi prodr.t i;,];io;ir""
unei insutine
prea reci, ac uzat, resturi de alcool 16mase in serjng; sau pe piete, injectare
iniradermica.

30

Reaclii adverse ale insulinoterapjei:


hipoglicemia este principalul efect secundar din cauza nerespecterii corecte a administrdrii
de
insulind, nerespeclarea djetei, eforturilor fizice mari, remisiunii din ,,luna de miere; (perioadd
de
scurtd duratd de dup6 decranqarea diabeturui zaharat, in care dupe reechiribrarea metaboric6
esre
doze reduse de insutinii), scdderji necesarutui de insutind din cursut nefropatiei
g
l:-."T?11 de asemenea pot
oraoeUce:
apare gi hipoqlicemii mcturnei
alergia la insuline (rari pentru c; se folosesc insulinele umane sau monocomponent), se manifestd
sub form6 de papula eritematoasd sau nodul indural la locul injectiei sau mai rar;ub forme
de:
urticarie, erilem scarlatinjform, criz6 de astm brcnsic, 9oc anafilactic;
lipodistrofia atroficd - remanierea tesutului adipoJ cu inlocuirea cu
lesut fibros. asociate cu procese
de, hipenrofie de trp nodular {noduh duri
Fi durerogi); rotatia locuriloide eleolJe, periodic, ale jnjectiei
subcutanale este obligalor,e pentru a preveli Jipodistrfta:
abcesele la loculinjectieicand nu se respeci6 regulile de asepsie;
"edemul insulinic" mai frccvent la membrele inferioare, prin retentia so sodiu 9i apd mediat prin
sislemul renine-angiolensina;
,,neuropatia dureroasd" se datoreaza scdderii rapide a glicemiei cu repercusiuni pe
tesutul nervos;
,,incetogarea vederii datoritd unor tulburari de refraclie secundare fluctua!iilor glicemicei
'rezistenta la insuline" (rard).

EXPLORART PAMCLTNICE

Determinarea. glucozei

efectuate in diabe{

glicemia a jeun V.N. = 70


1|20 mg/dl. Se recolteazd prin punclie
venoasd din 1 - 2 ml. de sange 9i se trimit la laborator sau prinlnleparea pulpei degetLrlui gi
;e
citesc cu ajutorul testerelor strip. Dac6 doue determindri succesive au valori mai mari d; .120 mg/dl
a jeun se considerd ca pacientuleste diabeiic.
Glicemia postprandiald se determin; la 2 ore dup6 ingestta unej mese cu cel pulin 100 g de glucide
Valorile de pesle 200 mg/ol plededzb pentru diabet z;haraL.
Determinarea torerantei fale de hrdrali de carbon se torosegte pentru stabirirea regimurui dietetic
ar
bornavrtor cu diabet. Se administreaze pacieniului o dietd mixtd care si conlind rO0 _
250 grame
hrdrali de carbon,.iar alimentele cuprinse in ralia zilnicd de probd kebuie consumate in intr;gime.
probei se recotteaza timp de 24 de ore urina pacienlutri in L,ei fracliuni separ;te
ta
?ll'-d:mlneata
care 6 ore se noreaTd cant.tatea fiecjrei fracljuni gi determinarea cantitariva a qru;ozei erimirate.
Cantitatea exprimatd in grame yo se inmujlegte cu;antilatea totatd a fractiunit r;pe;tjve,
obtinend

astfel cantitatea de zahar eliminat intr-o fracliune. Prin adunarea cifrelor obtinuto la cele trei fracliuni
se afld cantitatea de zahdr eliminat prin urind din cele 200 250 grame de hidrali de carbon
ingerali. Diferenta intre ele constituie gradul de tolerantd fate de hidratii de 6arbon.
Testul tolerantoi la glucoza administrate per os: pacientul va ingera 100 g. glucozi dizolvate in 250
ml. apd. Se determine glicemia inaintea ingestieide glucoze Sidupd 2 ore. prin proba hipergticemiei
provocate pot fi depistate cazurile latente de diabet.
Bolnavul este considerat diabetic dace glicemia a jeun depigegte 120 mg/dt sau dace h 2 ore este
maimare de 180 mg/d|., glucoza apdrAnd giin urin6.
Se vorbegte de scaderea tolerantoi la glucoze cand glicemia a jeun nu depegegte valoarea normali,
iar ca de la 2 ore este mai mare de 120 mg/dl dar mai mice de 180 mgi/dt.
Determinarea corpilor cetonici in urind: sunt prezenli in diabetul zaharat decompensat (cetoacidoza
diabeticd), dar 9i in stiri de inanitie sau dupe vdrsituri incoercibile. Se efectueaZ ln toate cazurite
de glicozurie. V.N. = 10 - 20 mgl24 ote.