Cc U P R I N S UL STUDII: D, Gustiz stunts naquNn .... wee ettaeetecarsertseeseeeseeess 49— 59 SATELE ROMANESTI. ASPECTE, PROBLEME, PROPUNERI GROGRAFIA SATULUI ROMANESC. (Agezare, formiy structora) | de Jon Conea.. 5 60— 67 POPULATIA BATELOR ROMANESTI de D.C. Georgesett... ..e.ssse. 68— 79 ASISTENTA MEDICALA RURALK IN ROMANIA de Dr. Constantin C. Gheorghiu..... ere ve 80 87 OROANIZAREA SANITARK A SATULUL de Dr. Sabin Manuil® .........0e.20. sectettstesers 81= 90 CARE ESTE STRUCTURA PROPRIETATII AORARE DIN ROMANIA de Roman Cresin....... %— 95 EXCEDENTUL POPULATIE! AGRICOLE §1 PERSPECTIVELE OOSPODARIET TARANESTI de Mircea Vulcdineseu ........+...0 95-100 PROBLEMA LOTULU! TARANESC INDIVIZIBIL de N. Corndfeanu .. 100-102 COMASAREA PROPRIETATILOR AGRICOLE de Const. I. Cittlel .......+-...+5 ceeceteeeeess 102-105 CHELTUIELILE SKTENILOR PE PIATA (Observatiu pentru com. Sant, ju. Nastia) de D. Ticulescu ...... coat + 105—108 POSIBILITATILE $1 DIFICULTATILE COOPERATIEI IN SATELE owing de Gr. Mladenatz........ a 108-111 RAPORTUL INTRE STIINTA De CARTE §1 NUMARUL twvkpkroniton Iv ROMANIA de Ing. N, Measnicov .. - 112-119 CRONICI: SPIRU HARET $I SATELE ROMANESTI de Dumitru Dogaru . - 120-125 MUNCA CULTURALA IN SATELE DIN ESTONIA §l DIN FINLANDA de Dr. Gheorghe Varo. Ps - 125-127 INSTITUTUL NATIONAL ZOOTEHNIC de Dr. D. Conteset........sseeceeeseees . 127-131 DOCUMENTE: UN RECENSAMANT DIN 1625 A TREI SATE ARDELENE de Andrei Veress.....0-.20c00e s » 132-138 MARCHITANIL DIN COMUNA SPINENI-OLT de Jon M. Jovescu . 133-137 UN DOCUMENT FOLCLORIC: PESTI PE BRAZDA de INCH Cazan se neseecnente » 137-138 RE c ENZII: SATELE NEAMURILOR vectvE, Pamietniki Chlopow (Memorile fSranitor poloni, 16 (Mop); Elstllyedt falu a Dunantulon (Sat incurs de disparitic din Pi nonia), 1935; Zilyés Gyula: Pusztak népe (Oamienii din Pusti), 1999 (P. Bak); Szabo Zoltén: A Tardi helyzet (Situafia satului Tard), 1935 (P. Bakk); Viola Tomort: A parasztsig szemicleténgk alakuldsa (Prefacerca mentaltaijaraneyti), 1935 (P. Bakk); Baldzs Ferencz: A rog alatt (Sub glie), 1935 (P. Bakk)........ 139-141 REALITATEA ROMANEASCK Octavian S. Marculescu : Cavarna medievala si mo- derna; Roman M. Studiu asupra populafiel turcesti din Dobrogea si sudul Basa- rabiei, 1936 (Florea Florescu); Laurian Somesan: Vieafa umand in regiunea muntilor Calimani, 1936 (1. Conea).. 141-143 PROBLEME ROMANESTI PRIVITE DE STRAINI. Kar! von nKleeskovsky Umbach in Ruminien (Prefaceri in Romania), 1936 (Golopentia) .. seseeeees MB—144 INSEMNAR Slinta nallnit romanest si problema satelor noastre. Contributia profesorulul indrei Veress. Punerea in lucru a unei Bibliografii critice a literaturii despre satele romdnegil, Q scrisoare a profesorului Maunier. Colaboratorii nostri unguri...... 4 COPERTA:: Secerig la Sanf-Nasdud (din Arhiva de fotografi al. S. R,)SOCIOLOGIE ROMANEASCA Direcror: D. GUSTI Anut Il, Nr. 2-3 Fepruarie-Marnie 1937 $TIINTA NATITIUNII Vieata social& a omenirii civilizate se infaptueste in cuprinsul nafiunilor. Nafiunea este realitatea central, care insumeaza toate aspirafiile firesti ale indivizilor gi dela care pornesc, nu spre o noua fiin{, ci spre un nou plan de relafii, toate manifestarile interna- fionale. Natiunea este singura unitate social care isi ajunge siesi, in infelesul cA nu cere pentru deplina ei realizare o unitate social mai cuprinztoare, fiind in stare s&-si creeze 0 lume proprie de valori, s4-si stabileasci un scop in sine si s4-si afle mijloacele de infap- tuire, adicd forta de organizare si propasire in propria ei alc&tuire. Nici o alt’ unitate social nu ocupa un loc asemanitor in domeniul viefii sociale. Vieata de familie de pild’, nu mai constitue ca odinioara in antichitatea greco-romana o lume inchisi, aproape auto- noma, ci este reglementat& in mare misur& de Stat si se leag prin nevoile ei economice si spitituale de vieata social mai larg’. Copiii nu depind numai de puterea tat&lui, ca in familia patriarhala, ci sunt ocrotifi de Stat, cum tot Statul le face educatia gi le satisface nevoile religioase prin institufii speciale, scoala si biserica. Prin urmare familia nu-si mai ajunge siesi, ea este subordonata viefii nationale si organizatiei de Stat. Acelagi lucru se intémplA cu mai toate unit&ile sociale; satele, orasele, biserica, scoala etc. De aceea stiinfa le si denumeste uneori, nu fara rost, subunitati sociale, nu unit&fi sociale. Nafiunea merit ins& complet denumirea de unitate sociala, pentrucd ea nu depinde de o unitate mai mare. E drept ca pana de curand nafiunea era si ea subordonata Statului, dar cu riz boiul mondial aceasta situatie a fost schimbata in favorul ei. Statele nationale nu ne mai arata nafiuni stranse arbitrar sist’4panite prin for{a in cuprinsul unui Stat, ci sunto sim- pli expresie politica, de organizare a nafiunii. Statul nu este astizidecat o forma de ma- nifestare a nafiunii, deci o realitate subordonata functional acesteia. lati cum, privit& in alc&tuirea ei launtrici, nafiunea apare ca unitatea sociald cea mai insemnatd si mai cu- prinztoare a timpurilor noastre. In afar, fiecare natiune se leag& cu alte nafiuni, pentru interese comune, care duc fie la colaborare, fie la concuren{& si ne dau aspectul viefii internationale. Internafiona- lism nu insemneaza supranafionalism sau cosmopolitism, ci legXtur& intre nafiuni, Cu alte cuvinte internafionalismul adevarat nu desfiinfeaz4 nafiunile, ci le priveste doar in rapor- turile dintre ele. Pe calea aceasta dobandim si conceptul just despre umanitate. CAci nafiunile laolalt in eforturile lor comune pe ciile civilizatiei dau nastere umanitatii, nu in sgnsul antinationalist, al umanitaristilor far patrie, ci in sensu! nationalist, ca reali- tate'care reflect fiinfa ‘nafiunilor si energia creeatoare a lor. Dincolo de nafiuni nu se iveste umanitatea ca o lume de sine statatoare, ci umanitatea ca totalitate a natiunilor, ca armonie a fiinfelor nationale originale, specitice. 49Natiunea insumeaza asa dar in fiinfa ei toate eforturile creatoare ale indivizilor gi formeaza singura realitate care compune umanitatea adevarat’. De aci insemnitatea ei deosebita, nu numai pe planul realitatii, ci gi al teoriei. Stiinta pozitiva, adic& indreptata spre fapte, nu poate nesocoti ierarhia problemelor impust chiar de realitate. Din clipa in care natiunea ni se infatigeaz ca forma cea mai insemnata a vietii sociale moderne, stiinta societ&fii, sociologia, trebue si se constitue gi ea, in primul rand, ca o stiint& a natiunii. Ramura aceasta a sociologiei nu mai are caracterul de generalitate, pe care il are socio- logia propriu zis, ci se m&rgineste la fiinfa concret’ a unei singure nafiuni. Pentru Romania ne m&rginim deci, numai la stiin{a na{iunii romanesti, fr s& nesocotim, se infe~ lege, cercetarile similare din str4in&tate si in special metodele de lucru, in masura care se potrivesc gi la noi, Dar cum se realizeaza stiinta nafiunii ? ul Pentru a face 0 deosebire precisa intre felul in care concepem noi stiinta natiunii gi felul in care e conceputa in strainatate, e suficient s& infafisim un scurt istoric al metodelor intrebuinfate pana acum. Ele sunt mai ales doua. Sub diferite denumiri, unii cred c& pot infatisa caracterul unui popor in cateva trésituri generale, fara un studiu prealabil si fara st&ruin{e speciale. Urmarind in pripa istoria unui neam si cateva din manifest&rile lui ac tuale, sau mult mai simplu, conducandu-se dup cAteva impresii generale gi, implicit, super- ficiale, acesti autori se cred indreptifiti si-si spun’ cuvantul si s& atribue dela ei 0 psiho- logie specitic4 fiecdrei natiuni, exprimata in cAteva afirmatii vagi si cu neputinfa de controlat. Am putea numi felul acesta de a proceda, metod’ deductiva sau, poate mult mai bine, impresionism si diletantism stiinfific, cu toate c& fl intalnim gi la autori care altfel se bucuré de o faima stiintificd pe deplin meritata. Ne gandim mai ales la acele psihologii ale popoarelor, cum sunt lucrarile unui Fouillée: Esquisse d'une psychologie des peuples européens, sau ale unui Boutmy:: Essai d’une psychologie politique du peuple anglais au XIX-é siécle, si Elements d’une psychoiogie politique du peuple américain, iar de curand comunicarile facute Academiei Franceze de $tiinte morale si politice de André Siegfried: La psychologie du peuple francais (22 pag), Albert Rivaud: La psychologie du peuple allemand (22 pag.), Paul Hazard: La psychologie du peuple italien (12 pag.), Jaques Bardoux: La psychologie du peuple anglais (21 pag), Jaques Ancel: La psycho- fogie des peuples balkaniques (13 pag.). Defectul acestor lucfari este cd. generalizeaza fart temeiu trastturi care nu se patrivesc poporului intreg, dar mai ales c& fac 0 seam de caracterizari lipsite de orice dovezi, afirmatii neintemeiate pe fapte gi deci greu de controlat si de verificat, Se infelege usor c{ nu calea aceasta ne poate duce la o stiinta riguroas& a nafiunii. Exist ins& alti metoda care se apropie mai mult de stiin}a si are mai multe putinte si ne duc& la adevar. Este metoda inductiva, care pleaca dela fapte, nu dela impresii si duce la cercet&ri migdloase si prudente. in care se renun{ de buna voie la generalizarile neintemeiate, ca si se stranga dovezi precise pentru orice afirmatie si sA se dea stiinei un temeiu experimental. Metoda aceasta aplicata in studiul diferitelor popoare, a dus la culegeri folositoare de fapte, dar n’a fost intrebuintat% decat partial. Ea este practicata de folcloristi, de etnografi, de statisticieni si chiar de sociologi, cum sunt cei din scoala francez’, numit’ monograficd, a lui Fr. Le Play. Nici unii nu privesc ins nafiunea in- treagd, fiinfa national ca totalitate, ci numai aspecte parfiale, infAtigari fragmentare. Folciorul s’a indreptat mai ales c&tre literatura popular, fara indoialé una dintre mani- festirile cele mai de seama ale sufletului national, totusi insuficient de semnificativa, nu numai pentru o stiinfa a nafiunii, cum 0 concepem noi, dar si pentru o psihologie a poporului. Tot asa, etnografii, desi cu mai mult infelegere, nu urmaresc decat aspectele materiale ale tehnicei sau ale civilizatiei populare, nesocotind formele civilizatiei de orag si chiar p&rfi insemnate din cuprinsul manifestarilor etnice. In sfarsit, in ce priveste sta- 50.tistica, ea fiind o metod& cantitativa prin excelen{4, nu poate prinde sufletul colectiv al unei nafiuni, de esenfa calitativa side adanca originalitate. Nu avem dreptul s deducem din toate acestea ca stiinfele sociale particulare n’au niciun rost propriu si n’ar fi folo- sitoare pentru opera de sintez4 care ar fi gtiin{a nafiunii. Fiecare stiin{A igi are rostul ei gi nu ne gandim s& negdm putinja sau dreptul de existenf& a vreuneia din ele. Dar nicio stiin{a nu-si poate depasi rosturile ei firesti, limitele inlduntrul c&rora s’a constituit gi siaa fixat activitatea. De aceea stiinfele sociale particulare raman in chip normal la studiul unor parti sau aspecte sociale, fara s& poaté da socoteala de totalitate. Materialul si re- zultatele lor folosesc si in studiul totalitatii, dar opera aceasta de coordonare gi sintez& nu revine nici uneia din ele. Nici chiar sociologia, care se socoteste ca stiinta a realita{ii sociale integrale, nu reugeste intotdeauna s& cerceteze totalitatea. Scoala monograficd a lui Le Play se margineste de pilda, la studiul familiei, iar din activitatea acesteia cer- ceteaz& mai mult vieata economic’ oglindita in bugete. In felul acesta stiinta natiuni este mai putin realizaté decat in studiile de folclor si etnografie. Metoda trebuie si isvo- rasc& insd din felul realitatii de cercetat. Dacd realitatea are un caracter totalitar, me- toda trebuie sd se striduiascd gi ea sa fie cat mai adecvata. De aceea adevarata metoda a stiinfei nafiunii ne-o d& insugi genul de realitate al naiunii. Daca ea este o realitate sumativa, compusi din mai multe parfi desarticulate, atunci gi cercetarea ei se poate face pe parti, iar stiinfa ei poate fio enciclopedie a stiinfelor particulare. Dimpotriva, dac& nafiunea este o realitate totalitar4, indivizibil, atunci gi stiinta ei trebuie s& aiba un caracter totalitar. ill Ce este o nafiune? Intr’un studiu al nostru, inchinat acestei probleme, am ajuns dup’ +o analiza amAnuntita a realitafii $i dupa discufia criticA a doctrinelor existente, la urma- toarea definitie: Natiunea este o creafie sintetic voluntara, 0 unitate social, care re-~ prezintd un sistem voluntar cu o motivare cosmic&, biologic’ si psiho-istoric4, cu vointa social drept causq movens a procesului de nafionalizare si cu manifestarile crea toare, pe taramul sufletesc, economic, juridic si politit al vietii nafionale, care formeaza cultura nafionala (Problema Natiunii in Sociologia militans, 1934). S4 desprindem pe rand elementele mai de seam din aceast’ definitie, Socotim mai intdiu nafiunea ca o realitate sintetic&, in infelesul c& ea formeazi 0 totalitate, un intreg viu, indivizibil, cu neputinfA de a fi redus la indivizii care 0 compun sau la o singura parte din fiinfa ei. Nafiunea este anterioara noua celor care o compunem si in aceeasi masura ne este si superioara. Caracterul ei de totalitate provine din faptul c& nafiunea este cea mai completa unitate social, iar cea ce caracterizeaz4 unitatile sociale este structura lor, prin care elementele sunt oranduite intr’un chip particular, nu dupa natura lor proprie, ci dup& natura intregului. Un individ poate participa la mai multe unit&fi sociale, fara s& le schimbe natura. Aceasta inseamna c& schimbarea o sufere chiar el, individul, dupa cum participa la una sau alta dintre unitAtile sociale si c& acestea au un prineipiu al lor de organizare, ireductibil la indivizii component jocotim apoi nafiunea ca o creafie voluntara, pentruc& spre diferen{a de popor, care este o comunitate etnicd naturala, nafiunea se realizeaz printr’un efort de fiecare clipa, prin vointa de a fi, de a trai gi de a lupta. Natiunea presupune o voinf& constient& de scopurile pe care le urmareste, stipana pe mijloacele ei de actiune, capabili de crea~ tiuni vaste gi orientat spre perspective intinse. Ea nu este ceea ce natura a facut-o, ci ceea ce se stradueste ea SA fie, ceea ce rezulta din efortul neincetat al celor care 0 com- pun. O nafiune lipsit’ de voinfa, recade in starea naturala de popor, devine o simpl& comunitate de sange gi traditie, nu gi o comunitate de voinf&, de constiinfa gi de aspiratii. Popoarele traiesc o vieafi pasiva de fatalism si resemnare, Nafiunile traiesc o vieaf& activa, de lupta pentru un ideal gi de creare a unui destin propriu. De aceea elementul 51care distinge aceste douittrepte de desvoltare gi ne arata trecerea dela popor la nafiune, este vointa. Sau cu alte cuvinte, voinfa ne apare ca esenfa insdsi a viefii nationale, ca elementul ei cel mai de seam&, fara de care nu s’ar putea pastra ca existen{a, Din yoinfa nafiunii de ase manifesta si de a se realiza pe sine purced toate crea{iile culturale si toate legaturile ei cu mediul si cu factorii care 0 condifioneaza. (Aci 0 na- fiune nu esteo realitate desradacinat&, suspendata in aer, ci, dimpotriva, ea poarta le- gituri adanci cu pamAntul pe care se desyolta, cu sangele populafiei care 0 compune, cu trecutul gi produsele stramosilor si cu yiea{a psihic& a indiyizilor in yieata. O nafiune se desyoltA de regula pe un pamant anumit, pAmantul patriei. Legaturile care nasc din acest agezare sunt destul de felurite. Unele popoare si-au cucerit pamantul dupa ce deprinderile si conceptia lor de vieafa erau formate, pardsind locurile de nastere, leag&nul lor de formatie. De aceea nici pamantul nu le exprima pe ele, nici ele nu exprima pAmantul. Alte popoare s’au indepartat printr’o desvoltare ulterioara de mediul lor geo- grafic, instrainandu-si civilizatia lor proprie sub influen{a altor_civilizatii de import. In amandoua cazurile acestea, apare o discordan{a intre mediu si nafiune, iar civilizatia devine o realitate inorganic&, straina de peisajul geografic in care se desvolt&. Exist ins& si popoare, care se nasc pe un pamant anumit, continuand o vieafa straveche, ime- moriala, care isi clidesc fiinfa ca o prelungire a mediului geografic si care igi imprima in schimb ca o pecetie, deprinderile si civilizatia in_acel pamant. Asa este de pild’ neamul romanesc. Romani sunt un popor carpatic, iar Garpa{ii reprezintd o lume romaneasca. Fara aceast4 legatura, de astidatt esentiala si organic’, dintre pamAntul si poporul nostru, nu putem infelege nimic din istoria si civilizafia actual a neamului romanesc. E drept c& o sp&rtura in aceastA crestere fireasc4 s'a intAmplat si la noi prin influenta capitalist, dar dupa toate semnele care se aratd, lumea nou& romaneasc& in curs de for- matie, va relua cu indarjire firul intrerupt in ce priveste yieafa de Stat si va reveni la uni- tatea straveche a pAmAntului si a civilizafiel_romAnesti. In orice caz 0 stiin{a a nafiunit nu este cu putin{d fri cercetarea aménunfit& a raporturilor dintre neam si pamantul care-I ad&posteste. Pe de alt parte, nafiunea nu poate fi desficut& de substratul ei etnic, de populafia care o compune, de trisAturile ei rasiale specifice, de masa ereditara de insusiri fizice si psihice, care nu-i aparfin decat ei. Faptul c4 nu exist’ ras pura, c& nicio nafiune nu se compune din elemente de aceeagi ras, nu insemneaz& c& rasa-nu mai joaca niciun rol in yiea{a nafiunilor. E destul ca dou natiuni sa aib& compozifii rasiale diferite, adica s& cu- prind& populafii de rase amestecate in proportii diferite gi deci s4 impuna in procesul de ereditate un procent diferit din acelasi gen de insusiri, ca manifestarile lor de yiea{a s4 fie si ele cel pufin sub anumite aspecte deosebite. Din acest punct de vedere se poate vorbi de o compozitie rasialé specificd pentru fiecare popor, cu toate ci nu se confunda rasa cu natiunea. In aceeasi m&sur, trebue s& se dea atentia risunetului pe care il are unitatea rasei in constiin{a unei na{iuni. De ast dat& se petrece un fenomen psihic colectiy, care nu se mai leag strict de adeyarul biologic. Un popor chiar daci nu reprezinta o rast pur&, poate sa aib’ ins constiinta unei unit&ti de rast gi chiar a superioritiii lui fafa de alte popoare. Apar astfel misiunile de ras, care sunt o puternica inarmare moral im- potriva popoarelor lipsite de acest fel de constiina. De aceea nici rasa, nici constiinta de rasi, nu pot fi nesocotite de o stiinfa a nafiunii, indiferent de rezultatele care se do- bandesc dela caz la caz. O nafiune mai este ins& si insumarea unor striduinge anterioare, un rezultat al unui proces istoric, experien{& de viea{a sAvargit4 de inaintasi, acumulata si transmis prin tra~ ditie din generatie in generafie. Nafiunile nu pot fi reduse la colectiyitajile de oameni care le compun la un moment dat. Morfii se asociaz4 cu cei vii gi uneori poruncile vea- curilor trecute se impun cu destvarsire epocilor actuale. Trecutul istoric nu mai este un factor din afara care inraureste intr’un chip sau altul viea{a nafiunilor, ci parte integrant%, nafiunea ins%si in mers, pe drumul realizarii de sine, ca destin si misiune. Trecutul istoric poate fi socotit ca factor conditionant numai pentru prezent, intru cat prezentul este un 52rezultat al evolutiei si cu necesitate si o atitudine fafa de trecut, conformism fafa de tra ditie sau spirit inclinat spre inovatie. Considerarea integral a natiunii trebue sa {ind ins& seama si de desvoltarea istorica a acesteia, nafiunea in istorie, ca o singura realitate. Incdt gi intr'un caz si intr’altul stiinfa nafiunii trebue sd aiba in vedere si trecutul istoric, intreg lanful de inaintasi cu faptele lor, cu gandurile lor si comorile lor de simfire, fata de care generafia actual apare ca o singura verigd de leg&tur spre vieata gi activitatea urmagilor. Acesta este si infelesul adevarat al liniei istorice, de care se vorbeste din ce in ce mai mult in zilele noastre. Fiecare neam are o linie a lui de propasire gi stralucire care face cu putin{4 un maximum de manifestare pentru fiecare generatie si o continuare a sforfarilor si o imbogatire a culturii nationale, neincetat, de-alungul tuturor veacurilor. Cei care nesocotesc aceasta linie, se indeparteaza de istorie gi tsi imping propria lor nafie spre dec&dere. In sfarsit, nafiunile tsi gasesc motivarea activitatii lor de vieafa in trasdturile psihice si in ambianta sufleteascd a colectivitafilor, care le formeaza. Unele generafii nu se mul- {umesc_s& primeasca pasiv inrauririle naturii, ale rasei sau ale trecutului istoric, ci reac fioneaz& puternic incercdnd s& le transforme gis le domine, Prin vieafa sufleteascd voluntara i constient&, determinismul factorilor din afara sau chiar al mediului lduntric, isi pierde puterea de inrdurire pe care o are in domeniul naturii_moarte sau in domeniul animal-biologic si se schimba intr’o simpli conditionare, adica de imprejurare favorabilé, in loc de cauz’ determinant&. Stiinta nafiunii trebue si urmareascé si atitudinea aceasta de vieafé a nafiunii, atitudine de indolent, de supunere, de resemnare sau atitudine de intransigent4, de imperialism sufletesc si de luptd neincetat, aga dar concepia de vieafa gi puterea de voinfA care aseaza, ideologic si determina, dinamic, locul si activitatea fiecdreia nafiuni in cuprinsul lumii, Nafiunile se desvolta in vecinatatea si sub Inrdurirea reciproca a altor nafiuni. Cand constiinta de sine este indeajuns de desvoltata, o nafiune nu se mai las influenfata la intamplare de civilizatia celorlalte nafiuni, ea imprumuta cu prudenf’ numai elemente care ise potrivesc sau care pot fi asimilate cu ugurin{a. Cand ins onafiune are un simfimant de inferioritate sau nu-si da pe deplin seama de valoarea proprie si de originalitatea ei creatoare, cedeaza in fata inr&uririlor din afard si isi instrdineaz& propria ei fiin{&, specificul ei ca existen{a. De aceea nu este indiferent pentru o natiune daca trdieste departe de puterea de inrdurire a celorlalte nafiuni, sau este inconjurata sau chiar intrepatrunsa de nafiuni care au tendinfe de dominare si se simt chemate s& realizeze o misiune potrivnicé natiunilor conlocuitoare. Stiinta nafiunii trebue s& urmareasc’ deci si puterea sufleteasci, atitudinea de vieat& a natiunii, dar in aceeasi masura vecinatafile sufletesti, {arile cate o inconjoara si intentiile lor de des- voltare, ca si populatfiile conlocuitoare, minoritatile care pot avea tendinte proprii de rea lizare, ‘misiuni specifice, potrivnice nafiunii majoritare, Fara studiul acesta nu ne dam seama de soarta unei nafiuni gi prin urmare nici nu putem dobandi o politicé a natiunii, intemeiat& pe realit’ ‘Asa dar nafiunile sunt condifionate in genul lor de viea{4 de o multime de factori sau cum fi numim noi, cadre, pe care sistemul nostru de gandire, le reduce la patru ca- tegorii fundamentale: cadrul cosmic, cadrul biologic, cadrul istoric si cadrul psihic, Na~ fitinea find ins& realitate de natura voluntar&, ea nu se las& stapanita de aceste cadre si gi le inrdureste la randul ei, imprimandu-le tras&turile proprii. O nafiune nu se supune de-a-dreptul mediului ei geografic, ci il transforma dupa chipul si aseminarea sa. Tot aga nu se mulfumeste cu starea biologic’ pe care a_mostenit-o, ci caut& sa o imbuna- t&teascd, s& o perfectioneze. Nu se muljumeste nici cu trecutul istoric, ci cauti s& adauge printro ‘straduinta proprie, o noua bogifie la comorile traditiei. In sfargit, nu socoteste cao fatalitate nici vieata psihicd sau ambianta celorlalte natiuni, ci cauta s& le prelu- creze sau s& le inliture dupa nevoile ei proprii. Cu alte cuvinte, 0 nafiune vrednic’ de acest nume opune lumii din afar voina ei proprie de a exista side a se afirma, cAutand s& domine cat mai mulfi din factorii care o determina, si-i nafionalizeze, s& si-i apropie, sa gi-i insugeasc’. Peisajul geografic, rasa, trecutul istoric si sufletul colectiv se nafio- 53nalizeaza treptat, devin instrumente de prop&sire si afirmare ale natiunii, parfi integrante din ea, si din aceast& aplicare a voinfii proprii la factorii acestia de conditionare iau nastere, ca un rezultat al ansamblului de straduinti, manifestarile, creatii originale, cu- prinse fa un Joc in snul unitar,al culturii nationale. ‘Manifestirile creatoare ale unei nafiuni pot fi si ele reduse la cAteva categorii fun- damentale. Asa sunt manifestirile economice, spirituale, juridice si politice. O natiune tinde in toate aceste domenii sa se realizeze cat mai credincios pe sine, s4-si exprime pu- terea de munca side creafie, si ajunga la o formula proprie de cultura si deci de agezare si manifestare specifice inl4untrul civilizatiei universale. Natiunile tind s&-si castige 0 vieafa economica proprie, care si le asigure o cat mai mare fort si o cat mai mare in- dependen{a fafa de celelalte nafiuni, Astazi din ce in ce suveranitatea nafionala nu mai este 0 problem’ de politica strict’, ci de manifestare global’ pe toate tiramurile, Q tara subjugata economic, concesionat& intreprinderilor straine, debitoare altor {4ri, nu mai este pe deplin stapana pe soarta ei, chiar daca politiceste se bucura de un guvern, 0 cons- titutie si de o organizare politica in aparenf& neatarnate. Apoi activitatea economicd este cea care leagd mai mult o natie de pamantul ei. Toate resursele de traiu pe care me- diul geografic le asigura, dela pasunile potrivite pentru pastorit, sau campurile de cul- tur§, pana la cele mai ascunse z4ciminte minerale, sunt ale nafiunii si urmeaza sa fie folosite treptat dup& desvoltarea fireasci a natiunii si in masura in care apar pentru ur- magi alte izvoare de traiu. O vieafa economic’ cedata strainilor duce la exploatarea ne- miloasi a bogifiilor pe care le are {ara si la secAtuirea posibilitafilor de traiu pentru generatiile viitoare sau cel pufin la aparitia unor activiti{i strine de firea gi stadiul de desvoltare organic& a nafiunii respective, ceea ce duce la desechilibru interior gi la desagregarea comunit&ii nationale. Manifestarile economice nu sunt prin urmare elemente intamplitoare in viea{a unei natiuni, ci parfi constitutive prin care o nafiune se poate pastra gi sp poate desvolta, dar poate si si-gi afle degradarea politica sau chiar gi pieirea. Dar unde manifestarile creatoare ale unei natiuni sunt mai evidente si formeaz4 nu numai un element de bun& stare si de for{4 lupt&toare, dar gi de inalfare gi stralucire ca valoare omeneasca, este in domeniul spiritului. Nicio alta creafie omeneascd nu echiva- Ieaz& ca pret si frumusete creafiile spirituale, printre care socotim valorile culturale, care alc&tuesc: religia, arta, stiinfa gi filosofia. De aceea nicio nafiune nu poate renunta la aceste creatii gi la dreptul de a se manifesta liber si original in domeniul lor. Rodul cel mai inalt al unei nafiuni si justificarea cea mai nediscutabild a existenfei ei pe lume sunt valorile spiritului, Infelegem deci insemnatatea cercet&rii lor pentru stiin{a nafiunii, Mai intai, o natiune chiar daca aparfine unei religii universale, are un fel particular al siu de a concepe si mai ales de a trai pe Dumnezeu. Dogmele pot fi generale, dar trairea variaz’ dela popor la popor, dup’ firea specific a fiecdruia si capacitatea lui de inte- legere si inltare pe treptele desavarsirii religioase. Cu toate ci am inceput si ne dam seama de insemnatatea deosebitA pe care a avut-o religia in formarea si desvoltarea po- porului roman, nu stim inc& nici pana astazi mAsura exacta a acestei inrduriri si cu atat mai pujin nota caracteristick a crestinismului romanesc, fafa de crestinism in genere. Manifestarile de arta ale natiunilor au fost mai norocoase, dupa cum dovedesc sumedenia de colectii folcloristice, de literatura populara, de muzic& popular, de arhitectura, sculp- tur, pictura, port si arte decorative si numarul mare de expozitii si muzee. Totusi des- prinse din sanul totalitatii, fara de care ele n’ar fi aparut gi nu s’ar fi desvoltat in chip specific, culegerile acestea nu ne-au dus la nicio explicatie stiin{ificd riguroasa, ci_numai la descrieri gi cAteva ipoteze de lucru insuficient verificate. In sfarsit stiinta i filosofia natiunilor sunt destul de cunoscute sub aspectul lor individual, de cultura numita supe- rioar’, ca mai toate manifestarile spirituale, dar nu se cunosc decat vag sub aspectul lor etnic si mai ales in raporturile de cauzalitate si condifionare cu sufletul fiectrei natiuni, cu mediul inconjurator si destinul specific ca existent’. Ne dim seama cA fiecare nafiune trebue s& aibi o conceptie despre lume gi vieafa gi c& fiecare concepfie filosofica exprima $4gi un substrat etnic, dar legaturile adanci de corespondenfa si interdependent’ organica Scapa cercet&rilor de pana acum. ‘Nevoia de autenticitate a manifestarilor nafionale nu se opreste la domeniul eco- nomiei si al vietii spirituale. Ea cuprinde intreg domeniul vietii nationale, deci si dreptul gipolitca. $’a crezut multé vreme in puterea nelimitata a legilor si a reformelor politice. va crezut c& e de ajuns sa se voteze 0 constitutie, ca o fara sa devina Stat constitutional gi sA apari moravurile constitutionale. Experienta aceasta s'a dovedit inst dezastroasi. Dreptul si politica sunt manifestari formale, de natur regulativa, de aceea ele nu se pot indeparta fara primejdii de coninutul viefii sociale, de manifestarile economice si spiri- tuale, la care se refera. Far indoial&, c& si factorii juridici gi politici pot avea inifiativa unor transforméri si chiar trebuesc intrebuin{a{i in aceasta privinta, dar ei nu pot trece peste realitatea nafional, peste putinfele si aspirafiile firesti, originale, structurale, pe care le define o nafiune. Reforma juridic4 si reforma politica trebue si urmeze cu alte cuvinte linia de desvoltare organica a fiec&rei nafiuni. In acest sens nici dreptul, nici politica nu mai sunt marfi de import, ci expresii ale realitafii nationale. Izvorul dreptului national se gasegte in obiceiul juridic, in moravurile {4rii si in concepfia nafionala despre dreptate si morald. Dreptul trebue sA cristalizeze experienta juridicd de veacuri a fiecdrei nafiuni si s& cuprind& regulele esentiale de moral, care se gasesc difuzate in trdirea gi deprinderile de vieafa ale fiecarui popor. Cand se procedeaza altfel, asistim la spectacolul curios al diferenfii unui drept al legilor scrise si al tribunalelor oficiale, de dreptul viu al obiceiurilor si al comunitafilor locale, care dainueste dupa necesitate, cerut de viaf’, impotriva dreptului suprapus in chip arbitrar. Stiinfa nafiunii trebue s4 urm&reasci_ mai ales dreptul acesta viu, dreptul nafiunii, creat din experienta gi stréduinfele proprii de desivarsire. Politica, de asemenea, trebue si cuprinda idealul de viea{a simijloacele de realizare, pe care le are o natiune, nu conceptii strdine, nepotrivite ei, Statul, care este expresia cea mai inalt& a viefii politice nationale, se poate ageza uneori impotriva realitatii si atunci apar conflictele dureroase dintre Stat si nafiune. In lupta aceasta, istoria ne arata cA tot- deauna au iegit invingdtoare natiunile. Numai ele sunt eterne, formele de Stat apar si dispar dupa nevoile nafiunilor. De aceea niciodata Statele nu trebue s4 se impotriveasca nafiunilor, ci trebue sd le exprime credincios fiinta lor, aspirafiile lor gi linia lor istorica. Statul nu mai este conceput ast&zi ca un scop in sine, ci ca un mifloc de pastrare si des- voltare integral a nafiunilor in calea lor spre desivarsire, de realizare a destinului gi a idealului propriu. La un loc, intr’o sintezd armonioasa si indivizibilé, manifestarile economice, spiri- tuale, juridice si politice ale unei natiuni, formeaz adevarata cultura nationala, cea mai inalt& forma de vieaf& omeneasc&. lata ce realitate complexa este o nafiune, ce elemente variate asimileaza in unitatea ei ca existenfa si in creafiile ei de vieafa. O nafiune nu se reduce nici numai la puterea ei de voint, nici numai la idealul ei de vieaf, nici la vre- unul din factorii cosmici si biologici, istorici si psihici, sau la vreuna din manifestarile ei, economice, spirituale, juridice si politice, ci le cuprinde pe toate intr’o totalitate indiso- lubil& ca o singurd fiin{& in relafii de viea{ cu lumea care o inconjoar4. Stiinfa nafiunii trebue s& porneasc& dela aceasta realitate gi trebue s4 ne-o infatigeze nealterat& in toata complexitatea si manifestarile ei de vieata. Vv Pentru cunoasterea Stiintifict integral a nafiunii, noi preconizim monografia socio- logica, metoda care nu are comun cu procedeele din alti parte denumite Ta fel, decat numele, SA vedem ce intelegem prin monografia sociologic& gi ce am realizat in aceasta privinta pana acum, ca s& ajungem la putinta de aplicare a ei in vederea infaptuirii unei stiinfe a nafiunii romanesti. 55Ceeace caracterizeaz’ monografia sociologic’ romaneasc4 este faptul ci este In acelasi timp o metoda gi un sistem de gandire sociologic&. Intr'adevar cercetarile mono- grafice izvordsc si sunt cAluzite de un sistem complet de sociologie si sunt chemate si aduca noi fapte in vederea unei teorii care si foloseasca celor care dirijeaza realitatea. Pe scurt, sistemul nostru de sociologie afirmi: 1) Societatea se compune din unitafi sociale, adic din grupari de oameni legati intre ei printr’o organizare activa i o inter dependen{i sufleteasci. 2) Esenta societafii este vointa social. 3) Voinfa social depune ca manifestiri de vieafa: 0 activitate economica si una spiritual, reglementate de o activitate juridic& si de o activitate politica. 4) Voinfa sociala este condifionat& in mani- festirile ei cosmic, biologic, psihic gi istoric. 5) Schimbirile suferite de societate in decursul timpului prin activitatile ei si sub inraurirea factorilor condifionanfi, le numim_procese sociale. 6) Inceputurile de desvoltare pe care le putem surprinde in realitatea prezenta gi deci le putem prevedea cu o oarecare precizie, se numesc fendine sociale. Fafa de reali~ tatea social astfel conceputa putem avea trei atitudini stiinfifice care fac cu putin{a constituirea a trei ramuri de stiinfe sociale: Sociologia, Etica si Politica, discipline care formeaza impreund, cu stiinfele sociale particulare (economia politica, dreptul etc.), sis- temul stiinfelor sociale. Cercetarea societ{ii aga cum este ea, cdutdnd c& constatam faptele gi sa le explicim fara nicio alt% preocupare, constitue stiinfa sociologiei. Dac dimpotriva apreciem aceasta realitate si o judecim in raport cu idealul social, ciutand so infafigim nu cum este ea la un moment dat, ci cum ar trebui sé fie, obfinem stiinfa eticei. In sfarsit, daca studiem mijloacele prin care societatea poate realiza idealul social, obfinem stiinta politica. ‘Monografia asa cum o infelege scoala dela Bucuresti, pleac& dela aceast’ conceptie sociologica si de stiinfe sociale. Din moment ce sociologia este stiinfa realitatii sociale, jar realitatea socialé concreta este formata din unit&fi sociale, nu ne ramane alté metoda mai potrivitd decat sd cercetim cu de-a-manuntul, integral cat mai multe cu putinf& dintre unitafile sociale existente. Pentru studiul realit{fii sociale romAnesti, am socotit c& trebue s& incepem cu satul. Unitafile sociale mai mari se studiazA greu, ele trebuesc cercetate mai tArziu, dupa ce se cunosc in deajuns unitaile mai restranse. Tot asa orasele cer o munca excepfionala, fiind realit&{i nu numai cantitativ mai intinse, dar si mult mai complexe. De aceea sociologia oraselor trebue s& urmeze dup& sociologia satelor, pe temeiul datelor si mai ales a experientii facute in conditii optime in monografiile satesti. Programul nostru de lucru cuprinde ins dela inceput si aceste unitafi, deci monografii de sate, monografii de orage, monografii de intreprinderi, monografii de judefe, mono- grafii de regiuni etnice gi in stargit, ca un rezultat final, monografia sau stiinta nafiunii intregi. In studiul fiecdrei unitafi sociale, noi aplicdm sistemul infatisat. Cercetim adicd toate subunitafile sociale, cum sunt in cuprinsul satului: familia, gospodaria, clasele de sex si varsta, sezatorile, cAminele culturale, scoala, biserica, asociafiile economice, car- ciumile etc.; toate manifestirile spirituale: religie, arti, stiinfa si filosofie populard ; toate manifestarile juridice: aplicarea legilor, abateri dela legi, procesivitate, obiceiuri juridice fi toate manifestarile politice: administratie comunala, partide poltice, concept politice. ‘ercetim in acelasi timp condifiile geografice ale viefii satului: relieful, calitatea pi- mantului, climatul, refeaua hidrografici, fauna gi flora; condifiile biologice: caracterele rasiale, bolile sociale, alimentatia, igiena social; condifiile istorice : traditia locala, documente, supraviefuiri din vechile organizatii si condifiile psihice: obiceiuri, menta~ litate, zestre sufleteasca, deprinderi sociale. In sfarsit urmarim procesele gi tendintele sociale: procesul sau tendin{a de urbanizare, de individualizare, de socializare. Prin urmare monografia sociologica romAneasc, desi in aparen{A se apropie ca metoda de lucru, prin cercetarea pe calea observatiei directe a unor fragmente restranse din reali- tatea sociala, de monografiile din alt& parte, se deosebeste inst fundamental de ele prin sistemul de sociologie, pe care fl aplic4 si care ti di o aparatura gi o integralitate nein- talnite pana acum, 56Oalt& caracteristict a monografiilor sociologice romAnesti este consecventa teoretic si putinta de aplicare a datelor ei in domeniul realizdrilor publice. Nu s’a gandit nimeni dintre noi s& confunde vreodati sociologia cu aplicarile ei practice, dar nu credem intr’o reforma social temeinicd fara un studiu prealabil al realit&tii si prin urmare, implicit, am intrevazut si consecinjele practice ale studiilor noastre. Sociologia nu intreprinde chiar ea actiunea social, dar 0 poate intemeia stiintific si deci 0 poate face mai eficace. Acesta este un adevar banal, pe care nici un om de stiin{a, care merit pe deplin numele acesta, nu-I mai contest. Monografia sociologic’ romAneasc& este consecventa teoretic, spre diferenta de multe scoli din alta parte, prin verificarea necontenit& a sistemului de sociologie care ii sta la baz si care tocmai datorita cercetirilor la teren a iesit controlat si intemeiat pe fapte. Aceasta legituré organica dintre teorie si fapte, dintre sistem si realitate, este ceea ce am numit dela inceputul carierii noastre stiinfifice: realism cr Din aceeagi legatura a teoriei cu realitatea purced si putintele de aplicare a rezul- tatelor monografice in vieata practic. O sociologie care da precAdere societafilor pri- mitive sau societAfilor istorice poate fi foarte interesanta, dar ea pierde adeseori orice utilitate social. Dimpotriva aplicarea sociologiei la realitatea social prezenta duce cu necesitate la rezultate care pot fi apoi aplicate si deci folosite chiar de cAtre societatea studiati, Cum vom arta imediat stiinfa nafiunii pe care vrem sa 0 realizam prin mono- grafiile sociologice, ne va duce in chipul cel mai firesc la o etic’ si la 0 politica a nafiunii. Mai trebue sa amintim printre trasdturile caracteristice ale monografiilor sociologice romanesti caracterul lor colectiv. To{i care ne-am pusin slujba stiinfei natiunii romanesti, ne-am dat seama c& opera aceasta nu se poate realiza de un singur om, oricat ar fi de inzestrat si de pregatit, c& operele mari de stiinfA nu se fac prin ambitia de a stapani singur un domeniu intreg, nesocotind ce fac alfii, ci dimpotriva prin efortul comun a tot ce are ara mai bun si mai pregatit in toate ramurile de stiin{a. De aceea am urmarit dela inceput s& strangem in Jurul programului nostru stiintific cat mai mulfi specialisti si mai ales oameni tineri, care nu au inca deprinderi invechite si care pot fi prin urmare formati in spiritul nou de munca disciplinata si colectiva pentru folosul neamului nostru. Indr&znelei unora de a infitisa vieafa social a tuturor neamurilor in cAteva trasaturi vagi si fara s& fi cercetat personal nici cel pufin un singur fenomen social, mul{umindu-se cu simple rezumate ale c&rfilor altora, noi opunem prudenta cercetarilor directe si disci- plina efortului colectiv, care ne vor duce in chip sigur, daca nu si rapid, la rezultate temeinice si originale. Cei nepreveni{i se pot insela o clipa, dar noi avem rabdarea s& ne ducem munca pana la capat sis asteptim ziua rezultatelor finale. ne Spiritul de autocritic’, de care ne-am c&lauzit intotdeauna, ne face si ne dim seama si de greutafile, pe care stiinta natiunii romanesti le poate infampina. Nu e vorba aici de 0 lucrare oarecare, pe care o putem realiza in bibliotec’ sau dupa unele impresii super- ficiale. Stiinfa nafiunii va trebui sA se bazere pe studiul amanuntit al tuturor satelor, al tuturor oraselor, al tuturor fenomenelor sociale din Romania. Aga dar, o lucrare grea, anevoioasa, de lunga durat& gi de neclintit’ rabdare. Cei care nu-si dau seama despre opera pe care o urmarim, cer cu nerabdare rezultatele generale, teorii si explicatii cu orice pref. Noi ins ne impunem de bund voie, inainte de toate, drumul greu dar temeinic al culegerii de fapte, cat mai multe si cAt mai amanuntit studiate, care s4 ne duc intr’o zi la un material comparativ suficient de mare pentru a obfine nu afirmatii generale, care abunda azi in stiin{4, ci tipuri sociale si adevaruri generale, ceea ce este cu totul altceva, Cea mai de seama reguli de metoda a sociologiei monografice este convingerea cd nu se poate construi nici un adevar stiin{ific in domeniul stiinfei natiunii, decat prin cule- gerea constiincioasd a materialului, prin studiul integral si amanun{it al intregii fiinte nationale. 57Dar, ce am realizat pan& acum? In aparent& destul de putin, in realitate indeajuns de mult ca 8% putem afirma o incredere nesdruncinata in putinta monografiei de a realiza atat sociologia, cat si etica si politica nafiunii, Ideea monografiilor sociologice am avut-o dela inceputul carierei noasire didactice. Preconizam inca in 1910 nevoia cercetarilor directe, atat pentru o mai bund intemeiere a stiin{ei, cat si pentru formarea stiintificd si national mai adanc& a studentilor nostri. Imprejuratile nu ne-au permis insd s4 infaptuim aceastA idee decat mult mai tarziu, in 1925, cand am intreprins tmpreuni cu Seminarul de Sociologie al Universitatii din Bucuresti prima campanie monograficd in satul Goicea Mare (Gori), De atunci am continuat cercetarile in fiecare vara cu acelasi Seminar si cu sectia monografic4 a Institutului Social Roman, anume creeata. Am cercetat astfel sate din toate parfile f4rii: Rusetu (Brdila), Nereju (Vrancea), Fundul-Moldovei (Bucovina), Dragus (Fagéras), Cornova (Basarabia), Runcu (Gorj), Sant (Nasaud), oprindu-ne in unele cate doua veri si completand cercetirile gi in decursul vacantelor de Craciun. Cer- cetirile intreprinse ne-au verificat sistemul, ne-au lAmurit problemele teoretice in legatur’ cu realitatea social gi cu monografia sociologica si ne-au dus la o serie intreaga de con- tribuii stiintifice privitoare la societatea siteasca, dup& cum se poate vedea din carfile i revistele publicate de Institutul Social Roman ; in deosebi: D. Gusti: Sociologia mili- tans, 1934 sil’a Monographie et !'Action monographique en Roumanie. (Conférences données 4 'Université de Paris, 1935); Traian Herseni: Teoria monografiei sociologice, 1934 gi Realitatea socialA (Incercare de ontologie regionala), 1935; H. H. Stahl: Tehnica monografiei sociologice, 1934, si revistele: Arhiva pentru stiinta si reforma social (cu 0 sectie special: Arhiva monografica, din 1932) si Sociologie Romaneasca, din 1936, (mo- nografica in intregime). Sociologia monografica a avut norocul sa fie verificata si practic, gisindu-si o destvarsire pe care putin sisteme stiinfifice 0 pot nadajdui. Ea intemeiazi din 1034 actiunea culturala la sate intreprinsé de echipele regale studen{esti consttuite din Inalta initiativa a M. S. Regele Carol II in cadrul Fundatiei Regale Principele Carol. Echipele studentesti sunt obligate s& cerceteze mai intdi sociologic satul in care acti- veazi. Metoda a dat roade nebinuite. Actiunea culturalé nu se mai face la intamplare, dupa un ideal strain de vieata local sau chiar potrivnic satului, ci dupa firea si nevoile lui reale, In chipul acesta am putut verifica nu numai foloasele teoretice ale monografiei sociologice, dar si putinta de aplicare practica si eficacitatea indiscutabilé a acestei aplicari. Campanile monografice si campaniile culturale intreprinse pan& acum au avut un caracter experimental, de stabilire a celor mai potrivite metode de lucru, de verificare a sistemului gi de cdutare a unui model unic si complet de cercetare, prin care si putem obtine rezultate comparabile si deci capabile de a fi generalizate in vederea unei teorii definitive a realit&{ii nationale si a unor aplicari sigure in domeniul reformei sociale. Dar pasul acesta foarte insemnat il socotim infaptuit. Faza de experienfa este incheiata. Astazi ne dim seama cA stiinfa nafiunii este cu putin{& si suntem gata s& ne luam ras- punderea pentru realizarea ei, Caci nu e vorba, cu toate greutafile pe care nu le negdm, de piedici cu neputinfa de infrant. Printr’o bund organizare a muncii stiintifice si prin mobilizarea tuturor intelectualilor tari, greut&tile pot fi invinse in termen relativ scurt. ‘Am ardtat cu alt prilej c& stiinta natiunii nu este o utopie, ci un fapt perfect cu putin(%, chiar dacd este un act de mare curaj gi de mare jertfa. Avem in Romania peste 15.000 de sate, Repartizate pe patru ani, dau 3.700 pe an. Aceste 3.700 de sate pe 71 de judete ne dau 53 54 pe judet (fires'e aproximativ, unele judefe fiind mai mari, altele i mici). N’ar fi greu prin urmare sa se pund in bugetul acestor judefe, in fiecare an, suma corespunzdtoare necesar4 studiului celor 53 de sate anual. O alt& perioadé de 3—4 ani ar cere studiul oraselor i al celorlalte realitafi nationale, incat in maximum 10 ani, in care socotim si perioada de prelucrare a datelor, stiinfa nafiunii ar putea fi realizata. Dar de unde personalul cerut pentru o oper atat de imens&? Si aici se impune 0 masura radicala. Noi preconizim introducerea serviciului social obligator. Sa fie obligati tofi intectualii {&rii, de toate gradele si toate specialitatile, si facd un stagiu de cateva luni 58in folosul cunoasterii si inAlfarii patriei In fruntea lor trebuesc pusi toti oamenii de stiin{a, geologii, geogratii, naturalistii, biologii, antropologii, psihologii, istoricii, econo- mistii, etnografii, folcloristi, juristit gi sociologii farii. Cunoasterea de sine a nafiunii fiind o condifie a constiinfei de sine si deci a putinjei de aasi decide singura soarta gi a se ridica pe cele mai inalte trepte ale realizarii de sine, nu este o exagerare s4 cerem mobilizarea pentru un termen scurt a tuturor forfelor intes lectuale, care impreuna si conduse de un suprem spirit de sacrificiu, in slujba unei opere cu adevarat patriotice, vor putea infaptui stiinta natiunii, pe care unii o cred oper a zeci de generatii si care ar dura deci secole. yi Par care sunt perspectivele pe care ni le deschide stiinfa nafiunii, atat sub forma aceasta a enciclopediei, cat si a cercetirilor monografice in curs de realizare, pentru Viiw torul neamului romanesc pe careal studiem? Stiinta nafiunii va determina Etica si Politica Nafiunii prin care neamul isi va gsi drumul adeviratei realiziri de sine. Societatile omenesti nu sunt realitati incremenite, structuri statice, definitive, ci forme vii, in continua desvoltare, potentialitati care se cer actualizate si desavarsite. De aceea societafile omenesti sunt stapanite si conduse intodeauna de un ideal. Nafiunile nu fac excepfie dela aceasta regula. Drumul lor n’ar fi infeles far raportarea la idealul pe careal urmaresc. Totusi idealul nu este intotdeauna limpede intrevazut si nafiunile se striduesc adeseori pentru idealuri straine, nepotrivite cu firea lor. Pe aceea se impune o cercetare am&nun{ita a idealului national, problema ‘care constitue etica natiunii, Pana acum singurul izvor temeinic pentru etica natiunii a fost istoria nationala. Se cere insd o cunoastere mai am&nun{ita, pe care n’o poate da decat stiinfa realit&tii nationale pre- zente, stiinfa nafiunii, Pe temeiul acesteia se va putea stabili insfarsit adevaratul ideal national, care s4 nu insemneze o instrdinare, o indepartare dela linia istoricd a neamului, cio desvoltare maxima spre des&varsire, a tuturor putinfelor lui firesti. In aceeasi m&sur& stiin{a na{iunii va intemeia politica natiunii, adica stiinta mijloae celor prin care natiunea va putea realiza idealul nafional. $i problema aceasta este deosebit de insemnata, c&ci nu e deajuns sA se stabileasca un ideal, trebue s& se fixeze si caile prin care el poate fi infaptuit cu adevarat. Mijloacele nepotrivite pot si ne indes parteze de ideal sau chiar s& ne puna in situafia s4 nusl mai ajungem niciodata. De aceea reformele sociale, menite s4 ne duca treptat la realizarea idealului national, trebue sa porneasca dela cunoasterea nevoilor permanente, care dau culoarea de actualitate prow blemelor nafionale. Aci actual nu insemneazi numai ceea ce are valoare momentan’, ci mult mai mult, ceea ce o generajie de oameni trebue si realizeze din striduintele eterne ale nati lat& cum stiinfa natiunii, care studiazd realitatea nafionala, se leaga in chip orgas nic cu etica gi politica natiunii, pe care le intemeiaza. Stiinta natiunii nune arat’& numai ceea ce este gata infaptuit, ci ne deschide gi cdile spre ceea ce ar trebui sA fie, spre indly fimile idealului si ne indic& mijloacele prin care ne putem ridica pana la el. Stiinta natiunii descopera forfele creatoare ale nafiunii care trebuesc puse in migcare fara intarziere, pentru realizarea gestinului national, pentru indeplinirea unei misiuni romaa nesti in lume, ca s& daruim umanitafii specificul nostru nafional, in chipul desavargit al unei culturi romanesti. Conceptia Stiintei Nafiunii este sortité s& deschid& perspective nebnuite in istoria desvolfarii noastre nationale. Chemarea pentru inalfarea Patriei va fi astfel legati de o viguroas& migcare stiintitic’, ce va impleti frumusefea Gandirii cu trainicia Faptei. D. GUSTI 99GEOGRAFIA SATULUI ROMANESC AS EZARE, FORMA, STRUCTURA S4 vorbim, mai intai, despre agezarile omenesti in genere. Ele nu apar gi nu se desvolt& indiferent unde, ci de preferinfa in puncte anumite ale pamantului. Asa, de pilda, ele caut apele: simple izvoare, ape mai mari curgatoare, apoi lacurile, marile. Lang& ele g&seste omul, mai intai, apa de baut; si gaseste, dupa aceea, pestele, scoicile, cu care si se hraneasci. Si ne aducem aminte de faimoasele kjokkenméddinguri, acele grimezi de scoici si de resturi de bucatarie, de pe {armul Marii Nordutui (cuvantul ¢ de origine danezii). Dupa ape, agezarile omenesti caut& drumurile : in timpuride liniste, omul doreste si caut& zarea larga, deschisé, din care s4-i vind ugor hrana, informafia, noutatea. Drum, de altfel este si orice apa. Pascal spunea: les fleuves sont des routes qui marchent ; iar despre rostul si rolul marilor ca vehicule ale civilizatiilor si culturilor e inutil si mai vorbim. Asezarile omenesti mai cauta, dupa aceea, zonele sau liniile de contact intre regiuni cu aspect si produse diferite: in marginea muntelui, de exemplu, in lungul liniei de contact intre acesta si o depresiune sau 0 cAmpie de piedmont sau la contactul intre o zona de coline si o cdmpie etc. Explicatia e simpla: cu cat con tactul e mai plural, ca si spunem aga, cu atata variafia in aspect si mai cu seama i produse este si ea mai mare. Si, in plus, liniile acestea de contact sunt totdeauna gi linii de izvoare, iat izvoarele _cum observa Pliniu cel Batran—nasc orasele (noi s& spunem mai simplu si mai cu folos: izvoarele nasc asezérile omenesti). Linii de contact, in fond, sunt si malurile apelor curg&toare, ca gi {armurile de lacuri si mari: contact intre doua medii fizice diferite. lar in lungul drumurilor si al apelor curgatoare punctele cele mai cAutate de agezirile omenesti sunt tot unele de contact, de interferenfa: rdspdntiile, la drumuri—si confluenfele, la ape. Camille Julian are un nume special pentru ele: épisodes- routiers. $i mai caut& asezirile omenesti locurile sau punctele care sunt la addpost de inundafii, de vanturi: promontoriile si in genere locurile indlfate il feresc de primele, 0 padure sau un mal inalt (sub buza c&ruia s'a c&{arat agezarea) il apara de celelalte. Dar nu e numai natura singura, adic& mediul fizic, care dicteazd punctarea in spatiu, ca s& spunem astfel, a agezarilor omenesti. Intervine, in adevar, cu putere, si chipul in care se deapana (azi) sau s’a depinat (cdndva) vieafa societifilor omenesti de pe o anumita regiune. Vrem s& spunem c& intervine si mersul faptelor istorice, umane. In timpuri de neliniste si nesiguran{4 (invazii, molime), omul fuge din calea acestora si cauté adupost, lipsindu-se de avantajele de orice fel, pe care i-Le ofera regiunile sau punctele mai sus expuse. Este vorba, aici, prin urmare, de un adapost pe care sa-1 numim istoric-uman (fiindcd fapte de aceastd natura fi dau valoare) si nu unul geofizic (cel care, mai sus, vedeam c& fereste pe om de vanturi, inunda{ii). Popoarele primitive, se stie, tocmai din pricina viet nesigure (fiare, seminfii risboinice apropiate etc.) cauta inaltimile. Arheologii si preis- toricii cam stiu dinainte in ce puncte si faci sipaturi. Sunt cunoscute la noi popinele sau grddistile,—inaltimi izolate in luncile raurilor, sau botyri si promontorii prinse intre dou% ape care se intalnesc. Aceste puncte inalte se chemau in limba celté dunnum sie destul de caracteristic faptul cA acest cuvant s’a transmis pana in vremea noastr’, prins in numele atator localitati: Verdun (Verdunnum), Ussefdun (Uxellodunnum), apoi Lou- dun, Chateaudun, Issoudun... Numele roman al Lion-ului era Lugdunnam. (Celfii care au trecut gi pe la noi ne lasasera in Dobrogea, la Isaccea, pe Noviodunnum). Capitoliul (ceti{uia Romei) era pe o innalfime, Acropolea Atenei la fel. Imprejurarile de vieata adverse, daci dureazi mult timp, pot goli regiuni intregi de populafii, spre profitul (daca profit poate fi) altor regiuni de aldturea. Aga, de pilda, in vremea marilor navaliri, 60stepele Rusiei, ca gi cele romanesti, au fost quasi golite de populafiile autochtone care, din calea navalitorilor, s'au tras la adapost: in padurile Rusiei si in p&durile si munfii Romaniei. Dar s& ne oprim aci, spre a trage incheierea celor spuse: Distribuia asezdrilor omenesti in spatiu n’o dicteazd si n’o explicd elementele mediului geofizic singure, ci ele cu istoria laolaltd. Aceasta distributie, deci, e un com- promis, dac& ne putem exprima astfel. i $4 vedem acum in ce chip e semanatA in spafiu, pe sate, populatia farii noastre. Mai inti, nu toate satele romanesti sunt deopotriva de vechi. Nu pot fi ce-i dreptul, deopotriva de ‘vechi nicdiri; 1a noi, ins, mai mult decat oriunde. $i iata, anume de ce. Cine cunoaste mun{ii Apuseni, acela stie gi ce-i acela un izbuc. E fenomenul aga numit al izvoarelor infermitente: vezi cum, din stanca, apare apa izvorului, care curge obignuit cam o jumtitate de ceas, Dup’ aceea se opreste din curs. Nu mai vine apa pe el. Ca un mele care se trage in scoicd, aga s’a tras izvorul in inima stancii. Dar dupa o jumatate de ord izvorul apare din nou de sub stanca, pentru ca din nou s& curga o jumatate de ora, dupa care iaras s& dispar’, adic si sece — si aga mai departe. Aga, ca un izbuc din acestea, aci s’a tras spre munte si aci s’a lait pe sesurile din poale, alternativ, neamul romAnesc in lungul veacurilor. Cand se insenina in poalele muntelui, atunci populatia se Titea domol spre margini, pana in centura de ape. Dar cand venea viforul, ea se tragea din nou spre munte $i paduri, ca apa izbucului. Acesta e un adevar, pe care nimeni si nimic nu-! poate rasturna. Dar nu putem intra in amanunte. E destul si spunem atat: in general periferia pamantului romanesc a fost, in cursul evului mediu, mai slab popu- lat@ decat zona colinelor si a sub-muntelui si, in al doilea rand, aceasta anemica densi- tate a populatiei din periferie a variat si ea. Permanent populate au ramas doar lumini- surile din pAduri si vaile apelor. Generalul Bauer spune, pentru jumatatea a doua a sec. XVIII, ca el a gasit ,munfii* nostri mai populati decat regiunile exterioare'). Sulzer spune intr’un loc, tot pentru sec. XVII, cio navala turco-tétara in Muntenia redusese la jumatate numérul satelor in cutare jude{ de camp. Dar cea mai elocventa dovada in acest sens e pe harta Olteniei a lui Fr. Schwarz von Springfels: Gorjul are 195 sate, iar Doljul numai 135; Valcea 195, iar Romanatul numai 113; Mehedinful nu mai putin de 2302). Deci, {inutul dinspre munte, ocrotitor al populafiei, era cu mult mai populat. lar Baraganul, pe vremea aceea, era cu mult mai slab populat chiar decat Oltenia de camp. Harfile ne stau marturie ca la juma- tatea secolului trecut el era aproape gol de populatie. Popularea lui a venit dupd aceea. Care-i concluzia? Agezirile omenesti cele mai vechi, mai statornice si mai specific romanesti sunt cele din partea muntelui. Prin urmare, la munte*) vom gasi, in general, satul adevarat si curat romanesc. S4 nu fim gresit infelesi; sate vechi sunt gi in partea sesului, dar ele vor fi mai putine decat spre munte, Mai mult: atat ca mdrime, cat si ca formd, ca orientare, ca structurd — satul de munte este cel mai romanesc. Satul aga zis risipit ca gi cel rdsfirat sunt date, nu numai de cercetatorii nostri, ci gi de cei straini, ca sate de tip romdnesc. Dar amandoud sunt sate de munte si sub-munte. Satele cu cei mai mulfi mosneni sunt in partea muntelui; iar mognenii cu cele mai multe si mai vechi hrisoave domnesti tot acolo sunt. Periferia, incdodata, s'a populat in general mai de curand cu populatie in mare parte tot dinspre munte coboriti, Tiparul viefii sitesti a neamului e de cdutat inspre munte. Dar, in ceeace priveste densitatea populatiei, campia din margini a egalat pe ‘al trouvé les montagnes en général plus peuplées que tea plaines, quot qu‘elles solent moins fertiles* *) Oniginatut harfit se gasegte 1a Academia Romans. tar despre ea gi satele ei — v. passim Tara Lovistet 8 Prapria ais; sco munte —adick sub stragina muntelul, in marginea lui, In depresiunile gl colinele care-1 incing de jur Imprejur; qi fu sumai in marginea exterioara a muntelul, cl gl In poalele Iu! interloare, 61alocuri, in ultima sut& de ani, sub-munfii si colinele (nucleele de maxima densitate, totusl, tot in coline gi depresiuni ramanand pana astazi *). Se infelege ugor, aga dar, ci daci e vorba si urmarim, fie cat de schematic, fizio- nomia si anatomia satului romanesc, trebue s& pornim din centru spre margini,—dela mai vechi si mai autentic inspre mai nou si mai pufin specific. E foarte interesanta observafia pe care a facut-o un istoric roman; Daci inkaerent montibus, adic&: Dacii se fin lipifi de munfi, Cu alte cuvinte, e vorba de 0 caracteristic& veche a autochtonilor. Dar s4 mergem mai departe: s&paturile fAcute in anii din urma in mun{ii Oristiei au confirmat o veche ipotezi, aceea cd Sarmizegethusa lui Decebal nu era pe locul Ulpiei Traiane de mai tarziu, lang& Poarta de Fier transilvan, ci era in muntii Orastiei la 25 de km. in interiorul acestora, si anume pe versantul sudic al Grd- distit Muncelului, lar inraza cetafii ale c4rei ruine s’au descoperit acolo, mai erau gi altele; pe muntele Piatra Rosie, apoi pe muncelele dela Costesti. Ei bine, in munfii acestia, in cari s’au descoperit cuiburile cetatilor dace, un numar de sate vechi si extrem de intere- sante se revarsé pe coaste, E ca gi sigur c& aceleasi sate, pe aceleasi locuri, existau si in vremea incare Traian, spre a cuceri cetifile dace, trebui—vorba lui Dio Casius—sa cuce- reasci munte cu munte — si ele, prin urmare, aceste sate (mai ales) trebue s& fi sugerat expresia roman’, pe care a inregistrat-o Annaeus Florus: Daci inhaerent montibus. Le banuim, deci, ca find din cele mai vechi si de cel mai autentic tipar autochton. Dam doug din fotografiile pe care le-am lat in vara anului 1935: prima a satului Magured— adoua, a Cioclovinei. Magured e chiar lang& ruinele Sarmizegethusei, in plin munte, Cioclovina e langa ruinele burgului dela Piatra Rosie; Ming’ aceasta e si vestita pestera cu acelasi nume in care s’au descoperit urma de viea{ umana paleoliticd, (un argument in plus despre stravechimea, ca si ne exprimam astfel, asezdrilor omenesti in acea regiune de plin munte). Satele acestea au gospodiariile risipite pe coaste, pe vai si pe creste, mai ales pe coaste — in bataia soarelui (se cheam& fafd, oriunde in {ara noastra, versantul de munte care priveste spre soare si se chiam& dos versantul opus, pe care deobiceiu agezarile omenesti fl evita) — satele acestea se numesc sate risipite. Gospodariile lor, cu casele sclipind in soare, apar prinse pe fefe?) ca niste margaritare prinse de scoic&. Fiecare gospodarie odihneste pe cureaua proprie de mosie. Unde vom intalni astiel de sate? Cele mai multe in munfii Apuseni. Dupi aceea in munfii Orastiei (am vazut), ai Sibiului, ai Bucovinei (vorbim in general, pentruct in munfi astfel de sate pofi intalni oriunde). Harta pe care o imprumutam aici din studiul unui geograf e cea mai buna caliuz’. Alt tip de sate, e satul aga numit rdsfirat: el e format din mai multi samburi de gospodarii, legati prin siruri de case mai rare, mai subfiate. E deobiceiu un fost sat ri- Sipit in cadrul cAruia, inmulfindu-se populatia, au inceput a se ivi nuclee de mai mare densitate de locuinge. Le-am compara cu o celuld organicd si am spune c& vatra lor in- treaga e protoplasma, palcurile de case mai dese find nucleele. Acest tip de sat se intal- neste de asemenea in Apuseni si oriunde, desi mai rar ca primul, in munti — aria lui de raspandire, insé, aga cum harta ne arat&, e regiunea colinelor, mai ales a celor din Mun- 3) V,, de pild&, acea Interesantl: Carte de ta densité et de ta répartition des natlonalltés en Roumanle, par EMM. de MARTONNE, publicaté in Annales de Géographie, No 188, tomme XXIX, 1920 — In care hartd se vede, Intre altele, cum depresiunile Hurezulul, Coziel, Lovigtel, Arefulul, C. Lungulul muntenesc, a Dirminetilor etc, apol regiunea ,Codrilor* moldovenegti (din Siret la Nistru) gi valle apelor in genere — aleStuesc {inuturlle cu densitate maxim a populatlel in Romanta, 4) Aceast4 distinctie intre dos al faj@ nu o face numal omul nostra de muute, st o face omul de munte de pretutindent, un indiciu de cit& Importan{S geografic-umani acord4 omul faptulul ch un versant de munte privegte ‘spre soare sau spre umbra. In Gor] am gisit termenil pringi chiar Intr’o poezle populard: Ceala — ceals, negureata, la-te mal de dimineata, De pe dos gi de pe fad. 62tenia (Incepand din Arges spre rastrit) si Moldova, pana la hotarul Ceremugului, apoi in nordul {&rii, intre Crigul repede si muntii Vulcanici. Trecerea dela satul risipit la cel ris- firat se face pe nesimtite. La dreptul vorbind, e imposibil, aproape, si gasesti un sat nymai risipit : cat de risipit find, el tot va avea cate un nucleu de case mai ingramadite decat in restul séligtii sale — si va avea, anume, astfel de nuclee, in locurile unde cate un tpgan mai neted si mai intins se va ivi in peisagiul gi relieful foarte sdrumicat al restului silistii. lat de ce intre tipul risipit gi cel rasfirat — pu pulem pune hotar, nu-l putem gisi in natura, hotarul. Si facem, atunci, din amandouA tipurile, unul singur: acela, pe care invatatul prieten al {&rii noastre Emm, de Martone l-a numit: le village roumain subcarpathique si pe care iat’ cum ni-1 prezint acest mare geograf ‘La silhouette des montagnes s’est A peu rapprochée et domine I'horizon. Voila le village, bien différent de tout ce que peuvent offrir nos campagnes francaises. Qit com- mence-t-il? Qui finit-il? Au premier abord, on ne s’en rend pas compte. II semble immense et désordonné. Les petites maisons au toit de lattes, dispersées au milieu des vergers, comme dans une forét, sont A plus de 100 metres Pune de Pautre. Parfois. cependant, elles s/alignent a peu prés sur la berge d’un torrent, au pied d'un versant abrupt ou sur une coupe allongée entre deux vallées. Ce demier cas est fréquent en Qlténie. La route tra- versant le village devient tortueuse; on a I’impression que la rue se glisse entre les fermes, plutot que celles-ci s’ordonnent le long de la rue. C’est aux extrémités du village que les maisons sont généralement le mieux alignées au bord d’une route presque droite. Visible- ment, elles sont récentes; le village s'aggrandit, presque toujours du coté aval. Les plus vieilles maisons sont en haut... Avec des variantes suivant l’altitude, suivant le rdle plus ou moins grand joué par lélevage, par la culture de la vigneet des pruniers, ce type de village se retrouve tout le long du pied des Carpathes, en Qlténie, en Munténie et dans le sud de Ja Moldavie. Il s’étend plus ou monis loin dans les collines, mais disparait dés qu’on entre dans la plaine valaque. Qn le voit reparaitre en Bessarabie, mais seulement dans la région des ,Codri“, c’est-a-dire dans les collines de Chisinau, assez accidentées et portant encore des foréts sur les hauteurs. En Transylvanie, il prédomine partout au bord des massifs montagneux; il est inconnu dans les bassins et les grandes vallées. Est-ce une simple coincidence, si toutes les régions of se retrouve le type du village subearpathique, sont des pays purement roumains et des pays de peuplement ancien 2)? Noi i-am spus sat de jyunte, altii i-au spus de coline, de Martonne fi spune — cum vazuram — subcarpatic. Nici una din numiri nu-i determina exact aria de r4spandire, el gasindu-se i in munti (Apuseni, Sebes, Bucovina) si in coline, deopotriva®), Dar se poate spune despre el ci e satul inndlfimilor noastre, satul care predomina la munte si in coline. La munte predomina risipirea, in coline rasfirarea. ‘Absolut tipice pentru primul caz sunt satele Grddistea Muncelului, Tarsa, Ursiciu si Cioclovina — sate ale c&ror gospodarii, risipite pe coaste si creste deopotriva, umplu muntii ceta{ilor dace din raza Qrastiei (desigur, tabloul este exact acelas ca pe vremeg cand Romanii, pe aceleasi locuri, luptau cu Dacii pentru cucerirea cetafilor) ). Celelalte — cu nucle — gi care au 7 Garg nu din fatampiare se gasegte gl acum fn tard, {and conterinf ql tdcdnd excurall de stad 3 EMIDE MARTONNE: Le Sllnge roumatn sibcarpathigae, In Mstonges offers M Mcotas Zorga par ses amis de France et des pays de langue ftancase, Paris, Ii, pp Cok. ‘y Beate apared ca except, 4ialurea: Aina ie sMlage subcarpatdlque paralt 1é 4 un certaln mille physique tt soctal milew farticallecmelt char sux Rodmains, qol ey sont adptea au Coura de eucle, Ht apparait sporadl= guement apport gar ses onan dane eu mgr em deore det zone ob eat. prédomtian, a nent th'ZE"re afites ttre quelques anslogies avec cla realise aux pleds dev Carpathes, Gest te cam da Brande parte de VOltene et méste dane. ies colines de la-Bessarabfe centrale (hdr) et localement le Tong’ des Fabane fe sol relaivement bumide que deturaiaeat tes riviera travereant Ia steppes comme la Talomiay. (Emm. de- Martonne, Noid p68 i Ceipfelde wigs se rencontre auton dane tes régons montagneues:plnlpalement dane Ia zone dea atetorm's entre Ao et bo mt GR. VUIA, Chronologe aes types de villages dae fe Bena eto Transyivante, in enue de Tranalivane, trie Il, Ny p67 va lbldy pp. 38-2, imagines certogratich & eatulal Magurt dia Apusen flees fotograti a Vidrel de sus, tof fin Apusen,mStnate exemple! ambele de sate risipit, De alte fcsssigll tps de Sa din state era orders ara easel el pat aceta de tate © ce ah yen gl cel al caracteristic romanet) 63fost numite la noi rdsfirate, stipanesc mai ales in coline si in poala muntilor. in Apuseni gi Hateg nucleele de care vorbim se numesc crdnguri, Exemplu: satul Grohot din Apuseni, satul Réu-de-Mori de sub Retezatul, in Hateg, aproape de Poarta de Fier transilvana. Aceste crénguri sunt cam tot una cu cdtunele de aiurea—numai ca primele sunt mai apropiate intre ele (chiar legate, prin locuinfe risipite), pe cand ultimele, de obiceiu, sunt mai departate unele de altele. Tipul de sat r&sfirat, cum spuserim, deriva din cel risipity e o fazi mai inaintata aacestuia. Cel rasfirat, la randu-i, duce la tipul adunat. lata de pilda: Clopotiva Hategului'), asezati la iegirea din munte a Raului Mare, pe stanga acestuia, e astdzi un sat unic, cu casele indesate una intr'alta cum sunt satele dela camp. Ea, ins, era formata odinioara din patru crdnguri — cum din patru e format astAzi vecinul sat de peste apa, de pe stanga Raului Mare: Raul-de-Mori (poporul fi spune: Ra-di-moare). Amintirea celor patru cranguri de odinioar’, din a céror fuzionare sau, mai bine spus, topire a unuia intr’altul, sa nascut Clopotiva de azi, unic& si aproape compact’, amintirea li-i pastrata nu numai in documente, ci gi in amintirea oamenilor chiar: ,satul nost’era odaté facut din patrus Sécel, Cocaceni, Cioreni, Latureni, dar cele patru s’or bagat unu’ntr’altu si s‘or facut unu“, Numele cele patru traesc si azi, purtate de cele patru aripi ale satului. Dar ceea ce a fost odat& Clopotiva este Raul-de-Mori astazi: Suseni (agezat cel mai sus; Josenis Gureni (chiar in gura Raului Mare; Gureni e gi un sat, la fel agezat, in judeful Gorj), si Ostrovel. lata cele patru crdnguri sau catune care-1 compun astizi, nuclee de gospodarii ingrimadite, legate intre ele prin cate un sir de altele risipite (sau nici atat 2), Raul-de-Mori este ceea ce se cheama un sat cu tendinta spre aglomerare. Aga a fost candva Clopotiva si ca aceasta, in viitor, va ajunge Raul-de-Mori. Sunt regiuni intinse in fara cu astfel de sate care, impartite azi in cranguri, evolueazd spre mai plin. Intre locuinfele mai rare din spatiile dintre cranguri apar mereu altele*). Indesarea lor, cu alte cuvinte, cregte mereu. Sunt, inc’odat&, sate de aglomerare fn devenire. Si harta ne arat& acest tip-de-sat-indevenire (de fapt, orice forma e in devenire, afard de cele care si-au suprasaturat spatiul icumenic, adic vatra de agezare a locuintelor) ca predominand in regiunea colinelor Olteniei, in Moldova de mijloc (dela Siret la Nistru), apoi in podigul Transilvaniei gi pe marginea apusana a Carpatilor de vest, din Dunare gi pana in Somes; in nordul f&rii, in Bucovina gi regiunea Somes-Lapus, acest tip de sat fine cumpdna celui precedent, pe alocuri dominand chiar. Un exemplu de asemenea sat este si Sangul din- spre izvoarele Somesului Mare, la rasarit de oragelul Rodna: fotografia, cu legenda ei, da suficient& lamurire, Aici, vom face o mica paranteza: satele cele rasfirate, dela munte, nu numai c& se indesesc ci ele, constranse de lipsa si ingratitudinea spatiului de agezare, roesc. Roesc si dau sate noi. Asa s'a nascut Sanful roit de Rodna si asa s’a n&scut si evolueaz& sub ochii nostri, cativa km est de Sant, roit din aceasta, Valea Mare — care Vale a fost 1a inceput doar un grup de doua-trei gospodarii, Mai mult: la vreo douazeci de km. est de Sanf, pe muntele Suhardului, e pe punctul de a se naste azi o noua Valea Mare: abea dou gospodarii permanente sunt azi acolo, inconjurate de o sumé altele, temporare. Cand mai multe din acestea din urm& vor deveni permanente, micul Sanf 4) Exemplele, pe cat putem, le luim din rfindul satelor tn care au tucrat sau luereaz& echipele Funda(iel Regale ,Principele Carol". 3} De pe muntit care domind Clopotiva gl Réul-de-Mori, acesta din urm& se vede fcut din patru bucijl, in tmp ce Clopotiva apare una singurd, eu casele ingramadite ca ale satelor de 8) De oblcelu, flecare crang adaposteste cite o singurd spit de oame dict, format din gospodariile uunul singur neam: neamul cutaruia sau cutdrula, al Dobregtilor de pildd. Iat8, tn aceasté privinga, un cltat dintr’o lu- crare de geogratie umani: ,satele...in Insql structura lor Intern, sunt” divizate tn dlferite sectoare dupa familil In rudite prin singe: Deoparte sunt Drdgdnegtif (Dragan), de alta Neagosestl (Neagos), Ichimestil (Iehim), ete, diviziunea pAstrndu-se astfel 1a cdmp in domenlul proprietaftlor, la alestulrea turmelor de of, Ia bisericé (biaci gl scaune deo~ Sebite) gl ehlar In clmltis, unde membril deceda(! al famililior fnrudlte sunt famormantafi fatr’un anume sector® (LAURIAN SOMESAN), Vieafa umand fa regiunea munfilor Célimant, extras din Lucrarile Institutulul de geografie al Universitatit din Cluj, vol. Vi, p. 4). 64SOCIOLOGIE ROMANEASCA, 11.23. Conea, Geografia satului rominese Senuue 1 Clugew fon Conea (Aug. 1935). Fig. 1. Clactovina, sat risipit din mun{ii Orastiei. .Domul* din stinga e muntele Piatra Rogie. In dreapta, pe culmea din mijloc, se vad o parte din foarte risipitele gospodutil ale satului Cloctovina, sat care trebwe 84 11 fost 1a fel gl pe vremes cind pe var‘ul Pietrii Rogil odihnea ,tursul* dacic, Acest munte © cam la jumatatea distangel dintre Paul Hategulut (pe Strei) gi satul Costegti cel agezat Ia iesirea din mun{i a rdulul Gradigtea ‘Muncelului, acolo — adica unde avem o intreaga grupi de cetali dace (earmizegethuse) Pe Linga Cioclovina, mai sunt tot acolo — gi satel Urgiciu, Tarsa, Magurea gi Gradigtea Muncelulul. E sigur ca aceste cincl sale, risipite pe coastele sf coamele muntilor pe care odinioars odihneau urgurile dace jntre care, insigl Sarmizegethusa lu’ Decebal) — ¢ sigur — ci aceste sate sunt din cele mai veehi ale farit, ew aceeagi infatigare gt acelag gen de vieata in ele ca gi pe vremea cdnd cetajile erau vilSOCIOLOGIE ROMANEASCA, 11.2 3, Coneo: Geogeatia sanslul rominesc, (Cligeu Antonie (Orastie). Fig. 2. — Alt sat risipit: Magurea, de Vingd cetatea Gridigtea Muncelului, in plin munte. E chiar langa ruinite ‘Sarmizeghetuse! Ini Burebista qi Decebal gi care, ca gi cel precedent, nu putea fi allfel pe vremea cind cetatea, vie gi puternicd, pizen muntele gi regiunea, (aitit. Intre 1.100 gi 1,250 m), Cligen Jon Conea (Sept. 1936) Fig. 2. — Locuin{a izolata permanenta, in muntele Suhardului, apronpe de pasul Rodnel (1200 m. altitudine), pe ‘stinga Somegulul Mare, Cele dovia varfuri de munti — cele mai inalte ~ din fund — sunt Indu! gi Induful care domind satul Sanful. Aceasta gospodirie e roitd din Sant, la vreo 2) de km. in mung. Muntele e plin de fanete gi colibe, locuinge permanente nefiind decit dowd: aceasta gi ined una, Ele alcétuesc samburele unui viitor catun in munte. Fig. 4. — Sat de tip rasfirat: Sanjul, de pe Somesul Mare, 7 km, est de Rodna. E sat 1 din aceasta st Cuigew Jon Conen (Sept. 1934). jeche Rodad, arsi de Titari in 1241. In stinga, planul din fund, virful Indului, Din acesta, coboara drept spre sud o api ce se varsé in Someg in dreptul bisericil. Una din ramurile satului e pe aceustd vale, umplind-o in parter dinspre var- sare; a doua ramura @ satului, cea din mijloc, e pe valea Somesuiui (In fund, nourii ces al mura a satului, care gi ea umple valea dinspre guré a unui alt afluent (dinspre sud) al Somesut i arata spre izvoarele Somegulut Mare). Si, In sfargit, se vede In dreapta a treia ra-SOCIOLOGIE ROMANEASCA, 1.2. & Conea: Geoxratia sutulul romanese. Ciiseu Jon Conea (Sept. 1935). Fig. 5, — Tot Santul, dar privit dinspre est — dincotro vine Somegul Mare — inepre estula, Degl 0 minunata terasé (1 domind, satul ‘uns numai pe Vat (aici, in plus de cecace ne arata fotografia precedenté, vedem gi bra(ul al patrulea al ,crucil* San{ulu\: In adevar, patru sunt ramurite, agezate cruce, ale satulul). Pe terase € fi de aceea gospodariile umplu doar valea gi nu sule sus, si pe ele. Cu vremea insi, cénd populajta se va famulti gi nu va avea incotro, gospodiriile vor urca gi pe terase,SOCIOLOGIE ROMANE SCA, 11.2-3, Conea, Georratia satului rominese. Cligew Traian Zaharia (Sept. 1935). Fig. & Sat adunat, de munte: Ctopotiva din Tara Hafegului, 1a 3 km. de Gradigtea Hayemului, vatra (aceasta din urms) a Utpiel Traiana Aussie, E egecat tn seqiren din mun{t-¢ Roulul Mare (raul vine dia stinga). Clopotiva e satul cel mare, din planal de mijloc. In fata chlar — in primal Dianne eo parte din ccrangult Ostrovel al satului Raul-de-Mori (¥. textul). tn fund, pe stinga, lasatura de rebel e a Portil de Fler transiivane. Clopotiva azi-e un sat unie, dar pe vremurl avea patra nuclee (cringuri) despartite prin spa goale, ard gospodaell pe ele. Avi, eréngurile s contopit. (In Clopotiva lucreazi de doi ani o echipd a Fundajiet .Principele Carol").(Cligeu fon Conca (lutte 1931). Fig. 1. — Tip de sat compact, La munte, Degt in munte, pe vatea Cer- nel, aproape de confluena acesteia cu Bela Reca, satul acesta Pe- cinigca (pe care, dupa nume, unii cercetatori il pun in legatura eu vremea navalirilor) este un sat nu numai adunat (cum ar parea sa asi din fotografie) ci un sat compact (In unele curti gasindu-se in gramadite cate tret gospodaril). SOCIOLOGIE ROMANEASCA, 11.2-3, Conea, Geografia satului romdnesc. (Ctigew fon Conca (tie 193. Fig. & AML sat compuct, tot de munte. La €.10 km, mat 1a sud de Pecinigca, deci tot pe valea Cernei, lata — tor in munte un alt sat compact: Toplejul. Se vede apa Cernel, pe malul careia, ingra- madite una intr'alta din pricina ingustimil spatiului bun de agezare, locuin{ete dau impresia ca ar ti ale unui sat nemfese de colonizare (in fond, ¢ curat rominesc).SOCIOLOGIE ROMANEASCASH.2—2. Conea: Geogratia satului rominesc, MONTH! CALIMANT Harta fiicé $1 economica Scora:¢i tt: fim Lager reglunea mungilor Calimani, Cluj, 1986. Masivul Catimanitor, aga cum aceasta hart ne ara Structard, apar{in tuluror tipurilor: risipit, rdsfirat, adunat, Sa se observe, mai ales, Dornelor, ta est.Fig. 10. — Harta ageaiilor rurale romanesti — 4 profesorului Vintila Mihaileseu dela Univ comentarit france, in Bul rural en Roumanie). azi, pentru int SOCIOLOGIE ROMANEASCA, 11. 2-3 Conea: Geografia satului romanese, deGeogratie pe 13, subttil Une carte de Phabitat \\ WX Wy» S WARY < ‘ \ \ i vr brits \\\ AN imisoar: \ UGURESTI 4 Constanta y Scara: 1/3.000.000. 1. Sate risipite: cranguri, odai (sau salase ori colibe) pentru fin, in munfi; tarle, conace, ferme, in cimpie, Il, Sate resfirate: 1. Alungite; 2. Ramificate, — Ill. Trecere spre satele . Sate alungite; 3. Sate ingraméidite; 4. Sate compacte. — V. Sate mari de stepa, adunate: 1. Alingite; 2. Ramificate sau ingramadite. — IV. Sate adunate 331. Sate nebuloase dominante; 2néscut din roirea Sanfului, al doilea dup’ Valea Mare, va fi aparut. Este fenomenul cunoscut la Romani sub numele de ver sacrum (primavara sfanta) i care consta tocmai in roirea aceasta a satelor, unul din altul.") Cand, anume, un sat sau o vale se umplea de prea mult lume, atunci o parte din populatie — de obiceiu tinerii insurafei — se desficeau de vatra aceasta veche $i treceau in alt& vale, aléturea sau mai departe, si acolo puneau temelia unui sat nou, satul-rdsad. Acesta, de altfel, e un proces firesc universal de populare a spatiului. Romanii l-au prac- ticat, Romani I-au practicat, oriunde gi oricine I-a practicat 2), Trecem, acum, la satele aglomerate sau adunate, a caror patrie ¢ sesul. Harta le arat dominand la periferia {&rii, pe sesuri: cAmpia oltean3, munteana, Dobrogea, Bu- ceacul, stepa lasi—Balti, campia Tisei. Dar ele se intalnesc gi /a munte, pe vai — si mai ales in gurile vdilor, pe aga numitele in geografie conuri de dejecfie sau, cu 0 frumoas& vorba populara romaneasca, argestre. Fiind locul putin — desi foarte bun — pentru agezare, satele de pe argestre se condenseazd, ca 4 spunem aga, tot mai mult, pana ce ajunge s& fie casa lang& cas — gi astfel, nu numai c& ajung sate de tip adunat (al ciror domeniu propriu zis, cum spuserim, e cAmpia), dar ajung la o fizionomie si structurd si mai densa, dand tipul de sat compact, Aga sunt, de pilda, pe valea Cernei, cele dou fru- moase $i interesante sate: Pecinisca $i Topleful, curat romanesti si ale caror fotografii le dam aici. Aici trebue sd fim atenti asupra unui fapt: De multe ori, nu e de vind numai geo- grafia ci un sat de munte (sau de aiurea) e adunat sau e compact — ci cauza poate sa fie gi de alt ordin: social-administrativ sau social-politic, lata de pilda un caz: al satului Runcu din Gori, unde in 1930 a lucrat echipa monografica a Institutului social. Harta — gi mai ales vederea la fafa locului — ni-l arat ca sat adunat, intins ca un bulevard de 0 parte gi alta a raului Sohodol, adapostit intre mun{i (spre nord) si dowd culmi inalte (spre est si vest), de o parte si alta a raului. Privindu-l, ai zice: iata, natura locului— ea singura — a facut ca satul sf se ingramadeasc& pe conul de revdrsare, pe argestru, $i s& ne dea ceeace numirim un sat adunat sau aglomerat. Se intampla, insa, c& pe marginea unei vechi Evanghelii din biserica satului, unul din membrii echipei monografice gaseste urmatoarea foarte interesanti insemnare: ,La 1828 au venit irusii cu rdsboiu asupra turcilor $i biruindu-i, s'au scos din fara romaneascd. La 1829 s'au facut pace si s'au facut regulamentu.. $i la 1837 s'au mutat casdle ta linie®,) cd erea pand ’n marginea zavoiului... »gi am scris cu pacatosul popa Nitt Runcanu. Concluzia: structura satelor nue dictati numai de factorii geografici, ci si, de multe ori, de cei administrativi, Un alt caz, de pe versantul banitean al Carpa{ilor: Veni porunca (1792) ca satele dela Ca~ ransebes pnd la Orgova Veche, toate cate vor putea, la drumu mare sd se scoatd, in rand sd se regulueascd $i asa (in) 1793 selistele cu cuiburile ce facus’ 4) se sparsera si la drum iesiré. Apoiu dup’ zece ani, adic (in) anu 1801, unele sate incepura a cduta cit multe rugaciuni ca iard la silistea lor cea veche indarat s& se mute si slobozenie capa- 2) ,La viellle Stalle pratiqualt sur see populations déja trop pressées dans YApennia ces amputations qui en detachaient 1a fleur de jeunesse (ver sacrum), pour Venvoyer chercher fortune"... (Vidal de fa Blache). Pentru practica sistemulul 1a romani in Evul Mediy, cf. I. NISTOR, Imigrdrite Romanilor de peste munti, Bucuregtt 1916. 1) ,Cind pimanturile incepeau si se Ingusteze, devenind prea strimte pentru numerogll m&dularl al famtiiet cel strimtorati igi largeau ogoarele prin desfundarea elinelor $i lazulrea codrilor din valle vecine. Astfel sporeau agezirlle rombnegt! pe calea unci expansiuni lente gl a unel pagnice evolufil sociale, tn felul tradifionalutul ver sacrum al strivechilor semlnjll italice. Nolle agezarl pAstrau legitura eu cele vechi, dela care purcesesera gi astfel se intinse 6 larga retea de agezarl romanegtt peste intreg Ardealul gl Maramuresul*... (l. NISTOR, ibld. p. 3). 3) Prin urmare: gln urma reformelor care purced din Regulamentul Organic se face (nu numal) o retugare destul de sensibilé pe alocurl, in hotarele judefelor* din Princlpate (Tara Lovigtel, p. 62) dar, tatre altele, sa mal scot #f satele ta linie. ©) Cufburite, — frumoasa ¢1 interesati aumire — insearnni sdmburl in structura satelor rAstirate. fiel ceea ce am aumit nol mal aus nuclee sau 2 65tard.) Si iata, in sfargit, o a treia marturie (vorbeste parintele Aposteanu din satul Bal- tisoara, de lang& Runcu-de-Gorj, August 1930): ,Baltigoara noastra n’a fost chiar dela inceput pe locul unde se afld astizi,ci a fost agezati mai sus, in munte, dealungul Vaii Batrana; iar casele, acolo in munte, erau pufine si departate rau una de alta: cale de 2 km daci erau 40'de case. Batranii nostri au mai apucat cAteva din casele cele vechi de pe Batrna. Azi, insi, s'au daramat toate... Si erea mai bine acolo, pentru vremea aceea, decat aici, unde se gaseste satul astazi: era lumea mai la adpost de primejdie; cand venea primejdia, lumea o lua in dosuri, din gura pardului. Venea turcul des pe vremea bitranilor... lua vite, bucate, bani, si tot ce gasea in casa romAnului; $i de aceea satul era mai sus, in dosuri, si el*.2) Toate aceste trei marturii impun una si aceeasi con- cluzie: si nu cAdem in greseala dea ciuta explicatia structurii sia formii satelor noastre numai in factorii geografici. Explicafia acestora, de multe ori, sta in factori de alté naturd: biologic’, social’, economica®) jstoricd etc., (factorul istoric, de pilda, in agezarea, forma si structura Baltigoarei, cum vazuram). Forma satului e dictat de asezare (cand asezarea a fost dictaté numai de factorul geofizic), cum de agezare, de cele mai multe ori, e dictata si structura,— dar, ca si structura, forma se mai poate datora gi unor factori umani: cazurile cu scoaterea satelor la linie, pe care le vazuram. Rimane, deci, ca cercet&torul si g&seasc& factorul (sau factorii) si si-i determine dela caz la caz (mereu in minte cu adevdrul via: c& in natura lucrurile sunt totdeauna mai complicate de cum stau scrise si categorisite in carfi). Ca forma, deci, satele vor fi: neregulate (si foarte intinse, de obiceiu) cele risipite pe coastele muntilor sau ale colinelor; lungi si dispuse fie numai pe un mal, fie pe amandoua (satele- strAzi) cele agezate in lungul apelor, indiferent daci-s la munte, la deal, sau_la ges‘); ramificate (inrdmurate, radiare) — cele asezate in basinetele muntoase, micile cuvete in care coboar& concentric mai multe cursuri de apa: satul suie de jos in sus — sau trimete, dacd vreti—atdtea ramuri cAte vai confluente coboara in micul basin. Un exemplu tipic ne ofera Sanful: In dreptul lui coboar& in Somegul Mare doud ape — una din nord, de sub Indul gi alta din sud, amAndoua varsandu-se in Somes exact una in dreptul alteia; astfel se face c& in acel loc de dubl& confluen{i avem o cruce de vai; jos, la intalnirea apelor, avem inima satului (Sau trupul tui); dar din trup pleacd pe vai, (spre nord, sud, est si vest) cele patru brate ale satului. Satele cu aceasta forma cores- pund in general celor de structura aglomeratd-tn-devenire; dar pot fi astfel si unele sate rasfirate, ba chiar si unele din cele risipite (depinde de vechime, de stadiul de evolutie). Ramificate, uneori, — dar cel mai adesea cu o forma neregulaté si masivd (depinde, dac4-s dela munte sau dela ses) sunt sisatele adunate — si tot neregulate, dar de obiceiu mai mult sau mai pufin rotunde, circulare, sunt satele compacte (cand sunt 1) Preot CORIOLAN 1. BURACU, Cronica Mehadlel, 1924, p. $2. Pasajul reprodus de nol e dintr'un Protocol al socotelilor biserleilor din Protopoplatu! Mekadia gi a blserieli orasului Mehaditt. lar rugdclunile pentru a se putea muta cascle din nou pe séligtele lor vechl— poate c& aunt de interpretat gl aici in sensul c& preferinta romamulal € pentru chipul gl filnfa satulul risipit sau rasfirat. 1) ION CONEA, Agezdrile omenestt In deprestunea subsarpaticd din Oltenta, extras din Buletinul S. R. R. de ‘geografle, form. L. pp. 11-12 E vredaled de refinut, mArturisirea parintelui Aposteanu, Ea ne atrage atentla in chip deosebit asupra clementulul addpost pe care-l oferea gl pentru care era, muntele, aga de ciutat in trecut, Din .jos* lumen se trigea spre munte; gi trAla acolo gl nu legea in depresiune (din unele sate) decat in vremea muncil gt cind cera linigte. Nu sunt, in cuvintele pirlatelul Aposteanu, precizarl Istorice, ew nume gl date, dar ele exprima — totuy — fin adevar nu mai pufin Istorie. Cine edlatoregte prin satele de sub stragina muntifor Oftentel gi sta de vorba cu ocuitorii, va observa ch mArturla cu ,turcilt,ce veneau despre miazézi dupa jaf gl omorurl, revine mereu ca un leit- rmotiv, in povestirile sAtenilor despre vieata batranilor lor. 4) yAgezarea risipita a caselor (in Depresiunlle Dornelor, Drdgoesel, Bilborului) 1a intervale de 20-400 m se datoregte Concentrarli proprietatilor flecdrul locultor Intr’o singuré parcela, ia cuprinsul cAreea omul gia. stabilit gospodaria® (cu alte cuvinte, aga cum acelag autor marturisegte in acelag loc): ,spre deosebire de diversitaten fac- torlior fic, felul de geupare gi de rispindire a agezdrllor omenestl este condiftonat intr'o masura aproape tot atat de mare 41 de factorli economiclt, (LAURIAN SOMESAN, Viaja umand tn regiunea muntitor Cétimant, Cluj, 1936, p- 14) 4) Interesantd este, gl foarte augestlva, in cadrul acestor consideratil, denumirea romaneascd de Cémpulung. 66in lungul drumurilor, precum cele de colonizare, straine, din Ardeal, forma lor e ca si aceea din lungul vailor: lungueata). In rezumat, satele compacte, ca forma, sunt: circu- lare sau poligoane (quasi) cele din ses, Iungi — cele din lungul drumurilor sau vailor giimai muft sau mal pufin friunghiulare cele de pe argestre. Harta 1 ne arata predominarea pe regiuni a satelor din punct de vedere al_struc- turii, Trei sunt, ca structur&, tipurile de sat principale — predominand, respectiv, in cAte una din marile regiuni ale reliefului romnesc: cel risipit in munte, cel’ rasfirat in coline, cel adunat in ses. Aceast impartire, inst, raportati la relief —e prea generala. In adevar, am vazut c& la munte intalnim toate tipurile structurale ale satului. Muntele, in aceast privin{a, e ca un fel de rezumat. Harta 2, a regiunii munfilor Calimanului, ne arat& cum pe o relativ putin intins& regiune (in munte) putem intalni toate formele si structurile de sat; larg risipite in {i- nutul depresiunilor Vatra-Dornei, Dragoeasa, Bilbor ; rdsfirate sub strasina si pe ver- santul de vest al Calimanilor ; adunate si aproape compacte, uneori, pe marginea lor sudicd, in lungul Muresului ; gi in plus, satele de fip mixt (care nu sunt numai acolo) si care au, adic&, un sambure compact in lungul drumului, pentru ca_pe vai si coaste si treac& la rdsfirat si risipit sub strasina nordic& a Calimanilor, pe Bistrifa (cunoscutele opt Bargae). Toate structurile, asa dar, si toate formele. Muntele, deci, este gi in aceast& mane superior sesului romanesc (ca interes stiintific). i, drept incheiere, si mai notim o deosebire : atele, sub strasina muntelui si in finutul colinelor si al depresiunilor, nu numai c& pot varia, la foarte mici distante, atat ca agezare cat sica forma gi structura, dar sunt si mult mai numeroase decat in partea sesului, unde ele sunt mai mari si mai rare’). Explicatia sta in aceea ca spre munte relieful e mult mai dumicat, ca si spunem astfel, si atunci suprafefele bune de asezat sunt mult mai reduse. Vor fi, deci, mici si multe si aga vor fi si satele. In plus, multimea izvoarelor risipite la tot pasul permite si ea risipirea sau r&sfirarea agezarilor omenesti, nu ca in ses, unde (ca in Bardgan) putinitatea apei explic in buna parte numarul redus al satelor 2). N. B. Toate fotogratiile, afard de una, cunt Iuate de autor —in excursllle pe care le-a facut in reglualle res- pective. Ar fi de dorit, fireste, s& pofi prezenta totdeauna imaglal fotogratice pe care tu Insu, dupd ce le-ai privit, si Te fl Iuat, Lucrul. ins, nue posibil decat in rare cazurl. Noi n’am vrut s& mal udm pe 1a alfil (singurd cea ct Clopotiva nu ae apartine; am fost, ins&, {angd cel care a luat-o, cAnd a Iuat-o); n’am veut, intre altele, gl din pri- clnd c&, tmprumutand dela alfll, pot! interpreta gresit fotografia’ sau po{i fi, Ard Inten{le spre ——, din partea celul ce te Smprumaut8, poft {1 indus in eroare. Tata omicS, dar elocventa dovada: frumoasa fotografie de pe planga Il din Buletiaul de geogratle pe 1934 (11), sub care d. Vintild’ Mihdescu arle: sat réisfirat gl odéi inmun{il Olteniel (Cloclovina) e fotografia au a satulul Cioclovina care,in Oltenia dinspre munte, nu exlath nicdiri—cl estea satulur Sohodolal din Gor) —caresat, dupa aceea, ¢ risipit gl au rasfirat — lar clAdirile pe cared. Mihailescu le-a crezut glle-a notat odd, au sunt odat cl suut gospodarit satesti propriu zise (cunoagtem satul gl am fost lang d. Rogca, cAnd acesta a gluat” aceasta, fotografle, prin 1028). Tot astfel, fotografia 1 a plangela Vi-a nue din basinul Lovigtel, cl este a satulul Voineasa de ve Lotra, $\ intr'ua caz 41 intraltul, d. Mihdilescu a primit Mimurirl gregite. (Ne-am permls aceste observafii, pentru ca cel ce imprumuté fotografille s& la seama gi s& dea cu mal mult serupul lmuririle). ION CONEA 4) Satele, 1a ges, sunt ca Isvoarele fn munfil calcarogl: pufine, dar marl—fn thmp ce satele de munte sunt ca Asvoarele 10 muntil eristallnl: mict gl multe. %) Ratzel spunea c& o Ducati de omenire glo bucati de litosferd fac un Stat. Amintinducne de vorba tui Plinlu: c& isvoarete fac satele $1 oragele (conditla primordial& pentru nagterea uaul sat e apa de bdut) am putea spune gl nol: un ievor, o bucatd de loc gl ceva oameni — lat& saful. 67POPULATIA SATELOR ROMANESTI Pentru a putea cerceta satul, nu ca tip ci sub aspectul su de fenomen de masd, de colectivitate constituind ceea ce se cunoaste sub denumirea obignuiti de ,mediul rural“, singura metodi adecuata este cea statistic’. Cercetarea va privi atat elemen- tele caracteristice de structuri cAt si evolutia in timp, in special a populatiei rurale. Vom alege dintre aceste elemente pe cele strict necesare unei bune infelegeri, iar pe de alti parte, tinand seama de spatiul mult prea restrans oferit, ne vom margini in aceast& parte echivalenta cadrului general al problemei, si prezentim datele statistice fundamentale, privitoare la populatia rural’. Intr’o ultima parte vom incerca s aratam aportul mediului rural la cresterea popu- afiei {Zrii noastre in total sila desvoltarea numericd a oraselor in special, orage care constituie un debuseu normal pentru prisosul de populafie rural. Populatia RomAniei, care la data recensamantului din 29 Decemvrie 1930 se ridica la 18.052.896 locuitori, acopere un teritoriu de 295.049 km?, ceeace reprezint& o densitate de 61,2 locuitori pe km’. Astizi aceasti densitate a atins 66,0 locuitori pe km’, Lasdnd la o parte orasele, care defin un teritoriu cu totul neinsemnat din suprafafa totala a aril dar prezint& in schimb 0 concentrare mult mai mare de populatie, la data recen- sAmantului densitatea populatiei in mediul rural a fost de 48,9 locuitori. Starea populatiei. Datele statistice strict necesare cunoasterii mediului rural sunt concentrate pe provincii in tabloul I, in comparatie cu fara intreag’. 1, —Suprafafa, unit’{i administrative, populafie, gospodarii, clAdiri gi intreprinderi, in mediul rural, pe provincii Tatty) administrative Daas) Nedie provincia | SuDt*- Poputate [Jee [torilr| GesP0~ | gaia | ntre- fata |yudete| Piagh rts opulalis Veort pe| pentru) aril 1) prindert ay @. ® | @ |) | 6) a 8) @ (10) ay 2) ROMANIA .. | 25049] TL} 322] 172] 15.201} 18052895) 61.2 — | 4.143335 | 3792992 | 273.227 Medial rarat aso] —| a2] —|isan] rsmne} aso] 918] azanan | szmase | 20750 Oitenta... 2. +. .) tome} 5] 22] —| 1900) ras] seo) orf 2226] sis0a8| 9016 Muntenta.......) ses05] 12{ 6} —| asa) esas] sso] avs soars | ast | 25400 Dobrogea mae | 4 is] —| 725) crr9se| aso| ase) 12016] 116801 | eos Moldova :-] sz0se] 12] se/ —| zeta] isso] a2] m8] aooate | aoneso | race Basarabla......| taza | 9] at} =| ast] aman | ss | sase] suost | scoosa} —zcer Bucovina..-....] roa] 5{ | —| anf asso) ooo} vam | 150908 | saoasr | 7545 Transiivenia. ....| 62220] | as] —| 2000] ammo] asa] sazo) canon] ears} 96108 Banat... 2.) semis] 3] a] —| ses), eam | ais] ris] ima) resco | rom Crigana-maramurey |) aizae{ 4] se{ —[ om sassase] soa] tz} aston! asm | rao 4 Inclusly suprafata oragelor. #) Fark Intreprinderile de transport. Se va remarca numarul mare al agezarilor omenesti constituind cele 15,201 sate. Satele sunt in genere de micA intindere st mult mai numeroase tn Vechiul Regat decdt tn celelalte provincii. Totodata in Vechiul Regat satele au in mijlociu un numar de locuitori mai redus decat in restul provinciilor. Cat priveste importanta mediului rural fafa de intregul {4rii, aceasta poate fi m&surata si exprimat& prin proportiile pe care acest mediu le define si anume: 79,9, din populatie; 79,2. din numarul gospodariilor; 78,2, din 68cladiri si 55,2% din totalul intreprinderilor industriale si comerciale. Raportandu-se populafia Ia’ gospodirii, se va constata cd gospodaria rurala este mai numeroas& decAt cea urbana. IL — Populatia pe grupe de varst& gi sex Poputatia rural Grape de varsti | Tara tatreaga |—= Mascuia| 7 Fomeala ” @ @ o © wwosese || r4azon12 11060.588 7351008 2.530035 2215138 Lateza5 1125.08 21920863 153.417 932608 920.701 a8 amon O11 ‘57883 2aoazre 1.888.218 794.001 64217 116.190 szensa2 60.850 eoo.ns2 1.581.450 1.205 508 209 13.454 1078.18 819316 401518 4176598 1aTe46t 912331 411.563 00.868 03310 oars 339240 365.238 20.028 T0508 358.809 301.609 ‘2210 93.650 5720 21980 52018 463.15 aia 2oats 46847 30K mest 160417 30222 300.250 154.980 154209 195649 156414 85.200 T1208 277068 108318 41 aur 41618 2905 m1301 15008 19584 15431 1789 7612 47%0 3698 1700 1938 ‘ 3250 2617 1209 1.408 100 ani gi peste... , 194 853 381 ra Varstd nedeclarata. . . 73.458 55.000 75028 ro73 In Romania s'a numarat Ja ultimul recensimant 8.870.778 barba(i si 9.182.118 femei. Fafa de totalul populatiei, barbatii reprezint& o proportie de 49,19/y- in mediul rural proporfia sexului masculin este si mai scoborita din pricina emigr&rii elementului bar- batesc spre orase. In privin{a distribufiei pe grupe de varsta, Romania, gicu atat mai mult populafia rural, se caracterizeaz& printr’o proporfie ridicati de copii si tineret, spre deosebire de mediul urban. Piramida varstelor arata o foarte larga baza de susfinere, ceea ce dovedeste c& populatia rurali a (Arif noastre este o populalie tanara, cu mare vitalitate, gi se afl in plin& perioada de crestere numeric’. II]. — Starea civil& a Locuitorilor Popalaqia ia viraadeigant | Nectsitorig! | Casitorij veawi | digortati | Nedectaratt ‘Tara intreaga 51 peste wimedit” [ocuitors] , [Lecter] », [tocuitori] ,, | tocuiton] ,, [PRS], |Epaar fama |e TAT | a MEM |e | Miata ee | te | fo 0) co} @) wo ©) @ @. @) 49)_1_(10) ) 12) | 3) ROMANIA... ./ 12,3076 | 1000 3.762,2 | 30.6 72318 | 58,7 L2iy7] 99) 761} 06) wa} 02 Poputatiaruraix.| 959 |1000| sora} za) sears az} 50 wo} asi| o5| ual o3 Poputajiaurbans | 27667 [10001 10849! sss] rato | sae! ama os! sol at! 90| os In privinta starii civile a locuitorilor observa c& procentul cas&torifilor este mai ridicat in populafia rurala si invers pentru celibatari. Vaduvii dau aceeasi frequen{a 69atat la sate cat sila orase. In schimb proportia divortatilor este inc& odati mai mare la ‘orase decat in mediul rural, cea ce dovedeste stabilitatea mult mai accentuat& a familiei in populafia rurala. IV. — Stiinta de carte a populatiei Tota, | Neptutort de stator Saleaety Nege, apatatiel| carte rad de Instrucfle,—% clara Tara tntresgas | ehe p radii iam gf medi io | 9 ty | Extra) Pri. [Secun-| Profe-|Univer-| Ate sati| "tort L war] ‘9 ve | Educa] mara [°SseR"|etatal tart | aan) 7 ” e [ola | olole oo Lay Loa | a ROMANIA . 114859 | 62036] 430 soo| 15| ast) a6] 38] ut) 08) as7 Populagla rurats.|| 1138 | s4s51| 437 woo) 12] | 40| is] a3] of] aos Poputatiaurbana.|| saser| mus] 2271 tool 23! o52| igs} 75! gol isl ae 4) Pad cel eu Instrucfle geola nedectarata. Romania d& inc& o proportie foarte ridicat& de analfabefi, iar in mediul rural juma- tate din locuitorii peste 7 ani nu au frequentat niciodata scoala. Femeile sunt acelea care dau un procent considerabil de analfabete. Tabloul IV arat& ca intré stiutorii de carte imensa majoritate: 93,0°/, apartine celor care au urmat numai scoala primara, proporfiile date de celelalte scoli fiind mult mai reduse decat in populatia oraselor. Populafia {ari noastre este ortodoxa in cea mai mare parte: 72,6%/,. Dac& la acea~ sta se adauga greco-catolicii cu 7,9°/>, se poate constata cd toate celelalte culte minori- tare la un loc nu dau 20%, Spre deosebire de ortodocsi si unifi, — fapt adevarat si pentru celelalte culte mai putin insemnate, — se observa cd proporiile date de citre catolici, mozaici, reformati si luterani sunt mai reduse in mediul rural decat la orase. imba materni a locuitorilor — Religia, neamul Telige—conecint | Neamal ] Timbe materna Denumirea Fa RuraljUrbaa| Senumirea [rest Rural|Urban| — Denumirea eet eecalecom cu @ | @ 1 | w @ | 3 | ay @ ile lw Torat......| 1a} 1mo| ima|rovaL .....| mo] ano] rma|voran......| 1a] roo) 1009 Ontos. .| 725] 756) 20} Romial .....| 710| 73] sao|Romint ... | 720] 757) saa toss sss. .| 79] 87| a6 Ungur ..-..| 79/71] ma[ Ungar... -| es) 75{ a0 caine... .| 63] 59] melcemant.. | 4] a8) 33) Gcrmat » =. als] se Moral ++ .| 42/18] t3)zve..-...| 40| 10] 120|RuteuntUcravenal 26] ar| 15 Reformat 39] a7| 49[Rutesteratatni| 32] a7| 13]tde 20| 17] 83 Lateral za] as] aefrui-..----| 29] 20] aefmua ss... sc) 25) 2 40 atometsni .. | 10] 10[ tofautgar s. | 20| 22) 12)pugers....[° a0) 22] 32 Untartent «<-| 04] a4] 03) tue, voir | 26 27] a2) tarcastawra 5 .] a8) a7 12 Baptavential | a4] 03] a2[tinan- +. 5 | 18) 15) 22) Tidnencs os| os] os Ah dal ost asta. ss. | asl a7 apbaue sss. ssc1 aol esl ay Faptul trebue pus in legaitur cu prezenta in orase a minorit&filor etnice, dintre care unele au o predilectie mai accentuata decat Romani pentru asezarile urbane. In categoria aceasta intra Ungurii, Germanii si mai ales Evreii, care, fafa de totalul populatiei din ace- lasi neam, prezint& o repartitie cu totul excepfionala si anume: 68,2. in orase si numai 31,8%/. Evrei la sate. Explicafia sta in natura ocupatiei lor. Tabloul V arat% ci populatia rurali a {Ari este romaneasca intr’ proporfie de de 75,3%q, iar limba romaneasca se vorbeste de citre 75,7°/, din populatia satelor. Din punct de vedere profesional, adic& al ocupafiei locuitorilor, populatia Romaniei 70poate fi imparfita in dou’ mari categorii. Locuitorii care, indiferent de situafia lor, au o activitate propriu zis, intr in categoria populatiei active. Ceialalti, care cad in sarcina primilor si care nu lucreaza (copii, femei, invalizi, batrani), constitue populafia pasiva sau intretinuta, Populatia activa a {Ari noastre reprezint& o proporfie de 58,4%/o. In cadrul popu- lafiei rurale ins& proportia populatiei active se ridic& la 60,5, spre deosebire de orase unde populatia activ’ d& numai 50,2%/. Situatia se prezint& astfel la recensimAntul din 1930, in ceiace priveste structura profesional a populatiei. VI. — Populafia totala, activa si pasiva Populatia totale Poptlatia activa Popuiafia pasivd Total | __Roral Tota! Rural Tota Rural D me") & lea") & he") & La"| & Pea" | ob PB" | os (8) Oo oy | at) 1 a2) _ | 3) TOTAL .......|rsoseo| 1070 |144207| 799 ]105%20| 19 | aro | saz rs100| 000 | sm2| 759 Exploatares solulul .)130703) 1070 124097) 55] 2445] 1000] rams] ase lasese | 1000| coxa] a5 CLASE DE PROFESIUNI Induatele . itso} 1090} 7959] 4,4] 1501] 1000| sx22| 43a|| oss0| s090| 437] 05 Comert-Creait ... .|| 721] 1090} 2399) s32/) sama) 10] uig8| 337] 3847 | sooo] rasa) 328 Transport - s035| 1o9| 1s83| 373) rm2| r030| o1o| 340) 3053 | 100| imal 390 Institutit publice. . .// 9865] 1020) s2g0| 330] 480] somo) asi] sea] seis | 100] nz] 0 ‘SAndtate publica sporty ‘divertioment 936] 1090] s80| 297] 1054) 1000) 29| 255] s32| 1099} mo! 942 Alte categorll gt me- deciarai org! sol sioal g27| sz28l sol 1471! eal siz! 190! rol a, Se va remarca importan{a mediului rural in ceea ce priveste proporfia populatiei active, fapt datorat in special naturii ocupatiei populatiei rurale: exploatarea solului, si prezentei membrilor familiei, auxiliari in agricultura. VII. ~ Populafia activa pe clase profesionale, sexe si medii, in procente Toteiul populatiel 7 aatat ul pop Exploata- |i. gustrie| Comest=| Trans | Institutfsport SEXE $I MEDIE | S05 | reasotutui] '™®***"*| “Creait | port | pubiice | vert o al 6 ole | oto lo 16 ‘AmAndoua sexele ROMANIA woseo | 190 | 2] 72 | 32 | at | ge |p an Urban 1339 | 10 | 99 | 24) wa] os] wo} 439] 56 Rural ansp | 1090) 9m | a8) 13) or | is | os a7 Masculln ROMANIA... suse | so | 707 | oe | 39 | 28 | 67 | at “0 Urban. rasp | 190 | 4p | 0 | tas | aa | is | ae | ze Rural anos | mo) a2) 63) 15] 19) 26) oF Ww Femesin: ROMANIA samo | mop | ort | 29] 23| of | ar} op 43 Urbas sea | 100 | a0 | 7 | m7] 24| ms] sa 230 Rural. ast | mo | oo | oe | no loot lao |e a Populatia activa ocupata in exploatarea solului se ridic& la cifra impresionant& de 78,2%|q, proportie care in medjul rural atinge chiar 90,4°/,, In populatia activa rurala si pentru’ sexul femenin agricultura este aproape 0 ocupafiune exclusiva: 94,9. Toate celelalte clase de ocupafiuni sunt infime faa de massa covarsitoare a populatiei agricole. 7Importanta celor dou sexe in populatia activa si in cadrul diferitelor clase de profesiuni este detailat’ comparativ in tabloul VIII de mai jos. VIII, — Populatia activa, urband gi rural’, pe soxe Populafla urbana Populatia rural ‘Tara Tntreagh CLASE PROFESIONALE, Ml © Few a0) feneis | Totat | aieate | tenet | Totat »lololol| Cfre absolute, fa mil de tocultort Total @ ® ” TOTAL eee 1o5i29| 51459) 47970) 18239) 12456] S788] 87190) 45003) 42187 Exploatarea solului..........«] 82845] 40636] 4190] 3637] 1843] 1794] 79808] 38793] 40015 Industele roi] 17a] 1412] 4269] sanz) 97] 3202] iz] top, Comert-Credit ai4| zo] imal 236] 1350) 76] 38! 700] 3g. Transport - . tee v2| 1s} 77] gz] so! 4a} so] sia] a Inatitutit publice.............4 4850] 3380] soo] azz] 277] go] sz] as} 9 ‘Sandtate publics, sport, divertisment. .|/ 1054] 636] 418/785! 452/333 259] BA] 8s Allte gl nedectarate 4es| z7a| mol assz2t sea] saa] uml a2] ng Procente TOTAL 55 : 1000) 545) 455) 1000) 683) 317) 1000) 516) 84 Exploatarea solulul ++} 100} 493) 5,7] 1000) 507) 493) 1090) 492) so fin Gopebecuogocs wo) 84) 186| 1000] 77) 213) 1000] 48) 15.2 Comert-Credit seveseeees[ 1000) 670] 330] 1000) 698] 302] 1000) 615) 385 Transport. 5 wop| 99| 99| 1009] 332] 19} 1000/40) 60 teat pane 22S | sono] 796] ane oa] str] ta] sono] 52) ae Stattate pute, spr avcroment. | 1000] 4 sga| mal szs| aaa 1000] esas Alte evdeclarate | toool Se0l al amal ssal orl mal sal ae in continuare la problema ocupatiei locuitorilor, tabloul [X expune situatia in pro- fesiune a locuitorilor, cu alte cuvinte calificarea profesionala $i situatia lor social. SITUATIA IN PROFESIUNE 1 [ated oy faStiie i all in mit o lol ” POPULATIA TOTALA ... @ wsoseo| — | soma] — | 14amz) — POPULATIA ACTIVK........| 105429] 1000] 19039] 1090) 7180) 1000 1. Proprletarl, rentlerl, pensionarl. .|| 203) 19/1281] 10| 7e2| as. 3320] 345] azi2| 179] 208] 943 2} os) asa] 4] ama | oz 2, Persoane activind pe cont propriu. 3. Liber profesionigtl 4. Salarlatt. rei} 97| sso] azal asaz| 50 SUceniel 2. sie} a9] aa] aa] a] ov GAM eee ona] a7| soa} 74] oa} 98 1. Membril facile auxiliart. soo] 42] 1955] 107] 4453] 512 &Servitorl..........-...f 252] 28) imal 9s| teas 4 POPULATIA PASIVA. . . asiool — | 1903, — | saz] — Se va refine, in mediul rural, frequenta redusi a proprietarilor, rentierilor si pen- sionarilor, a liber’ profesionistilor, salariafilor si ucenicilor. Categoria _persoanelor ac- tivand pe cont propriu dio proportie de 34,34/., din pricina num&rului important al agricultorilor pe pamant propriu. Majoritatea ‘absolut: 51.19, a populatiei active rurale o define grupul, excepfional de numeros, al membrilor familiei auxiliari in profesiunea capului gospodiriei, in spe{ agricultori, 72Miscarea populafiei. Spre a completa aceste informafiuni sumare asupra populatiei Romaniei, care pana acum au privit starea sau structura populafiei, s’a concentrat in tabloul X’ toate elementele strict necesare unei orientari asupra migc&rii populatiei, pe o perioada de 16 ani, adic& din 1920 si pana in anul 1935, inclusiv. X. — Migcarea populafiei Roméniei in perioada 1920-1935 Cifre absotute Eel 5S Populatia = 52/55 Citra A = = | ER] 22 ANUL, MEDIUL | p,opabina [Nasu exce-| casi-| 2 | £ |Decese] $ =| 3a] = tai tulle | vil tort | 3 | E |subtan) 3 2 | 35) 88 8 28 2 4 |z8| o o | o 1 lol@ | © janlanlaalosion}a9| ao ROMANIA. sug) r247so| aosare| x76 108051 s10700| 347] 2671 30) aga] 40) 201 222 sen Urbans: tian) Abin) “Beges| 2702 ass) 4s | Si Bo Rural s513ei) 119519) 178848) S014) 720) 10471 i 28 13 23 ROMANIA. . sraisy| mace] 197.998) 9741) 1.873) 124 1g me wai Urban = 261g) -22ae6| sei) 20l8| 4002] ‘1431 | iso Rural s 2 sisau| 259%0| 168348) 6789) Tt] 108 ia 2 ROMANIA. 76220] za740o| s697e7| gto 2190] 127183 20 207 1022 Urbans - ‘oo| asso] 29012) 2ee0| Sure) 1s Si 198 Rural. | sis2n0| 210894] rstads) S880) 8163] 111 15) 209 ROMANIA reas] 735283] 165216) 8241 1919] 1 2g 207 103 Urbans 2230] 17:79] 8545] ans] 380) as a) iat Rural: sizzil| zigdso) rasevo| 5280) 8085) 11034 15) 210 ROMANIA. .|| 16445607] ozasao] 382915] 230005) 54373] 707] 1.850 24.80 19 oat Urdan ss) 38zsasal “Taioo| 240 isis 4 Rural 22] seas) 110731 3 ROMANIA. 361.995) 116.163) 36.3) 21, 19, 1005 Urbans = 2075 13.005) 207| 15 aa Rural 22. ¢ 306.258) 108.138) 403) 23 1 ROMANIA. .|| 16926547] oozgsa} s72048 razed) 359} 226 14 1026 Uroan 6233) 14281) 27) 173 al Rural 22 1088] 03979) 3077 232| i ROMANIA. e830 2, 8) ae 202 Fa a ‘S0828) 2a 1 ROMANIA 31725 and i) 102g Urbans 052 Tal 4 Rural 0763 ain i ROMANIA. sas aad! 14 1909 Urbans: Tro) 06481 135) a Rural: 523.37] 311.189 2 13) ROMANIA... easaui| asm | 1 1930 Urban. « 82013} | 61.606) 177 43) Rural s! 933] 28.105 194 179 a ROMANIA. 7130] 390291 ang 12, 16 wat Urban Tis) 65a ia] 3 4 Rural: sabusi| 318370 2 147) 12) ROMANIA. 2010] 999345] 252-703) 175131 21g) 142] 14) sce Urdan 30) eos) “1iged 73d 149 “4 4 Rural) sisi0] 382799) 50.1] 149823 223) to iy ROMANIA . sarsai] 3480s] 240.54 183] 133 all 1939 Broan ss | Taz3| -6058| Ta 3) “So 53 Rural. s2ie8] 25740] 236.00 on 159) 18 iA ROMANIA.) 18013713] 6125] 99600] 221729 sao) anise g24| 297] 117) 184) 09) 2a oot Uroan ss: | "358n3m0) cTann| esse) "10. ahaa 209) 179] 30 18 1) Bal Racal 2 |) saea3es) isis) sz7tse] 2t1.teg ‘hb12) 330) 213) 137) 183) 0) 1 ROMANIA. .|| 19067770] sasazo] aogsrs| 182708 rad rrzang! 307] 214) 99) 174 10) 23 192 vos NANA] aR esl eas ae aan uaa a as Od af ae Rural: 27 <}) 15891668) stiawsl asazial w77seil 131sial S70 97451 sass gol v1 1751 1069 OB 19 194 Nott: Incepind din 1980, populafla urband s'a socotit rk comunele suburbane.Se stie ch Romania are una dintre cele mai ridicate natalit&ti din Europa, dar tre~ bue observat ca aceasta natalitate este in continua scadere. Comparand cele doua medli se constat{ cA natalitatea populatiei rurale este cu mult superioara celei din mediul urban. $i cum diferenfa intre mortalitatea celor doud medii este mai pufin accentuata, urmeazA c& marea majoritate a excedentului natural al farii noastre este dat de populatia rurala. Deci cregterea numericA a populatiei RomAniei se datoreste aproape exclusiv mediuiui rural, adicd de fapt p&turii {ardnesti. CAsHtoriile, mai frequente la populatia rurala, au inceput s&scad& in ultimii trei ani la aceiagi valoare sau chiar sub nivelul mediului urban. In schimb proportia divorfafilor in orage este totdeauna superioara celei din populatia rural In sfargit un fapt, care trebue sa refina intreaga atentiune a celor in drept, este mor- talitatea infantild. Intr’adevar proportia copiilor care mor in cursul primului an, proportie usor mai ridicat& in mediul rural, este cu totul inadmisibila pentru o {ard civilizata. Valo- rile date de c&tre natalitate, mortalitatea generala si cea infantil impun o neintarziata, rafionala si eficace politica de populatie. Importanta demograficd a populafiei rurule. S’a spus, dar ar trebui s& fie stiuit clar de citre tofifaptul, ci adevaratul izvor de via{& al poporului romanesc este popu- lafia rural a {&rii. Astfel inc&t, in m&sura in care ne dorim un destin demn de insusirile vitale gi sufletesti ale acestui neam si o asezare temeinicd in aceste parti a Statului roman, trebue sa fim convinsi c& nici un efort, nici un sacrificiu nu este prea scump, dac& este vorba ca sa se conserve potentialul biologic al nafiunii si s4 se ridice standardul general de viea{4 al populafiei rurale. Vom arta cu alt prilej necesitatea unei rationale si eficiente politici de populatie. ‘Aci ne vom margini la o prezentare sumara, concludent& totusi, a importantei populafiei rurale, atat in procesul de evolufie a populafiei totale a (Zrii, cét si aportul acestei populafii la cresterea numeric& a centrelor urbane. Se stie cA populafia Romniei are un ritm de crestere a populatiei care o ageazi intre primele {Ari ale Europei. Trebue subliniat ins’ cd aceasté crestere rapida este aproape exclusiv tributar’ excedentului natural, — adic& diferenfei dintre nascuti si mor{i — dat de citre populafia rural’, populatie care posed& inca o exceptionala vitali- tate. Natalitatea oraselor este mult mai scdzuta decat a satelor, fara ca mortalitatea s& fie redus& in aceeasi proportie — astfel incAt excedentul natural al oragelor este minim. XI. — Nascufii-vii, morffi si excedentul natural in perioada 1931-1935, Toral esI—85 Proporil medilta.00 | Procente fata de tara intreaga MEDIUL 1 | Total Néscutl- Nascutl-) Decese [Excedent|N@%"tI-| Decese |sexcedent{populatie sait"| eceae [enceden| Mt" pecese |excetend "Ht Dace |exceten pops a @ 3) (O) @ (6) fu) (8) (9) (10) ay ROMANIA. . ‘3.064.521 | 1.920.960 | 1.143.552 92.9 206 23 100.0 100.0 100.0 1000 Populajiaruraté..| zoerses | 15080 | 109108) ass | ata | ue) ore | a) 4 | 709 Populajia urband «|| srrase | sous | sexs 2 | al ao 2 | wo | 46 | oat Se observa tin tabloul XI in primul rand c& natalitatea rural: 35,5%, este mult superioar’ celei urbane: 21,4%0, pe cAnd mortalitatea celor dow’ medii este prea pufin diferit& : 21,1%in primul caz, fafa de 18,4°%» in al doilea. Urmarea acestei stiri de lucruri a fost ci in perioada 1931—1935, din totalul exce- dentului natural care se ridicd la cifra de 1.143.552 locuitori, 95,4% adic4 1.091.128 locuitori sunt dati de c&tre populafia rurali si abia 4,6% de populafia oragelor, desi acestea reprezinta 20,1% din intreaga populafie a {&rii. 74In aceeasi perioad’ de timp indicile vital al populafiei rurale a Romaniei a fost de 168,4, fai de numai 116,1 cat a avut populatia urban’; indicele general fiind de 159,5. Chiar dac& lum in considerare perioade mai indelungate de timp, aceleasi concluzii se desprind din cercetarea fenomenelor. Astfel in ristimpul dela 1920 si pana la 1935 inclusiv, s’au tnregistrat in Romania urmitoarele cifre globale pentru fenomenele funda- mentale ale migc&rii populatiei. XII. — Migcarea populafiei Romaniei in perioada 1920-1935 ola 0105 ete abotue [Proper wea 10 oer Prepare] aug, sean Nasseth | Decese, | Excedent || NAG | Decese | Excedent jMI'°"] vital meat a) (2) @ @) ) 6) uy (8) @ ROMANIA ......-) a7asoto | corass | soar | axa | ae | ae) imo | tors Poputatia curate... | sstizz1 | sowow | amzre | aes] 9 | sz | mae | ts Popuiatisurbank. .. - r2r@ | ooimie | mse | ez | ro | a Fe | a Aceste cifre dovedesc limpede c& observafiile ficute anterior sunt pe deplin con- firmate. Mai mult chiar, valorile relative prezentate sunt usor ameliorate din pricina raspandirii efectelor crizei economice din 1930—1934 pe o perioad’ mai lung’ de timp, ameliorare care se face sensibilA in special in cadrul populatiei urbane, al clrei indice vital cregte la 123,2. Totusi aceasta ramane la o deprtare considerabila de indicele vital al populatiei rurale, care pentru perioada considerata este de 168,6. Trebue stiut ins ci nu toate provinciile fArii noastre au acelasi indice vital; pro- vinciile din sud-estul Carpatilor, in genere, sunt acelea care se remarca printr’o vitalitate mult superioar&. Inainte de a analiza din acest punct de vedere situatia actual vom prezenta rezultatele obfinute in perioada 1900— 1935, dar numai in vechiul Regat, pentru care avem la indemana datele statistice necesare. XIII. — Nascufii-vii, decesele si excedentul natural in Vechiul Regat 1900—1935 *) Total arate) cle] Provortt ie 15m Tete le | space eptun — ee =] is scat] pecese | Excce | MEW [oecee] Ener | neal mail| Deceve | Rzscer | cut | Decese| Exe a) (2) @) @ @) (0) fu} 8) Vechiat Rega sesoans| sass | sat0as5| smo] soa) 100.0] soto Popuiajia tara. |. razon azaire| 3205500) asa] anal sea] 162 Popuitlaurbont .--- Vzz0son[ seams] zene) 142| 196] 76) a9 ©) Mal pufin cifrele anilor 19131919 Inclusiv, deci perioada Insumeaza efectiv numal 90 ant. Reiese din acest tablou c& populafia oraselor din Vechiul Regat participa intr’o proportie mai insemnata : 7,6 la excedentul natural dat de intreaga provincie. ___ Chiar indicele vital al populatiei urbane este mai ridicat: 126,9. Ceeace trebuie re- finut ins& este valoarea impresionant a indicelui vital dat de populafia rural a Vechiului Regat, in perioada 1900—1935, indice care atinge valoarea de 175,2. Pentru a putea exprima vigoarea populafiei diferitelor provincii ale {4rii si proceda astfel la 0 comparafie valabila, vom alege o perioad’ de timp mai apropiat& de prezent. 75Aceastt perioad cuprinde 6 ani: 1931—1935 inclusiv. Se poate sublinia faptul ca, in linii generale, provinciile Vechiului Regat, la care se poate adiuga si Basarabia, se detaseazi net de celelalte provincii ale (Zrii, in ceeace priveste intensitatea fenomenelor XIV, —Natalitatea, mortalitatea gi excedentul natural, pe provincii si medii, in perioada 1931-1935 Propor{ii medii la 1.000 locuitori. Natalitate ‘Mortalitate Exeedeat Tndice vital medi PROVINCIA J -rotais| Rurala |Urband] Totala | Rurala Urbana] Total | Rural | Urban Rarat | Urban w at@aloaltoleoioa) ole la oa | gs ROMANIA......) 329| a55| aze{ ans] ata| 184) 23) 4a] go] t50s| rose] rer Ottenta. «| sea] 344) 232] 296] 207) 208} 125) 138] 28) 1005] 1007] 195 Muntenia.... - 318} 301| 222] 196] 20a] 182] 152) 190) 40) wre] 1950) sa. Dobrogea......) 400} 427) 27a) 227| 284) 202) 173| 203} 75) 1765{ 1959| 1372 Moldova......../ 393| 436| 246| 229) 229) 195] 164] 196] 50] sosz| 12/1257 Basarabla .. . « x9} 3a} 221] 2a4| 237) 211) 135] 152] 20) 1580) 1639] 100 Bucovina .. 289} sz} 123) 190/ 195} 173) 99) 12.7) 09) 520) 1650) 1052 ‘Transiivania are] 24| 181} 125] 191] 158! 90| 104) 32) 1490) 1504] 14d Banat -. fsa] 290] 1z4] 192) 195] 2a] -03| 05] -29| 955] 1003) m5 Crigana-Maramures .) 265] ag7| azul. 192] 196] | 74] ot] 0.0) 386] 485| 999 demografice cercetate, Vechiul Regat, in special Muntenia, Moldova gi Dobrogea, indi- ferent de fenomenul considerat, dau proporfii superioare atat mediei {Ari ct si oric&rei alte provincii. Aceste proportii sunt uneori remarcabile sise intalnesc foarte rar in oricare fara civilizati. europeana. In special o natalitate egald cu 39,1Vo9, 43,6 "fog, $i 43,7 Joo, cum este cazul populatiei rurale din Muntenia, Moldova si Dobrogea, constituie un fe- nomen deosebit, mai ales c& perioada cercetat coincide cu insdsi criza economica din ultimul timp. Este drept c& in aceleasi_ provincii si in special in mediul rural mortalitatea este totodata si cea mai ridicata, dar, gratie natalit&tii exceptionale a acelor provincii, ex- cedentu! natural realizeaz4 valori impresionante, care depagesc chiar proporfia insdgi a natalit&{i din unele {ri cum ar fi Franta, Germania sau Austria. In cazul provinciilor fai noastre, Banatul ridica o problema mult desbatuta dar, din nenorocire, inc& nerezolvata. Natalitatea acestei provincii se afl, de multa vreme, la un nivel atat de scdzut incd excedentul este negativ, ceeace insemneazd cA provincia aceasta nu esteinstare a-simentine prin mijloace proprii cifra actuala a populatiei. Insagi populafia rurala are o natalitate extrem de sc4zuta in Banat, inferioara chiar exceden- fulul natural {adic& diferenfei dintre nascufi si morfi) al populatiei rurale din Dobrogea, fe pild Considerand valorile indicelui vital, caracteristic fiectrei provincii, putem vedea ci toate observafiile fAcute se confirma, in ceeace priveste vitalitatea populatiilor diferitelor provincii, Deasemenea se constata ca indicele vital al populatiei rurale este, fara ex- ceptiune, cu mult mai ridicat decat acel al populafiei oraselor. In oricare provincie, imensa majoritate a excedentului natural aparfine populafiei rurale, astfel incat cresterea popu- latiei oricdreia dintre acestea este datorita exclusiv poulatiei rurale. $i cu toate acestea, dacd vom lua in considerare situatia real la doua epoci suc- cesive, vom constata c& populatia oraselor creste mai rapid decat massa populafiei rurale, astfet cum ilustreaz4 tabloul XV de mai jos. Recensamintele precedente nu au fost executate in toate provinciile {&rii Ia aceeasi epoca. Cu excepfiunea Basarabiei al cArei penultim recensimant se ageazi la 0 epoc: prea indeprtata : 1897, cifrele tabloului XV pot fi comparate intre ele, diferenta de data fiind numai de 2 ani si incé in avantajul provinciilor alipite: 1910, fafa de 1912 in Vechiul Regat. 76Dela un recens&mant la altul se observa in primul rand c& pretutindeni, afara de Basarabia, procentul populafiei rurale, adic greutatea numerica a acesteia fafa de totalul populatiei, a scdzut. Deci asistim la un proces de desvoltare al populatiei oraselor, la 0 urbanizare mai accentuat& a farii. XV. — Populatia RomAniei la recensdmantul din 1930 faf’i de recensmintele precedente satel cant! onaigie | feces provncnt | Forage Foon Ta] g Tparent [Cores z 83 ag |Total| 2] totais | Rurata|urband| Totata | Rurata |Urbanal ZE | ge fal | ten | Reet | vibe a) @ ® a ©) 6) @ e) 9) | coy 1) | 2) | 3) | 4) | 5) ROMANIA . . . | 1910) 15,728.597%)| — — [18.052806]14.420.718)3.692178} — | 799) 114, -| -| -| - Oren fo tba] ea ays wn) a) 3) ay 1 tran. ] mt) saman [ene] eas] saa smo) 77) req nag |e PAE Jind smn | mi) sta) esas) sax) ema rad) ad nn} 125} 10d} 1203 wiser gt | so] zxaas0 | zzsost) snsse] srsozr| seta] Ta0sq) 817) | sar9} 1952) 1487] 1302] 1905 Motdova [1st] mist fi24ase| toa] 24240] sxe] soa] 612) 757] 1083) 1050 1513, 1089) 1308 Basarabia . . . | 1897]) 1.935.412 |1.642.080) 298.332) 2.808.400) 2498.300| 370.10] 84.8 87.1] 147.9) 1518, 1262) 153.2) 118.8 Bucovina . . . .| 1910] $11.75 | osaas} 207442] axs.szal assis} zasoas] 744) 734) 106.2) 1039) 1094) 1034) 1004 Transivania » | 100] 2sr8est fessrt7| sooaod) sarrery| arora] siserd) aio] ud) tao] 1044) 124) 2047] 1209 pena sso | oan srardsasx| 2aa|teasah asa] sod| ora) 7] a) 45] 1s req. Line azsaio fsosaul anal rom2t| uses) zal atl sod rv ont 30a sna rs Cifrd caleulata pentru anut 1910, *) Sau calculat indicll restabilindu-se aria de populafie rurala gl urbana dela recensAmintele precedente, adic ocalittile care au fost declarate orage futre tlmp au fost redate populafiel rurale, comparandu-se intre ele numai oragele care existau ca atare gi la recensdmmlntele dinainte de rizbol. Nu w'a finut seamd de rarele gi neinsemnatele ‘schimbari aduse teritorlulul unora din provincille Veehtului Regat. tn ceea ce priveste indicele de crestere a populatiei se constata apoi c& acesta este pozitiv la toate provinciile, cu exceptiunea Banatului, a carui populatie a fost mai mica in 1930 decat in 1910, de unde si valoarea inferioara, negativa, a indicelui: 97,2. Com- parand provinciile intre ele se observa cA ritmul de crestere a variat, el fiind mult mai accentuat in provinciile Vechiului Regat decat in provinciile alipite, unde cresterea popu- lafiei este mult mai inceata. Indicele Basarabiei ar trebui redus la 118,8 pentru a fi com- parabil (cifra calculata a Basarabiei pentru anul 1910 ar fi de 2.410.000 locuitori), iar cel al judetelor Caliacra si Durostor laolalt& trebue interpretat prin acfiunea de colonizare dus& in aceasta regiune. S'a calculat in tabloul XV doua categorii de indici de crestere: unul numit ,aparent, sau ,de fapt* rezultat din compararea cifrelor globale ale populafiei urbane la doua recensiminte, indiferent de faptul ca dela un recensAmant la altul anumiite localit&{i au fost ,declarate“ comune urbane, — sau invers (cAteva cazuri cu totul nensemnate), — gi un al doilea indice de crestere ,corectat*. In timp ce primul indice’ poate fi considerat c& exprima insasi raportul de forte dintre cele dou’ medii si arat& tendinta general de urbanizare; indicele corectat — ob- finut dupa ce localititile declarate orase au fost redate sectorului rural, calculandu-se adic& acest indice de crestere prin raportarea cifrelor din 1930 la cele omologe dela recensa- mintele anterioare — trideaz& ins&si ritmul specific real, dar nu biologic, de crestere al celor doua mase de populatie: rurala si urbana. 7Tabloul pune in evident’ faptul cd pentru toate provinciile (dar cu excepfia Basa- rabiei, a c&rei vieati economica gi social este mai putin evoluata) indicele de crestere al populafiei urbane, atat aparent cat si corectat, — si mai ales in Muntenia (din pricina Capitalei), in Moldova gi Dobrogea, — este simfitor mai ridicat decat acel al populatiei rurale. . ‘Tinand seama de cele spuse mai inainte, faptul apare contradictoriu. Adic&, desi indicele vital si cresterea natural a populatiei rurale este cu mult supe- rioard celei urbane, totusi ritmul real de crestere al populafiei urbane depaseste in inten- sitate pe cel dintdiu. Ceeace insemneazi c& pe ling’ fenomenele naturale, biologice, intervine si un proces social si economic, sau cu alte cuvinte fenomenul de urbanizare. Orasele, nu numai la noi dar si aiurea, nu cresc gratie excedentului natural propriu, foarte redus ca valoare gi uneori net deficitar, astfel incat cregterea lor reala, direct pro- portionala cu tendintele de industrializare ale {Arii, este datorit’ aproape exclusiv feno- menului de imigratiune, adic& deplasarii spre orage a surplusului populatiei rurale. analiza originei, sau locului de nastere al locuitorilor din localitafile diferitelor provincii ale fArii, ne va permite si constat&m temeinicia acestei afirmari. XVI, — Proportia autohtonilor *) in provinciile gi municipiile Romaniei Procentul Procentut autobtoniior *) autontontior *) PROVINCI Populatia municrpn | Populatia mu Pulatle Frotat | Rural | Urban Pate Total | Fem. ” » |olole o eo |telole ROMAMIA......| 12026) 763] o25| 15] tai .........| 10050] seo] sa] 545 Ouenia........| asioan| aa6| a70) 03 | Gato ....... | torase| a0] art) 509 Muntenta.......| ozs} 726] s90] 497) cu) ...... ceseo| as7| 95] 956 Dobrogea snase| 6s¢| 705| 487] Timbgoara......| ora | 2] sos] a8 Moldova 2azase| 7a0| 940| 580] Oradea. . was] sz| srl sae Basarabia. zscaan| ai! 429) os4| Pion. .......| 71a08| 551] seo] sea Bucovina wast} 765| asa] 569] Arad... nos| wa| we] «5 Traniivania.....| sartem| 759| 5) 420) Britta... sea10| sea] a5] 552 Banat......+..| onsar| 3] 2] ara] Craiova. eon} wa] as| 58 Crigana-Maramarey . | 1002 728] an2| al Bray... 0...) saz! ae] ana] 428 Constanta seae| 23] 240] zor MUNICIPI: ota | Mase. | Fem. ] Satu-Mare......| sort] 455] a39] ara sib... ss. wo} 38] wal a7 Totat 20 municipht..| tomer! 42a] ane | 457 Te-Mures ss. sus] aa] ase 2 ucurestt.......| oaizme| a9] ans | 42] cotatea-atbs.....| saaas] ma] 7er| 770 Chisinau. 2... | nrzo| ors} 973] 657) Bacau aaa) sa] xa} ao Cerntuth sss. Loaner! ast! geal eral aay. sot! m2! aol 558 *) Adick a celor ndscuft chiar in locatitatea in care au fost recensafl. Sensul migrafiunii populafiei rurale. Este firesc ca in interiorul unei fri, mai ales in stadiul actual de evolutie sociala, locuitorii sA nu raman& definitiv legati de locul lor natal. Exist prin urmare in chip necesar migrafiuni interne de populatie, a ciror intensitate variaz4 dela fara la tar, dela regiune la regiune, dar care apar ca un fenomen constant. in cazul {Ari noastre se observa cA numai trei sferturi din populafie: 76,3°/ ramane in locul in care s'a nascut. Celalalt sfert a parasit locurile originare, valoare care arata totodata intensitatea migrafiunilor interne de populatie. Tabloul XVI dovedeste c& exist’ deplasari de populatie chiar in cazul populatiei ru- rale, in primul rand gi in marea majoritate dela sat !a sat, dar totodati dovedeste cd aceste 73migrafiuni interne sunt ex mult mai intense in cazul oraselor, care primesc 0 proportie considerabilé: 48,5°/, locuitori veniti de aiurea. Pe provincii, orasele din Banat, care am vazut c& sunt net deficitare din punct de vedere al excedentului natural, sunt acelea care dau proportia cea mai redus& de autohtoni: 37,4°/,. Aproape doua treimi din po- pulafia oraselor Banatului este venita deci din alte localitati, in primul rand din insdsi mediul rural al judetului respectiv. Putem adauga ci importanta populafiei imigrata din mediul rural al judefelor de origine este exprimata prin proportiile de: 11,2°/, va- loarea medie pentru intreaga tara: 10,7), in cazul populatiei rurale gi 13,3% in cazul oragelor din acelasi jude. Se stie ca Romania avea in 1930, data recesamAntului, 172 orage cu 0 populatie de 3.632.178 locuitori. Izoland din aceste 172 orage cele 20 de municipii existente in 1930, municipii care reprezinta cele mai importante aglomerari urbane pentruca ele singure detin mai mult de jumatate, adic 1.970.877 locuitori sau 54,3°/,, din populatia urbana a {4rii, se constat& c& acestea dau proporfiile cele mai reduse de populatie autohton’. Va- loarea medie a autohtonilor mediului urban este dupa cum am vazut de 51,5 %o, pe cand in cazul municipiilor proporfia lor scade la 45,7°/,. Se poate sustine deci cd in oragele mari populatia se primeneste continuu si ca, in linii generale bine infeles, puterea- de atractie a centrelor urbane este in raport direct cu insdsi marimea si importanfa lor eco- nomica si social, fati de massa rural inconjuratoare. Concluzia care se impune este c& orasele farii constituie un debugeu necesar pentru plasarea excedentului natural al populatiei rurale. Putem spune ci acest debugeu este normal, nu insi daca acesta este binevenit si totodatd capabil s4 absoarba intreaga disponibilitate de populatie a mediului rural, dis- ponibilitatecarear putea constitui in acelasi timp marea majoritatea proletariatuluiagricol. Exist, fara indoiala, in patura rurala un proletariat agricol, proletariat care a fost si va fi inlesnit in viitor prin efectele legii din 1929 gi celei recente din Martie 1937 asu- pra transmiterii si circulatiei proprieta{ii agricole rurale. Se tinde deci la crearea unei propriet&tii mijlocii si aceast% dendin{4 va deveni fapt, paralel cu eforturile care se vor face pentru realizarea ynei exploatiri agricole intensive. Se vorbeste chiar de o industri- alizare a agriculturii. Problema este inst, dup& pirerea noastri, rau pus& sau mai exact incomplet p: zentata si partial numai solutionata. Pentrucd dac& procesul normal de urbanizare $i rit- mul accelerat de industrializare observat in ultimul timp ar putea eventual absorbi in buna parte acel proletariat agricol amintit, inlesnirea aparitiei proprietatii agricole mijlocii nu aduce nici o solufie regimului micii proprietati familiale, care reprezinta imensa majoritate a {arinimii noastre. Nu ne intereseaza rezolvarea crizei productiei agricole si o mai buna valorificare a acestei producti, prin desfiinfarea micii proprietafi agricole. Accentul trebue si cada nu pe aspectul economic, ci pe latura sociala si nationala a problemei, si anume garan- tarea, de vreme ce a fost creatt, a existentei micii exploatari familiale {aranesti, sursd elementara de trai pentru 72%. din populatia {ari noastre, si solidarizarea acestei_mici proprietiti in vederea unei culturi rationale si intensive, prin crearea de obstii sau coo- perative de exploatare agricola, bine inzestrate cu uneltele si masinile necesare. Industrializarea agriculturii, ameliorarea si specializarea productiei agricole, pre- cum gi o rational valorificare a acesteia, ar avea ca prim rezultat eliberarea de muncile agricole, atat de dificile in condifiunile actuale de exploatare, a unei proportii foarte insemnate de auxiliari (exist peste 4.500.000 auxiliari in agricultura), grup format din femei si tineret, care ar fi reda{i unei mai prielnice vieti de familie, odata cu realizarea celui de al doilea obiectiv si anume: ridicarea standardului de viea{a al paturii {aranesti. D. C. GEORGESCU 79ASISTENTA MEDICALA RURALA IN ROMANIA In foate {arile cu caracter agricol asistenta medico-sanitar& rurala este o problema greu de solutionat. Dificultatea const in contrastul izbitor dintre condifiile de vieata pe Care le ofera orageie $i acelea ale mediului amorf si primitiv dela {ara, contrast care face ca intreg corpul medicilor profesionisti s4 prefere vieata urbana, abandonfnd {aranilor numai elementele salarizate de Stat. In farile cu organizatie social-administrativa inapoiat& condifiile rele ale viefei ru- rale sunt si mai accentuate si deci problema asistenfei rurale este si mai acuta. In fara noastra chestiunea aceasta preocupa mult pe conducatorii administratiei si chiar opinia publicd. Corpul Medical si inifiatii au aratat pe larg motivele care impi decd stabilirea in localit&{i rurale a medicilor profesionisti si cari fac ca insisi medicii salaria{i si nu priveascd stagiul rural decat ca un episod vremelnic si impus de necesi- t&{i materiale. Sa aratam si noi aici cAteva din aceste motive. Mai intai, in afar de unele regiuni din Bucovina, Banat si Transilvania, faranimea noastra nu este deprins& a pliti ingrijirile medicale, fie din cauza insuficientei mijloace- lor lichide de plata pe cari le are, fie din motive educativ-culturale; acolo unde faranii s’au deprins sA raspliteascd pe medic, se pare cA prefera si se incred mai mult in profe- sionistii dela orag dec&t in aceia cu care convietuiesc in satul lor. Clientela rural e rare ori suficienta pentru a asigura necesitatile cotidiane de viata ale medicului gi familiei lui, cu atat mai mult nu poate realiza asigurarea viitorului lui material pentru timpul cand va inceta s4 mai profeseze. La acest motiv de prim ordin se mai adauga condifiile aspre de viea{a ale mediului rural: drumuri adesea impracticabile gi obositoare, lips de com- fort a locuinfei, greuti{i enorme de aprovizionare si alimentatie, lipsa mijloacelor de transport, nesiguranfa vietii, asprimea condifiilor meteorologice. Din punct de vedere moral, izolarea in care ¢ silit si tr&iascd medicul la {ara gi deosebirile de climat sufletesc si intelectual cari fl despart de mediul faranesc, Impie- decd orice apropiere de fond intre el si {aranime si provoacd adesea chiar ostilitatea ne- meritata a acestui mediu fafa de el. La neincrederea indscuta a {4ranului se mai adauga actiunea $i influenfa acelei burghezii rurale autohtone, compus& din invatatori, preofi, fruntasi ai satelor, cari adesea sunt inclinafi a suspecta influenfa morala a oricarui ele- ment now si venetic ce patrunde in cercul stramt al politicii locale si cari sunt gata tot- deauna a se opune unei micgorari de prestigiu ce lise pare exclusiv datorat lor. Cunoastem multe cazuri reale, cand medici cu cele mai bune intenfii pentru {%ranime, au trebuit s& pardseasc frumoase opere constructive incepute la tard, din cauz c& nu au putut Impaca micile susceptibilit4fi locale. $'a vorbit totdeauna la noi de Apostolatul medicului rural; nofiunea nu a fost ins& niciodat& indestul degajata din abstractul in care ea se enuntd. Acest Apostolat ¢ in adevar o realitate dureroasa. Medicul urban aplicd cunostinfele sale profesionale pe indi- vizi sau colectivitati cristalizate, organizate din punct de vedere psihologic dup’ tiparul su propriu intelectual si sufletesc. Medicul rural e ins finut s& activeze intr’un mediu rebarbativ si greu de descifat, care’i oferd la fiecare pas rezistente sufletesti, intelectuale si psihologice de netnvins. Aici, in acest mediu strin de formatia sa mintald, se cere s& fie nu numai un bun profesionist, ci mai cu seim& un Sociolog infelegator al unor con- tingente locale speciale, calitate pe care nu i-o da pregatirea sa universitara clasica, dac& pe langa ea nu si-a format din timp singur, aceast& infelegere sociologica, pe care i-o cere noua sa vieata rurala. Dar nu numai din punct de vedere material si moral medicii intampina dificultafi 80in mediul nostru rural. Ghiar si din punct de vedere profesional exercitarea meseriei printre firani este extrem’ de dificild gi lipsit de satisfactiuni_personale. Greutitile de aprovizionare cu utilajul farmaceutic si chirurgical, lipsa controlului de laborator si con- trolului inter-colegial care d& farmec profesiunii, lipsa de intelegere sau reaua voin{a si defectuoasa aplicatiune a sfaturilor si prescriptiilor medicale din partea bolnavilor, gre- sita interpretare a incidentelor si accidentelor in decursul tratamentului, toate acestea fac adesea penibila vieata profesionala a medicului la fara. Considerand toate inconvenientele enumerate mai sus, se poate infelege c& inc& pentru mult timp, nu se poate spera intr’un exod al medicilor profesionisti dela orase in satele noastre. Avem de a face aici cu imperative categorice dintre acelea cari fac pue- rile gi ineficace orice reprosuri s'ar adresa corpului medical pentru aga zisul refuz de a accepta sd parseasca orasele, Inca pentru mult timp complexul nefavorabil de factori sociali, economici si culturali, cari dirijeaz& mediul nostru rural, il vor face impropriu unei atrageri si pastrari a medicilor stabiliti astizi la orase. Patura noastr’ rurali este asa dar siliti si-gi satisfac, acum gi pentru multi vreme de aci inainte, necesitafile sale de asistenti medico-sanitar’, numai prin medici angajati de Stat, siliti de imediate nevoi materiale si accepte aceasta solutie de vieaf’. Este evident c& numai in directia aceasta se poate desfasura deocamdat& actiunea Sta- tului, in scopul ameliorarii asistenfei rurale. El poate actiona in dowd sensuri deodata. Pe de o parte inmultind numarul medicilor functionari dela tard, pe de alt parte ameliorand posibilitatile de existen{é a medicilor rurali. In ultimii ani autoritatea tutelar’ a aplicat toate expedientele la cari omeneste putea recurge pentru a inmulfi numérul de medici rurali: a facut numiri noui de medici sia inmultit circumscriptiile rurale, a facut angajari de medici profesionisti prin contracte ce prevad salarii de incu- rajare, a obfinut stagiul militar obligator la {ara. Aceste expediente si solutiuni, uneori foarte ingenioase gi cu caracter realist, au ameliorat mult situatia in multe parti din tara. Cat priveste a doua posibilitate de actiune a Statului, aceea a imbunatatirii con fillor materiale, ea se loveste de greut%i ce tin prea mult de acel complex economico- social si cultural, aritat mai sus, pentru a se putea influenta de citre factorii adminis- trativi. Nu e vorba in aceast& privinf numai de plata unui salariu care s& satisfacd ne- voile materiale imediate ale medicului rural, ci este necesar a i se oferi un surplus de cAstig care sa-i permita s& priveascd cu liniste viitorul su familiar gi in acelasi timp a ise da mijloace optime in ce priveste locuin{a, alimentatia, transportul, efectuarea ser- viciului si a profesiunii si satisfacerea nevoilor sale sufletesti si intelectuale. Tendinta de inzestrare a satelor cu localuri de dispensarii, in care medicul tsi poate forma o gospodarie proprie, cum si ridicarea salariului medicului rural, au fost realiziri cu caracter realist, aplicate in ultimul timp ca 0 masuri salvatoare pentru medicii ru- rali aflati in functiune. Fa{4 de complexitatea problemei insi, nicinna din aceste m&suri fu par a fl In stare s& rezolve complet, deocamdata, chestiunea asistenfii-medicale rurale. Bazati pe ultimele elemente statistice, adunate pentru intreaga tara, cu privire la numarul de medici cari sunt stabilifi in prezent in localitati rurale, vom cauta s dim mai jos toate datele ce intereseaz& problema asistenfei medicale rurale. La un total de 7.162 Medici pe cari ii avem astazi in fara, total in care Bucurestiul intra cu un numar de 990 Medici, exist’ un numar de 2.581 medici cari profeseaz la fara si in orasele mici (necapitale). Daca din aceasta ultima cifra se excepteaza si micile orage, ramane un numar de 1.935 medici cari deservesc numai localiti{ile cu caracter rural, numdr ce reprezintd 0 proportie de 12.3 medici la 100.000 locuitori rurali. Din acest numar de 1935 medici rurali, 0 cifré aproximativa de 1371 reprezinté pe medicii sala- riafi ai Ministerului Sandtatii, restul de 564 fiind medici profesionisti sau cel mult anga- {ati ai altor Institutiuni publice ori particulare, majoritatea celor profesionisti aflandu-se in Banat si Transilvania. 3 81Daca luam de baz& aceasta ultima cifra de 1.935 medici_stabiliti exclusiv in loca- lit&{i rurale, densitatea medicilor pentru fiecare 100.000 locuitori variaz’ astfel, dup& provinci 48 Medlcl 7.0 18 "gp locultort felt Wudpp bu ouob ono udpGbuanoond Oltena ss. eee eee 1M , We ee Muntenia Ty Be. y ‘Moldova. WB. WW. . f Basarabla. . . 838, RB, Bucovina +... 0. 0, Be. Transiivania so... ss. wm, Be. Crigana-Maramurep 2 2.2... eee eee 1B Oy Banat. . fr ee Ot Calculul facut pe baza aceleiesi cifre arata urmatorul num&r de populatie rurala deservita de un medic pentru fiecare provincie istoricd a {arii: Dobrogea. .. 1 Medic 1a 14247 loenltorl Ottenta : 14031 Muntenia ‘i 31.968 Moldova... . 9108 Basarabla. 1558 Bucovina . ... Transllvenia Din tablourile de mai sus se constat’, in linii generale, c& problema asistenfei me- dicale rurale este mult mai grava in provinciile Vechiului Regat, decat in provinciile alipite. Acest criteriu se cuvine s& fie avut in vedere in toate masurile ce se iau atunci cand se inmultesc posturile de Medici rurali. Deosebirile intre cifrele extreme, cari repre- zint& proportia maxima gi minim& de medici rurali in diferitele provincii ale {&rii, este atat de considerabila, in cat subliniaza faptul aratat in prima parte a acestei expuneri: deosebirea de tratament a medicului din partea populatici rurale pe care o deserveste. Fa de numarul de medici cari servesc in chip normal populatiile altor {&ri civi- lizate, proporfiile din tablourile date mai sus, apar ca extrem de reduse. lata, dupa datele publicate de Burnet, situatia din {rile cari au publicat statistici referitoare la aceast4 problema : Un medic la: Un medic Persia. . = 40.000 suflete Luxemburg... .... 1596 sullete Perk. . cee Germania 1382, Chile eee iE oan te Olanda. ss. « . iitesto ee er eae Anglia... « 5 lugos go 308 Danemarca . : Polonia eet eas Japonia . Bulgaria. 300 Estonia... . Brazilia . 2058 Ungarla a Suedia . . eee 29800 Elvetia. . Belgla . 2H, Uruguay . Grecla . . eve Wy Norvegia 5 a Statele-Unite.. . In acest tablou numai Persia intrece deficien{a in medici, de care sufer’ populatia rural in majoritatea provinciilor noastre. 82Adaugim c4, dupé criteriul adoptat de Liga Nafiunilor, bazat pe studiile intreprinse de experfii si, cifra normal pentru nafiunile cu bund organizafie socialé trebue sd fie: 1 medic la'2.000 locuitori. Pentru a se putea mai precis invedera situafia in toate judefele {&rii, dim mai jos un tablou pe judefe al procentelor de medici rurali 1a 100.000 locuitori, tablou in care judefele sunt incolonate in ordinea crescAnd& a procentajelor : Durostor ... 41 Lapugna ... 84 Tutova..,..108 Odornel.. . . 158 Callacra.... 88 Gor. 85 Tarnava Mare 111 Hunedoara . . 159 Talomita 61 email... 86 © Botogant ...13 Carag... . . 162 Dol).. +... 62 Constanta... 88 BAL... 115 Radautl. . «162 Dorohol.... 65 Bact... 90 Neamj.... .117 Sibiu... «163 Mehedinff. .. 68 Tulcea 81 Nislud... 118 — Soroca . . . . 165 Buziu..... 70 Suceava... 93 Someg.... 123 Cetatea AIDA , 171 Romanaji...73 Covurlul ... 95 Cerndufl .. 125 Clu... s+ - 180 on. - TA Putna..... 87 Bihor.... 180) Clues... . 181 Teleormaa.. 74 Tarn. Mick. , 9.7 Mure... - 131 Storofine}. . . 193 Viagca.. =. TA Mugcet 100 Aiba... . 182 CLung. . . . 198 Vatcen © 75 Orhel.. 101 Maramures . 135 Fagiray. . . 19.7 Camu... .. 78 Vastu... . 102 Severin... 141 Teel Scaune. . 198 Braila 81 Tecuct 30 Turda.... 142 Arad»... 219 Prahova... 81 Falla... ..103 Sila... 42a... 285 Argey..... 83 Dambovita . 106 Tighina. ... M3 Bragov . . . 338 R-Sirat.... 83 Mfov 107 Satu Mare ..145—Timig. . . . 378 Roman .... 83 Bala... ,108 Hotin.. ... M3 Gitrele extreme in acest tablou varian4 dela proportile sub § medici la 100,000 lo- cuitori, pana la cele peste 30 medici la 100.000 locuitori. Diferentele mari nu rezulté atat dintr’o’ rea repartifie a num&rului de medici functionari cdt mai ales din faptul c& in provinciile alipite exist’ un numar relativ apreciabil de medici profesionisti_ stabilifi la far& pe cont propriu, fenomen ce lipseste aproape in toate regiunile Vechiului Regat. Printre medicii rurali, mai ales intre medicii funcfionari de Stat, proporfia medicilor femei este destul de apreciabil&. Socotit’ la cifra de 2.581 medici, cu domiciliu exclusiv rural sau in micile targusoare aceast& proportie e astizi de 14.6%, fafa de 85.4/, medici barbafi. Credem c gi acesta este un element care trebue avut in vedere in problema asistenfei rurale, ca putand fi un prilej de carenf& pentru serviciul medical indeplinit la tara. De sigur c&, nu numai cA nu e posibil s& se faci o deosebire intre calitafile inte- lectuale si morale ale medicilor barbafi sau femei, dar adesea pentru acestea din urma se poate nota o mai mare constiinciozitate si calit&i sufletesti si umanitare mai accentuate ca a multor medici barbafi. Cea ce ins ar putea face ca elementul medical femenin s& fie privit cao slabiciune in serviciul medical rural, sunt toate acele greut&fi, tofi_acei factori ostili ai mediului dela far’ si chiar acea rezerv4 superstitioas4 pe care o manifest {aranul pentru femeea intelectuala. Un alt grav aspect care merith s& fie analizat in problema asistentii medicale turale, este compozitia din punct de vedere etnic a corpului medical, pe care il are ea la dispozitie. Facem aci abstractie de ori ce considerente de ordin politico-economic gi nu judectim chestiunea dec&t din punctul de vedere al realitatilor psichologice si sufletesti. Din aceste puncte de vedere, pe deasupra ori cdrei convingeri despre umanitarismul gi congtiinfa ce caracterizeazA pe ori ce doctor in medicina, este evident ci un medic de alt nationalitate gi religie decat aceea a populatiei, superstifioase si putin cultivate, in mijlocul c&reia profeseaza, nu poate decat rareori s4 stabileasc4 sentimentul de incredere desavarsita care trebue s caracterizeze relatiile dintre medici gi bolnavii lor. Este deci foarte util s& stabilim aci si compozitia etnic& a corpului medical rural pe care fl are in acest moment la dispozitie pAtura noastra {Ardneasca. 83Din motive de ordin technic nu putem reda aci dec&t cifrele care inglobeazi atat pe medicii rurali ct si pe cei urbani in fiecare din judetele si provinciile respective. La un total de 6.127 medici din tari (cu exceptia judetului IMfov cu capitala Bucuresti"), exist pe provincii urmatoarele cifre gi proporfii: Nr provincia | to de|ronsnt | avea | vee crea saat] anu 2 w | © | ol @ Otteala. ss. ss m | ms 8 1 2| - 3 Muntenlas ea | se | ous 1 eee ' Dobrogea i za] 3 1 s| -|] 2 ‘Moldova wo | so | 40 - 1} = 9 Basarabla. -- m1 ao | ant - a| —| w Bucoviaa 5 so} oun] a 1 att Transilvania . - 5 vs | 6a | a5 | a7 ow) ime) 7 Banat... 2. an | ts | 20 | 10 1 5 Crigana-Maramurey oz | mal os 6 a 1 3 PROVINCIA w Oiteat ‘Muntenia Dobrogea .. + + « Moldova ‘Tranallvaai Banat Crigana-Maramureg - Basarabla ..- - Bucovina. . s+. Proportia 1a 100 medict Romani Evrel | Alpi @ @ “ a1 ur 22 a 168 10 4 2a 28 55 88 1 41 251 288 eB 5 37 A B25 160 282 sat 187 219 05 85 Pentru cei 6.127 medici, inglobafi in aceste tablouri, procentele totale cari repre- zint& pe acele ale corpului intreg medical al {4rii, fa afara judetului Ilfov cu capitala Bucuresti, sunt: 47.54, romani, 36.6%/, evrei si 15.9°/, alte nafionalitati2). Pe judefe proportionalitatea de medici romani, agezati in ordine descendent’, variaza astfel la suta de medici: Vilage... .1009 © Tutova,.., 674 Muscel” | 2! 965 54 Gor}... . 965 649 Romanail . . 961 642 Meheding! ©. 4 Tulcea. . 2. 622 On... 22: 93 Severin’... 507 Arger 1900 Neamt. 22. 596 Teleorman. . 83 Vastu... S02 Inlomita . | 858 Hunedoara. . 574 Valcea. |! 860 Fagdray . . . 560 Dimbovifa. | 85 Dorohol |. | 552 Buztu.. .. 815 lag me Dol}... + 759 Clu)... 529 [799 Fale... sar {738 Covurlul 515 726 fmt RoSirat..) 687 Turda.. . . 500 Durostor.. - Sibu. 2. Bragov Murep oo . Nastud Bala Orbe. Radauti ‘Tarnava-Micd And... Maramurey BAI. Bihor 22. Suceava; Tightaa Din punctul de vedere al asistenfei medicale rurale, sunt concludente, mai ales pentru jacele judefe fn cari exist orage mari, cu un mare 4 Pentru Bucuresti, din totalul de 900 Medici, 5O7 sunt Romfnt, 373 sunt Evrel gf 20 sun Provincille sunt: 49.25% Romani, 35.78% Evrel gl 1398 4) Pentru toaté fara, Inclustv capi 84 500 Lapuya: m2 75 Holla... . aod 460 C-Lung 0 69 Sala... 2. 290 5 Timiy ss. 287 43 Odorkel 40 Satul-Mare oF Caw... 482 Cetaten Alba. 221 a5 Clue ar 383 Trel-Scaune | 197 5 Callacra.. . 198 9657 Yemall . . . - 188 BI Soroca.. :- 178 BI Cernautl |. S177 BS Storoliney . . 135 ws 03 de sigur c4 datele de mai sus nu fe nattonalitagi. ite naflonalitagnumar de medici, ca de ex.: Cerndufii, Clujul, Timig-Torontalul etc. Pentru restul judetelor ins, marea lor majoritate, pe teritoriul c&rora exist un singur orag mic, cu un mic numér de medici, proportiile medicilor rurali dupa originea lor etnic4, se menfin la valoarea da- telor prezentate in tabloul de mai sus. Acest lucru rezult& si din tabloul numeric ce urmeaz&, in care sunt trecu{i numai medicii din localita{i pur rurale si din oragele mici cari nu sunt capitale de judef, cu exceptia numai a cAtorva din aceste mici capitale: sl z Pa 3 ]% oer. 132/27] 2] 2) 8 |e} =] sere | ELE] ilele ee = s Ss = ee = = Ss = = ei/2]a|3|s]e)= eF 2/3/8/%/2 4) alt@elwole!l@lo!@ a) ®1e'o#i@l@olal|@ Aiba ofa} ofc] el] 1] — | meneaan .. nl 3 a= |= ands...) {aa} ola] Mares w| 2) 3} s| -| 2 Argep ..../ 24 | 2 a] — |-— | = | = |] Museer 5 “ t}o-]} -}) -] - pa...) 45 | of os | — | — | - | f naatas | w| af -] =| 3] pias. far}s | a | - | - =| seam fafa f nf =] =} -| = puau ffi] «}—)—]—} =f on... 222] as] wf af -| =} =] = pactu ff arf ar | —|—] |=] orm...) | ar) ow] -| -| -] 1 Bor...) 3 | {as} 7] 3) — | — |] odors. .f | «| 9] of af -| — Bralla . | i Vy -— |] |p Putra... ff go] a7 gs} -| -] = 5 Bragor 1 8] @ | — | 4) — |] 06 | — | Pranove - al of -| -| —] 2 Botoaat.. of 3t | us |e | — | — | — | —] romanap.. fos} | 1] -] -| —| = corny... 4] | 8] 3] 2) -|—F rome... -f | ef af -| -| -] - Caticra.. 5 | 2] a} — | - w | r-sirat ..-]) | 13] 3] -| -| =| = cat fz] s] 7} —}—] -] 0 | esaun w|2| a} if af -| - cy oss.) | we | ue 1] —| =] satuemare. fs] 4] a] 7] 2f —] = Constanta. 2] ie} 7} —|—|—| — | stow. a] wl 1] -| -| 6] - Cernaust 6. | 7] a] —] rl} — |] 3 | sevena. sf | 2] we] af 7] -] - Covurtul . . |) 13 8 5) —|]—|— | — ff Suceava...) 6 mW =] -f = 1 CoLung . we) u}al — 2 2) Storojinet ..) 46 6) ay) 3) 6 cue... fee] tf) =] ot} — fsa... cf of 3] a] a] al -] - Cetatea-aroa.| oo | 9] 2] —| 7] - | 2 zl 4] 2] s| af -| - Damtovita. | 8] 2] 6} -|-|- | - A Oa Slealal o pou... fs|a}al-|-|-] 4 z| wf -| -| -[ af = Doroot ... 2] 4 | 6] —|—|—| J rarnava-mics} ao] 12] wo] 5] 1] | 2 Durostor. as] 6] 4] —] a 4] tua... | | 6| | —| -| - Pagarag . o)]u)] 3|—|—-)| 8| — | tretscaune | a} 6 ayo 1 - Falcia ..../ 13 | 10 3) - | = | — | = | Teleorman 43) Ss} -} -] = - Gor} «...-] 19 | we) -— | -— | - | 1} tutcea....f a7] 2} ws} -—} -| — Hunedoara... wo} ala} 2! — |] sto | | 2] -| -| -| - Hotin nlal|o|-|—- 1] teow 2.2) 6] wo] of -| -] -| = wg... fae |e fe | — | — | — | — mio 22] se] se] a} of | a] 2 Ismail... -f ar | 4 | a | — | — i] tighioa ...] 43] | 8) -| -| -| 6 taromite ..-) a far { a} — | = =] via. of af a} -| -} -| =] - tov .....f | a} a} —]— = | vast ul uf af -| -| -] = Lapua... ar | a | 6 | — | 4 f varea... fas} 23} 2{ —| -| -| 4 Maramures. .| 2 | 8] 0} 2) 1] — | — otaurt.Vaseifiae Forel aso | ser [ oe | aor Dinacest tablou, care reprezint& in majoritate pe medicii rurali, rezult& ca proportii in ce priveste originea etnici a medicilor: 49.9%), romani, 31.5°/, evrei gi 18.6%. alte nationalitafi, de unde rezult&, si dup’ acest criteriu, cA romani nu ating o majoritate 85statistic’. Credem c& dac& am fi putut discrimina exclusiv numai pe medicii cari locuesc in comunele pur rurale, procentul medicilor romani ar fi fost usor ameliorat. RamAne ca fapt pozitiv, din datele prezentate mai sus, cA asisten{a medical a paturii noastre rurale este nu numai insuficient’ din punctul de vedere al densitifii me dicilor cari locuesc la fara ci si din punctul de vedere al heterogenit8fii elementelor cari 0 administreaz’. ' In studiul de fa{% asupra asistentei medicale rurale am detailat m= privind-o din toate punctele de vedere — problema medicului rural, deoarece mai ales pe el se sprijind intreaga organizatie medico-sanitar& rural. Trebue si mai addogim ins& expunerii noastre, cteva date si asupra institutiunilor de asistenf& rural pe cari le posedim. Qrganizatia noastri institu{ionala, in special aceea din vechiul regat, este alcituitd dintr’o retea de dispensarii si spitale mixte, distribuite in numar variabil tn judetele farii. Dispensariile sunt in genere agezate la resedinta circumscriptiilor sanitare si sunt instalate, fie in localuri proprii, fie in case inchiriate, de multe ori in acelag imobil in care locuieste gi medicul. Instalafiile si mobilierul variazé de asemenea, dela ansamblul cel mai rudimentar pana Ja echipamentul cel mai complet. Dispensariile noastre rurale au aproape toate un caracter medical polivalent, deoarece sunt destinate s& acopere nece- sitfi terapeutice din toate ramurile specialitafilor medicale. Spitalele mixte au de asemenea, aga cum le arati si numele, misiunea de a face me- dicin& universal’. Din punct de vedere practic ele se justificd prin nevoia de a se oferi sitenilor un loc de spitalizare c&t mai Ja ind&mAna, mai familiar, mai simpatic decat spitalele dela orase, in cari ei se simt instrdinafi. Din punctul de vedere stiintific, aceste spitale sunt obiecte de critica pentru motivul cd nu pot niciodata s& satisfact pretenfiile si imperativele practicei medico-chirurgicale moderne. Numérul de dispensarii pe care il avem in prezent este 408 aproximativ, dac& se consider’ numai acelea cari au local propriu cu amenajare speciala. Dintre cele 247 spitale mixte intrefinute de Minister, 150 aproximativ deservesc teritorii exclusiv rurale, fiind situate chiar in mijlocul populatiei {&ranesti. Mai amintim c& sitenii au la dispozifie gi un numar de 715 farmacii rurale cari fi scutesc si se depla- seze pentru a se aproviziona cu medicamente. Intreag’ aceast4 organizafie institutional’ raspunde nevoilor terapeutice celor mai acute ale {4r4nimii noastre, fir ins ca s& poat& oferi tratamente cu adeviirat stiintifice cari se bazeazi azi: pe examene multiple de laborator, pe specializarea personalului medical si ajut&tor si pe echipament sanitar specializat. Care sunt concluziunile ce se impun, pentru politica medico-sanitar& si demografic& a ffrii, din analiza statisticd a datelor privitoare la asisten{a noastra medical rurald ? Excelentele publicafiuni periodice, pe cari le public& regulat de cAtiva ani Institutul Statistic, asupra demografiei, mortalit&ii 1 morbiditatii, din mediul nostru rural, preocup’ din ce in ce mai mult patura cult& a {4rii. Qpinia publica cere gi aproba cu discernimant orice m&sur& se ia in materie de san&tate public’. In acest domeniu exist astizi, din punct de vedere doctrinar, doua tendinti care se afl in lupt&: tradifia bazata pe vechile legiferdri si pe organizatia sanitard intemeiata inainte de rAzboiu gi doctrinele noi aplicate cu succes in fArile anglo-saxone. Cea dintAi din aceste doctrine pune baz mai ales pe institufiunile si pe actiunea medicalé curativa, infelegand sa se ingrijeasci in primul rand de bolnav, acolo unde il giseste, sau tran- sportat in institutele speciale de ospitalizare. A doua doctrin& vizand scopuri mai largi dar mai indepirtate, imbratigeaz& cu entusiasm preocupari de prevenire a bolilor inainte de aparitia lor, socotind pe omul sin&tos mai interesant decat pe acela bolnav. Care e calea cea mai favorabild pentru interesele proprii ale asistentei medico- sociale a p&turii noastre rurale, intre aceste dou’ tendinfe doctrinare cu adepfi deopotriva de numerosi si la noi? Evolufia indeplinit& in ultimul deceniu, in organizarea noastra sanitard, arati c& 86numai un compromis intre cele dou’ tendinfe, este adaptabil si eficient pentru p&tura noastri rural. Ambele doctrine s’au gasit succesiv aplicate, prin legi si prin institufiuni now create, legi si institufiuni reprezentand ambele curente ce domina azi ideile in materie de asisten{a sociala. Din toate aceste inovatiuni, principiul nostru etnic a absorbit sia asimilat tot ceeace era adaptabil pentru sine, anihiland creafiunile cari nu cores- pundeau specificului siu propriu. Rezultatele obfinute in organizafia noastr& sanitarA sunt astfel pline de invafaminte pentru viitor. Fri a se pirisi ideea inmultirii num&rului de medici destinati p&turii rurale si far a se renunfa la imbun&tatirea refelei de institufiuni curative, pe cari asistenta me- dicala rurala le cere cat mai perfectionate, trebuesc desvoltate progresiv si cat mai temeinic, toate acele organizatiuni pe cari le preconizeaza igiena si medicina preventiva, organizatiuni cari si-au trecut pe deplin probele in {rile cele mai civilizate de pe glob. Dr. CONSTANTIN C. GHEORGHIU ORGANIZAREA SANITARA A SATULUI Nimic nu indic§ mai clar gradul de fericire al unei {ari decat lungimea mediei de vieafa a cetifenilor. Intr’adevar, vieata lung’ nu este decat o consecin{& a condifiunilor bune de trai, Nu este vorba de un singur element, care determina lungimea viefii, ci de un complex intreg de imprejurari, in care intra, pe langa factorul ereditar de care depinde rezistenta inascuta a individului, si influentele mediului social si a mediului cosmic, care pot face vieata mai usoara sau mai grea si care in consecin{&, determina varsta medie mai scurt& sau mai lung’ a cetfenilor. Toate aceste fapte, in mod obignuit, le analizim prin cercetarea permanent a cifrelor statistice privitoare la migcarea populatiei si anume: a cifrei nascufilor, a nas- cutilor morti sia mortilor. Cresterea numarului mor{ilor, frecventa prea mare a numarului mortilor la varste neimplinite, la care moartea este o aparifienenaturala, precum si cerce- tarea cauzelor de deces, sunt mijloace care ne permit s& urmarim deaproape fenomenele de vieafa ale populatiei. Din cercetarea acestor date, s’a putut constata, c& vieata dela sate difera esential de vieafa dela orase. Ceeace caracterizeaza vieafa populatiei din mediul rural, este scur- gerea ei intr’'un cadru de natura, care face ca fenomenele de vieafa s& aibé un mers mult mai putin artificial decat la orage. In schimb, evolufia viefii oragenesti este influentata in mod hot&ritor de mediul social. De aci rezult&, c& populafia rurala indeplineste rolul vital, adick generator de vieati in evolufia demograficd a unei {ari, Ea constituie 0 resursi de permanent& improspatare a capitalului uman. Aceasta, grafie natalitafii care intotdeauna depageste cu mult cifra moralit&ii, oricat ar fi ea de ridicata. Ca regula general, in orase, mortalitatea este mai mic& din cauza standardului de vieafi mai ridicat si datorit’ si faptului c&, natalitatea fiind mai redus, grupul copiilor nou-nascufi, care dau o mortalitate specifick mai urcata, este mult mai mic. Repartizarea pe grupe de varsta a populafiei oragelor ne aratA o ingramadire la varsta adolescent si adult, datorit& afluxului permanent dela sate spre orage, a popu- lafiei capabile de munca. Aceste condifiuni, specifice viefii orgenesti, fac ins4, ca populatia urbana s& nu poatd rezista multe generafii si s& fie mereu reinoit{ cu elemente proaspete, venite dela sate. 87Populatia rurali sporeste pe cale naturali, féri ca satele sé se supra-populeze. lar populatia urban’ creste vertiginos, desi in cele mai multe cazuri, numarul mortilor depaseste pe cel al nscufilor. Daca finem socotealé de aceste fapte, in mod fires trebue realizat pentru apararea capitalului uman al {& urmareasca pastrarea gi incurajarea populafiei rurale. Rostul organizafiunii sanitare urbane este s4 apere omul ca valoare sociald pro- ductiva si s& contribue la cresterea mediei de vieafa, cu scopul de a exploata timp cat mai indelungat capacitatea de productie a oragenilor. La sate, urmirim cu totul alt obiectiv. Munca {Zranului intereseaza, in primul loc pentru conservarea propriei lui vieti si, deci, exploatarea muncii fArdnesti nu poate fi un ideal de politic’ de populatie rationala. Sub aspectul intereselor permanente ale unui neam, fdranul trebue sd rémdnd sursa de energie biologicd, menita s& transmita patri- monitl ereditar, din generatie in generafie, pentru a garanta existenfa fizicd, psihic& si morala a rasei. Deci, politica de conservare a populafiei rurale va diferi in mod esential de cea preconizat& pentru populatia urban’. In cele ce urmeaz4,ne vom ocupa numai de politica de conservare a populatiei rurale. se impune si programul, care Politica sanitara trebue si Pentru a putea conserva patura {&raneasc& in cele mai bune conditiuni de sindtate si pentru a putea garanta pentru generafiile viitoare 0 valoare cantitativa si calitativa Superioar’, este nevoie s4 cunoastem factorii care scad vitalitatea gi valoarea biologic& a populatiei. In cele mai multe cazuri, acesti factori nu pot s& fie m&surafi prin vreo metoda di- rect si deci suntem nevoiti st recurgem la aprecierea diferitelor manifest&ri cu caracter sanitar al populatiei, pentru a ne da seama de influenfele diun&toare desvolt&rii ei. In acest domeniu, studiul mortalitatii ne este de un folos nepre{uit. Trebue si constattim, cA pentru populatia noastr rural avem informatiuni sta~ tistice superioare celor din alte {4ri, pentruca statistica noastra indeplineste cea mai im- portant conditiune de ordin tehnic si anume: si cuprind’ fra excepfie, toate cazurile de deces din intreaga ara. Evident, c& simpla inregistrare inc& nu insemneazA 0 cunoastere am&nuntita a cau- zelor care determin’ decesele. In acest scop suntem obligafi s& cercetim repartifia pe varsti a decedafilor, precum gi cauzele de deces. Din cercetarea privitoare la varsta decedafilor, ne putem da seama cu usurinf& de problemele care se pun pe primul plan in mediul nostru rural, Cel mai numeros grup al mortilor fl formeaz’ grupul copiilor care n’au ajuns inca la varsta productiva si care au insemnat numai investitii de energie si valoare pan& la momentul morfii lor. Ei nu au reusit si ajung& la varsta la care puteau gi ei si germineze viefi noi, spre a inde- plini suprema functiune biologic a oric&rei fiinfe vi. Se poate afirma, ci cea mai mare calamitate a fri noastre este mortalitatea co- piilor si cu deosebire mortalitatea copiilor sub 1 an, cunoscut& fn literatura sub denu- mirea de ,mortalitate infantil“. Aproximativ o treime din num&rul total al morfilor il constitue copii in varsta de sub 1 an. Evident, nu se poate contesta c prin mortalitatea extrem de ridicata care ne dis- tanfeaza de tot restul Europei, nu se face gi o selectiune natural’, ramanand in viata cet mai inzestra{i pentru a rezista in lupta pentru vieat%. Totusi, cercetarea cauzelor, care pro duc decesul la aceast& varsti, ne arati ck o parte din aceste decese pot fi prevenite. Cred, c& nu este exagerat s& afirm, cl problema s&natatii publice in mediul nostru rural este 0 problem de profilaxie, adici de prevenire a oricdret tmbolndvirt si cu deosebire a imbolnavirilor de bolile care duc la deteriorarea rasei. lar prevenirea insem- neazi — dupa cum se stie — o oper larg’ de educatiune, adici de munc& continua si susfinuta, a c&rei rezultat este nu numai reducerea moralitatii infantile, dar si a mortali- t&fii generale. 88Aceast’ educafiune sanitara trebue si se facd in casa {&ranului, care este un ve~ ritabil laborator biologic. Deci, nu poate fi vorba de snatate publica la sate pan& cand nu vor exista organe care s& aib& posibilitatea de a face opera de profilaxie in fiecare cas farlineasci. Rolul spitalului si al dispensarului pentru opera de profilaxie rurala adevarat&, este disparent fati de importanta operei de educatie la domiciliu, care trebue si se fac’ la fara. Ce insemneaza o educatiune sanitara in casa firanului? Crearea unui organ de s&- n&tate publica, care s& intre in casa {ranului cu scopul de a elimina toi factorii, care pot produce mortalitatea copilului nou-nascut. El se va adresa in primul loc, factorului fizic care poate diuna sanatatea copilului. Va cduta se remedieze 0 locuin{a insalubra : beneficiul nu va fi numai pentru noul nascut, ci si pentru restul familiei. Va inva{a pe mama cum trebue s& ingrijeasca de sinatatea copilului, dandu-i hrand rafionald, curd- fenie fizicd, aer curat si raze solare. Sunt elemente indispensabile pentru apararea vietii noului n&scut, dar sunt tot atat de indispensabile gi pentru intreaga familie. Nu incape nicio indoiala, ci dac& in {ara noastra s'ar incepe o actiune serioasa de combatere a tuberculozei, si cind zic combatere zic profilaxie, adicd apararea celor sdndtosi de pericolul imboinavirii si nu internarea tn sanatorii a celor bolnavi, efectul ar fi acelasi, ca gi cand ne-am concentra intreaga atentiune asupra mortaliti{ii infantile. Qpera de profilaxie general se poate face pe mai multe c&i. Dar, eu socotesc cA a actiona prin combaterea yortalit&{ii infantile, este pentru noi calea cea mai rafionala, pen- truc& aceasta este problema cea mai de seam& a momentului de faf& si pentrucd ea are © importanfa vital pentru viitorul rasei romanesti. Gum trebue si se fact opera de combatere a mortalitai infantile im mediul rural? in primul moment, trebue s& distingem dou% categorii de copii: copiii sanatosi gi copiii bolnavi. Ingrijirea copilului bolnav este o problema pur medical gi se poate spune ca este unul dintre cele mai complicate capitole ale medicinii. Un medic cu cultura general fru- moas&, nu poate fi considerat ca specialist in probleme de pediatrie; cu atat mai putin se poate vorbi de organizarea unei ingrijiri ideale a copiilor bolnavi in mediul rural, R&mAne totusi un fapt cert: cA nu exist& altX solufie pentru ingrijirea copiilor bolna vi decat ingrijirea lor medicala. Prin urmare, este neaparat necesar si se desvolte cat mai mult sistemul de ingrijire medical a copiilor, pentru a avea posibilitatea de a combate mortalitatea copiilor bol- navi, iar organul competent care trebue s& facd aceast& ingrijire, este medicul. Pentru copiii san&tosi, problema se pune cu totul altfel. Din cauza aprofundarii fiziologiei cresterii copilului din ultimele decenii, s'a raspandit atatin lumea medicala cAt gi in opinia public, ideea, c& ingrijirea copilului sinatos este o problema foarte com- plicata. Fara a avea intentia de a contesta necesitatea dea se face puericultura integrala, se poate afirma, c& puericultura la noi trebue s& se puna, nu din puact de vedere teoretic, ci din punct de vedere practic. $i sunt sigur, ci cea mai mare revolutie puericulturali a . f&rii noastre sar face prin introducerea unei metode, gratie cireia s'ar evita comiterea unor greseli elementare gi cu totul grosolane, care pericliteaz ast&zi vieata noilor nascuti esigur c& puericultura refuz% astfel de tehnic de combatere a_mortalitatii in- fantile, dat demografii nu pot decat sA fie incantafi, dac& prin acest mijloc s'ar putea obtine reducerea ta jumdtate a numarului mortilor in varsta de sub 1 an. Idealul puericultorului este aplicarea artei pentru desvoltarea ideal a copilului, idealul demografului este salvarea a ct mai multe viefi gi eliminarea tuturor factorilor, care pot duce la slibirea vitalit%fii sau la moartea copiilor. Pentru ajungerea acestui ideal, este nevoie dup’ cum am spus, de organizarea educafiunii sanitare. Educa{iunea sanitara moderna difera fundamental de sistemul vechi de propaganda sanitar4 care se facea prin exibitii impresionante si ocazionale adresate colectivit4{ilor. In tehnica modern, aparatul de propaganda a fost redus la o actiune permanenté executaté deo educatoare sanitara, denumita ,asistenta sanitara4, ,educatoare sanitara4 89sau la noi ,sora de ocrotire“, al c&irei rost este de a intra in contact personal cu mamele a caror menire este ingrijirea copilului si de ada, nu numai sfaturi ci si instructiuni con- crete de felul cum trebue s& apere vieaa copilului. Aceste instructiuni sau demonstrafiuni practice se fac la domiciliul mamei $i a copilului §i se fac fr nicio atmosferA de pro- pagand& sau publicitate, ci intr’un spirit amical, neoficial si apropiat de sufletul mamei. Educafia aceasta mu are caracter oficial gl ex nu poate fi masurat@ niet prin numArul vi- zitelor nici prin reputatia sau prestigiul pe care gi-l face sora de ocrotire in sat, ci ex- clusiv prin rezultatele obfinute gi care se masoar& prin sciderea mortalit&tii infantile. Este adevirat, cA opera de educatiune este foarte grea si nu da rezultate imediate si vizibile. Este adevarat cX atunci cand un medic salveaz vieata unui copil bolnav, parintele a vizut cu ochii pericolul morfii si este recunosc&tor si moraliceste si mate rialiceste fafi de medicul care i-a salvat copilul, pe cnd 0 opera de educatiune rimane anonima si se apreciaz’ numai de c&tre persoane cu adevarat& infelegere a valorilor de caracter general sau abstract. In general, rezultatele unei astfel de munci sunt considerate ca un bun pentru care nimeni nu poate sa-si revendice vreun merit. Qamenii dornici de validitare personala, nu inteleg si-si risipeasc4 timpul si energia intr’o actiune cu caracter educativ, care d& re~ zultate tardive si neaparente. In concluziune, in privinta organiz&rii san&tatii satului, se pot face urmatoarele preciz&ri: 1. Problema principali a populatiei rurale’ este conservarea capitalului uman, in vederea perpetuirii rasei, si nu exploatarea lui in vederea valorific&rii momentane. 2. Scopul politicii sanitare rurale, trebuie s& fie conservarea vitalit&tii, prin elimi- narea factorilor contrari sinAtatii generatiei actuale si a celei viitoare. 3. Grupul de populatie cel mai sensibil fafa de aceste influente, este cel al noilor nascufi. Eliminandu-se cauzele care produc mortalitatea infantil excesiva, cream con- ditiuni bune de viaf4 pentru intreaga populatie. 4. Combaterea mortalit&fii infantile este o problema de profilaxie generala si deci rezultate permanente nu putem s& obfinem decat printr’o opera de educatiune. 5, Educatiunea sanitara trebue sA fie individualizata si permanenta, facdandu-se prin descinderea in casa fiec4rui {&ran, adic& in interiorul in care {&ranul isi traeste vieata. 6. Conservarea vietii copiilor nu implicd in mod necesar, standard cultural inalt. Deci, starea cultural& inapoiat& nu poate justifica mortalitatea infantilé urcata. Este suficient pentru generatia noastra s& creim o retea de educatoare sanitare, care prin munc& de educatiune si reduc& cel putin la jumitate mortalitatea infantil& excesiva a {&rii noastre. Dr. SABIN MANUILA CARE ESTE STRUCTURA PROPRIETATII AGRARE DIN ROMANIA ? Degi suntem o {ar& cu populatia ocupati tn cea mai mare mAsur& in agricultur’, totusi repartizarea proprietatii funciare, numarul marilor, mijlociilor si micilor agricul tori, si nici numarul total al populatiei ocupata in agriculturd nu se cunoaste decat cu vagi aproximatiuni. a de cate ori vreun cercettor ar vrea si-si dea seama de structura propriet&ii agricole sau de repartizarea agricultorilor dup’ marimea exploatirii, el se loveste de grele neajunsuri, cauzate de lipsa de material sau de lacune de o insemnitate covarsitoare. 90Ori, cunoasterea exact a situatiei, in care se afl agricultura romAneasc&, se im- pune fa noi, nu numai din simplul motiv al studiului societafii romAnesti sau a aparatului de productie — fiind productia care formeaz& baza economic& a Romaniei sia carei im- portant va trebui s se mireasca in anii ce urmeaz& —ci gi dintr'un punct de vedere, ce are o important deosebiti in {ara noastr’: spre a urmari rezultatele reformei agrare, a acestei imense opere sociale infaptuite la noi pentru emanciparea {&ranimii. Niciun recensimant agricol sistematic n'a fost inc efectuat in fara noastra, nici inainte de Unire nici dup’ (dac& nu socotim incercarea de recensmant din 1930, in urma c&reia nu dispunem decat de un singur tablou ce-1 vom reda mai jos); prin urmare, deocam- dati, pentru cunoasterea structurii populatiei agricole trebue si’ ne adresim celor mai variate surse, care ne dau, fiecare cate o situafie deosebit’, deoarece problema ce ne intereseaza este lamurit& numai indirect in aceste surse. ‘Aga dar, pentru a incerca sa stabilim repartizarea exploatarilor agricole pe cate- gorii dup’ intindere ne vom servi de sursele disponibile si anume: 1, Rezultatele reformei agrare. 2: Statistica impozitelor directe. 3. Repartizarea exploatirilor dup& intinderi, stabilit% cu ocazia recensimantului agricol din 1930, (date provizorii). 4, Ancheta privitoare la repartizarea animalelor domestice dup’ gospodarii tranesti. 5. Repartizarea populatiei dup’ profesiuni, stabilitA de recensamantul general al populatiei din 1930. 1. Cu ocazia reformei agrare (situatia la 1 lanuarie 1934) s'au expropriat 22.523 mosii cu suprafata totala de 6.126.000 ha. Din suprafafa expropriat4, s’au atribuit la 1.479.000 lotagi 3.404.000 ha arabile precum si 65.000 ha locuri de case in vetrele satelor. Din restul terenurilor expropriate, 1.117.000 ha s'au repartizat comunelor, ca islazuri co- munale, celelalte terenuri (2.657.000 ha) rimanand ca rezerve de stat, paduri etc. Inainte de reforma agrar& repartizarea terenurilor agricole, dup’ forma de proprie- tate a fost urm&toarea: 4) Tabtont A Mirimea exploatécit Intindere totatd 10 ha ‘8.781.000 10-100 na 3.255.000 163 peste 100 ha. |. 8.100.000 03 Total... 29.35.00 » 100 In urma reformei agrare proprietatea individualé mic& (sub 10 ha) a sporit cu 3.469,000 ha — loturi arabile si loturi de casi — iar proprietatea individuala mare s'a migorat cu 6.126.000 ha. Proprietatea mijlocie— teoreticeste — a ramas neschimbat’ de- carece prin improprietirire s'a putut completa maximum 7 ha. Prin urmare, in urma reformei agrare, repartizarea terenurilor agricole dup& forma de proprietate s'a’ schimbat astfel: Tabtout B Marimea exploatirit Sntinderea totals 12200000 ba 698 3.205.000 188 1.988.000 2 ud 1TAT8000 ha 100 Nu trebue s& uit&m ins c4 tablourile A si B (si in special cel de al doilea, care este construit teoreticeste pe baza celui dintaiu) nu dau situafia reala a propriet&fii agricole 4) Albumul statistic: Agricultura fa Romania. 1929, Min, Agriculturil Domenitlor. 4) Pentru Bucovina s'a socotit prin apreciere, exploatarea mijlocle avand o {ntladere totals de 100000 ha, 91deoarece ele nu s'au bazat pe recesiminte agricole sistematice, ci reies din tablourile intocmite in vederea reformei agrare, alc&tuite, la randul lor, pe baza rolurilor fiscale. Ori intr’o asemenea inventariere s’au putut usor strecura greseli de evaluare, mai ales dacd Iu%im in consideratie imprejurarea c& toti agriculforii —-cei mici pentru a fi ins- crigi in listele de improprietariti, iar cei mari pentru a evita exproprierea — sau grabit s& transcrie mogiile ce le-au avut pe numele tuturor mebrilor familiei lor, inzestrand copii etc. marind astfel in mod artificial numarul unitatilor de exploatare si micgorand in mod automat intinderea mijlocie din fiecare grup. Prin urmare se poate crede cd tn realitate situafia grupurilor exploatarilor mici si mijlocii este mai putin favorabila decdt acea ce o infafiseazé tablourile A si B. Il. Statistica impozitelor directe, bazate pe recensamantul fiscal din 1928/29 ofer& o repartizare a agricultorilor dupa categorii de intinderi aflate in posesie; ea e con- ceput& ins in perspectiva nofiunii de rol si nu a celei de exploatare agricola care inte- * reseaz& in aceastA analiz& sociologic’. 5 Intradevar se stie cA numArui rolurilor deobiceiu nu corespunde cu numarul exploa- tArilor, deoarece daca o exploatare este compus4 din terenuri aflate in proprietatea mai multor persoane (sof, sofie etc.) sau e alcaituitd din loturi care se afl in hotarele mai multor comune, atunci aceasta exploatare figureaza la fisc sub forma a mai multor propriet&fi, lucru care diformeaza intafigarea realitafii din punct de vedere sociologic Tabtout C Statistica impozitelor directe 1928 — 1929 Categorii Nr. contrib. % | Supraf.arablli Categorit Nr, contrib. Suprafaja ee iit a mite ha " init” tamitdeba fab Sha. 848 480 6654, 471“ Panete gf Islazurt 1.709 490, 10. 49534 301, 21g «BBall de tegume 0 m, wo, Mo 349 2268, 162 Se aieeauaee bed ee oe eee ee eee oe “0 0. Oy et . padurl In exploatare 120 1AM peste 250ha_ 18 005 _851_» _ 62 atte terenurl agricole 3 2 Tota... 4019100 14110100 Total 3085 120 Constatim asa dar c& in total sunt 7.104.000 proprietafi cu intindere total de 21,380,000 ha. Este evident c4 o buna parte din proprietari figureaz& in rolurile fiscale de mai multe ori, deoarece poseda diferite categorii de terenuri sau terenurile de aceeasi categorie ins& situate pe teritoriul mai multor comune. 5 Repartizarea suprafetelor arabile pe categorii de propriet%fi d& aci pentru mica proprietate (sub 10 ha) 68,4°/g, 0 proportie asemanitoare cu acea din tabloul B intocmit si el pe baza rolurilor fiscale. ‘CA aceasti proporfie nu poate si reprezinte realitatea, ne dovedeste urmAtorul rationament: Numarul exploatarilor agricole este mult mai redus de 4.000.000 cat arata tabloul C numai la terenuri agricole, desi in realitate ne lipsesc agricultorii care posed’ exclusiv teren de gridin’, de vie sau de livada, care sporesc numarul dat de fisc al »broprietarilor* de terenuri agricole. Se poate crede, c numarul exploatirilor agricole variaza in jurul cifrei de 3.000.000, deoarece repartizarea populatiei active dupa situatia in profesie araté cA in mediul rural se gusesc 3.068.000 de ‘proprietari patroni, din care, desigur, cea mai_ mare parte sunt ocupati in agricultura. Trebue s& scidem din acest numar pe proprietarii patroni ocupati fn alte bresle din comunele rurale, trebue ins& si si ad&ogam aci pe agricultorii domi- ciliafi in comune urbane, cea ce probabil se va compensa reciproc. Pe de alt& parte nici numarul cAsitoritilor (barbat si nevast4 amAndoi in viea{4) nu intrece pentru comunele rurale numérul de 3.000.000 perechi. 92Este clar deci ci tabloul C, intocmit pe baza statisticilor impozitelor directe, nu poate fi ufilizat pentru infitisarea repartizArii exploatirilor agricole pe categorii, dupa intinderea exploatat&. Si prin urmare toate parcelele care in acest tablou se ridicd la un numar de peste 7 milioane, trebue s& fie repartizate la un numar de abia 3 milioane gi ceva exploat&ri, ceea ce va modifica cu totul repartizarea proprietitilor agricole pe categorii dupa intinderea exploatata data de tabloul C, deoarece combinandu-se par- celele mici, mai multe la fiecare agricultor (in mijlociu cate doua la fiecare), numarul agri~ cultorilor mici, sub 10 ha (atat ca numAr absolut cat sica proporfie din total) se va micsora; — in timp ce grupurile agricultorilor de categorii superioare se vor ingroga (gi numeric si proportional). Ill A treia repartizare a exploatarilor agricole dupa intindere rezult& din centrali- zarea materialului strans cu ocazia recesimantului agricol din anii 1929/30, efectuat din initiativa Institutului International de Agricultur’, dar neizbutit in intregime. Rezultatul intregului recens4mant s'a redus lao ancheta privitoare la repartizarea exploatirilor agricole pe categorii dup’ intindere si la situafii cu totul partiale (referitoare numai la 2 Judefe) in ceeace priveste restul problemelor rin aceast’ anchetd s’a cdutat s& se obfin& informafiuni privitoare la repartizarea exploatarilor agricole, (jar nu a proprietatilor sau rolurilor) si se pare c& acest scop a fost atins, deoarece numarul total al exploat&rilor se urcd numai la 3,280,000 unitati, ifr care se apropie de cea rezultati din prelucrarea materialului objinut in urma re- censimantului general al populatiei. La fel, repartizarea exploatirilor pe categorii de intinderi, att ca numar al ex- ploatarilor din fiecare categorie, cat si ca intinderi totale sau insimantate (arabile) de- finute de fiecare categorie, se deosebeste simfitor de repartizarile similare, ce le-am vazut in tablourile B si C. ‘Asa, de exemplu, proportia proprietarllor avand sub 10 ha, dup’ recensimantul agricol este 92°/,, detinand in total60%/, din terenurile insimantate, pe cand din statistica impozitelor directe (tabloul C, partea l), micii proprietari formeaz4 96,15°/, din numdrul total si defin 68,4°/, din totalul arabil. In tabloul C (al reformei agrare) intinderea totala a exploatarilor sub 10 ha formeaz& 69,8%/, din total, desi aci se raporteaza la totalul te- renurilor agricole si nu numai a celor arabile. Din aceasta categorie de terenuri — con- form cu recensimantul agricol -- micii agricultori nu detin decat 48°/, din total. In 1935 Ministerul de Agricultura a mai intreprins o ancheti privitoare la repartizarea animalelor domestice dup’ gospodarii {rinesti, a c&rei rezultat a permis verificarea in primul rand a repartiztrii gospodariilor agricole dup’ intindere (in anchet& s’a finut seama gi de intiderea exploatarii {&rAnesti in afard de numarul si felul animalelor pose- date), precum si impartirea grupului de exploatari sub 5 ha, care cuprinde aproape °/, din numarul total al exploatarilor, in 3 subgrupe: sub 1 ha; 1—3 ha; 3—5 ha. Repartizand primul grup de exploatari agricole (sub 5 ha), stabilit de recensa- mantul agricol, in cele 3 subgrupe, vom obtine situafia din tabloul D. cu privire la nu- mérul exploatarilor ct si (prin interpolatie) la suprafata exploatata total si insamantata. Din situatia dat& in tabloul D reiese in primul rand c& marii si mijlocii proprietari, atat ca numar cat si ca intindere exploatata, reprezinté o proportie destul de insemnata in agricultura romaneasc4, mult mai insemnati decAt cea in deobste cunoscuta pe baza tablourilor intocmite fie in vederea reformei agrare (tablou A i B), fie pe baza statisticii impozitelor directe. Din acest tablou mai reiese cA marii proprietari defin in special terenuri nea- gricole (pduri etc.). La micii agricultori proportia terenurilor insamAntate, se urc& la 85, din totalul terenurilor detinute, in timp ce la cei mari aceasta proportie se coboara treptat pana la abia 28%, Cel mai important grup de proprietari — numericeste — il formeaz& agricultorii avand intre 1—3 ha — aproape #/, din total; agricultorii avand sub 1 ha, reprezint& 93si ei un grup important numericeste, ei inst nu defin decAt 2,1 %, din totalul terenurilor Cultivate. Grupul agricultorilor mici, pentru care ins& agricultura constitue baza venitului principal, adica cei avand intre 3—10 ha (deoarece agricultorii avand sub 3 ha obtin majoritatea veniturilor banesti din muncile anexe in afari de gospodarie), formeaz& 39.99), din total (ca numar), ei definand 43.5%/, din suprafata cultivabil4, adic& aproape jum&tate din totalul cultivat in fara noastra. Proprietatea mijlocie (Intre 10 si 100 ha) define 25.4%. din totalul terenurilor cultivate, iar cea mare (peste 100 ha) — 14.6%. Tablout D Repartizarea terenurilor agricole pe categori dup& intinderea exploatiirii (1930)*) ‘Suprafaja totala | Supr. insémanfati CATEGORH |——_——_} ha | % ha | % a Oy ©) © o Sub Sha... 5536000 | 230] 4.600000} 358 din care 4) sub Tha sano] 16] 21500) at 2am} 111] 185000] 144 a- 5, aoisow | 153 247500! 198 5-10 essen | 290| surcow| 242 10-20 2a000 | 120 i150] 13,3 a- 9 153500] 78} 101500] 79 0 — 100 95,000 a 100 — 500 2.098.000 7a peste 500 3375000 TA 9750000 | 1000 | s2eso.000 | 1000 IV. Din cele trei situafii mentionate mai sus — a reformei agrare, a impozitelor directe gia recensimantului agricol — reies rezultate, care difer& considerabil Trebue de altfel si recunoastem c& toate aceste evaluari pAcdtuesc. Prima — aceea a reformei agrare — prin tendinta mai mult sau mai pufin ilicit& a agricultorilor de a-si fractiona mogiile; cea de a doua — a impozitelor directe — prin fractionarea exploatarilor dupa roluri fiscale; in sfarsit a treia — aceea a recenstmantului agricol — prin insu- ficienta sistematizare a investigatiilor, ceea ce face ca si nu avem deplina sigurant% im pe aceasta lucrare, desi rezultatele ei au fost confirmate in parte prin itoare la repartizarea animalelor domestice dup’ gospodarii faranesti Astfel dupa situafia rezultata in urma exproprierii (tabloul B), agricultorii mari si mijlocii ar poseda numai 5.278.000 ha teren de toate categoriile, in timp ce numai terenul arabil detinut de acesti proprietari (dupa statistica impozitelor directe) formeaza cel putin 4,455:000 ha. Ar rimane deci pentru alte categorii de terenuri aflate la proprietarii cu peste 10 ha abia 823.000 ha, cu toate c% numai padurile particulare reprezint& aproximativ dou’ milioane ha, stiut fiind ca cea mai mare parte a acestora se afl in mainele marilor proprietari. Si afara de aceasta am mai vazut mai sus cA statistica impozitelor directe, datorit’ modului de inregistrare pe roluri, gregeste in reprezentarea strict pe categorii de proprietafi, fractionand exploatirile mari si mijlocii. Apoi trebue s& constatim c& gi intre situafia rezultat’ in urma reformel agrare ') Repartizarea stabilitd de recenstmantul agricol din 1990, %) Evaluarea stabititd pe baza anchetel eu privire 1a repartizarea gospodirillor agricole pe categorll dupa numarul de vite aflate tntexploatare (din 1995) 94(tabloul B) si acea stabilit& de recens&mAntul agricol din 1930 (tabloul D), exist’ oarecare contrazicere si anume: Tablout B Reh agrard | Recensdmantul agricol dia 163) ~Tebiowt B | __‘Tablout D Fotalul tereauritor | Teves, cuttiv. in total) CATEGORI DE EXPLOATARI Sub 10 ha. 10-100 ha - este 100 ha Nu incape nicio indoiali c& suntem o {ari de mici agricultori. Mijlocia si marea proprietate, chiar dac& a inceput si se consolideze, in orice caz n’a putut si-si mareasca intinderile intr’o proportie sensibila. Dar care este importanta realé a acestor doud categorii de exploatari, care au fin rol covarsitor in propisirea agriculturii? Dirijeaz’ ele 30%, sau 50°p din intinderea cultivabila a farii? Detin ele 20%, sau 40°/, din intin- derea insimantat4? Acestea sunt intrebari care se pun cu toat& insistenfa in guvernarea Romaniei, deoarece masurile luate pentru indrumarea micilor agricultori nu pot fi aceleasi cu misurile uate pentru susfinerea proprietatii mari sau mijlocii, Orice plan rational de ridicare a agriculturii, presupune rispunsul dat la ele de un recensimant temeinic, intreprins anume. . ROMAN CRESIN EXCEDENTUL POPULATIEI AGRICOLE $1 PERSPECTIVELE GOSPODARIEI TARANESTI Am aratat in cateva studii precedente, sensul in care desvoltarea populatiei agricole roménesti poate face si varieze formele de indeletnicire economica a acestei populafii. Fafa de un spor anual permanent, evaluat la circa 270,000 suflete, fata de o po latie ruralé de aproape 14'/2 milioane, din care 13 milioane agricultori, raspanditi in peste 3 milioane gospodarii, (stipane fiecare pe mai putin de 10 ha) si cultivand in total peste 7/2 milioane hectare, adica, in medie, circa 24 ha de gospodarie, — spuneam c& sunt de prevazut urmatoarele tendinfe: 1. Folosirea mAnii de lucru supranumerara in micile exploat&ri familiale {aranesti in vederea intensificdrii productiei proprii. 2. Intrebuinfarea ei iturainicA temporara sau permanenti: a) in marile exploatari agicole; 6) in intreprinderile industriale gi comerciale; ¢) in servicii publice sau lucrari de interes obstesc. Precumpinirea unora sau altora din aceste tendinfe, este de mare insemnatate pentru viitoarea desvoltare a formelor de organizare sociala, romanesti. Intr’adevar, desvoltarea precumpanitoare a tendinfelor de sub punctele 2 a si &, ar avea drept urmare o recrudescen{i a formelor de intreprindere capitalista, implicand, 95pentru f4ranul supranumerar, dobandirea situafiei de neo-iobag (q), sau proletar (6); pe cAnd desvoltare precumpanitoare a tendinfelor de sub punctele 1 si2 ¢, ar avea, dimpo- triva, drept urmare o intarire a micilor exploatari familiale {atanesti gi o integrare.a lor intr’o economie etatist’. Incercarea de a deslusi putinfele de desvoltare ale fiec4reia din aceste tendin{e, € deci de mare interes pentru sociologia romaneasc’. ‘Ne-am ocupat altundeva de perspectivele deschise tendin{elor de industrializare. Vom cerceta aci, sumar, perspectivele desvoltarii gospodariei {4rinesti. Ocuparea unui sol de cAtre o populatie determinata, nu este intamplatoare. La un anumit grad de desvoltare tehnic&, se stabileste totdeauna un echilibru intre posi tAtile de vieata pe care le oferi mediul si mirimea grupului in stare si profite de ele. Nu e aci, o particularitate a societatii omenesti, ci o forma special de relatie naturala intre vieafa in genere si mediul inconjurator, pusd nu de mult in lumina de cercetarile biologiei. Legea lui Malthus, odinioara conceputa ca ordnduire providentiala a viefii si a mortii, trebue infeleasa asfazi, mai modest, ca un caz particular al legii biologice a lui Cuénot, exprimand echilibrul dintre desvoltarea unei specii si putinfele oferite de mediul inconj ritor, = complicat, e drept, prin interventia factorului uman tehnic, in stare si modifice in anumite limite insugirile mediului, In studiul sau, consacrat ,rizisiei satului Nerej4 din Vrancea, d. H.H. $tahl, cerce- tand problema particular a disolutiei vechilor forme de stipanire devalmage a muntilor si aruncarea lor pe sate, a evidentiat, cat se poate de limpede, felul in care evolutia for- melor juridice ale stapanirii solului, atarna de existenfa unui anumit raport intre intin- derea codrului, volumul populatiei si gradul ei de desvoltare etnicd. A fost deajuns inlo- cuirea toporului prin joagar, pentru ca ,padurea fara sfargitt — a cArei intindere depagia posibilitatile de intrebuinfare si exploatare ale populatiei locale, motiv pentru care 0 imparfire prealabila n’ar fi avut sens —- ,s4 sece cu repeziciune. Aceast& secdtuire a antrenat automat, dupa randuiala limpede aratatd de cercet&torii esenfei faptului eco- nomic (fie ei matematicieni, sau psihologi) o distributie echilibrata a folosirii individuale a bunului iq cantitate limitata si amenin{at sa se sfargeasc’, adici o aruncare a mun{ilor pe sate si 0 constituire de drepturi de folosin{a, caracteristica acestei disolufiuni. Un fenomen de acelag ordin, se petrece —fireste in alte forme si cu alte proportii — in mediul agricol romanesc, sub influenta cresterii populatiei. Aci, factorul tehnic nu mai este elementul care declangeazA procesul. Esential e factorul biologic : cresterea lent& dar sigur a populatiei. Fafa de perspectivele create de acest factor natural, tehnica agrara nu contribue, astazi, la noi, cel pufin, decat ca un element auxiliar care inlesneste resor- birea procesului iscat de celdlalt factor. Intrebarea ce se pune pentru sociolog, e urm&toarea : In ce condifii fafi de cresterea permanent’ a populatiei sitesti, poate rimane {aranul stpan al pimantului pe care-1 munceste? Pentruci, fat% de normele dreptului actual de mostenire, cu toati interzicerea trecerii pamAnturilor rurale in alte maini decat cele {&ranesti, cresterea populatiei nu poate avea alt rezultat decat impartirea tot mai mare a proprietiif rurale. Dar aceast’ imparfire, odat ajunsé la limita sub care exploatarea solului nu mai poate acoperi ne- voile gospodiriei, atrage in chip neindoios lichidarea exploatatiei si reconcentrarea pAmantului astfel parcelat in mainile cAtorva chiaburi, de extractie rural, care nu sunt ins& in realitate decat noui ,intreprinz&tori* agricoli, cu structura capitalist’. Impasul din care reforma agrara incercase s& scoat pe {arani, pentru bine cuno: cute motive sociale, amenint& deci sA se refaca prin efectul firesc al cresterii populatiei rurale, ‘Nu posedam inc& o statistic a distributiei pimantului cultivat, pe intindere de pro- prietafi, dupa conversiune. Statistica recens&mantului fiscal din 1930, neinregistrand inc efectele crizei, nu poate fi concludent&. Nu incape ins indoiali c&, cu toat& tendinta 96operafiei de conversiune de a frana procesul de lichidare al micii propriet&{i,—in m&sura {n care acesta s’ar fi datorat crizei, — legislatia existent ramane neputincioas& s& ate- nueze efectele procesului cronic de parcelare si consecinfa lui fireascA dela o anumit& limit& incolo, a regruparii proprietafii {ArAnesti, — in m&sura in care acesta atarn’ de cresterea populafiei rurale. ‘Ar urma, ca forma socialé de exploatare a solului tinde si evolueze in Romania c&tre un nou sistem, in care ar fi s predomine exploatatia mijlocie. Unii cercet&tori ai stirilor noastre agrare, neconsolati poate de disparifia marei propriet&{i, apreciind insu- sirile economice si spirituale ale celei mijlocii, nu sovaesc s& transforme aceast% consta- tare in program, preconizand o legislafie care si grabeasc& constituirea la sate, a unei clase de chiaburi. Fara a intra in discutia politica a acestei doctrine, care ne-ar impune s& studiem nu numai condifiile de constituire ale acestei clase, dar si soarta rezervata celor expro- priafi in favoare ei, ne vom intreba numai dac& soarta micii exploatafii este definitiv pecetluit& si dac& nu exist& pentru ea niciun mijloc de ameliorare ? ‘Mai intdiu constatarile : E un fapt in deobste cunoscut c4, din cauza felului in care s’a facut, reforma agrar4, este departe de a fi adus populafiei rurale, tot sporul de bundstare la care se asteptasera cei care au conceput-o. Daci, din punct de vedere social, ea a ficut din faranul roman, un stapan de drept al exploatafiunii sale, consolidand astfel, cel putin pentru o generafie, linistea social a {&rii, — din punct de vedere economic,— ea e departe dea fi insemnat un progres indiscutabil. Ea nu a adus noului proprietar nici utilajul necesar, nici instrucfia suficient& spre a-l face sX exploateze cu maximum de randament, pamAntul ce i s’a dat in s{4pAnire. Alegerea culturilor, uneltele, tehnica, felul de a cumpani avantajul economic, au ramas cele traditionale. Efectele acestor imprejuriri s'au vazut: 1. Romania a rdmas o fard precumpdnitor producdtoare de cereale, infitisand paradoxul de a cultiva in regim de mic% exploatafie, plante care nu dau rentabilitate mare decat cultivate extensiv. Lucrul n'a aparut grav, cAt timp a fost nevoie s& se refaca stocurile mondiale isto~ vite de rAzboiu. Cand ins’, profitand de conjuctura general&, Statele transoceanice au desvoltat cu ajutorul agriculturii mecanizate, suprafefele lor de cultura, situatia curioas& a regimului romanesc de cultur& a solului, a aparut in adevarata lui lumina. In fata unei rentabilitéti dezastruoase, provocat& de ciderea preturilor agricole mondiale, ameninjate s& fie expropriate sub povara sarcinilor banesti, micile exploatatii n’au scApat decat prin efectul combinat al comprimarii standardului lor de vieat& si al legilor de conversiune a datoriilor agricole. Solufia a dat roade, dar in special in ce priveste a doua masura, e greu de crezut c& va putea constitui precedent. Asa ci o nou& criz&, perfect posibila, prin faptul subsistentii cauzelor celei dintai, ar repune totul in discutie. 2. Productivitatea culturilor agricole a scdzut considerabil. lat, dupa studiul comparativ al d-lui Cl. Ihrig, asupra reformelor agrare din rist- ritul Europei, variatia productivitatii la ha'a principalelor dou& categorii de cereale. romanesti, dupa rAzboiu, fafa cu situafia dinainte de razboiu. Perigada Gri Porugb Hija _Indige Hijha_—_Indige 190 eee 9100 1B 10 1920724 peo a 107 1" wager as 6 ma " 92509. : 9 106 cy weer 101 8 102 6 1929/33 26 ou 18 1Sau, in raport cu productivitea teritoriilor de aceeasi suprafaff, in 1911 : WUV. Regat se... ee. 88) = (uy a Romania Mare . 128100 Ma 100 02 a6 ot, 82 8 e202. 848 107 B wean a5 oar ma fa 125/20 nr) 108 " weor.at m1 8 102 n 02983. 7 1s a Stiut find, c& {aranul lucra in dijm& pamantul proprietarului, Iuand in mijlociu /.—/, din produsul pamAntului, se vede c& prin rezultatul imediat al reformei agrare tre- imea propietarului n’a trecut, cum era de asteptat, in stpanirea fAranului produc&tor, con- tribuind la desvoltarea_bunei sale stiri materiale si a economiei_generale, ci a disparut pur si simplu, prin efectul combinat al cauzelor mai sus ardtate. O parte din ea (cam !/,) a fost recuperata abia mai tarziu, dup% 1925, fara ins a se atinge baza nivelului dina- inte de razboiu, productivitatea rimanand constant cam 4/, din ce era inainte de reform’. Aceste dowd imprejurari combinate, evidentiaz’ in ce directie ar frebui desvoltati activitatea gospodariei {ardnesti spre a putea ingloba surplusul de populatie, de care am vorbit mai sus, far a provoca o schimbare insemnati a structurii sociale a populatiei noastre agrare: 1, Mica rentabilitate a culturilor se datoreste felului defectos de alegere a acestor culturi. Dintre toate culturile, cerealele sunt, dup’ fanefe cele mai putin avantajoase pentru mica exploatafie, munca lor nue mult mai usoard ca a altor soiuri, Graul cere 6 operatii: doua araturi, semnatul, grapatul, cositul si treeratul. Porumbul 7: 0 ardtura, seminat, plivit, dou’ prasituri, culesul tiatul, desbobitul. Toate muncile se fac cu instrumente, care cer desfigurare pe intinderi mari si nu se folosese decat cAteva zile pe an. In schimb, rentabilitatea lor, comparat& cu a altor soiuri de culturi, e foare mica. Defectul micii exploatafii romanesti nu este deci, cum se vede, un viciu structural, ci 0 eroare de concepfie, de organizare, deci esential remediabil&. 2. Cat priveste sc&derea productivitatii, ea este desigur, rezultatul combinat al lipsei de utilaj side instructie,cu felul special de judecat’ a avantajului economic de ca tre gospodar. Este ins& 0 intrebare, care din acesti factori este precumpanitor, altfel zis, daca scd- derea productiei se datoreste lipsei de utilaj, sau unui defect de organizare? E adevarat, in primul rand, c& {Zranul nu foloseste mijloacele mecanice ale marelui proprietar. In schimb, dispune de brafe suficiente spre a compensa aceasta lipsi. E o intrebare chiar, daca pe un lot mijlociu de 2'/, ha mecanizarea_agriculturii poate fi rentabili! Oricum, pentru rezolvarea ei, agronomii au cuvantul hot&ritor. Trebuie totusi sa’ observam, c& in unele cazuri, lipsa de utilaj pe seama c&reia se arunc& starea inapoiat’ a agriculturii noastre, e prielnica. Ne amintim un sat basa- rabean, cu vre-o 300 de gospodarii, care nu dispunea decat de vreo 100 de pluguri. Lipsa inventarului parea strig&toare pentru agronom. Totusi, cercetand mai departe, cum se faceau lucrarile, s'au descoperit lucruri cu totul suprinzitoare. Dat find tipul in care se puteau face araturile in partea locului, si intinderea hotarului satului cu ajutorul unui schimb activ de muncd si de unelte intre gospodarii, se ajungea la o folosire extrem de judicioast si completa a fiectrui instrument, pe tot timpul perioadei de lucru. Se vede deci, cA nu lipsa uneltelor propriu zise, constitue totdeauna deficienta, ci felul folosirii lor: randuiala muncilor. Ne putem ins intreba dacd brafele de care dispune gospodiria sunt bune si com- plet folosite. Daca judecata care randueste folosirea lor e just. Sociologiceste ar fi poate aici ceva important de spus. Se stie, cum calculeaz {ranul avantajul economic. 98Economistul Ciajanov a aritat ci acesta nu urméreste niciodati maximum de ren- tabilitate, ca intrepring&torul capitalist, ci totdeaunea randamentul optim, adic& echilibrul perfect dintre efortul sau si folosul dobandit de pe urma acestuia. Pentru o economie na- fionalé, subordonata principiului acoperirii nevoilor prin munc&, si nu dobandirii de castig, este o intrebare daca, considerata in mas, pierderea partii proprietarului din productia faranului de dupa expropriere n’ar putea fi atribuita si acestui fel special de a calcula avantajul economic. Devenit stipan pe pamant, cu obligatii financiare minime si fara exigentele unui traiu superior celuia traditional, practicat in obstea s&iteasca, faranul poate s4 fi renuntat, in parte de buna voie la exploatarea muncii proprii peste gradul de intensitate necesar si-i asigure standardul de viea{a, cu care era obignuit mai dinainte. Daca finem seama ci acelasi fran producea pe pamdntul boeresc, tehniceste mai mult, dar, pentru sine, cam tot atat ct gi astagi si daca ne gandim c& cu aceleasi mij loace de exploatare, gospodaria rural produce in alte {ari de dowd si chiar de trei ori mai mult, ne dim seama cdt de mare e elasticitatea influenfei factorului intensitafit muncii asupra acestei productivitafi. S'ar putea deci s4 aiba dreptate, din punct de vedere economic, acei ganditori, care ca d-I Corteanu, socotesc c4 existenta unor sarcini banesti asupra gospodariei, poate fi considerat& ca un stimulent al productiei acesteia. ‘Am prefera, in ce ne priveste, s4 formulim mai larg problema. Ridicarea artificial’ a trebuingei de orice ordin, a standardului de deschiderea gustylui_populatiei rurale pen- tru o alimentare mai variati si mai substantiala, desvoltarea trebuinfelor obignuite de higiend si cultura spirituala ale omului civiligat, intr'un cuvant desvoltarea nivelului de consumatie, ar putea lucra in cadrul acestei economii naturale la desvoltarea si la organi- garea activitafii economice a {aranului roman, acolo unde nu rasbeste setea de cAstig, in acelas fel ca existenfa sarcinilor financiare, de care vorbea d-1 Corteanu. Stimularea artificial a consumatiei e ins si un igvor de primejdii, cici ea atacd principalul resort care face taria gospodariei rurale fafa de celelaltei forme de organi- gare a productiei agricole : elasticitatea. Ajustarea automat operat intre producfie gi Consum prin reducerea sensibild a nivelului de vieafa, in cag de lipsa. Pentru aceasta, ne ferim s& preconigam aci o solutie de acest fel. Ci, ne mul{umim s& semnalim resortul, aritand interesul ce ar fi, dac in loc deo comprimare a nive- lului de vieat& a gospodiriei consecutiv sporirii populatiei, pana la nivelul sub care s'ar face eliminarea biologica a populatiei subnutrite; s’ar acfiona asupra celeilalte parghii a foarfecului, impingandu-se {aranul si-si sporeasc4 intensitatea muncii. Daca acest lucru n’ar putea fi realigat prin desvaluirea propriului interes de a pro- fita pentru sine in mai mare masura, de posibilitatile pe care ile ofera pamantul si cu- nostin{ele tehnice, — ar fi poate de judecat, daca nu este cagul ca obstea sd-i ceara acest plus de munca, pentru lucr&ri publice destinate a-i folosi lui in primul rand, cum ar fi: drumuri, irigatii, constructii de interes general in sate etc. Oricum ar fi, problema este foarte delicata, din cauga primejdiei de abug care ar re~ qulta dintr'o gresiti indrumare a muncii acesteia, mai primejdioasa poate decat irosirea fireasc& a unei posibilitati neintrebuintate. Oricum ar fi, solufia problemei ce ne-am pus, apare clara : Modificarea echilibrului de exploatare a solului romdnesc nu poate fi facuta decat prin variafia factorului tehnic:prin modificarea organizafiei economice $i teh- nice a activitdfit gospoddresti. Aceasta modificare cuprinde: 1, Transformarea exploatafiei agricole {aranesti din exploatatie precumpanitor ce- realierd, in exploatatie de soiuri variate de cultura, in special plante industriale si medi- an si legume pentru consumul propriu gi comert, alterand cu cereale gi alte plante de nutre. 2. Zootehnicigarea exploatatiei agricole. 993, Sporirea productivitatii materiale prin intensificarea muncii, deprinderea tehni- cilor noi si tmbungt&firea inventarului, Toate ar atrage o mai mare integrare a gospodariei in economia de schimb. In acest scop, aceste masuri ar trebui dublate de 4, Organizarea cooperativa a productiei, fie pentru amenajarea planurilor de cul- tur& in comun, fie pentru procurarea in comun a inventarului. 5. Organizarea cooperativa a desfacerii produselor, in legatura cu organizarea cul- turilor in comun, sau cu folosirea in comun a inventarului, prin incheierea de invoieli periodice cu reprezentantii centrelor de aprovizionare respective. In aceste conditii, care pentru a deveni solufii concrete, ar trebui_cercetate, fiecare in amanunte, in cadrul diferitelor regiuni gi a diferitelor tipuri de loturi, s’ar putea intre- vedea consolidarea micii exploata{ii romanesti intr’un timp nu prea departat. Nu e poate o solufie definitiva, dar e fr indoiald o solufie practicd de natura. s& atenueze sensibil efectul schimbarilor de structura social, ce ar putea rezulta din adop- tarea celorlalte. Singur timpul ti poate m&sura eficienta. MIRCEA VULCANESCU PROBLEMA LOTULUI TARANESC, INDIVIZIBIL Incercdrile Romaniei, din ultimele trei sferturi de veac, de a crea o {4ranime, care si formeze chezisia {4rii, au dat gres. Timpul nu e pierdut si nue prea tarziu, dea inter- veni energic, hotarat, pentru repararea greselilor din trecut $i a da Romaniei, o farénime, care sd corespunda din toate punctele de vedere, cerintelor viitorului economic. Una din marile greseli, ce a stat la baza reformelor noastre agrare, dela 1864 pana la 1918, a fost sistematica egalizare in mizerie a {4ranilor nostrii. Nu am aplicat principiul selectiunii. Nu am int&rit pe cei buni, Nu am eliminat pe acei pentru care reforma agrara, fnsemna o prelungire a agoniei economice, iar nici de cum o insndtosire definitiva. Criteriul social si politic, a invins pe cel economic, dar daca nu luam serioase ma- suri de indreptare, generatia viitoare de plugari, va pliti scump, usurinja reformelor agrare de pana acum. A doua mare greseala, 0 constitue nelimitarea divizibilitaqii loturilor {aranesti. Re- forma dela 1864, efectuaté cu atata truda, a fost nul, din cauza pulverizarii gi instra- indrii loturilor {4ranesti. Reforma dela 1918, cu toat& uriasa transformare efectuata in structura noastré argrard, e amenifata ca si reforma dela 1864. Desi in legea de reforma agrara, e prevazuta limitarea divizibilitatii loturilor {4ranesti, aceasta dispozifie a legii, nu a fost luat& in considerare. De altfel, acesta-i cazul tuturor prevederilor legale, care nu izvorasc dintr’o con- vingere ferma a organelor conducdtoare. Sus, nimeni nua crezut si poate nici azi nu crede, in gravitatea acestei probleme, iar jos, éranul, nu poate gandi si prevedea urmarile pulverizarii lotului sau, pentru ne- potii si stranepotii sai. O incercare foarte timid’ 0 face gi actuala lege de organizare a agriculturii (codul agricol), care prevede limitarea divizibilit& ii loturilor {aranesti. Dar, nu prin aceste timide prevederi legale, poate fi rezolvata o problema asa de mare, aga de important& pentru viitorul {4rii, ca aceia a lotului indivizibil. Trebue sa existe inainte de toate, o framAntare a acestei probleme in toate cercurile 100sociale gi economice ale farii; e nevoe de convingerea tuturor factorilor, asupra ne- cesit&{ii rezolvarii acestei_probleme si de o propaganda la sate, pentru a deschide ocl faranului, asupra primejdiei ce o prezinta, aceasti continud macinare a proprietiitii fardnesti, ‘and va exista aceast& convingere general gi atmosfer prielnict, vom putea gisi si solufiile cele mai potrivite {arii noastre. Oprirea pulverizArii loturilor fArdnesti, trebue prevazuta intai in codul civil, ea find strans legata de prevederea libertatii de a testa. Nue suficient prin urmare, a prevedea intr’o lege de organizare a agriculturii, impie- decarea pulverizarii lotului {aranesc, ci e nevoe de a modifica regimul succesoral egalitar de pana acum. Copii, niciodati nu’ vor consimti, bucurosi, la ramanerea unui lot indi- vizibil, Initiativa trebue si apartie batranilor, parinfilor, care azi sunt impiedecafi, prin lege, de a transmite proprietatea, cum vrea si cui vrea. Libertatea de a testa, ar usura mult rezolvarea acestei probleme. Sunt dese cazurile, cAnd parinfii observa aptitudini de bun agricultor, la unul din copii, care prezint& deci toate garantiile de a duce mai departe, firul unei bune gospodarii; sunt dese cazurile cand unul din copii, p&raseste casa parinteasc&, pentru a munci la oras, sau altul e trimes s& invete carte; in tot acest timp ins&, un alt copil, a muncit permanent la camp sia intrefinut prin munca sa, pe fratele su la scoala. Din cauza regimului succesoral, copilul muncitor, nu poate mosteni gospodaria intreaga. Desigur, c in Romania, regimul succesoral nu poate fi aplicat ca in Germania, unde gospodaria trebue sa revie unui mostenitor, unui singur proprietar. In Germania, exista o industrie puternicd care poate absorbi, multe din bratele dela fara. Totusi, daca gi in Romania s’ar prevedea libertatea de a testa, in multe cazuri, pa- rinfii ar transmite proprietatea unui singur fiu. Pentru stAvilirea general, a pulverizarii loturilor faranesti, aldturi de libertatea de a testa, trebue prevazutA oprirea divizibilit&tii loturilor fArdnesti sub 3 ha. Aceasté suprafafa trebue considerata ca minimum de exploatare, pentru a se putea intemeia o gospodarie si asigura consumul familiei. Ceeace cerem noi, e de fapt, cu totul indepartat de idealul transmiterii proprietatii agricole, care ar trebui s4 raman in structura ei actual pana la suprafata de 100 ha. Acest ideal, l'au atins Germanii, unde de altfel legea succesiunii (Erbhofgesetz) cons- finfeste un obiceiu al pamantului. Principiul general a legii e ca fiecare proprietate, s& aib& un singur proprietar. Taranul german, nu are voe a-si arenda, nici chiar in parte, exploatatia sa, pe un termen ma ilung de 'trei ani, fri aprobarea tribunalului special succesoral (Anerbengericht). Fiecare primarie, e obligata a tine un registru special (Erbhoterolle), tn care si fie trecuta si urmarita transmiterea proprietati. Orice, vanzare sau executare sili a pro- prietatii faranesti e exclus&. Exploatafiile agricole, care intra in prevederile legii, poart numele de exploatafii succesorale si trebue s& indeplineascX urmitoarele condifiuni: a) s& aiba cel putin marimea unui lot, care si asjgure existenta familiei ; 6) si nu depaseascd suprafaja de 125 ha sis formeze o singurd unitate in administrare; c) sA aparfie unei singure persoane, care s’o exploateze personal. In Romania, din cauza condifiunilor sociale si economice, excluderea celorlalti copii dela agricultura, nu poate fi generalizati. Daci se prevede libertatea de a testa, parintii vor putea decide ei acest lucru, de la caz la caz; sau se va ajunge prin bund invoiala, cand un fiu a ramas la coarnele plugului, iar celAlalt’s'a facut functionar. De aceea masura cea mai potrivita, care poate fi generalizat&, e crearea prin lege a ,bunului parintesc“ ce nu poate fi divizat sub 3 ha. Acest bun parintesc ar fi exploatat in comun si plecarea unora din fii sau frafi, din agricultura, s'ar efectua treptat, in masura in care s'ar putea gsi ocupati in afara de gospodiirie, Credem, c& pentru a impiedeca, modificarea prea mare a structurii noastre agrare, bunul parintesc, ar trebui s& cuprind’ un lot de minimum 3 ha si maximum de 10 ha. In 101legea bunului parintesc, ar intra prin urmare {%rinimea dela 3 pant la 10 ha care ar cu- prinde un numéar foarte mare de firani, care ar reprezenta, coloana vertebrala a agri- culturii romanesti. Creind o serie de avantaje exploatatilor ce ar intra in regimul bunului parintesc, am putea foarte ugor traduce in fapte, prevederile legale. Tot asupra acestor ex ploatafii, ar putea fi indreptat% atenfia tuturor organelor agricole, cum si asupra crearii deasociafii aranesti sau de tovarasii aranesti, clrora Statul, sA leacorde subventii pentru procurarea mijloacelor de productie, necesare. Drumul spre infaptuirea acestui deziderat, nu e nici prea lung, nici prea greu. E nevoe, grabnict, de stavilirea acestui ru, ce-I pre zint& pulverizarea loturilor {4ranesti, care macini, astiel nu numai temelia si viitorul agriculturii, dar si pe cel al farii intregii. N. CORNATEANU COMASAREA PROPRIETATILOR AGRICOLE Constatéri dureroase. Am studiat in timpul din urma problema faramifirii proprie- t&fii agricole in satele Ghimpati si Baldria din jud. Vlasca, Otopeni si Stiubet-Ordsti din jud. Ifov, Pantelimonul de Sus din jud. Constanta, Valea Canepii si Rusefwt din jud. Brdila, Glodeanu-Siliste si Largu din jud. Buziu, Platdresti din jud. Cetatea Albi, Veresti din jud. Botosani si Drdguseni din jud. Baia. In toate aceste 12 localitati, cu excepfia celor doua sate din jud. Ilfov, functioneaz& Camine Culturale destul de bine conduse, care ne-au oferit multe inlesniri pentru docu- mentarea trebuincioas4 asupra situatiei proprietatilor. Afirmam, pe baza acestor documentari, cd in majoritatea satelor cercetate de noi media suprafefei exploatarilor agricole este de 4 ha., fardmititd tn 3-7 parcele si cd 60-80°Iy din numérul exploatdrilor nu pot hrani pe proprietarii lor. Acestia sunt obliga{i sa-si caute un adaus de Venit in c&rdusie, la cultura in dijma sau in arend& pe pamant str&in, ca lucritori agricoli si in alte indeletniciri slab plitite din oragele gi targurile apropiate. Mai bine situafi sunt numai satenii din Pantelimonul de Sus, Largu si Plataresti, deoarece firimitirea pamantului lor este ceva mai redusd. Pretutindeni ins pamantul propriu si cel cultivat in dijma sau in arenda este alci- tuit din multe parcele mici si imprastiate la mari depart&ri de locuin{a din sat si nu poate fi lucrat in bune condifiuni. Majoritatea satenilor nu dispune de unelte agricole trebuincioase, ca plug si grap de fier ; iar simanfa este degenerata si murdara. Ea este aruncata in pamant mai mult cu mana, din lipsa masinelor de sAmanat in randuri, intr’un teren istovit si imburuenit, care nu poate da o buna recolta chiar in conditiuni climatice favorabile. Este istovit terenul deoarece parcelele mai departate de casi nu pot fi gunoite. Multi sateni, care posed cai gi cAruf&, preferd s ard gunoiul din curte sau si-I arunce la mar- ginea satului pentru a face transporturi de carausie, care li se platesc imediat; iar buru- enile se inmulfesc deoarece dup’ ridicarea recoltelor miristea este pagunata cu vitele in loc sf fie arat fara intarziere. Actiunea Camerelor de Agricultura, ca si aceia a Ministerului de Agricultura, pentru indreptarea acestor stari de lucruri in majoritatea satelor vizitate de noi este foarte slab’. Satenii nu gasesc credit ieftin pentru a-si reinoi sau complecta inventarul si procura seminfurile trebuincioase. 102Dacé li se procur& o sAmanfa mai bund si li se inlesneste sémdnatul ei cu magind in randuri de la centrele agricole din Ghimpati, Ruse{u sau Glodeanu-Siliste, terenul is- tovit si imburuenit nu-i ofer’ conditiunile prielnice de desvoltare si recolta va fi prea putin superioard in cantitate siycalitate celei obfinut& din samanta localé aruncatd cu mana. Introducerea unor culturi mai intensive,—cu exceptia tutunului in comunele Qhimpati si Balaria, datorit& avansurilor acordate de Cassq Autonoma a Monopolurilor si a con- trolului exercitat de organele acesteia, —cregterea de porci gi chiar de pasri, cultura po- milor si a legumelor, nu reugesc in actualele imprejurdri tot din pricina faramitirii pro- priet&fii si a lipsei de numerar. In schimb, in cele mai multe din satele mai_sus citate, s’a réspAndit foarte mult via de producatorii directi, care a devenit o adevirata calamitate pentru sindtatea populatiei. Cu exceptia comunei Largu, in toate celelalte sate, intelectualii gi fruntagi agricultori sunt invrdjbifi intre ei pe motive aga zise politice si Caminul Cultural nu reugeste sii adune decat foarte greu gi foarte rar pentru o actiune comund. Comasarea proprietafilor agricole. Se recunoaste astazi de mult& lume ca s’a facut ‘0 mare gresala in sedinta de la 11 Februarie 1922, a Camerei Deputafilor, cand s’a ama- nat pentru mai tArziu legiferarea comasarii propriet&{ilor agricole, in loc ‘ca ea sé fi fost incadratd si executat dimpreund cu improprietarirea, astfel cum se votase de Senat. Legea pentru organizarea si incurajarea agriculfurii, care se afla in discufia Parla- mentului, vine dupa 15 ani sd repare aceasta gregala in mAsura posibili. Prin articolul 9 se enunt& principiul comasarii, alaturi de acela al minimului indi- viaibil de proprietate, sporit Ia 2.50 ha gi de bunul de familie, scutit de urmarirea credi- torilor. Spre deosebire ins& de unele {&ri ca: Ungaria, Polonia, Cehoslovacia si lugoslavia, unde comasarea se aplica la cererea si dup normele hotirate de o minoritate de 25-33% a proprietarilor interesafi, care obliga majoritatea sf o accepte, dupa ce lucrarile sunt aprobate de organele Statului, legea susmentionata este mult mai timid’. Ea pretinde o majoritate de 66°/, din numérul proprietarilor, dacd acestia detin cel putin 51°/, din suprafafa terenului sau 51°/, proprietari si 66/, din teren, pentru a hotart comasarea tuturor parcelelor din cuprinsul unei comune. Recuncastem c& in actualele imprejurdri legiuitorul nu poate fi mai radical in acea~ st& privinta, dar speram ca la cea dintai modificare a legii in chestiune, limitele de mai sus vor fi scoborate, deoarece ele sunt greu de atins. Toatd dibdcia organelor de aplicare a acestei legi cu privire la organizarea lucrarilor de comasare va fi sd asigure reusita lor tn prima comuné din fiecare judef, unde ea va fi incercatd spre a servi drept cea mai bund propaganda. De aceea este indispensabil ca insdsi alegerea acestor comune sd fie facut cu mult grije gi intreaga atentiune a Camerelor de Agricultura ca gi a autorit&filor agricole, sco- are gi administrative va trebui s& se concentreze asupra lor. Satenii nostri au fost depringi in timpul din urm& s& se considere proprietari abso- lufi pe pamantul, ce li s’a acordat prin diferitele improprietiriri. La orice incercare de constrange s& lucreze acest pamant, dup& norme mai potrivitein interesul lor, ca gi al {4ri cei mai mulfi dintre ei gasesc foarte repede sprijinul unor oameni politici pentru a-i scuti de asemenea constrangeri. Legea mai sus citata stdruie sa inl&ture ins& pe viitor acest amestec al oamenilor politici si ea determina sub aspre sanctiuni executarea unor anumite Iucrari culturale de netgdduita importan{a, cum sunt ardturile dupd ridicarea recoltelor, pregatirea semin- fei, asolamentul, pregatirea si intrebuinfarea gunoiului de grgjd, distrugerea buru- ienilor, curdfitul pomilor de uscdturi si de omizi etc. Satenii vor executa aceste lucrarila inceput de teama pedepsei, dar mai apoi, cu in- credere in insgi rostul lor. Abia atunci vom gasi mai lesne in satele cu proprietatile mai frdmifite gi majoritatea necesar’, care va cere si-si comaseze terenul intr'un singur lot 103cu forma regulat&, sitenii fiind convinsi cd e mai usor de cultivat acel lot pentru a pro- duce recolte mai bune. In toate satele, pe care le-am cercetat, m’am sfatuit cu autoritatile si fruntagii sateni asupra normelor de organizare a lucrarilor decomasare pe cale cooperativa dup’ modelul obstiilor de arendare, atat de apreciate pana la rézboiu in Vechiul Regat. In satele Pantelimonul de Sus, Ruse{u, Otopeni, Glodeanu-Siliste, Plataresti si Veresti am reusit s& obfin inscrierea a cate 15 40 membri fondatori in obstiile de comasare, dispusi s& verse in timp de doi ani drept capital social cate 500 lei de fiecare 2ha ce poseda. Cum inst se stia cl nu avem o lege de comasare, care s& autorize asemenea obstii de a pregiti si executa lucr&rile de comasare pe proprietafile acelora care nu le acceptau, acestia din urma porneau imediat o stiruitoare propaganda contra celor favorabili co- masarii si fi amenintau cu bitaia, cu darea focului sicu alte urgii. In aceste conditiuni am fost silifi s suspendim propaganda pentru constituirea de obstii de comasare pana la votarea legii, care prevede ci minoritatea trebuie s& se su- pun majorit’ Minimul indivizibit de proprietate si bunul parintesc. Acelasi articol 9 din pro- iectul de lege pentru organizarea gi incurajarea agriculturii _prevede c& proprietafile sub 2.50 ha nu pot fi impirfite prin succesiune gi nici reduse prin vanzari partiale. In legea agrara pentru_ Vechiul Regat aceasta limit’ era numai de 2 ha la camp i de 1 ha Ja deal sila munte. Se stie inst ci ea nua fost si nu este respectati, deoarece nici legea nici regulamentul acesteia nua prevazut sanctiunile necesare pentru a indreptati organele judec&toresti si cele fiscale s& veghieze la aplicarea ei. Am artat mai sus, 4 in 9 din cele 12 sate, pe care le-am cercetat, suprafata mij- locie a propriet&filor agricole este de 4 ha, astfel c4 cel putin 70°/y din numarul lor cad sub minimul indivizibil de 2.50 ha. Ce se vor face mostenitorii acestor proprietafi, daci_numai cate unul din ei trebuie si le ia in primire, iar acestia urmeaz& si despigubeascd in numerar pe ceilalfi? Dup statistica Ministerului de Agricultura avem astizi mai mult de 2,000.000 pro- priet&{i agricole sub 2.50 ha st dacd admitem c& in timp de 30 ani ele isi schimb& condu- c&torii, rezult& ca in fiecare an aproape 70.000 proprietifi, in suprafa{ medie de 2 ha vin la masa succesorala. Este nevoie deci de foarte insemnate fonduri pentru a inlesni acelora dintre mos- tenitorii, care vor prelua aceste proprietafi, credite pe termen lung pentru a despigubi pe ceilalfi comostenitori. De aceia in farile slave si cu deosebire in Cehoslovacia i Jugoslavia, unde de asemeni se staruie la mentinerea unui minim indivizibil de proprietate, se incurajeaz& foarte mult regimul de exploatare familial in indiviziune numit ,Zadruga‘. In loc s& greveze proprietatea cu imprumuturi ipotecare, mostenitorii rman in indi- viziune gi se retrag cAte unul din tovarigie, pe masura ce li, se poate achita partea cu- veniti de mostenire din rezervele care se adun& pentru acest scop printr’o intensiva ex- ploatare a proprietatii. La orice neintelegeri intervine judec&torul de ocol ca arbitru oficial. O asemenea exploatare in indiviziune o numim bun pdrintesc si propunerea noastri este ca ea si fie incurajata prin tot felul de inlesniri de credit si scutiri de impozite. Sa- tenii, pe care i-am consultat o aproba; iar in jud. Tighina, ia 0 ancheta intreprinsé de Uniunea Camerei de agriculturd, in’cursul (unei lanuarie din acest an, un numér de 21 comune din 96 consultate in aceasta privinfa s’au declarat favorabile bunului parintesc. In acest judef s’au declarat 38 comune favorabile si pentru comasarea pro- prietafilor lor. Concluziuni. Avem convingerea ci daca Parlamentul va vota legea pentru orga- nizarea si incurajarea agriculturii in actualele dispozifiuni prevazute la art. 9, Ciminele 104Culturale din satele cu pamantul prea férdmifit, sunt desigur cele mai indicate s& ia ini- {iativa infiinfarii Obstiilor de comasare gi sa staruie la introducerea regimului de exploa- tare in indiviziune a nouilor loturi ca bun parintesc cu un larg concurs din partea Camere~ lor agricole. Intreaga viea{4 a satelor noastre se va inviora foarte curand prin obstiile de coma sare avute in vedere ca organe tehnice de executare gi de indrumare a acestor doua ac- fiuni f vor putea priviatinevitorul cu mai multé nidejde, unt desigur foarte bune toate straduinfele de astizi ale fruntasilor grupati in Ca- mine Culturale pentru organizarea de conferinfe si de reprezentatii de Teatru popular, de scoli 4ranesti, de biblioteci, farmacii si alte asemenea injghebari pentru luminarea si desmortirea sufleteasca si trupeasca a satenilor nostri. lar cand proprietatea rurald este parcelard si atat de fardmitita si rdu cul- tiyaté tocmai din pricina fardmifirii ei, sdracia populafiei cu tot cortegiul ei de ne- ajunsuri morale nu poate fi tnldturatd tn satele noaste decat prin comasarea proprie- tafii si prin introducerea regimului de exploatare a ei in indiviziune. CONST. I. CIULEI CHELTUIELILE SATENILOR PE PIATA OBSERVATIUNI PENTRU COMUNA SANT, JUDETUL NASAUD O parte din bunurile produse intr’o exploatatie agricolé sunt consumate de c&tre familia proprietarului, iar cealalt& parte rimane destinatd vanzarii. In afara de ceeace produce in gospodaria sa, proprietarul agricol mai are nevoie side alte bunuri sau articole, pe care le procura din afara gospodariei. Aceste produse straine le procura cu bani, prin urmare efectueaz unele cheltuieli Cheltuielile unei exploatafiuni agricole se pot imparfi in trei grupe distincte: 1. Cheltuieli curente care privesc direct exploatajia, cum ar fi, de pilda: plata arga- filor sau a zilierilor, repararea cladirilor si a inventarului mort, cheltuieli ocazionate de intretinerea animalelor, asigurari, impozite, arenzi, dobanzi etc. 2. Cheltuieli facute pentru procurarea articolelor de menaj, cum ar fi: sarea, gazul, orezul, zahirul, unsoarea, chibriturile etc. . 3. Cheltuieli care privesc direct familia ca; de pild&, tmbricimintea, incalfamintea, distractiile, intretinerea copiilor la scoala, cheltuielile cu biserica, tutunul, carciuma ete. Cheltuielile care privesc exploatafia, sunt in raport direct cu marimea exploatati si gradul ei de intensivitate. Cu cat exploatatia dispune de pamant mai mult, de cladiri, de inventar costisitor, cu atat cheltuielile curente sunt mai mari. Aceste cheltuieli curente sunt menite s4 inlesneasc& procurarea de noi bunuri. Cheltuielile 1a menaj gi familie, depind de posibilitafile de cdstig ale propietarului ; de chibzuinfa sa si de nivelul siu de vieafa : In unele cazurisateanul exagereazi cu chel- tuielile pentru familie, Ne referim la luxul c&tre care tinde azi tineretul dela tara si la risipa de bani pe care o fac unii sateni cu bauturile alcoolice. Aceste cheltuieli nu numai c& nu contribuie la crearea de noi bunuri, ci sunt chiar, daunatoare pentru gospodaria si sinitatea siteanului. Exemple foarte frumoase de ceeace poate si realizeze o gospodini cand prelu- creazd firele de canepa si fuiorul de lan& in casa, am intalnit in com. Sant jud. Nas&ud. 105In acest sat firele de cdnepa si lana joacd rolul de seama pentru obfinerea pAnzeturilor gia stofelor. Satencele dela campie mai au posibilitatea de a folosi gi firele de in sau firul viermilor de m&tase. Lucrurile facute in cas sunt trainice, framoase si economice. Ele scutesc si economia noastra national, de instrdinarea unel cantit&{i insemnate de devize. In ceea ce priveste menajul, siteanul roman giseste in gospodiria sa, mai toate produsele de care are nevoie pentru hrand. S'ar putea stirui mai mult pentru consumul de zahar, care confine, se stie, un mare num&r de calorii, si pentru consumul de carne. In cele cu urmeaz& vom da_indicatiuni despre cheltuielile facute pe piaf’, de 22 exploatafiuni agricole, din com. Sant, jud. Nasiud, in anul 1936. ‘Am distribuit aceste exploatafiuni in cinci grupe dup cum urmeaza : Grupa I cuprinde exploatafiunile cu o intindere de pamant pana la 3 ha. » I, » eennenr » » dela 3-5, » ly 5 nn nm mw S10, » Wy » nm oo» » on » 10—20 ,, Vv > peste 20 hi » " 5 Din grupa |, fac parte patru exploatafii; din grupa Il, trei exploatatii; din grupa Ill, cinci exploatatii; din grupa IV, opt exploatafii; iar din grupa V, doua exploatatii. In tabloul ‘ce urmeazi prezentim media cheltuielilor specifice fiectrei grupe de exploatatie. I, — Cheltuielite exploatatiilor ‘Medi Media cheltutelitor | cheltu Ta menaj | pentra GRUPELE. ® Pand ta 3 ha, ee SB ee 2a 2588 6.155 FSW yee cles cee ee 4.77 4240 6918 tp to)! 10034 4018 10277 Pete ha... i 13470 6355 1738 ‘MEDIA LA TOATE ORUPELE 6.366 4339 8330 MEDIA LA TOATE GRUPELE IN *% 3548 21g on Constat&m cresterea cheltuielilor curente ale exploatafilor dela prima grup’, catre ultima grup’. Nepotrivirea ce se observ la grupa Il, se explic& prin aceea ca la 0 astfel de intindere de pamant, nu se recurge la munca strain (argati si zilieri). Proprietarii din grupa I se departeazi de exploatatia lor, muncind lturalnic 1a padure sau fabrica de cherestea; ogorul propriu fiind muncit de’sotia ajutat& de zilieri : De aceea si cheltuielile curente ale exploata{iei apar ridicate. In ceea ce priveste cheltuielile cu menajul, mentionam c&,o bund parte din bani sunt dafi pe porumb sau fain& de grau. In special la prima grupa, cheltuielile apar ridi- cate tocmai din cauza cumpirarii porumbului. Precum se stie, satul Sant este un sat de munte, unde graul nu se cultiva iar po- rumbul numai pe suprafefe restranse. Grupa Il, g&seste in gospodarie porumbul necesar pentru hrana, iar faina o procuré la fel de pe pia{&. Pentru grupele cu suprafefe intinse, cheltuielile ficute cu procurarea de zahir, carne, orez, detin o cot& apreciabild. In ceea ce priveste cheltuielile la familie se observa cum sporesc pe masura posi- bilit{tii de castig. Aceasti nuantare se datoreste cumpirarii bumbacului in cantitate mai mare, intretinerii copiilor la gcoli superioare si chiar avant&rii la lux, cu daniile la nunti, bote- zuri $i altele. Procentual, constatim c& cele mai mari sume sunt cheltuite pentru familie. Nu se neglijeaza nici exploatafia prezentand un procent de 35,46, din totalul cheltuielilor. 106Referindu-ne la toate cele 22 exploatatiuni si f&cand pentru fiecare categorie de cheltuieli cate un calcul pro ha sau pro persoana adultd (copiii au fost transformafi in per- soane adulte), ajungem la urmatoarele constatari: Cheltuielile exploatatiei pro ha sunt de — 699 lei. Cheltuielile cu menajul pro persoana sunt de 1.167, Cheltuielile cu familia,» » 2.357 Pentru Tara Barsei (extras din un calcul’ al d-lui Gh. Ciulei_asistent I. C. A.R.) gasim cheltuieli cu menajul pro persoani 2.008 lei, iar la familie 3.897 lei. Comparativ, se constatil a Tara Barsei o sporire a consumului de pe piat’. Este ex- plicabil acest fapt, caci cu totul altele sunt condifiunile de castig in Tara Barsei, decat in fund&tura muntilor Rodnei. Cautand si redim grupate, cheltuielile facute pe piaf pentru articolele de menaj si referindu-ne ta exploatatie gi persoan’, obfinem tabloul Il. Il, — Chettuietite cu menajul Media de edia de DENUMIREA ARTICOLULUL Mala de] Media de @ Porumb. - . . 1380 32 Fala de griw 112.2) et 18 Diferite articole pentru brani: pegte, slanind Pee. : Ec 1.003. 233. Articole de bacinle : (ceai, orez, Zahir, sare, ofet) - oS 192 Huminat (gaz, lum&nani, chibituri) 2, 8 Lemae se. ee see eee 18 a Observm cum o bund parte din cheltuieli sunt efectuate pentru procurare de po- rumb gi find de grau. Mai constatim de asemenea cA o alt& sum insemnat& (1.003 lei) este dat& pentru produse care ar fi putut fi obfinute din gospodarie : legume, carne, branza, slnin’. Fap- tul c& s&teanul le consuma in cantitate insemnat&, procurandu-le de pe piaf’i, denota c& simte nevoia lor, lucru ce pare a fi imbucurator. Dac& conditiunile actuale si economice i-ar permite, de sigur c& le-ar prodiice in exploatafie, ar cregte, de pild%, un porc pen- tru slinin’. Articolele de bictnie sunt consumate in cantiti{i. Mentionim ci pentru lemne se cheltuie 0 sumA mic’, avand pidurea in apropiere si lipsind un control prea riguros. De asemenea se imparte dela comuna in fiecare an cate 0 cantitate de lemne la cei lipsiti, din cota cuvenita comunei din padurea composesoratului griniceresc. Facand acelag calcul pentru cheltuielile familiei obfinem cifrele din tabloul Ill. I]. — Chettuielite fami Media de | Media de exploatajie | persoana ® DENUMIREA ARTICOLULUI « cAlféminte, bumbac, 18nd, af 2781 734 biseric8, abonamente, c&r{i 20n 153 Carciuma, tut i, Judecata 1482 ~~ Doctor sl medi ea} st Gaz, cafea, sipun 238 B Transport... 7 190 ot Lemne co 9 Constatim cum cheltuielile de persoand cu imbracdmintea si inc&lfmintea apar reduse tocmai pentru faptul c& panzeturile de casa {in loc stofelor de oras. 107Bumbacul define cea mai mare sum’. In afar& de bumbac, palirii la barbati si cingatoare lat de curea, socotite la imbracaminte; alte marfuri apar mai rar. O pereche de ghete fine mai mulfi ani si numai o pereche sau dou’ de opinci de gumé sunt folosite la lucru in zilele de rand. Deopotriva de mult se da atentie intrefinerii copiilor la coli superioare (de meserii, de agricultura). Cheltuielile cu biserica gi abonamentele la reviste se reduc la sume cu- prinse intre 1 —200 lei. Pentru distractii, carcium, danii la nunfi si botezuri, tutun etc., se cheltuie de ase- menea 0 suma insemnat&. O deosebiti atentie dau si sindtitii Ca incheiere putem spune cd s&tenii din comuna Sant, au ajuns la un nivel de vieat’& destul de ridicat, si c& fac eforturi pentru susfinerea acestui nivel, cu tendinfe cdtre mai bine, muncind din rasputeri in gospodaria proprie sau in intreprinderile particulare. D. TICULESCU POSIBILITATILE SI DIFICULTATILE COOPERATIEI IN ROMANIA De dat relativ recent%, migcarea cooperativa. romAneasc& nu-si are inc& cris’ is- toria. Mai ales inceputurile ei nu sunt pana acum bine cunoscute. Caci aceasta realitate a societ’{ii romAnesti nu s’a prea bucurat de cercetatori, dornici dea cunoaste felul cum s’a nascut migcarea, caracteristicile ei gi influenfa pe care a exercitat-o gio exercita, mai ales in viata satului romanesc. Lucr&rile care formeazd modesta noastra literaturi coo- peratist& au mai ales caracter de ,indrumare“. Dup& cunostintele noastre, nicdieri nu se afl un numar atat de mare de ,indrumatori“ ai cooperafiei, care — unii cu morg& pro- fesoral4, alfii cu meticulozitatea biurocratului — s& se aplice cu seriozitate la construirea de ,scheme de organizare“, adevarate cAmagi de forta destinate cooperatii noastre. Aceste scheme, de obiceiu copiate din straini, uneori produse ale unei imaginatii bogate dar indepartati de realitatea vie, au avantajul cA reprezint& constructiuni logice, or- donate, simetrice ; ele deformeaza ins& realitatea sica_atare nu pot prezenta vreo utili- tate, nici ca indrumare, nu pot avea cel putin o valoare programatica. Daca este nevoie, aga dar, de o reformd in lumea noastra cooperativa, trebue de buna seama inceput cu 'o reform a conceptiei mecaniciste dominant& acum, care vede in cooperativa numai o institufie economic’, pe care o putem face potrivit prescriptiilor indrumatorilor — facand loc unei concepfii organice a cooperafiei, care, lasAnd pe plan secundar structura institufionala a acestui_ fenomen economic si social, priveste coope- rativa, unitate de baza a intregei organizatii, intdide toateca ogrupare liber& de persoane, cao mica colectivitate omeneasca, institufia, in concret, intreprinderea economicd: banca, magazin de marfuri, exploatare forestier’ ori agricoli ori industrial etc., ne~ fiind de cat mijlocul pentru realizarea unor scopuri comune celor intovarasi Considerentele acestea ne duc la descoperirea lacunei de baz a organizirii coop ratiei noastre — aga cum ea apare ca urmare a intervenirii puterii politice: ideea dom nant& c& aceste cooperative pot fi niste creafiuni ale vointei legiuitorului ca si a puter administrative. Actiunea cooperativa se sprijina pe o idee de tot simpl&: solidaritatea elementelor componente, recrutate din lumea muncitoare dela sate si din orase. Asociafia cooperativa 108trebue sd fie un produs al acestui spirit de intr’ajutorare a unui grup de elemente mun- citoare avand nevoi comune de satisfacut. Ceea ce pot face cei din afara — organizatiile regionale si mai ales centrale ale migc&rii, ca de altfel si orice institufie sau persoand dornic& a inlesni crearea si intarirea unei migc&ri cooperative reale in tara —este de a ajuta desvoltarea acestui spirit de solidaritate ca si raspandirea invafAturilor coope- ratiste in masele largi ale populatiei. Scurt spus: organizarea propagandei cooperatiste. Charles Gide, dupa cum se stie, intemeietorul scoalei solidarismului social, spunea undeva c& spiritul de solidaritate nu se naste, ci se inva{a. Propaganda cooperativa are acest rost prim de a trezi acest spirit de intr’ajutorare, indemnand la constituirea de cooperative, care reprezintA cel mai eficace mijloc de exercitare a solidarita{ii. Asa dar, ceea ce institufiile centrale, fie de stat, fie proprii ale cooperatiei, pot intradevar realiza, este a inlesni desvoltarea spiritulul cooperatist, prin care d-l prof. D. Gusti (in artico~ ul , Spiritul cooperatist si propaganda prin fapte“, aparut mai intai in fruntea ,Alma- nahului Cooperatorului# pe 1930, publicat de ,Qficiul National al Cooperatiei Romane, reprodus apoi in volumul ,Sociologia militans*,) intelege: ,Camaraderie socialé coo- peratista, iubire sociala cooperatista si serviciu social cooperatist’. Si alaturi de aceasta, a se inlesni formarea unei elite cooperatiste, bine pregatita, atat din punctul de vedere al tehnicei intreprinderilor, ca si din acel al virtujiilor necesare unui conducator coo- peratist. Impreund cu d-I prof. Gusti, fostul presedinte al Consiliului general al Cooperatiei, am alc&tuit un program complet de organizare a propagandei si invafimAntului coope~ ratist, program ce in bund parte a fost pus in aplicare de Oficiul Nafional al Cooperatiei Romane. lat& deci intaiul punct al unui program de agezare a cooperatiei noastre pe temelii solide, care vor putea so fereasc4 de pericolul unei devieri dela drumul ce-i este trasat de felurile ce-i sunt proprii. Si alaturi de aceast& actiune este nevoie de un cadru legal care s& permita o nestanjenita desfagurare a forfelor proprii, Numai astfel se poate asi~ gura o liberd exercitare a spiritului de solidaritate ce st& la baza oric&rei acfiuni coope- rative adevarate. ‘Avand asigurate aceste dowd puncte de reazim, cooperafia igi poate da structura institutionalé g1 programul de activitate practic cea mai potrivita. In lumea satelor noastre, cooperatia poate interveni atat in domeniul organizarii consumului familial, cat si in acel al organizarii productiei ; iar in acest domeniu, ea poate apare sub forma cooperatiei de credit, de aprovizionare in comum cu cele trebuitoare exploatarilor agri cole, de desfacere in comun a produselor, precum si sub forma cooperativelor de productie. Cooperativa agricola mentine proprietatea individuald a pimantului, cu toate avan- tajele de ordin economic, cultural si social care decurg de aci, Ea ins4 ofera agricultorului marunt avantajele exploatdrii tn mare. Cooperativa este in acelasi timp un instrument de pregatire a micilor agricultori in domeniul profesional, indrumanud-i si familiarizan- du-i cu metodele cele mai bune de cultura. Cooperafia reprezinta deci forma optim’ de economie agricola. Ramura cea mai desvoltata a cooperatiei noastre siitesti a fost dela inceput gi este inc& cea de credit. Cooperatia aga zis economica a fost neglijata, functionand ca un fel de anexa a celei de credit. A fost marea lacuna a agezAmAntului nostru cooperativ, lacuna care a devenit vizibila ins& de abia in epoca de criz& a agriculturii, Criza aceasta a pro- vocat criza de credit, care a dus la intervenfiunea legiuitorului in favoarea debitorilor agricoli, msur& ce a sdruncinat temeliile organismului cooperativ de credit agricol. Se fac acum sforfari pentru 0 ,redresaret a creditului pentru agricultorii_ marunti. Dar aceasta redresare este imposibili atata vreme cat exploatarea agricola, mai ales cea {Araneasca, este deficitara. Pentru a se realiza o restabilire a creditului pentru agricul- turd este deci mai intai nevoie de o sporire a rentabilitatii exploatarii agricole. Altfel cre- ditele intrate in exploatare nu vor putea fi folosite pentru scopuri de productie, ci pentru acoperirea golurilor provocate de exploatarea deficitara. Fireste c& un credit suficient gi ieftin contribue la sporirea rentabilita{ii exploatirii 109agricole, dar in timpul de fa, cdnd asistim la o grav disparitate intre pre{ul produselor industriale si a celor agricole, cateva puncte diferenfa la remunerarea fondurilor impru- mutate nu sunt de natura s& scada pre{ul de cost al produselor agricole in aga masura in cAt s& inliture aceasta disparitate. Economia {4raneasc& are nevoie de 0 aprovizionare rafional& si ieftina cu articole necesare productiei: unelte, seminfe, ingrasAminte, sfoar& de Manila s, a. m. d; deci de cooperative de aprovizionare in comun. Are nevoie si de cooperative care s4’ sprijine productia, exploatarea in comun de masini si instalafiuni care permit si micului agricultor s& se poat& folosi de avantajele maginismului. In fine, economia agricola farineasci are mai ales nevoie de cooperative pentru valorificarea produselor, care au rostul s& colecteze productia micilor agricultori pentru a o arunca pe piaff in mod rafional. Produsele acestea se arunc& pe piafé fie in stare bruta, fie trans- formate, industrializate. Astfel de cooperative caracteristice pentru cooperafia agricola din Danemarca, Finlanda, Olanda, in ultimul timp Germania (tipul Haas), au fost pan& acum cAfiva ani aproape necunoscute la noi. Oficiul Nafional al Cooperafiei impreun& cu Gentrala Cooperativa de {mport si Export au organizat, incepand din anii 19301931, 0 actiune puternic& pentru crearea unor astfel de cooperative. Restul organizafiei cooperative de valorificare apare evident: micul agricultor izolat, dispunand de cantit&{i reduse de produse, lipsit de mijloace banesti de rezisten{a, necunosc&tor al tendinelor piefii, este supus exploat&rii comer{ului intermediar. Nu numai c& e nevoil si vandi la negustori m&runfi, simpli intermediari de a treia ori a patra mana, deci in condifii proaste de pret; dar, din lips de bani, el vinde imediat dup’ recolta, daca nu si-a vandut recolta anticipat. Problema aceasta a vanzarii produselor a fost intotdeauna cea mai dificil pro- blema ce se pune micului agricultor; ea a devenit si mai grea in vremurile actuale, cand fluctuafiunile pre{urilor au devenit excesive si cunoasterea conjuncturii piefii produselor agricole anevoioast, chiar pentru marele agricultor, posedind alte cunostinge si avand la indemana alte mijloace de informatie decat agricultorul faran. Elementul speculativ este acum mult mai accentuat in conducerea oricarei intreprinderi economice, oricat de redus& ar fi ea ca dimensiune. Cooperativa de valorificare are rostul s& intireasc pozi- {iunea agricultorului pe pia{a comercial’. Forma comerfului cooperativ prezint&, intre altele, marele avantaj cA se organizeazA cu participarea si in folosul chiar al product- torilor agricoli. Constituirea acestor cooperative de valorificare este provocat& acum si de metodele utilizate pe piafa comerciali. Comerful de produse agricole are anumite uzante si metode ce-i sunt impuse fie de gustul consumatorului, fie de necesitafile de rationalizare a piefii comerciale. Evolufia comer{ului mondial de produse agricole a provocat necesitatea standardizarii acestor produse. Cooperafia agricola trebue si {ind seama de acest fapt. Dar aceasta nu o pot infaptui decat marile cooperative specializate cu caracter regional, dispundnd de partide insemnate de marfa de un anumit tip, inzes- trate cu depozitele si instalafiile tehnice adecuate si avand la dispozitie personal bine pregitit in tehnica comerfului cu astfel de produse. Am vazut ci micul agricultor e nevoit s vanda recolta deodata. Se arunci deci intr’o anumit& epoct a anului cantitafi mari de produse pe piaf’. Oferta aceasta desor- donat4 provoacd in mod firesc o scddere a prefurilor. Cand acestea se urci, cu cat se inainteazi spre recolta urmitoare, marfa nu se mai gaseste in mainele produc&torului, care nu mai poate deci folosi sporul de pret. De aci interesul pentru producator”s& realizeze o cat mai insemnata stabilitate a prefului. lar instrumentul il formeaz cooperativa de valorificare. Este cert cA in stadiul ei actual de desvoltare, cooperafia nu poate inc4 inlocui piafa. Dar in {arile si in domeniile in care exist 0 bun’ organizatie cooperativa, se realizeazi o anumit’ auto- nomie fafa de speculafiunea piefii, cu tendinja de a se obfine prefuri stabile. Ca orice cooperativa, cea de vanzare in comun inlatura intermediarii. Func{iunile acestora trec acum asupra intreprinderii comune a producatorilor, cari isi rezerva in chipul acesta beneficiile realizate de intermediari. Excedentele realizate de cooperativa potrivit 110principiului cooperativ de repartitie—fiecaruia tn raport cu contributia respectiva la for- marea acestui excedent— se vor distribui intre asociati in raport cu valoarea marfurilor vandute prin cooperativa. Agricultorii asociatii primesc deci un surplus de pret. Este ceea ce unul din doctrinarii cooperatie fasciste. Ernesto Lama, a numit ,renta cooperativa*. Cooperativele de valorificare a cerealelor si a celalalte _produse agricole, dotate in depozite bine utilate, au gi rostul de a inlesni punerea in funcfiune a creditului pe termen scurt, garantat cu gaj de producte. Sau mai precis: introducerea $i folosirea adevarata a warantului. Este aci iara una din importantele lacune ale organizatiei noastre de credit agricol, pe care cooperatia e chemat& s& o inliture. Dar problema aceasta a cooperativelor de valorificare a produselor ridic& 0 pro- blem&, care a fost in cdteva randuri desbatut& in lumea noastra cooperativa : Care este forma de cooperativa cea mai potrivita necesitatilor in starea actuala a Statulut romanesc : cooperativa ,cu funcfiuni multiple“ ori cooperativa specializatd? Din nefericire, problemei s'a cautat si ise de dea o solutie general si ca atare abstract. Problema este de altfel indiscutabil legat de o alt& problem&: cooperativa marginita la un sat, nu chiar de dimensiuni mai mici, sau cooperativa regionala. Cele doud solutii opuse sunt: a) cooperativa locald cu funcfiuni multiple si b) cooperativa regionald specializata. Pentru prima solutiune pledeazi mai ales motive de ordin pur cooperativ: cercul redus de membri permite o mai strans& colaborare a acestora cu intreprinderea comuna, precum gi un control reciproc; solidaritatea intre asociafi este deci de obiceiu mai pu- ternic&. (Germani vorbesc de’ ,Nachbarschaftsverbinde“). Pentru cea de a doua solutie pledeaz& mai ales argumente de ordin tehnic-economic: organizatia rationala de dimen- siuni mai mari care permite aplicarea diviziunii muncii, precum gi folosirea unui personal specializat, economia de efort side spese. Argumentele acestea nu pot fi neglijate. Intreprinderea cooperativa are sa suporte concurenta intreprinderilor cu caracter co- mercial, ea este ca urmare nevoit’ sd posede o organizatie tehnic& si comerciala cel putin egal’ acestora. Dar, in domeniul cooperatiei agricole, solufia va fi diferit& dup& regiuni si alte con- siderente decisive. Cooperativele locale, cu sectiuni multiple pot avea posibilitati de existenta in regiunile de deal, unde gospodiria insisi fAr%neasc’ nu este specializat’. Dimpotriva acolo unde este vorba deo productie mai uniform, unde se pune problema cre&ri unor tipuri de produse, in cantit&i suficiente pentrua putea forma partide comer- ciale chiar la export, crearea de mari cooperative specializate: cereale, unt, oud, vinuri etc., este singura solufie adevarat& necesit’itilor. Si in acest domeniu, schematizarea de care vorbiam la inceputul articolului nostru este primejdioasé. Numai o cercetare atent& a imprejurarilor in fiecare caz poate oferi temeiul unei solufiuni rationale. Aga dar, posibilitdfile cooperatiei satesti la noi sunt determinate de necesitdfile de munca si de vieafa ale {aranimii noastre—dar dificultdfile de desvoltare sunt provocate de lipsurile regimului legal ca si ale materialului omenesc care activeaz4 in miscare, GR. MLADENATZ 111RAPORTUL INTRE STIINJA DE CARTE $I NUMARUL INVATATORILOR IN ROMANIA Exist vreo corelafie intre procentul stiutorilor de carte si numérul invafatorilor? Este aceast& corelatie pozitiva sau negativa ? Daca, pe deoparte, toate finuturile romanesti nu s’ar deosebi mult unul de altul, din punct de vedere cultural, economic, istoric etc., iar pe de alti parte daca efortul si pregatirea profesional a invafatorilor in toate provinciile ar fi sensibil aceleasi, ar trebui si existe o corelafie pozitiv’ puternic& intre procentul stiutorilor de carte de varsta de 7-12 ani si numarul invafatorilor. Or, finuturile romanesti se deosebesc mult unul de altul. Privind numai nivelul cultural al diferitelor finuturi ale ari, definit partial prin procentul stiutorilor de carte, observa deosebiri remarcabile. lat& proportia stiutorilor de carte in provinciile mari, istorice: !) TABLOUL 1. Stlutort de carte Provincia ato, ‘Ardeat + 80 Bucovina . . ) 68T Vechiul Regat + 358 Basarabla . . 381 Tinand seam& de deosebirile din toate punctele de vedere dintre provincii, nu putem pretinde din partea invafatorilor din diferite {inuturi acelas randament, chiar daca pre- supunem c& ej nu se deosebesc nici ca numir, nici ca pregitire. Fiindc’ inva tatorul risi- peste mai putin& energie intr’o localitate unde populafia are o tradifie veche scolareasca, decat in aceea in care locuitorii se dovedesc a fi refractari inva{amantului, Datoriti acestei imprejurari, nu poate si existe o corelatie pozitiv’ intre procentul stiutorilor de carte de varsta 7—12 ani si numarul inva{atorilor, ci dimpotriva, ne-am putea astepta la ocorelatie negativa, intre acest numar si procentul stiutorilor de carte socotit la intreaga populatie dela 7aniin sus. Aceasta fiindcA normal, o populatie cult& are nevoie de un numar mai mic de inva{atori decat alta mai inapoiata, aga cum un finut bantuit de o boala are nevoie de mai multi medici, decat cel cu o buna situafie sanitara. Desigur, nu putem pretinde ca numérul inv&{atorilor s& fie invers proportional cu procentul stitito- rilor de carte, fiindcA nu numai numirul mare al inva{&torilor poate rezolva problema analfabetismului, Trebue gasiti ins o proporfie optima intre numfrul inv&t&torilor gi populatia scolara. Numirul mic al invaf&torilor nu poate fi decat una din cauzele nivelului scdzut al stiintei de carte. Caci, inva{dtorului nu i se poate cere decat inclinatie pedagogic’, pre- gitire profesionala si constiinciozitate. Pentru ca actiunea Iui st dea roade, e nevoe de colaborarea parinfilor. lar aceasta se va produce de abia cand ei vor fi convinsi de folosul carfii. O alt& latura a problemei stiintei de carte este munca in gospodarie a copiilor dela fara. Pe lang’ ea, joac& un rol $i agezarea scolii (num®rul copiilor analfabeti este mai mare acolo unde localul de scoala e departe). In multe cazuri, absen{a dela scoala e determinatA de starea precar& a parintilor (copiii argati). Urmirind raportul dintre procentul stiutorilor de carte si numarul invat&torilor, nu discutim decat o singur& latur& a problemei complexe a analfabetismului rural. ') Datele privitoare la gtlnja de carte sunt tuate din articolul d-lul Dr. S. Manulld. St Jafiet RomAnielt, publicat in ,Om: de carte a popu- iu Profesorulul D, Gustl. XXV de anl de Invi fimdnt universitar*, vol. 1 1936, 112Vom arata mai jos care a fost situatia in diferitele provincii romAnesti la data ulti- mului recensamant: Il. — Raportul dintre numarul de invafatori gi populatie vita ta | Mania te] ee 7 ini provincin | Pais |FAIESG Hag| —ovincin | Pa ‘tor a 2 ® 44) ay @) @) ROMANIA... .. .| 18,052.896 38.256 a2 Basarabla ..... 2.363.409 GAT 226 Owenta. 222211) amos | “same | 235 | pacovioa-.< - | asssze | aan | mor Muntena tsa | ast | 7 | Translvanias «| aaron | sar | ina Dobroges onze} amo | aif moms... sss] ons | as | as Moldova . earase | sia | 258 | crigana yh aromurey| tamaes | 2s | i568 Comparand numarul mediu de inva{atori cu procentul stiutorilor de carte de varsta 7—12 ani, obtinem tabloul Il.» 111. —Raportul dintre procentul de co, le scoala stiutori de carte gi numérul inva{atorilor Jemma staterior ede] Papa fvter| Profane PROVINCIA yi Ws PROVINCIA art oat ty 180 cs a in w @ w. | @ ® ROMANIA 74 |e 44 26 Ottenta. ee m2 235 |) Bucovina... 2.2... a ar Muntenla 55 19 207 | Transtivania. .. . 707 m2 Dobrogeas.-.-- 005 2g ean eer 4 us Moldova as 268 || Crigana gi Maramures . 12 186 inainte de a analiza aceste dou siruri de cifre, gasim necesar si facem urmitoarele observa{iuni: 1) Numarul mic al inv&titorilor in provinciile ardelene se explic& prin faptul c& in aceste provincii se practic’ pe scari destul de intensi inva{imantul pri- mar confesional, in special, si cel particular. Numirul inva{itorilor din acest inva- {imant a fost in 1930 de aproape 2.500 pentru cele 3 provincii. Neavand la indeman& date detailate pentru fiecare provincie, ne mulfumim a spune c& numarul invaf&torilor pentru toate 3 provinciile este de 20.8 la 10.000 locuitori, in loc de 17,2, 14,8 gi 15,6. 2) Procentul destul de ridicat al stiutorilor de carte in Muntenia precum si numarul mediu de inva{atori destul de redus se datoreste Bucurestilor, unde stiinta de carte are un procent ridicat, iar numarul inva{atorilor este mai redus, datorita structurii speciale a populatiei. Fura Capitala, procentul stiutorilor de carte se reduce la 76.0, iar numarul invafitorilor la 10.000 locuitori se ridic& la 22.2. 4) Corect ar fi s4 raportim numérul invdfatorifor ta populafla gcolark Neavand ins& datele necesare, credem ‘cA nut facem o eroare mare lund posturile de inva{ator! trecute In Bugetul Statulul gi raportindu-l ia totalul poptlafiel, deoarece diferenja intre numarul Invaitoriior gl a posturilor bugetare este prea mic& (a fost de 3% in 1868, dup&' Anuarul invafamantului primar), lar structura populaflel pe varste nu prezinté deosebir! prea importante pe provincli. Raportul de mal sus poate fl pus sub altd form, care 64 ne arate cAfl copil in varsta de ?—12 ani revin e fiecare invaator In medie, revin, ia fara Iatreags, 87 de copii de invA{Stor. Presupunand ci, diatribujia pe varste ‘ locuitoritor din provincille deosebite ar fl identicd (ceeace au ecazul), am avea urmatoarea situatie: Ne. coplitor ta Ns. copittor ta Provincia 1 inva{ator Provinela 1 favayator Ottenta : st Bucovina . “1 Muntenla ss... 22 Bilt 8 Transilvania 0 Dobrogea |. =... oon 6 Bamt... 202.1200.) 2 Moldova 45 Crigana gi Maramures. . - 1 Basarabla . 53 5 113Observim c& procentul stiutorilor de carte de varsta 7—12 ani, este cu atat mai mare cu cat numirul invifitorilor, raportat a populatie, este mai important, cu excepfia Basarabiei care desi posed in mijlociu un numar de inva{atori mai mare decat Muntenia siDobrogea, prezint& totusi un procent de stiutori de carte de varsta 7—12 ani mai mic. In Banat, Crisana si Maramures gi in Transilvania, numérul inva{atorilor de Stat este foarte redus fafA de procentul stiutorilor de carte de varsta 7—12 ani. Chiar numdrul total al inva{atorilor (inclusiv a celor din inva{amAntul primar confesional si particular), este mai mic decAt in celelalte provincii. $i totusi acest numar relativ redus de invafatori isbuteste, gratie unui nivel cultural mai ridicat gi unei tradifii mai vechi, sa realizeze un procent insemnat de stiutori de carte ceea ce nu poate efectua numarul comparativ mai mare de invafitori, pe care il posed Dobrogea si Basarabia. Meritul generafiei invaf&torilor dela 1925—1930 este cu atat mai mare cu cat diferenta intre procentul stiutorilor de carte la grupa de varsti 7—12 ani gi cel referitor Ia populatia dela 13 ani in sus este mai apreciabil. (Desigur nu si in cazul cand procentul stiutorilor de carte la locuitorii de peste 13 ani este prea ridicat, cici atuncia plafonul atins este mult mai greu de depagit), Neavand la dispozitie datele complete privitoare la stiinfa de carte a populatiei dela 13 ani in sus, vom face diferente intre procentul stiu- forilor de carte la grupa 7—12 ani si procentul lor in intreaga populatie dela 7 ani in sus. Degi aceasti diferent are si fie mai mic& decAt prima, tofusi ne va dao imagine clara asupra progresului facut in ultimul timp. 1V. — Diferenta dintre procentul stiutorilor de carte dela 7 ani in sus §i cei al clasei de varsta dela 7 la 12 ani provincia | Wirweute | dare asp PROVINCIA pr crta | ea all 5 ela an flail at fen Foe 0} @ ® OJ o ® Ottenta. .. « 72 405 | 287 | Bacarabia as Muntenta Bueovina « ia (ark Bucuregt) . | 760 sez | 238 Transtivania.....| 797 eas | cd Dobrogea 005 9 | 166 | Bat ........[ 854 mo | 134 Moldova... + as so | 265 | CriganaglMaramurey| 712 os a7 Cresterea medie anual a procentului stiutorilor de carte intre ultimele dou recen- siminte ne va da o imagine a activitafii inva{atorilor in acest interval de timp. V. — Cresterea procentului gtiutorilor de carte in intervalul 1910 (1912)—1930 Ems ta a yrenieCrestereal ga tata perl Cresteren PROVINCIA “Sime ae we ae | mesic PROVINCIA ‘Tent te aren | medle Secmsnian | anual ‘mis Pneminigh | anual o @ @ Oy @ @ Oltenta. « 160 | 080 | Bucovina... 2... 205 102 Muntenta aoa | ot | Transtivania m8 039 Dobrogea . 150 | 079 | Banat . B50 mat 070 Motdova 119 | 090 | Crisana gi Maramureg . . « nt 000 Basarabla 1s | ost Observim c& si inacest sir de cifre Basarabia ocupa ultimul loc. Aci trebue s& finem ins& cont c& intervalul intre penultimul gi ultimul recensAmant din Basarabia este foarte mare. Este deci probabil c& ritmul cresterii a fost foarte incet inainte de rasboiu, cand Basarabia nu avea legea inva{émantului primar obligatoriu, gi mai repede dupa rasboiu. 114Examin4nd diferenta jntre procentele stiutorilor de carte la grupul de varst{ 7—i2 ani si cel al intregii populatii dela 7 ani in sus, observam progresele infaptuite de ge- nerafia de invafatori din ani 1925—1930 in Oltenia, Muntenia si Moldova. Situam Moldova dup’ Muntenia numai din pricind c& cea dintai are proportional mai multi inv- {Atori decat Muntenia. In schimb situatia este trist& in Basarabia, Crigana si Maramures (datorita judetului Maramures) si in Dobrogea (datorita judetului Durostor). In Transil- vania, Bucovina si Banat progresele sunt mai modeste, pentruc& procentul total al stiuto- rilor de carte fiind ridicat, ritmul de ameliorare e mai lent. Examinand cresterea medie anual a procentului stiutorilor de carte in intervalul dintre ultimele dowd recensiminte, constatim c& Bucovina si Moldova ocup% primul loc. Aceste provincii au actualmente in raport cu populatia cel mai mare numar de invafatori. Vom stabili apoi ci desi cresterea procentului de stiutori de carte este destul de lent fn Banat, acesta define totusi, at&t in 1910 cat gi in 1930, locul de frunte in ierarhia stiintei de carte. Si din acest punct de vedere Basarabia, Crigana, Maramuregul si Do- brogea se aseaza in ultimele locuri. Recapituland cele expuse mai sus putem sustine urmatoarele: 1, Numarul proportional mare de invaAtori ce activeazd in Bucovina !) a reusit in intervalul 1910—1930 s& ridice procentul stiutorilor de carte dela 45,2%/o la 65,7%/. 2. Numarul la fel proporfional mare de inva{itori din Moldova a ridicat procentul stiutorilor de carte, intre ani 1912—1930, dela 39,1°/, la 57,0°,. Geva mai mult, acest procent a fost ridicat la 81,5%. la generaia celor de 7mnl2 ani, fiind cel mai mare din Vechiul Regat. 3. In ceea ce priveste Oltenia, desi numarul stiutorilor de carte al intregei populatii nu este ridicat, generafia tniri de invafatori merit’ toate laudele fiindcd a reusit si creeze cea mai mare diferen{a intre procentul stiutorilor de carte de varsta 7-12 ani si procentul stiutorilor de carte ai intregii populatii dela 7 ani in sus a provinciei. Efortul implicat este cu atat mai meritos cu ct numArul invafatorilor din acea provincie este in raport cu populafia inferior celui din Bucovina si Moldova. 4. Muntenia a avut in 1930 un numar de invafatori proportional mai mic decat celelalte provincii din Vechiul Regat. Gu toate acestea, procentul total al stiutorilor de carte este destul de ridicat gi are o tendin{& de ridicare. 5. In Dobrogea, pare cA, numirul destul de redus_al inva{Atorilor (cel mai mic, cu excepfia provinciifor’ de peste munfi, in 1930) mentine procentul stiinfei de carte la un nivel ridicat. Procentul stiutorilor de’ carte din Dobrogea este insemnat si din cauza c& aceast4 provincie are o proportie importanté de populatie urban&. In judetul Durostor, spre exemplu, acest procent este foarte scazut fiind egal cu 38,4 procente, deci apropiat de al Basarabiei. Dar desi procentul stiutorilor de carte la populatia intreaga este in Do- brogea de 52,9%/,, iar in Oltenia numai de 49,5%,, aceasta din urma prezinta la grupa de varsta a celor de 7—12 ani un procent de 78,2", de stiutori de carte, pe cand procentul corespunzator al Dobrogei e numai de 69,54. 6. Desi Ardealul are un numar de inva{atori proportional scazut, el define procentul de stiutori de carte cel mai ridicat din {ar&. Numarul proportional mic de invafatori in provinciile lui poate fi considerat ca optim pentru populatia lor, mai evoluata gi cu o mai veche traditie scoala, 7. Din toate provinciile romanesti, Basarabia are cel mai scizut procent de stiutori de carte. Numarul invatatorilor nu este proportional cu procentul stiutorilor de carte, intrucdt acest numar este mai mare decAt acel din provinciile ardelene. Num&rul inva- {Atorilor din Basarabia este, totugi prea mic fafa de nevoile reale ale tinutului. Dupa cum am spus mai sus n’avem intenfie s& sustinem cA numérul invafatorilor trebueste s& fie invers proporfional procentului stiutorilor de carte. Nu. Dar intrebarea, 4) Depl In tablou este trécut numérul Invajétorllor din 199), eredem cA acest numAr a fost proporilonal mal mare decit In alte provincll gi fm ultimll dowtzect de ant, 115care se pune, este daci numarul inv4fatorilor din Basarabia este destul de ridicat. De ce Bucovina si Moldova au facut in ultimul timp progrese remarcabile? Nu cumva a contri- buit la aceste progrese si un numar proportional mai ridicat de invafatori? $i deci, nu cumva Basarabia si Dobrogea au intr’adevar nevoie de un numar mai mare de invatatori? Am aritat situafia privitoare la anul 1930. S’a schimbat ea in decursul celor 6 ani din urm&? A crescut procentul stiutorilor de carte? In ce sens s’a schimbat numdrul Invi{Atorilor? De sigur procentul stiutorilor de carte a crescut prin disparifia persoanelor de varst& inaintati (in mare majoritate anaffabeta) si prin intrarea in varstele scolare a unei noui generafii. Dar, este aceast{ generatie mai pufin analfabeta decat cea care a pardsit scoala? Cum se prezint& situafia in Basarabia? Raspunsul este greu de dat. Totusi nu ¢redem c& procentul stiutorilor de carte din Basarabia a crescut mult, si iat& dece: In timpul recensmantului s’a constatat un procent de stiutori de carte de varsta 7—12 ani egal cu 46,4/o, Si fi frecventat generatia de dupa recensimant scoala cu mai mult& asi- duitate ? Rispunsul ni-1 d& Di. Profesor Gusti care in ,Cuvant inainte* la Anuarul Inva- {Amantului primar din 1933, constata cA in anul scolar 19311932, procentul copiilor din Basarabia, care au frecventat regulat scoala, era de 35,4/o, deci inferior procentului gtiu- torilor de’ carte constatat de recensimant, Prin urmare nu putem spera la o descrestere insemnat& a analfabetismului in Basarabia. In celelalte provincii romanesti credem ci au fost realizate progrese simfitoare in anii trecufi intretimp. In sfarsit, pentru a compara situatia din 1930 cu cea din anu! 1936—37, am intocmit tabloul VI. ‘VI. — Raportul dintre num&rul invafatorilor si populafie in anul 1986/37 Numdrul inva atoritor PROVINCIA weebabid | poaturior| ia tol oswtort | tereate toss |e NESSS |i we |e 1 o @. @ ® © © ROMANIA wsaigs%0 | 43382 26 ag +14 Oltenla. 22. ee | t6zng61] 4.000 aT Bs +12 Muntenla. 0.2... |) 4382385 / 9908 zt mal +a Dobrogea : sara | 2.285 m2 aa] +38 Moldova......-..-- || 2658804 1230 2A ma] +08 Basarabla..........{ soeiga7| aso 28 2p = Bucovina sos} am 2 wa +04 ‘Translivagia. . 6506 197 m2 +25 Banat 1.525 152 48 +14 Crigana—Maramures 2s 169 159 $13 Diferenfele relative la cele dou’ epoci considerate sunt semnificative. Constatim in primul rand o crestere a num&rului inva{atorilor, raportat la populatie in Dobrogea. Aceast& cregtere pe care 0 considerim foarte bine venita, pentru motivele aratate ante- rior, se repartizeazA aproape proportional intre toate judefele provinciei. In Transilvania, cresterea s'a produs mai ales in urm&toarele judefe: Alba, Ciuc, Cluj, Mures, Odorhei, Sibiu, Tarnava-Mare gi Trei-Scaune. In Banat, o crestere mai mare se observa in judetele Carag si Severin. In Muntenia, au beneficiat mai mult judetele Buziu, Dambovita, Muscel, Prahova, Teleorman gi Viagca. in Crisana si Maramures, in special judetul Bihor (in aceasté pro- vincie cel mai mic numar de invat&tori se gaseste in judetul Maramures, care totodat& 116posed’ si cel mai important numér de analfabeti). Oltenia prezint& cea mai mare crestere in Dolj, Romanati si Valcea. Cresterea destul de neinsemnata a numarului de inva{atori in Moldova si Bucovina este fireasca, intru cat ele se gisesc, in 1936 ca gi in 1930, in fruntea provinciilor cu cea mai mare proportie de invat&tori. Ceea ce ne pare demn de subliniat este c& numfrul proporfional al inva{&torilor a rimas din nenorocire, stationar in Basarabia. Adic& tocmai acolo, unde in 1930 numarul invatitorilor a fost mai mic decat in tinuturile vecine (Moldova si Bucovina), tocmai acolo, unde procentul analfabetilor este cel mai mare, atingand in comunele rurale cifra de 65°99), pentru ambele sexe si 79,4°/, pentru sexul femenin. ‘fn concluzie, confirmam cele anunfate la inceput si anume: corelatia intre procentul stiutorilor de carte la varsta de 7—12 ani si numarul invafatorilor raportat !a populatie éste prea slaba si neinsemnat’, din cauzi ci provinciile romAnesti difera mult una de alta din toate punctele de vedere. Coeficientul de corelatie intre cele doua giruri de cifre este egal cu 0,29 + 0,21 '). acd lum ins’ numai urmiitoarele provincii; Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Mol- dova si Bucovina, constatim o corelatie inalt& intre numarul inva{atorilor si procentul stiutorilor de carte de varsta 7—12 ani. Coeficientul de corelatie pentru aceste provincii este egal, cu 0,92 + 0,03, tradand o legdtura aproape rigid’ intre cele dowd siruri de cifre. in ceeace priveste raportul intre numarul invat&torilor si procentul stiutorilor de carte socotit la intreaga populatie dela 7 ani in sus, constatam ca nu exista nicio corelatie intre cele dou’ siruri de cifre, coeficientul calculat fiind egal cu 0,15 + 0,22. Acest din urmi coeficient infirm cele’ prevazute la inceput, cand asteptam ca provinciile mai inapoiate s4 aib’ un numar mai mare de invafatori. Am examinat mai sus raportul intre procentul stiutorilor de carte si numarul invé- {Atorilor in diferite provincii pentru intreaga populatie, atat urband cAt si rurala. Tn realitate insi, nivelul stiinfei de carte la sate, este cu mult mai sc&zut decat cel dela orase. Tabloul VII arat& aceste diferente pe provincii: VIL. — Stiinta de carte la fara gi la orag elle de aie a ar de cae PROVINCIA PROVINCIA | Pest ein to Ta {ari | Ia oray o @ © @ @ ROMANIA ma | ma | Basaratla.......... ma es Otenta ws | 695 | Bucovina............., 998 ma Mantenla. 0.2.2.0. +2.) a | 74 Tranalivania... 2... | 662 ap Dobrogea os. .« as | 685 | Bont oe eee 035 aA Moldova... - :| sis | res Ceigana gi Maramureg. + | 549 wp Observam cé, cele 2 coloane referitoare la procentul stiutorilor de carte dela tara si dela orag prez'nt valori sensibil paralele. Exceptie fac Muntenia, datoritd nivelului mai ridicat al stiinfei de carte in Bucuresti, si Crigana cu Maramuresul, datorita nive- lului prea sc&zut al stiintei de carte in comunele rurale din judetul Maramures. Se observa de asemenea c& diferentele intre procentele stiinei de carte din oragele din diferite pro- vincii sunt mai putin sensibile decat cele dela sate. ') Matematic, gradul de corelatle intre doug varlabile este definit printr'un coeficient de corelafie. Valoarea acestul coeticlent variaza intre + 1 gl — 1, trecdnd prin zero. Cu cat valoarea absolut a coeticientului este mai mare ‘eu atat corelafia intre cele doud variabile este mai puternic& ; cele doud varlabile cunt necorelate cénd valoarea coe fclentulul este egald sau aproplata de zero. 117In ceea ce priveste procentul stiutorilor de carte la sate, constatim c& in Ve Regat el se menfine in jurul 50%, jumatate din populatia ruralé a Romaniei Vechi, analfabeta. Provinciile de peste Carpati au procentele de stiutori de carte mai ridicate, iar Basarabia rural se prezintA cu 66%/, analfabeti. La procentul aga de ridicat de analfabefi in populajia rural contribue in primul rand partea femenini a ei, si apoi locuitorii de varste inaintate. Desparfind populafia rural in 2 grupuri, dup’ sex, vom obine tabloul VIII. VII. — Procentul stiutorilor de carte la sat, pe sex Pratl ster de at PROVINCIA —e PROVINCIA Barba! | Femel Barbatl | Femet o @) @ a, @ @ ROMANIA . 649 BI Basarabla #0 206 Oltenta 685 a4 Bucovina . ort 32 Muntenia : 685 ws ‘Transiivania 704 Br Dobrogea ... 0... 2. 07 wd Banat 5 wees] mer 59 Moldova... 0... seed ore 963 |] Crigana gi Maramures... . -] 624 a7 Sexul femenin are un procent mai mare de analfabefi in toate provinciile, Diferentele de procent intre cele 2 sexe sunt mai mici in Ardeal si Bucovina, si mai mari in Vechiul Regat, mai ales in Oltenia si Muntenia. De notat este c4, desi Bucovina are la barbati un procent de stiutori de carte ceva mai mic dec&t Oltenia, procentul femeilor stiutoare de carte in prima provincie este de 2 ori mai mare decat in a doua! Aceasta fiindc& ina~ inte de razboiu sdtencele din Vechiul Regat frecventau scoala in proportie foarte mic&. Situafia s’a schimbat ins& in ultimul timp, cea ce ne confirm’ tabloul IX, unde ardt&m procentele stiutorilor de carte pentru cele 2 sexe si doua grupe de varst’: cea a copiilor de scoala si a bitranilor. IX. — Procentul pe sexe stiutori de carte, la sat al copiilor de scoala si al bitranilor PROVINCIA wo ROMANIA . Oltenta. Muntenla.. 2... aera or Dobrogea eer Tea eo a Mold en gag 85 28 Basarabia. 2.22.2... 2. eee 531 ar 72 Bucovin ee 3 7. 4 81 Translivania 2. 790 760 m5 Zz Banat . 0 ar 37 24 Crigana gi Maramuréy.. 0.2... 704 2 m3 a Ludnd aceste 2 grupe de varsti extreme, am obfinut cele mai ridicate si cele mai scizute procente. Procentele la grupele mijlocii de varsti sunt intermediare celor ard~ tate in tabloul de mai sus. Fara a intra in detalii, constatm ca diferentele intre sexe sunt cu mult mai putin accentuate la copii de scoala dect la adulfi Mai vedem c& aceste diferente, precum si diferentele intre grupe de varsti sunt mai pronunfate in Vechiul Regat dec&tin Ardeal si Bucovina. Particularitatea Basarabiei const in faptul c& degi procentul stiutorilor de 118carte la varstele inaintate se apropie de cel din provinciile Vechiului Regat, procentul a grupa de varsti 7—12 ani este cu mult mai scizut decat in aceste provincii, ceea ce ne indreptifeste s& repetim ci progresele infaptuite in Basarabia in ultimul timp, sunt neinsemnate. In general populatia s&teasc dela 65 ani in sus, este aproape analfabet%, mai ales partea ei femenina. Exceptia o fac provinciile; de peste Carpafi, in special Banatul, unde procentul stiutorilor de carte la aceea varst& atinge pana la 55,7, la burbati, si 32,4°/o, Ia femei. Recapituland ultimele pasaje, finem s& subliniem c& nivelul stinfei de carte in sa~ tele romanesti este s¢azut, jumatate din sXteni fiind analfabeti. Situatia nu este ins& aceeagi in toate provinciile, astfel Ardealul se prezint& mai bine in special in judefele Brasov, Sibiu, Odorhei, Trei Scaune, Tarnava Mare, Timis, pe cand Basarabia are si- tuatia frist mai ales in judefele Hotin, Bal{i, Orhei, Cahul, Tighina, iar Vechiul Regat se gisegte la mijloc Sperm totus c& aceasta situatie s'a imbun&taqit in ultimul timp, grafie sporirii nu- m&rului invafatorilor, si a disparitiel persoanelor de varst inaintat’, care, dup’ cum am constatat sunt aproape in intregime analfabete, ceeace ne face s& fim mai optimisti, mai ales c& situafia la grupele tinere de varst& poate fi considerat& foarte mulfamitoare, in special in Vechiul Regat. Ing. I. MEASNICOV 119CRONICI SPIRU HARET SI SATELE ROMANESTI Desi mai mult de un sfert de veac ne desparte de Haret, nu existi inc o conturare definitiv’ a locului pe care I-a avut in vremea sa, Intr'o anu mitd privinta, este inci actual si, prin urmare, este expus diversitafii de atitudini, ce pot fi luate fata de o anumita infelegere a problemelor vietii sociale, Despre Haret nu s'a spus inci totul, Abia de cu- rind s’a facut un lucru care nu mai putea si in- tirzie: publicarea intregii sale opere, si expunerea am&nunfita a viefii sale, De acolo lum materialul articolului de fata). Dela inceput ne dim seama cd, in cele ce vom spune mai departe, nu se va gasi parerea unanim admist, pentru motivul cé o asemenea parere nu exist inc&. Vom cduta s& imbrafisim intr’o privire general, nu toatd opera sa, ci numai aceea care priveste satele, adic& cea mai mare parte si cea mai importants, Intaiu principalele date ale viefii sale: Prin pregitirea sa, nimeni nu s'ar fi agteptat ca s& joace un rol asa de important si de strain de studiile sale. Haret a fost un matematician, un om de specialitate”, cum insinua Titu Maiorescu*). S'a niscut in Tagi, la 15 Februarie 1851. Familia sa, tre- uta in boierie, isi avea originea in satele riziisesti din finutul Putnei, Bacalaureat in 1869, este profesor de matematici, intre 1870—1872. Demisioneaza in niste tmprejurdri care il definesc de pe atunci. Ministrul Tell, 1a in- fervenfia unor partizani, promoveaz& niste elevi, lasafi repetenti, trecdnd peste profesorii respe intre care se gisea gi Harel. In 1874, isi ia licenta in matematici, la Bucuresti. In acelagi an, obfine 0 burs& pentru Paris, Acolo, dupa ce isi trece din now licenfa, ia doctoratul cu teza, apreciata de cercu- rile stiint Sur Tinvariabilité des fice ale vremi grands axes des orbites planétaires, In acelasi an, 1878, ¢ profesor de mecanici rational la Bucu- esti, In 1879, este insdrcinat cu 0 inspectie, in urma cdreia face un raport, in care gésim unele din ideile sale de mai tarziu. In 1882, ¢ numit membru in consiliul permanent, In 1883, ¢ inspector general al sooalelor, in care calitate redacteazi un mare ra- port asupra situatiei invétamantului (1884), In 1889, ¢ secretar general 1a instructie. Deputat in 1895 {al Partidului Liberal in care se inscrisese in 1809), La 31 Martie 1897, e numit ministrul instruc- fiunii publice, demnitate pe care o ocupa pind la 12 Aprilie 1899, A doua oar e ministru intre 14 Februarie 1901 si 22 Decemvrie 1904, Ultima data: intre 12 Martie 1907 si 22 Decemvrie 1910. Moare in 1912, Putem afirma ci Haret a ajuns la o conceptie a- supra rostului invafimantului, din insisi cunoagte rea acestuia. Tot ce a crezut sia facut isi are vorul in realitatea de atunci, aga cum a infeles-o el, Dim propriile lui cuvinte: ,Sistemul scolar al unei {iri trebue s& fie oglinda fidela a trebuinte- lor, aspiratiunilor si caracterului national al popo- rului care o locuieste”, Niciun fel de inva{amant, nici cel secundar, nu poate fi sustras acests gule, Un om — serie el — nu poate fi socotit ot meritd numele de om cult daca nu este familiarizat, micar orieat de putin, cu principalele probleme care intereseaz fara lui Aplicata la sate, conceptia aceasta a gcoalei ca ofglindd a trebuintelor si aspirafiunilor unui popor, va preconiza o scoala care ,trebue si fie o pregi- 1) Operele Wut Spiru C. Haret, Publicate de comitetul pentru ridicarea monumentulul siu. Cu biografla lui Haret si cu Introduceri de Gh, Adameseu, Bucuresti, Cartea Romineasca. Pentru problema articolulul de fai sunt Interesate pri- mele gase volume, care cuprind activitatea mlnisteriald gi parlamentari a lul Sp. Haret. 4) ,Deodat acest ministru Incepe a se preocupa gi de alte probleme marl ale Statulul, de problemele generale ale organizarli, Dack omul tinde mai departe, dack vrea 64-1 Lirgeasca orizontul gi dintr'un om de specialitate vrea sd devie om de Stat...Vrex omul s& inalateze ™ (Interpelare 198). 120tire pentru vieata {drdnesacd, sub toate manifesti- rile ei”. $i pentru ca si nu fie inteles gresit, adau- im ci el nu neglija datoria scoalei de a da o cres- tere nationala: Scoala primara trebue s& fie 0 devarata scoalé nafionala sau si nu fie de loc", spunea el fn 1905, fntr'un congres de invatitori. Haret socotea tasi, cel putin pentru situatia de atunci, c& scoala se va ingriji, nu numai de copii, ci de intreg satul. Menirea ei este nu numai aceea de a pregiti o generatie pe un drum deja trasat — noi nu-l avem — ci, mai ales, aceea de a pregati pe toati lumea pentru un drum ce trebuia si fie destundat, creat. Preocupari tn legtura cu situatia {&rdnimii gi cu indreptarea ei spre zile mai bune, gasim cu mult timp inainte, Aproape din chiar zorile renasterii noastre. Infaptuiri ins, mult mai pufine, Singure faptele domnitorului Cuza si ale ministrului stu Kogilniceanu, stralucesc pe cerul trist al vi telor. Iatd, de pilds, credinfele din care au isvorit faptele acestor doi:... 0 natie. care num&ré nu- mai trei mii de oameni inzestrafi cu drituri si a- veri... nu merit acest nume... tofi ceilalfi sunt nu- mai nigte locuitori desbricafi de toate driturile, de toat’ bunastarea materiala si intelectuala, si su- pusi numai darilor si greutatilor farii... (Kogalni- ceanu}. Si dupa ce declara c& este pentru tmpro- prietarire, continua: ,,In imbundtifirea soartei {2- ranilor vad tot viitorul {arii mele, vad fundarea na- fionalita{ii romane. Cat vreme féranii vor fi sub jug, cAt ei vor fi considerafi numai ca niste masine bune de produs grau si papusoi... pan& cand nu vor fi lipifi catre fara prin drituri si avere, pana cand... ei nu vor fi cetifeni, noi nu avem natie” In timpul end Haret publicd brogura ,Chestia {ardneasca” (1905), exista o crizé in vieata noastri agrard. Din cauza viefii politice din ce in ce mi extinse, precum si din cauza viefii urbane care in- cepe si se desvolte, boierimea noastra pdrdseste sa~ tele si se ageazi la orage, unde noua viea{a a Sta- tului ff oferea avantaje, sau avea nevoie de ea, in nenumaratele organe ale viefii politice si sociale. Faptul s'a dovedit plin de consecinfe, Traditionalul raport de omenie care exista intre proprietari si siteni s‘a rupt. In locul stapanilor pamantului vin arendasii, Adic& oamenii care, intr'un timp dat, urmireau cel mai mare cagtig posibil, pe orice cale $i cu orice mijloc. Proprietarul n’avea niciun ter- men care si-l preseze. Pamantul era al [ui Aren- dagul ins&, n'avea nici infelegerea viefii satelor, ici dragostea adevarata de pamant, nici siguranta Ia o Interpelare a lui C. Dissescu in 1907. pe care o di legitura cu acesta si nici omenia pe care numai lunga conviefuire legata de amintiri co- mune cu sitenii, pecetluitd cu mormintele parintilor si strimosilor o poate da. Arendasii n’aveau dectt pofta de cAstig. $i erau strdini. Raporturile de mune& dintre acestia si séteni n'aveau decit de suferit. Nu e nevoie si amintim aici abuzurile care au avut loc, neomenia multora si exploatarea scan~ daloasd a tuturor, Cateva mari figuri care au luat atitudine in contra lor sunt o garantie, Aga de pilda: N. Iorga si fon I. Bratianu '), lar Spiru Ha ret, om cumpinit extrem de prudent in exprimare, sea, totusi, cu cale si se exprime astfel: ,Jn fraza aceea — 0 fraz& in care adversarii giseau mo- tive sé-l declare autor al revolufiei — m& refeream la aceia care in zece ani au ajuns din micelari Ja Mibaileni si invarteascé cu lopata milioanele scoase de pe spinarea {aranilor, Apoi, nu am eu dreptul, eu roman si mi revolt de acest jaf ne~ mai quzit? *). Saracia era mult marita i de alte dous cauze: inmulfirea populafiei — ale carei ve~ nituri se micsorau din cauza cotei fixe, in raport cu totalul mosiei, ce se cuvenea celor ce munceau pamantul — gi eresterea greutdfilor viefii din cauza desvoltarii politice si soci Nu trebue socotite fara important’, cand e vorba s& avem jcoana exacta a satelor din vremea anumite curente si agitatii politice, O anumitd ca- tegorie de manifestari politice sau culturale — u- nele foarte bine intentionate gi, in aparenté, situate pe un plan pur cultural, sau numai fiterar — au avut totusi, intre diverse consecinfe, si pe aceea de a face clasa {Ardneasc&, sau pe cei ce simpatizau cu ea, st creada c& este exploatata, c& ea poarta in spatele ei toatd arhitectura Statului si tot huzurul gi luxul claselor de sus, Cele mai mari figuri ale viefii noastre politice sau culturale au simpatizat cu {drdnimea, deplingindu-i reaua situatie: Kogal- niceanu, Eminescu, N. Iorga, etc, Nu trebue si se mire nimeni deci, dacd se creiase credinfa unui martiraj al \arinimii. In acest sens, Haret scria: ,.Lafirea trusturilor evreesti ale mosiilor, cresterea cea mare a arenzi- lor de anul acesta, se traduc toate prin sdrdcirea pénd la extrem a faranilor, si este in sentimentul tuturor, chiar in al celor mai optimisti, ci aceasta stare de lueruri, dac& va mai dura, nu se va putea rezolva decat prin o catastrofi, Grecii si Evreii, vor trece granifa cu milioanele stranse dela {&rani, dar ce va fi pe urma lor, nu va fi bine”, Cuvinte scare s'au implinit, iw Tnterpela Guvernul, cerdnd s& se pund capat trustulal arendastlor, @ Martie 1907). 121Aga dar, pentru Haret, chestiunea fardneascé forma principalul obiect de atenfie pentru tofi a- cei pe care fi preocupa soarta viitoare a {aril noa- stre”, Socotea o greseal de neiertat faptul ci a- titea decenii oamenii de Stat s'au desinteresat de educatia maselor populare. Tar faptul ci chiar tn vremea lui unii cdutau s& se opund masurilor luat pentru a recistiga timpul pierdut, il socotea 0 a- devirat& crimé. Cu toath infelegerea situatiei extrem de ¢: a satelor, cu tot tonul aspru cu care tsi exprima gAndurile asupra celor ce vedea gi, cu toat& convin- ferea pe care o avea, ci un Stat modern nu poate tri, excluzind majoritatea populafiei lui dela o vieafi omeneasci, Haret nu era un radical. Nici prin temperament si nici prin convingeri. Pentru el trecerea dela o stare la alta trebue si se fack Tent. Cu toat& starea de lucruri — gravi, dupi chiar pirerea Iui, — Haret credea c& o cale de ar- monie este inck posibil&. $i toatd vieafa lui a mun- cit cAlduzit de aceasta credin}&, Tat& cele ce cre- dea el ci ar putea rezolva chestia fiirineasc&: 1) S& se dea posibilitate faranilor de a deveni proprie- tari; 2) Sk li se inlesneascd putinta de a deveni 3) SK se imbundtiteasci mijloacele de ricol&; 4) S& se impiedece arendarea pi- mintului farinesc de cirte cimatari, precum si orice expropriere mai mult sau mai putin deghi- zath; 5) si se impiedece fractionarea indefinil& a proprietatilor {&rdnesti; 6) Sk se impiedece exploa- tarea {Aranilor de citre orice fel de mijlocitori; 7) S& se introduct asigurarile agrare; 8) Si se ia misuri {n contra foametei si a alcoolismului; 9) Jus- tifie grabnict, comoda si jeftinaé; 10) Administratie bund gi onesta; 11) Cultura, cfta este indispensabil’. Nu credea ci o expropriere in favoarea sitenilor ar rezolva problema ci numai ar amfna greutatile cu 10 sau 20 ani, O asemenea solutie ar avea si un periculos desavantaj: ar {ntri in spiritul faranilor convingerea deja niscutd la 1864, c& de cfte ori nu vor avea pimint de ajuns, mosiile proprietarilor trebue si le implineasc& trebuinfele". Marturisire deosebit de prefioas’ pentru a-l injelege pe Haret. Avea convingerea, ins& c& acele masuri nu re- zolva definitiv problema. Ele ar fi dat totusi ri- faz pentru ca si se studieze posibilitatea altora. Cum se va putea trece la infaptuirea acestor ma- suri? Prin scoala fn primul rand. In al doilea rand printr'o activitate in plus, TD Aarest cate dlrectoril de seminarit, 1098, livitate pe care o cerea tuturor care infeleg dato- ria vremii de atunci, si in deosebi invafatorilor. In- vijatorul trebue s8 fie ,,sdtean el insusi”, ,s% pls- treze iubirea pAmAntului si deprinderea de a-l lu- cra”, servind de model sitenilor, Alaturi de invaatori, preofii: ,preotul rural tre- bue si fie un bun gospodar agricol, at&t in folosul lui e&t gi pentru a contribui la ridicarea agricul turii..; el mai mult dec&t {nva,atorul, este ascultat de siteni” 4). $i nu numai acestia: ,.De asemenea trebue si fie atrase gi interesate la migcarea noastré foate au- toritafile locale...; trebue ca fiecare s& infeleags ct este vorba de 0 acfiune la care sunt datori s& ia parte tofi acei care-si dau seama de rostul lucru- rilor.."*). $i, in fine, idealul: ,Ja realizarea reformei, fac- torul principal sa fie fardnimea insdsi, pe care 0 consider ca, un factor activ, inteligent gi constient, in loc de a 0 trata ca pe un corp inert, pentru care numai Statul trebue si fact tot). Acesti agenti de Iucru, trebuiau si fie pregatifi. Din aceast’ nevoie au iesit: reforma seminariilor si a goolilor normale (introducerea invajimfintului practic agricol, inzestrarea cu teren, unelte, pep’ iere, etc), precum gi toatd sforfarea ficutt pen- tru a crea o ambianfa general capabilé s& men- fink entuziasmul pentru o asemenea cauzi. In a- ceast& privin{&, avea un dar minunat de a stimula, de a trezi si menfine eroismul luptatorilor. Simplu, in tot ce ne-a rimas dela el, trebue sé fi fost Ia fel si in raporturile cu oamenii, Sever, cu infifiga- rea aproape posac — termenul ¢ al lui — trebue sé fi avut 0 inim& calda, care gtia sh se deschida tuturor celor de bund eredinta. Aga se explici de ce tofi cifi au fost in apropierea Tui i-au rimas credinciogi lui si ideilor lui. Céldura cu care a cre~ aut gi a muneit, dragostea ce a ardtat-o tuturor co- laboratorilor lui, nu I-au parasit niciodata. Yn om care nu cunostea ascunzigurile si care spunea tol- deauna ceea ce simte, Cand a avut de infruntat campaniile de uri deslinfuite dup& potolirea ris- coalei din 1907, n'a dat niciun pas inapoi, Si-a ap’ rat cu indardtnicie punctul de vedere si pe toti co- laboratorii sii, de 0 potrivi de expusi calomniilor. Rispunzind acuzafiei lui C, Disescu si dupa ce tase acte nenumérate sivarsite de preofii gi invi- {atorii care s’au opus résculailor, adiuga: ,Cazuri de acestea nu pot fi date uitarii si agi lipsi dela datoria mea daca le-asi lisa in umbra gi agi lisa 8) Catre corpul didactic pentru activitatea extragcolard, 1907, ') Chestha tarimeascd, pag. 79. 192s& se product numai calomniile si injuriile arun- cate asupra acestor oameni”, Trebue si addugim staruinfa gi spiritul de coor- donare de care a dat dovada. Circulari lungi, calde, completate cu cele din urmi aménunte ale obiectivului lor, erau trimese prefectilor, primari- lor, revizorilor, episcopilor. Erau apoi scrisorile personale, premiile, expozifiile, incurajarile, rafiile (celor care se destingeau), Ramanem wimiti de atta neobosita staruinta. In raportul pe care I-a adresat Regelui in 1903, serie c& cea dintai grija a gcoalei trebue si fie asigurarea frecventei. La data raportului din 813.940 elevi in varsté de scoal’, urmau numai 338,659. De ce numai atafi? Din trei cauze: 1) lipsa perso- nalului. Socotind cate 80 elevi de fiecare, din cei 11.500 de invafatori cAfi ar fi trebuit, erau numai 5.949; 2) lipsa localurilor i necorespunderea celor existente; 3) sdrdcia. Aceasta era situafia scoalei. A satului am vazut-o, i lucru la care s'a gandit Haret au cu care va avea si lucreze, Am ardtat formeze satt si-i cAstige. Au urmat apoio serie de masuri legislative sau numai administrative, A dat toata posibilitatea de lucru Casei Scoalelor, a improprietarit scolile cu teren de munca si cu grédin& (legea din 14 Martie 1908), a dat posibilitatea creditului, pe seama co- munelor, pentru constructiile gcolare, a prevézut fonduri de premii si ajutoare. A inceput apoi cam- pania de constructi etc, Din cele ce urmeazé, vom vedea rezultatele obfi- nute si numeroasele direcfii de activitate. 1, Legi si regulamente, Notim c&teva, a ciror le- giturd cu satul e mai evident: legea inva}aman- tului profesional (1899), legea invéfimantului pri- mar (cu modificari), Jegea pentru dotarea scolilor primare rurale, cu pamant de cultura (1908), re- gulament pentru funcfionarea bibliotecilor popu- lare, regulament pentru gcoalele de adulfi (1904), infiinfarea medaliei ,Rasplata Muncii" (1898). 2. Inmulfirea numérului de invafatori. Pand la venirea lui Haret, intr'un interval de 30 ani, nu- mirul invafatorilor crescuse cu 962 (dela 2.667 in 1864 Ia 4.629 in 1894). Intre 1897 si 1909, numarul creste dela 4.085 in 1897 la 6.460 fn 1909. Adict cu 2.385, 3. Localuri de scoli. In 1864 erau 2.667. Dupa 30 ani cifra creste cu 482. Dela 1897 la 1910 sau con- scolare, ofensiva economic’, struit 1,746 localuri de scoli rurale cu 2.660 silt de clas& si 700 locuinfe pentru dirigini. In aceeasi perioad& scolile construite sub alfi ministri, sunt numai 249, 4, Obligativitatea, Au fost modificate dispozitiu- nile vechi privitoare la amenzi: era inutil si se a- plice amenda acolo unde departarea de scoal& era prea mare, unde localu} era neinc&pator, sau prea mulfi elevi. In 1909, numarul elevilor care frec- ventau scoala era de 338.211, fafa de 129.283 tn 1864; absolven{ii gcoalei primare erau de 26.992 in 1910, faf& de 6.880 in 1896, Stiutori de carte erau 22Hfo (15%o la sate) in 1899 gi 39,4%/o (34,7%/ la sate) in 1909, 5. Pe lang’ invafatori si localuri, e frecvente cerea: a) Ajutoare pentru sdraci; b) Cantine (unele chiar cu dormitoare), pentru cei ce locuiese prea departe de scoala. In 1901/1902, de ex., au funcfionat 180 cantine, plus 61 cu dor- mitoare; ©) Adaptarea orariului te nevoile satului: va- canfe regionale (20 de zile), suspendarea cursuri- lor in timpul prea marilor activitati agricole (3 zile pe luna). Cate mai pufine ore pe zi si chiar age- zarea lor infr'un anumit timp al zilei, ete.; 6. Cursuri de adulfi. (In 1901/1902, au functio- nat 171 cursuri cu 11.934 auditori, in 1902/1903, au fost 995 cursuri, etc). 7. Organizarea cercurilor culturale, pentru coor- donarea activitafii (luau parte si preofii), pentru Pregitirea profesional gi pentru activitatea cul- turalé, 8. Sezatori, teatru, etc. 9. Bibliotect. (In 1898 infiinfeaz& 320, in 1903 tot atatea). 10. Reviste si tiparituri potrivite satului si corpu- lui didactic: (Albina, Revista generala a inva}imAn- tului, tipariturile Casei Scoalelor, etc.). 11. Campanie in contra aleoolismulut. 12, Grif de sdndtatea elevilor si a familiilor. 13, Incurajarea industriei casnice, prin conferinte, sfaturi, invajimant gospodiresc, lucru de ménd, ete. 14, Organizarea unui muzeu de art& national. 15, Inzestrarea gcoalelor cu materia} didactic. 16, Introducerea lucrului manual pentru fete $1 baiefi, Recomandi 0 ramur& de lucru care s& fo- loseasca pentru vieati. In 1903, introdusera lucru} manual in 1.227 scol 17, Pentru asigurarea unui invajémant agricol Practic fiecare gcoal’ a fost improprietirita cu grd- dind. In fiecare an se organizau expozifii judefene jigurarea unei be 193ale gridinilor scolare. Au fost premii (de cAte 50 lei), pentru cele mai bune (cinci de fiecare judet). In 1902 se ia hotarirea ca fiecare colar, sub con- trol, 88 aibe gradin& acasd, 18, Printr’o lege amintitd se da fiecdrei gcoli un teren arabil, pe s&-l lucreze model cu elevii, absolventii $i adulfii care ar voi. Pe aceste terenuri sfituia s& se cultive nu numai cerealele .u plantele obignuite ci gi altele noi, ca, de pild multe circulare. In una din 1902, se instituiau cinci premii (a cAte 1.000, 500 si 250 lei), anuale pen tru cele mai bune rezultate. 19. Grija de imbundtafire a muncii se referea si In alte ramuri: In 1902 se infiinteaz& pepiniere sco- lare si se institue serbarea pomilor; aceeasi grija pentru silviculturd, sericicultura, apicultura, etc. 20. Una dintre marile preocupari ale lui Haret fa fost incurajarea inud/dmantului practic de toate gradele gi de toate categoriile. Inc& din de ministeriat, atragea atentia asi indruma tineretul citre institut pentru ramurile practice. In 1898, limiteazé numA- rul elevilor din gcolile secundare, ingiduind nu- ‘mai cfite 50 fn clasele inferioare gi cate 40 in cursul superior. In 1901 se infiinfeaz& 53 de scoale ele- mentare profesionale, majoritatea la sate Erau seoli foarte modeste, funcfionind cu unul sau doi sh dea posibilitatea practiclrii unei sau s& imbundtajeascd cultura pimin tului. In 1904 iau fiinf& gcoale de gospodirie ru- ral pentru fete. 21. Haret a luptat mult pentru infaptuirea idesi intovardsirii pentru arendarea mosiilor. 22, In 1903 se incepe organizarea tovdrasitlor de vanzare in comun. In 1909, erau 669 asemenea to- varigii. Au functionat si invafétori ambulanfi pen- tru propaganda si infiinfarea unor asemenea tovi- rigii, 23, Una dintre cele mai mari si mai cunoscute dintre faptele lui Haret, este infiinfarea bancilor populare. Pornita dela incercarea unui invatator din Dambovita, ideea a prins foarte repede, data fiind nevoia de capital si cam&ta nemai pomeniti. In 1909 erau 2543 de banci, cu 4.596.719 lei si 424.834 membri, Era una dintre cele mai mari in- faptuiri pentru imbundtifirea efectiva a situafiei satelor. Un deputat din opozifie, Const. Mille, le so- cotea cea mai mare reformA pentru {Ardnime, $4 deci, pentru fard, dela 1864 p&nd atunci. 124 Fara indoiala, dac& ar fi si socotim lucrurile in feneralitatea lor, n’am putea s& acuzim gencra- fille de conducatori, dela 1864 pind la 1907, c& au neglijat problema {arineascd. Tofi cAfi au fost in roluri de conducere n'aui lucrat in contra inte lor {frinimii, Dar aceast constatare nu e vala- bila decat in si mai mult in lumin lor mari, In vieata de toate zilele insd, situatia {€rdnimii ou se resimfea in prea mult bine, din cauzd ci undeva, in cercuri de intelectuali sau de oameni politici, se discuta sau se scria despre o mai bund soarté a ei. In afara oamenilor sinceri, foarte pufini, exista masa mare a interesatilor: a- rendagi, cmAtari, proprietari. Dac nu profita ni- mic din dragostea celor dintaiu, {’rinimea sufe- rea din cauza acestora din urma. In principia, cu mai multe sau putine rezerve, Haret a avut aprobarea tuturor. Mai ales c& nu urmarea nicio modificare a raporturilor existente. Pericolul ce-ar fi putut rezulta din activitatea star- nita de el, era socotit ca foarte indep&rtat si foarte putin probabil dati fiind infelinirea gi iner- fia domeniului. In fapté, insd, Haret s'a igbit de ne- numirate rele voinfi, unele iesind din lipsa de ori- zont in care judeci oricine e angrenat in ifele de interese ale unui partid, altele avand drept origine perspectiva unor interese amenintate. Facind re- zerve de principii, adversarii politici I-au atacat fara teama, Tat’ de pilda cum fi vedea activitatea un Titu Maiorescu, de pilda: ,D-ta, d-le Haret, ai stricat pe invafator. Azi nu mai e de gisit va{atorul smerit, care, prin activitatea lui iubi- toare in scoala, ajungea si fie inconjurat cu a- ceeagi iubire pana la batranefe, de fostii lui ajungi oameni maturi ai satului... Aceasta este pe- dagogic; dar, d-ta, d-le Haret, I-ai smuls pe in- vafator din mijlocul copiilor coalei, I-ai pus in aruncat in valtoarea relafii cu oamenii mari, I-ai patimilor gi luptelor politice, materiale... D-ta ai fa- cut tovardsie politicd cu invifatorii. D. Haret ¢ partizan al activita{ii extragcolare; da, si eu ad- mit cantine gcolare, scoli de adulti, practica agri- colt, dar pani unde vrei s& mergi? Tara noastra au-si poate permite luxul sé fac& socialism, ca {4 rile apusene, iar d-ta, d-le Haret, ai facut tocmai propaganda socialist prin tnva{atori 1a cercu- rile culturale... Cand vrei si fii seful unei aso- cieri de tnvafitori rurali, cind te-ai folosit de Imprejurarea ci esti ministrul unui resort... cAnd ai dispus si faci o campanie de probleme ce sunt in scoala? A nu! O campanie culturala gi economic& pentru ca din aceast& mulfime de invatétori, care data pentru abecedar si cartea de citire, sifaci o tovirdgie cu care si te amesteci in tocme- lile agricole, in bancile rurale..., ce ordine mai in- semneazi aceasta intr'un Stat constitufional? #). Mult mai tai d pani Ja acuzarea de autor al riscoalei, au vorbit C, Dissescu gi N. Filipescu. Daca aga vorbeau fruntasii, care aveau interesul si-gi ascunda gandurile intime, cum trebue si fi vorbit sau s& fi scris, partizanii acestora? Dar a- rendagii, cimilarii etc.? Se spunea, despre Ha- ret: ,Omul scoalei, omul riscoalei", Intr'un anu- mit fel era un izolat chiar in propriul su partid. Isbuenirea réscoalei a fost un prilej ca, la adi- lor de Stat", anumite cercuri din arate adeviratele ganduri. A fost o adevarata furie pentru a se gisi un vinovat, Nimeni nu si-a adus aminte de neglijenta de dece- nii, de sirdcia in care traiau satele, de abuzul si exploatarea tuturor care veneau in contact econo- mic cu ele. S'au repezit tofi prin presi, Parlament, denunfuri, asupra lui Haret si a tuturor care ris- punsesera chemarii lui, Desi e destul timp de atunci, poate ci nici azi nu existi 0 judecaté unanim asupra lui Haret. Dato- rita prelungirii pana fn zilele noastre a unor stari de lucruri, din cauza ticerii care persist inci a- supra anumitor probleme, mult mai presante azi de- Gt atunci, a spune totul asupra lui, inci inseamnd ‘a nu fi aprobat de toate cercurile, Evenimentele care au urmat dela 1907 pani a- cum, il contirmd in intregime, absolvindu-l de orice acuzaie. Tofi cAji nu I-au aprobat rimén, in lu- mina istoriei, cu raspunderea personala a celor firmate. Firul rogu care integreazi evenimentele fn adevarata noastra istorie fi lasi alaturi, De- parte de a mai fi subversiv sau suspect, Haret ni se pare prea moderat in solutiile propuse, chiar in raport cu partidul situ, care dupa cffiva ani a in- MUNCA CULTURALA IN SATELE Vara trecut am avut prilejul si studiez la fata locului munca culturala, ce se stvarseste in aceste dou’ state nordice, si importanta ei, precum si roadele insemnate, pe care le di, ma fac si nu pot trece sub tacere cele vazute acolo. Am intalnit un viu interes in Estonia si in Finlanda pentru munca la sate a Echipelor studentesti Regale, cunoscuté 1) Taterpelare, 2 Tanuarle 1908 scris in program exproprierea, la care el nu se gan dise niciodata. Haret a fost repede depasit. Cat priveste acuzafia c& nu lasi pe inviatori cu abecedarul gi cartea de citire, nici ea n'a fost con- firmata. Intr'un cuvint, aproape toate problemele puse de Haret, inseamni tot atatea puncte de ple- care pentru drumuri pline de rezultate, dar pe care mai este inck mult de lucru, In toate privintele stim azi mai bine ca atunci. Munca de ridicare satelor se apropie de idealul visat de Haret si pe care nu s‘ar fi putut si-l vadi tnfaptuit nici in cea mai mick misura: satele ingile sé fie organul de munc& la propria lor ridicare. Nu scoala, nici preotul si nici autoritatile locale, Acestia trebue si fie numai ajutoare. Constiinfa unei schimbari in bine gi dorinja de lucru in aceasta directie trebue s’o aib& satenii ingigi. Acest Iucru il urmareste azi Fundafia Principele Carol si sunt numeroase tele unde asemenea rezultate s'au obfinut. Nevoia unei soarte mai bune, ce trebuie creat, nu din in- demn sau cu ajutor din afard, ci din pornire Liun- tric& si cu mijloace proprii, este azi simfitd de sa- tele insile, nu numai de conducatorii lor, Suntem pe punctul de a se sparge inertia care tinea latente atitea energii. Cand vom ajunge ca firinimea si aiba congtiinja adevaratelor ei nevoi si, cénd men- talitatea ei va fi aga de mult transformata incat va porni singura si si le satisfac, atunci vom fi in- tr'adevar departe de vremea ,conferinfelor” si a wpropagandei", Experienfa acumulatd in ultimii pa- tru ani, precum gi rezultatele obfinute ne fac si privim cu calm, greutifile ce mai sunt de invins. Cand se vor publica rezultatele risipite azi prin reviste, cataloage, dosare sau brosuri izolate, se va putea vedea de oricine c& admirabila metodé de lucru, care se pune azi, la indemana ciminelor i a echipelor studentegti, ne di dreptul ca s& vedem pline de lumin& zarile indepartate ale viitorului, DUMITRU DOGARU DIN ESTONIA SI DIN FINLANDA acolo inck inainte si fi vorbit despre ea, Si, cred, car fi util dack i s'ar acorda si din partea noa- str& toatd atentia muncii culturale la sate din Finlanda i din Estonia, Caci, pe cat de depir- tath geograficeste, pe att ne e de apropiata prin intenfi In privinfa muncii la sate, trisitura cea mai 125caractersitica, este, ck ea e desfiguraté numai pe teren cultural, producénd fnsa rezultate care au efect transformator in toate domeniile viefii ome- nesti, Celelalte laturi ale muncii la sate, cum ar fi igiena, economia, etc, sunt cu totul in grija Statului, care le rezolva mulfumitor, de vreme ce fu se gisesc cergetori in aceste fri nordice, nici firani rd pimAnt, sau sate fird baie, etc. Munca cultural este ajutats si de natura; tn noptile lungi de iarn’, se pot pune in migcare toate ajutoarele culturii: bibliotecile, teatrele, cer- curile de studii etc,, pentru distrarea gi desvoltarea cultural a faranilor. Ceca ce este caracteristic si aproape de neinteles pentru noi, e setea nepotolité de cunostinte. Astfel in Estonia, in comuna Rapla, 1m gasit o bibliotec& unde in general, reveneau, de jecare membru inscris, cam 48 de carfi citite anual. In Finlanda, la Helsinki, la universitatile muncitoresti, a trebuit s& se stabileasck 0 taxi pentru cursurile de limba, pentru a limita astfel numarul celor, care voiau si se inscrie. Atat in Estonia cat si in Finlanda, munca cul- turala la sate 0 fac asociafiile culturale central rate, ‘Munca cea mai caracteristicd si cea mai impor- tant& se depune in cercurile de studit, Ce sunt aceste cercuri de studi? Din caracterul mai sus amintit: dorina de a invita a {dranilor s'a des- voltat 0 interesanti metoda. Flacaii dintr'un sat, sau muncitorli dintr’o fabric’ se constituiesc in grupuri mici de 6—9 membri si incep si studieze © chestiune cum ar fi literatura, istoria, arta tes frald, etc., in care scop li se pun la gispozi din partea centrului cultural, manualele necesare. Aceste cirfi le prelucreazd pe rand fiecare ct metoda de referat, invafand astfel totodata a sc sia vorbi, a fine conferinfe. Este interesant si do- vedeste dorinta de cultura, amintits a acestor {ara- nimi, ci numai 45% din cei ce conduc aceste cercuri de studii sunt invafatori, 35% find {arani si restul muncitori si alfi intelectuali. In Estonia (cu 1125 milion de locuitori) au functionat iarna trecut’ 250 astfel de cercuri de studii, iar in Fin- landa (cu 3,5 milioane de locuitori) 2.500. Migcarea teatrald este foarte desvoltata in aceste doud {ari norgice. Nu exist& nicio asociatie cultu- ral care s% nu joace piese de teatru si fiecare sat are o casi cultural cu sala potrivit’ pentru reprezentafii teatrale, Centrul asociafiilor culturale se ingrijeste si pun& piese bune la dispozitia aso- ciafiunilor. In acest scop cumpara piesele dela seriitorii cei mai buni gi le réspandegte In sate, O deosebité grije se depune din partea Centrului 126 pentru ridicarea nivelului reprezentatiilor. in acest scop sunt angajati decoratori, care aranjeazi cursuri de decoratiune teatrala, care cerceteaza fie- care comund, invafand pe amatori mimica, gesturile, modul de miscare pe scena gi celelalte. Centrul mai are magazii de costume gi de lucruri trebuincioase la reprezentafiile teatrale, pe care le pune de ase- menea 1a dispozitia asociafiunilor. Miscarea bibliotecard se desvolté din ce in ce maj bine gi are de scop a da posibilitate fiectrui faran, de a citi cirfi bune, In Estonia, numarul bi- bliotecilor ajutate de Centrul Cultural a crescut, din anul 1926, pani la 1935, dela 526 la 714, $i in aceste biblioteci, de fiecare membru inscris (103.534), revin cate 16 cArfi citite anual. O influenfa covarsitoare asupra desvoltarii culty- {i nordice au avut si au si actualmente universitd- file populare, fondate dupa principiile danezului Grundtwig. Acest ,,Profet al Nordului", pune bazele educatiei pe totul alte principii, dec&t cultura cla- sicd. El a enunfat inci inainte de mai bine de un secol principiul, ef gcoala trebue si ereascd cetafeni care sd se poatd orienta in vieata, si nu savanti. Idea de universitate populara, propagaté de el, se opune concepfiei care socoteste cultura clasicd drept ,cultura general&”. Aceasti concepfie a avut rezultatul, c& s'a desvoltat o ,cultura de clas", despre care s'a crezut a fi singura valo- roasi. Grundtwig s'a striduit s& aseze in locul acestei culturi, cultura general, care are ca funda~ ‘ment ideea nafionala, Singura cultura desvoltata pe baze nationale poate deveni proprietatea fie- c&rui cetifean. Astfel s'a reintors la cerceta: radacinilor populare, gi din aceste radacini s'a des- voltat o cultura nafionala, care, find intemeiata pe ideologia crestina, are de scop desvoltarea in- dividualitafii omenesti. Ins& ar duce prea depart dack am vrea si infatigim intregul sistem al lpi Grundtwig. Trebue si ne marginim numai la uni- versitatile populare din Estonia si din Finlanda. In Estonia, sunt 2 universitaji populare rurale si sapte ordsenesti; in Finlanda, sunt 54 rurale gi 41 academii muncitoresti. In aceste universitati po- pulare se aduna, pentru cele 6 luni de iarna, 30—200 de tineri, care sunt ieftin intrefinufi si instruiti de profesori special pregatiti. Centrul studiilor tl for- meazi obiectele nationale, cum sunt limba maternd, literatura nafionala gi istoria nationala. Cea din urm& are de scop formarea caracterului tinerilor. In geografie invafa si-si cunoascd patria; iar edu- catia cetdfeneasc& se face prin familiarizarea cu Constitufia si cu legile tari, mai ales cu cele ad- ministrative, Principiul director e cel al lui Grandt-wig: ,tn aceasta scoala sé gomine numai limba materné, si totul si se invérteascd in jurul regelui, @ poporulut si a patriet. Academiile muncitoresti {in cursuri de seard, 0 educatie de felul celei descrise mai sus. Scopul lor intai e educatia morala; mijlocirea de cunostinte pusi pe planul al doilea, Mai fiinteaz§, fireste, inci o mulfime de asociafii cu scopuri culturale, care lucreazi la ridicarea culturii sitenilor; eu insé am vrut si ardt aci in lini largi numai munca Centrelor Culturale, ale acestor doud fri nordice. DR. GHEORGHE YARO INSTITUTE DE CERCETARE, ROMANESTI INSTITUTUL NATIONAL ZOOTEHNIC I, Nevoia inftinférit Institutului, Cresterea ani- malelor reprezint& in gospodaria agricol’ o im- portanf& capital’. Intensitatea acestei ramuri de productie agricold este in strinsi legiturd gi cu fe- Jul de proprietate, In regimul funciar de mic& pro- prietate, in general, numirul de animale este mai mare la kmp sau la 100 de locuitori decat in re- gimul de mare proprietate. In Regatul Vechiu, unde domina marea pro- prietate, cresterea animalelor de renté (producd- toare de carne, land, lapte, etc.), prezenta o im- portan{a cu totul secundar& fafd de cultura ce- In Transilvania, Ba- realel grdului in speci nat si Bucovina, unde a dominat si domini inci mica proprietate, cresterea animalelor avea si are inc o importanté cu mult mai mare decét cul- tura plantelor. De altfel, cresterea animalelor de renti nu reprezinté altceva decét o industriali- zare a productiei vegetale, animalul reprezentand © masini industrial, care lucreaz& cu un randa- ment mult mai ridicat. Este stabilit, c& cresterea animalelor, in special pe mica prgprietate, este mai rentabila decat cultura cerealelor. Marea majoritate a farilor din Europa, cu re- sim de mic& proprietate, precum si multe din cele cu mare si mijlocie proprietate (Anglia, Ungaria, Polonia), gi-a indreptat exploatirile agricole in directia producerii de animale de rentd. Produsele animale europene, sunt mult mai pufin concurate de produsele similare de peste ocean, fafa de con- curenfa pe care o suferd cerealele si alte produse vegetale, Aceasta, din cauzi ci ele nu se pot con- serva pe timpul transportului, iar cele mai multe produse animale conservate igi pierd multe din insusirile lor organoleptice si valoarea lor nutri- tivi. Din aceast& cauzd, Europa agricol& nu este cerealist&, ci zootehnicd. Statisticile araté in mod clar c& valoarea produselor zootehnice care cir- cul& in lume reprezint’ 2/3 din valoarea intregu- lui comer} mondial agricol, iar produsele vege- tale, reprezint& numai 1/3 gi, c&, din acestea, 90 la suta provin de peste ocea Nevoia zootehniciztrii farii a fost intrevitzuta de regretatul profesor Lacusteanu, acel care a pus baze solide invijimantului veterinar din Romania si, in plus, cu ajutorul elevilor sai a in fiinfat Serviciul Zootebnic in Ministerul de Agri- cultura, inct dela 189, precum si un Institut Zootebnic, 1a anul 1895, pe lang& Facultatea de Medicin& Veterinara. In acest Institut, savantul zoolehnist profesor Filip, a facut studiul tuturor raselor domestice din fara. Acest Institut ins’, a fost desfiinfat la 1900, din motive bugetare. Intregirea Roméniei a adus modificarea totalé 4 regimului de proprietate, in toate provincitle, Mica proprietate, ocup& marea majoritate din su prafata arabil& a {érii, In multe din provinciile alipite, cresterea animalelor este in floare si pro~ ductia cea mai important& pentru export 0 con- stitue animalele, De-l Tonescu-Braila, directorul Serviciului Zoo- tebnic si d-f prof. G. K. Constantinescu, dela Fa- cultatea de Medicina Veterinaré si directorul In- stitutului National Zootehnic, au ardtat in dife- rite Iucrdri avantajele cresterii animalelor, in spe- cial pe mica proprietate, cerand intensificarea cresterii animalelor. Acest lucru a facut si se schimbe intru cAtva orientarea in productia noa~ str& agricold, dandu-se o mai mare importan{’ cresterii animalelor si atlequat o mai mare im- portanfé culturii plantelor de nutref. Dar, 0 cres- tere si o industrie animala solida gi rentabila tr bue s& se bazeze pe rase de animale perfectis nate si pe metode de crestere rationate. De aceea, 127prima condifie pentru reugita deplin& a acestei noi orientari, este aceea de a se ameliora atat a- nimalele cat si tehnica cresterii lor, agezdndu- sliinfa la baza productiei si punindu-se ordine in actiumea zootehnici a Statului. De aci s'a nascut ideea facerii unei legi pri- vitoare la imbunatafirea raselor de animale din fard $i a crearii unui Institut de cercetari zooteh- nice, pentru a sprijini progresul animaliculturii, prin mijloace sliinfifice. In Tanuarie 1926, s'a promulgat legea cresterii, aceasti lege, la articolul 11, se prevede infiinfarea Institutului National Zootehnic, pe langa Facul- tatea de Medicina Veterinard, cu urmatorul scop: Sa serveasca la formarea specialistilor in diferite ramuri ale zootehniei, a da indrumdri in eresterea $i hranirea animalelor si a strange datele asupra rezultatelor obfinute care, sé serveascd de ghid pentru masurile de luat in vlitor la cresterea $i hrinirea animalelor. Il, Organizarea si programul Institutului Con- ducerea Institutului este incredinjaté unui comi- tet de directie, compus din urmitoarele 5 per- soane: decanul Facultajii de Medicind Veterinar§, ca delegat al Ministerului de Instrucfiune Publica; profesorul de zootehnie, dela Facultatea de Medi- cin’ Veterinar& si Academia de Inalte Studii Agronomice, Directorul Serviciului Zootehnic $i Sanitar Veterinar din Ministerul de Agricultura s¢ un delegat al Consiliului Superior Zootehnic. Profesoru! de zootehnie dela Facultatea de Me- dicin& Veterinara este director tehnic al Institu- tului, In 1929, cladirea centrala a Institutului, a- sezata in curtea Facultajii de Medicind Veteri- nar&, a fost terminatd si s'a inceput mobilarea cu aparatura si instrumentarul necesar, dar care, din nenorocire, inci nici acum nu este terminatd, Ca organizare, Institutul are urmatoarele sec- are de scop s& studieze ra- sele de animale indigene gi importate sub toate raporturile (origine, caractere etnice, variabilitate, productivitate, aclimatizare), si si examineze orice probleme de biologie animalA, fie de interes prac- tic aplicativ, fie de interes general. Sectia de igiend, are de scop, s& studieze igiena animalelor domestice sub diferite raporturi (pan- saj, tundere, bai, harnasamente, desinfectia graj- durilor, vaccinafiuni), in raport cu exploatarea (munca, lapte, carne, land, oud), sf fack recoman- dafiuni relativ la constructiile de grajduri (mate- 128 rial de constructie, modele in raport cu specia, di- recfia de exploatare gi cu felul proprietatii teme de acratie, si ventilafie, etc.), s& cerceleze diferite metode de desinfectie a pAgunilor, precum si s& studieze bolile, in legaturd cu pagunatul, Sectia de selecfie, are de scop si promoveze problema infiinfarii sindicatelor de crestere, c&ci numai cu ajutorul acestor organe se poate face selectia animalelor si deci, imbundtatirea raselor. In regim de mic& proprietate, gospodarii n'au po- sibilitaji materiale gi nici cunostinfele necesare pentru a aplica selectia animalelor ce cresc. Sectia de lactologie, are de scop s& cerceteze di- ferite probleme ale laptelui, in ce priveste produc- fia, igiena, manipularea, comercializarea si indus- trializarea, Secfia de fiziologie alimentaré, are de scop st studieze modificdrile suferite de alimente in tu- al animalelor, precum gi efectele ce i nutritivi din diferite alimente asupra Sectia de alimentafie practied si pentru studiul plantelor de nutref, are de scop studiul plantelor de nutref pentru a face recomandafiuni asupra fe- Jului de cultivare, recoltare gi conservare, precum sia face studii referitoare 1a compozifia gi diges- tibilitatea acestor plante, din care, si se poati trage concluziuni, pentru alimentatia practicd (rafi cantita{i maxime ce se poate da din fiecare ali- ment, la fiecare fel de animal, etc,, etc). Sectia de pisciculturd, are de scop si studieze rasele de peste ce populeazi apele noastre, sé de- termine importanfa lor economic& ca si mijloacele de marire a productiei si si facd cerceldri asupra alimentatiei si patologiei pestilor, precum $i orice alte cercetari, in legiturd cu piscicultura si pes- cuitul in Romania, Sectia de apicultura si sericiculturd, are de scop si cerceteze rasele, vieala gi boalele albinelor $i viermilor de mitase, precum si plantele melifere cele mai recomandabi ale {ari Sectia de zooeconomie si statisticd, are de scop st fact cercetiri asupra celor mai convenabile condifii de exploatare a animaleler de diferite spe- cii, in diferite regiuni si pe diferite tipuri de pro- prietafi, si s& culeaga tot felul de date relativ la comerful de animale, burse, targuri, etc Sectia de informatiuni si publicafiuni. Aceast& sectie da celor interesafi toate informatiile de care au nevoie gi care se referd la cresterea si exploa- tarea animalelor gi se ocup& cu editarea publica- fiunilor periodice sau izolate ale Institutului pentru diferitele regiuniIn afark de aceste secfii, Institutul mai dis- pune gi de urmitoarele ferme experimentale, unde se fac diferite observatiuni si experienfe de catre secfiile Institutului, Ferma Gherghija (Prahova), cu o suprafati de 250 ha si unde se crese vaci Schwyz qi rosii de Basarabia, porci York, Mangalita gi Lincoln, si {ur- cane brumarii, Tot la aceasta ferma se gisesle si 0 stafiune avicol& cu 600 g&ini oudtoare de diferite ras Ferma Dulbanu-Crefu (Buzau), cu o suprafata de 450 ha gi unde se crese oi Karacul, porci Large Black si Mangalita gi pasatri Ferma Tamadau-lifov, cu o supratata de 150 ha, si care in bund parte sunt cultivate cu diferite plante de nutref, in vederea rispandirii de seminfe. Ferma Pipera de 15 ha, unde se face 0 ex- ploatare de vaci de lapte model, construcfiile ns sare fiind in curs de execujie. « . Stafiunea piscicolé Beclean, unde este o cresci- lorie de diferite feluri de pastrivi si crap. Stajiunea apicolé Luncavifa, in curs de organi- gare. Pe ling aceste ferme gi stafiuni, Institutul mai posed’ o stupind si o crescatorie de iepuri de casa, agezate in curtea cladirii centrale din Bucuresti, precum gi 0 stafiune experimentala avicold in curtea Facultatii de Medicina Veterinara. IIL Infaptuiri, Dela 1926 1a 1930, adic& cét timp a durat construcfia clidirii, Institutul era repre- zentat prin personalul laboratorului de zootehnie al Facultafii de Medicin& Veterinara (3 persoane) si aceasta in mod onorific, aga c& efectiv Institutul a tnceput s& lucreze dela 1930. In acest timp, fiecare sectie urmandu-si programul Propus, ct toate di tand si multe alte piedici, au realizat lucriri de o importanfé hotaritoare pentru zootebnia roma- eased. Programul de sectii gi aprobat de Comitetul de Direc- fie, se execut in intregime, si de multe ori sec- fille executé lucrari in plus peste programul in- tocmit. Au iegit la iveala peste 150 lucrari stiinfi- Tice de valoare, parte publicate in Analele Insti- tutului, parte in Biblioteca Zootehnied, editata tot de Institut, parte in alte reviste si publicafiuni romanesti sau strfine, Unele din aceste lucrdri care au concluziuni cu caracter practic, au fost sorise si pe infelesul tuturor si publicate in colec- fia de ,Sfatari practice, editat& de Institutul Na- fional Zootehnic, sau in diferite reviste, ca Avicul- tara, (editata tot de Institutul Nafional Zootehnic), Revista de Mediciné Veterinara si Zootehnie, Re- vista stiinfelor veterinare, Revista crescatorului de animale. Dar Institutul nu fucreazi numai in laboratorii si in fermele sale experimentale, ci lucreazd si pe teren, in crescatoriile particulare, in vederea im- bunatasirit animalelor din aceste crescitorii. Dar fiind greu s& lucreze cu fiecare cresc&tor in parte, in special cu crescatorii mici, Institutul a pornit fa asocierea crescdtorilor in sindicate de crestere pe specii si rase, sindicate conduse din punct de vedere administrativ de crescdtori, iar din punct de vedere tehnic, de citre delegati ai Institutului si ai Ministerului de Agricultura, de comun acord cu delegafii cresedtorilor, S'au organizat 15 sin- dicate pentru cresterea vitelor de ras Simmental, 2 pentru rasa Pinzgau, 5 pentru rasa rosie din Sudul Basarabiei si sunt pe cale de organizare 2 pentru rasa suré de stepd. A organizat de aseme- nea un sindicat al fermierilor, cu sediul in Bucu- resti, in scopul cresterii si exploatirii vacilor de lapte, Acest sindicat este pe punctul de a infiinta 0 laptarie proprie, cea comunala lasind foarte mult de dorit. Pentru specia calului, s'au organizat cite un sindicat pentru calul trépas basarabean, lipifan si anglo-arab; 2 sindicate pentru calul Nonius, 3 pen- tra calul buful, Pentru specia oii, s‘au organizat un sindicat pentru cresterea oilor Karakul, unul pentru oile figdi si altul pentru oile brumarii, De asemeni s'a stiruit pentru infiinfarea sindicatului pentru cres- terea si exploatarea batalilor, care a luat fiinf4 in 1935, dup& ce insusi Institutul a crescut batali si exportat carnea la Paris, in 2 ani consecutivi, cu rezultate imbucuratoare. Pentru specia porcului s'au organizat un sindi- cat pentru cresterea porcului alb de carne gi unul pentru rasa York, De aseemena s'a organizat mai multe sindicate avicole si s'a reugit ca aceste sindicate si se aso- cieze intr’o federala, Rolul acestor sindicate este nespus de mare. Nu numai c& printr‘o selectie si crestere rafionald animalele inscrise in sindicat dau producfiuni mai mari, dar se urmareste ca s se fie in sindicat animalele, care transmit insusirile lor bune la des cendenfi, ajutand astfel in mod real la imbunata- firea raselor. Avind sindicate de crestere rafional conduse, nu mai este nevoie s4 apelim Ia straind- tate pentru reproducatori, cum s'a facut pand in 129ani din urm4, riminand astfel crescatorilor ro- mani insemnate cAstiguri. Dar selectia animalelor, chiar f’cuta dup nor- mele cele mai stiintifice, nu poate da rezultate satisficdtoare, dact animalele nu sunt hrinite ra- fional. $i in general, la noi vitele se hranesc foarte rau, Chiar vara, multe animale flimanzesc, c&ci cele mai multe din islazurile noastre sunt acope- rite cu scaeti si burueni, si animalele sunt aduse pe izlaz pentru plimbare si nu pentru mAncare, Tarna animalele primesc pae si coceni, care au 0 valoare alimentara redus&. Pentru a putea pune la indemina crescitorilor o brani ieftin& pentru ani- male, cu valoare nutritiv’ mare gi care s& fie la dispozitie si vara gi iarna, Institutul a preconizat porumbul murat, care indeplineste toate conditiile de mai sus. Pentru ca metoda si fie adoptata de crescatori, Institutul a trimes in regiunile unde se cultiva porumb, 15 echipe speciale in 1934 si 35 in 1935, prevazute cu masini speciale de tocat sau cu casmale speciale pentru tocat. Aceste echipe au reugit sk fack 2.500 vagoane porumb murat in 1.500 gospodirii, Gospodarii care au pus odaté porumb murat, au devenit cei mai buni propagatori ai mur&rii porumbului in gropi. Institutul cultivé la ferma Tamadau varietatile de porumb care se preteazd mai bine la murat gi fine la dispozitia fospodariilor simanta necesara, In vederea ins&- mfn{arii izlazurilor cu ierburi, sectia de plante de nutref a organizat o serie de cémpuri de expe- rienfa, unde se selectioneaz’ plantele care se po- trivese mai bine cu condifiile de mediu din fiecare regiune. S'au izolat pind tn prezent mai multe specii si varietafi care se cultivé acum, in mare, pentru a se putea rispandi simin{a. Tot Institutul a aritat importanfa culturii ierbii de Sudan, care este o planta furajerd, ce creste destul de bine 9i in secetd gi chiar se poate cosi de 2~3 ori pe vara, Intr'un cuvant, Institutul face toate sfortarile spre a incuraja cultura plantelor de nutref, in ve- derea intensificdrii crester fa imbundtafirii raselor de animale. Suntem ultima fara din Europa in privinfa culturii plantelor de nutre}. Cultura plantelor de nutref reprezintt la noi numai 6% din totalul suprafefei arabile, pe cand in alte {ri ajunge pind la 25%, In domeniul Aviculturii, Institutul organizeaz’ de 5 ani, cursuri practice anuale de aviculturd, care sunt foarte frecventate. Pentru a veni in aju- torul avicultorilor cu. sfatul, Institutul editeaz’ revista ,Avicultura", prin intermediul clreia pot 130 8 comunice unii cu alfii, ceea ce ajuté intr'un grad nebinuit progresul aviculturii, De comun acord cu Ministerul, a organizat echi pele speciale pentru combaterea tifozei si tuber- culozei precum si concursul de ouat dela Baneasa, menit s8 arate interesatilor care crescatori posed’ le cele mai oudtoare, pentru a sti de unde si-si cumpere material de reproductie. Adiugim c& la concurs nu se primesc pasari decat din cres- citoriile indemne de tifozi si tuberculoza. In domeniu! pisciculturii, Institutul a intreprins © aciune intensi in directia repopuldrii apelor de munte cu pastravi, specie care devine din an in an mai rari, In fiecare an se varsi in apele de munte mai multe sute de mii de puiefi si a orga- nizat la particulari numeroase stafiuni pentru clo- citul icrelor. Pentru instruirea interesafilor in ma- terie de pescuit si pisciculturé, Institutul orgat zeazii in fiecare an, la timpul potrivit, cursuri spe- ciale care se fin de fiecare data in alta regiune a fArii. Astfel de cursuri practice se fac si pentru curs care, desi este finut in Capitala, putem s4 spunem ci este cel mai frecventat, In domeniul lactologiei, Institutul este in stransi legitur& cu cele mai multe laptarii din fara, si in ultimul timp cooperativele, care dorese s& organi- zeze léptarii, nu fac niciun fel de instalatie, pand ce nu consull& specialistii Institutului, De comun acord cu Comitetul Nafional Roman al Laptelui, Institutul sustine o propaganda intens& pentru problema laptelui, organizind anual ,,Sdp- téména Laptelui". Sectia de igiend a activat in special in combate- rea bolilor parazitare la oi, cate in Basarabia pro- duceau pagube de necaiculat, mai ales in crescito- riile de oi Karakul. Echipa trimisa printr'un tra- tament apropiat si prin vaccinarea tuturor oilor contra microbilor, care lucrau in asociere cu pa- razifii (Strongili}, a {cut s% scadi mortalitatea cilor gi a tineretului cu 70—80% si in unele cres- citorii a incetat cu totul. In vederea formirii unei atmosfere favorabile animalelor, Institutul a organizat 0 pro- paganda intensd, care consti din conterinfe in di- ferite sili publice $i mai ales in raza de activitate a sindicatelor, conferinfe 1a radio in ora sitenilor ca gi la ora Universitatii Radio, articole in diferite cotidiane, dar mai ales in paginile agricole ale unor tiare, ca si in diferite reviste populare, Fiecare asistent sau gef de laborator are in sarcina sa anumit& revist’, unde publicd in fiecare numar un articol in care da sfaturi gospodarilor in diferite ramuri ale cresterii animalelor. Tot in acest scopde propaganda gi in acelasi timp cu scop instruc- tiv, Institutul a angajat un sculptor si a amenajat un atelier de sculpturd animalierd, unde se repro- duc mulaje de animale de diferite rase roménesti, executate dupa cel crescitoriile de Stat si particulare. S’au executat peste 30 astfel de mulaje si s‘au reprodus in cite 25 exemplare, 15 din cele originale. Pentru a putea rispunde Ia toate intrebirile crescitorilor din diferite puncte ale farii, la Insti- tut fincfioneazi un Birou de informafiuni, condus de un specialist, care di rispunsurile cuvenite, In foarte multe cazuri Institutul trimete la fata Jocului un specialist pentru a lua masurile cele mai bune, Cu ajutorul Analelor, scrise in limba francezi, care se trimet in schimb de lucrari, la toate In- stitutele gi laboratoriile similare, Institutul nostru mai reugite exemplare din sti in legiturd cu cele mai profeminente figuri din lumea gtiintific& zootehnica. Legitura cu zootebnistii straini se face si cu ocazia diferitelor congrese cu caracter agricol sau zootehnic pur, unde Institutul nostru trimete re- gulat lucrari si rapoarte in domeniul problemelor ce se discuta gi cand se poate, trimete si dele pentruc& contactul si discufia cu specialigtii straint asupra diferitelor chestiuni folosese intr'un grad foarte inalt. Toate aceste infiptuiri ale Institutului Zootehnic intrec mult asteptirile, cici personalul tehnic, compus din elemente desinteresate si animate de un zel si devotament de nebinuit, lucreazd in frunte cu Directorul Institutului pentru ridicarea nivelului cresterii animalelor si deci pentru ridi- carea nivelului economic al séteanului si al farii intregi. DR, D. CONTESCU 131DOCUMENTE UN RECENSAMANT DIN 1625 ATREI SATE ARDELENE Dela Blaj (la vreo cinci chilometri) fn sus pe apa Tarnavel, se afla satul Mandrade (ungureste Monora) in judeful Alba de Jos, sat bogat cu bune olde, agezat sub poalele munfilor care incep aci i se ridic& la o indltime de 438 metri, adick cu 164 metri deasupra nivelului apei. Hotarul mosiei se intindea odatd in spre mia- zazi pan& la Cergéul Mic (Kis Csergéd), unde terenul muntos suie deja cu 60 de metri pané la Veresegyhéza, langa parful Secag, de unde muntii iardgi ured pand Ia Presaca, sat curat roménesc, departe in linie serian de 20 de km dela Mana- rade. Aceste trei sate formau pe vremuri un singur corp de mosie si e interesant, dar cu totul necu- noseut pind acuma, c& el a fost daruit de prin- cipele Gabriel Bethlen la sfargitul anului 1624, lu: Ton Movil&-Voda, unul din fiii lui Simion-Voda, a carui sofia (Doamna Marghita) era o nemefoaicd ungari din Ardeal. El venise in fari odat cu frate-siu Gavrilag-Voda din Muntenia, in vara anului 1620, cind acesta a fost gonit de turci, ‘Sarmanii pribegi s'au retras la inceput in Curtea mirinimosului principe dela Alba-lulia, céruia cu timpul i-au devenit aga de simpatici, c& celui mai mic i-a facut aceasté danie domneasct, pe citi vreme frate-sdu s'a c&sdtorit cu o nemes: lita Elisaveta Zélyomi, care traia in cetatea Sé- tyomké din Bihor, capul imensului ei domeniu, Astlel isi petreceau ailele {ard griji materiale in Ardeal, unde au si murit cu nidejdea din zi in zi mai mie, c& cu ajutorul gi interventia principelui Ja Poarta otoman& vor ajunge la domnie in Mol- dova ori Tara Romneasca. Ton Movila a fost pus in stipinirea domeniului stu in ziua de 24 Tanuarie 1625 — conform legii — prin rechizitorul-archivar al capitlului Albei tat de un notar al cancelariei princiare, care, in- trand in curtea nemeseascd, au dresat un inventar despre toate lucrurile mobile si imobile gisite acolo, notind pank si ultimul scaun sau cui, ce 132 au aflat in ea, mentionind chiar dack vreo fe- reastri era bund sau in stare derdpinat&. Inven- tarele de acest fel sunt foarte rare, mai cu seam& cand ele ne dau si numele iobagilor aparfinatori mogiei predate, Iat& insemnitatea inventarului mo- siilor lui Jon Movila, avute dela principele Bethlen, in risplata slujbei sale cinstite de ofifer de garda ori poate pe motivul sufletesc a vreunei legaturi de rudenie dintre Bethlen 9i muma sa, Doamna Marghita; ugor de inchipuit, intruct mama lui Bethlen era asemenea o Secuie. Capul acestui domeniu de trei sate era Mand- rade, deoarece avea in curte chiar gi doud case de piatra, zidite din temelie inc& de fostul principe Sigismund Bathory, cu inifialele sale pe sprance- nile ferestrelor, cu usi cioplite in piatr&, din care insi — dupa cel putin un sfert de veac dela zi dire — unele erau in stare foarte rea, cu bolti i tavane surpate, fara clanfe si zivoare, furate in- tre timp de {rani gi oameni trecdtori. Locuitorii satului erau unguri si sasi, tot ca gi ai satului Cergaul intre care gasim gi vreo sase romani cu numele de: Jon Iancul, Benedict Torouf, Ton Nicola, Ion Opra si Petru Dan, Al treilea sat, Presaca, ins era de tot romAnesc, impreund cu birdul (primarul) Opra Hordoban. Numarul locuitorilor de aici era de 29 capete de familie, fiecare cu casa si gospodaria sa, care consta din boi gi vaci, pe cand caii erau foarte pu- fini, aga c& ne face impresiunea cA prasitul cailor nu era inc& obisnuit la farani, f4r& indoiald din cauzn scumpetei cailor buni, atét in Ardeal ct gi in principatele romaine invecinate. Din economie de spafiu am omis de a copia la fiecare locuitor numirul copiilor, al boilor, vacilor si cailor s&i, In genere se poate insd spune ci mai dar in deobste nu mai mulfi de patru, Pentru dobitoace nu era niciunul fara boi, avnd cel mult sase, dar ¢ interesant e& vaci avea unul singur 4; in fiecare sat se giseau ins cate 2-7 jarani fara nicio vaca. $i mai curioasa e lipsaaproape totala a cailor, aga ci in satul Mandrade nu aveau cai decit 7 {arani cAte unul si 5 cate doi, In Cergéu 5 cate unul, pe cand dintre romani din Presaca numai unul singur avea un cal. até lista familiilor din cele trei sate pomenite in traducere romAn&, de pe originalul ungurese ce ai s'a pastrat gi va iegi in volumul IX de sub tipar al publicafiunii mele de docuimente: Mandrade. Birdul Ion Frice cu 4 copii, 5 boi, 2 cai si 2 vaci, Stefan Graly, Andrei Szab6, Sotia lui Valentin Takécs, Francisc Takécs. Ion Fricz cel mare, Stefan Kovées. Sofia lui Luca Malmer, Toma Fricz, Sofia lui Martin Malmer. Leonard Biré, Paul Spek. Iacob Szab6. Stefan Szab6. Ion Csészdr. Opra Molnér. Avram Szekrényes, orb, n'a slujit nici pnd acum, n'are nimic. Simion Gall. Martin Molnér are ginere pe Ion Fricz, stau pe o pai Ton Simon, Sofia lui Gheorghe Fa, Martin Gray. Nicolae Takics, Martin Gray, cel mare, Petru Szekrényes, Mihai Malmer. Martin Fa, Valentin Varga, neinsurat, Valentin Szekrényes. Valentin Szekrényes, junior. Matei Simon, Laurentiu Hoch. Ion Szekrényes. Martin Simon. Gall Fa. Ion Vegen. Mesterul Gal. Sofia lui Gheorghe Molnér, n’are nimic. Daniil Szabé. Ion Simon cel mare Petru Konez, Stefan Geres. Gheorghe Nagy alias Kozak. Ton Kovdes, Mihai Fricz, Stefan Kozma, Cergaul mic, Birdul Petru Ferencz cu 3 copi boi si o vac&. Toma Székely. $tefan Thét, Ion I cul. Martin Kis. Petru Kis, Benedict Torocz. Blasi Puskas, Petru Palic, Paul Bal6, Petru Balé, Petru Kakas, Ion Nicola, Ion Kelez. Ion Opra. Petru Balangucz, Mihai Székely venetic, Paul Kis, M tei Bal6, Ion Cancellar, Paul Basti, Stefan Sebest- tyén. Keresztély Kelez. Martin Kis. Nicolae Nagy. Martin Filep. Kerestély Peresit, Andrei Ledrincz, Petru Dan. Sofia lui Stefan Balas. Stefan Kelech. Martin Balé, Presaca. Biroul Opra Hordobany cu 1 copil, 4 boi si 3 vaci. Todor Iovan, Roman Opra. Dragos Raduly, Sarbul Oprian, Bucur Iovan, Demetru Ra dul, Sarbul Lazar. Frafili Koman, Ivan Chakor. Bara Petru, Bule Mihuly, Micle Todor. Stoica Opra, Mare Tovon, Marcul Stoica. Petru Berkes. Purgus Oncea. Burgies Stan. Stan Morarul, Bucur Zin, Vis Voncea, Avram Comsa. Zoltan Toma. Ne ciul Opra. Onca Dragumer. Bika Man, n'are nimic, e om batrfn, are 0 vack rea, 0 iapa, altceva nu mai are nimic. Avram Petru. Roda Oprig. Numarul boi- lor 369, Aceast& serie de nume ne reprezints etnografia decumentaté a unei parfi a Ardealului cu populafie ungaré, siseasci si romana, pri- mele doud sate ardtand infiltratia siseascd, iar al treilea conservarea deplind a rasei romanesti, Dack acum cineva—din aceste sate bine populate—si-ar lua osteneala de a confrunta aceste nume vechi de familie cu ale locuitorilor de azi, cred c& multi din ei isi vor gasi intre ele stramosii lor de acum 300 de ani gi mai bine: lucru pe cat de interesant pe atét de rar, dupa ce din acele vremuri indep&rtate inventare de acest fel ne lipsese aproape cu desi- vars ANDREI VERESS MARCHITANII DIN COMUNA SPINENI-OLT” Comuna Spineni e format din patru sate: Vi- nefi, Spineni, Davidesti si Cuza-Voda. Cele dout dintai sunt agezate pe un deal al raului Vedea, intr'o intindere de sapte chilometri, din lungimea soselei Floru-Topana, ce taie in diagonal’ o bund parte din jud, Olt, Tar restul, Davidesti si Cuzar Voda, tin balanta pe celalalt mal al rdului dinspre rastrit, intr'o lungime mai restransk de circa 4 chilometri, Cele patru sate in parte, cit si comuna in neral, au forma satelor de dealuri, insicate ta mirgelele pe ala. .Fasa de avere” a fiecirui sitean pleaca din spatele gridinii si merge pana la ho- tarul comune. Pe aceast tindere intr ,pomostul de casi", unde-si are fiecare gospodaria aranjat% gridina cu zarzavaturi (cultivate atat cit fi tree buese pentru casi), livada pentru pruni, urmeazi apoi pimAntul bun agriculturii, ca si se termine la hotarul comune’ cu ceva pidure, Cum intreaga comun& e asezatd pe dealuri, m. se poate alimenta decét din valea raului Vedea, cu ajutorul puturilor, fanténilor, iar pe timp de se- ceta, cu ajutorul ,buduroaielor", putini infipte chiar in matea rdulti, al carui nisip deasupra e us- cat de arsifa soarelui, de te dogoare sub talpi, Intreaga comun& numaré la 601 familii, repar: 4) Din arhiva de Werari a Seminarului de Tehnicd a cereetdrilor monograftce, condus de H. H. Stahl. yi |tizate astfel: Vinei 235, Spineni 189, Davidesti 75 si Cuza-Voda 102, Iar totalul sufletelor se ridict Ia 2.211, dintre care 1.087 femei, iar barbati 1.124. Aproape toti sitenii se ocupa cu agricultura (e dela sine infeles, de indat& ce fiecare isi are petecul sau de pamént, unde-si ,pune plugul”); pand si {i- fanii, ce au fost improprietarifi in prima reforma dela 1865, din averea ,célugireasci”, donatd Sta: tului de niste cllugari, ce-ar fi existat prin aceste Jocuri de mult, a ctror pomenire se mai pistreazi in amintirea celor b&trani, Meseriagi de altfel sunt atatia céfi poate intre- fine comuna cu nevoile ei: dulgheri 13, tamplari 9, croitori 4, cismari 6, zidari 8, cojocari 5, tinichigii 2, {majoritatea caselor e invelitd cu sif&, nu cu fier) si un singur zugray, care mai mult face la sobe, ci n’are ce zugravi, decit doar prin casele functiona- rilor comunei. Agricultura se face de cand se ia primavara zi- pada gi pan& se pune toamna, In timpul iernii alt ocupatie n’au decit fac la fuica, cu ajutorul caza- nelor, bat drumul cérciumelor si impletese céte un cos cu nuiele de richitt, adunate de toamné, Cu alte cuvinte, mai mult stau de geaba. Si aci se poate gisi adevarata cauz& ci mare parte din siteni se ocup& cu mirchiténia. ,Ce si facem, nepoate. Nu vezi asa a vrut Dumnezeu ca ru- ménul, iarna s& stea f4rd lucru, Si-atunci de ce si te apuci? N'ai de ce! Poate, si vorbesti gi si tot vor- besti cu muierea dup& soba, Si-apoi, {i se urdste. Si le gi termini, Mai bine ifi iei tolba in spate si pleci in far cu marfa. CAstigi si ceva parale gi vezi si multe, ci cine umbli mult, vede gi mult, Omul care sta se prosteste, nu stii proverbul: ,cine mised piged, cine seade coada-i cade’, Nu e asa nepoate?”, imi spunea marchitanul [lie Florea Dui, de 57 de ani, care stie doar si se iscileasci, cind imprumuta bani cu polit, 4, In toat& comuna Spineni sunt 48 de marchi tani, tofi barbati, de toate varstele, incepind dela doudzeci de ani, pani la 60 de ani, Cei mai multi sunt intre 30 si 50 de ani, adici atunci cand fie~ care are spatele inci sdravin gi piciorul se men- fine tot sindtos. Numarul marchitanilor in raport cu populaia e desigur neinsemnat, Totusi, capaté © oarecare importan{a daca il comparém cu restul de meserii, ce sunt in comuna si pe care le-am nu- marat mai sus. 2, Se pot distinge doud feluri de marchitani: marchitani cu tolbs in spate, cei mai numerosi (43) si marchitani ce-si fac meseria cu ajutorul c&rutii si al cailor (doar 5)). Diferenta dintre aceste dowd categorii nu const numai in faptul cd primii um- bla pe jos si ullimii in c&rufa, ci mai ales c& cei dintai, cei cu tolba, fac acest negot numai in timpul iernii, iar cei din urmé, tot anul. Specificul acestei negustorii formandu-1 cei din- tAiu, vom insista mai mult asupra lor. $i ce vom spune despre ei, mai ales cum sunt primifi pe unde umbla, se va potrivi si despre ceilalti, cu diferenta, cum am spus, c& acestia sunt mai fixati pe locu- rile unde-si vind marfa, Marchitanii din Spineni: 1. Constantin I. Cristesen 28 ani nc. 1S Dumitru’ C. Stanet 2 on F. Cocom LB Bat! a le Fl. Dull % 14; Constantin I. Veadu #15 fon D: Popa 18 fon N. Viduva 17 Nie Bel 1a Marin Varian 28. FL St. Sandu 3 Marin Sandu Parva: 21 Mie D. Cocag B lon Nistoreeeu 2 V'Nistoreseu 24. Maria V.Gh. eyaunanaeaeerssaual lexanidres * ca 25, Dumitru V. Gh. A 26: Gh. Badaldu « 21. Dumitru Coteags 2 Maria’, Coteaia 2. Sandy Parva 2 Gh Ungureasn’ ant ‘Ton T- Broanca’ | * 3 Dumikry Constanta ion BB lon Pugeagu.. . « FLL Paycagi + + 40, Gheorghe D. Virian | 41. Stan P. Florea 4 Dumitew D.P. Flares 4% Petre Coredu_ + Mh Iie St Davideacu 4 Marin Mincu $8 ELD Ioan 42 Ohig Re Paduroiu” 48 fon R. Paduroia. |)? eedsstustasnsesceueerset emnafl cu stea ¢, sunt marchitanl permanentl, adic& fac negustoria tot anul cu ajutorul callor 9} al cArujel. Restul tac negustoria numal in preajma s4rbitorilor Criclunulul Cum am spus, sunt marchitanl eu ,tolba Ia spinaret, 1343. Marchitanii nu se aleg dupa vreun criteriu, Pleaci fiecare de acasi, dup& cum il alungi plicti- seala, dar mai ales nevoia, sirdcia. Se rispindesc in jfara"', Tara aceasta o formeazi judejele dela Sudul ,Oltului", Teleorman, Vlagca si Dolj. In Dolj, trec cei mai curagiosi. In judetul lor, adick in Olt, rar care ramine. E 0 poft de-a iesi in a- far de jude, mai bine zis o ambitie. Insé e un fucru ce trebue spus: Odati ce a luat unul cfteva comune, unde-si face negustoria, nu le mai pard- seste gi nici pe altul nu mai las si se apropie de ele. Ar fi in stare si si le apere cu parul. Si cel care poseda acele comune, le poate lisa mostenire Ja vreun copil sau nepot. E un fel de concesiune, ce slar ridica altcineva, ce vrea si se fack marchitan, in satele concesionate n'are ce cuta. I se di voie si se fack marchitan, cu con- difia ca sd gaseasci un alt sat, neumblat de ni- meni. Altminterea, o pajeste urit, dac& intré cumva in vreun sat ce I-a luat altul in stépanire, ce Ira 4, Plecarea nu se face pe vatafii, ci, cum am a- mintit, individual si in grupe de cate doi, Grupele acestea de céte doi sunt formate de obiceiu, fie de pirinte si fiul siu, fie de unchiu si nepotul sku, 5. Si acest Iucru ne arata limpede cum se trans- mite aceasté meseric din tati in fiu. E un fel de ucenicie pe care o face baiatul, pe lang& tatal siu un gir de ani, pentru ca la urma si se trezeasck si cu satele lasate mostenire si cu meseria invijati. Si acest Iucru dureazi mult, tocmai atunei cind p&rintele a Imbatranit, jar copilul se simte in stare s& mearg’ pe urmele lui tat’-siu, 6, Plecarea marchitanilor cu tolba are loc a- proape de Ignat. $i lucrul acesta nu ¢ {4rd impor- tanf’, dack ne gindim c& mai tofi rominii dela a- ceasti dati incep si-gi taie porcii. $i vom vedea mai jos c& taiatul porcilor e condifia de existenfa a acestei meserii, Fard acest lucru, nlar fi aparut poate marchitinia, ,,cu tolba la spinare”, 7, Capitalul ce-l bagi in marfa il iau dela oa- menii mai instarifi ai satului. $i e un lueru carac- teristic, mai ales pentru mentalitatea lor: cei mai mulfi marchitani jau bani dela mai mulfi chiaburi ai satului, de pild’ dacd unul vrea si se impru- mute 1.500 lei, nu-i ia pe tofi dintr’un loc, ci din trei locuri, fiindes nu se stie care are mai mult n$i-o sutd de lei de m’ofu imprumuta Ia unul, au stii, poate chiar Ala e cu norocul”, (lon Pus- cagu, 58 ani, nu stie carte). Te pui cu norocull El nu stie, Poate cd dela unul iau 1.000 de lei si sd nfam noroc de loc. Tar dela altul iau 100 i taman fia sunt cu norocul, (Petre Corcau, 53 de ani, stie carte, si e cisatorit). 8, Dup& ce si-au adunat capitalul necesar din comuna lor, din Spineni — in condifiunile ard- tate mai sus — pleacd fie la Pitesti, fie la Sla- tina, sa-gi cumpere marfa. Preferin{& intre aceste doui orase nu existé, de oarece sunt cam Ia a: ceeasi distanfa de comuna lor. Dela negustori, mai ales jidani, c& le di mai ieftin, igi cumpard maria. O ageazi in ,tolba — un dulap cu raf- turi, legat in doud curele, ca s poatt fi luat le spinare — si pleact fiecare unde-i e comuna. Dar tofi se las spre Sud, adict la ges, in judetele de Yanga Dundre, cum am mai spus. In judeful Te- Jeorman, comunele cele mai umblate, sunt: Sal- cia, Putineiu, Caravanet, Vods Carol, Carloman. Poiana Mare, Smardan, Desa, Ra- hova, Ciuperceni, Basarabia, Maglavit, Bailesti, Golent, Risipiti. 9, Ajunsi aci, incep s& strige Ia marfa. Aceastd marfi o formeazé mai mult lucrurile de nimic, bune mai ales pentru copii: inele, cercei, mar- gele, oglinzi, cordele de facut funde in par, ete. Pentru cei mari se giseste doar ,stambi", panzi, din care fac cimisi, Marchitanul di aceastd marfa in schimbul parului de pore. Clienfii lui sunt mai mult copii, cum reiese si din marfa ce-o posedii, ce-o are de vinzare, Numai ce se pome- neste cu un copil la poartd, avand un ghemotoc de par in subfioard, pe care-! da in schimbul unui inel de plumb, ce i-a cinit degetele dupa cateva ore de purtare, Mai departe fi iese o felifa cu alt ghemotoc de pir, ce-l schimb& pe un sir de mar- fele. — Dar de unde au atéta par de pore?”, am intrebat pe D-tru Cotea{%, marchitan de 56 de ani, cdsitorit, cu pufind stiinfa de carte. — »» Ei, baiete, — mi-a spus el — un om care star zice ci e Al mai de jos, are la usa casei doi- trei porci de tiiere, dintr'dia bunii si grasii, de de abia se pot scula de jos. Dai cu piciorul in ei si de abia se misc’, aga sunt de gragi, o& vezi, ei tri- ese mai multe familii la un loc”. wr Cine, por- cli?" — Nu, oamenii. $i dact trdiesc mai mulfi la un loc, asta arati c& sunt multe giuri ce trebuesc potolite si dlaia se simte nevoia s& aiba mai mulfi porci in curte. Conducerea familiilor, cum vine vorba, o are al mai batrin om din casa ,tetea”, si zic ei, el e cu motilca de bani, pe care o fine fn lada, spre pistru, $i cand ¢ nevoie, o desleagi si scoate paraud", — ,Dar sunt r&i camenii de pe acolo?" 139—wDa de unde, nepoate! Am vrea noi si fie si oamenii de pe aici ca ji dup'acolo. Cand ai bie tut noaptea Ia usa unuia si te g&zduiaseg, nu mai incape vorbj, te primeste cu bratele deschise. Te duce jn cas. Ifi pune masa, Te cinstesfe cu vin. Te culcg in pat, de se las§ pe el s& doarm§ pe jos. Pang si obielele opincilor fi le spal gi usuek pe sobj copii peste noapte. Aga suflefe, rar si mai g@sesti in alfe parti sau pe la noif", 10. In astfel de condifiuni, marchitanii, f4r§ si stie de chirie sau de birt, cfsfigh parale. Mai bine zis, adung p§r mult, cum am spus, jngelgnd copii cu vreun nimic de inel sau vreo aff de marx gele, 11, Dupi ce sisau ffeut ef suma de pir, cf au adunat fot din comuna ceso are fiecare concesior nat (si asta are loc cam pe Ia sférsitul Carnes legilor), se intorc pe la diferite orase (Pitesti, Slax fina, Caracal, Craiova si chiar Bucures{i), dupj cum sim{ ci merge piafa mai bine, si vind pirul. Dac a avu{ un marchijan 50 de kilograme de pir adunate sie vinde cu 200 lei kilogramul la nex gustori, se pomeneste cu 10,000 lei bani ghiaty”, el care a bagat in negustorie cel mult un capital de 1.502.000 lei. Din aces{i bani, luafi din vanzarea pirului, cump§r§ pen{ru nevas{{ un sau haing, pentru copii opinci, pentru el bocanei sau alfe lucruri necesare, ca si bucure pe cei deracasé. Sosit jn comung, achi{f capitalul ce Ira jmprur mufat siei mai rfman destui bani ca s§ fack fat nevoilor pfng la anul de vine, Sésirea marchir fanilor are loc, cum am spus, pe la sférsiful Cir- nelegilor, adic{ focmai prin jimpul efnd tncep araturile de prim§varg, Desi marchitanii sunt pufini, in raport cu nus m§cul populafiei comunei, cum am spus dela ine ceput, tolusi se observa o oarecare influenta, xercifat asupra locuiforilor comunei Spineni, a {Al pe lajura economict, eff si pe cea culfuralé, Din punc} de vedere culfural, influenfa consti tn aducerea a diferijelor cAnece, obiceiuri, efc. emplu, de doi ani jn comung a ap§rut jocul ", care nu exista ping acum. Acest joc de colind, ce are loc in sirbjtorile Crjx ciunului, Inchipuesc 0 capri, din costum, pe carer] imbracg unul din jucgtori, Altul are un fluier, pe care jl di fiecgruia s§ cAnje. CAnjecul e jnsofif de c§jeva dialoguri, ca s’o termine la fiecare dai cu jocul. Mira fost dat anul aeesta si vad ch jue cliforii nursi prea sfiau bine rolurile, ceea ce ine 136 seamn§ cf le jnvjilasert dupX ureche, cum ziser§ peracolo jn{&mplitor, nu dup& ceva sc Poate dupa cAtva timp de ucenicie, jocul ,Brex ici", se va perfectiona si se va planta defir in comung. Alt joc, ce e pe cale de a se fixa jn comung, e Ca la Breaza”. Acesfa e un joc repede, jucat de flgcki, fof timpul anului la hor. Marchitanii — mai ales cei cersi fac mer seria cu ajuforul cailor gi al cérufii fof anul — cAstigind frumoase parale, se tnfore,din cfind in end pe la casele lor si cump&rg in fiecare an cafe un pogon de pimAn{ sau dou. Asa ch cea mai mare parte din acestia sunj oameni cu stare. Dup§ ce sirau complefat pimantul la cAmp, até ct cred ei eX levar fi destul, se apuck dessi ine noiese casele, De obiceiu, casele, mai foti, le fac pe bejon de ciment si invelite cu fier galvanizat. E un sfil pe care si Irau ales ci, pe care au ine ceput siel imife si ceilalfi siteni. In timpul de fafa In foat{ comuna sunt doujzeci si cinci de case jn acest format, dintre care patrusprezece parfin marchifanilor. Ceea ce inseamng ci in for, comuna se va schimba aproape in tntregime, inlajurand casele de bane, acoperite ou sit si avand sul femelie busteni {§iati pe din doug. In comuna dela Nord de Spineni, in Alunig, de unde vine influenfa marchiffniei (cf aci piminr tul e mai pufin productiv) si de unde au plecat in farj mai mulfi marchifani permanenti, numjrul caselor jn sfilul argfa mai sus e mull mai mai $ngaf comuna e pe cale de schimbare comple{a $i cred c§ Spinenii vor clea cei dinjdiu pe ure mele comunei Alunisu, de oarece, in comuna dela Sudul Spinenilor, in Tatulesti, marchitanii sunt sporadici, In Tatulesti, omului nuvi vine si plece nia lume", cu marf, of pimantul ce brumarl are, produce jndeajuns, fiind mult mai bun ca cel din Spineni. De fapt cu c&{ fe cobori mai spre Sud, cu afft pimanful © mai bun. (In Optasi, comuna imediat urm§foare, pm&nful e mulf mai hum ca Ta Tatulesti, si ca urmare, marchitani, ou sunt mai de loc. Tofusi un rju mare, pe care fl aduc marchix in comunele lor, e rispAndirea hoalelor ver e, in special sifilisul. $i se observ aceasta, cu ff fe cobori dela Alunis devale. Patrazect si de cazuri jn Alunig: doudzeci si cinct in Spie neni; saptesprezece in Tatulesti si opt in Optasi. Alunis: 43. Spineni: 25. Tatulesti: 17. Optasi: Punandusle in legitur} cu numfrul marchitanilordin satele respective, gisesti imediat, adevarat cauzd a lor. Marchitanii pe unde umbl& n’au femei, Gasin- durle la intmplare, e usor de vazut cit de iute contracteaz& astfel de boale. Intorgi in satele lor, adevirate focare de sifilis, raspindese boala ime- diat, mai ales c& sunt bine imbricafi, au avere sunt céutati de mai toate fetele mari sau de vidu- vele de ocazi Ca incheiere, voiu da ascultare marchitanu- lui Nicolae Belu, de 48 de ani, cisitorit, cu copi si cu vreo doud clase primare, asa cum le-a apu- cat pe timpuri, despre ce erede el in ce priveste nie d-ta ci ce va ajunge meseria asta de-acum inainte? E greu, neicd, de spus. De unde asi putea eu sk ghicese? Totusi, din prostia mea, eu cred c& va pieri cu timpul, ef uite de ce: Vezi d-ta, acum s'a mai desteptat lumea o {frd. $i de ce mai trece timpul, d'aia se desteapté si mai mult. Ci zice la Scriptura, end noroadele se vor destepta mai mult, nu mai e de tréit; s'apropie sfarsitul lumii". — ,Bine, dar ce are aface, sffr- situl lumii, cu sfargitul marchit&niei?”, — ,Are a face, nepoate, ci vezi d-ta: dact se desteapti lu- mea, numai e de triit. Vreau s& spun cf oamenii Hia dela vale, pe unde umblim noi cu marlé, se vor destepta si ci, vor deschide ochi gi vor ve- dea, adick vor biga de seam’, eX parul ala de pore, in loc s&-1 lase pe mana copilului, ca sk vind la mine si sii dau in loc un inel de plumb sau un sir de margel mai bine e daci-1 strange 1 vinde cu totul, Mai fru- arale ia pe el atunci, $i atunci, cind I-o strange satul, la cumparativa lor, cum spusei, te intreb eu pe d-ta, ce dracu mai cAutim noi pe- acolo, ck puterea meserii noastre e in a ingela copilul, ca si-i luim paral de pore pe nimic. Altminteri, meseria noastré nu mai are nicio pu- tere, moare, dacd ajungi s4 negustoresti cu fran- cul. Aga cred eu in prostia mes, c& vor veni tim- purile. Ai s& vezi d-ta sau alfii ca d-ta, care Afi trdi in urma gi noi om fi fcufi musuroiu de mult la cimitir. O s& te gandesti atunci Ia vorba mea”. ION M, IovEScU UN DOCUMENT FOLKLORIC: PESTII PE BRAZDA In cursul finut la Facultatea de Fhosoke st Lt- tere din Bucuresti, tn anul 1932—1933 despre lite- ratura romind in epoca Fanariotilor, d-l prof. Cartojan se ocupd intre altele si de legdturile ce se pot stabili, intre snoavele din Sindi mitul roman oriental care a patruns in aproape toate literaturile europene si in care sunt infafisate vieleniile, necredinfa si nestatornicia femeilor — g intre folklorul si literatura culté, roméneasct, in- sisténd asupra pildet a doua, a Filosofului al sap- telea, publicatdé de d-l Leca Morariu, dupa Codicele C. Popovici, din 1796, in Decameroanele strimosi- lor nostri fomagiu tui 7. Bianu, Bue. 1927, p. 231-240). Pentru viitoarele studii ce se vor face asupra acestui motiv, semnalém aci, 0 sneavd culeasd in timpul cercetarilor monografice, in satul Sanf din Nasdud, in luna August, 1935, dela femeia Elisa beta Guse, de 39 ani, si care snoavé nu este altceva, decdt 0 parte din pilda a doua a filosofului al sap- telea, din Sindipa, cunoscuté sub numele _,Pestit pe brazda”. A fost odata... doi tineri, un barbat si o femeie. Barbatul era stragnic apucat gi au Isa pe femeie s& grdiascd de fel. Tntr'o zi, ea a c& si ea va aves atata putere cat s&-l inebuneasca pe el Asa el s'a dus Ia muned, 4 femeia s'a dus si ea mai tarziu, de prénz. In drum, ea @ trecut o apa si acolo era un om, care prindea peste cu undifa. Atunci ea sa gindit si cumpere lipanul, e& lipan era, Zise: ,Vreau si-fi cump&r pestele; cAt tmi ceri?” Tocmeala se facu si femeia lua pestele gi-1 puse'n cofa, pe care o purta cu ea, Cand fu ajunsi Ia barbat, pam a nu se inturna, ea puse pegtele pe brazda. Cela, chind se inturnd si vizu pestele, zise: — «Na femeie, am prins un peste pe brazd&, ia-l si du-l acasi si disear& si-mi faci mAncare dom- ease’, cu el” — Voi face!» Mai statu ea o {ard, cu birbatu-su gi se ‘nturnd acast. Facu de cind si veni si birbatu. Bag’ boii in grajd gi cénd o vazu pe femeie, zise: — Femeia a zis: — Facefi bine si-I legati cd este om apucat de toate celeals A doua zi el spuse iarts — «Mai femeie, peste ti-am dat!» Femeia {inea intr’una c&-i apucat gi cl dard, I-ar duce la popi si-l inturneze. A doua zi, dimineata, se duce la parintele si-i spune si citeasc& lui bir- halu-su, s& uite de peste. Popa vine gi griieste cu el; zice: — «Nu se poate omule, peste pe brazda>, Popa ii pune patrafirul pe cap si omul de frick 138 s’a lsat. Apoi femeia a legat pestele de o sfoard si l-a prins sub fust&. Cand s'a plecat in jos, omul de sub patrafir vede pestele gi spune popei, ca ce vazut, Femeia s'a ridicat in sus si atunci nu mai vizut. Atunci popa a zis: = «Astari nebun cu adevaratl> Dupa ce sa dus popa, oamenii s‘au Iuat iar la cearta gi o sperie pe femeie cu bata, S'a dus femeia a primar gi s'au strans jandarii, si-l duc la casa de nebuni, L-au pus in cdrufi si-l porneasc’. Fe- meia s& cAnta cu lacrimi pe ling& c&ru{a. Ea voia st-gi ia rimas bun dela birbat gi zise: — «Eu mai am un cuvint si spun. Tu, barbate, st m& lagi pe mine si griiesc, Tu ai zis cl 0 f meie nu poate grdi in fafa barbatului si nu poate s&-i fack nimic, necum si-l inebuneascé, Am vrut si-{i ardt cd nu ai dreptates. Atunci barbatu a vizut c& ce poate femeia sa si au fost oameni, in pace, mai departe. 1. C. CAZANRECENZII SATELE NEAMURILOR VECINE Pamietniki Chlopow. Warssawa, 1935, 714 pag. (Memoriile taranilor). Memoriile {aranilor sunt rezultatul unui concurs organizat in anul 1933, de catre Institutul de eco- nomie sociala (Institut gospodarswa spolecznege) din Vargovia. Organizatorii concursului cereau {a ranilor concurenti, desorierea directa, fara chestio- nar saut alle indrumari, a vietii lor in cuprinsul ce- lor patru anotimpuri ale anului 1933, Au luat parte a concurs {arani din toate {arile, dela prolet fricoli pan’ la cei cu cAteva hectare de pamént, dela analfabefii care si-au dictat memoriul pana la absolventii efitorva clase secundare. Concurentii au fost in numar de 498. Din memoriile acestora s‘au publicat numai 51, gasite mai caracteristice. Acestea sunt documente preticase despre starea social’ si economic a {&rénimii polone. Sunt atitudini plastic formulate, fati de proble- mele permanente ale {érinimii polone, fata de pro- blemele speciale privind anumite regiuni sau stéri si faf& de cele trecitoare cum a fost criza econo- mick de pilda, Ins& mai mult decét pentru realitatea pe care je sunt descriu si atitudinea pe care 0 iau, memori interesante pentru grija permanent pentru neamul si statul polonez, prezenta in fiecare gi pentru cre- dinfa rispicat afirmata, c& tiria statului nou sti in firinime. ,,Téranul ¢ tare ca stanca din cimpie si rezista la orice”, spune cu greutate gi incredere u- aul din concurenti, Cu aceeasi greutate si hotarire cere aproape fiecare din cei a ciror memorii au fost publicate, ca vieata politic’ a noului Stat, sd fie bazata pe farinime, A face din {ran un factor po- litic activ este nu un imperativ al momentului, ci trebue sé fie gindul fundamental al Statului po- onez, pentru care se cer castigate in intregime, marile forte creatoare ale féranului. Mihai Pop A PRO CHRISTO DIAKOK HAZA FALUKU- TATO MUNKAKOZOSSEGENEK TAGJAI. (Mem- brii comunitaii de lucru pentru studiul satelor, a Ciminului Studentese Pro Christo): Elsiillyedt Falu @ Dundntulon, Kemse kézség élek (Un sat in curs de disparitie din Panonia. Vieata satului Kemse). Budapest, Ed, Sylvester, 1936, Zece tineri, specialigti in tot atatea gtiinfe nece- sare la cercetarile sociologice, au intreprins, dupa © colectiva pregitire teoretica i practicd (doi ani de zile au studiat si Ingrijit in acest scop um sat din apropierea Capitalei), alcdtuirea monografie’ sociologice a satului Kemse din comitatul Baranya, Inainte de a se duce Ja teren, au studiat toate metodele de cercetare, au facut studii partiale in diferitele regiuni ale {arii si au cercetat documen- tele si statisticele satului ales, ‘aga ci la sosirea Jor au cunoscut static satul. Echipa a ficut cer- cetiri in 2 randuri bru, a completat lipsu tulu vara si toamna; iar un mem- le, iarna, Astiel, vieata sa- a fost observaté in iferitele sezoane de munc& si intre 2 cercetari a rémas timp pentru fixarea problemelor neclarificat Prelucrarea este clara, sorisd intr'un stil sugestiv. Cititorul are impresia ca vede un film zguduitor, care arati 0 societate ce se descompune in fata noastra, Prin reliefarea paralelismului sociologic si cer- cetarea directiei voinfei sociale, autor si ne dea vieata org: trist, un sat f&rd cop! Autorii cunose metoda monografiei sociologice preconizata de d. prof. Gusti, Ei vorbese in intro- ducere, despre metoda scoalei din Bucuresti gi la manifestarile spirituale analizeazi pe larg siste- mul de sociologie a d-lui prof. Gusti. La bibliogra- Institutului Social Ro- bine sistematizat’ i au reugit jc a satului ales, Tablou Petru Bakk 139ILLYES GYULA: Puszték népe. (Oamenii din Pusti). Ed. Nyugat. Budapest, 1936. ire populajia ruralé gi cea urband te aproape Ia fel ca gi tn Romi- nia, deci, problema satelor ¢ tot at&t de acuta a- colo ca si aici. Criza a desteptat indatd dup& réz- boiu interesul autoritatilor ungare pentru {arani, cfrora, umblind in timpul rézboiului prin ora- sele gi satele din Occident, li se largise mult ori- zontul Raportul din Ungaria din Ungaria trebue si distingem cei care au pimant si cei care n’au nimic, Numarul celor din urm& 3 milioane gi in majoritate, trdiesc pe 1 magnatilor, fiind un fel de servitori, a c&ror exis- fenji nu este asiguraté decdt din an in an prin invoiala proprietarului, Cartea d-lui Illyés, se o- cupd de soarta lor. Autorul e un seriitor mult apreciat tn Un; Cartea a fost scrisé nu numai in urma unei ob- servafii sau anchete oarecare, ci pe baza tr&irii soartei personagiilor din carte. Pusta reprezint 0 agezare, o colonie de 1-200 care triiesc in mijlocul latifundiilor. D. trist& a locuitorilor dintr’o pustd, care se gaseste in’ mijlocul unui domeniu de 38,000 ha, unde triiesc numai 3.200 de oameni, pe cénd intr’un sat vecin cu. 5,600 ha pimant, trdiesc 4.200 de oameni. Cartea e monografia model a unei societati foarte putin cunoscute, de soarta cAreia nu s'a ocupat nimeni, — soarta care e mai neumand decAt a iobagilor di nainte de 1848 — si care din zi in zi devine mai ameninfatoare, pentruc& prin introducerea masine- lor si tractoarelor in agriculturd, a devenit inutila munca manualé si cea animala, Astiel cele 3 mi- Fioane de firani, nu numai ci n'au pimant de loc, ci pierd $i posibilitatea de a putea lucra ca servi- tori pe pimAntul altora. D, Illyés ne d& un tablou fidel al vie a acestei puste, cu obiceiurile, mentalitat fille ei cu pltura conducttoare, cu satul gi oragul, vieafa sa economic&, intelectual& si religioasa. Petru Bakk SZABO ZOLTAN. A Tardi helyzet. (Situatia sa- tului Tard), Budapest, Ed, Szolgélat és Irés, 1935 Cartea tindrului sociolog Szab6 a avut tot av tat de mare résunet ca si a Lui Illyés, prima edi fie epuizindu-se in 3 siptimAni, E monografia satului Tard, jud. Borsod, cu 2.317 locuitori, 140 Autorul este consternat de mizeria, ce se ma- nifesté mai ales in alimentafia si locuinja fara- nilor, Nu este o lucrare cu tez, precum nu e nici a lui Illyés, — dar din imbinarea factorilor mo- rali, intelectuali i materiali, ardtati pe rand, reiese un tablou inspdimantator: satul acesta e la marginea unei prépastii primejdioase. Navala spre orage $i nostalgia lor, dorinja de a sekpa de o viea{& osandita, aratX descompui rea unitafii sociale a satului unguresc. Petru Bakk VIOLA TOMORI: A parasztsdg szemléletének alakuldsa, (Transformarea mentalitaii {&r&nimii). Szeged, Ed. Szegedi Fiatalok Mivészeti Kollé- giuma, 1935, Dera Tomori, aparine grupului tinerilor socio- ogi, condusi de d-nii Buday si Ortutay, care in ultimul deceniu, au publicat — in legaturd cu pro- blemele satului — 30 de scrieri, dintre care face parte si aceasta carte, D-ra Tomori, se ocupi de fArdnimii, cercetind-o in manifestarile vietii. In partea intaia a cirfii, gésim analiza diferitelor teorii psthologice referitoare la jieafa colectivitatii, Autoarea, di o bibliografie bogata a chestiunii, Problema anunfata in titlu, tratatd de abia in partea doua a cérfii, unde pri- mul capitol araté profilul vechiu al {&rdnimii, iat ultimul capitol aratd situafia de azi. Se evi fia cl trisdtura cea mai caracteristicd a sufletu- lui f8rdnese — individual si colectiv — a fost re- sa cu natura; iar prin schimbarea acestei re- — din cauza rafionalizarii si industrializarii agriculturii, gi sub influenta oragului, — s'a trans- format intreaga mentalitate {ardneascd. In locul acomodarii inconstiente la natura, a venit opozitia intenfionat&. Cu patrunderea indus- triei se slabeste colectivitatea f&rineasc’. Slabirea simfimantului colectivitatii e urmaté de slabirea constiinfei fardnesti. Scoala gi influentele civiliza- ici ordsenesti schimbi felul de a vedea al {irini- mii; superstitia si magia pierd din importanta lor, Transformarea se vede la productiile culturii 18 rlnegti de azi. S'a inceput imitares oragului in tm- braciminte, mobile, ete, Broderia farineasct de azi, nu e arté, ci un megtesug care lucreazé dup& qustul clasei ordsenesti. Disparifia folldlorului, mu- zicei sia dansului {&rdnesc, este efectul slabirii spiritului colectivitatii. Dispar contrastele. Colec- tivitatea tnceteaz a mai fi o realitate vie, Aceasta insemneazi criza {arinimii, pentrucd transforma- rea sa n'a pornit din ea, ci sub influenta culturiiorigenesti. In criza sa are nevoie de ajutor, care trebue s& se acomodeze la nevoile interne ale {&- rinimii. Cine se intereseazi de soarta {&rdnimii, giseste fin aceastA carte observari juste si multe puncte de vedere pentru cunoasterea obiectiv’ a acestel clase sociale, Petru Bakk BALAZS FERENC. A Turda, 1935. rig alatt, (Sub glie). Autorul, dupi ce a ficut teologie unitaré, a stu- diat 5 ani in Statele-Unite gi a intreprins o lungd calatorie, strabatand toate Statele europene gi cele din Asia, Cartea de fafa e 0 dare de seam& despre acti- vitatea sa de preot in comuna Cheia, din apro- REALITATEA OCTAVIAN S. MARCULESCU: Cavarna me- dievalé si moderna. ROMAN M.: Studia asupra populafiet turcesti din Dobrogea si Sudul Basa- rablei. (Extrase din revista ,Analele Dobrogei”, anul XVII, 1936, Tip. Glasul Bucovinei, Cern&uti). Spre deosebire de informatiile neindestulatoar cu care este serviti opinia publica de citre pre tilnicd, brosurile d-lor Oct. S. Marculescu si M. Roman, pun in lumind desivarsitd atat dreptul nostru de proprietate asupra Dobrogei, c&t 4i ¢ care trebue apucata, dacd e si consolidim hotarul aobrogean. De caracter istoric, 0 monografie a oragului C: varna, studiul d-lui O. S. Marculescu poate servi ca un fundament fericit inceredrii d-lui M, Roman de a privi sub unghiu politic problema Dobrogei si Basarabiei de Sud. Flinded, desi marginit& Ia un singur ora, mono- grafia istoricd a Cavarnei ridicd intreaga problemé a Dobrogii, indicand si solutiile oi. Sk stéruim asupra ei — gi mai ales din acest punct de ver dere — insemneazi si subliniem tocmai ceea ce e de capitalé importanfa pentru provincia lui Mircea. Recurgand la izvoare, care se intilnese des in corpul studiului sau formeazd note bogate in sub- sol, autorul infafigeazi caracterul romAnese tn evul pierea Turz rotilor sci alizat in cursul celor 5 ani trecufi, de cand s'a stabilit in comuna Cheia, Cartea merita atentia tuturor celor care se ocups cu chestiunile ard- nesti, mai ales, din trei puncte de vedere: 4. Autorul prezint& cu perspicacitate datoriile ce ise pun unui intelectual la sate; 2, Arata, intrucdt si cum pot s& colaboreze in- la formarea societafii satului, 3, Ne face si infelegem mentalitatea, psiholo- tia, sitenilor. Lucrarea ¢ foarte folositoare pentru invatatori, Preoti si monograligsti, pentruct deschide un ori- zont larg spre cunoasterea structurii sociale a satului. Cu o naturaleta, dati numai adeva- tori, d-l Balézs, ne povesteste ce a re- telectual Petru Bakk ROMANEASCA mediu al Cavarnei si al Dobrogei intregi. Se citeaza, pe lang& pufini istorici de ai nostri, numerosi alfii, strlini, Fundaté si pe toponimie, concluzia rimane aceasta: Romanii au fost cei dint&i locuitori ai Do- brogei, peste care au venit rand pe rind: P Cumanii, Uzii, Gagauzii si Turcii, Nici vorbé aci prin urmare, de o populatie bulgéreasc& in evul mediu. Ca atare, pretentiunile de proprietate jus- lificate istoric, pe care le ridic& Bulgarii, sunt lip- site de fundament. Bulgari din Dobrogea au o alta origine. Ei pro- vin din imigrari bulgare, care incepind dela sf&r- situl sec, XVIII, {in pana la 1878. ‘Marturii bulgare 0 spun suficient, Etnograful bulgar, Miletici spune: ,Am menfionat mai sus c& in Dobrogea romaneascd populafia bulgaré este compusa din colonizarile comparativ recente dela sfarsitul secolului precedent (sec. XVIII) si pané fn ultimul rézboiu ruso-turc” (Dr. L. Mileticis Sta- roto balgarsco naselenie v severoistocna Balgaria, Sofia, 1902). Stabilifi recent in Dobrogea, Bulgari aveau s& deslanjue totugi, prin opresiuni sistematice, aga cum se intampla gi astizi, inc de mult, acel proces de emigrare al Turcilor. Mentionand ci prin studiul d-lui Marculescu, oragul Cavarna a ajuns si aib& parte de © mono- grafie remarcabila, ce depaseste rostul unei simple infaisari, s& ne oprim la cealalt& brogurd. 144D-l M, Roman in studiul su asupra populatiei turcesti din Dobrogea 9i Sudul Basarabiei, ridicd probleme, care, o marturisim este surprinzdtor c& n'au determinat conducerea noastra de Stat #i ia misuri energice spre a apira interesele romanesti. De altfel, cel care este versat in ceca ce formeaz’ Problema Romfnilor de peste hotare!, igi poate da seama imediat de lipsa marilor prevederi poli- tice, pe care le reclama nafionalizarea fruntariilor {arii noastre, Vorbind despre Turcii din Dobrogea si Basarabia de Sud, autorul desveleste cu ficcare rand desin- teresarea conducerii noastre de Stat cand ¢ vorba de urmarirea si solujionarea problemelor pe care le ridic& Cadrilaterul, Astiel, organizatia iredentista bulgard, V. D. R. ©., (Suprema organizatie revolutionaré a Dobro- gei), potrivit instructiunilor din Sofia, incearc’, prin terorizarea populafiei turcesti, dislocarea ei; zidarnicirea colonizérii, intreprinsd de Statul ro- man; captarea intelectualilor Romani pentru spri- a actiunii bulgaresti. Se citeazi cazuri cand, pe de o parte Bulgarii direct, iar pe de alta administrafia acaparat& de ei, abuzeazi de bunatatea populatiei turcesti, in tensificandu-se procesul emigrarii. Departe de a fi fost surprinsé toata actiunea bulgara, iridenta, cu bani dela bancile bulgare din Dobrogea, alimentate de Banca National a Bulgo- riei, a facut ca o mare parte din terenuri si treac& pe seama Bulgarilor. Menjionim inci un lucru de mare importan{é: Gagiuzii, 0 populatie turceasc’ de rit ortodox, aflata in Dobrogea si Basarabia de Sud, este reven- dicata de citre Bulgari, Ministerul de Instructie bulgar, a donat de curand 956 de volume in L. bulgard, biblioteci comunale din Bolgrad! Bulgari urmaresc deci bulgarizarea Gagiuzilor. Relatari sumare, cele de mai sus provoacd totuyi adanci framant&ri. Stipin pe o provincie din evul mediu, in im- prejurari cand din nou a fost pecetluit& aceasta stpanire, Statul roman se dovedeste a nu urmari, datoritd unei preocupari marginite, cea ce ar tre- bui, Si astfel, cind Bulgarii care la ei acask au stiu ce sf mai facd, ca s& se scuture de populatia turceascd, cand aceiasi Bulgari nu stiu ce sf mai faci pentru a grabi desnafionalizarea celor peste 120,000 de Romani din Valea Timocului, din dreapta Dundrii, din imprejurimile Vratei, etc., care nau nicio scoala sau bisericd, cirora Minis- terul nostru de Instructie nu le-a trimes nicio carte, atunei RomAnii ou iau misuri pentru a sat 142 face populafia loial turceasca, cand aceeasi Bul- farie acapareazi terenuri importante in Dobrogea sau incearck pe pimint romfnesc desnafionaliza- rea unei populafiuni turcesti, Nimeni n'a surprins avantajul pe care I-ar putea reprezenta pentru noi atat rimanerea pe loc, eft gi plecarea Turcilor. Trebue si-i fixim definitiv pe locurile lor vor si rimand $i s&-i lisim s& plece pe cei pusi pe emigrare, In cazul celor ar spori dragostea populatiei turcesti fat de neamul romanesc, in al doilea, am avea posibilitatea unei coloniziri in mare cu Romanii de peste hotare, in special cu cei care sunt departe de fruntariile {arii, si deci, mai ameninfafi cu pieirea. Trebuese indreptate privirile inspre Dobrogea si Cadrilater. E de sivargit o oper’ mare, care le vine intr'ajutor si Romanilor de peste hotare, a- cestor frafi cirora circulari confidentiale, trimise Consulatelor roménesti, le ingreuiazi imigrarea in Stimularea emigrarii turcesti gi oprirea Ro- 1 si imigreze nu este o stare de menfinut, Alta trebue urmirita: cea a unei Romani impa- nate cu elemente romanesti. Florea Florescu LAURIAN SOMESAN, Vieaja umand in regia- nea muntilor Célimani (extras din ,Lucrarile Insti- tutului de Geografie al Universitatii din Cluj”, vol. VI, Cluj, 1936, 57, p. +4, ale recumatului german, 8 plange cu harfi, cligee gi diagrame). Universitatea din Cluj isi indeplineste din plin menires. Trecutul si prezentul poporului si piman- tului nostra de dincolo de Carpati — au la ax ceasti Universitate un impundtor numar de cerce- tAtori competenfi gi seriosi, Muzeul Limbii Ro- mane, acolo se lucreaz’; intemeietorul Speologiei acolo munceste; iar istoria gi geogralia activeazd gi lupt& din rasputeri — cu cercetarile de acelasi gen de dincolo de Tisa, in sustinerea sau combaterea Grepturilor si pretentiilor de o parte si alta asupra Transilvaniei. Au plecat doi din fruntagi: Vasile Bogrea si George Valsan, dar se ridicd, in schimb, © noua pleiada de tineri invajati, care merg pe a- celagi drum, manafi de aceeasi pasiune gi ajutafi, in plus, de avantul si puterea tinereti Intre acestia —e si domnul Laurian Somesan, au- torul studiului despre ;Vieaja umand in regiunea munfilor Calimaniy, publicat in ultimul numér al Lucrarilor Institutului de Geografie al Universita- {ii din Cluj (al Vi-lea). Acest studiu — ne instiin- feaza autorul, — e un capitol din lucrarea de doc- torat in pregitire: Munfii Célimani. E vorba, separe, de o monografie geogratic& completa. Nu {i- nem s& facem niciun compliment autorului (pe care, de altfel, nici nu-l cunoastem), dar trebue si-i spu- nem ci — pentru o tezt de doctorat — ajungeau cele 57 de pagini (cu schitele de harta, cliseele si diagramele ce le insotesc), pe care le numéra stu- diul de care, in cAteva randuri, finem si ne ocu- pim aici. [ata-i capitolele: 1. Climatul, 2, Vegeta- tia, 3, Gruparea asezarilor omenesti, 4. Densitatea populatiei, 5, Oscilafia demografic’ a populatiei, 6. Vieata economica, 7. Locuinfa {Aranului, 8. Struc- tura viefii sociale, 9. Vechile relafii intre finuturile de pe cele dowd versante ale Calimanilor, (dupa care, urmeazi Concluzille generale si rezumatul german), Am citit cu atentie studiul d-lui Somesan si marturisim c& e unul din cele mai interesante din ete s‘au scris asupra unui colt de pamént ro- manesc. E plin de fapte la toat& pagina — dact nu chiar la tot rindul. Pornind dela mediul fizic, auto- rul urmareste aderenfa si adaptarea Ia acesta, in toate hipostasele, a viefii rurale romanesti, Studiul d& ocol Calimanilor pe valea Bistritei, pe hotarul lor dinspre ,,Campia Transilvaniei", pe valea Mu- resului, pe culuoarul Depresiunilor intracarpatice din Est (Bilbor-Dragoiasa-Vatra Dornei), — urmi- nnd toate formele de vieata prin care omul s'a {mut gi se fine lipit de blocul $i bordura Calima- nilor: agricultura din poale si vai, poméritul, eres- terea vitelor, exploatarea lemaului, oieritul ) (suie, deci, studiul — gi pe podigul vulcanic al Calima- nilor, sus). O concluzie se desprinde, clara, din studiul a- cesta: vechimea si autochtonitatea viefii rurale ro- manesti din regiune. Vechimea si autochtonitatea a- cestei viefi, fafé fn fafa cu recentitatea — ca s& spunem astfel — si cu incompleta adherare gi a- daptare la mediul local « celorlalte doua: germane si unguresti, Autorul — si din asta ne permitem st-i facem un mic cap de acuzare — nu insista su- ficient asupra acestei concluzii, care ea trebue si intereseze gi si cAntireasc& mai mult decat orice, in studiul lui, Dar, fiind vorba — cum vézurim — de un singur capitol al unei mai mari lucrari — imputarea noastr& poate c& vine prea de vreme, O mentinem, tolusi: pentru ca autorul s& fie seami de ea la conturarea definitiva a intregii lucrarij si fie seama gi si insiste cat mai mult asupra aces tei coneluzii care se incheaga suficient din cit chiar numai a capitolului pe care ni-l ofera azi. E 0 lucrare originald, facut’ — se vede cat de colo — pe viu, de un om cu suficienta pregatire si experien{é. Ne simfim datori a sublinia acest lucru si a chema totodatd asupra lui atenfia acelor gré- biti tineri, care cred c& o tezi de doctorat se poate incropi aga, la moment, din lucruri si date luate cusute vai de lume — si maj mult de pe la all care uit c& o tezd de doctorat trebue si insemne recunoasterea unei maturitafi de gandire si a unei stipfiniri de metoda, amindoud céstigandu-se nu- mai dup’ multiple verificari de publicafii prelimi- nare, Numai dupa aceasta trebue s& vie acel: dig- nus est intrare, c& d, Somegan dignus est de Ton Conea PROBLEME ROMANESTI PRIVITE DE STRAINI KARL von KLECZKOWSKI: Umbruch in Ru- ménien (Prefaceri in Roménia). Osteuropa, Zeit- schrift fir die gesamten Fragen des europiischen Ostens 12 Ig. Heft 3 (Dez. 1936). Autorul, trimes in Roménia al oficiosului ,Vél- kischer Beobachter", schiteaz problemele, pe care le socoteste decisive acum pentru neamul romé- nese. Ele ar fi trei, ,IntAi armonizarea luntricd a celor doud, dac& nu frei culturi straine, deosebite unele de altele in trisituri esenfiale, care divid neamul romAnesc, pand la urma adeci desbaterea dintre Apus $i Résdrit, intre cultura Europei cen- trale si cultura bizantind. Ar fi apoi problema revo- Iufionérit neamulut roménese prin ajungerea 1a p tere a unei paturi noi de elemente active si in sfargit problema afifudinié intime fat& de Europa" Cum schifa aceasta e scrist dupa aparitia lui Hépker*), pe care o utilizeazd, partea pri- vitoare la diferentele culturale dintre finuturile deo- sebite ale Roméniei e cea mai intinsi, Ceeace 0 distinge fa{& de cartea lui Hépker este faptul oi nu se margineste la analiza condifiilor ideologice a u- 4) Despre Viata pastorald in Mun{il Caltmant d, Somegan s'a ocupat special intr’un studiu, aga numit, publcat fn Buletinut Soc. Reg. Rom. de Geografie pe 1933. 2) Rumanien dleselis und Jenseits der Karpathen, Machen, 1986, recenzata In aceest& revist& 1, 1. 143i intériri a Romaniei. Privegte gi condifiile pro- iuzis politice ale acestei intariri, gruparile poli- care ar putea deveni elite conducitoare noui. In vinfa atitudinii faa de Europa von Kleczkowski susfine teza germand a solidarizarii Europei pri mejduite de Soviete, Romania n'are de ce rupe relatiile ce o leagi de Franja ,de dragul [taliei, INSEMNARI Numarul acesta al ,Sociologiei romAnesti", e consacrat stiinfei nafiunit roménesti. Drept studiu principial, ef are in frunte chiar definirea de ci- tre Profesorul Gusti a acestei operafii de mai ama- nunfita scrutare de citre RomAni pentru Romani a problemelor, ce se pun Romfnimii. lar cuprinsul Tui, realizat cu colaborarea mai multor reprezen- tanfi de seama ai Institutelor si Oficiilor de cer- cetare preocupate de problemele ridicate de satele noastre, contribue Ta punerea sistematicl a cétorva elemente ale uneia din problemele ei: a celei a satelor. tiparita fn acest numar al revistei, a Veress, a cercetitorului dela Buda- esta, care prin munca Iui consacrata limuririi iz- voarelor relafiilor maghiaro-romane a ajuns s& fie tot atat de mult istoriogaf roman pe cat este istoriograf maghiar, este un dar intés Prof. Gusti de sarbtorirea celor 25 de ani de vatamant ai d-sale, ,Infundat in corecturi", Prof. Veress a scipat s'o trimita mai de grabi, dandu-ne astfel prilejul de a-1 putea numara printre cola- beratorii acestei reviste, pe care o urmareste cu simpatie, dela intaiul ei numar. Una din piedicele de seama, de care se lovesc cercetirile rurale monografice ale $colii dela Bu- curesti, este lipsa unei bibliografii a literaturii pri- vitoare la satele rominesti, S'au facut pind acum ‘mai multe incercdri de remediere. acum putem a- nun{a o solufie definitiva. D-1 W, Georgescu-Tistu, conferentiarul de bibliologie dela Facultatea de fi- losofie gi litere din Bucuresti, a acceptat Insirci- narea de a intocmi Bibliografia criticd a literatu- despre satele romanesti, pe care i-a dat-o pro- fesoru! D, Gusti in tnfelegere cu profesorul N, Car- tojan, Lucrai urmeazi si fie dus& la capat cu ajutorul membrilor unei echipe de Iucru formate din studenti dela Seminarii toria literaturii 144 de pilda” (179). ,Numai infelegerea dintre statele ce compun Europa in sensu! unei concentriri gene- rale europene impotriva bolsevismului i-ar putea oferi Romaniei Stat cu deosebire primejduit, sigu- ranfa ci hotarele-i gi libertatea-i de evolufie vor fi respectate" (179-180), Anton Golopentia romane vechi si de sociologie, etic& si politic’. Apa- rifia volumului, care va cuprinde bibliografia pink Je 1937, a problemei, e plinuita pentru iarna 1938/ 39. Aparifiile de dupa anul 1937, ar urma si fie consemnate regulat in suplimente anuale, Profesorul Gusti, a primit urmitoarea scrisoare a Profesorului Maunier, dela Facultatea de Drept dela Paris, pres Comitetului de org a celui de al 13-lea Congres international de soci ogie, care va avea loc la Paris, la inceputul I Septemvrie: 8 Martie 1937 Domnule Pregedinte, Am fi foarte mandri si foarte fericifi, daca brea sd ne ingdduifi sd ud inscriem in Comitetul de onoare al viitorulut congres. Veti fi singura personalitate strdind tntre mem- brit acestui comitet, serie d-sa. Rela} roase, care vd leaga de sociologia france: tanja luerdirilor dv. indreptajese dorinfa noastra de jea numele in réndul celor care patroneazd lucrdrile noastre. In asteptarea unui raspuns, care, ni-t nédejdea, va Hi favorabil, vd rugam, d-le Presedinte, sd a- greafi_marturisirea sentimentelor noastre admira- tive si respectuoase. René Maunier Ne bucurd, c& putem sé aducem in caietul acesta contributia a doi prieteni Unguri din Ardeal. Doc- torul Gheorghe Véro, ¢ unul din redactorii rev clujene Erdélyi Fiatalok (Tineretul ardelean), iar Petru Bakk a fost echipier in Campania 1936 si va Jua parte si la campania 1937, Amfndoi cunose munca desfégurati de Institutul Social Romin gi de Fundatia Regal ,Principele Carol” gi fac parte din acea elitd ardeleand si panonici a tineretului maghiar, care se consacrd muncii de ris cial, economicd si culturali a {arinimii maghiare,