Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
VITAMINE
LIPOSOLUBILE
VITAMINE
LIPOSOLUBILE
Vitamina A si carotenii
Vitamina D
Vitamina E
Vitamina K
HIDROSOLUBILE
Acid ascorbic- vitamina C
Tiamina- vitamina B1
Riboflavina- Vitamina B2
Niacina- vitamina B3-PP
Acid Pantotenic- vitamina B5
Biotina
Piridoxina-vitamina B6
Cobalamina-vitamina B12
Acid folic -vitamina B9
Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krauses Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
Bender D. The Vitamins in Gibney M,Lanham-New SA, Cassidy A, Vorster HH. Introduction to Human Nutrition, Wiley
Blackwell,2009
Vitamine liposolubile
Vitamina A
Conform nomenclaturii internationale de chimie-
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
Vitamina A
3 forme cu activitate metabolica
- retinol
- retinal/retinaldehida
- acid retinoic
Retinolul din depozite este esterificat cu acizi grasi (frecvent
palmitat)-retinil esteri in alimente ei sunt frecvent legati de
proteine- SURSA animala
carotenoizi- SURSA vegetala
- carotenii- au activitate vitaminica
- sunt convertiti in retinol
depozitul cel mai important de vitamina A -5080 %- este in FICAT
Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krauses Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
Vitamina A
Functii- derivatii vitaminei A isi exercita efectele prin mecanisme
diferite-
Vitamina A
Mentinerea vederii optime
Acidul retinoic actioneaza ca hormon- modeleaza expresia
genica
Diferentiere celulara
Implicata in sinteza de glicoproteine cu rol in recunoasterea
intercelulara
Crestere si dezvoltare
Functii imune
reproductie
Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krauses Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
Vitamina A: riscuri
SARCINA- Recomandarile oficiale subliniaza ca trebuie evitat consumul de
ficat
NU s-au evidentiat cu certitudine efecte teratogene secundare consumului
de ficat
TOTUSI recomandarea ramane- se bazeaza pe faptul ca folosirea acidului
retinoic pentru acnee severa poate duce la pierderi de sarcina si
malformatii
Deoarece acidul retinoic nu poate fi metabolizat la formele sale reduseretinal, retinol nu este clar demonstrat daca aceste efecte apar ca urmare
a consumului de vitamina A din alimente!! Se recomanda totusi femeilor
care vor sa ramana insarcinate precum si celor care sunt in primul
trimestru de sarcina sa nu consume ficat
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme, Bender DA. The Vitamins in Gibney MJ, Lanham-New SA,
Cassidy A, Vorster HH. Introduction to Human Nutrition Second Edition. John Wiley & Sons, Ltd., Publication 2009
Vitamina A: riscuri
Hipervitaminoza A- apare mai ales la copii dupa
administrarea de medicamente
!!!! Toxicitatea cronica- aport crescut pe durata lunga de
timp> 7.59 mg/zi la adulti-determina:
afectarea SNC- cefalee, greata,ataxie, anorexie
afectarea ficatului- hepatomegalie-cresterea
formarii de colagen,hiperlipidemie
os: dureri oasase, ingrosarea oaselor lungi,
hipercalcemie, calcificarea tesuturilor moi
piele uscata, descuamare, alopecie
Bender DA. The Vitamins in Gibney MJ, Lanham-New SA, Cassidy A, Vorster HH. Introduction to Human Nutrition Second Edition. John
Wiley & Sons, Ltd., Publication 2009
Vitamina A: riscuri
Deficitele de vitamina A- importanta crescuta
Deficite primare -aport insuficient (alimentatie
predominant vegetariana)
Deficite secundare - in malabsorbtia secundara
aportului insuficient de grasimi,
insuficienta biliara,
pancreatica, boli hepatice,
malnutritie proteica, deficit de
zinc
- Deficitul de vitamina A- cauza principala de
pierdere a vederii in SUA la persoanele peste 65 ani.
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krauses Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
Vitamina A: riscuri
Deficitele de vitamina
orbire
tulburari ale dezvoltarii embrionare
avorturi spontane
tulburari ale spermatogenezei
hipercheratoza
risc de infectii- frecvent respiratorii
Carotenoizii
Origine in plante
Carotenoizi- Exista mai multe tipuri diferite (sute) in plante- doar
40 au activitate provitaminica A
la om cei mai importanti sunt:
-carotenii sunt responsabili de culoarea portocalie din morcovi
licopen- pigmentul principal din rosii si ardei rosu
xantofilii- Determina culoarea galbena din frunzele de toamna
(luteina)
Zeaxantina- culoarea galbena a porumbului
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
Carotenii
-carotenii-liposolubili- Se absorb in intestinul subtire
impreuna cu lipidele
Rata de absorbtie din plante- 10-50% cu variatii mari de
la individ la individ
Depozite- predominant in tesutul adipos- mai putin in
ficat
carotenii sunt netoxici si nonteratogenici.
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
Carotenii
Vitamina D-calciferol
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
Vitamina D
Colesterol 7-dehidro-colesterol in piele sub
influenta UV, lumina, caldura colecalciferol=
CALCIOL Ficat Hidroxilarea in pozitia 25 25hidroxi colecalciferol CALCIDIOL RINICHI celule
tubulare proximale hidroxilare in pozitia 1 1,25dihidroxicolecalciferol- 1,25-(OH)2-D3- forma
activa= hormon CALCITRIOL
Vitamina D
Absorbtie intestinala- impreuna cu lipidele
Rata de absorbtie-50%
Vitamina D sintetizata in piele (din colesterol) intra in sistemul
capilar si se leaga de proteine fixatoare de vitamina D- DBP
vitamina D din alimente- liposolubila- absorbita transportata
spre ficat prin CM/legata de DBP/transcalciferin
Depozitele de la nivelul ficatului sunt reduse
Vitamina D- Roluri
Homeostazia calciului si a fosforului
Intestin- absorbtia calciului
Oase- responsabila de demineralizare
Rinichi- creste reabsortia Calciu
- creste excretia de fosfor
Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krauses Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
Vitamina D- surse
Surse naturale- limitate
Ficat de peste- continut crescut de vitamina D
Ulei de peste- folosit cu succes in preventia si
tratamentul deficitelor de vitamina D
peste cu cel mai mare continut- hering, cod
Lapte de vaca- neglijabil, dar creste odata cu
continutul in grasimi -Frisca, branza, iaurt, margarina,
unt, oua
ciuperci
Lapte de mama- cantitati reduse
Metabolitii vitaminei D din laptele de mama- sunt mult
mai activi- riscul de aparitie a rahitismului este in
general scazut la nou nascutii alaptati exclusiv la san
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
Vitamina E- metabolism
Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krauses Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
Vitamina E- necesar
Necesar- Aportul adecvat de vitamina E
depinde de consumul de acizi grasi
polinesaturati
Se suplimenteaza cu 0.5 mg RRR--tocopherol
pentru fiecare gram de acizi grasi (diene)
Cei care au o dieta redusa in grasimi- risc
deficit de vitamina E datorita aportului redus
de uleiuri vegetale
Suplimentare vitamina E- pacientii cu
malabsorbtie a grasimilor, fibroza chistica,
boala coronariana
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
Vitamina K
1930- proprietati antihemoragice
vitamina coagularii
Compusi cu activitate biologica a vit K:
- Vitamina K1 naturala- (filoquinona) din legume
verzi cu frunze
- K2 (menaquinona) compusi sintetizati de
bacteriile intestinale
- menadiol si menadiol diacetat- compusi sinteticice pot fi metabolizati la filoquinona
Bender DA. The Vitamins in Gibney MJ, Lanham-New SA, Cassidy A, Vorster HH. Introduction to Human Nutrition Second Edition. John
Wiley & Sons, Ltd., Publication 2009
Vitamina K-metabolism
ABSORBTIE- activa in intestinul subtire proximal in
timpul digestiei lipidelor si transportate spre ficat
sub forma de CM
Circula in toate formele de fractiuni lipoproteice- mai
ales VLDL
Rata de absorbtie este 2070 %.
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
Vitamina K-roluri
1. rol in coagulare- utilizat ca tratament
- Factori inactivi ai coagularii sintetizati in ficat si activati de
catre -glutamil carboxilaza- vitamina K=cofactor
- Factorii Coagularii II, VII, IX, si X, inhibitorii coagularii
proteinele C si S, eliberati in sange se fixeaza pe membranele
fosfolipidice
- La nou nascut- sunt prezente toate componentele sistemului
cagularii DAR factorii dependenti de vitamina K nu ating nivelul
de activitate al adultului decat in saptamani sau luni
- Nivelele scazute din laptele matern/lapte de vaca deficite
ale vitaminei K la copii este necesara suplimentarea
profilactica
- Antagonisti ai vitaminei K- derivatele de cumarina- folosite in
preventia trombozei
Vitamina K necesar
Estimarea Aportului de vitamina K- imprecis- ?sinteza
de catre bacteriile intestinale
Adulti- se estimeaza 6580 g/zi
Necesarul creste in sarcina si lactatie
O dieta mixta asigura un aport de vitamina K mai mult
decat suficient
Nu s-a evidentiat toxicitate alimentara a vitaminei K
Deficite- frecvent la copiii care sunt hraniti exclusiv cu
lapte de mama sangerari, forma cea mai gravasangerari la nivelul ventriculilor din SNC leziuni
ireversibile/deces
Bender DA. The Vitamins in Gibney MJ, Lanham-New SA, Cassidy A, Vorster HH. Introduction to Human Nutrition Second Edition. John
Wiley & Sons, Ltd., Publication 2009