Sunteți pe pagina 1din 6
O ISTORIE CONCENTRATA A ARDEALULUI de DARIU POP ey SQN Q4 Bote n anul 1871, Ianuarie 8 zile, {arcovnicul Podufiu Gaboru din Da- nestii Fisculasului (Satu Mare), fiind vreme de iarnd si lucru putin in gospodirie, a copiat, desigur de pe alt manuscris din 1861, , [storia Romana" scrisi de cineva, pe care urmeazd si-l identifice istoricii nostri. Aceasta lucrare, a unui anonim deocamdata, este cel mai Sraitor document al vremii si cred ca fac bine atunci cand o supun tuturora spre a se vedea cat entusiasm si cat mandrie nafionala exista atunci printre Romani ardeleni. Carturarii de pe atunci au copiat lucrarea aceasta din mana in mana si cred cd, dacd s'ar face cercetari serioase, asemenea manuscrise s'ar gisi pe intreg’ terito- riul Ardealului, Lucrarea aceasta ar merita si fie revizuti, complectatd si tiparita cu slove groase, citefe si raspandita in foate casele sdteni- lor carturari de pe intregul cuprins al Ardealului, pentruca e scrisa de cineva cu multa minte si cu mult& inima si, desigur, oricare si- tean care ar citi-o s'ar intari mult in mandria lui de roman si in iubirea sa de fara Manuscrisul original se afla in colectia mea. Este scris frumos, aproape caligrafic si cu majusculele desemnate cu mare atenfiune. Noi suntem Romani. Romani se trag din Italia, dela Romanii cei vechi cari au domnit odati toat% lumea. Parintele tuturor Ro- manilor este Romul, dela care se trage numele de Roman, Romul s'a nascut din Rea Silvia si din zeul bataiei, Martie. Romul e juma- tate zeu, jumatate om, va s& zicti, semizeu. Asa dar, Romanii, find nascuti din Romul, sunt fii de semizeu, Cum sa nu fie dari Ro- manii falosi, cand ei se trag chiar din vit’ zeiascd. 4 Dariu Pop Pe unde locuiesc astizi Romanii, a locuit odata un popor sil- batic, care se numea Daci. Traian, imparatul Romanilor, s'a necdjit tare pe acest popor, ci tot navalia in {arile Romanilor si le prida, de aceea a pornit cu oastea asupra lui si asa |-a batut, incdt mai toti au pizrit, iar’ cari au mai sc4pat au luat lumea in cap de frica Romanilor. Asa fara a ramas desarti de locuitori. Traian, indati dupa bitaie, a adus mulfime de Romani din Halia pe cari i-a asezat s& locuiasc& fara cu totul desarta. Aceasta s'a intamplat in anul 105 dupa Cristos. Romani adusi au cultivat pamantul care mai nainte era silbatic si o parte mare acoperitd de piduri. Au ridicat cetifi stralucite, precum Ulpia Traiana, ale c&rei ruini, dirmSturi, se mai vad si astiizi in tara Hafegului, la satul Gradiste si Apulum, ale cirui urme se mai vad intre Alba Tulia (Balgarad) si partosi (?) si altele mai multe. Au tras drumuré pe cari le-au pardosit tot cu piatra cioplita. Romanii au trait cAtva timp fericifi pe acest pimant. Ei, find oameni blanzi si drepfi, nu n&valiau asupra niminui ca si despoaie si si omoare, dara, cand navaliau alfii asupra lor, erau tofi o inim& si un suflet si se aparau. Ei asa se iubiau unul pe altul, precum trebue s& se iubeascd adevarafii frati si fifi unei bune si dulci mame. Asadara si noi trebuie s& fim tot una si 54 ne iubim unul pe altul pana la mormént, dup’ exemplul acelor strabuni cari, in pu- terea concordiei lor, au cucerit lumea toata. Fericirea Romanilor aci pe acest pamant a finut pani pe la 200 dupa Cristos; dela timpul acesta incolo incepurd a névali asupra lor barbarii (popoare salbatice), cata frunzi si iarbé. Acesti barbari, pe unde ajungeau, taiau, aprindeau si répiau tot. Ostasii, cari erau asezafi aici ca si apere fara, n’au mai putut sta cu bar- barii. Din aceast cauzi imparatul Aurelian, la anul 274, a ridicat toata ostisimea si a trecut-o peste Dunare. Cu acestia impreund au trecut si pufinii locuitori cari erau mai siraci si n'aveau mosii si mulfimea locuitorilor a rimas nemiscat. Locuitorii rimasi, vazandu-se cutropifi de toate pirtile, de barbari, s'au dat pearul (7). Barbarii nu cereau dela ei decat bu- cate, ca si poata trai, Romani, stramogii nostri, le dedeau tot ce cereau. Dintre tofi barbarii, cari au trecut ca valurile mari peste strabunii nostri, cei mai infiordtori au fost Hunii. Se spune ca acesti Huni atat erau de salbatici cat nu stiau nici vorbi si, corpul fiind imbracat in piei, semana mai mult animal decat om. Triiau cu radacini si carne cruda ca lupii, Acesti Huni O istorie concentrata a Ardealului 5 au venit din Asia si sunt stramosii ungurilor si locuiesc cu noi, in fara noastra. Stramosii nostri au avut de suferit multe dela aceste popoare salbatice; suferintele lor finuri vre-o 540 de ani, adeci de la 274—814. In acest an (814) fura starpifi cei din urma barbari (Ava- rii) si str’bunii devenira liberi. Cati barbari se perindara, aprinzand, tdind si despoind pe stra- bunii nostri si ei, tofi, au apus, fara de a mai lisa vre-o urma iari Romanii exist’ pan astazi, pentruci asa piere orice popor fara de patrie si asa scapa ei de toate furiile sorfei, nafiunea care- si stie iubi pamantul, patria sa, cu atata inimé ca Romani, Acestia au scdpat asadara printre toate popoarele barbare, curafi, ca si aurul prin foc. Ei sunt tot acei Romani, cari au venit din Italia, Ei n‘au lasat nimica din cele ce au adus dela Roma, cetatea, doamna lumei de odinioar’, de unde simanta noastra si-a luat al siu ince- put, Ei au rimas tot aceiasi fii ai lui Romul, tot acelasi popor, nascut din semizeu. Romanii din Dacia inferioara, sau aceia care-s astizi sub im- piratul austriac, dela 814 ramanand liberi, formar trei state, gu- vernate de principi nafionali, al Transilvaniei, Banatului si Biho- rului. La anul 889 navalesc Ungurii, un popor, pe atunci silbatic, ce se trigea din Asia. Romani din Transilvania, pierzandu-si pe dom- nul lor, Gelu, in bataie, primesc pe Unguri, ca pe niste frati, si tréiascd laolalta, in pace si dreptate fafi unul cu altul, Roménii aleg si ei de domn pe domnul Ungurilor (Tuhutum), Celelalte state romane si-au tinut mai indelung independenta (neatarnarea) lor nafionala, dara Ungurii, in urma, le-au supus pe acelea prin apucdturi felurite. Asa, apoi Roméanii, cari se afla astézi in imperiul austriac, au cizut sub Unguri, Geiza I, la anul 1141, a adus din Flandria si din alte parti ale farii nemfesti coloni nemfi in Ardeliu si i-a asezat in pAunile Romanilor, cam pe unde astazi e Sibiul, Nocricul gi Cincul Mare. Acesti coloni sunt Sasi de azi. Pe la 1245 era in Fagaras c&pitan Radu Negru care tot odati era si voda al Transilvaniei. El, ne mai putand suferi apuciturile Sasilor, a lisat Fagarasul si, in acest an, a trecut in fara roma- neasca si s'a agezat la Campulung; asemenea trece din Marmatia in Moldova, cam pe la 1352 si Dragos ne mai putand suferi necu- viintele Ungurilor. El s'a agezat la Suceava. Regii unguresti, fara nici un drept, au inceput a dona la dom- 6 Dariu Pop nii care ficeau cate o bravura (vitejie), prin batai, finuturi intregi, dimpreuna cu locuitorii. Asa Romanii, locuitorii cei vechi ai { au venit in manile Ungurilor si, incetul cu incetul, au cdzut in iobagie amara. Romanii erau tare apisafi, Asa, aducdndu-si ei aminte de li- bertatea lor cea veche, stiind c& ei sunt adevaratii erezi (mosteni) ai {arii, s'au rdsculat la 1437 asupra domnilor asupritori, Ungurii, vizand aceasta, si-au pus in minte ca sa stanga cu totul pe Romani de pa fala pimantului, Asa Ungurii, ca sii-si poat implini cugetul lor, in anul 1437, in 17 Septembrie, la Capolna, s'au jurat cu Sasii ca, toti la olalta, s& apese si sé stang’ pe Romani cu totul. De aici incolo s'a inceput starea cea tristi a Romanilor cari deveniri a fi despoiati de toate drepturile, Intre alte multe ne- dreptafi cate se faceau Romanilor era si aceea ca nu le era iertat si invete, nici si fie ceva dregitori, ma nici chiar si se imbrace dup voia lor. Romani, ne mai putand nici intr’o forma si mai sufere atatea nedreptafi strigatoare la cer, atatea tiranii si fapte neomenoase, s'au rdsculat iardsi asupra subjugatorilor. Aceasta rascoala s'a in- tamplat in 1784 sub Horia, dari Romani, neavand arme si nefiind depringi la lupta, au fost invin Prin aceasta mai intdraténd ura asupra, ni se facu incercarea a ni se répi pana si limba cea dulce ce o vorbim si sa ne impuna limba straind, Ins& strabunii nostri se opusera cu toata taria. Fi au vrut mai bine si moara, decat si-si piarda limba, decat s& nu mai fie Romani. ‘Asa, Romani, vazind c& strainii vreau si le rapeasca limba, vreau sé-i stangd de pe fafa pamantului, se adunara la Blasiu, pe Campul Libertafii, Aceasta a fost in 15 Mai 1848. Aici s‘au decla- rat Romani c& ei nu mai vor s& fie iobagi odaté cu capul si od limba lor numai morti vor mai da, Pentru aceasta s'au si luptat apoi si si-au varsat sdngele si au iesit invingatori. C&ci Romanul stie inci a se bate Si nu voieste viaja fari libertate... ‘Asa Romani au scipat de sub iobigia ungureasca si ei astizi sunt oameni liberi, inainteazi si asteaptd un viitor. Vitor de aur fara noastri are Si previid prin timpuri a ei iniljare jnsi mai nainte trebuie si im Pentru ea cu tofii martiri sd murim... 0 istorie concentrat:: a Ardealului 7 Asa au pajit Romanii care se afld astizi sub imparafia aus- triacd. Dara, afaré de acestia, mai sunt si alfi Romani. Asa. Roménii care au trecut sub Aurelian, la 274 dup& Cristos, peste Dunare, mai tarziu s'au impreunat cu alt popor si au facut un remn tare, numit remnul romano-bulgar. Acest remn a fost potinte si a sustat cateva sute de ani pana cand I-au rasturnat Turcii, Romanii acestia se numesc Macedo-Romani si sunt ast&zi vre-o doua milioane Roméanii din Principatele Unite (fara romaneasca si Moldova), dupace, pe la inceputul sutei a 9-a de la Cristos au incetat nava- lirile barbarilor, au ramas si ei liberi si s'au inalfat sub domni na- fionali. Acesti Romani s‘au luptat cu eroism nespus sute de ani. Din sanul lor au iesit mulfi domni eroi, precum un Mircea, Stefan cel Mare, Mihai Eroul si alfi mulfi. Romani din aceste {ari, desi pufini, dari au facut si tremure Turcii de taria lor, Au batut de moarte pe Poloni si pe Unguri, dara si acesti Romani au suferit multe din partea Turcilor, Turcii le-au trimis domni de greci, numifi fanarioti. Acestia, ca voevozi, in timp de 105 ani (1716—1821) au despoiat aceste fari si le-au liranizat. Acesti domni, iardsi ca si cei dela noi, au vrut si star- peasci limba romaneasca si si impund cea greceascd, Multi din boierii {ari s'au grecit, precum si mulfi din Romani de dincoace se ungurizaserd si Greci mulfi au venit si s'au asezat acolo. Romanii apasati de acestia s'au sculat la 1821 si s'au man- tuit de domnii greci fanarioti. Azi Tara Romdneasc& si Moldova formeazi Principatele Unite sub un domn national. Romanii in aceste doua fari sunt cu numi- tul cinci milioane, adicd Romani, peste tot stmt vre-o zece mi- lioane. Cat tarie de viajai are Romanul se vede apriat din aceea c& el, desi a fost sute de ani apasat, totusi nu sa schimbat, n'a Iksat nimic din cat a adus din Italia. El tot acela e astazi care a fost inainte de asta cu 1756 de ani, cand I-a adus aici Traian. Apoi, cum s4 nu ne falim cu numele de Roman. Astfel_e Romanul, astfel sé perim Sitm ciderea noastri chiar si ne marim. .. Insemnata in Ianuarie 8 zile anul 1871 Podutiu Gaboru fat. 8 Dariu Pop - O istorie concentrati a Ardealului Oare mai avem noi si ast&zi inimosii de acum 70 ani? Flacira sfanté a patriotismului de pe atunci? (E periculos si vorbesti astizi despre flacira sfanté, pentru ci te pofi arde usor cu dansa, Au si-fi arunce cei moderni ca esti un romantios de pe vremea lui Caragea...) Cu toate acestea, Gaboru Podutiu a fost cu mult mai bun ro- man decat mulfi cirturari de azi cari se folosesc de slovi numai pentru a-si face meseria. Bane?