ANULIJ DOLIE-VECI

YOIESCE

Renactiunt Administratinnea, strada Dnincl, 14

I DOM.

MERCURI 15 FEBRUARIII, 1878.

PUTEA.

LITMINZA-TE SI TM FI.
ABONAMEN TE.

ANUNCIIIR 1.

In eapital 1 (114:ride, nut an5

luni 24 le; trel

ilx,tia do 30 liteee ptj, paginea I V, 40 ban!

paginea 1H, 2 lei

Se adresa:
f A WM NI A., 'a administratiunea itrtihi
PIRAS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place
de la Bouree.
LA LONDON, la Eugne Mieond, No. 81-A Meet

Street', London E. U.
LA VIENA, la d-nil Haasenstein gi Vogler,
Walfisch gaseo 10.

Articolele nepubhcate se ard.

20 BANI ESEMPLARIILU

,.!.rf a Senatului.

Cu paxere de rt vedemil ct ediutele Senatuluf a inceputt din

not a nu se mat publica In Monitoll de chtt cu tre i patru qile
mal In urmii. Desbaterile din cele
doue sedinte de ieri ale Senatulul
suntt f6rte instructive, ele fact urt,
lumina, de care tra avea trebuinta,
d'aceia le punem chiart astql
supt ochif pit
tare a redactinnif n6stre.

prescur-

NI at interest s scie
firt ci

prescurtare, cele ce s'at 4ist

12 431;

lunA, 4 k.

Ffntrn tte prIle Europe, trim stru 15 11

It 0

A se adresa:
IN ROMANIA, la admInistratiunea 4iarulul
LI PARIS, la &nil Darras-Halegrain, 5 rue d,f9
l'anciiecomdie i HavEs: Traffite

et C-nie, 8 Place de la

20 BANI ESEMPLARULU

pe atunci le-a primita. Si aceste trei state

eraii destula de interesate a le cunsce.
Noi arna primita aceste conclitiuni cu veo
trei dile mai in urmd; ele nu difera multa
de acele pe cari le atl veauta prin glare
pe car4 le puteti ved In Monitorulit de
ierl. Aral primita dra i uoi armistitiulti
fdri de care nu se putea incheia pacea.
In privinta incheiaril acestul armistitia
SCIRI D'ALE DILEI.
ye potil declara ca guvernula a tramisa
Din intru.
una plenipotentiare la Kazardik Eid n'a
fosta
ense primita in modil oficiala. Ni s'a
M. S. Domnula a facutia in diva de 11
ale curintel, n visith la ateliaruhl de pic- respunsti ca nu putea fi primitil astatura ala stimabilulul nostru artiste, d. Gri- fela, din mush ca Turcia, acum ca i in
cursula resbelulta, n'a voita se recuaasca
goreseit.
M. S. a privita aci c'ul deosebith Oa- pe Romania ea stata independinte .canda
cere diferite tablouri in cursal de esecutiu- ea, dupa incheiarea armistitiulta, ema fi
I noi' cuventula
ne, represintanda episode memorabile ale nol chiiimatl a ne spuue
nostru.
S'apol
comandantula
eefa ala unei
resbelului actuale, precum i diferite schite
armistitiul.
Asa
a facuta
incheia
privitre la armata romanii, pe earl' d. armate
Grigorescu le- a desenata, cu multa fideli- Napoleou III la pacea de la Villafranca, asa
tate i recunoscutu-i talent, dupa natura a faieuta imperatulti Wilhelm la Versailles,
chiar pe campule luptelora, In Bulgeria, Ara a chiama ii pe statele confederate de
ne-ama
male artistula a urmata operatiunile ar- la Sud. Noi ama facuta mai

ieri de opositiune si de guvern.

matel romane.
Toti trebuie s cunsca, ce urmAresce opositinnea, act-tsar-He ce a fa,cult ea, intimpinarea guvernulul
S E N A. U L
si resultatult acestort triste drti
bila de Lun'i 13 Februarlit 1R78.

li:ourse.

LATIENA,la de B. G. Popoviel, 15 Fleiselunarkt

Scrisorile nefrancate se refusii.

cerea u ancliett asupra comunita,tilort religise, i creditult de 3000

In fine situatiunea se ltienuri; com- fr., inscrist la bugett pentru acopericheltnielelort acestel anchete,
plotult partitel Catargi s'a eatora- rea
n'at fostt combalute de oratoril
va a1iat a iel se dete destult de clericalf.
bine pe faci in indonita sedinta, de

Bucuresci, 12`c; faurarti

48

Cu a:Ste ca cancelarula marelui imperia

n'a spusa-o clara, dra se pate ved acestea din reservele ce'si face pentru drumurile de alai, i pentru Duntire. Acolo drti

unde va recurge si Germania si AustroLingaria, i tte puterile, acolo vomil recurge

nol.

Dispositiunile ce amtl luata ad fosta ea

ne-ama adresatil la puterile garante ca se
ne recunsca independinta, creanda ca
momentuld sosise pentru acesta recunscere. Ne-arnil adresata la acele puteri ca
se ne recunasca i dreptula d'a tramite
Una delegata la Congresti ca se ne apere
drepturile i interesele nstre..
In alte teal mai puternice de catil noi, se
pune f6rte mare reserva ori-cancla se face
ua comunicare. In situatia actuale, cu interpelerea ce ni se face, ne permitemil itai
a trece peste reserva. Ne permitema deril
a v citi chiara testula demerseloril ce
ama luata pe lng putera (Citesce)
Nu ne-a ma multamita cu atata. Ne-ama
adusa
aminte ea patru smile ama fosta in
adresat si la principele Gorciakofil
legture
en Inalta Prtd, i ne-ama adreGuvernuld a facial tota ce 'I era in putinta sea; a tramisa und delegata. Ati va- sata chiara dare dam
Aei d. ministru d citire adresei d-sle
ce precece respunsil iii s'a data
catre
ministrula de esterne ala Turciei,
dinte ni s'a opusta

noscuta conditiunile pcei. Acele state pu-

teaa s'astepte: tiara noi cad suntema mid

statil mica, noi eari nu gisima forta de
Mil in patriotismula nostru, nol. earl suntema mai aprpe, noi trebuia se .ne interesama mai multil cad pa noi ne priviaa
d'a dreptula. laiarele francese aa reprodusa
conditiunile alma de la 29 Ianuaria st. v.;
de ce nu ne-ati adunatil atuncl, de ce nu
ne-atl consultata, ca se plangema cu totil
srtea Ora? Mai multia a fosta gilele trecute lid intrunire; Ons ea s'a preocupata
nutnai de partite; noi n'ama fosta cbiemati
patrioticil a ne ocupa acum de interese de
partiti.
Nu era mai bine s ne intruniti, s ne
sfdtuima cu. totii, nu s'asteptati ud int.erpelare i s ne spinet:I cu fras3 Ifrunuse
lucruri cari nu pota s nu ne ingrijsed.
D-sea acusd pc guverna fiindil-cii a hula

Ingagiamente fr Ord. Aral fcw sacrificie de miliane i Occidintele i chiara 0riintele e indispusa dare nol; ceiet ce e
mai amara e cd chiara pe Rusia, cr. 1-sea
'I 'Arta sinaiminte de iubire, chiara pe Rusia a indispusti-o guvernula in contra
nOstra.

In resumata, d-sea lninesce in aniina

mahnire
contra guvernului pentru ca n'a
Preliminarele de pace nu sunta ancia !A- prin care .se cere recutaiscerea independin- consultata pe Senate, nu l'a tatrebata desinstructive desbateri. Pentru ac4sta
tel absolute a Romaniei.
ore sedinta se descbide cu 53 cute. Cu aceste preliminare e insarcinatil
La 2
le da,mt indatrt mat tottl spatiult ce
Ne vet1 intreba ans6 ce resultate aa pre afacerile Orel.
generalula Ignatialf. Tratarile pentru ele
d-ni
senatorl
presintl,
supt
presedinta
d-lui
Despre a treia Intrebare, (lice ea d. miavemt si ne abtinemt pentru astqf
aa Inceputa acum v re spte ile. Am pri- primitil aceste demers3. Deme:s,le stail in
vice-presedinte Dimitrie BrAtianu.
nistru nu l'a In4eles. Dispositiunile ce se
inane, nstra, resultatele in infirm lui
- de ort-ce esplica,r1 din parte-ne. NaSurnarula se-dintei de la 11 Februaria se mite invitare de la Adrianopole. ca se tra- eaa Congresului.
puteail lua era ea d. ministru de lesterne
miterna una delegatti pentru acele prelititmea va amp ce s'a list din a- adoptii.
se fi parasita locula ce ocupa.
Carl voril fi resultatele Wad pututil
minare. Acesta Invitare s'a incrucieata tocmi)ndou prtile si bine-luminatA va
D. viee-presedinte comunica ea d. baron
ai
unora
state
mai
ministri
ne
nici
alti
-vga desaprobari i declaril c'asa li micu votula Camerelora romane de la 7
aplauda si ansa, cum a aplaudatu Fava, agintele diplomatica ala Italiei, l'a maI
gndi la guverna In aceste
seal d6ed
Februaria (26 Ianuaria). Acela vota a fa- marl de catii noi.
insareinata
a
presinta
Senatului
multamiCongresuld se crede ea se va intruni in momente.
ierf publicult celt inteliginte si nucutil mare impresiune. In urrna lui n'ama
M. S.
prima
jumetate a lui Martha, dupa cum se
merost, care era In sala gedintelort, rile d-lui cavalera Farina tramisula
D. Ghica (pee ca nu contesta guvernusi
Romauna rspunsa;
Regelui Italici, pentru simpatiele i iubirea mai primita .nicI
spune,
la
Baden-Baden.
ha
nici patriotisma, nicl inteliginta, ci numarea maioritate a representantilort ce Senatula i-a aretata. '(Aplause).
nia n'are de eatil se iaadrumula care'i CODNu
suntema
In
dreptil
a
ve
spune
dca
mai c'a avuta mama nefericita. Ceia ee
icY .din Senatn. Lumina ce se &en
D. vice-pr(Tclinte comunica apoi ordinea vino.
a
independintei
recumiscere
de
crede d-sea este ca. guvernula nu 'e bine
116 veti intreba dca basele plcil tre- cererea
v a sili pe reactiune s's1 mai amftne, ailei.
nstre va fi primita. Acsta nu se va o- vealuta in strainatate i, caudd va tramite
buie
s
ne
ingrijasca.
Ece
art.
3
ald
conSe procede la votarea in totala a procelt putint pentru cattl-va timpt,
delegati, ei vora fi real primitl. Asupra aditiuniloril armistitiulul : Independinta Ro- tart de ('ata la mesa verde.
speranta d'a profita de starea In iectulul pentru aprobarea transactiunii din- maniel s'a Serbiei va fi recunoseut.
Cu tte astea una din cele mai marl cestui punta astepta respunsil de la d.
ea,re se afift, Europa pentru a dis- tre d. Anton Constantin si Statual, pentru
Ua despagubire teritoriale indestulatre puteri i simpatica nou rie-a aisil ca prima-ministru spre a
datorii, care nu s'a pututa vota tu edinta
saa rectal- independinta nstra este recunoscuta de
Terminanda, d. Ghica s'apera din nod eh
truge Constitutiunea i libertAtile precedinte.
va fi asicarata calei
fapta. Asemenea ni s'a recunoscuta de pu- nu vrea se vie la guverna i citaza ca dod'alti
douilea.
care
de
fruntarie
celel
nst re.
Senatulil adopta transactiunea cu 23 voten i chiara de Rusia dreptuld ea se a- vada motiunea ce a propusil in cestiunea
turi contra 13.
In moda categoricil nu esiteza d'a (ace vema una delegata la Congres. Cum si Basarabiei, motiune care a displacuta mulD. preedinte alit consiliulni da citire mecum ca, aceste base ale armistitiului Banta ce fela se va face acsta nu ye pota tora din amicil d-s6le politici.
SERVICIUL TELEGRAFIC sagiului domnesca prin care sesiunea ordi- de natura a ne Ingriji, sunta de natur a spune.
D. ministru de esterne rspundhda -diee
nara se prelungesce pane la 31 Martia.
Repeal ause cd politica mistr nu pate c credea cd cestiunea e atta de mare In
votului CameALU AGENTIEI HAVAS.
ne
jicni.
Noi,
anca
inaintea
Se acorda ...uventula d-lui Dim. Ghica ra de la 26 Ianuaria, ama declaratil ca a- fi de catil Ud politica romansca, dorintele
cata individualitatea unul oma, orl-care aria
desvolta interpelarea.
Landra, 25 Februaria. Camera comune- pentru a
de data acele ale stra- fi, n'ara put6 veui la ordiuea (Ida astaai.
nstre
nu
pota
fi
ceste
base
sunta
jicnitre
intereselorti
n6sD. Dim. Mica da mai antaiii citire inlorit.D. Northcote nu cut-la:ice oficialil contre i ca noi nu le puterna primi, dca mosilora nostri, acele esprimate In aduna- S'a ineelat, cad cestiunea se sfirsesce prin
ti unile de pace. Tate informatiunile suntii terpelaril d-sfele asa cum a anunciata-o. prin cuvintele compensatiune teritoriale s'ara rile mame.
ud cerere ea se se retragd d-sea allude -ea
....-ntraaicataire. D. Northcote scie nutnai ea D-sea raga pe d-nil ministri a crede ea a- intelege conditiunea schimbului Basarabiei.
Sciti arise ca pentru noi e uit datoria si
n'a
oprita pe Rusia se rupa tratatula de
marele duce Nicolae a sositii la St. Stefan. cst interpelare nu e mare, fiinia-ch e Facern dera reservele nstre in moda ca- care banca nstra. i catre Ora ca se fima
Northcote dice eh lordula Lyons va facuta de d-sea. Publiculd numerosii care tegoricil i le-aina i fcuta la tte pute- In reserve. Cu tate astea noi ye decla- la Paris.
Ama fostil incapabile, alice0; pate, dra
represinta pe Englitera la conferintd, a cii- asista la acsta desbatere a venial nu pen- rile.
rama ca In privinta integritatii Ora nsci
p'a
tru
a
asculta
slaba
d-sle
voce,
nu cunoscii geniuld naseuta In Ora roundria data nu e fisatd.
tre nu noi vomil transige.
La a doua intrebare respunda :
ministri.
kterpelarea
d-sle
e
strigatula
tensea, care se pta opri ud, natiune de 80
Camera lordiloris.Lordulii Argyel va aD. D. Ghikct glee ea cl. ministru a dedresa guvernului, la 7 Martiti, u interpe- rei intrega Rogil data (lice d. interpelatoril,
Care guvernii, care partida, care Ro elarata cal Romanii aa venitti la acst se- miline d'a nu rupe acela tratata. S'aci nu
e vorba numal de d-sea, ei de tota cabilare in privinta situatitnal Engliterii in ra- a fi scutita de orlace desvoltare, i permi- mama pate (lice adI altminterea de (alai cii
dinta pentru ca toti simtil bucuria ca netula; cad s nu credal d. Ghica ed d-sea
la
care
ama
replica
reserva
teti
a
'mi
1856.
Lordula
nu
damil.
Cine
pate
se
se
adreseze
aiurea
de
la
porta cu tratatula
trece indeaendentia
de dal acolo unde se adres6z/ tte pute- mid stata tributara
Derby, respumlande la ua intrebare, (lice d reptula.
e una omit atiltii de mare In etil ilepune
laitati-v
pe
tte
figarle,
adauge
d.
Ghika,
M.
Cogillnianu,
D.
ministru
de
esterne
,
colegiloril sel, Met acestia atata de mici
rile, acolo unde are se se decida de sat.ea nu vede deosebire intre ui conferinta
bucuri, ci ingrijiri de
recun6sce el intrebarea onor. interpelante tea TurcieT, adica la congresa ? Ori-cine nu e escesa de
in cat se n'aibe idel. To I ministail anal
iili congresa.
nu este n mai a d-sle, ci a natiunii In- voma fi, ori unde ne voma intrce, a- srtea pregatita terii. D. ministra a vor- facuta ce am Matta si ea Banta din cei
Atena, 2 5 Februaria.-- Sase sute volun- tregi. i nici pate fi altil-fela candil Ora colo avema a cere recunascerea indepen- bitti si de lucrurl despre earl nu l'ama in- mai noui.
trebatta, d-sea a esplicatil pentru ce
tari epirotI aa debareatil la Chimara cu e In ajuna d'a primi tia transformare radintei i integritatit statului roalana, aeolo
Canda alma venita ea la guveraa, ea opusci i patru tunuri. Insurectiaaea
fosta admisl la tratarea conditiunilora de
din
Stata
tributara
are
se
dicalaa
canda
averna
a
cer3
garantarea
independintei
Epirului.
generale
in
provinciele
fost
pace. Se putea seuti d'acst esplicare; cad muld necapabile, prost, m'ama gsit in
`tairca albanesi face causii comun au insur- deviie independinte, i candii Europa are integritatii statului nostru.
antecedentele dovedesca ca, pe coaea stricta, facia unei conventiuni proiectate prin care
Base!e plea ne para. jicnitre.
gintii.
se se rostsca asupra sartei Orel nstre.
putea
fi inliiturata delegatula nostru; d'acea se da Rusiei tota, se compromitea echiard
Ieri s'a data ua lupta la Selemta In E- Totti ce privesce dril tra nu ne 'Ate fi
Alma apelatil i voina apela and.
nu Fame intrebata despre acsta. A adausa Ora, i i-se cerea numaI dou lucruri :
lena intre 1500 insurginti si 3000 Turd. strdina nou.
Rusia. DeclaArad
apelatil
chiartl
ai
la
amerula mortilora nu e Inca' cunoscuta.
ard fi fostai admisti, mntinerea institutinnilord parlamentare
Onor. interpelanta a bine-voit a ne face ratiune inaI categotca de catii acsta nu ease ea delegatula
deed nu era motiunea de la 7 Februaria, mantinerea vocei d-lui Ghica, care Ufa aIMP
scia s se fi ficuta In venal Parlamentil.
urmtrele Intrebri
deca nu venia se Impedece buna-vointaa. cea conventiune nu sciu de s'aril put atia
se vede nitime sciri in pagina
comunicatii guvernului concum mergema noi inaintea Europa
1. Wed
De. ce acesta ? Ore acea motiune era stra- acuma ci, i respectarea integritdtii teritoriditiunile de pace, in ceia ce privesce RoMergema dupd ce ama afirmata c ini 'mi spune acum cd ed suntii de
Senatult a ales in mania; 2. Carl suntil principiele earl' ail dependinta n6stri voima s'o datoritml nou nid; nu era ea ud protestare legitima a ului.
rrancia
vind
dci
Rusia vrea s ne i nu numai
tarii ? D. ministru a fosta imprudinte spu6firi0 ant senatord inamovibile: d. se conducti pe guvern, fatal cu viitoruld
voima o a dao datordma
i deed se sdrobesce imperiBasarabia
ei
nandil acsta, edel acsta Insmn cd RuCarayon-Latour, cu 140 voturl in congresil; 3. Ce dispositiuni a Wail guver- tora Europei intregi.
ula
otomanii
!
ca urmaina u politaltal rasa. sia s'arti fi asteptata canoi se neinclindma.
Ni s'a
ttntra l 35 date d-lui Victor Lefrano. nula pe calea diplomatica, spre aprarea
Ece ce s'a petrecutd cu conventinuva.
Ara mai fi s'altd morali: morale este e
Ca stata mica trebuie se urmrn ud pocestil vat stabilesce forta respec- intereselora
Cana
a iitit art. 2 i s'a partial ca nu
Void respunde der la tustreile intrebdri, liticaa de rasa. Derti cancia vine interesula, ministerula pare a dice Senatului d-lora,
t-Iva, a partilort in Senata. Reactioe
destula
de categorica i n'a vrutii s'o
nu v'amestecati In trebile tern; noi le connarii suntt 141 (cad unt vott
lu numele guvernula Ai vduta, d-lora fil-care statti urmazI interesului.
D. ministru de esterne citazat aci esem- duceme, d-vstra nu sunteti de Cate unit suptserie ; represintantele Rusiei a stata
festt datt d-lin de Falloux), 4rti senatori, din glare, cd chiara cabinetele
trei dile pen i-a venita ordinula s prirepublicanit suntt 135.
marl' n'aa avuta cunoscinta oficiale, nu de plele cu Germania si Italia in anii din un- biuroa de inregistrare". I). Ghika nu crede msed redactia sea. Ec dra
unti tratat
la
lima
asemenea
Camera deputatilort a terminatt conditiunile pica dra niel chiara de ha- md. Noi voima s urindmii u'd politic ro ea Senatula va consimti
formalti,
suptscrisa
de
represintantele
votarea bugetuluf cultelort. Afara sele pica, de Wit la inceputuVui Februarid. mnscii, i s primima binele ori de unde rohl: eld vrea se participe la tte lucri- ratului, cu patenta imperiale. Ce puteatial
d'unfi creditti, sustinutt de guvernt, Ai veAuta .12iarul de Petersburg dicndii ne-ara veni. Acolo unde tt Europa 41 rile. Alta-fela regimula parlamentara are face mai multa ? El bine, amh observatil
pentru terminarea unort catedrale, c ebiaril impratulii n'a primit acele con- va duce plangerile, acolo ni le vorna duce fi numai ud imprtire de tabere unde aril total ce ne-ama obligata ; n'ania caleata in
aa credeti d-vstr cii pin con- av puterel canda unula canda altula, spre
noi.
t6te cele-l-alte amendamente earl ditiuni de citta la 3 (15) Februaria. Prinnimica acela tratata.
armistitiului
interesele Austriel a face ori-ce va voi.
tindeat a acorda favre clerului at cipele de Bismark n'a avutii cunoscint de ditiunile
In ce d'atuncI ama comproiniof ea
cii principele
A mai (Asa d. minist
fosta respinse c' nil mare maioritate. ele de cata In prediva Ld'a vorbi in Par- nu sunta jicnite ?,-,,Oermania Ansisi nu este
Bismark i principele Auersperg n'av cu- crile? La acste d ininistru r6.31-atPteT Cl
!inendament ;AO d-lii Ouichard, te,
ltaievtia. Austro-Ungariaftbemenea tot eam si ea jicuitit, ?

www.dacoromanica.ro

faelpfalMSIWN.A1Magmcgisseir,

ministri.
nu if asupra dsle niel ue, afacere pn gloria lui Cavour ispitea pe
nu consulte pe presedintele consiliului, dupe' Deosebirea e :ce. Piemontele a acute posistema englessca, i In acte importante Rich bun i resbele nefericite; noi ame
chiard pe consiliule de ministri, pea chiar Licata resbele fericite i politica rea.
Orsupra redae,tiunii actelore importante.
Asupra discusiunil de principie, dice ca
Priniesce tear respunderea, nu se pune dupe prineipiele s'aplica de emeni i guvernuld
paravana; &Ire Mica e necapacitate, o im- actuale e atate de Ingagiatti in Cate nu
parte cu colegii
mai pte pricepe politica cea 1-alte.
D. Ghika mi-a imputate de ce erne vorD-sea erede ce actualii ministri nu inbite despre conditiunile de pace. Ame vor- spire, incredere Europel, si ea (loved& cibite pentru ea se spune tote ce scid, pen- teze respunsul Rusiel care maa OA se
tru ea se nu merite acusarea ce 'ml face ne Name calea ce vornd voi.
Nu benuiesce Met patriotismuld niei incl. (Mika ce spuuti totulii rii, tote. Su acelase timpe candid m'acusa ca ante spuse tentiunile, dear cum s'a aplicate politiea
eeva i despre conditiunile de pace. Cate natiouale? Nol award ad positiune geograpentru intrunire, respunde c niei d-sea n'a fiica, care ne asieurd interesuld Europei
foste chiemate si se simte jiguite ca i d. trebue s'o pilstrame.
Se nu ne Incelame; dice d. Carp; cati
Mai dice d. Ghika c'a vedutii vorbindu-se d. ministru de esterne ne-a spuse ce nu
prin diare despre Basarabia, asa e ; amii e cestiune de interest'', ci mai multa de
vedute i nol, s'ame alergatii la Viena. milord proprio. 11.usia nu cere Basarabia
Arne veduta acolo c luerulti era cam se- pentru ioteresele ei proprii, pc ntru interese
riosti, se fecuse comunicari, dere nu se materiale. Et face politice russce, pe cand
luase nicI wad ingagiamente. Vede chiare d-vostra nu faceti politit romanese.
actun in Cartea albastr engles c comitele
Romania este toemai locale unde wised

Suvalof a spusti confidentrale inainte d'a

confiicte intre interesele Rusiel

interesele

trece Dunerea 1thii, c eI yore se ne i Occidentului :

Basarabia, s'a adausti eft in acsta nu va
D-vestra nu ati pututh opri ceia ce s'a
gsi aid tne Opositiuue de la puterile oc- fecute, dril n'arti fi trebuite se facilitatI
cidentale. Agintele nostril Onse, pe care '1i1 faptule. Amd fostil siiii se mergemd liraIntrebame necontenita, repeta oficiale ca nu inte? Repair i ail ce nimied nu ye pate
s'a Witte ingagiatnenta i m'amti bucurate, obliga a urrna politica pe care 2.0 urmacunt s'are bueura ori-cine canal imperatuld
Noi nu ame admisa de Cate ad' conRusiei are renuncia la Basarabia.
ventiuue administrative. Wire d-vestre ai
lesate In nesciinta supstituite protectiunii Earopel protectoraM'anasati ce,
despre tratArile de pace. Dena v'arati spusii tale esclusive ale Rusiel. Conventdunea de
totuld ; amid trAmise anal delegate, ense la Aprile a foste drd ua gresle neertate
eld I foste primita pentru cd nu vrea
d'aci a isvorita trite retele. Ati qisd c
Turcia se ne recumisce independintat. S'a ati betute la tte usile si nu vi s'a resfecund armistitiule, cum l'a falcate impera- punse. V ante dise atunei ed Europa nu a
tale Germaniei la 1870 si Napmeon la 56. 'Ratite se ne perassca ci cal nu putea se
Arne spusit tote, cad atatea sciamti, i deed, dea atund respunsuld see decisive.
credeti c'am ascuuse ceva, acusati-me nu
Puterne dice ce n'ati facutd" de cart de
de incapabile, ci de tradatore, s'apoi cantle bune void ceia ce ati fricute, dude lapva veni vorba despre tradare, apoi crede tele d-vstre, cari sunteti adi la putt re,
c voi pate some si err mai multd.
proWzd ce tote-cl-una ati luerate contra
Se mai dice : Nu yeti ti ascultati in intereselore
streinatate. Nu e asa s'acesta nu e onrea
La 1866 vedemii, ca ocasiunea resbelului
meritale mee; ci ale relord 5-6 mil' Cretei i ea bandele bulgare, pe partida
fostd liberale, suspectatd.
mortIr Nid u data, o declare,
Si
Europei
ea
acum.
opinia
La 1870 d. Bratianu dise acolo unde
mai stlsa In
chiara puterea cea mai interesata in ces- e ortodoxia, acolo saute interesele
tiunea Oriintelui, Austria, are deplind in- La 18-i 8 asemenea
credere uiiuoi, caci ame doveditii c ue
Ed constatil ed acsta e ua podticA preconcepute
na ye pote da aprobarea urea
tineme ingagiamentele.
categorical
ca
i
sustinti
in
ceia
ce
privesce
coasecintele la care ati
Spatine der*
strainetaN
si
reajunsii.
sunteme bine veduti in
Nu m'asl plange atata de perderea Basultatule se va ved; guvernuld austriace

are incredere in noi, pentru ea turd vase

n'ame acute, fere s'aretame ee voimil. Se
fecuse spre es. chiard raporturi oficiale, ca
Domuule se se proclame rege. Austria a
gaeacsta ne va crea pedeci,
rantate ce nu se va face.
Ni s'a recut(' 'propuneri d'a ni se da

Baaarabia.
Ce ce facemd ? Ca Intelepciune, patriotism*

sarabiei, cci pote veni maine imprejurari

dup e urma cdrora o vomd pate relua.
Pentru mine ease acsta perdrre are insmile scaderea consciintei nationale. Caci
cum yeti mai pate cere pe viitord sacrificia de la Jiff acestei tri ?
D-vstra ati perclute pe de ua parte Increderea Europei i pe de alta ai surpatd
consclinta natiouale. Aci d. Carp amintesee
CUM Michele Bravula, steparre peste tref
teri, edificiul luI a fostil surpatd din cause
lipsei de consciinti nationale si a neincrederei Europei. Asa dare pentru c consciiota najonala nu esista i pentru c Werederea Europei n'o avetl, niei ea nu ve o
pota acorda.
D. N. Voinov se crede datord a lua adi
parte la acste interpelare, prcum a Wale
parte eandd s'a tratate In acste incint
cestiunea deca armata trebuie ori nu s
treed Dunarea.
D-sea amintesce despre motiunea prin
care se da deplind autorisere guvernului a
lua parte in confiictula orientald cum va
crede mal bine; apoi mentionza cum s'a
urmata in eursulti resbaului.
S'a sfirsite resbelule, dice d. Voinov,
ad venitti tratdrile de la Kazanlic. In ce
se pete face admonestri guvernului ca n'a,
luatd parte la acele trateri?
Pete d. Boerescu se spund cd, (IAA are
11 fostii d-lord la putere, delegatuld nostru

teria se respundeme Non posumus, cum

are ti fostil mI bine primite de marele

ama i respunsii. Cum vreti s'o impacama ?

duce ? Pote d-lor se spund deed d-lorti

putead se duce la una maI bane resultata
traterile?
Se intrbri, de ce nu s'a fecutad tratate.
Ed n'ame mare incredere In tratate; caell
dear chiard tratatuld din Paris este adi aele care era garantate de trite
puterile, apol credeti d-vstre e, numal
peutra onerea miuistrului nostru de es-

s'amd remasa urc,iJ, pentru ed nu

voiame se aveme certi ea vecinii. Arne

mai :testa intrebati dce mergeme la A
orianopole, s'amir spiral ca nu voma merge;

wand sta la Dundie, unde saute interesele nestre i n'ame mersti. Aceste fapte
ne a castigate Increderea tutora puterilord. Dce sustineti asttl-fehl, aretati cd e
veue putere in contra nstra, dovediti.
Sustine, Mice ed, date, ce nid u putere nu

ne vede re* del ele nu se uita la litere,

ci la acte si nu putema se nu fimii bine
veduti pentru ea ne tineme euventuld.
Dare sauterne In conflicte eu Rusia. Aa,

e, s'a credute pte ca vome fi mai docill;

fi'aina foste, amii respinse eu otter:ire ad
cerere ce ni se fecea, contlictuld nu se pu-

tea inletura de (Ate cedanle Dear ce voiti se declareand resbehl Rusiei, cantle ea
a efarimatil interese mai marl de crab, B asarabia, adice pacea Orieutului ?
Rusia vrea se rape In bucati tratatule
de la Paris; se strge urmele lui, se ne

Sduneti. E aci incapacitate ? Nu; clef ea

pacitatea are fi u tradare.

Cate pentru resbele nu d-sea, ministru
de esterne, declare resbel, ci presedintel e
consiliului, i (lade se va declare resbeld
Rusiei, d-sea nu va mai sta pe banca de
ministru.

And, ue data, tote ce voii, voime, dare

dca se reduce cestiunea la individuali
OW, d-sea scie se se retraga. Caude va
ved ca nu e folositore, nu va ascepta

intrate In luptA, aducendii catastrofa de la

Plevnre (Aplause).

Dere 01 nu e cestiunea de a judeca

rind minister* cad aretati faptele de trddare, desvoltati puntele de acusare i pete
void grtsi i ed und Nitta ca care se me
unesein

MI, (lade s'a cerutri unirea tuturori,

trebaie se permitetI guvernului se fie cu e triste

Ni se (lice ce asa a fose i co Italia
mintea intrgI.
si
ea Germania. Ed crede ea Napoleon a
ati
ministrilore
:
D-vstre ense diceti
consultate
pe Vietor Ernanual la Villafranca,
gresite; Uri nu v dame vote de neincreere statele germane se nu se uite CA saute
dere, ci ve dueema eu
VC roge, dice torminande d. Voinov, se inteua stare de vasalitate facie cu imperespingeti interpelarea care a fosta asa de riulti germane. Se ne ferscil D-deii de apomposii anunciate, dri care la urine se semenea positiune. Arne scepata de ua vapte vedea cA n'are alta tinte de catil : salitate patine periculese, nu voimil se intram intealta.
seeleate tu ca se sea' ed. (Aplause).
Veninde la interpelarea d-lui D. Ghika,
D. Dim. Sturza dice ce credea ce, in aiee cA indispositiunea Rusiel
ceste momente grave, lucrurile yore fi luate oratorele
mai de susa. Apoi face unil studiti retros- contra nestre e naturale din momentula
pective de la 1821 pene ai. Momentule ee ea cerce a ne repi ue parte din paeste grave pentru ca clued progresele marl mntuld nostru. Nol ame Inaintatil multa
ce emir acute sunteme amenintatl acarn a in curse de tie jumtate seculii; arnii feda leaped. Tote Orientule este Metre trans- cute sacrificii marl, arnd versate chime
formare i agitare, in midloeuld cereia ne sangele fratilorii nostri i candid amid anol, i trite interpelerile fixate junsi la verfule dlului ne vedema Inhepene acum nu strata acute In aka scope tati spre a fi injagatd inteed vasalitate de
mii de ori mai periculese de eke cea care
de cate inters sale trii. '
Oratoruld a mintesce eh a votatii contra ame avutfan One at:urn.
Se spuneinti In tete modurile si la WO,
conventiunii de la 4 (16) Aprile, pentru cA
se temea ea independinta, de care ne a- luinea eA ni se face ua neareptate strigepropiame, se nu ne tia date din gratia Ru- tere la cerii; aveme eu noi dreptuli pensiei, i pentru ca se mat temea se nu time tru ce, Europa singure ne a date ceia ce
averne astildf.
inghititl in marile interese slave.
Ce ni se cere astridl ? Se traficimii asuFM:Le putini ease' ad foste de ue perere
pra
independintei nestre, se resluim' uA
eu a d-sle, i adi trebue se conteme ea
parte din pamentuld nostru.
conventiunea de la Aprile.
Independinta Romeniei este opera nstre
Politica mistral, este frt' simpi card e
basate -pe dreptela nostru. Se nu se dice ce proprie, awl in curse de doue-deci de ani

se race UAu discurse nervose :

Credea acum ca nu se va va mel dis

cute t entusiasm, cum s'a dissutate eu ocaa conveurdueit eu Rusia; dre se 'useld

ni se vorbia 'llama de Viemont si

Senatula, incredintate ca In Imprejur .

rile grave in care ne dime guvernale va

interesele Romanier,
trecencla la ordinea dilei, Ii implinesce ua,
sacra. datorie, afirmande din nod eeia ee
apra drepturile

elli crede ce este dorinta nestramutate a

terei i a-nume

1). A se cere de la marile puteri "garante recunscerea independintel Romaniei

si punerea acesteia, precum si a integritatii teritoriului romanti, supt seutule lore
puternice.-2). A se intrebuinta WU, siliuta si staruinta pentru a dobandi de la
puterile garante ca Romania se fie replan.
sintat in viitorule congrese, see sa
ptrt apera acolo ea ensesi interesele i
A se aye drepte prodrepturile
votuld
unanime ali Parlagrand politica
mentului din 7 Februariti, i prin urinare

a nu intra in esaininarea

seal

In tratarea

vre unet cestiuni privitere la tine schinda(

4). A se considera
teritoriald Ore-care.
i
neavenite
pentru
Romania orica nule
Rusia
Intro
ee stipulatiuni. fecute
cia fare participarea directa a trei.---a).
A se rechidina teat armata roman& de pe

inalule dreptil ale Dunerii in tare."

Mai multi senatorl cere manarea pa
mane.

lu urma steruintelore d-lui

tru, Senatuld otdracce a tine sedinta sra

la 8 ore.
Sedinta se suspende.
),SedinN de la 8 ore.

Se de citire urmatrei motiuni :

In urma interpeldril principelui D. Ghia,
Senatule, ascultande espliedrile guvernului,
declare ca. ministerulil n'are destula auto-

puttrea e mal mare de eke dreptuld, me acute tie revolutiune care ne dedea ritate morale pentru a apra adeveratele

del indresnesee a o spune CA dreptulti nos- drepte a fi independinti. De ard fi foste

tru este respectate chiare de marea 111,0- ort nu resbele, Europa tote ari fi recunoseuta independinta Statului romane. A
retie, a Rusiei.
Erad frumse ilusiunile din luna lui A- primi ease se traficamii asupra indepenprile i triste desilusiuoile de adl ; ceci, dintel, are fi se' ne snucideme.
Se compareand progresele fecute In curse
dca arid fi atatnate de la bunu place ale
de
20 de aril supt protectiunea russee
puternicului nostru aliattd, Basarabia are ti
progresele
famte la bine-ferretrele rade
dej a hula.
Rusia avea de multe timpa ale libertatilori de earl ne bucuremi.
Se scie
Ori-cate de mici erama la 1856, Eurointentiunea d'a ne lua Basarabia. 1ml pare
ease bine ed d. ministru de esterne imi pa tad ne-a consultatti dorintele. Ao se
face positiunea mai usre, de 'ere-ce ne spuse tratze la Adrianodole de noi feral noi.
cA la Incheiarea conventianil euRusia inten- Nimeni nu este vinovata den el putere

tiunile ee avea d multit Rusia Mate aban- mare ts1 pane in cape asemenea idei,
donate printr'una acte ..solemnd Incheiatii oriacine are fi la acea baud, tote In aceeu noi. Cercerile ce s'ae fikute mai in asi positiune s'are alia.
D-sea gesesee ea conditiunile armistitiarume,
caractere oficiale.
lei
sunta umilitre pentru Romania
In mode formali n'amd audite se se fi
desce
ce, dike se pate, ni s'are fi date Thal
cerute Basarabia de catd dupe. ce cancelarule marelui imperie a ajansd la Peters- garia intrge, tti schimbuld Basarabiei pentru cA inane ni s'are fi luata Inapoi.
bui g.
Intelege cA comandantulii-cape se' traPretentiunea Basarabiei, ori eu cafe diteze;
drd trebuie se aibe, uA autorisare,
plomatia are fi fostii espuse, ea era cA viope
eAtA
vreme pe noi ne pane la (Aida ealinte pentru noi. Ni se putea (lice ed dace
nu ni s'a spuse nou s'a spusa altora. A- delorii, ere catre Muntenegru, care n'a
cesta nu ne privesce. Ademenirl s'ad fe- luati parte la Plevna, s'a artate tie mare
cute multe. S'a spuse de uniI cal la !riche- deferinte. Positiuuea de astadi n'o putern
miiarea tratatului de Paris s'a fegaduite ea, accepta nici nol nici d-vstre,
nistri,
nici
tra
intrgi
Cande
noi
n'am
Basarabia va fi inapoiata mai tarclia. Nu
vote crede acesta de ate ca mad basmu, fi ingrijati, aura probe ea smite:me un
nu pote crede in asemenea jocuri de eu- popore bolnavii menitil a peri i data nu
voime a peri trebuie se ne sculdind ea und
vinte.
Cancelarule impeidulul germane a venitd singure ome.
Guvernuld e datord se linistse spirise spulbere multe din cate
soptitd ill
tele
Ingrijate si se ne spore camd aveme
timpule din urine. Eld a spuse ea intre
se
mergeme
de adi inainte. N'ame foste
Germania si Rusia nu esista alte Ingagiamente de ate numai simpatiele diutre mo- de parerea d-lore preopinenti, cad amd Incredere c fid-ce romand in ImprejurAri
ill cestiunea Basarabiei, niad ademeni- grele va sci a'si face datoria.
D-sea crede dri ce este bine ea gurile, Met amenintdrile n'ati lipsita. D. Carp
vernulii
se face' ue deAarare franca i caa clis eh se put prevede. Da, pern la and
ere. care puntii ; ease cine pate prevede ca tegorice cd nu voimii aid unit schimbe de
cele mare fiindil-cA e mare se nu
res- teritorie, eu aid und pretd.
Lid voce. S'a facutil.
pecte euventulti date eatre celd micii.
D. Sturza. Voiesei 'ease a se face si coD. Sturza eitze proverbuld germane :
entariile
votuluI data de Camerae
Es ist nicht gut mit die grossen Kirschen zu
D-sea
mai
cere ea guvernule se nu paressen. (Nu este bi ne se menanci cireeI la
ticipe la Mel' una mite care aril av sorunit' loca cu eel mari). Aceste proverbd s'a
adeverita nu numaI ea ocasiunea cestiunii ginte in tratarile de la Airianopole , falcate WA noi. Rusia Le-a recunoseute inBusarabia I, dear mai eu seine err ocasiunea
implinite eu lealiinchieierii armistitiului. Este adevrate eh dependinta

Invingtoruld VOia se se arate inainteaEuropel in tad splendrea lui. Dera ee &mine nol facie cu densuld ? Putea cl ea
cele patina in lucrurile cart ne privesed
directe pe noi se Intrebe: consimtiti i voi
la acestea ? earl saute vederile vstre ?
Protocolule armistitiulul a foste eunoseuttl
cilia de cate-va dile. Dace alte pnteri puterne de a fi suptscrisa alaterl ca marele te se astepte conditiunile, noi patrne se
cancelare ald Rusiei, unit asemenea tra- le astepteme tote cu atata silage rece ? Jic-

tate are fi foste mai make respectabil ?

Me unesed eu d-vtistre i reeunosce c
D. P. P. Caw esprime parerea de red guvernuld a gresite i si-a perdutti lucre
cd d. D. Ghiea a falcate ue alusiune per- &area. Se dea D-ded ea trite guvernele se
sonale care a date ocrisiune d-lui ministru nresscii ca cele de astddi.
mandatulri d-lui Ghika, ci se va retrage.

Cande ame vdute pe marele eancelare

ale Germaniei declarande CA tratatul de
Paris va servi ea basd, inima mea s'a usiurate. Amid spuse anula trecutti ce aceste tratate era rupte. intre Rusia i Tureia, nu (lime i facie cu noi.
Proeederea Rusiel nu e de boar corecta
facia cu noI. Incercarea poporului romane

nirea cea mare este eh, In secrete s'a tratear de noi in contra nestre.
Amid tramisii plenipotentiare si ni s'a
primsee.
dise ce Turcia n'a voitii
Admita ca Turcii ad mersii asa departe eu
D. Voinov amintesee apoI cum d-nii con- inderetnicia lora, drd constatil ca aliatil
servatori voiee se' intre in lupta din Ord_ nostri nu ne ad intrebatri nimice Se vede
kite (abide re:sbeluiti aduse catastrofa de la dare ce Rusia voiesetr se revitie la value
klexinati, pe canThi gaverauld actuale. a ei politica de protentre a uOstrit.

www.dacoromanica.ro

intrese ale tril facie eu viitoruld congres."

(Semnatl) Dim. Ghica, P. P. Carp, D.

Viornu, B. Boerescu."
Se eitesce asemenea a doua motiunea
In cuprinderea urrnetere :
Asupra interpelarii d-lui Dim. Ghica,
Senatuld, ascultanda esplicarile date de go-

veme si avende deplina In redere eh eiii

va intrebuinta trite midRicele fere, a crul,a,
nimice pentru a apra drepturile i interesale trii la viitorule Coagrese, conforni
voturilori unanime ale Camerei i Sanatului, treee la ordinea dilei,"
(Semnati) Voinov, Atanasia, Djuvara
Teohari, P. Opran, Mortara, Pisca, etc."
D. M. K. Iepurnu, luandi euventeltd
dice ca Senatue a bine meritate de la Ore
atate prin discusiuni ate i prin esplicatiunile ce s'ati date si se vole mai da.
Cestiunea a atettl de vital i important

In Ceti ori-ce oterlre se va lua, se nu

ic cu precipitare. Tinta mistre trebuie
se fig, pentru viitord. Romania, conside-

rate One ieri ca parte integrante a Maperiului otomand , acum euteld va as

onre d'a lua ue parte, negresitil mot:esta,
intre puterile ce vord otari sertea
otomanii s'a poperelord d'a dreptuld
interesate In cestiune.
Wu, ease trebuie se' fim preocupa de
ee voice face d'aci inainte, de la sine urmaze, eA trebuie se scruteme fapte14.1ree
cute, cari numai de la esaminarea trecutotal puteme ved ce puterne astepta la
viitorti. Se nu reducema cestivaea la proportiunile meschine de partite, ci se eauten& a degaja responsabitatea trii
ceste momenta.
V'aduceti aminte ce s'a petrecuta in rubelaid franco-germand. Poporule a cautate saranee respunderea pentru acel resbele asap ra
guvernului. Dena s'a rspunsi : ati avutd Ca-

mere, ati aprobate, i trite calamitatile au

COMA asupra poporului, nu asupra rernutul. Vrea dare se degageza Ora
ce gresla ce s'are Ii comise.
Nol ne-ame prevalatu ferte nitrite' (le Votubi
alt1 &natural. si Camera

Alt fi a despera, dca in acsta

ceeti one

n'are fi foste turatemitate, card de a'ara

tate datoria. Noi de multe ami devenita

fi gsite cineva se suptscrie, la ce-larea
maiorl. Suntenie dear ia drepte a intreba
ate are se mai tine, In acste Ora ocu- pamentului romfauesee aeeste popore are
patiunea straine.
Nu credd ca armata romane mai are ra-

tiunea d'a sta peste miAre i cere retragerea iei. Armata national este menite a
apra onrea i integritatea terii. Resbeluhl eu Turcia e sfuiiti. Tame de invasiune nu mar lake fi. ImI pare bine chi guvernuiri a lute dispositil ca se fimil represintati In viitorule congresdi .
D-sea consiliza unirea; se nu ne desbiMime, se nu ne apucema de socoteli, caci

trebui stersil de pe eharta. Votula ,aeela

produse bane resultate i e recunogeetere
Ininistrilore ce
apropiate acesta non
postonus alti popor..lui romani, manif :tatd
ea tote respectule.
dce sa putt
In acele intruniri secrete
pestra secrete intre 150-160 persia--, pi
s'aii
si se bueura d'acsta, ce, artsusl generarele Ignatielf, aducetorula ce.erit de retrocedare, a dise ca uu se va gaci
ue adunare miliaria care se sedeze 1.44-

rabia.
ori-rine are fi fostil la acea bance
D. 1. Brtiaau. Generaluld a dise tie(3la
c'are fi gresite din cause greutetii situatiD.
lepurnu. Asa ati dise in sediete
mill. Tote ce este mal bine de fiicuti este
creta.
se dame consilii bane guvernulal.
Terminande, d. Sturza propane ureateiD. I. Brtianu. Noi mod (pad acsta gerea ineta A Ire
ordine de di :
nerarului ; face apele la d-air

ROMA 7%.7.7T,r

l 47

FEBRUARM. ISTS
lipsimsarimaremmemi

tre Doi, nu putemii tnvoca, 'rid gsi 11116 alta serhare : d. Dim. Girika sea.; 'La pe d. rele n'ail foste Incunosciintate In cele mai si guvernului rusescil ; deli e rmil pinta
Foal. Da, d-v. ati aisa.
D. Iepurnu tntemeiata pe simtimentula siDgure argirnente defavorabile node.; drd Bratianu, si el-a qka cad acestl doul 6meni gt-ele Imprejurari de dal numal ta cela negru: Basarabia. Mi s'a spusa ca ne e asicurat prin tratate solemne si tetaerea
din mania momente.
pebliral glee. ca niel anti strain(' nu putea cestiune ce pane d- sea e : deed nu s'ae yore fi total-de una unitit, s'a tieselate.
Amin, pentru a treia ora, se vede laseDin situatiunea ce ni s'a create resulta nestra e nedrpta. M'ame duse la Livadia,
SC puie In dubiti aceste simtirnente.
cornisa nu itcte anti-aatriotice, ci. impru- late. Cad abia se film Infratirea si se aota ea alma ruptil ea traditjunile ,nstre, carI ame veduta ea nu'mi vorbesce naneni de
Dril d. ministru de esterne a invocata derate ca r! ad date hied d'a se atribui uit motiunea mai de unila, si nu trecu inult era d'a respecta d'ua potriva interesele Basarabia, s'atunci ama vorbita eq, amii
aretestuld ea DU se va gsi Did line mi- necore t.ii reline in raporturiIe nstre ce timpa si armistitiuie incheiata la 26 Ia- vo,iniloril nostri. Politica strabunilord era spuse. ca banuiesce el yore se ne i Baaetru care se suptscrie crdarea Basarabiel. Rusia ? CesOunea acsta e tnsemnata, Wilda nuariti a foste inlaturatd. La 1872 mill din si Imilitatea; ei merged p'und drama. Diu sarabia. Printula Gorgiakoff a protestatil,
el-sele s'ail speriata ea aa V enita la faptele de pane 01, putema noI erede ca numai d. Ignatieff mi-a spuse In urma ca
Sunta si ea convinsa d'acsta, dera ael e ca. la conferinta. va ti si partea cea-l-alte. which
putere
conservatora. Ea nu rreama spe- ministrula care a conduse politica esteriara n'ail fruntarie, si eil m'amil silitti se'l doeetiunea ? Nasee intrebarea : ere ni se va
Faptele ce s'aii aretate de ministri re- riate, aice il. Itacovit, cad sciania eh eon- e'a transformata si se pate presinta supt v e d e s e ii ea Rusia nu castiga nimic eu
Ce ma facutil nol pane acurn lative la Basarabia se reduce la tree eon- servatorii air se pastreze ceva. MI-antil per- ua vita facia, ea pote se inspire incredere, Basarabia, ea, mai multil e pentru ea iula ai cere ?
la
ce
trebue
se ne aseeptama ?
versatiunea de la Livadia, la Ploiesci si data 'ease tte ilusiunile, vecteauda ea acei cander cm a nemultamita pe tota pane si birea a cinel miline de Romani de catfi
si
conservatori nu conservaa Ditnieti, cli voiaa pe Rusia? Trebue se cautemii a face se A- ;Rea bucata de parnente.
Santa doue ipotese: sea impratula va comunicarea geneearelui Ignatieff.
Candti ame incheiata conventiunea ama
se parodieze Constitutiunea; ea ad rasipitil venal increderea cea mai mare.
reveni asupra cererii s'atuuel eterna va fi
Ta sea arn in tesce ca colegil d-lui Braspusa : tuna ua temere si vol se neasieufinanciele
Ora.
Pe
rate
vreme
tra
n'a
fostii
ineunoscir-- eunoscinta nestra; sa congresuld v a In- tianu erati contraril ducerii d-lui la LivaIn fia-ee ana aura perdutti crate una din intatii, tta respunderea a rernase asanpra ran; atunci s'a prise In conventiune art. 2.
Jiltara acsta cestiune d'asupra capetelorti dia, si Pail rugata se facia numai ail ve- ilusiunile mele.
Diceti ca conventjunea sfasia tratatuld
puteril l'esecutive. Tra n'a intelese. a'sa
Guvernuid si-a Insusitil motiunea votata absorbi individualitatea facia eu ori- care de la Paris ? EI bine, nimeni, near ua peraastre, e'atuaci resi suntema seepati. Ma sita de eticheta, ea la Sibia. D. Bratianu
tere nu ne-a aise acsta. Cuin veti dare
Ow va da ua solutiune contrarii n'are se cu simtiminte patriotice, a facute ul gre- de Camera, Doi laame dat tta aria, Eu- din vecinil sea
d-v., mari patriota cari ve ocupati numai
ropa
ne-a
aprobate.
Dare
ni
se
dice
se
dame
guvernului
puPrin urmare, serer : a radicata cestiunea Basarabiei. Vine
ni se mai cell semnatura.
de interesele teril, alma veMtl so data
Se
nu
stricama
(Jere
aceste
marete
specterea
morale
ea
se
lucreze.
Lama
datil-o
ue trebue sesne adorniim supt prornisiuuea Conveptiunett, se pune art. 2 ia ea, si Did tacolii, radicaude guvernulul fortele de carI la 26 Ianuarite votanda motiunea pe care vrdsmasilore asta-fela de mane In contra
ca nu se va gasi niel una ministru care s'o anti jurisconsulte nuati pte interpreta de are nevoil.
nu regrete eiti ama votata-o. Dena si acea tern ? Conventia ne garantza teritoriuld
suptscrie, cad sunta sicura ea Ware se se ate In favrea nstra.
D. Dim. Ghika Incepe prin a arta ca, motiuue unit consideratil-o noi ca lie pro- in vederea tratatelore, si. alte tratate n'aua depesa ehirna, dupe, proclainarea d-sea n'a inaenmata pe auverna se ia u testare contra sistemului urmata pene a- vemil de dad celd de la Paris si cele eu
Indeplinsca acsta.
Inlatura
alusiunile
desplaindependintei, pe ministrula de esterne la atitudine provocatre. Arna sustinutee (lice tuna. De la anti capeta ale tferil la altulil Prta.
D. lepurenu
d-sea, ea, orf. cantle. caminula nostra va fi tte protestarile ce se facia In cestiunea
Tratatula de la Paris a remasa in fiinta
ail
tnsuite la persene. D. Carp ei Voinov
Ploisel.
amenintata, se ne faceme cm totii datoria. Basarabiei nu insemnza de dad neinere- dupa conventiunea cu Rusia si Oa e In
troduse In diseusiune cestiunea hie MazarD. ministru de esturne. Ve 'ncelati ; eDup'aceea oratorele spune car, nu umbla dere. Incredere In Europa
de si nu cu- fiinta si astadf. Acsta ail spusa-aelrinciple
pap. La acesta respunde d-lui Carp numai rre profunda, amil facuta tar visita obici- dup putere si ea a preferita a remane In nscem ministerele d-vstrepte s'o aveta; de Bismark si Auersperg, afirmanda ea conviato privat, si va ciluta ei acum a face drti eil n'amil vedutii resarinda acea In- ferinta va av de temeia acelil tratate.
ca, (lee i d-sea s'a despartitti, In Camera nuith.
Ne aeusati ca n'amil fecuta tratata cu
deputatilora, In 1873, 4, 5 d'iteel. earl luasera
D. fepurnu. Bine, aeolo vi s'a vorbita acsta, deco. se va face din d-sea una biuroil credere inseMnata de care ni s'a vorbite.
FoRe din striiinetate cele mai acreditate Rusia. Dca, faceame tratatta atunci &MO,
de
inregistrare
;
nu
mai
voesee
a
trage
la
'il mane, aperarea intereselor conservatere si despre Basarabia si il-vestra 4,1 respunsil.... jugd ea rind cala pe care conductorula a- nu ve arta incredere.
ti absorbiter individualitatea nstra uatios'a multainit anl latregi a raped Melia mica
D. CoOlnicenu. N'ame respuns nimieil. desea la da In prepastia.
Terminanda d-sea Intraba :
nale fa alta, s'amd fi merrtatil acusatilinea
D. lepurnu. Bine ati facute; dre reuld
re inoritate In contra a tota puterniciet guGuvernule nostru se simte re In stare ce ne facetI. N'amd voita se facema traDup ce sfirsesce cu partile earl 'hi priaernului d'atunci, n'a desperate de reusita. e ea nu ne-ati coruunieatd si node ce vi vesca personala arlauge ca Senaeula nu putea d'a inspira Increderea inaintea Europel : tatil, v'o;potti dovedia repete, n'aind voit
se lase In tacere di asa Insemnat cestiune dca rnaioritatea crede acsta, urmeze Ina- tratate, pentru ce. n'ame voitil se me facia
60 nu se mire d. Voinov (led, va combate s'a vorbita.
pentru a nu slabi puterea guvernului, la- inte; ea arise, nu o credit.
vasaluld nimenui, n'amti voitil se lase Ora
err aceras1 salruinta si pe eel' de la MazarIn Iunia, atasatuld militard Welleslay a sanda-se directiunea afacerilord straine in
D. G. Lecca constat eh Ora e ingrijat In voia ori-cui ard fi .
pap, care n'ati foste fidell principielorii date, la termeni precisl, reluarea Basara- mana actualelui ministru, a carui atitudine eu drepta cuventil si cere ca ei d-nil seSe mai dice ca situatiunea ce am fabiei. De ce dell n'a slius e. guvernuld des- parea frte compromitetre.
natori WO fad datoria. Se nu se voteze cute Ora, a cufundatti-o In nomola si trelord.
Onor. d. Cogalnicnu vedea pte avan- tie. motiune fare a o cerceta. D-sea crede buie s'o scapmii. AO adusil Romania, 'ill
(Intreruperl).
pre acestea ca ocasiunea conventiunii, n'a
tage
materiale pentru Ora nstria in Do- ea este bine ca guvernula se ne spuna cum se dice, In positiunea cea mal per-aeries*
i a data spusil cl' calla era se trecemil Dunarea
D. lepurnu protesta c a Ora sbrogea. S'a veauta cari erad "opiniunile are se mrg, era noi se ne pronunciaina si ca s'o scapamil : fugiti d'aci. Dare dce,
iuteresele In grija partidei liberale. Nu ea Basarabia era In discueiune ?
presel straine asupra cestiunii Basarabiei. dca aeei cari ne represinta voila pleda intra Basil far conventiune la nol era mai
contesta patriotismula d-lul Bratianu (lard
D-sea sustine ea ministrula de esterne a
Carole Europa si noi averna asemenea bine cause nstra.
bine ? si intrati, cum aa si intratil, cacl trel
D. Prima ministru dice eta d. Boerescu luni a staruitti Rusia de mine ca s'o supt'la combate si pe d-sea cu aceiael indepen- spuse In Senate ca nu se crede autorisata preocupatii de acesta cestiune , noi arnil
Intil eu care a combatuta pe d. Catargi. d'a trece Dunarea, d. Bratianu a Intors'o voite se ye consolidamil, desbracandu-ve a puse cestiunea In tta claritatea ieI, a scrie si mime dada atria *ate' ca nu se
aisa : atl gresite de la Inceputa pane la pte altal-fele, canda ame vedutti ca EuIn tte Imprejurarile, multa mai patine la Camera. Intrebarea e : dca s'arii fi a- de ta parte din respunderea ce aveta
Oratorula
sustine
ca
In
urma
atatorti
sasfirsita ; resultatuld a foste desastruose pen- ropa tace si RusiI ail trecuta, ame suPtarave de call cele de aale tte guvernele utorisatil treeerea Dunarii, child(' erail cu.- crificii anal avute nefericirea se perdeme tru Ora, ve faceme gratia d'a nu ve tra- scris-o. Desaprobatu-m'a Europa ? Nu; mal
ad fosta puse la 'neercare prin interpelarl. 'roseate pretensiunile asupra Dasarabiei ? simpatiele atatai ale Orientului cafe s'ale mite la Casatia, derti duceti-ve acasa.
multd : trecead voluntari si. a am oprite,
Acusrile sunta : ea ne.aina departata de cantle alma venial la gavernti. Ce mi s'a
arnica a-lui Voinov, d. Bratianu, ca sim- De ce nu ni-s'ati comunicata acele waver- Occidentului. Si tied, veu data amta fi
phi deputate, a mersa pane aaf face d-sle satiuni? Se va dice ea sunte conversatiuni avuta nevoia se vedema (At este de indul- la politica traditional:6 s'am ruptil trata- Os de puteri ? Datile drumula ; WC-ye
academice; dera nu seita ce sunta si pro- genta acesta popord romanti este In Im- tale de la Paris ; in sfirsitil c'ame fosta de conflictil cu Rusia. Ama certiae Europel.
si procesa de intentiunl.
prejurarile de astaai, cad In alte Ore' si neleali, astil-fele In dad Europa Intrga se ne garanteze, sea celd patina, se fiseze
Aci da citire unei. motiuni propuse In puneri verbale, earl ad' imeortanta lore_ in aserneni Imprejurari nu scia ce s'ara In n'are Incredere In noi. D. Iepurenu a aisil tine drumti; si Did atata nu s'a pututd, dal.
Camera, In 1870, dude era d-sea prima- Noi nu le cunoseeami si nu puterna apre- facuta cabinetulii actuala. Eu, dice d.. Ghika, ca e tine aiara care spune acsta, d. Boe- Europa se Oa In positiunea d'a nu se put
ministru si aice ea situatiunea de astadj, cia irnportanta lord. Dard 11 place s'apere m'ame, sprijinitil atatii In Senate earl si rescu a afirmatti de la sine, negresitil dupe opune Rusiel, .si noi singari nu puteame
n'arti av de causa eea lama : aveina Iascrisuri si sun- In particularti pe presa opositiunie In ces- cele ce i-aa spusa agintia ce tramitil lu trage sabia.
6, identica cu cea d'atunci
tiunile esterire suntemil unanimitate ; In straintate.
Ieri, imi d.i.ea d. Ieneseu: nu scia ei ce
si
supt-semnatura
tema In dreptuld nostru.
catil se schimbe data
cestiunile interire s ne fie permise si
Ni se (lice c'amii acute ua conventiune, era dada intrae Rusil aka. data, d'aia vorCaudal
a
ciMal matte: said tramisti persene In Do- nixie a ne larnuri positiunea.
ei ea s'arta aplica de minune.
nu pentru c'anail fosta nevoitl, ci ca se ne besca asa aeum.
ita_ acea eedinta, i se parea ca asista la ua brogea, earl ail adunatil date statistice desD. V. Boerescu arata gravitatea situatiu- aruncamil in aventura Trebue probe penD. lenescu.
scia ca santa
scena din Halima. Ce se respunda gayer- pre poporatiunea, venituff, drumurl de fera nil in care se aril tra, de re-ce e vorba tru a dovedi aceste afirmari. Ara trebui mai tineri de crate mine.
mi-se spuie ce, cutare si cutare putere
Uci voce. Ba schl, drti . .. .
nulti la intrebarea : care este politica gu- etc. Dee'ati. fi opusta acesta non possumus, de directiunea ce trebue trasa pentru vii- se
a
disa:
nu faceal conventiunea, caci nu vomil i D. Prima-ministru. Atunci, unii se Inatore
guvernulta.
Vorbinda
despre
purtarea
D-sea
acea
comisiune
nu
se
ducea.
vernuluI in resbeluld franco-germana?
lui de pen'acum, dice ea de va fi merite a lam, pe Rusia se intre In Romania. Nu pte autiaa si Wail decoratii, era trii se pre,
D. Cogellnicnu. Ve destidd se spunetl ministrilora se fie gloria, era de va fi de- d. Boerescu se dovedsca acesta, dal este pdia, se ruina.
era incureate ; dear anti colega ale d-sle
tine faptil cunoscuta ea Europa nu nurnal
me1 tenera a declarata cii vorne fi neutri, awe a fasta.
merita a lora va fi si respunderea.
Atunci muriati , clere pentru interese
Dca aspirame a av regime constitutio- a lasatti pe Rusl se vie la noi, drti l-a straine. Acum s'ati fateuta saerificie, (lard
D. .lepurnu. Ve someza si eti se spupare Came fi pututa fi altil-fela de dote
Ora s'a folosite, s'a radicatia politicesce.
neti (Mee nu ne-atl adusa tn comisiune date naafi, trebue se la primimil In tta Intre- laate se &tame imperiula otomanti.
neutri.
Apoi
conventia
e
causa
ca
Rusia
a
ingimea
lai
si
se-111
apliciame.
Ne auusati ea n'ama data alarma tndatat
In 1870, s'ail gasita patriota Intre cari statistice despre Dobrogia.
Oratorele dice ea trebue se ne referimil trate la nor' ? Conventia e causa ea Rusia ce ni s'a vorbial desere Basarabia. N'ame.
D. Cogdlnicnu din cavinte de buna cre- la trecutii. Guvernula a adoptatil mai an- a twine Dunerca ei Europa a state ea data, si voi spune pentru ee.
,i. Bratianu, earl ad propusa acsta mo dinta faceti tine esafodagia de acusatiuni. teill anti sistem pe care l'a creduta band arma la bratil ? Nu ; suntil interese capiEl, dare Constitutiunea nstra place putiune.
tale la mijloca si Englitera amenintat Ea terilore? Nu; chiard d-lui Boerescu, d'ard ti
V'amil sprig' c aura date statistice nu nu- si pe care acum l'a parasite.
D. Brtianu. E suptscrisa de mine ?
Trebue se vedemil nol ce atitudine tre- tramisd mai de multe caa {iota s'apoi a re- eancelara alii Rusiel, nu i-arii. place instiD. lepurinu. A foste sustinute eu mult mai despre ce este In Dobrogia, ci si In
bue
se indicamti guvernului pentru ea in- chiamatil-o si cande a intratil la Constan- tutiunile nstre, nu i-ard place parlaitt'atuld
prejuruld Vidinulifi, ce poporatiunea ro- teresele *it se aka, fi scapate
elocinta.
tinopole a spusil c'a intrate nu ca acte de in care facemir atata scoinote. D-v. scitl luD. Breitianu. Nu e nici suptscrisa, Mel mane' e In Tesalia si Epirti si d'aci nu reD. Cogalnieenu n'a datil la intrebarile ostilitate, ci ea se apere pe snpusil sea crarea mare ce s'a facutil ca se s 'n'ireibiarria
sulta ca voia se anesezil Tesalia si Epiruld fecute de daft anti respunse evasive. Ia Evenhnentele cari ail adusil resbelula nu- institutjunile nstre, de ee n'ati datil alar'fa fosta sustinuta de mine.
D. lepurinu.Canda s'ae facuta atuncI La ministerald de esterne se tina aseine- privinta recumisceril independintela d-sea mai pe noi ne-aril Ingriji ? N'a declarate ma atund ?
Pte ea unora le-aril place mai militia
intrebari guvernului, de ce se supera cl-nii nea statistice; le- amti cerutil si ea, le-amil (Ace ea' ea venia de sine, de re-ce era guvernuld austriacil cil interesele austriace
suntti
jignite
si
paw
In
pericela?,
si
ea
tte
In
natura
lucrurilora;
este
cestiunea
de
a
institutiuni
restrInse, s'are fi fosta gata se
Voinov cd i-se fact' s'acum, dada nei a- completate si vi le-ame presintatil. D'aci sei dca independinta ce vome avea as- acestea n'a trase ti alive,.
primesea acele sfaturi; in acsta a-sea gaInainte me voi tine In reserve, cu d-tea.
yeane interesti, suntom in joce ?
Ce vo`iesce d. Boerescu. ? Se fi disil ea sesee ulna pericold, ea si pentru Basarabia.
COI are anti caracterd de vitabilitate.
D. ./apurnu. Vorbele (Ilse Inaintea unei
Aci-ate -lepurnu eitesee cate-va alineate
Astadl pentru antaia-ra se discuta in pe noi ne ocrotesce tratatuld de la Paris, In regimula parlamentara e tta sicuralita;
din diseursurile pronunciate In Camera la comisiuni de clue nu suntei secrete. AO Senate cestiunea diminuarii teritoriului s'atata tota. Alta aiceatl se ne dueema In are trebui dear s'averma grije pentru renici nu puteme. otrt noi a- nostru. Ne-amil afiate in faeia resbelului Oltenia cu ostirea; ei bine In Oltenia mil aimula parlamentara ea si pentru Basa18702 prim cari vrea se constate dreptuld spusa, ca,
el.
trebuie
Ora Intrg.
care im era unit evenimenta nepreveaute, fosta ; altii cereae se ne ducema la munti. rabia, cad treceme. prin timpuri grele. S'acsta,
ee are deputatuld d'a discuta interesele (6-D. Cogalnianu. N'ama Oa asa.
ci se prevedea, se simpa. Pe ce cale ame. Aeestia spuneati ceva, dell pe d. Boerescu dresza mai alesa la d. Iepurnu care s'arei, chiarti canda nu smite directii ameD. D. Ghika. Ama fostii de fata ; asa apucatir ? Cad eraa doue: una mal lenta, nu-la fntelega, pentru ea d-sea nu spune rnoresza de eke tia ideia si uita tote
mai modesta, dear dupe' urma cruea pu- nimice.
nintate, si eu atata' mal multe candil sunte. ai gm.
langa ea. Acme d. Iepardnu se'ngrijasce
D.
lepurnu.
D.
Sturza
si
eil
amil
coinAsa voi, d-le Boerescu, se seal In numele a restringe legea eleetorale, ea fired apela
Wine conserva ceia ce avani, si alta haBraD-nif ministriI si mai ea sema d.
acsta.
zardsa si plina, de aventure. Trebuia ca cni vorbesci d-tea ?
chiar la d-sea ca se lucreze pentru, Intetianu, represintantele unel 'flare partite a batutil
disil ea nu e de de la cunoseutil se pasime treptata la neD.
Cogalnicinu.
Arne
D.
Boeresou.
In
numele
partitei
consermeiarea regimului parlamentara.
hatta asupra's1 ua situatiune, care era pr ate de co:npetinta Constituantei d'a Wirt cunoscutte Cunoscutula era tractatule de vatre.
Marele cancelard ald Rusiei ti dicea al
grea. MI face tra imputare, dear strata mrirea sea mice-eorarea terii.
D. Prima ministru adeca, In numele Pre- data ca neintelegerea nstra ea conservaParis. Guvernula a lasatil positiunea siD. Iepurnu. Va se dicta' ati admisa po- cur* pentru a se arunea In aventure ini- Sei, Timpului, ligshoiuldi; apoi d-vstra ne torii vine din causa instituthmilora ke; ca
In drepte a esamina resultatele la care a
sibilitatea
ea ua Constituanta se de Basa- rete, grandiose dare nesigure .
acusati c'aind trecutta Dunarea ? Nol nu bine are fi se le schimbaana.
c'a
In
Ora
ajunsal isolandu-se si facenda
voimd se spaimil asttial. rufele murdare,
In
urma
atitudinei
ce
ame,
lunar
nu
rabia.
meni,
nu
dice
trei,
Arne respunsa ca atria fileutti multe grese guverne numai doui
D. Coganicnit. Nu, nu!
vomir mal pate core puterilora se ne pima si uncle strata ferte murdare.
seli
, ea si Rusia , amd facuta einprucad are fi si d. Cogelnicnu.
D. lepurnu. Congresuld va dovedi dca din nod In positia pe care alai abandoCate pentru Basarabia, se scie ea Rusia =turf onerse , cit institutiunile smite
Sedinta de astaai a avutd tuna mare in- aisele mele sti negarile d WI Cagalnicnu natti-o nol singuri. Vorbindd despre con- voia se ne.o i d'a (Mara ai due, tratatuld imperfecte, dare ele se potu ialsopta din
terese, se dueea ea mintea la sediutele de saute esacte. Mi s'a spusti ea comisarii a entiunea din Aprile, oratorula eonstata ce de la 1856, si ne mai 4icet.1 ce, nu vaanti ce In ce. Astada caeca' a veautil De d. IeIn Dobrogea ad fosta Intainiti de prim art. 2 se recunsce integritatea te- desceptatti ?
purenu acusanda niinisteruld si .1a-erilrida
npte canda se vota conventia cu. Rusia. nostri
aginti strilini.
D. Cogalnicnu. Nu e esactii.
parasite, de totl, si nu ne remane de eatil
D. repurnu. Pote.
D. prima m;nistru. Te-aa mistifieatil cei
se mergema cu Rusia. Astadl, se Intrce

Atunci se dicea ea Romania e u, vecluva,

fia Si ni se spune ca Rusia s'a superate. ce ti-aa spuse.

D. lepltrnu. Totusl era iila nedomerire
Amil voita se impacir pe putera (lice d. si votuld unanima aid Camerii a'nlaturata
Cogalnicainu, si elude era se proelameme nedomerirea. Acsta ens nu departza Inregatula, ne amil opritta. D. ministru a mai grijirea despre reluarea Basarabiei. Preoeuparea d-sle e d'a se apera interesele
Sawa ca. atunci candii era se trecema Du- -Oral
Congresti eu tote taria si pentru
nrea a consultatii tote pe Austria. Dena acstalatrebuia
a degaja respunderea itel
In Camere s'a alma alta data c'amil tre- in tte acestea.
cute Dunarea pentru simptiminte de conD-sea nu se sfiesee de Iona a declara ca,
servatia. Dca e asa, de ce s'a mai cerute trAuie ca Ora se fia represintata d'una
alter guverne la viitorula congresa.
si consiliule Aussriei ?
D. G. Racovip aduce a minte ca la 1802
Arne votate conventiunea s'ama trecutil
prima data In Bucuresei ;
a
venite.
Dunarea. Dca e veunii faptil ce ne man- atunci sepentru
serba pe campuld Libertatil magale sunta faptele ostirei ; taxi ele sunte rea revolutimie de la 1848. Atunel a veceld nial mare capitalii politica ale acestei (lute pe d. Bratiauu antaid si si-a ficutil
tia idei mare despre patriotismula d-seie.
Oil.
Acst ilusunae n'a perdutu-o.
Aeuin suntema anienintati cu cererea
A (Leila aria a Oi.ltitil la i'!ucliresci. a.
Baierabiei. Caulil diseariana. reatinaea ire-

ritoriului nostru.

D. Boereseu a aisti a tta 'apnea scia pe d. ministru de esterne, i s'a parutaapassl

Ed nu saute din sail sentimentalista, ca era se fia resbehl. El bine, dca e asa; (Arita, colegl ca se faca acele modificari si

(lice d. Boerescu, ci din cea materialista ;

De aceea amil cerual Ia Aprile se se adauge
In conventiune : Integritatea teritoriultri
conformil tratatului din Paris este garantatcaa.
adu guvernuld s'a convinsa el actual
de la Aprifie nu era Indestulatora, me raird
de curagiuld ce are de-a ha asupras1 Ira
sarcina asa mare si care pte avea teribile responsabilitilta.

Camerele a autorisatil pe guverna pentra resbeld defensive, ere nu resbelti ofensiva: si este ail suptilitate, (lade se aice
ea defensiva era la Plevna. Celli wind
atunci, captatii-a guverauld se se asigure
cia retrocesiunea Basarabiei DU v a mar fi
agitata ? Nu. Si guvernula sera ea Rusia
's1 mantinea pretentiunea pentru Basarabia

Canda a trecual derd Dunarea n'a mina

prevedere.

Istoria va inregistra cu !epartinire faptule ca Melia fra eonstitalionale evne-

www.dacoromanica.ro

d-v. ee-atj Licata ? Si caudd ve duceatl la s'adresza la d. Cogainicnu ea veehia maLivadia, la Petersburg, n'ati Incereata se iestru In acsta.
vedeti dispositiunile ce emir despre BasaS'a mai aise, ca Ora e cadula actun In
rabia ? Nu se pte se nu fi vorbitd nimice, (Ala Eueopel. Se vedeme s'acsta aeusadera n'ati spusa nielaua data ee ati vor- tiune. Valerea militara atarna din ireferibite; eil v'ama spusu .
cire pr make in cumpana diploieatiel, Qi
Ganda am(' venitil la putere, represin- pen'acum Romania n'atarna nimica, chiare
tantele Rusiei ne-a Intrebatti ce-avemil de arnica nostri n'aveall ineredere In noi.
de Wanda se' facem. Ed laame. respunse
La 1870 , d-sea scia ce se dospia sa ac'asteptame se vedema ce face puterile Venda amici a 'ntrebatil : ce posit-jape ni
cele marl, ca se ne orientamii. Aare mai s'ara face noue, dace, va intra s'Austria in
spusa ca n'avemil raid-anti simtimentil de resbele. D. Mellinet, consula fransese , I-a
ostilitate pentru Rusia, raid pentru pope- resprinsii ea noi vomit fi al acelnia care Va
rele orientale, si d'aae fi avuta asemeni ocupa mai autaiil tra nstria. Nimeni 1111
santiminte ostile catre yeah putere, n'astl vrea se ne luarmama, pentru ca eredea ea
fi primita puterea; cad. ash fi fixate p'acea vome faee ineureature Ei bine, Leebuia se
putere vrasmase a tera. Ed ama spuse faceinti se dispara ideile rele ce erati desbarbatilord de state Rusi ca nu voi se su- pre nol. Arne facuta (lard tratatti au TeaOra pe Austria si vice-versa, s'amil mina sia, care ne garanta institutiunile si tericite se :adovedesca tutoril puterilora ea

toriula e'apoi amil iutrate in s .el. &Are D.

RomaniI nu saute' unit elementd care le ..Boereseu cera ca se fi Mcrau ei ii.lini

pate ti vetkmatorti. ';.A.cestea le-ama disg tae, f.'%nflil 2mil trecuta Duniiaes

R t'ATANULIT,

148

FIWRLARIU
187S
.15
'

111111111/1111101011112111WINIIIISIMIEMIONLIZIN

Wirt& ;

cad ama

fi

chalutai fn mare gre-

01a.

Rusia antaia nu vrea ea noi se trecema

Dunarea ; apol a \anti-1, ethe ne cerea s'o

trecema asa cum cere.aa

ce vC represintat pe d-v., adecat se se dea u divisiune la dispositiunea RusieL aka, cum aa
legiunile bulgare. Ei
asa amil
fi conseryata individualitatea mistral, ? Nu,
nol ense amii pastrate-o distinct ; acsta
a fosta grija mistral. S'a Yeauta mai multa :

ca institutiunile parlameutare aa functiolibertatea de presa i e tribuna a

fosta fr controld, fari cea mai mica Im-

natir

pedecare. Vitejia ostasilora asemenea mal

pre susa de orI-ce lauda. El bine , socotiti c'acsta n'a fostd d'ua mare valre in
ochii Europel ; nu ne-a rdicatil, nu ne-a
afirmat, n'a Retail ea lumea se ne stime?
Diarele partitei conservatre

i n'ait voita se se bucure d'acele lifacuta pe lame se

bertati cu mesura,
credal, cat nu sunta pentru libertatea presel
sea a individuluI i d'aceia faca escese
Onse

pentru a ne sill se luamil In contra lora

msurile preveaute de legile In fiintia sat
se facema legi noui In contra libertatilord
publice, adeca se cedarna cereriloril stratinilora.

balg, am avuta invasia In tell, amii

avutii resbela si n'ama caauta In cursh;

cad trebuia s'asicuramil terei nstre un

titlu de onre Inaintea Europei.
derd cine a uitatii opiniunea
EY,
ce inspirasera conservatora de la noi conservatorilord din Londra despre Ora ro

manesca ! e dicea ca suntem u natiune

anarchica, ma a dua Polonita Ei bine, acum

se dice in Englitera tot despre noi, ca

anal dovedita ca Intalegema regimul parlamentard i suntema demni de independintia

Ann) cornprolnial Ora? Aretati utl dovdia La Haiti, atI radicata In contra-ad
pe EvreI i pe Bulgari ; ai facuta pe Europa se credat c mancama Evrel
voiamil se ied Constantinopolele. Atunci aal
isbutitta ca se ni s'adreseae note ; amp,
nici atate. Mai multa toti agintai puterilora sunt conservatorI i toti ne

asicurata eh independinta mistra Na fi pro-

clamata, ch ea se considera ca und taped

caci ama capetatta Increderea dephial', a Europei. De unde deducen drd ca
suatemil red priviai de puteri ? Mandatarula
daa., ce se duce pe la Viena, ve spline astaella de -haliverne. i fiinda cat d. Boerescu
spunea C ea suntir incongiuratii de lingusitori, permita-mi a'i spune si ea e a-

VOINNIONIBIOn

voiti a dispuue se se Intrebuinteze in ne- ! cunoseuti.Malli Sch. Grfinberg, 63 an.t.

Cul Galbenii.A4seuri : 3 bhieti leg,propuneti Una blame. trebue se veniti la pentru redeschiderea operatiunilora de re- cesitatiie ranitilora.
putcre, altat-fela nu se ;Iota luitelege act:- censer/lentil', publicarea i Incheerea lord
Primitl, thannat, espresiunea profundului fata leg.
satiunile ee faceti uni dorinta d'a ne lua disfinitivh, sunta cele ce urmezh :
Morti: G. G. C. Mavrodi, 3 ani j G 1,
mea respectia
locuIa. Dera aiceti, nu : dorima numai se
Florea Constantioesete 4
Zoe Porumbaru.
1. RecensementuldS va Incepe la 26 Fedegagim respunderea nstra. Dra re
drov, 40 anL Monar Ignatz, 54
y'atribue (ape, va respundere pentru cele bruarie 1878.
Savil, 50 anaDumitrana Ionita, 70 an1,
CAPITALL
ceeamil Malta noi? EI, d-le Boerescu, chiar
2. Publicatiunile tablourilora de recenlucrata
impreuna
en
de te-ai jura cii ai
111,453 69 Parasehiya Ian, 86 ani.Smarauda Cretasementa se volt facea In Dumineeele de
Simia din urma . . .
noi total mi te-ara. crede
lescu 86 an:.
Prin comitetula dmnelora
Pentru ce deiii facet:4 aceste interpelatri, 26 Marilee 2 at 9 Apiiie.
Cul. Verde. Ndscuri : 2 baieti leg. I
67
3. Cereetarea i Incheerea definitiya a din Slatina
cari nu pote da lima de cata la straganiri
105
50.
Prin d. Anton Mavrus .
baiata naturala.
tinda a subi actiunea guvernuluI ? Ne acestord tablonri se va face in Dumineca de
306 30
De la d-sra Porumbaru .
Mor0 : Herm. L. Silberstein, 11
mai indemna d. Boerescu se' plecama ure- la 16 Aprile
Totahl 111,932 49 Const. D. Marin, 2 luni.Zoita M. Ta
chia la durerile rii. Dena re numaI d-lui
4. Se va tramite ministerului de resboia
Serban, 10 luni.Rom. N. Ionescu, Gjarni.
are urechie , nol n'auaima, noi nu voima
de
care d-niI prefecti celd mult peue la
s'aualima Ora ? S'apol d. Boerescu pusti-a
Maria A. N. Lin, 1 aniaIr. G. Stefan,
d-lui vela-data urechia la inima tril cum 25 Aprile uh, situatie numerichade tineriI
In numerulat de la 12 Fe- 2 ani.Virginia Iasofescu, 3 ani.N. Ma.
ERATA.
ama pusti-o ea? Dec'arta fi d-lul la putere Inscrisl pe tablourile fie recensementii.
bruaria pagina 3, col. 4, linia 30, In artiTinsgref, 38 anl. -are n'arii fi Ora tagrijata? ApoI e IngriD-nil comandanti ai divisielora teritori- colula Intitulat Historifa Carpc4ilorii, In haescu, 35 ani.--Mih.
jata Europa Intl-6ga si se nu fimii ingrijati ale vorti da din vreme ordine delegatilora lona de Pierre Corneille e celebru", trebuie Crist. Abadi, 50 ani.
Cul. Albastru.Nascuai: S baeti
noi, u mica terisrat?
sera de 25 citite: Thomas Corneille, fratele lai Pierre
D-sea a declarata si repeta, pentru li- ministerului de resbohl ea, In
Corneille,
e
celebru".
3
biteti
nat.-4 fete leg.-4 fete nat.
nistirea acestei ingrijiff, ea crede ca Rusia Februaria, anula curenta, totI se se afle pe
C4settori7 : D. I. Petra cu d-ra Tinca
nu ne va lua Basarabia i clee'a Licata ce- la resedintele de supt-prefecturi adminisD. Solomon Goldenberg cu d-ra
Sandu.
rerea acum, gresela e a raistra a tutulore; trative ale oraselora Bucuresci, Iaal, Gacad ama lsatil se se creda cli simtimen- lati si Botosana asta-fela ca, a doua ai, 26 PR1MARULU COMUNEI BUCHRESCI Ana Levinger.
Morti: I. Mih. Popescu, 1 ai.Ilie Mil,
tuld nostru nationale nu e destulit de des- Februaria, impreuna car cel 1-alti ;,membri
voltata ,
fi In stare se schimbama
Popescu,
2 dile.Const. M. Niculescu,
Deeisiune
No.
2.
ai comisiunei de recensementa, se ptat pro pamntula nationalil p'unii altula.
luni.-- Nic. Tanase, 61/2 luni.
Via la motiunea diii dilele trecute. Cana' ceda fu lucrare transportandu-se pe la diAvOndtt in vedere ca dup& art. 4
Cul. Negru.Ntsetqi: 4 WO leg.1
ama primita acea motiune, na ne-ama In- feritele comune ale plasei.
din
decisiunea
prim&riei
cu
N.
8968
batiatta
nat.-1 fata leg.
susita ideia d-v., nib d-v. p'a nstrat; toll
Terminanda, recomanda comisillora de din 17 Iulin 1876 relativ& la priamit. fostil Romani s'ama luerata ea RoCaselloriri: D. Pascal Tanase, 33 ani, ea
mani. Noi ama Os(' , canda ni s'a ceruta rceensementa de a s4onforma Intoemai mirea abonamentelorn pentru Moni- d-ra Elena Gavrila, 24 ani.
Basarabia, ceea ee ati repetata si d-v., dupl. logei de recrutare si instructiunilora mi- torula comunala i la publicatiunile
Morri: Ecaterina Monastirescu, 4 lunl.
noi In motiune s'acela vota nu pate se n'aiba nisteriale datea'an acesta privinta, mai cu i anuneiurile ce se faca In acesta ---l!esar Auguste, 41unLG. Cereel, 1 9.a6
u insemnatate mare , caci el doyedesce semil in ceia ce privesce cercetarea i in- Monitora de partienlart, curatele de- G. St. Greceanu, 6 luni.Ana G. Calin,
puterea patriotismuluI nostru.
tablourilora de reeen- biserice i altii, se aduce 6re-care 4 ani.Mih. I6D, 20 W.Attica Ian, 86
cheerea definitiva
Inainte de Plevna, Rusii ne dispretuiaii,
Pan. Tudor, 40 ani.--- Data Calcite
sementa.
intarliare pers6nelort, cart dorescn ani.
si nu numai el, chiara colonelula Gaillard,
70 anI.
Primiti, ye rogat d-le, asicurarea pre 0- a se servi ca acestn jurnalti alt cofrancesit, -frte biae-voitorie ne aicea, (And
era se trecema Dunarea, eh armata e pre sebitei mele consideratil.
munel, prin Indeplinirea formelott de
tent-3ra si cii abia walla putea alege 10
Ministruade resboia ad-interilnii, I. C. comptabilitate prescrise In acea deULTIME semi
mil de emeni pentru espeditiune. El bine Breitiann.
cisiune.
a trecuta ostirea tt i linnea a admiCamera a continuata, In sedinta sea de
AvOnda In vedere ca multi din
ratit-o.
ada
desbater a asupra proiectului pentru
intreprenorii de diferite lucrari pu- respunderea
Cum a fosta dimitat lumea, candkaa yeministeriale. Desbaterea aka
Ospiciulg independintet
auta bravura ostirel nstre, tota asa ya fi
blice s alte pers6ne din capital& math aai a fostil asupra art. 30, asnr',.
si canda va ved6 yotula nostru In cestiunea
se intereska a av la dispositiune caruia s'a inchisa discusiunea.
Basarabi el. Precum, dup Pleyna, s'a produsa Lista .No. 321 -ine1-edin(atei comitetni dOnmacest Monitora comunala ca abonatt,
netorii din Statina.
in lume 'ma reyirimenta in favrea calitaSenatula n'a tinutta astadi
drti se jenz a veni pe la primaolora nstre militare, totCt asta-fela se va
;
comma
Mireestl
din
Tema
Martineseu
ria i a adasta mai multe ore (perproduce s'acuni un revirimenta in fayrea
heaarcx.....2811111111111.411.10.1.1,24aMmutetamomasszTAMA.
patriotismului nostru i mari sperante aind lei 10; comuna Spinenil Hcistea Petraseu Tndu-i timpulti) One se indepli6PECTACOLE I BALURI
ca nu ni se va lua Basarabia.
5, Marin Mateescu 5, Apostol Tudor 15, nesct1 tOte formalitatile aflate acurn,
El, d-lortl, chiaril In Rusia small clod; H. Constantinescu 2, K. Popescu 2, NedesERNESTO ROSSI : (teatrula nationala),
partite, In at:6sta privinaa. Eie discuta prin cifrabila 2, D. Ionescu 2, Oprea Dimiea a, adica a se trece prin comptabilitate,
casieria, etc., pki s rspunla cos- Marti beneficiula d-lui Rossi, C1 doui seraiare cestiunea; una sustine cererea BasaTermenile ns ce urmzh :a7 fi observate

eu eine avett s venitl la putere, cad etindn

ti Ini pe d lore ea se rabid)", cea-l-alta aice c'acsta arU fi ua in- Grigore Necedulescu 1, Pentru D. N. Csanto tula abonamentului de dece lei anugnestu 20. Totala 67 lei.
le IC parale. Europa are incredere In noi, manila care Rontani cari aa facuta Rusiala i s primsca recipisa respecpentru ca n'ama Inselata pe nimenl. Ne-atl lora seryitae insemnate.
tiva.
Lista incredirgat4 d-lui D. Mavrus.
Voiti puterea, v' (lama. Faceti anse ua
aretata Europed ca are liberali ea roii,
AvOndti in vedere ca causa mien
petrolisti Si CU tte acestea puterile aa a- programa si despre politica interna si desIuliu 1, Franz asemenea formalitti multiple i greuIlie
Neguianull,
Chsbi
vat(' i a incredere In nol i Ana, mai pre cea ester* caci nol suntem consiliarii Hodum 1, Costica Hurieuzescu 5, Anton
cela maridatarti

ca, tronului i cand ii vomit aonsilia se ye chieme

trebuie se seima ce ideI ayeti, ce sco
yealutii leali
Atria spas(' chiard ImperatuluI Alesandru: purl urmarita. Trebuie se faceti acesta;
y'aina combatutil pe faeiat dada \amid cad sunteti intr'una steal aemocratica,

multi'', de dal In conservatori, pentru

yeauta eh Vaal se ne faceti red ; nu ye nu e destuld se spuneti ea term e cu

Goschanck 1, Costicit Ionidis 1, Vasi e Duman 1, Latin Eromonacu 4, Noon Iencu 1.

Totald 16.

nitului .Monitorului eomunala.

Pentru aceste motive, suptsemuaystra pentru a fi creauti.

Lista incrediTgatCd-lorii D. Mamws i M.
talu
decidU a se modifica art. 4 i
8untu multi patriciani, Intre d-v.; aveti
Mihclitescit.
Limbagiule med &Are puteri a fostd sin- clienti ea in forum ; dera aseMenea lu5 din qisa decisiune in modubl urM. Mihalleseu 5, C. Georgescu 3, George
s'acelasar catre tte. Oraeine cruri nu mai treed inteuti tera democraeerie
matora :
Vancea
2, P. Eliad 10, A. M. 2, Nedesciin
numele
tica.
Eaceti
programa,
spuneti
va atinge nationalitatea nstra e inimiculuI
1. Pe viitorn cu Inceputula de la
nostru, ori-cine o sustine e amica. Asa vor- cui yorbiti, ce represintati, s'apoi cereti frabila 2, In Gr. Marescu 10, D. Patru1
Februarin.
1878 s se infiinteze la
beset" si la Petersburg si la Viena, si pre- se vi se d puterea.
Has 5, lergu Alesandrescu 2, N. Alesanservitiult
secretariatului
ud condica
Aci,
respunenda
d-lui
Carpp
la
alusiututiudeni.
dreseu 2, M. Apostolescu 4, Dobre Nicolau
imprimata
souche) care se se pasNi se mai a,ice eh prin faptele nstre, nea ce a facuta imputandu ea urma politica ortodoxa , d. ministru a aisti cit e 8, M. Ionescu 5. Totala 60.
am fcut pe Europa se ne crcla
treze de U. suptsecretart i care va
i
ce-arna
caschrestinie ea mosii i stramosii d-sele, e
c'arna dusii ostirea la bataie
servi atatti pentru facerea abonamenLista incredinNta d lui D. Mavrus.
tigatii 1j cele din urma ? Et, d-lora, ece ortodoxil, italic& are religia parintilora sea;
telorti la Monitorula comunala, ea-0 i
und dodiOnentia reprodusa In Parlamenabil (lea U. Carpp n'o mai are acsta 'Id priI. G. Mihadescu 2, Gheorghe Niculescu 3,
englesii. Ela dateza de la 8 LIM, candd vesce. Biserica i natatmea a fosta una la I. (4aordescu 3, Nae Panaitescu 1, Radu pentru primirea insertiunilortl.
nu trecuse nimeni Dunitrea. Acesta docu- Doi i d-sea nu le-a parasite.
2. Din acsta condica se vora taia
Lin 1 1. 50, Daniel Angelescu 2, llie Stoicmenta vorbesce despre retrocedarea BasaDiscusiunea se'fichide.
bilete
itnprimate i se volt da
rabiei. Mai e i altii documenta datata
ae pane la vota motiunea de neincre- nescu 3, N. Teodorescu 2, C. Lin 4, Du- d-lort abonati i celorn-l-alte perdiva trecerea Dunarii de catre Ruse A- dere reprodus mal susd.
mitrache Georgescu 4, Ghita Trifulescu 4.
sne, primindu-se costuld cuvenitit
&natal(' o respinge eu 36 voturi contra Totala 29 lei 50 bani.
cesta add douilea document spune eh Rusia
d'a dreptul la secretariatti de d.
insciinta pe Englitera ea voia ca, la pace, 16 i 3 abtaneri (ale d-lord ministri).
La proclamarea votului aplause unanime
se ni se de independinta. Cando ne-ania
D-sra Zoe Porumbaru, fiica d-lui C. suptsecretarn i astti-feld, facndu-se
preclamata i Doi independinta a'am-d tre- isbucnesea Iii sala Senatului- ii prin tri- Poruinbaru, neobosituld pregatitora ald in- 4isa lucrare la acesta servitit al
clad Dunarea n'ayea ce se ne mal de si bune.
secretariatului directn, nu se va mai
D. Primi1-ministru. Iu priyinta inotiunil dustrief nationale si donatorula easel de
ne-a oferita Dobrogea.
aduce cea mal mica intarliare.
dotatiune,
a
stel
ea
insemnata
sterna
de
At:6sta Inainte de Plevna. Dupat Pleyna, d- lui Sturdza declara ea ostirea ya trece
3. Sumele adunate din abonamente
ne oferia nu numai independinta, nu nu- Dunarea Tratatula nostru de pace va fi 13,000 lei noui, pentru yeduvele ostasiloi
mai Dobrogea, ci dad vomit are din Bul- incheiat stl direct-a eu Turcia sea la con- morti in lupta independintei nationale, a a- i din insertiuni prin Monitorula cogaria, chiard tte cattatile. Ece cum s'
gresuld Europeana.
dresatii d -nei Rosetti urniatrea scrisere munala de catre d. suptsecretarn se
s-chimbatii chiard Rusia, candii a Ngutil ca
Pentru neutralitate, ea nu se pte im- iinpreura car suma de lei 306 b. 30. Adu- vorfi rspunde de catre d-sea la casa
suntema viteji. Ei bine, acuma, chiard
pane, ef numai prim staruinta ni se pate
cema caldurse felicitari d-srel Porum- comunala cu formalitatile cerute de
nostri ceI mai fanatici, chiard Un- concede de catre puteri.
baru.
,pentru genersa d-sele fapt. Ece legea comptabilitatei, ua data pe sepBasarabieI,
nu
guril, declara cat trebuie se se tie sma de
Ct despre cestiunea
brava si virila natiune Romana.
Onetna regulatt, tota-d6-una Samcredit' ea cL Sturdza se ne banuesca.
scriarea :
D. Carpp astaal cants, vecinica pomenire
D. Dim. Sturdza aice ch, motiunea dbata la 4 ore dupa amNi, care se
Basarabiei. El, dca ati banuitii pe cole- see nu era uta motiune de neincredere In
BueuracI, 2 Februariii 878.
vorn face venitti la fonduln respecgula meat de la esterne numaI pentru cii guverna; il pare bine ea vede pe d. miRespectabiM
dmna,
ti \rt.
y'a datd' nisee date statistice, pe care le a- eistru-presadinte deelaranda ca armata ro4. Acsta decisiune se va publica
dunase far se se fi tramisa cine-ya in Do- 'nand trece Dunhrea, fiinda- ca nu mai are
Noroculd m'a fayorisatil s'ama castigata
brogia; numai pentru cii v'a pusa Mainte aeele, ce auto, acolo, i cat la tratatuld de pace una ceasornictl de aura la lotaria donaniel- prin Monitorula coniunala. Monitorula
daas spre a judeca insunoseinta de causa ce va urma dorintelorii divanurilord ad hoc;
oficiahl p liarul Bonieinula spre scini se cerea si ce ni se oferia; decit din- apoi declara caal retrage motiunea (Apla- vstre de la teatru, fiteuta pentru ajuto- ' inta pers6nelorn, cari se jnteresza
rula ranitilora; arnd creauta cii era bine
Wadi cuventil trageti consecinte atilt(' de use prelungite).
loci
apol nu vedeti cii dati
la baSe pune la votta motiunea de fneredere se '1(1 destine si ea totti in folosuld rani- a se abona la Monitorula comunala.
D. secretarn generalu va aduce la
nuila ca (led, pal veni mane la putere, a d lui Voinov, Giani i altii si se primesce Word, fami pusa la lotaria adiloganda pe
apoI ati pate da Basarabia, aicend ca ro- cu 39 voturi contra 2 si 2 abtinerl.
indeplinire
acsta decisiune.
langa densuld Anca dou braciari ale mele
lua DoSedinta se rdica la ora 1 V, diminta.
air ail Matta s'acsta i deca
p. Prima/11, I. P. Dumitreseu.
de aura cu granate.
brogia In schimbii, pentru ca amti ads(' cu
No.
1794.
1878 Ianuaria 31.
totil ca n'o voim, v'atl multami &Mt con A sera, la 11 ale curintel, dupa comd-vstra.
stitut,ia mai dupa, pofta inimeI
Circulara, catre d-nil comandanti al divi- pletarea celora 280 numere a unit' ie nuEce unde ajungema cu banuelile. Ea ense
nu banueset; toti suntema patriota toti nu- sielora teritoriale militare, dahl prefecti de merule, tragendu-se lotaria, resultatula a
Starea civil& a capitald
judete i comisiunilor de recensemeutil pen- fostra ca No. 103 pusd de U. G. Orasanu
mal de interesele teril ne ingrijimia
a castigatii ceasorniculii, No. 30 pusa de ;
DWI se ne punemd in tesa d-vstra. tru chemarea claser anului 1878.
de la 17 i 18 Ianuariil 1878
Am indispusti (peep, tta Europa. Bine; dera
tatadd mea C. Porumuaru a castigata uat
Domnule,
cum ? Pe Museall, peraru cat nu le dame. Babraciara, si No. 139 pus(' de d. G. Dem. ' CI11. Rap. Ndscuji : 2 baieti leg.-3
sarabia, earl pentru alta-ceva n'ail de ce
\Teti cunsce cii operatiunile de recen- Teodorescu a castigatai cea-lalth braciara. fete leg. 1 fat naturala.
numaI pentrn cat
fi indispuai, pe
Ceiseitori0 : D. Gustav Glibl eu d-ra PauTatala med punenda la licitatie braciara
nu declarhma resboia Ruailord. Apoi aces- sementa pentru chemarea contingentului alina
Hink.
clatigata de d-lui, s'a venduta cu pretuia
tea vita fi motive de acusatiune In con- nului 1878 se redeschidie
Mor0
Rachel Schwartz, 4 ani. Tem.
Pentru aceste lucrarl veti avea in ve- de lei 26 bani 30, care adaogandu-i la
tra mistral?
Constantin,
22 ani.Spir. Tacuc, 23 aui.
dere
dispositiile
coprinse
Iii
eirculara
miniscestiunea
s'a
pusil
lu sfirittl, fiindil-ca,
No. 57, $i instatatiiloril ei. pu- suma de 280 lei produsula lotariei, face In Atdca Alois, 23 ani.Zainfira George, 30
aaurita de erare d. Boerescu, permit-a:4a terialta
3,06 bail 30 pe Gov vi-i:
e sea se-la mai intraise tinek ua, data la blieu,
164:i
ao"qii.a, rugandueve ea tattleI.
),to
tad:
snub).
1877.
eumele ter aorbesce, ce ;Anita tepresintae
'

www.dacoromanica.ro
er. ir. 1 abla4,

tr1

Sulivan

Skylock!, Joui, Ludovic XI; Vineri,

Ultimele ore ale lid Cristo/ Co-

ALCAZAR (fostula circa) Mercura Sal

mascat.

tati aduse abonatilort i celorn cari

34,
Onorabilei
directinnt
a
Societ
voiescn a face publicatiuni i insertit de asieurare DACIA. GC
tiuni este caiara In prejuditiuln ve-

combatema, canda ni se pare c'ati renunMat(' a ne face rea.

r:AlrIIPPVIPIMMWO.,'"".""0..WVW.R.b

yenri

D6111110, .14

SAtisf utO pe deplinu , eu desprt-

gabirea de lei noui 6165 b. 72, pimita pentru dauna causata prin
cenlin cladirel mete din strada Carol No. 29, precum i de jasta si eehitabila procedare cu care atl ermata la estimarea daunei, ve roaaa
a primi pe at:4sta cale multamirde
mele.

Bucuresci, 6 (18) Februariii, 1878.

Ghita

BIBLIOGRAFIA.
Caterina Cornaro, cea mai frumsa 'aeginti a Ciprului, romanii istorietaa taducere

de d. V. Gr. Popp. Bropra I. De vndare

la editor& (Pasagiulii rom&nii) i la libririele Socec i fratii Initiu. Pretula 1 lea n,
'

Especl4iunea cdpitanului Nares la polula

Nord de d-na Maria Gr. Stefneseu, maiestra de gradula superiora normalii. Bro-

surd de 44 pagine.

S. ArgeOann, doctora In medi-

cina ai chirurgie, face cunoscutt onorabilelui publica ca primesce consultatiuni gratuite la domiciliulfi

strada Casarmel, No. 27, la oiTJe

4-6 post-meridie.

Doctorult Petrini Paul inkwcndu-se

In

capitala aiea

clientela. Strada Domnitel No.

suburbia Vergulu

Jalnicii : socia, fit, fiice, frati

ginerl, ptruni de cea mai viti durere, anuncia perderea lui

CHIRCOR MANUC
(CRAIOVEANU)

Incetatil din vita la 13 Februaiit.

a. c., i rga pe toti amicil
noscutil s bine-voisca a asistv

ceremonia funebra care va avea ioem

la 15 (27) Februarit, In sf. bisen.ca
armna.