Sunteți pe pagina 1din 10

Scanarea mediului socio-cultural

Andreea Balan
Anul 3 EAI - grupa 1
Profesor Coordonator:
Lect. dr. Feder Emoke-Szidonia

Scanarea mediului socio-cultural

Particularitatile mediului socio-cultural se focalizeaza asupra dinamicii sociale manifestate pe 3


planuri :

1. Schimbari sociale legate de modificarile familiei( marime,structura)


2. Schimbari sociale legate de stilul de viata ( educatie, maniera de a
trai viata, de utilizare a timpului liber si a banilor: sanatate si nevoi
educationale)
3. Schimbari sociale legate de munca (natura muncii, salarii, organizarea
muncii)
1 Schimbari sociale legate de modificarile familiei

Psihologia familiei este un domeniu al psihologiei mai nou aprut i care devine
de-a lungul timpului de o importan deosebit. Ca definiie psihologia familiei
poate fi un domeniu ce se ocup cu studiul teoretic i aplicativ al mecanismelor
psihologice ale constituirii, meninerii i disoluiei familiei, precum i al proceselor
i fenomenelor ce au loc n cadrul unei familii

Cstoria este un proces interpersonal al devenirii i maturizrii noastre ca


personaliti, un proces de contientizare, redirecionare i fructificare a
tendinelor, pulsiunilor i al finitilor incontiente de autocunoatere prin
intercunoatere. Prin familie nelegem o form de comunitate uman alctuit
din doi sau mai muli indivizi unii prin legturi de cstorie i/sau partenere
realiznd, mai mult sau mai puin, latura biologic i sau cea psihosocial.

Rata casatoriilor in anul 2011 / 1000 de locuitori


6
5.3
5

4.9

4.6

3.7

3
2
1
0
0
Danemarca

Germania

Franta

Suedia

Elvetia

Marea
Britanie

FIG. 1 Prelucrare proprie a datelor http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/

Rata divorturilor in anul 2011/ 1000 de locuitori


3
2.6
2.5

2.5
2.3

2.5
2.2

2
2

1.5

0.5

0
Danemarca

Germania

Franta

Suedia

Elvetia

Marea Britanie

FIG. 2 Prelucrare proprie a datelor http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/

OBSERVAM: -Rata casatoriilor cea mai ridicata este in Elvetia


- Rata divorturilor cea mai ridicata este in Danemarca
Pentru fiecare din aceste variante prezentate in fig. 1 si 2 firmele ofertante trebuie sa
identifice setul distinct de nevoi si trebuie sa tina seama de acestea in crearea produselor ,
ofertelor si locurilor de munca .Un numar mai ridicat al divorturilor poate indica alegerea
carierei in detrimentul familiei , sau factori externi care tin de mediul cultural, care afecteaza
relatia indivizilor.
Conform graficului Danemarca este tara in care au loc cele mai multe divorturi, in
procent de 2.6%.Diferenta totusi intre tarile analizate este mica ,lucru care indica faptul ca
mediul familial al acestor tari este aproximativ in aceasi masura afectat de modificarile
tendintelor.

2. Schimbari sociale legate de stilul de viata ( educatie, maniera de a trai viata,


de utilizare a timpului liber si a banilor: sanatate si nevoi educationale)
2.1 Schimbari sociale legate de stilul de viata (utilizarea timpului liber si a banilor : sanatate)

Conceptul stil de via este considerat o alternativ, un complement sau un


subordonat al celui de clas social. Stilul de via este o alternativ a clasei
sociale deoarece, pe de o parte, n societile dinamice aflate n plin proces de
globalizare, teoriile clasice ale stratificrii sociale tind s fie considerate
insuficiente pentru relevarea poziiei sociale a indivizilor prin utilizarea exclusiv a
indicatorilor economici, iar pe de alt parte, pentru c nu par a surprinde
mobilitatea crescnd a acestora n spaiul social.
Stilul de via este un complement al clasei sociale pentru c ajut la
poziionarea indivizilor n societate prin utilizarea i a unor indicatori altfel dect
materiali (ocupaie, venit, educaie, avere): valori, atitudini, comportamente
(consum, leisure) sau simbolici (semnificaia atribuit celorlalte elemente
enumerate). n alte situaii, stilul de via este subordonat clasei sociale deoarece
formele de capital transmise copiilor par a determina formele de manifestare
social a acestora.

Conform datelor publicate de OCDE, s-au identificat tarile cu cele mai mari
cheltuieli cu sanatatea pe cap de locuitor. Majorarea fondurilor nu garanteaza o
populatie mai sanatoasa.

FRANTA
Cheltuieli cu sanatatea pe cap de locuitor: 3.978 dolari:
Procent din PIB: 11,8%;
Cresterea anuala a cheltuielior: +2,7%;
Speranta de viata: 81,5 ani.
OCDE - Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic

Totalul cheltuielilor privind sntate reprezinta suma cheltuielilor de sntate


publica i privata care reglementeaz prestarea de servicii de sntate
(preventive i curative), activiti de planificare familial, activiti de nutriie, i
ajutor de urgen pentru sntate, dar nu include si furnizarea de ap i
canalizare.

Cheltuieli privind sanatatea(% din PIB)-perioada 20092013


Cheltuieli privind sanatatea(% din PIB)

11.2

11.1

11.8

10.9
9.4

Danemarca

Germania

Franta

Suedia

9.3

Elvetia

Marea Britanie

Fig.3 Prelucrare proprie a datelor : dataworldbank.org

Datele din figura 2 indica faptul ca dintre tarile analizate , Franta este cea cu procentajul cel mai
mare in vederea cheltuielilor privind sanatatea.Danemarca, Germania sunt de asemenea tari
dezvoltate in care distributia fondurilor pentru sanatate este superioara.Elvetia si Suedia pun
accent pe evaluarea sanatatii , avand un procentaj mai mic decat tarile mentionate anterior .
Marea Britanie este pe ultimul loc in acest clasament cu un procent de 9.3 , fapt ce arata ca
distributia cheltuielilor cu sanatatea in aceasta tara este redus.
OBSERVAM: - Tara care investeste in sistemul de sanatate cel mai mult este Franta

2.2 Schimbari sociale legate de stilul de viata (utilizarea timpului liber


si a banilor : nevoi educationale)

Problema educaiei tinerilor, dar i a educatorilor, a adulilor, n general, se


constituie n preocupri de politici sociale pentru toate societile
democratice i pentru
cele care acum pornesc pe acest drum.
Violena i cultura pcii, rezolvarea panic a conflictelor, problema
multiculturalismului societilor contemporane, construirea ceteniei
europene, formarea i utilizarea resurselor umane i a rolului lor n
asigurarea calitii educaiei, managementul instituiilor educaionale, rolul
factorilor educative (familia, mijloacele de comunicare n mas, biserica,
statul), viaa profesional a educatorilor, viaa colar i cultura
adolescenilor, sunt probleme care i ateapt rezolvarea n dialog, prin
cunoatere i nelegere, prin descoperirea cauzelor i ncercri de
soluionare mpreun.

Numrul de studeni nscrii n nvmntul primar, secundar i teriar de nvmnt,


indiferent de vrst, ca un procent din populaia de vrst colar teoretic pentru cele trei
niveluri.

Rata studentilor inscrisi in institutii de


invatamant in anul 2011
99%

100%

99%

97%

98%
96%

94%

94%
92%
90%

90%

89%

88%
86%
84%
Danemarca

Germania

Franta

Suedia

Elvetia

Marea
Britanie

Fig. 4 .Prelucrare proprie a datelor : undp.org

OBSERVAM: - Tarile cu cel mai mare raport al studentilor inscrisi in intitutiile de


Invatamant sunt Suedia si Elvetia

Datele statistice demonstreaza faptul ca bunastarea unei natiuni depinde din ce in ce


mai mult de nivelul de pregatire scolara.Dupa cum se poate observa in fig.4 Suedia si Elvetia
sunt tarile cu cea mai mare rata a studentilor incrisi in institutii de invatamant in anul 2011 :
de 99%. Germania este in topul clasamentului cu 97 de procente , urmata de Franta 94% ,
Marea Britanie 90%, Danemarca avand o rata mai mica de 89 de procente, in comparatie cu
celelalte tari analizate.

3. Schimbari sociale legate de munca (natura muncii, salarii, organizarea muncii)

O problem care i fascineaz i n acelai timp d bti de cap psihologilor, dar i


managerilor din organizaii este dat de ntrebarea de ce sunt oamenii motivai
s fac ceva?. A ncerca construirea unei liste de motive pentru care oamenii se
angajeaz n diferite aciuni este dificil, dar putem ncerca s enumerm cteva:
dorina intrinsec de a obine ceva, comparaia social, presiunea social,
aspiraiile personale, probabilitatea de obine succese, obinuina, creterea
stimei de sine, etc.

Rata de ocupare a fortei de munca n funcie de grupa de vrst 20 ani -64 ani

Rata ocuprii forei de munc se calculeaz prin mprirea numrului de


persoane cu vrste cuprinse ntre 20 i 64 de la ocuparea forei de munc de
ctre populaia total din aceeai grup de vrst. Indicatorul se bazeaz pe
ancheta privind fora de munc a UE. Sondajul acoper ntreaga populaiei din
gospodriile private i exclude cele din gospodriile colective, cum ar fi pensiuni,
sali de reedin i spitale. Populaia ocupat este format din persoanele care n
sptmna de referin fcut a orice lucru pentru plata sau de profit pentru cel
puin o or, sau nu au de lucru, dar au avut locuri de munc din care au fost
temporar absenti.

Rata de angajare a persoanelor cu varsta cuprinsa intre 20 64 ani in raport cu


rata de eficienta calculata ca TARGET

90
80
80

75.4

79.4 80

76.7 77

82

85
74.2 76

75
69.3

70
60
50

Rata de angajare

40

Target
30
20
10
0
Danemarca Germania

Franta

Suedia

Elvetia

Marea
Britanie

FIG. 5 Prelucrare proprie a datelor http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/

OBSERVAM: -Rata de angajare cea mai ridicata este in Elvetia


- Targetul cel mai ridicat in vederea angajarii este in Elvetia

3.2 Shimbari sociale legate de satisfacerea nevoilor personale

Noile rezultate HPI( www.HappyPlanetIndex.org ) arat msura n care oamenii


tarilor din intreaga lume traiesc o via lung, fericit i durabila pentru oamenii
care locuiesc n ele.
Indicatorii sunt prezentati in functie de eficiena lor : ct de multe viei lungi i
fericite produce fiecare tara pe unitatea de producie de mediu.
9

Scorul arata sperana de via, bunstarea i Amprenta Ecologic .


Aceste scoruri arata care ar funcioneaza bine pe toate cele trei componente
individuale.

Nivelul de bunastare sociala


7.8
7.8
7.5

7.6

7.5

7.4
7.2

7
6.8

6.7

6.8
Nivelul de bunastare sociala

6.6
6.4
6.2
6
Danemarca Germania

Franta

Suedia

Elvetia

Marea
Britanie

Fig 6. Prelucrare proprie a datelor : happyplanetindex.org

OBSERVAM: - Nivelul de bunastare cel mai ridicat din statele prezentate este in Danemarca.

Conform fig 6. Danemarca este tara cu procentajul cel mai mare


dintre tarile analizate, nivelul bunastarii sociale fiind de 7.8%.Nivelul de
bunastare sociala in Elvetia si Suedia este de 7.5 procente , Marea Britanie 7% ,
Franta 6.8% si Germania cu cel mai scazut nivel al bunastarii sociale dintre tarile
analizate : 6.7%
Acest fapt ne indica ierarhizarea nevoilor si gradul de autonomie
ale individului,influenteaza decizia achizitionarii unui produs sau serviciu si este
o dovada a atitudinii favorabile fata de oferta facuta de intreprizatori si a
comportamentului pozitiv de cumparare.

10