VITAMINE

VITAMINE
LIPOSOLUBILE

VITAMINE

LIPOSOLUBILE
Vitamina A si carotenii
Vitamina D
Vitamina E
Vitamina K
HIDROSOLUBILE
Acid ascorbic- vitamina C
Tiamina- vitamina B1
Riboflavina- Vitamina B2
Niacina- vitamina B3-PP
Acid Pantotenic- vitamina B5
Biotina
Piridoxina-vitamina B6
Cobalamina-vitamina B12
Acid folic -vitamina B9

Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krauses Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007

Bender D. The Vitamins in Gibney M,Lanham-New SA, Cassidy A, Vorster HH. Introduction to Human Nutrition, Wiley
Blackwell,2009

Vitamine liposolubile
Vitamina A
Conform nomenclaturii internationale de chimievitamina A+derivatii sai=RETINOIZI
DAR!!! Nu face distinctia intre produsii naturali si cei sintetici
Din punct de vedere biologic/medical :
- Termenul de vitamina A se aplica tuturor
compusilor care au activitate biologica similara cu cea a
vitaminei A-retinol, retinil ester
Retinoizii- Derivati sintetici ai vitaminei A-acid
retinoic si derivatii sai-exercita doar unele efecte ale vitaminei
A- nu influenteaza spermatogeneza si vederea

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme

Vitamina A
3 forme cu activitate metabolica
- retinol
- retinal/retinaldehida
- acid retinoic
Retinolul din depozite este esterificat cu acizi grasi
(frecvent palmitat)-retinil esteri in alimente ei sunt frecvent
legati de proteine- SURSA animala
carotenoizi- SURSA vegetala
- carotenii- au activitate vitaminica
- sunt convertiti in retinol
depozitul cel mai important de vitamina A -5080 %- este in FICAT

Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krauses Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007

Vitamina A
Functii- derivatii vitaminei A isi exercita efectele prin mecanisme
diferite- Retinol este forma de transport- si intermediar metabolic
- Retinal component esential pentru analizatorul optic
- Acid Retinoic efecte pe proliferare si diferentiere tisulara
- Esterii de Retinil forma de depozit- ficat, si alte organe a caror
buna functionare depinde de vitamina A- retina, testicule, plamani
- Compusi Glucuronidati- forma de excretie a vitaminei
- se pare ca au roluri biologice- crestere
si diferentiere in vitro
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme

Vitamina A
Mentinerea vederii optime
Acidul retinoic actioneaza ca hormon- modeleaza expresia
genica
Diferentiere celulara
Implicata in sinteza de glicoproteine cu rol in recunoasterea
intercelulara
Crestere si dezvoltare
Functii imune
reproductie

Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krauses Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007

Vitamina A: Surse si necesar zilnic

Dieta mixta- vitamina A provine din esterii de retinil din produsele

animale
Consum de 510 g ficat/zi este suficient pentru a acoperi necesarul
zilnic de vitamina A

SURSE- de vitamina A- ton, hering, cod

- Lapte, branza, oua

NECESAR exprimat in echivalenti ai activitatii retinale (RAE)

0.3- 0.6 mg pentru copii
0.7- 0.9 mg pentru femei si barbati (1000 g RAE ~3000 UI)
-Necesarul creste in sarcina si lactatie
-se recomanda suplimentare cu 0.7 mg/zi in sarcina si
cu 0.6 mg/zi in lactatie

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme

Vitamina A: riscuri
SARCINA- Recomandarile oficiale subliniaza ca trebuie evitat consumul
de ficat
NU s-au evidentiat cu certitudine efecte teratogene secundare consumului
de ficat
TOTUSI recomandarea ramane- se bazeaza pe faptul ca folosirea acidului
retinoic pentru acnee severa poate duce la pierderi de sarcina si
malformatii

Deoarece acidul retinoic nu poate fi metabolizat la formele sale reduseretinal, retinol nu este clar demonstrat daca aceste efecte apar ca
urmare a consumului de vitamina A din alimente!! Se recomanda totusi
femeilor care vor sa ramana insarcinate precum si celor care sunt in
primul trimestru de sarcina sa nu consume ficat

Retinoizii sintetici (analogi de vitamina A)- folositi in dermatologie- foarte

teratogeni dupa tratamente de acest fel la femei- se recomanda
contraceptive-12 luni dupa tratament- deoarece retinoizii sintetici sunt
retinuti in organism

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme, Bender DA. The Vitamins in Gibney MJ, Lanham-New SA,
Cassidy A, Vorster HH. Introduction to Human Nutrition Second Edition. John Wiley & Sons, Ltd., Publication 2009

Vitamina A: riscuri
Hipervitaminoza A- apare mai ales la copii dupa
administrarea de medicamente

!!!! Toxicitatea cronica- aport crescut pe durata lunga

de timp> 7.59 mg/zi la adulti-determina:
afectarea SNC- cefalee, greata,ataxie, anorexie
afectarea ficatului- hepatomegalie-cresterea
formarii de colagen,hiperlipidemie
os: dureri oasase, ingrosarea oaselor lungi,
hipercalcemie, calcificarea tesuturilor moi
piele uscata, descuamare, alopecie

Bender DA. The Vitamins in Gibney MJ, Lanham-New SA, Cassidy A, Vorster HH. Introduction to Human
Nutrition Second Edition. John Wiley & Sons, Ltd., Publication 2009

Vitamina A: riscuri
Deficitele de vitamina A- importanta crescuta
Deficite primare -aport insuficient (alimentatie
predominant vegetariana)
Deficite secundare - in malabsorbtia secundara
aportului insuficient de grasimi,
insuficienta biliara,
pancreatica, boli hepatice,
malnutritie
proteica, deficit de
zinc
- Deficitul de vitamina A- cauza principala
de pierdere a vederii in SUA la persoanele peste 65
ani.

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme

Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krauses Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007

Vitamina A: riscuri
Deficitele de vitamina
orbire
tulburari ale dezvoltarii embrionare
avorturi spontane
tulburari ale spermatogenezei
hipercheratoza
risc de infectii- frecvent respiratorii

Carotenoizii

Origine in plante
Carotenoizi- Exista mai multe tipuri diferite (sute) in plante- doar
40 au activitate provitaminica A
la om cei mai importanti sunt:
-carotenii sunt responsabili de culoarea portocalie din morcovi
licopen- pigmentul principal din rosii si ardei rosu
xantofilii- Determina culoarea galbena din frunzele de toamna
(luteina)
Zeaxantina- culoarea galbena a porumbului

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme

 Carotenii
-carotenii-liposolubili- Se absorb in intestinul subtire
impreuna cu lipidele
Rata de absorbtie din plante- 10-50% cu variatii mari de
la individ la individ
Depozite- predominant in tesutul adipos- mai putin in
ficat
carotenii sunt netoxici si nonteratogenici.

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme

 Carotenii
-

Pe langa proprietatile ca provitamina A proprietati

specifice
- -carotenii- essentiali pentru om.
- Rol de antioxidant-Efect antioxidant optim/preventie
cancer- se recomanda ~1550 mg/zi
- Majoritatea plantelor contin -caroteni in concentratii
variabile=cei mai importanti carotenoizi
- Nu exista in acest moment recomandari precise pentru
aportul de -caroteni.
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme

Vitamina D-calciferol

PRECURSORI DE VITAMINA D- DEHIDROCOLESTEROL- sterol de origine

animala- sub influenta radiatiilor UV se
formeaza colecalciferol sau vitamina D3
- ERGOSTREOL sterol din plante- sub
influenta radiatiilor UV se formeaza
ergocalciferol sau vitamina D2
- D2 si D3 au aceeasi activitate vitaminica
- Exista si forme sintetice de vitamina D- folosite in
tratamentele tulburarilor homeostaziei calcemice
- vitamina D este ea o vitamina? Sau hormon?
DEOARECE in conditii adecvate are loc sinteza endogena in timpul
expunerii la soare- necesarul din alimente apare doar atunci cand nu
exista suficienta expunere la lumina
-actioneaza ca un hormon steroidian

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme

Vitamina D
Colesterol 7-dehidro-colesterol in piele sub
influenta UV, lumina, caldura colecalciferol=
CALCIOL Ficat Hidroxilarea in pozitia 25 25hidroxi colecalciferol CALCIDIOL RINICHI
celule tubulare proximale hidroxilare in pozitia 1
1,25-dihidroxicolecalciferol- 1,25-(OH)2-D3- forma
activa= hormon CALCITRIOL

Vitamina D

Absorbtie intestinala- impreuna cu lipidele

Rata de absorbtie-50%

Vitamina D sintetizata in piele (din colesterol) intra in sistemul

capilar si se leaga de proteine fixatoare de vitamina D- DBP
vitamina D din alimente- liposolubila- absorbita transportata
spre ficat prin CM/legata de DBP/transcalciferin
Depozitele de la nivelul ficatului sunt reduse

Vitamina D- Roluri

Homeostazia calciului si a fosforului

Intestin- absorbtia calciului
Oase- responsabila de demineralizare
Rinichi- creste reabsortia Calciu
- creste excretia de fosfor

- activeaza canalele de calciu voltaj dependente in muschi- regleaza

transportul membranar de calciu
- pancreas- Influenteaza secretia de insulina

- Piele- influenteaza cresterea si diferentierea celulara

- Exista receptori in celulele sistemului imunitar
- receptori la nivelul celulelor tumorale- inhiba proliferarea
celulara
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme

Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krauses Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007

Vitamina D- surse
Surse naturale- limitate
Ficat de peste- continut crescut de vitamina D
Ulei de peste- folosit cu succes in preventia si
tratamentul deficitelor de vitamina D
peste cu cel mai mare continut- hering, cod
Lapte de vaca- neglijabil, dar creste odata cu
continutul in grasimi -Frisca, branza, iaurt,
margarina, unt, oua
ciuperci
Lapte de mama- cantitati reduse
Metabolitii vitaminei D din laptele de mama- sunt mult
mai activi- riscul de aparitie a rahitismului este in
general scazut la nou nascutii alaptati exclusiv la san
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme

Vitamina D- aport necesar

Necesarul exogen depinde de durata si intensitatea
expunerii la UV si de sinteza endogena a vitaminei D

- In primul an de viata daca nu se consuma produse

lactate fortificate- este necesar un supliment de
vitamina D de 400 IU tableta Aportul la copii, adolescenti, varstnici- inadecvat

persoane cu risc de deficit- persoane cu piele de

culoare inchisa, cele cu malabsorbtie lipidica, cei
care lucreaza in medii fara expunere la soare
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme

Vitamina D-exces si deficit

supradozaj hipercalcemie voma si ameteli.
in timp nefrocalcinoza.
La adulti efecte toxice la aport de 500 1000 g
vitamina D/zi

copii- la >150 g/zi (10 ori doza

profilactica).

Aceste doze nu sunt atinse prin expunere masiva la

UV/ sau din alimente

- Deficitele de vitamina D- copii- rahitism/ adultOsteomalacia

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme

Vitamina E- metabolism

Cuprinde doua clase de substante biologic active

- -tocopherol
- tocotrienoli
Absorbtie in intestin impreuna cu lipidele
Rata medie de absorbtie- 20 %-70%
vitamina E absorbita este incorporata in chilomicroni- transportata in circulatia
generala

In ficat- Vitamina E este incorporata in VLDL

Depozite- tesutul adipos si muschi

Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krauses Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme

Vitamina E- roluri, surse

Roluri- -tocoferolul-intra in structurile lipidice
membranar- si are efect ANTIOXIDANTprotectie a membranelor lipidice si a depozitelor
lipidice impotriva peroxidarii
Este scavenger al radicalilor liberi- reduce radicalii
liberi in metaboliti fara efecte nocive prin donarea
de H+

Rol important antioxidant in procesul de imbatranire,

cancer, boli cardiovasculare, diabet zaharat

Rol in reglarea expresiei genice si a proceselor de

semnalizare celulara
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme

Vitamina E- roluri, surse

Surse- exclusiv din plante

seminte de plante- si uleiurile lor.
-tocoferol
-tocoferoli Formele cele mai frecvente forme
- germeni de grau, seminte de floarea
soarelui, semine de bumbac, i ulei de msline
contin -tocopherol (50100 %)
- -tocopherol- are 10 % din activitatea
biologica- soia si ulei de porumb

Vitamina E- necesar
Necesar- Aportul adecvat de vitamina E
depinde de consumul de acizi grasi
polinesaturati
Se suplimenteaza cu 0.5 mg RRR--tocopherol
pentru fiecare gram de acizi grasi (diene)
Cei care au o dieta redusa in grasimi- risc
deficit de vitamina E datorita aportului
redus de uleiuri vegetale
Suplimentare vitamina E- pacientii cu
malabsorbtie a grasimilor, fibroza chistica,
boala coronariana
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme

Vitamina K
1930- proprietati antihemoragice
vitamina coagularii
Compusi cu activitate biologica a vit K:
- Vitamina K1 naturala- (filoquinona) din
legume verzi cu frunze
- K2 (menaquinona) compusi sintetizati de
bacteriile intestinale
- menadiol si menadiol diacetat- compusi
sinteticice pot fi metabolizati la filoquinona
Bender DA. The Vitamins in Gibney MJ, Lanham-New SA, Cassidy A, Vorster HH. Introduction to Human
Nutrition Second Edition. John Wiley & Sons, Ltd., Publication 2009

Vitamina K-metabolism
ABSORBTIE- activa in intestinul subtire proximal in
timpul digestiei lipidelor si transportate spre ficat
sub forma de CM
Circula in toate formele de fractiuni lipoproteice- mai
ales VLDL
Rata de absorbtie este 2070 %.
Vitamina K2 sintetizata de bacteriile din intestinul
subtire distal si colon - DAR concentratia bilei
acide este scazuta- absorbtia K2 este fara mare
importanta
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme

Vitamina K-roluri
1. rol in coagulare- utilizat ca tratament
- Factori inactivi ai coagularii sintetizati in ficat si activati de
catre -glutamil carboxilaza- vitamina K=cofactor
- Factorii Coagularii II, VII, IX, si X, inhibitorii coagularii
proteinele C si S, eliberati in sange se fixeaza pe membranele
fosfolipidice
- La nou nascut- sunt prezente toate componentele sistemului
cagularii DAR factorii dependenti de vitamina K nu ating nivelul
de activitate al adultului decat in saptamani sau luni
- Nivelele scazute din laptele matern/lapte de vaca
deficite
ale vitaminei K la copii este necesara suplimentarea
profilactica
- Antagonisti ai vitaminei K- derivatele de cumarina- folosite
in
preventia trombozei

2. rol in formarea (carboxilarea) osteocalcinei- proteina osoasa care inhiba

mobilizarea calciului din os in perioada postmenopauza
3. Glaproteinele matrix care se gasesc in oase, rinichi, plamiani, inimavitamin
K dependente

Vitamina K-surse, necesar

- vitamina K1- plante verzi rol in fotosinteza
- Bacteriile Gram-positive, Escherichia coli si
Bacteroides fragilis produc vitamina K2
- vitamina K poate fi obtinuta din alimente de origine
vegetala si animala
- SURSE- EXCELENTE- varza, brocoli, arpagic green
- !!!! Recomandarile actuale- pacientii care urmeza
tratament cu cumarinice nu trebuie sa urmareasca
continutul in vitamina K al alimentelor, atata timp cat
isi mentin dieta curenta
- DACA are loc o modiicare semnificativa a dietei- ex. De
la alimentatie mixta la cea strict vegetarianacontrol
timp de protrombina
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme

Vitamina K necesar
Estimarea Aportului de vitamina K- imprecis- ?sinteza
de catre bacteriile intestinale
Adulti- se estimeaza 6580 g/zi
Necesarul creste in sarcina si lactatie
O dieta mixta asigura un aport de vitamina K mai mult
decat suficient
Nu s-a evidentiat toxicitate alimentara a vitaminei K

Deficite- frecvent la copiii care sunt hraniti exclusiv cu

lapte de mama sangerari, forma cea mai gravasangerari la nivelul ventriculilor din SNC leziuni
ireversibile/deces
Bender DA. The Vitamins in Gibney MJ, Lanham-New SA, Cassidy A, Vorster HH. Introduction to Human
Nutrition Second Edition. John Wiley & Sons, Ltd., Publication 2009