Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Iulia Mihalache
Diana Adina Mocanu
Profesor ndrumtor: Romeo Ionescu
-2010-
ABREVIERI
CE
CECO
COM
EURATOM
GATT
IMM
ITC
OCDE
PIB
TIC
UE
= Comunitatea Europeana
= Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului
= Comunicare a Comisiei Europene
= Comunitatea Europeana a Energiei Atomice
= Acordul General pentru Tarife si Comert
= Intreprinderi mici si mijlocii
= Institutul pentru Tehnica de Calcul
= Organizatie pentru Cooperare si Dezvoltare Economica
= Produsul Intern Brut
= Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor
= Uniunea Europeana
CONSIDERATII INTRODUCTIVE
Desavarsirea pietei interne unice, la inceputul anilor '90, a dat un impuls puternic
restructurarii industriei europene. Inlaturarea barierelor fizice, tehnice si fiscale din calea
schimburilor comerciale intra-comunitare a suscitat intensificarea acestor schimburi si,
implicit, a concurentei in interiorul Uniunii. Acelasi produs poate fi azi livrat pe intreaga
piata interna, producatorii nemaifiind obligati sa-si adapteze productia la 27 de piete
diferite. Intensificarea extraordinara a concurentei a antrenat o aliniere a preturilor
furnizorilor nationali la cele ale furnizorilor din alte state membre. Pe termen scurt, aceasta
a comprimat profitul marginal al intreprinderilor protejate sau in situatii de monopol, unele
dintre ele fiind chiar obligate sa paraseasca piata. Cele care au ramas s-au putut extinde si
si-au putut valorifica mai bine si rentabiliza capacitatile de productie prin economiile de
scara, intarindu-si eficienta interna prin restructurari si o mai buna alocare a resurselor
umane, tehnice si financiare, imbunatatindu-si si procesul de inovare. Aceasta presiune a
concurentei a produs deja un val impresionant de transformari ale structurii industriale a
Uniunii Europene. Industria europeana a trebuit insa, in acelasi timp, sa faca fata
schimbarilor pietei internationale si evolutiilor tehnologice pe plan mondial. Ea nu poate
raspunde acestor provocari decat prin intermediul unei armonizari la nivel comunitar a
politicilor industriale generale si sectoriale ale statelor membre.
CAPITOLUL I
CONCEPTE DE BAZA PRIVIND POLITICA INDUSTRIALA
A UNIUNII EUROPENE
1.1.
- deschiderea pietelor in fata concurentei, atat din interiorul, cat si din exteriorul
Comunitatii.
Raportul mentionat a identificat elementele esentiale, catalizatorii si acceleratorii
ajustarilor structurale. Conform acestui raport, elementele de baza care trebuie indeplinite
pentru a stimula ajustarea industriala se refera la un mediu de afaceri favorizant, un mediu
macroeconomic stabil si previzibil, un nivel ridicat al investitiilor in capitalul uman,
promovarea convergentei economice si a coeziunii sociale, protectia mediului. Catalizatorii
promovarii ajustarilor structurale sunt existenta Pietei Unice si practicarea unei politici
comerciale deschise, dar precaute. Raportul considera intreprinderile mici si mijlocii, noile
tehnologii si capitalul uman, pietele deschise pentru servicii de afaceri, C&D si inovarea
drept catalizatori ai ajustarilor structurale.
A cincea etapa (1991-prezent): politica industriala coerenta in cadrul Pietei Unice
Tratatul de la Maastricht ofera cadrul legal al politicii industriale in UE. Articolul
157 (130) al Tratatului ilustreaza clar orientarea catre piata. Articolul precizeaza patru arii
ale politicii industriale:
- Ajustarea industriei la modificarile structurale;
- Dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii;
- Cooperarea intre companii;
- Inovarea, cercetarea si dezvoltarea tehnologica.
Cat privesc instrumentele, articolul precizeaza ca tintele de politica asumate trebuie
atinse utilizand instrumente de politica in conformitate cu celelalte prevederi ale Tratatului.
In 1993, Comisia a dat publicitatii Cartea Alba cu privire la Crestere,
Competitivitate si Ocupare provocarile si mijloacele de a le depasi in secolul 21, care
subliniaza importanta C&D, inovatiei si dezvoltarii tehnologice, educatiei si retelelor transeuropene4. In conformitate cu viziunea Comisiei, dezvoltarea europeana trebuie sa se bazeze
pe cei doi piloni gemeni ai competitivitatii si coeziunii economice si sociale.
In 1994, raportul Comisiei O politica industriala a competitivitatii pentru Uniunea
Europeana a punctat patru prioritati ale politicii industriale ale UE5:
- Promovarea investitiilor imateriale;
- Dezvoltarea cooperarii industriale;
- Asigurarea concurentei loiale;
- Modernizarea rolului autoritatilor publice.
4
5
1.2.
a)1990 - COMUNICAREA Politica industriala intr-un mediu deschis si competitivLinii directoare ale unei abordari comunitare
b) martie 2000 - Strategia Lisabona si revizuirea ei in martie 2005
In cadrul acesteia, accentul se punea pe urmatoarele aspecte: crestere economica
bazata pe cunoastere si inovare;, Europa un loc mai atractiv pentru investitii si pentru
ocuparea fortei de munca; locuri de munca mai multe si mai bune.
Actiunea cheie introdusa era activitatea de C&D&I (cheltuieli publice 1% din PIB si
cheltuieli private 2% din PIB) procente pe care Romania isi propune sa le atinga in jurul
anului 2015.
Tot in cadrul acestui document erau stipulate elaborarea de Programe Nationale de
Reforma pentru Strategia Lisabona revizuita precum si rolul politicii industriale, respectiv
crearea de conditii favorabile dezvoltarii intreprinderilor si inovarii(aport esential al
intreprinderilor private si nu al sectorului public) dar si rolul autoritatilor publice de a
actiona atunci cand este absolut necesar, adica atunci cand anumite disfunctionalitati ale
pietei justifica interventia statului sau pentru a favoriza o mutatie structurala.
c) 2005/COMUNICAREA 474 Implementarea Programului comunitar Lisabona:
Un cadru politic de intarire a industriei prelucratoare europene spre o abordare integrata a
politicii industriale (initiativele sectoriale si transectoriale)
Prin Comunicarea 474/2005 CE sustine ferm politicile orizontale, se angajeaza sa
evite politicile interventioniste selective si tine cont de particularitatile fiecarui sector
1.3.
1.4.
10
11
fundamental
care
justifica
politica
industriala
este
interventia
12
1.5.
Baza legala pentru realizarea unei politici industriale comune a fost oferita prin
Articolul 157 (130) al Tratatului de la Maastricht. Acesta permitea Comisiei sa propuna
masuri de imbunatatire a competitivitatii industriei europene. Cu toate acestea, Comisia
trebuia sa beneficieze de sustinerea unanima a Consiliului pentru a putea desfasura activitati
ce tin de politica industriala.
In acest sens, Comisia Europeana este responsabila cu monitorizarea concurentei in
sectoarele industriei, asigurand prin analizele efectuate un echilibru intre politicile care
influenteaza concurenta: politica in domeniul concurentei, piata interna, cercetarea si
dezvoltarea, educatia, comertul si dezvoltarea durabila, ea prezentand si o analiza a
impactului extinderii asupra industriei.
Tot Comisia este institutia care, pornind de la faptul ca politica industriala nu este
realizata in cea mai mare parte a sa la nivelul UE ci de catre statele membre, invita statele
membre sa-si analizeze propria politica industriala in lumina acestei Comunicari. Metoda
deschisa a coordonarii, stabilita de catre Consiliul European de la Lisabona, ofera un context
in care performanta politicii nationale poate fi discutata, dezvoltata si imbunatatita.
Un rol esential in politica industriala este detinut de intreprinderile mici si mijlocii.
Referitor la acestea, Uniunea Europeana a creat cadrul legal si mecanismele de sprijinire a
cooperarii intre firme din diferitele sale state membre. O atentie deosebita se acorda
intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) care sunt mai ezitante in realizarea unor activitati de
cooperare care sa depaseasca granitele statului unde sunt inregistrate. Ele reprezinta insa
99% din numarul firmelor inregistrate in UE, oferind 70% din locurile de munca existente in
13
1.6.
14
1.7.
Analiza atenta a
15
16
17
CAPITOLUL II
POLITICI INDUSTRIALE IN CADRUL UNIUNII
EUROPENE
2.1. Categorii de politici industriale
2.1.1
Prin Comunicarea din 2005, sub titlul Punerea in aplicare a programului comunitar
de la Lisabona: un cadru politic de consolidare a productiei UE spre o abordare mai
integrata a politicii industriale, s-a anuntat o serie de initiative orizontale si sectoriale,
dintre care multe au cunoscut deja progrese importante. Acest lucru a fost confirmat de o
revizuire a politicii industriale, realizata de Comisie in iulie 2007. Aceasta comunicare
aprofundeaza si completeaza cadrul comunitar al politicii industriale , punand accentul pe
aplicabilitatea practica in diferite sectoare
Comunicarea din 2005 s-a bazat, pentru prima data, pe o abordare integrata, luand in
considerare atat aspectele sectoriale specifice, cat si pe cele orizontale. Bazandu-se pe o
analiza detaliata a 27 de sectoare industriale separate, comunicarea subliniaza caracterul
orizontal al politicii industriale si nevoia de a integra diversele sale aspecte, refuzand
categoric orice intoarcere la vechile metode, precum protectionismul, subventiile si
interventia selectiva.
18
2. Industrii de sistem si
constructoare de masini
Dispozitive medicale
ITC
Inginerie mecanica
Inginerie electrica
Vehicule cu motor
Aerospatiala
Ind. de aparare
Constructii navale
Textile
Piele si produse din piele
Incaltaminte
Mobila
19
20
Pentru multe din aceste industrii, piata unica depinde de standarde tehnice care
trebuiesc in permanenta actualizate.
Este esential accesul mai mare pe piete internationale ptentru anumite industrii ca :
ITC, ingineria mecanica si electrica, industria de automobile.
Industria mijloacelor de transport trebuie sa faca fata provocarilor legate de mediu :
ameliorarea in permanenta a performantelor legate de poluare pentru autovehicule, avioane,
nave.
Industrii bazate pe moda si design
- Realizeaza aproape 8% din valoarea adaugata a industria prelucratoare a UE
- Are o crestere slaba sau negativa a productiei
- Are cheltuieli reduse in C&D in ultimii ani
Principala provocare: realizarea ajustarilor structurale
Pentru imbunatatirea calitatii si diversitatii produselor este necesara imbunatatirea
inovarii, protejarea dreptului proprietatii intelectuale si a calificarii personalului, orientarea
activitatii catre client si intensificarea problematicii brandului
4. Industrii primare si intermediare
- Realizeaza aproape 40% din valoarea adaugata a industriei prelucratoare a UE
- Furnizori de input-uri pentru celelalte industrii ale UE
- Pot reprezenta o sursa importanta de inovare pentru celelalte sectoare;
- Au o rata de crestere medie spre joasa , cu exceptia industriei chimice si a cauciucului
- Sunt industrii energointensive
Provocari sectoriale specifice:
- Legislatia REACH pentru industria chimica;
- Simplificari legislative pt. sectorul constructiilor
- Ajustarile structurale pentru industria ceramica, a oteluului si tipografica
Initiative politice sectoriale
Infiintarea unui Forum in domeniul produselor farmaceutice (prima reuniune
in 2006)
Examinarea intermediara a Strategiei referitoare la stiinta vietii si
biotehnologie (2006-2007)
Infiintarea unor High-Level Groups in domeniul industriei chimice (2007) si
industriei de aparare
21
2.1.2
COM(2005) 24
22
la nivelul Uniunii
23
2.2.
Desi situatia difera de la un sector la altul, in general, industria se afla intr-o forma
buna si dinamica, contribuind in mod substantial la crestere si locuri de munca la nivel
comunitar. Industria este in continuare un stimulent important al economiei europene. In
mod direct, industria reprezinta aproximativ o cincime din productia UE si, in ultimii doi
ani, a inregistrat o crestere medie de 2,6%.
Industria detine un rol fundamental pentru inovarea la nivel european, angajand 81%
din cheltuielile aferente C&D din sectorul privat si asigurand un numar crescand de posturi
pentru personalul cu inalte calificari, ceea ce ii confera un rol central in transformarea
Europei intr-o economie bazata pe cunoastere. In ultimii trei ani, ocuparea fortei de munca
in industrie a ramas relativ constanta, dupa o perioada de declin cu aproape 5% intre 20002004.
In mod indirect, industria este responsabila pentru dinamismul a numeroase sectoare
de servicii care contribuie semnificativ la cresterea ocuparii fortei de munca. In anumite
sectoare precum TIC10, ingineria electrica si mecanica s-a inregistrat o crestere constanta si
10
Politicile publice din domeniul TIC sunt legate de trei arii importante: telecomunicarea, transmisiile radio i
TV, internetul. Politicile pot fi naionale, regionale sau internaionale i fiecare din aceste nivele poate s fie
24
de durata a valorii adaugate, care a cunoscut chiar o intensificare in ultimii ani. In 2006,
Comunitatea a reusit, de asemenea, sa atraga mai multe investitii directestraine, care au
crescut cu 42% in comparatie cu o crestere a iesirilor de 35%.
Cu toate ca industria functioneaza bine in prezent si beneficiaza din plin de ciclul
favorabil de afaceri, in urmatorii ani este posibila o intensificare a globalizarii, a progreselor
tehnologice si a provocarilor in domeniul mediului.
UE a inregistrat o buna performanta in ceea ce priveste comertul de bunuri, in cadrul
caruia procentajul aferent exporturilor s-a stabilizat la 15% din comertul mondial.
Totusi, globalizarea nu se mai refera in mod exclusiv la comertul cu bunuri. In ultima
perioada, a crescut seria de activitati pe care companiile le comercializeaza si le
externalizeaza, dat fiind ca TIC, inovatiile organizationale si competentele in curs de
dezvoltare din India si China permit companiilor sa divizeze lantul factorilor implicati in
etapele productiei si sa externalizeze elementele si sarcinile intermediare. In acest mediu in
schimbare, avantajul competitiv consta in optimizarea lantului valoric global.
Astfel, companiile trebuie sa controleze partile importante ale lantului valoric,
precum inovarea si produsele specifice, uneori prin grupuri care fixeaza capacitatea
inovativa in Europa. De asemenea, companiile ofera din ce in ce mai multe solutii integrate
care constau intr-o serie de servicii si activitati de manufactura.
Progresele rapide stiintifice si tehnologice creeaza oportunitati pentru companiile
manufacturiere de a se adapta si de a folosi noile posibilitati tehnice. Cu toate acestea,
industria manufacturiera la nivel comunitar este in continuare specializata in sectoarele de
tehnologie medie si nu a profitat inca de avantajul oferit de cresterea rapida din anumite
sectoare ale inaltei tehnologii si nici nu a folosit din plin potentialul de integrare a
domeniului TIC. Reglementarile complicate in materie de produse din anumite piete au
tendinta de a impiedica modernizarea necesara a industriei. Standardele, DPI (drepturile de
proprietate intelectuala), precum si practicile in domeniul achizitiilor ar putea, de asemenea,
sa sprijine mai mult industriile inovatoare.
Cu toate ca imbunatatirea cererii este importanta pentru capacitatea inovatoare a
industriei, dezvoltarea anumitor industrii este impiedicata de structurile de piata
nefavorabile. Lipsa unei piete vaste si unificate impiedica realizarea intregului potential al
acestor sectoare si astfel reduce beneficiile la intregul nivel al economiei UE. Intr-o anumita
masura, aceasta se aplica, de asemenea, in cazul sectorului farmaceutic.
reglementat de organe diferite, rezultnd din aceast diviziune chiar i politici contradictorii.
25
2.3.
26
11
Tratatul CECO si-a incetat aplicabilitatea la 23 iulie 2002, fiind singurul dintre tratatele constitutive care a fost
incheiat pentru un termen determinat, de 50 de ani.
12
COM (99) 453, aprobata prin concluziile reuniunii Consiliului Industrie din 18 mai 2000
27
13
14
15
28
imbunatatirea
infrastructurilor
portuare
prin
intermediul
unei
retele
transeuropene.
Liniile directoare ale dezvoltarii industriei constructoare de nave se regasesc in
prezent in Comunicarea Comisiei Catre o noua industrie constructoare de nave"16 .
2.3.3. Textilele si imbracamintea
Industria usoara a fost si ea incercata de dificultati deosebite incepand cu deceniul 7
al secolului trecut, cauzate mai ales de slaba crestere a cererii interne si de dezvoltarea
rapida a exporturilor statelor in curs de dezvoltare. De fapt, intrucat nu necesita nicio inalta
tehnologie, nicio mare concentrare a capitalurilor, aceasta industrie isi pierde avantajele
comparative si competitive in favoare industriilor din statele care dispun de mana de lucru
suficient de calificata la preturi mai mici.
Noile tendinte ale politicii in sectorul textilelor si imbracamintei se regasesc in
comunicarea Comisiei din octombrie 1991 privind caile de imbunatatire a competitivitatii
acestui sector17, aprobata printr-o rezolutie a Consiliului din iulie 1992. Pe plan extern,
politica comerciala comuna urmareste deschiderea pietelor statelor terte si promovarea
exporturilor comunitare, combaterea dumping-ului18, a subventiilor si a incalcarilor
drepturilor de proprietate industriala si intelectuala. Pe plan intern, accentul este pus pe
diversificarea economica a regiunilor puternic dependente de acest sector. Comunicarea
Comisiei privind impactul evolutiilor internationale asupra sectorului comunitar al textilelor
si imbracamintei19 preconizeaza o integrare echilibrata a sectorului european in sistemul
Organizatiei Mondiale a Comertului, care tocmai fusese creata prin trans formarea GATT.
Acest lucru a implicat renegocierea acordului multifibre incheiat in anii '70. Noua
comunicare a confirmat si dezvoltat orientarile de politica in domeniu cuprinse in
comunicarca precedenta, adaptand masurile de sustinere pentru regiunile afectate de
liberalizarea comertului mondial cu textile si imbracaminte convenita in cadrul negocierilor
din Runda Uruguay a GATT.
16
29
30
31
23
CAPITOLUL III
CONCEPTE DE BAZA PRIVIND POLITICA INDUSTRIALA
A ROMANIEI
3.1.
32
33
Industria are un rol important in realizarea si mentinerea unui ritm inalt de crestere
economica durabila in Romania. Datorita contributiei majore in procesul dezvoltarii,
industria a fost si ramane unul din principalele sectoare ale economiei nationale.
Documentul de Politica Industriala are in vedere orientarile si angajarea Romaniei
pentru crearea unui mediu propice dezvoltarii unei industrii romanesti competitive, in
armonie cu structurile industriale din UE. In acest sens se urmareste reducerea decalajului
existent intre Romania si celelalte state membre ale Uniunii Europene .
Necesitatea actualizarii documentului de politica industriala a derivat din implicarea
profunda a industriei in procesul de transformare a economiei romanesti si orientarea ei spre
o dezvoltare durabila in concordanta cu interesele nationale si cu cerintele post-aderare.
In procesul de actualizare a documentului de politica industriala a Romaniei s-a tinut
cont de urmatoarele elemente primordiale:
-
dezvoltarea unor solide parteneriate public private si de dialog social, mai ales la
nivel sectorial;
-
din industrie.
Este esential ca cei trei piloni ai dezvoltarii durabile: economic, social si de mediu,sa
fie corelati si sa evolueze in stransa legatura si armonie.
In particular, satisfacerea cerintelor tot mai ridicate ale societatii legate de protectia
mediului, a sanatatii sau a consumatorilor nu poate fi atinsa in detrimentul sau cu neglijarea
competitivitatii industriei. Daca pilonul economic nu este destul de puternic, atingerea
obiectivelor ambitioase ale strategiei de dezvoltare durabila nu va fi posibila, deoarece
numai o industrie competitiva poate crea resursele financiare necesare indeplinirii celorlalte
obiective.
In acelasi timp, o industrie puternica este de natura sa promoveze interesul national,
dezvoltarea tarii si asigurarea bunastarii cetatenilor in contextul larg al deschiderii
internationale.
Politicile industriale pentru perioada urmatoare sunt corelate si cu Planul National de
Dezvoltare a Romaniei, tinand cont de faptul ca restructurarea industriala afecteaza, fara
exceptie, toate cele 8 regiuni ale tarii..
Pentru Guvernul Romaniei obiectivul general al politicii industriale este cresterea
competitivitatii si performantelor industriei romanesti in context european si mondial.
34
3.2.
Politica industriala a Romaniei are la baza atat obiectivele si directiile strategice ale
economiei si industriei romanesti, cat si elementele fundamentale ale politicii industriale
europene.
Pentru Guvernul Romaniei obiectivul strategic al politicii industriale este cresterea
competitivitatii si performantelor industriei romanesti in context european si mondial .
Politica industriala a Romaniei va fi elaborata tinand seama de interesul national, in
beneficiul public si in respect pentru siguranta cetateanului.
Obiectivele generale ale politicii industriale a Romaniei sunt:
-
Cresterea competitivitatii;
3.3.
Instrumentele
utilizate
pentru
aplicarea
unei
politici
35
asistenta sectoriala pentru fiecare sector in parte pentru orizontul de timp 2005-2008;
stimulativ si predictibil;
-
pe principiul
36
3.4.
Cresterea competitivitatii
37
38
3.5.
39
CAPITOLUL IV
24
CE/96/413
40
CONCLUZII
41
42
43
* in UE: rata medie de crestere anuala este de 1,1% la valoarea adaugata si de 2,4%
la productivitatea muncii.
Romania se plaseaza pe locul doi, dupa Polonia, in Uniunea Europeana dupa ritmul
de crestere a comenzilor noi in industrie, de 31,5%, inregistrat in luna decembrie 2007,
comparativ cu luna similara din anul precedent, arata un raport al biroului de statistica
european, Eurostat.
Din punct de vedere al evolutiei lunare, Romania ocupa pozitia a treia la ritmul de
crestere a comenzilor, dupa Letonia si Polonia, in timp ce Bulgaria, Danemarca si Italia au
fost statele cu cele mai semnificative scaderi.
BIBLIOGRAFIE
44
1 A. Iancu
Editura All
Beck
Bucuresti 1998
2 A. Iancu
Editura
Expert
Bucuresti 2003
3 N. Niculescu
Bucuresti 2001
4 R. Ionescu
Economie european-Tratat
Editura
Didactica si
Pedagogica
Bucuresti 2004
5 R. Ionescu
Editura
Didactica si
Pedagogica
Galati
7 C. Russu
Economie industriala
Editura
Economica
Bucuresti 2004
8 M. Niculescu
Editura
Economica
Bucuresti 1997
9 S. Negrut
Editura
Bucuresti 2003
Meteor Press
2009
LEGISLAIE
1
INFORMAII DE PE INTERNET
http://www.fonduri-structurale.ro
www.minind.ro
www.ccir.ro
www.mae.ro
www.mie.ro
http://www.bursa.ro
45