Sunteți pe pagina 1din 14

MODELUL INTERN DE LUCRU AL COPILULUI

INTERVIU
Charles H. Zeanah, Diane Benoit, Marianne Barton
Ne intereseaza ce ganditi si ce simtiti ca parinte despre copilul
dumneavoastra. Acest interviu este modul prin care noi dorim
sa aflam mai multe lucruri legate de (numele copilului) si de
relatia pe care o aveti cu el. Interviul va dura aproximativ o ora.
(1)As dori sa discutam intai ceva despre sarcina, si apoi despre
dezvoltarea copilului.
a) Sa incepem cu momentul sarcinii. As vrea sa aflu daca
sarcina a fost planificata sau nu, cum v-ati simtit din punc
de vedere fizic si emotional, si ce ati facut in timpul
sarcinii- de exemplu, daca ati mers in continuare la
serviciu.
Intrebati apoi: cat de mult a fost dorit copilul?
b) Ati mai fost insarcinata inainte?
c) Care a fost momentul in care ati inceput sa considerati
sarcina reala? Care au fost impresiile dumneavoastra
despre copil in timpul sarcinii? Cum credeati ca va fi
copilul?
Scopul acestor intrebari este sa facem subiectul sa se simta
confortabil si sa schitam istoria sarcinii. Pentru a fi siguri ca
subiectul a avut cu adevarat posibilitatea de a ne comunica
istoria reactiilor si a emotiilor legate de sarcina si de copil (care
nu sunt intotdeauna aceleasi), pot fi necesare si alte intrebari
suplimentare.
Spuneti-mi ceva despre travaliu si despre momentul
nasterii. Lasati-i subiectului timp sa raspunda inainte de a
continua.
Cum v-ati simtit in momentul nasterii?

Care a fost prima dumneavoastra reactie cand ati vazut


copilul?
Care a fost reactia dumneavoastra cand ati aflat ca aveti o
fata/ un baiat?
Cum a reactionat familia dumneavoastra? Includeti
reactiile sotului/ partenerului si reactiile fratilor mai mari.
In primele zile dupa nastere, a avut copilul vreo problema?
Cat de repede ati luat copilul acasa de la spital?
L-ati alaptat le san sau cu biberonul? De ce?
Cum ati descrie primele saptamani ale copilului acasa din
puncul de vedere al somnului, plansului, alimentatiei etc.?
Acesta este de cele mai multe ori un moment important, pentru
ca stabileste tonul afectiv al intrarii copilului in familie, in
special daca nasterea si perioada perinatala au fost lipsite de
evenimente.
Spuneti-mi cate ceva despre principalele achizitii ale
copilului in primii ani de viata: cand a zambit pentru prima
oara, cand a fost capabil sa stea in fund singur, cand a
inceput sa mearga de-a busilea, cand a inceput sa mearga,
si cand a inceput sa vorbeasca.
Asigurati-va ca v-ati format o idee despre modul in care a fost
perceput copilul, ca fiind diferit, avansat, sau in urma celorlalti
din punctul de vedere al dezvoltarii motorii, sociale si a
limbajului.
Cand v-ati dat seama cat de inteligent este copilul? Ce ati
crezut despre acest lucru?
Avea copilul un program regulat? Ce se intampla daca nu ii
respectati programul?

Cum reactiona copilul atunci cand era separat de


dumneavoastra? Incercati sa intelegeti reactiile copilului la
varste diferite.
A fost vreodata separat de dumneavoastra pentru mai
mult de o zi de-a lungul primului sau al doilea an de vaita?
Cum a reactionat copilul? Cum a fost pentru
dumneavoastra? Cum v-ati simtit? Ce ati facut?
(2a) Spuneti-mi ce credeti despre personalitatea de acum a
copilului.
Dati-i subiectului suficient timp pentru a raspunde inainte de a
continua cu indicatorii specifici de mai jos.
(2b) Spuneti-mi cinci lucruri despre personalitatea copilului.
Dupa ce mi le veti spune va voi intreba cate ceva despre fiecare
dintre ele.
In cazul fiecarui cuvant va voi intreba ce anume va face sa
spuneti lucrul respectiv.
Apoi, as vrea sa povestiti cel putin o intamplare concreta care
sa ma faca sa inteleg la ce anume va referiti cu fiecare cuvant
ales.
La ce va referiti cand spuneti ca este.....?
Puteti sa-mi spuneti care a fost ultima oara cand a fost....?
Puteti sa le spuneti subiectilor ca pot sa foloseasca oricare
dintre cuvintele cu care au raspuns la intrebarea generala, dar
nu le amintiti ce au spus inainte de a le lasa timp sa-si
aminteasca singuri. Unora dintre subiecti le va fi greu sa
gaseasca cinci indicatori. Daca aveti impresia ca nu pot sa
ajunga la cinci, treceti mai departe. Cifrele sunt mai putin
importante decat descrierile.
(3a) In acest moment cu cine seamana cel mai mult copilul? In
ce fel? Cand ati observat prima asemanare?

Daca numai unul dintre parinti este mentionat, intrebati: In ce


fel va aminteste copilul de (celalalt parinte)?
Puneti intrebarile de mai jos indiferent daca parintii au fost sau
nu mentionati.
Cu care dintre parinti seamana acum mai mult copilul?
In ce moduri seamana personalitatea copilului de personalitatea
fiecaruia dintre parinti?
In ce moduri este diferita personalitatea copilului de
personalitatea fiecaruia dintre parinti?
(3b) Ati observat la copil caracteristici ale familiei din partea
dumneavoastra? Dar caracteristici din partea familiei celuilalt
parinte?
(3c) Cum v-ati hotarat care sa fie numele copilului? Aflati care
este numele de familie etc. Cat de bine i se potriveste numele?
(4) Ce credeti ca este unic sau diferit la copilul dumneavoastra
in comparatie cu alti copii?
(5) Care comportament al copilului va deranjeaza mai mult?
Dati-mi un exemplu tipic.
Cat de des se intampla acest lucru?
Ce va vine sa faceti cand copilul se poarta asa?
Ce simtiti?
Ce faceti atunci?
Stie copilul ca va displace acel comportament?
De ce credeti ca face acest lucru?
Ce credeti ca se intampla cu acest comportament pe
masura ce va creste copilul?
De ce credeti acest lucru?

(6a)Cum ati descrie relatia pe care o aveti cu copilul acum?


Lasati-i timp sa raspunda.
(6b) Spuneti-mi cinci lucruri despre relatia dintre
dumneavoastra si copil. Pentru fiecare dintre acestea, povestitimi un incident sau o amintire care sa ma faca sa inteleg ce vreti
sa spuneti cu acel cuvant.
Cand a fost ultima oara cand ati simtit ca aveti o relatie.....?
(7a) Ce va place cel mai mult la relatia pe care o aveti cu
copilul? Ce ati dori sa schimbati in aceasta privinta?
(7b) Cum credeti ca a fost influentata personalitatea copilului
de relatia pe care o aveti cu el? Lasati-i mai mult timp
subiectului sa raspunda la aceasta intrebare.
(7c) S-a schimbat pana acum relatia dintre dumneavoastra si
copil? Cum? Ce sentimente aveti in legatura cu schimbarea?
(8) De care dintre parinti (sau adulti) este copilul mai apropiat
acum?
Ce va face sa spuneti asta?
A fost asa intotdeauna?
Va asteptati ca acest lucru sa se schimbe ( pe masura ce
creste copilul, de exemplu)?
Cum va asteptati sa se schimbe?
(9) Se supara dse copilul? Lasati timp pentru raspuns inainte de
a continua cu intrebarile specifice.
Ce faceti in acele momente?
Ce va vine sa faceti?
Cum va simtiit atunci?
(a)

Ce se intampla atunci cand copilul este trist?

Puteti sa-mi dati un exemplu? Indicati ca asteptati un


exemplu lasand subiectului un timp rezonabil de lung
pentru a gasi unul.
Ce ati facut cand s-a intamplat acest lucru?
Ce va venit sa faceti?
Cum v-ati simtit? Daca subiectul devine foarte anxios
si nu poate sa-si aminteasca nici un exemplu,
continuati cu partea (b).

(b)
Ce se intampla actunci cand se loveste copilul, nu
foarte rau? Puteti sa-mi dati un exemplu si sa descrieti ce
s-a intamplat?
Asigurati-va ca ati descoperit cum s-a simtit si ce a facut
subiectul.
(c)

A fost vreodata bolnav copilul? Dati-mi un exemplu.

Din nou aflati cum a fost experienta respectiva pentru parinte si


cum a reactionat parintele din punct de vedere afectiv si
comportamental.
(10) Povestiti-mi o intamplare preferata despre copilul
dumneavoastra, o intamplare pe care ati spus-o poate familiei
sau prietenilor. Va voi lasa un minut sa va ganditi.
Daca subiectului ii este greu sa aleaga, spuneti-i ca nu trebuie
sa fie intamplarea favorita, ci una dintre ele.
Ce va place la aceasta intamplare?
(11) A avut copilul vreo experienta despre care credeti ca a fost
o piedica pentru el? De ce credeti asta?
In mod indirect, incercam sa aflam daca parintele se considera
in vreun fel responsabil pentru acele piedici. De aceea,
asigurati-va ca ii lasati timp subiectului sa raspunda inainte de
a continua cu intrebarile mai directe de mai jos.

Stiind ceea ce stiti acum, daca ati lua totul de la inceput cu


copilul dumneavoastra, ce ati face altfel de data aceasta?
Lasati timp pentru raspuns.
(12) Va faceti griji vreodata pentru copilul dumneavoastra?
Pentru ce va faceti griji?
(13) Daca ati putea sa alegeti sa fie de o anumita varsta copilul,
ce varsta ati alege? De ce?
(14) Privind inainte, care credeti ca va fi perioada cea mai
dificila din dezvoltarea copilului? De ce credeti asta?
(15) Cum credeti ca va fi copilul in adolescenta? Ce va face sa
credeti asta? Ce va asteptati sa mearga bine, si nu prea bine in
aceasta perioada din viata copilului?
(16) Ganditi-va pentru un moment la copilul dumneavoastra ca
adult. Ce sperati sa se intample si ce va temeti ca se va
intampla cu (copilul) ca adult?

INTREBARI CARE CONDUC LA CRISTALIZAREA UNEI IERARHII IN


FAMILIE
1) Cine se ocupa de asta sau de asta in familie?
2) Cine trebuie sa ceara permisiunea de a face ceva?
3) La ce se refera aceasta permisiune?
4) Cere sunt regulile casei?
5) Ce consecinte are nerespectarea acestor reguli?
6) Ce asteapta parintele de la copilul lui?
Este de asemenea importamt sa se puna intrebari despre
influenta pe care alte servicii sociale specializate o au in
relatia lor cu familia (in vederea colaborarii cu acestea).

Cercetand aceste surse de influenta, terapeutul trebuie sa


determine cine are influenta si asupra cui in urmatoarele
domenii:
1. Manipularea banilor
2. Timpul (cine hotaraste cum ar trebui cineva sa-si petreaca
timpul, fie direct, fie impunand alte pretentii care consuma
timpul celuilalt; cine din cuplu hotaraste cat timp va fi
petrecut impreuna, etc.)
3. Schimbul de informatii (cine hotaraste ce se poate spune si
ce nu....)

INTREBARI PE CARE TERAPEUTUL TREBUIE SA LE PUNA UNEI


FAMILII
1. Cand a aparut simptomul, cum, unde si in prezenta cui?
2. Ce facea atunci fiecare membru al familiei?
3. Cum s-a dezvoltat simptomul?
4. Cine este in primul rand deranjat, ingrijorat, trist, suparat
sau indispus de aceasta problema?
5. Cine in familie are o problema similara?
6. Cine se aseamana cu cine din familie?
7. Cu ce se ocupa fiecare membru al familiei la serviciu si la
scoala?
8. Se descurca cu banii sau sunt saraci? Au cumva vreo
situatie, o preocupare sau o ingrijorare speciala in
circumstante curente?
9. Care dintre rude este implicata in problema si in ce fel?
10.
Care persoane sunt mai apropiate sau mai departate
in familie acum, din pricina acestei probleme?
11.

Ce s-ar schimba daca problema ar disparea?

Pe masura ce familia raspunde la aceste intrebari direct


sau prin interactiunile dintre membrii ei, se lamuresc si
intrebarile referitoare la cine este ajutat in familie de
aceste simptome si care este natura acestui ajutor. Odata
cu aceste puncte se clarifica, iese in evidenta si sistemul
de relatii al membrilor familiei din jurul problemei
respective. Devine de asemenea limpede si relatia
metaforica pe care actuala stare de lucruri o are cu alta
similara din familie. Astfel, terapeutul isi formuleaza o
ipoteza asupra problemei.

11 Categorii pentru evaluarea problemelor clientului


1.

Explicarea scopului evaluarii prezentarea motivelor


interviului de evaluare

2. Identificarea intinderii problemelor- ajuta clientul sa


identifice toate problemele prioritare si secundare
relevante pentru a obtine o imagine de ansamblu

3. Orientarea de prioritate si selectia problemelor ajuta


clientul sa stabileasca ordinea de abordare si aria initiala
de concentrare/ focalizare
4. Identificarea comportamentelor asociate cu problema
prezenta- ajuta clientul sa identifice cele 6 componente ale
comportamentului problema: afectiva; somatica;
comportamentala; cognitiva; contextuala; relationala.
5. Identificarea antecedentelor ajuta clientul sa identifice
sursele antecedentelor si efectul lor asupra problemei
6. Identificarea consecintelor originea si influenta lor asupra
problemelor
7. Identificarea beneficiilor secundare identificarea solutiilor
sau incercarilor anterioare de rezolvare a problemei si
efectul lor asupra problemei
8. Identificarea abilitatilor de a face fata identificarea
comportamentelor adaptative trecute sau prezente si cum
aceste abilitati ar putea fi folosite in lucrul cu problema
precedenta
9. Identificarea perceptiei clientului asupra problemei ajuta
clientul sa descrie modul in care el intelege problema
10.
Identificarea intensitatii (gravitatii) problemei ajuta
clientul sa identifice impactul problemei sale asupra vietii
sale, incluzand severitatea problemei
11.

Frecventa sau durata problemei

ANEXA: ANAMNEZA SI EXAMINAREA IN PSIHIATRIA


COPILULUI
Forma si extinderea evaluarii vor depinde de natura
problemei actuale. Schema care urmeaza este reprodusa
dupa lucrarea lui Graham (1986), ce va fi consultata

pentru informatii suplimentare. Graham sugereaza ca, in


cazul crizei de timp, clinicienii sa se concentreze asupra
subiectelor subliniate.
1. Natura si severitatea problemei actuale. Frecventa.
Situatia in care apare. Factorii ce o provoaca sau o
amelioreaza. Stresuri pe care parintii le considera
importante.
2. Prezenta altor probleme si acuze curente.
(a) Somatice: cefalee, dureri gastrice. Auzul, vazul.
Convulsii, lesinuri sau alte tipuri de atacuri.
(b)

Probleme de alimentatie, somn sau excretie.

(c)

Relatii cu parintii si fratii. Afectiune, intelegere.

(d)

Relatii cu alti copii. Prieteni deosebiti.

(e)

Nivelul de activitate, aria de atentie, concentrarea.

(f) Dispozitia, nivelul energetic, tristete, suferinta, depresie,


sentimente legate de sinucidere. Nivelul general de
anxietate. Frici specifice.
(g)

Raspunsul la frustrare. Crize de furie.

(h)

Comportament antisocial. Agresivitate, furt, chiul.

(i) Achizitii educationale, atitudinea fata de mersul la


scoala.
(j) Interesul si comportamentul sexual.
(k)

Orice alte simptome, ticuri.

3. Nivelul curent de edzvoltare.


(a)

Limbaj: intelegere, complexitatea vorbirii

(b)

Aptitudini spatiale

(c)

Coordonare motorie, neindemanarea.

4. Structura familiei
(a) Parinti. Varste, ocupatii. Starea somatica si
emotionala curenta. Istoric de tulburare somatica sau
psihiatrica. Ce se intampla cu bunicii.
(b)

Frati. Varste, existenta problemelor

(c)

Conditii acasa, conditii pentru dormit

5. Functionarea familiei.
(a) Calitatea relatiei intre parinti. Afectiune mutuala.
Capacitatea de a comunica si de a rezolva problemele.
Impartasirea atitudinilor fata de problemele copilului.
(b) Calitatea relatiei parinte-copil. Interactiune pozitiva
agrearea reciproca. Nivelul de nemultumire, ostilitate,
respingere al parintilor.
(c)

Relatia cu fratii.

(d) Modelul general al relatiilor de familie. Alianta,


comunicare. Excludere, tendinta de a gasi tapi ispasitori.
Confuzii intre generatii.
6. Istoricul personal
(a) Sarcina complicatii. Medicatie, febra de natura
infectioasa.
(b) Nasterea si starea la nastere. Greutatea la nastere.
Nevoia de ingrijiri speciale dupa nastere.
(c) Relatia precoce mama copil. Depresia materna post
partum. Modurile initiale de alimentatie.
(d) Caracteristicile temperamentale precoce. Comod sau
dificil, schimbator, sugar si copil mic fara astampar.
(e) Date importante. Se vor obtine detalii exacte numai
daca sunt in afara normalului.
(f) Boli si leziuni trecute. Spitalizari.

(g) Separari care au durat o saptamana sau mai mult.


Felul ingrijirii de substitutie.
(h) Istoria scolarizarii. Usurinta de a urma scoala.
Progresul educational.
7. Observarea starii emotionale si a comportamentului
copilului.
(a) Aspect. Semne de dismorfism, stare nutritionala.
Semne de neglijare, echimoze, etc.
(b) Nivelul de activitate. Miscari involuntare. Capacitate
de concentrare.
(c) Dispozitie. Expresie sau semne de tristete, suferinta,
anxietate, tensiune.
(d) Raportul creat, capacitatea de a intra in legatura cu
medicul. Contactul ochi in ochi. Vorbirea spontana.
Inhibitie si dezinhibitie.
(e) Relatia cu parintii. Afectiunea aratata. Resentimente.
Usurinta separarii.
(f) Obiceiuri si manierisme.
(g) Prezenta delirului, halucinatiilor, tulburarilor de
gandire.
(h)

Nivel de constiinta. Indicii de epilepsie minora.

8. Observarea relatiilor intrafamiliale.


(a)

Modele de interactiune aliante, tapi ispasitori

(b)

Claritatea limitelor intre generatii incurcaturi

(c)

Usurinta comunicarii intre membrii familiei

(d) Atmosfera emotionala a familiei. Caldura mutuala.


Tensiune, critici.
9. Examenul somatic al copilului.

10. Screening neurologic


(a)

Se va nota orice asimetrie faciala

(b) Miscarile ochilor. Vom cere copilului sa urmareasca un


deget care se misca si vom observa miscarile ochilor
(strabism, necoordonare).
(c) Apozitia deget police. Vom cere copilului sa puna
fiecare deget pe police in succesiunea rapida. Vom
observa neindemanarea, slabiciunea.
(d)

Copierea. Desenarea unui om.

(e)

Observarea abilitatii si dexteritatii in desen

(f) Observarea competentei vizuale in desen


(g)

Saritura pe loc

(h)

Sarituri intr-un picior

(i) Auzul. Capacitatea copilului de a repeta numere soptite


la doi metri in spatele lui