Mediul Abisal

Zona abisala reprezinta o zon

situat n mri i n oceane, care se
ntinde de la 2.000 m pn la cele mai
mari adncimi.

Este un mediu lipsit de lumin, cu presiune i

salinitate ridicate, cu temperaturi sczute n raport
cu adncimea, cu numeroase adaptri ale
organismelor. Apa se caracterizeaz printr-un calm
aproape absolut. n mediul abisal plantele lipsesc,
iar fauna prezint adaptri specifice: unele animale
i-au pierdut vederea, altele au ochi mari,
telescopici au organe fosforescente.

 Zona abisal ocup peste 3/4 din

suprafata Oceanului Planetar.

Aceasta se gaseste in mod

predominant in Oceanul Pacific,

Oceanul Atlantic i Oceanul Indian.

RELIEFUL FUNDURILOR ABISALE

Relieful este reprezentat de cmpiile abisale, glacisurile

abisale i fosele sau gropile abisale. Aceste forme se

ntlnesc ntre 4000-6000m adncime, doar fosele
cobornd la valori mai mari.
Din ntreaga suprafa a Pmntului aproximativ 30%
este reprezentat de aceast categorie hipsometric.
Cmpiile abisale reprezint cele mai netede suprafee
de pe Terra, acoperite de sedimente fine i ultrafine. Se
pot dferenia mai multe categorii: tipice (n Oc. Atlantic i
Indian), de fos sau arhipelagice (n apropierea arcelor
insulare, numeroase n Pacific).
Glacisurile abisale racordeaz cmpiile abisale de alte
forme de relief (dorsale sau muni izolai, dealuri
eubmarine etc.). Fosele reprezint cele mai mari
adncimi de pe Terra. Pot fi periferice, de tip rever, oblice
sau mixte.

n afara marilor uniti morfologice descrise mai sus, n cadrul Oceanului

Planetar, se ntlnesc coline, muni abisali izolai, praguri abisale,
depresiuni sau anuri abisale. O categorie aparte o formeaz munii de tip
guyot. Aspectul lor plat dovedete o evoluie n regim subaerian i o
modelare intens, care a dus la forma plat din partea superioar.

Pentru ca in mediul abisal lumina nu patrunde,plantele lipsesc cu

desavarsire.
n aceast zon solul este format din depuneri de mluri fine cu
globigerine, argile roii etc.

Masele de ap joase,abisale din zona

Atlanticului de Nord,sunt legate de
apele reci din spaiul Ecuatorului.

Temperaturile variaza, n jur de 3-4C.

Salinitatea are valorea de aproximativ

34,9 psu,dar se poate schimba in functie
de adancime.

Presiunile sunt imense,astfel incat ar

putea zdrobi orice scafandru aflat
inafara bitiscafului.

Exist anumite specii de animale marine, care

gasesc hrana in adancimi,si astfel,nu se apropie
de suprafa, cu excepia unor specii. Flora
fiind inexistenta in cele mai mari adancimi, da
un aspect pe cat de fascinant,pe atat de
monstruos.Animalele descrise de ctre oamenii
de tiin sunt nc necunoscute n
comportamentul lor i sunt presupuse a fi
descoperite doar o mica parte dintre ele,pana
acum.

Acestea traiesc ntr-un ntuneric total, o

presiune extrem de ridicata i o gam de
temperatur de la -1 pn la 5 C.
Deoarece nu exist nici o sursa de
lumina, sursa de energie primar o
constituie o ploaie de materii organice n
apele de mic adncime, inclusiv petii
mori sau alte animale marine ucise si
aduse de curenti.
Surprinzator, animalele care triesc n
zona abisal sunt membri ai aceluiai
grup ca cele gasite in straturile
superioare. Astfel, gasim pesti, curstacee,
cefalopode, caracatie, calmari, moluste,
echinoderme i viermi.Diferena este c
aceste specii au dezvoltat forme
abisale,ciudate pentru noi, adaptate la
mediul lor.

 Animalele abisale prezint

Ele sunt adaptate

la presiunile mari
din adancuri, avand
corpul strabatut de
pori sau canicuri, ce
echilibreaza
presiunea interna a
corpului cu cea din
exterior.

modificri ale organelor vizuale

(care snt atrofiate sau,
dimpotriv, exagerat de mari) i
ale organelor tactile (antene,
tentacule, care sunt puternic
dezvoltate); au adesea organe
luminoase; sunt carnivore sau se
hrnesc cu nmol bogat n
substane organice n
descompunere.

 Cei

mai muli peti de

adncime sunt mici i au
corpurile moi i oase
mici,datorit lipsei de calciu,
necesar pentru formarea
oaselor, i vitamina D,
necesare pentru oasele tari.
Ei tind sa aiba gura si
dintii mari i stomacuri
lungi si elastice. Acestia
trebuie s mnnce peti i
alte alimente, chiar dac
aceastia sunt mai mari dect
ei nai,deoarece masa
urmatoare poate veni peste
muuult timp.

Pestele-Mana

Pestele Undita

Paianjen
Pestele Vipera
Pestele-Mana

Pestele Dragon

Peste

o
o

Omul poate interveni in mediul abisal doar prin

intermediul submarinelor,datorita presiunii foarte mari.
Acestia sunt doar cercetatori si oceaniografi,pentru a
descoperi forme noi de viata sau lucruri
nemaidescoperite pana acum.

Groapa Marianelor

Este cel mai adnc punct de pe suprafaa Pmntului,aflat n Oceanul Pacific i

avnd 11.034 m adncime.

Groapa Marianelor se afl la nord de ecuator n apropiere de Insulele Mariane ce

aparin de Melanezia. Groapa se afl situat la circa 2.000 km est de Insulele Filipine
i la sud de insula Guam. La nord groapa se continu n groapa Bonin, care continu,
la rndul ei, mai departe n nord n groapa Japoniei.
Groapa Marianelor a fost vizitat o singur dat de ctre doi oameni ntr-un
submarin cu pereii foarte groi pentru a rezista presiunii imense.