Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cronici Turceşti Privind Ţările Române Vol 1
Cronici Turceşti Privind Ţările Române Vol 1
021g111
14,
10
"0) 0
11
ii
11'
11
01
4'
fli
.1.i
EI1
;id
400
101
Ij
1:11;
111
100 11
11
1a1t
131
11
4.
li I
111
4i
ur
1113
'1
fl
iiii
ii
1101
fi
1.0
!fa
11
if
00:
$4444!
11
9 01i0
1,
jj
)11
,1'
'
311T
14
11
iii
Il
f14'
14
41
11,41,1
li
11
Il
it
11
la
h
iE
111
11
311
1:
;11
10
11
01
11;
111,
11 0
11111
11
11'1
11
aiilif
110'0
ii
11
II
iii
1111111
C!
111
114
13
111 414
11
it
ii
It.
5,4
1
11
11
r,3
11
II
10114
11
11.
Ill
is
111
11
it
la
1`Ili1411
rf
fi
is
JI
0 II
Itl
111
.11
Ili it
:74
i0
111
I;
1131b
110
11,
0111111
11
it
jll
.1
II
41
J,
II
III
it
,15
11111
Ei
'114
II
it
14'
jl
111,
it
110
11
1;111 l it
11
ii
11 140
sl
ll
15
41
11110
ill
li
11011i
ii
it
1'
III
iil
0 11
10
iliI
11111
11I
111,
14 I
1; I
!1111
I!
,11
iil
lu
:Iul
d31
J4
4
11
ii
9.
N'
11
111191:1
11
11
iJ
01'111
11,h
11
1'
111i,,
'I'
11
011'1
11
0111:
11
11
11
111100
1101
01,
41.
11
1!
1:
SGl
II
11
rr
1111
ij
11
10
li
A111,
Et;
31
111
11
411
; 4.111'
is
I;
11;1 i1!ai11
1111 m
14,
42
11
05
11
104
11
I:1
it
1,1
II
ii
3;3
li
it
gn: II
Slid
410
3
ail
1 il
11
it
31
11
:11
00
11
1
.10
0
Ili
II
11
If
1,
tit
ti
ri
:11
01
ll
14
1.
11
1,1
Ifil
ti
01
ail
11
IL,
31
IN
IILI I
11
1.
13,
la
11
to
1III
111
it
ili
Iii
l'
11
11.
tl
111
lit,
41
11
11111
11
IF
II
1001
11
11
Ii
iii
00
AIL
gr
,14
04
II
IP 10
14
1,1
!.1
ill
11
11
1;1[111i
li
111117 u
it
11
11
II
.1
!IJI
In11
! ,1
:01
rz?P X11;
11
.11
ii!
1111
41
III
is 10
14
.111
51:
11
1111
001
a
'I!
11
31'
11
Ili lliliil
11
ill
01;
is
!I
'III
it
is
II?
n.
1111
Ill!
;Liu 1
gra It
,I.1
:04,
110
10!
iII
11,
1II
11
11
ttl
8111
13
El
1;
11
11
fFl
1011;
tt
ii
Cr
41
13
HI
Ir
Iii
li
'1i01
!1171
1101100i I
1!11111 117
it
1,
t,
it
,1111
12"
II!
@11
414.
1111
Ii 100,
i.RG3YJ
ti
nl
11
I!
161
11
111111111,1
11111
illy
111
111'
1101
Iia
;11111'1
011 f'
41
II;
11
111111''.
11
:10
:1101
01
101 I
li
ILi
51
14
P.
4111101
P5
11
118
4101
I,
ii11111!
0111
11
I
1
li
11!
111
II
00
Iii
www.dacoromanica.ro
111
11
If
11
TZ
I0
.1111
I 111
41
11.
Ill
.!
0
411
1
11
11
31
ari
.1 II
it
11
144
f;
1!
I II
!Ill
iii
0111
11
"
14
it
it
11
16 11
11
ig
If
11
Il
111
It
11,
11
I!
1'0
101
011111
1.,11
11,
4344@41
it
1:
11111
11
11
1'111
1
1
;I I
IIw3
'111
:1
-I
011,i
d1
11
3'
11
4
V11
Extrase
Sec. XV
www.dacoromanica.ro
VOL. I
www.dacoromanica.ro
CRONICI TURCESTI
Sec. XV
Volum Intocmit de
MIHAIL GUBOGL11 si MUSTAFA MEHMET
I966
www.dacoromanica.ro
ABREVIERI
E.I. = Encyclopedie de l'Isldm..., tome I-1V, Leyde-Paris, 1908-1930.
G.A.L. = C. Brockelmann, Geschichte der arabischen Literatur, Weimar-Berlin,
1898-1902, 2 vol.
G.O.D. = J.v. Hammer, Geschichte der osmanischen Dichtkunst, Pest, 1936.
G.O.R. = J.v. Hammer, Geschichte des Osmanischen Reiches, Pest, 1827-1835,
10 vol.
Geschichtsschreiber
www.dacoromanica.ro
Introdueere
Colectia de Cronici turce0i privind large roman este rezultatul
initiativei luate de Academia Republicii Socialiste Romania de a
pune la Indemina cercetatorilor istorici, precum i unui cere eft mai larg
de cititori, izvoarele istorice extern privind trecutul patriei.
Intr-adevar, trecutul tarilor roman s-a Impletit, In decursul veacurilor, cu istoria popoarelor invecinate, avind adesea strinse legaturi cu
uncle popoare mai indepartate, care an jucat un rol important pe arena
istoriei. De aceea, istoria Romaniei, ca si trecutul multor popoare din sudestul Europei, in special din spatiul carpato-balcanic, care au fost timp de
citeva secole sub dominatia Imperiului otoman, trebuie privity i cercetata in cadrul acestei intrepatrunderi istorice.
Lucrarea de fats, proiectata In trei volume, cuprinde stiri privitoare
19, istoria tarilor roman extrase din operele cele mai reprezentative ale
cronicarilor turci din secolele XV XVIII. Continutul acestor izvoare
narative, privit in ansamblu, imbratiseaza o bung, parte din istoria Imperiului otoman si aproape toata perioada dominatiei turcesti asupra
tarilor roman.
Istoriografia otomana din veacul al XIX-lea si din primele doua
decenii ale secolului nostril, in frunte on operele lui Heirullah efendi, Ata
Bey, .Ahmed Gevdet pasa (m. 1895), Mehmed Murad (m. 1916) etc., cuprinde
ti
Dupa cum se (}tie, Imperial otoman, ale carui baze au fost puse Inca
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
statului feudal selciuchid 22 a avut o existent/ de peste jum/tate de mileniu, ultimele ram/site ale acestuia fiind lichidate abia in anli urm/tori primului razboi mondial. In faza sa de ascensiune politic/, nicest imperiu a
supus treptat o serie de tAri din Asia, Europa $i Africa, care In epoca decaderii acestuia, $i -au cucerit independenta prin lapta de eliberare a
popoarelor.
fn Byzantinisc.he Zeitschrift", XV, Leipzig, 1906; F. Babinger, Beitrage zur Frachgeschichle der Tiirkenherrschaft in Rumelien (14-15. Jahrhundert), Brunn Munchen Wien,
1944; I. G. Dostian, Boplha ioarcnocnaennexux napoaoe npomue mypeandi aapeccuu e
XIV XV ee., In Vizantiiski Vremennik", vol. VII, Moscova, 1953, p. 32-49; Al. Burmov,
Les problemes de la conquete de la Peninsule des Balkans par les Tures, in Etudes
historiques ...", II, Sofia, 1960, p. 135 143; D. Anghelov, Certains aspects de la
conquele des peuples balkaniques par les Tures, In Byzantinoslavica", Praga, XVII, 1956,
nr. 2, p. 220-276.
6 J. Deny, Timar, Zuama, In E.I., IV, 1934, s. v
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERS
derea Turciei a inceput din momentul in care Sobieski a venit a dea ajutor
capitalei Austriei. Cercetkile intreprinse de Hammer dovedesc, faal, putint/ de tAgad/, ca organizarea Imperiului turcesc intrase Inca de pe atunci
faptele strgmoilor i eroilor, cel mai vestit hind aa-numitul Oguzhan, ale ckui fapte sint descrise in epopeea Oguz-name 7, constind
dintr-un amestec de legend/ i. realitate.
Cf. K. Marx *i F. Engels, Opere, vol. 10, Bueuresti, Edit. Politiefi, 1961, p. 282..
7 Cf. Arat Rahmeti W. Bang, Oguz Kagan destaru, Istanbul, 1934.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
10
p. 645 ; 0. M., III, p. 163 ; G.O.W., p. 10-11 ; Huseyin Namik, Yahsi Fakih, In M.O.G.,
IT, 1923-1926, Viena, 1926, p. 319-326.
2 Destan-i Tevarih-i Milliik-i Al-i Osman (Epopeea istoriei sultanilor casei otomane), ed.
Nihad Sami Banarh, In Tiirkiyat Mecmuasi", Istanbul, 1939, VI, p. 49-177 (aceasta cronicA
rimatA este de fapt ultima parte a operei lui Ahmedt, intitulatA Iskendername).
15 Are o istorie a Imperiului otoman : Tarih-i devlet-i Osman lye Despre autor si opera
sa vezi : Miikrimin Halil, Abdurralunan &ref, In T.T.E.M.", nr. 9 (86), p. 211 -214; M.O.G.,
II, 1923, p. 131 ; G.O.W., p. 406-409.
u Ibn-i Arabsah, Adjaib al-makdur fi navaib -al- Timur. Aceasta cronica a Yost tradusa
In 1636 in limba latinA, iar In 1658 (Paris) In limba franceza.
22 Idem, Fakihet ul-Hulefa si Ukud en-Nasiha (cf. G.A.L., II, 1902, p. 28 si urm., E.I.,
the School of Oriental and African Studies", XIV (1952), p. 639 -668; idem, Les Gagaouzes
= Les gees de Kaykaus, In Rocznik Orientalistyczne ...", torn. XVII (1951-1952), Krakow,
1953, p. 12-24.
25 Cf. J. Deny, Sarl-Saltlk-Dede, In E.I., IV, p. 177 -178; idem, Sary-Saltyk et le nom
de la vine de Babadaghi, In Mlanges Emile Picot, p. II.
16 G. D. Balascef, Impltratul Mihail at VIII-lea Paleologul si despotatul oguzilor pe
p. 18-19.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCE:RE
11
1922 si 1925.
2 Cf. ed. a II-a, Istanbul, 1274 H. (vol. I), 1275 H. (vol II).
www.dacoromanica.ro
12
INTRODUCERE
important pentru cei care 1-au urmat. Treptat a c/p/tat o larga, faspindire
i curentul aa-numit al $ahnamegiilor, reprezentat de poeti de curte,
care imitau adesea cunoscutul poem persan $ahname a lui Firdusi in relatarea faptelor istorice. Aceste opere an maimult o valoare literar6-artistic/
decit una istoricA, realitatea pierzindu-se de obicei in multimea figurilor
de stil poetics ale acestor cint/reti.
Accentuarea decaderii Imperiului otoman la sfiritul secolului al
XVI-lea i mai ales in prima parte a veacului al XVII-lea a determinat
aparitia unor lucra,ri cu caracter didactico-politic, conDinind reflectii asupra
cauzelor creterii i decklerii puterii turceti. Printre acestea se remain/
operele lui Hasan Kiafi Akhisari, Veysi, Koci-Bei q.a. 21.
In timp ce unii dintre cronicarii otomani i-au limitat opera la istorice
turcilor osmanlii, grupind in jurul ei gi descrierea evenimentelor legate de
istoria altor popoare, altii au scris istorii universale, consacrind numai
annmite pgrti ale operelor for evenimentelor privitoare la otomani. In istoriografia turceascA sint de asemenea numeroase cronicile privind domnia
unor anumiti sultani 1 anume a lui Suleiman Magnificul, Selina I, Selina II.
Astfel, unii an compus cronici rimate, iar altii au scris in proz/, intercalind
numai ici-colo versuri ; multi i-au redactat cronicile in limba tura, dar
nu sint putini nici cei care au scris in lirabile arab/ 1 persana, sau intr-o
limb/ turceascA Inc/roan,' cu arabisme 1 persanisme, ceea ce a exercitat
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
13
14
INTRODUCERE
In tratarea evenimentelor contemporane cronicarii folosesc i informatfile orale, culese eu multa grija, i chiar amintiri personale (Neri v.a.).
Cronicarii din secolul al XVI-lea reproduc de obicei tirile din cronicile mai vechi, Intregindu -le cu o serie de informatii ioi, referitoare la
DJTRODUCERE
15
www.dacoromanica.ro
16
INTRODUCERS
din ambele pIrti an murit multi oameni" sau c& oastea ghiaur/ fiind
numeroasa, musulmanii au sl/bit". In unele cronici apar chiar si cuvinte
de laud, pentru Mircea eel Batrin si pentru alti domni roman. .Astfel,
in Cronicile anonime se afirml despre Mircea eel Bfitrin c/ era un bei
ghiaur foarte viteaz". Asemenea menDiuni se ggsesc si la alti cronicari privind pe unul sau pe altul dintre domni (Asik-pasa-zade, Negri v.a.). Da &SOmenea, Kemal-pasa-zade (Ibn Kemal), descriind campania beilerbeiului de
Rumelia, Suleiman-pasa, impotriva lui Stefan eel Mare, da, o serie de de-
?inkeisen 26, Iorga 27, iar in ultima vreme o important/ deosebit/ a fost
acordatI acestor cronici si de c/tre istoricii din Turcia care, in noile for
luer&ri de sintez/ privind istoria Imperiului otoman, le-an utilizat atit
22 Pentru unele din aceste traduceri vezi G.O.W., p. 72-73, II Carl Gollner, Turcica,
vol. I, (Bucureti, 1962), vol. II (sub tipar).
U De ex. Fr. Giese, Die Altosmanische anongmen Chroniken. . ., Breslau, 1922 (text) iii
Leipzig, 1925 (traducere) ; L. Forrer, Die Osmanische Chronik des Rustem Pascha, in Ttirkische Bibliothek", XXI, Leipzig, 1923 ; Richard F. Kreutel, Vom Hirtenteit zur Hohen
Pforte. Friihzeit und Aufstieg des Osmanenreiches nach der Chronik Denkuriirdigkeiten und Zeitlaufe des Hauses Osman oon Deroisch Ahmed, genannt ' Mik-Paor-Sohn, Graz-Vienne-Cologne,
1959; Im Reiche des Goldenen Apfels. Des tilrkischen Weltenburrunlers Euliga Celebi denkwurdigeReise in das Giaurenland und in die Stadt und Festung, Wien, anno 1665. llbersetzt, eingeleitet
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
17
In editiile tiparite cit i dup/ manuscrise 28. Aceste izvoare hind ins/ folosite
In cadrul unor opere de sintez/, este evident c extrasele algturate, adunind
a. 48
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
18
etc. nu se &eau decit tiri r'azlete pentru trecutul t6rilor roman, deoarece
tureckich clotyczacych historii polskiej a szczegolnie Tarychy Wasyf Efendiego, Berlin, 1848 ;
E. Zawalinski, Polska w Kronicach tureckich XV i XV I w., Stryj, 1938.
84 W. Behrnauer, Quellen filr serbische Geschichte aus ttirkischen Urkunden, Wien 1857 ;
Th. NOldeke, Ausziige aus Nesri's .. ., In ZDMG, XIII (1859), p. 176-288, XV (1861),
p. 333-380.
35 J. Thury, Torok tbrtinetir6k, t. I (Budapest, 1893), t. II (1896) ; Imre Karacson,
Torok tortinetir6k, III (Budapest, 1916, 391 p).
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
19
dial s-a pit la editarea unui numk din ce in ce mai sporit de cronici
otomane.
In ceea ce privete transcrierea elementelor turco-orientale, dei cea
international-6,, folositA, de pild'a, in enciclopediile islamice, este cunoscutk
cc s-a putut gasi la noi, ca i cele citeva cronici obtinute din alte tki.
De aceea ne exprim/m convingerea a publicarea acestei colectii de izvoare
otomane, intr-o form& mult mai larga decit s-a facut in trecut, va fi in
folosul cercetkilor istorice din Cara noastrg, prin aceste izvoare faeindu-se
cunoscutg o bunl parte din ceea ce s-a consemnat in istoriografia otomanl
87 Cf. Ludwig Forrer, Handschriften osmanischer Historiker in Istanbul, In Der Islam",
Bd. 26, Heft 3 (Berlin, 1942), p. 173-220, care aduce numeroase completari la G.O.W. 31 alte
cataloage de manuscrise turcesti.
* ltn timpul tipAririi volumului, autorii, aflIndu-se Intr-o calatorle de studii
www.dacoromanica.ro
20
INTRODUCERE
www.dacoromanica.ro
Despre viata lui Ha lil nu se cunosc prea multe date. Din propriile-i
mkturii se poste deduce a s-a nascut pe la inceputul veacului al XV-lea,
fiind fiul lui Ismail, care la rindul sau a fost urmasul seihului Bedreddin.
Mahmud, cunoscut si sub numele de Ibn-i Simavi sau Simavna-kadisioglu.
Tot din relatgrile lui Halil aflam a el a participat la bAtIlia de la Kosovo
din anal 1448/852, unde a indeplinit functia de heal Eli imam 2 al ostii
sultanului Murad al II-lea, iar mai tirziu, pe vremea tinkului sultan MOTmed al II-lea, a luat parte la cucerirea Constantinopolului de catre turci
(29 mai 1453).
Indata, dupa, caderea Constantinopolului, Halil a tutreprins o ctlatorie la Serres (Siroz) $, in Macedonia, unde, vizitmnd mormintul bunicului
man, seihul Bedreddin Mahmud, iii scrie opera intitulata, Menakibname,
care cuprinde biografia acestuia, precum si unele mentiuni autobiografice.
Ea prezinta, i o deosebitA importantA istorick deoarece -an capitol special
este consacrat primelor cuceriri turcesti in Peninsula Balcanick sub conducerea lui Suleiman fah, fiul lui Orhan 4, pe la mijlocul veacului al
XIV-lea, dud s-au pus bazele dominatiei otomane pe coastele Tracief.
Privity In ansamblu, Menakibname este o epopee istoricg care incepe
www.dacoromanica.ro
22
Este o opera rimata, avind o deosebita valoare fii sub raport lingvisticliterar. tirile privitoare la Wile roman slut oarecum disparate, dar ele
reprezinta unele dintre cele mai vechi marturii ale izvoarelor narative
otomane privind principatele dunarene.
Intrucit fragmentele traduse slat extrase din partea consacratavietii
kieihului Bedreddin, pentru intelegerea for consideram necesar sa dam
citeva date despre viata, opera tii activitatea acestei personalitati marcante
din istoria culturala i politic a Imperiului otoman de la stiritul veacului
al XIV-lea rili primul sfert al veacului al XV-lea.
Bedreddin Mahmud s-a nascut pe la anul 1359/760 (dupa alti cercetatori in 1363) In localitatea Simavna, din apropiere de Adrianopol.
!
Tatal sau, Israil, a fost unul din primii gazii 5 turci care trecusera in
Europa Impreuna cu Suleiman-pap, fiul lui Orhan. Dupa cucerirea cetatii
Adrianopol (1362/761) de catre sultanul Murad I (1359-1389), familia lui
Bedreddin s-a mutat in acest ora, care devenise noua capitala a statului
otoman. Aici, tin.arul Mahmud, poreclit mai tirziu Bedreddin, a fost in.i-
Cu ocazia uneia dintre numeroasele sale calatorii in Oriental musulman, Bedreddin 1-a intllnit i pe Timur-Lenk pe clnd acesta se gasea cu
curtea sa la Tebriz, unde Invatatii vremii se adunasera pentru a dezbate
unele probleme controversate ale Islamului.
Dupa batalia de la Ankara (1402), Bedreddin s-a tutors din non In
Anatolia, trecind apoi in Rumelia 87 unde, dupg ocuparea tronului de la
Adrianopol de catre Musa Celebi (1411), fiul lui Baiazid I, a fost numit
judecator militar (kadiasker) al Rumeliei, datorita vastelor sale cunoitinte
5 Gazi : cel care intreprinde o expeditie (gaza) ; erou, titlu onorific pentru luptatori. Acest
www.dacoromanica.ro
23
in materie juridica. Yn vara anului 1413, dupa moartea lui Musa Celebi,
seihul Bedreddin a fost surghiunit la Niceea (Iznik) din Anatolia de noul
sultan Mehmed I Celebi (1413-1421).
Yn urma descoperirii actiunilor desfasurate de el in vederea pregatirii
unei rascoale populare in Imperiul otoman, Bedreddin a fugit din Niceea
(Iznik) la Curtea lui Isfendiar, principe de Kastamonu. De aici, imbarcindu-se la Sinop pe o corabie, a trecut Mama Neagra in Tara Romaneasca,
uncle, dupa relatkile lui Ha lil, a fost bine primit de Mircea cel Batrin.
Tot din Menakibname rezults ca in Tara Romaneasca seihul Bedredclin. 1-a
intilnit ;if pe beiul azapilor9 din fosta oaste a lui Musa Celebi. Dupa ce a
ramas citva timp in Tara Romaneasca, seihul a trecut in sudul Dobrogei,
pregatind o rascoala in Deliorman ".
Conceptia socials a lui Bedreddin si a adeptilor sai, zi$i murizi (miirid),
prevedea instaurarea unei ordini sociale in care oamenii sa fie egali intre
ei", ridicindu-se in acelasi timp qi impotriva doctrinei religioase sunna,
dominants In acea vreme in lumea Islamului.
Taranimea musulma,na $i cea cresting din Rumelia s-au rasculat sub
conducerea directs a seihului Bedreddin, in timp ce discipolii sal, BOriikliige
www.dacoromanica.ro
24
www.dacoromanica.ro
80
care nu i-a permis sA piece In Orient, la Curtea lui $ahruh 1, fiul Bi urmaBul lui
Timur-Lenk, Invoindu-1 In schimb BA porneasca spre Crimeea>.
81
83
www.dacoromanica.ro
26
Intre ei
Cum sint ciinele cu pisica 9.
84
85
41 altil clirora le (Muse diferite posturi pe and era judecator sub Musa Celebi. Dar fiind
88
10 Mare arbororum" (Cf. Meninski, Lexici. . ., I, p. 215). Aceasta este denumirea data de
cronicarii otomani tinutului din sudul Dobrogei. Este vorba de Deliorman.
11 Dame : fals".
www.dacoromanica.ro
27
91
mente privind istoria Romdniei, veac. XIII, XIV $i XV. B. Tara Romaneasca (1247-1500),
Buc., Edit. Acad. R.P.R., 1953, p. 70).
13 Baiazid Fulgerul (1389-1402).
14 Din 1402.
12 Al Tariff Romanesti.
le Batalia de la Kosovo din 1448 dintre Murad al II-lea (1421-1451) $i loan de Hu-
nedoara.
www.dacoromanica.ro
28
17 eel afurisit
Cu gindul de a rAv'6,0 sangeacul 19 acestuia.
118
<Descrierea cAlAtorlei Intreprinse de Hall la Serres In scopul vizitArii mormintulul bunicului sAu Bedreddin, efectuate dupA cucerirea Constantinopolului, la care
participase i el>.
guvernator al
www.dacoromanica.ro
II
www.dacoromanica.ro
30
Lucrarea sa istorica Behdjet-iit-Tevarih, bazata pe vreo zece izvoare,marcheaza, inceputurile istoriografiei universale la otomani.
Ea ii incepe povestirea de la primii oameni (Adam") i trateaza
despre diferiti profeti, regi, sultani, califi si alti conducatori de sari i
popoare. De aceea a fost folosita ca izvor i de cronicarii otomani de mai
tlrziu. Faptul a este scrisa in limba persana, 1;4i nu in limba tura, arata
influenta istoriografiei persane asupra celei otomane in acea vreme. Un
capitol special din aceasta opera este consacrat istoriei Imperiului otoman,
de la domnia primilor sultani pin& la urcarea pe tron a lui Mehmed al
II-lea (februarie 1451). Spre deosebire de alti cronicari (Orudj, Asik-paazade, Neri .a.), Siikriillah, in calitatea sa de mare sfetnic, a putut sa
www.dacoromanica.ro
BEHDJET-VT-TEVARIH
(ed. Atstz, Istanbul, 1939 $i cd. Th. Seif)
A. (Atstz) 29
T.S. (Th.
Seif) 82-83
A. 31
T.S. 90-91
Milo Obilici.
www.dacoromanica.ro
32
95-110
A. 37 T. S.
iioin
www.dacoromanica.ro
III
ENVERI
Nu i se =waste nici data nasterii, nici cea a mortii. tim ins/ c/ in vara
anului 1465 (869 zil-hidjge) Enveri mai traia, intrucit chiar el marturiseste
a la acea data abia terminase opera sa istorica Diisturname (Cartes vizirului), cronies/ in versuri inchinata marelui vizir Mahmud-pasa 1.
Mtikrimin Halil, Diisturname-t Enveri, Istanbul, 1928, 121 p., In colectia Ttirk
Tarih Endjumeni Ktilliyat", nr. 15.
3 Idem, Dtisturnarne. Medhal (Introducere), Istanbul (1930), 98 p.
3 - 0. 43
www.dacoromanica.ro
ENVERI
34
Partea a III-a cuprinde istoria turcilor osmanlii, povestind evenimentele pin& la expeditia din 1462/866 a lui Mehmed al II-lea Impotriva,
Tariff Romanesti 9i luptele lui Mahmud-pasa cu ungurii Intre 1463 si
1465/968 969.
Dupa cum rema.rea in studiul sau introductiv oi editorul M. Hain,
cronica lui Enveri confine unele confuzii oi greseli de grafie, limb/ oi crono-
www.dacoromanica.ro
ENVER/
35
www.dacoromanica.ro
DUSTURN AYE
(ed. Mukrimin Halil, Istanbul, 1928)
www.dacoromanica.ro
DUST17RNAME
97
Pap a poruncit
ei
www.dacoromanica.ro
38
ENVER'
<Pregatirile ungurilor, sirbilor gi altor popoare pentru a Incepe lupta Impotriva sultanului Murad I. BAtilia de la Kosovo (1389). Schimb de solii Intre LazAr, despotul
Serbiei, g1 Murad I. AmenintAri de rAzbol. Sfat In oastea cretinA>.
www.dacoromanica.ro
DUSTURNAME
39
www.dacoromanica.ro
40
"ENVERI
91
<Moartea lui Baiazid I inceputulcerturilor pentru donartie intre fiii i urmaii lui>.
93
III-lea.
20 30 septembrie
28 octombrie 1448.
www.dacoromanica.ro
DUSTURNAME
41
. . .
55 A Belgradului.
85 Karadja-bei a fost beilerbei de Rumelia pe vremea sultanilor Murad al II-lea si Meh-
med al II-lea.
55 Mehmed al II-lea.
84 loan de Hunedoara.
www.dacoromanica.ro
"ENVER'
42
Tepes.
www.dacoromanica.ro
DUSTURNAIIE
43
via,ta,.
103
"
Radu cel Frumos (1462-1475), fratele lui Vlad Tepes ; se afla ostatec la turd.
54 Gizie : capitatie, impozit plAtit de supusii nemusulmani din Imperiul otoman. Aid are
www.dacoromanica.ro
ENVERI
44
Tu du-te in jara lui Laz <ar > si vezi tine este acel Ia.ucu-oglu 5a
care se rAzboieste.
Jrapezuntul si Kuiulu-Hisar 59
Au fost cucerite cu usurintA Inainte de a fi Intarite.
.Asculta ce a facut <sultanul Mehmed> In tinuturile Tariff Rom'anesti !
Ducind acolo oastea islamicA, a saturat -o <de prAzi>.
. .
www.dacoromanica.ro
DUSTURNAME
45
S-a repezit <pap> asupra cetatii <Zvornic>, dar nu apucase s-o ia,
www.dacoromanica.ro
IV
Bibliografie:
Nedjib Asim, in TOE111",
p. 180; G. 0. W., p. 23-24.
HI,
www.dacoromanica.ro
Hanovra,
26 ms. 0.
97 ms. C.
A,
stat la Brusa, uncle a pus sa se construiascat o geamie, UR medrese 6 gi un spital (bimarhane)... In. 791 7.
27 0,
98 C.
paTtit una de alta 9. and s-a 16.,sat noaptea, cele doug ostiri
s-au separat i fiecare s-a asezat In alt6 parte. Vizirul sau,
.Ali-pasa 10, a luat 4n noaptea aceea urmItoarea m6surti 11 :
1 2 februarie 1386-21 ianuarie 1387.
3 Karatova : Kratovo, localitate la 70 km nord-est de Scoplje.
3 Ighit-pasa : unul dintre bell. luj Baiazid Fulgerul (Ildtrtm), trimis atunci sA cucereasca
Bosnia.
4 Firuz-bei : unul dintre bell lui Baiazid Ildtrtm, care a lost un .timp beilerbei de Anatolia
www.dacoromanica.ro
49
34 0.
103 C.
13 Ugrag (ograg) yerinde : la locul de lupta". In alte izvoare apare Insa cuvintul Arktg
sau Arkag, ceea ce ar corespunde cu Argeg.
14 AdicA roman.
17 20 decembrie 1389-8 decembrie 1390. In ms. de la Cambridge (p. 98) apare : 793
(= 19 decembrie 1390-29 noiembrie 1391). Ambele date anticipeazt evenimentele, lupta hind
In 1394.
18 Karaferia, gr. Beroia, Verria: tirg In Macedonia la vreo 60 km sud-vest de Salonic.
15 Aktridjt (de la akin: incursiune) : cavalerie neregulatA, folosita pentru devastarea
tinuturilor inamice.
so Cerahor sau serahor : oaste de mercenari (de la cuvintul grecesc sarahorides).
n Laz-oglu : fiul lui LazAr, adicA Stefan Lazarevici (1389-1427),
4 - 0. 48
www.dacoromanica.ro
50
37 0.
105 C.
<Certurile dintre fiii lui Baiazid pentru domnie ; luptele din Anatolia>.
www.dacoromanica.ro
51
43,44 0.
110-111 C.
www.dacoromanica.ro
52
47 0.
113 C.
Sultanul Murad-han 45 s-a asezat pe tronul Oa din Adrianopol In 825 al Hegirei 46. Sultanul Murad mai avea un Irate
115
O. .
www.dacoromanica.ro
53
<Mezid-bei>, nefiind cu. Vagare de seam/ In Ungaria vi ingimfindu-se, a dat invoire acingiilor sa, se impratie in toate partile.
Cind Mezid-bei a rgmas singur, a venit asupra lui mates taiga-
www.dacoromanica.ro
54
singur pe Mezid-bei, a venit pe neasteptate asupra lui. Mezidbei, la rindul san, s-a luptat Impreung, cu oamenii sal pe care
Ii avea In preajmg, In cele din urmg, rgposatul Mezid -bei si-a
ggsit acolo o moarte de martir. Murind multi oameni si dintre
tavgii, incursiunea nu a izbutit si oastea noastrg, a fost infrintg,
In 845 al Hegirei 66.
53 0.
Apoi sultanul Murad-han, asezindu-se la Adrianopol, 1-a
trimis pe ehabeddin-pasa 602 care a construit o fortlreatg, In
fata Belgradului. *i iargsi, trecind cu oaste rumeliotg.,, cu acingii
si cu 2 000 de ieniceri prin. Tara Romaneasegs, a mers in vilaietul
unguresc. Acesta (ehabeddin), devenind orgolios ca si Mezidbei, a spus : Il priveste pe Allah, fie ce-o fi !" si i-a imprgistiat
pe acingii. Pe cind rAmIsese numai cu beii de margin si cu
ienicerii sal, afurisitul de Iancu, venind cu oaste ungureasa,
11 gg.si si pe acesta stand In nepgsare, ca si Mezid-bei. Llsind In
www.dacoromanica.ro
55
www.dacoromanica.ro
56
71 Kara-Mihail (Mihail cel Negru"), adica Mihail Szjlagy, cumnatul lui loan de Hun e-
www.dacoromanica.ro
60 O.
57
beilerbei de Rumelia. Vizirii ai erau Ishak-pasa, Sarudjapasa si Halil-pasa. Acesta din urm6 a fost 16sat de sultanul
Murad la Sofia impreung cu fiul au, printul Mehmed, FA cu
vistieria. El Insusi (Murad), preeatindu-si carele de tunuri si
pustile si sulitele de fier si scuturile (kalkan), a pornit la bgtalie.
Pe de alt6., parte, bei in Tara Rom'aneased era Dan-oglu. 75.
.Afurisitul de Iancu, dupg, infringerea lui *ehabeddin-pasa In
Ungaria, venind in Tara Romaneasc6, 11 ucisese pe Dracula 76
www.dacoromanica.ro
58
pregAtit otile, a plecat din Sofia. Venind la Kosovo i ajungindu-i pe necredincioi din urm6, s-a ciocnit en acetia. Afurisitul de Iancu i-a tint tunurile In fata, 1, Intarinduli coal reii
i pedestraii, a rAmas In spatele lor. Tr Agind din tunuri i din
61 o. puti i din zenberecuri, au stirnit o vijelie. Cetele celor don
parti s-au Inegierat Intre ele 1 necredincioii In platose, ieind
din spatele candor, au respins aripile dreapt6 1 sting& ale otii
sultanului Murad. 0tile din Anatolia i. din Rumelia s-au invalmkit, iar necredincioii In pla,toe fiind acoperiti cu zale, nimeni
nu putea s stea in fata lor. De aceea au plecat din fata necredincioilor care an ramas In mijloc. Atunci gaziii i-au mAcelArit
on sabiile atit din spate cit i din pArti.
< Descrierea amanuntitii a bAtAliei de la Kosovo, din 17-18 octombrie
1448, la care participa si printul Mehmed. Urmeaza descrierea infringeril ostii
crestine>.
63 0.
Plec
sa-i lovesc pe
turci pe la spate", a inelat oastea sa. Apoi, linitit i Ma% grij1,
a fugit In alt5;parte. In acest timp, gaziii, simtind fuga lui Iancu,
www.dacoromanica.ro
64-70 0.
59
acestei cetati, se amintete printre altele de diverse %inuturi din Asia, Europa,
ca : De04 Klpceak, Tara Leeasca (Leh), Moldova (Kara-Bogdan), Tara Romaneasca (Eftak), despre rui, hazari. Urmeaza apoi descrierea istoricului fondArii
oraului Constantinopol>.
71 O.
124 c.
0 22 decembrie 1454-10 decembrie 1455. De fapt evenimentul de mai sus s-a petrecut
In 1456.
www.dacoromanica.ro
60
88
Afurisitul Dracula s-a luptat. Afurisitul acela, neputind veni fata In fata, a atacat peste noapte.
Neob%inlnd victorie, el a fugit de acolo $i a intrat in vilaietul unguresc".
,87 Matei Corvin regele Ungariei (1458-1490).
Cepelus :
89
91
Hefts (cgluggr"), este vorba de Viad Cgluggrul, care a domnit in Tara Roma-
Uzun Hasan a lost unul dintre emirii dinastiei de Akkoiunlu. El a format un imperiu
cuprinzlnd Iranul, Irakul si alte tinuturi din rgsgritul Asiei Mici. A murit in 1478.
98
www.dacoromanica.ro
129 C.
61
eft
102.
105.
pi
www.dacoromanica.ro
62
reasca., gata de lupta7, precum Ei necredincioEi tnarmati Ei acoperiti cu platoe. Ciocnindu-se unii cu altii Ei dindu -se o mare
111 Turcii.
113
www.dacoromanica.ro
63
132 C.
www.dacoromanica.ro
.64
139 C.
in fata otii islamice a ieflit cu 40 000 de necredincioi boilerbeiul unguresc, un necredincios cu numele de Dirandjil 125.
Cu sprijinul prealnaltului Allah, oastea islamicI a iesit biruitoare. Ostaii necredincioi bind InfrInti, an fugit. Acel necredincios cu numele de DIrandjil, fiind pries, a fost trimis, ImpreunI cu citeva sute de necredincioi, la sultanul Baiazid al
124 Neidentificat.
126 Dtrandfil : Derencsenyl Imre (cf. I. Thury, Tort* Tortenetirok, I, p. 176, nota 6).
12 12 octombrie 1493
octombrie 1494.
www.dacoromanica.ro
TIIR SITNABEI
de Lebibi".
Unchiul sau, Djebe (Djib) Ali, sangeacbei de Brusa, a fost insareinat
dupa cucerirea Constantinopolului sa efectueze recensamIntul populatiet
din acest ora. Tursun-bei a asistat In 1453 la asediul i la, cucerirea
c. 58
www.dacoromanica.ro
66
TURSUN-BEI
literatura istorica, roma)* prof. C. Moisil, In articolul : Spicuiri din cronicile turcefti 3, prezint& unele pIrti ale acestei cronici, ca i din Neri,
bazindu -se pe talmazirile lui J. Thury. Extrasele algturate slat traduse
dup& editia lui Mehmed Aril, amintit& mai sus.
Bibliografie: O. M.,
www.dacoromanica.ro
82
and a sosit prim'avara anului 862 2, totul s-a pus in mitvcare. Steaua
cea mindr5, 3 a pornit, de asemenea, de la locul ei la lupta, Dindu-i lui
Mahmud-pava 1 000 de ieniceri din oastea victorioasl, oastea rumeliotl
vi o parte din acingii, i-a poruncit sa meargg, in partile Orli sirbevti. Chid
Mahmud-pava a ajuns la Filipopol (Filibe), padivahul Islamului, la rindul
sau, a pornit pentru expeditie asupra Moreei cu oastea de Poarta vi cu
o parte a acingiilor. Soarta a vrut astfel ca rninia padisahului, ava cum
s-a spus, nimicindu-1, sa -1 inrature pe afurisitul crai unguresc, Iancu 4
ocrotitorul ghiaurilor, din Cara lui Laz<ar >.
102
DESCRIEREA EXPEDITIEI IMPOTRIVA VOIEVODULUI KAZIKL/5, CONDUCATOR NESUPUS AL GHIAURILOR DIN TARA ROMANEASCA ; DISTRUGEREA
ACESTUIA $1 A TARII SALE, PRECUM $1 INLOCUIREA LUI CU FRATELE SAU S.
www.dacoromanica.ro
68
TURSUN-BE I
ca eel ce va lua jos pe unul dintre spInzurati sg, fie spinzurat In locul
aceluia.
In felul acesta, Increzindu -se In Ina lta Poarta, el i-a biruit pe unguri,
comorind pe multi dintre ei. In chip asenfankor se purta gi cu ceilalti
domni de seama lui. Dar gloria 1-a Sicut 81 se Incread/ prea mult In propriile-i puteri, i atunci chid sultanul a fost plecat in Indepktata expeditie
din Trapezunt, Impins de trufie Bi de pofta lui de glIceavA, s-a gindit sa
pricinuiascg, pagube tkilor mustilmane Fiindel el fusese pus In domnie
105
www.dacoromanica.ro
69
mintele de zale ale gaziilor se putea face chebap (kebab). Din aceastI pricing, padiahul, suparat, i-a Invinuit pe comandanti de nepasare. In
acelaii timp, calauzele au fost mustrate fi pedepsite. Deoarece in acele
106
locuri nu se gasea apl, at. trebuit, In cele din urma, sa Inainteze pinl la un
you popas. Intr-un cuvint, dupa ce, cu tali de greutati 1i necazuri, an ajuns
la localitatea urmatoare $i -au aezat acolo cortul (imparatesc), purtator
de victorie, 1i <corturile> otilor. Dar Inca, nu descalecasera qi nu-si lazasera din miini sabiile 1i ltncile, 1i s-a dat vestea ca a venit dusmanul.
Adevgrul despre aceasta, tire era ea voievodul Tarii Romanekti 9 pusese In
area margins <de taras> pe beilerbeiul sau. 10 Impreuna cu 7 000 de ostai
alei pentru
apara Cara de dusmanul din Moldova 11. La rindul sau,
cel victorios 12 trimisese pe Evrenosbeioglu. Ali-bei sa fad, o incursiune In
acele parti. Ghiaurii, auzind tropaitul tailor acestuia flind lacomi de<a-i distruge pe> acingiii obositi, veniserl In fata trecatorii i se ascunsesera acolo.
El 13 se gIndea ca vitejii se vor Intoarce obositi i ca, taindu-le caleap
Ii va nimici In acest fel. Dar, potrivit versetului <din Coran> ca prea-
Inaltul Allah fi ajuta pe credincioca", .ajutorul lui Alah s-a aratat aici
astfel ca La popas a dat roade o masura la care ghiaurii nu se afiteptau,
adica, negasindu-se apa, <Allah> a condus oastea victorioasa asupra acelei
www.dacoromanica.ro
TURSUN-BET
70
*i aici si-au plecat capul Ili trupul lor in fata loviturilor de sabii
si de 15nci.
107
www.dacoromanica.ro
71
i ostasilor sat
108
. Cu
noapte a fost nevoie sa fie atacata acea oasts de umili. Acel calaret
nedemn, adica acel nenorocit i Inglmfat, s-a glndit BA-$i conducA oastea
proprie asupra puternicei osti Imparatesti, purtatoare de victorie. Stia ca
Allah 4i ajuta pe cei drepti, dar, asa cum spun un verset din Coran, acel
ghianr nu stia cs, ciocnindu-se de un ocean <de osti> sfIrsitul nu poate
aduce altceva deck propria lui distrugere. Apoi a cautat ss ducA la lade-
plinire acest end. <Sultanul>, primind Intr-o noapte vesti despre acest
nedemn, a cercetat mai bine, la lumina clarA a lunii, stares razboinicilor
<turci>. Luptatorii ghiaurului, adunindu -se ti pregatindu-se, s-au lovit de
oastea Imparateasca, dar a fost ca $i cum o picatura de apA s-ar lovi de
un ocean. El s-a ciocnit mai Intli de oastea din Anatolia, dar acolo i s-au
citit versetele de bun sosit si de ucidere, asa cum merita. Neputind ss
patrunda In grabs printre corturile Intinse ale ostii celei biruitoare Qi
nesfIrsite, oastea josnica a ghiaurilor a fAcut un ocol si a nimerit peste
oastea de Poarta i peste corturile ienicerilor, dar ti acolo a gAsit ce data.
Primirea care i s-a facut a fost tocmai cea bunA ; gurile for an fost umplute
S-a varsat atita singe de dusman, In& cerul cel negru s-a Inrosit
ca o lalea,
Thar stralucirea sAbiilor fn noaptea Intunecoasa facea ss pars cs
ti -a deschis petalele.
109
TURSUN-BEI
72
Ei au fost
s-au dovedit fa,tarnici. De aceea, potrivit unui verset din Coran, Spada
despica
puternica, abatIndu-se In mijlocul for putini la numk, trebuia
In douI. 3 700 de luptatori ghiauri au fost adusi vii i apoi despicati In
doua. Cea de-a treia parte era formatI din cei care scapasera de pe cImpul
de bataie ran* qt aproape morti. Acestia, la rIndul lor, s-au ImpIrtit In
doua cete. IInii, cu umerii ciopirtiti de sabii, si-au dat duhul Ii sufletele
for infame i $i -au luat zborul prin paduri spre valea iadului. Astfel, el
voievod 21 care, fiind primit mai Inainte <la Poarta>, petrecuse multi
ani in slujba Curtii imperiale. <Sultanul> i-a dat acestuia steag Impodobit,
sabie gi cingatoare (keener). Oastea is1amica, avind prazi Imbelsugate, s-a
1 1 Regele Ungariei.
www.dacoromanica.ro
73
gAtit cu veminte de skbatoare i fiecare osta victorios s-a tutors la, locul
sau. Padiahul, cuceritor al lurnii, a pornit cu voia lui Allah spre capitala
Adrianopol impreuna, en demnitarii impkgtiei i cu suita sa.
DESCRIEREA <CUCERIRII> INSULEI MITILENE
111
113
era el, dac/ intr-un anti reuea cu uurinta o cucerire i dae/ se indeplinea
la timp, Ii dgdea toatI osteneala s/-i adauge Inca o cucerire glorioas6.
De aceea, dud s-a sgvirit cu noroc cucerirea Tarli Romlneti... <a urmat
ocuparea insulei i cetatii Mitilene>.
Este vorba de aceea ca, In cursul anului 867 22, aa cum s-a spus mai
sus, sultanul cel cuceritor, Allah sa -i parfumeze mormintul, a m/rit cucerirea Tkii Romanesti en aceea a cetltii Mitilene. El a spus ca spre sfiritul
zilelor glorioase ale anului 867, cuceririle vor fi imbogltite i prin cucerirea
tinutului Bosniei.
129
Iar cei din neamul valahilor (Eflak taifesi) 25, fiind devotati ghiaurului i devenind duonani i neascultatori data de turd>, intkiserl trecItoarea alai de mult, inch nu Wan nici pasarile 'sa zboare pe acolo. In
aceastl privintI a fost nevoie de 1M. sfat. Din aceastl pricinI, adunind,
www.dacoromanica.ro
TURSUN-BES
74
.Ali-bei, precum i pe multi alti bei, s-a tinut un sfat. <Evenimentul este
cuprins intre anii Hegirei 869 i 870 26 >.
160
161
diVie >. $i, gindindu-se ca Cara aceea este vecina, cu Ungaria, a presupus
ca, acesta, va fi un prilej foarte bun pentru a face o incursiune i. in Cara
ungureasca. Pentru aceasta i-a adunat oaste atit de mare, in& abia o
putea tine pamintul.
Ker8Uri :
www.dacoromanica.ro
75
184
185
Ver8Uri :
www.dacoromanica.ro
TURSUN-BEI
76
186
In acel timp pamintul se umpluse de stele <de osteni>, asa cum bolta
cereasc6 se umple de frunzele copacilor purtate de vinturi. La venirea
frumoasei primameri a anului 889 al Hegirei 32, cind a inceput sa sufle
vintul anotimpului <de prim'avarl>, an pornit spre pktile Moldovei,
fluturind steagurile purt6toare de izbinzi.
Flota si corabiile cu provizii an pornit pe Marea NeagrA.... Aducindu-si din plin spusele la indeplinire, el (sultanul) a pornit pe uscat
si pe mare.
...Ajungind la apa Dunkii si intkindu-i malul cu cortul padisahului, an desckcat uneltele de luptl si au Mout pe ap6 un pod de vase.
Ver8 :
gi
ftmii.
www.dacoromanica.ro
77
imprktiat
gi
supus.
...Chi lia era lacatul (kilit) acelui tinut .i a fost cucerit5., cu sabia.
Astfel, lackul s-a descuiat 33. Dupg ce, prin puterea imp6ra4iei, aceastl
cetate a fost cucerita cu uurint& fi cu multe f5gAduinte, ea a fost 16satl
pe seama unor comandanti vestiji i apkatori puternici. Cetatea a fost
umpluta, cu provizii g1 cu muniii. Dupa aceea, fkI intirziere, an pornit
victorioi asupra cetatii Akkermanului. Cetatea aceea se afla. In apropiere de Marea Neagrg, are ziduri puternice gi constructii trainice, iar
interiorul i exteriorul slut impodobite Eji infloritoare. De asemenea este
un loc de trecere a negustorilor din Kaffa, a negustorilor rukii, a celor din
Det<-1. Klpceak>, a negustorilor leqi i unguri. Intr-adev6r, este un loc
de trecere populat ti infloritor.
...Cind an ajuns acolo, an fost rinduite pentru supunerea cetatii
armele de lupta : tunurile, putile, darbzenurile i s-au f6cut meterezuri.
0ti numeroase an impresurat cetatea din toate pktile. Rebelii indkAtnici,
livezile sale, a iedit, suspinind i plin de uimire, din lupta dirzI a otii
<turcesti> gi s-a dus in Cara leeascal deoarece intre el i craiul lecesc erau
leggturi de rudenie.
ce tara sa a r6mas pustie, <turcii> au fAcut o incursiune,
repezindu -i caii (ilgar) in toate partile. Precum leii nimicesc turmele de
gazele, aa, i-au nimicit gaziii pe prizonieri. Au fost luate ca pradI atitea
turme de of gi atitia oameni, inch numkul for nu poate fi socotit. De asemenea an incendiat nenorocita sa capitall 85, precum qi palatul saa.
pustiu.
33 Adica s-a deschis calea spre Moldova.
114 Stefan cel Mare.
35 AdicA Suceava.
www.dacoromanica.ro
78
TURSUN-BEI
In anul 890 38, sultanul a trimis s'a se fad cuceriri In pktile ras6,ritene ale Anatoliei Bi. In pktile Arabiei.
Chiar In cursul acestui an fericit, capetenia rAscoalei din Moldova 36
s-a glndit <A recucereasd> prin viclenie cetatea Chilia. Adunlnd oasts
aleasg, el s-a dus <asupra cetatii> Bi a recurs la viclenie Bi InBelaciun.e.
...Cei din cetate (turcii), aflind aceasta, 1-au 1ndepktat pe acest
viclean. Chad aceast5, intimplare s-a aratat la inalta Curte, atunci victoriosul sultan, dlndu-i favoruri beilerbeiului (mir-i miran) Ali-paBa, bei de
Rumelia, precum Bi. clteva -cete din oastea de Poartl, 1-a trimis asupra
Moldovei, pentru ca mergInd acolo, pe de o parte BA intkeasca, cetatea,
adaugind cele trebuincioase, iar pe de alt6 parte, dad, 11 vs, gasi pe acel
afurisit Bi. nenorocit, BA pun la tale nimicirea lui, iar dad, nu 41 va OA
s, distrugg, Bi sa, ruineze Cara acestuia.
<Se descrie pregAtirea i Inaintarea otii spre Moldova>.
193
www.dacoromanica.ro
194
79
40 Ken'an : Canaan.
www.dacoromanica.ro
VI
este simplk ceea ce i-a facut pe unii cronicari de mai tirziu sg, dispretuia,sc6 acest izvor, sub pretextul a este scris in turca vulgar /" (kaba
tiirki") i nu In turca cultV (ince tiirkge"). Conlinutul sIu plaseazg ins/
cronica lui Aik-paa-zade printre cele mai importante izvoare istorice
otomane.
1 Cf. Raif Yelkenci, Astk-pasa-zade tarihi iizerinde ,bir arasttrma (0 cercetare asupra
cronicli lui Astk-pasa-zade), In Vakft", 18-20 mai, 1945, nr. 9 813-9 815.
6
- o. 48
www.dacoromanica.ro
82
2 Tarth -i al-i Osman (Cronica dinastiet otomane), Istanbul, 1911 (1332), 318 p.
o Cf. Vom Hirten Zeit zur Hohen Pforte. . . Atk-pafa-zade, Hrgb. Richard Kreutel,
www.dacoromanica.ro
58
(doyum).
Tot in aceste parti, pap Ighit-bei s-a ingTijit de <cucerirea> Bosniei. Ei au adus hanului Baiazid, la Adrianopolt
multi robi i mult/ avutie. Baiazid-han a venit la Brusa, unde s-a
ocupat de construirea unor 84ezaminte de binefacere.
60
61
(cap. 62)
67-72
<Spre deosebire de alti cronicari, Asik-pasa-zade nu mentioneazii partici(cap. 67) parea ostii romanesti la lupta de la Ankara din 1402. In schimb subliniazA
prezenta si eroismul ostil lui Vuk Brankovici (Vtlk-oglu). DupA descrierea luptei
de la Ankara urmeazA povestirea certurilor dintre urmasii lui Baiazid>.
1 Baiazid Ildirim (Fulgerul).
2 Cetruz, Cetrevi z : Kitros.
8 La Nicopol.
4 9 decetnbrie 1390-28 noiembrie 1391.
www.dacoromanica.ro
A.511C-PA.5A-ZADE
84
72
de partea lui".
<Urmeaza descrierea luptelor dintre Musa 1 Suleiman>.
73
(cap. 68)
74
76
77
www.dacoromanica.ro
TEVARIH -I.
OSMAN
85
gi i-au grlit :
Vino la noi, caci noi sintem cu tine 1". L-au luat gi 1-au dus
la Ianboli n. Apoi i s-a dat de "tire sultanului Mehmed si el
a mars Impotriva acestui fecior. Acingiii care erau 4n jurul san
au fugit imprgstiindu-se.
79
(cap. 78)
Boriikluge.
82
93
Mehmed I Celebi.
la Mircea eel Batrin.
1
www.dacoromanica.ro
A6IK-PA6A-ZADEI
86
prejos
Bi
Bi
puterea
(cap. 109)
Stringindu-se acingiii, an trecut prin Timioara (Ditnifkar). S-au dus Bi an pa,truns in Cara ungureasca,
www.dacoromanica.ro
(cap. 110)
87
SULTANUL MURAD HAN GAZIUL, EROU AL ISLAMULUI, FIUL SULTANULUI MEHMED-HAN GAZIUL, A FACUT EXPEDITIE IN VILAIETUL
UNGURESC
i au calcat peste tot locul, dupai care s-au tutors cu voia lui
Allah. La Inapoiere an ieit din vilaietul Taxii Roma,neti teferi
i sanatoi.
www.dacoromanica.ro
A*IK-PA$A-ZADE
88
el este un f/tarnic".
Murad-han gaziul a raspuns : Prin urmare s mergem
In aceast1 expeditie $i prealnaltul Allah ne va ajuta s vedem
ce va fi". Au venit la Adrianopol 11i au iernat acolo. Sosind
prim6vara, i-au spus lui Dracula i lui VIlk-oglu s via, la
Poartgi. Vilk-oglu, auzind de aceasta titire, n-a venit el Insui,
ci a trimis pe cei doi Iii ai s'/i. Dracula a Want c VIlk-oglu nu
s-a dus, ci a trimis pe cei doi Iii ai sai. Dracula InssA, lulnd pe
cei doi fii ai sa,i, s-a prezentat el insukti la Poartg. Atit Dracula,
eft i fiii s6i au fost fndat prini. Pe Dracula 1-au Inchis In
cetatea Galipoli (Gelibolu), iar cei doi Iii ai sal 27 an fost aruncati
www.dacoromanica.ro
89
www.dacoromanica.ro
A411K-PASA-ZADE
90
cu ghiaurii. Necredinciosul a stat multe zile in trecatoare. Intr-o noapte, ghiaurii s-au retras, plecind Indata.
Spunindu-i-se c necredinciosul a fugit", pe urmele necre-
boiasc
Iancu a mers asupra oqtii din Anatolia. Beilerbeiul Anatoliei a murit ca un martir 87. De asemenea, an ea.zut i multi
murind ca nite eroi. Oastea Rumeliei, retra,
sangeacbei
imprejurimi>.
www.dacoromanica.ro
123
(cap. 120)
91
ai vilaeturilor ungureti i fiecare dintre ei este un ban asem5mAtor cu craiul, dar izvorul r5atkilor este lancu <de Hunedoara >. El este eel care, treclnd fn fruntea lor, 4i aduce. Indata,
ce sultanul a aflat adevarul despre ei, dup6 ce s-a Inchinat celui
intr-o zi de vineri>.
125
SimbAta, iarki s-a dat o mare lupta, Mii de viteji, micIndu-i trupurile i dindu-i sufletele, an murit ca nite eroi.
De asemenea an c5zut i numeroi bani de-ai necredincioilor.
t26
40 Lilk (9) ban, in alte cronici (de exemplu Sa'adeddin) in loc de Lilk apare Eflak
(Tara RomaneascA). Ar fi deci vorba de Vladislav al II-lea, voievodul TArii Romfinegti.
" Poate secuiesc.
42 Karamanoglu Ibrahim.
42 7 martie 1448-23 februarie 1449.
www.dacoromanica.ro
A*Ix-PA.9A-ZADE
92
155
www.dacoromanica.ro
93
www.dacoromanica.ro
AS1X-PA.5A-ZADE
94
gaziul...
( lip. 139)
ACEST CAPITOL ISTORISESTE CE A FACUT SULTANUL MEHMED-HAN GAZIUL DUPA CE S-A INTORS DIN EXPEDITIA IMPOTRIVA
TARII ROMANESTI $1 CE FEL DE RAZBOI SFINT (GAZA) A PURTAT
<Se descrie cucerirea cetatii insulare Mitilene>.
32 In text : galebe (victorie") In loc de guluv ( atac "). Vezi mai departe.
as Ordie (Ordu): oastea turceasca.
54 All-bei Mihaloglu, comandant de acIngil.
55 Sipaht: cavaleri; aid in sens de boieri.
56 Radu cel Frumos.
67 Aid cu sens de boieri.
56 6 octombrie 1461 25 septembrie 1462.
www.dacoromanica.ro
95
178
ACEST CAPITOL EXPLICA $I FACE CUNOSCUT IN CE -CHIP
(cap. 153) SULTANUL MEHMED-HAN GAZIUL A FACUT 0 EXPEDITIE SPUTA
IN MOLDOVA (KARA-BOGDAN) $1 CE A FACUT DOMNUL (TEKOR)
MOLDOVEI
12 august 1466.
"I Rum Mehmed (Mehmed grecul"), mare vizir (1467-1470).
www.dacoromanica.ro
96
.AlnK-PASA-ZADE
179
97
kii
64
26 aprilie 1476
7 - 4. 48
14 aprilie 1477.
www.dacoromanica.ro
A41X-PA.,A-ZADE
118
<Se aratA, printre altele, ca expeditia a avut loc intr-o lama Brea, cind
inghetase qi Dun Area. Ocuparea cetAtilor de cAtre turd>.
www.dacoromanica.ro
99
ti. Totodat/, de 30 de ani se spa aici un. sant (hendek). Celelalte arms fuseser1 preg/tite de asemenea in aceeasi m/surA.
In sfirsit, la porunca padisahului s-au asezat pentru briulia imp/I./tease/. Luptind necontenit, in urma unei porunci,
stash padisahului an umplut acest cant. Apoi, dind lovituri
puternice, an infrint cetatea, care de asemenea a cerut induraze
gi < sultanul> i-a acordat-o.
Necredinciosii an deschis poarta cetItii gi steagul (sancljak)
72 In cronica lui Orudj b. Adil se spune cA se numea Murtaza han. De fapt era Mengli
Ghirai (1469-1474 $i 1478-1514).
72 Hutbe :
www.dacoromanica.ro
AVX-PA$A-ZADE
100
ACEST CAPITOL EXPLICA DIN CE PRICINA ALI-BEI, BEILERBEIUL RUMELIEI, A FACUT EXPEDITIE SFINTA. (GAZA) IN VILAIETUL
191
Cind sultanul Baiazid-han gaziul, sultanul erou al Islamului, a cucerit vilaietul Chi lia $i Akkermanul, unit dintre necredinciosii fatarnici ai acelui vilaiet nu s-au supus din toast/ inima.
Ei an trimis stire lui Kara-Bogdan-oglu 77, spunindu-i : Pregateste-te si vino ca s6-ti cram cu noroc cetatea, luin.d-o de la
turc".
Kara-Bogdan-oglu, la rindul sau, preggtindu.-si toate armele i scarile yi stringindu-$i oastea, a vent in timpul noptii.
In acelasi timp, oamenii At din cor6bil s-au apropiat de cetate
pe apgs. Iar fatarnicii necredinciosi din'auntrul si din afara
entatii, fiind cu ochii la drum, ii asteptau pe acestia.
Acesti necredinciosi care an uneltit traduea $i -au pus in
gind sa ri piardp, pe gaziii care p'azeau cetatea 78.
" Aici textul nu e suficient de cIar. Se poate traduce i prin : au Ii cut ca gaziii care
plizeau cetatea sal piara".
www.dacoromanica.ro
101
necredinciosi care venisera Impreuna, cu el. Fkindu-i prizonieri, i-au trimis in fata padisahului.
Padisahul, la rindul au, a fatut asa cum se cuvenea impArAtiei ; Allah cunoaste mai bine ceea ce este drept.
SI vezi ce a adus necredinciosului viclenia sa :
Dkimindu-i-se casele, el fuge din tinut.
Fill i fiicele sale se despart de avutii,
Vezi ce a fAcut i ce a c'azut pe capul lui !
In sfirsit, hanul <Baiazid al II-lea > a poruncit unui supus
de-al sau astfel : Du-te i intrI in Cara acelui necredincios afurisit. Du-te si la ceatile pe care le-am cucerit. El a venit noaptea
sa fure cetatea, to Ina du-te la el ziva $i nu pe ascuns ; fa totul
ca s, vii fat, In fata, cu acel necredincios. S'a nu fii nepaskor.
Daa, Allah to va ajuta cu marea sa Indurare, sa to rkbuni $i
s5,-i vii
el n-a apkut.
In sfh.sit, au pus mina pe o iscoadI (dil) din oastea acestuia
www.dacoromanica.ro
A$PK-PA$A-ZADE
102
6 ianuarie 1486.
www.dacoromanica.ro
.. .
103
tiei -sale 84 solii padiphilor. Astfel, au vault doi soli din par-
tea padisahului unguresc ; de asemenea a venit la sultanul Baiazid un sol si de la leah ; de asemenea a venit un. sol i din partea
padisahului Tarii Rom'aneti (Eflak path phi), de la padisahul
de Paine (Firenk) si de la sultanul din Egipt (MUM, precum Qi
de la padiflahul Indiei (Hindustan).
Aceti soli, axatati mai sus, au venit toti deodat& la sultanul Baiazid i s-au InfAtitiat la tronul situ, primind binefacerile
favorurile sale, apoi s-au Intors In taxile lor, Imbogittindu-se
fiecare In parte In impatrAtia sultanului Baiazid.
218
Dupg ce sultanul Baiazid-han a cucerit Chilia $i Akkermanul, unii dintre necredincioii fltarnici ai acestui tinut nu
s-au supus din suflet. Acetia an trimis lui Kara-Bogdan-oglu
urmatoarea tire, zicin.du-i : Pregatete-te sa lualn sa-ti dAm
cetatea".
De asemenea, moldoveanul (Kara-Bogdan) a pregatit sari
www.dacoromanica.ro
A*1K-PASA-ZADE
104
Multi bei ai Moldovei s-au supus. Cit priveste pe KaraBogdan-oglu, nu se stia nimic despre el. Gaziii an cutreierat
mai multe zile muntii, vile si colinele de acolo. Cu toate acestea
nu an dat de urma acestui Kara-Bogdan-oglu.
In sfirsit, a fost prins un necredincios din oastea acestuia.
Acel necredincios a spus 0, a plecat in vilaietul au" 88
De asemenea, beilerbeiul a dat poruncl gaziilor : largsi
mergeti in vilaietul au". Gaziii, la rindul tor, incalecind, au
atacat imprejurimile. Au luat din toate pkVile prAzi foarte
bogate, a caror pretuire numai Allah o poate $ti. Gaziii au pus
mina pe nenumkate lucruri frumoase i plAcute din our gi argint.
Dar nu le placea a mai mine yi vitele, zicind ca, n-au prea
mult pret.
Beilerbeiul de asemenea a dat foc si a dkimat capitals
Moldovei, distrugind palatele (kofk) i seraiurile sale. In acelasi
timp a devastat si pirjolit o multime de orase si sate. Apoi s-a
intors cu cinste in slujba padisahului.
Intrebare : Acest Kara-Bogdan-oglu ce fel de necredincios
gi
www.dacoromanica.ro
105
87 1485-1486.
www.dacoromanica.ro
VII
MEHMED NERI
Despre viata lui Mehmed Negri se cunosc relativ putine date. Este
originar din Anatolia, dar nu se tie localitatea In care s-a nascut, dupa
cum nu se cunoaste nici anul nasterii sale. Mehmed Negri a trait In vremea,
domniei sultanilor Murad al II-lea (1421 - 1451), Mehmed al II-lea (1451
108
MEHMED NE413.1
de originalitatea operei sale, considerind-o o compilatie sau chiar atribuindu-i izvoare pe care nu le putea folosi.
Dup/ ultimele cercetari se pare ca Mehmed Nevi i-a scris cronica
MEHMED NE$R1
109
XV-lea), Istanbul 1935 ; Faik Resit Unat, Negri Tarihi ilzerinde yaptlan caligmalara toplu bir bakig (Privire generald asupra cercetdrilor despre cronica lui Negri),
In Belleten", 1943, nr. 25, p. 177-201 ; idem, Milverrih Melunet Negri'nin eseri
ye hayali hakktnda (Despre viafa f i opera cronicarului Mehmed Negri), In Belleten",
1 Mehmed Negri, Kitab-i Cihan-nitmd. Negri larihi . . . (Oglinda lumii. Cronica lui Negri),
2 Gihanniima. Die altosmanische Chronik des Meulana Mehemmed Negchri, I, Hrgb. Franz.
Taeschner. Einleitung and text des Cod. Th. Menzel, Leipzig, I (1951), V + 31 + 255 p. si
II (1955), XII + 18 + 325 (279) p. (Rec. In S.A.O, II, 1960, p. 289-295).
3 Neshri's History of the Ottomans. The sources and development of the text by V. L.
Mnage London, Oriental series, 16), Londra, Oxford Univ. Press., 1964, XVI + 86 p.
www.dacoromanica.ro
I 65
II 101
I
66
II 103
II 104
67
si
Silistra>.
1 flunkictr, forma abreviata din hudavendikiar, adica robul lui Allah", unul din epitetele
sultanilor otomani Incepind cu Murad 1 (m. 1389).
2 Kilstendtl: localitate In Bulgaria, la 70 km SV de Sofia.
3 Seragil (?): probabil o localitate lInga KCstendil.
loan $igman, tarul Bulgariei rasaritene (1371-1393).
5 Lazar, despotul Serbiei (m. 1389).
www.dacoromanica.ro
69
II 108
111
1i,
I 70
II 111
si
tii
72
intaritura", fortAreata".
www.dacoromanica.ro
MEHMED NE-5RI
112
I 75
II 119
Si craii care se aflau Rugg Laz <6,r > an spus multe lucruri
I 80
II 126
I 84
II 131
85
II 133
u AceastA incursiune a avut loc dupa 4 ramazan 791 = 27 august 1389, data urcarii pe
tron a sultanului Baiazid Fulgerul.
11 Kastamonu : emirat turcesc pe coasta sud-vesticA a Marii Negre cu capitala la Sinop.
Aid domnea dinastia lui Isfendiar.
www.dacoromanica.ro
DJIHANNUMA,
TARIFI-I
AL-/ OSMAN
113
Sultanul <Baiazid>, la rIndul san, adunind osti norocoase, s-a Indreptat spre Kastamonu.
186
Mircea (Emirgi), voievodul Tariff Romanesti, care era
tributarul (haradjgiizar) padisahului, auzind aceasta 18, a trecut
Dunkea si a devastat Karinovast Apoi s-a intors din nou In
Tara Romfineasc& dup6 ce a trimis In rIndurile martirilor pe
II 134 unii dintre musulmani, iar pe altii i-a luat In robie. Sultanul
<Baiazid> flind. Instiintat de aceasta, a aminat In acel an plecarea la Kastamonu. $i, IntorcIndu-se, a vent la Adrianopol.
Acolo i-a adunat pe acIngii si a trecut In Tara RomaneascA,
Cei mai multi dintre ostasii sai mud trecuti prin sable,
Mircea s-a cgit de ceea ce fgcuse i, cerind Indurare sultanului, s-a supus si a luat haraciul asupra sa. Aceast/ Intimplare s-a petrecut In anul Hegirei 79319.
CUCERIREA VILAIETULUI KARAMAN $1 A AMASIEI $1 SIVASULUI"
I
87
Sultanul <Baiazid>, hotklnd sa porneascg In Tara Romaneascg, 1-a numit pe Kara-Timurtas-pasa 21 ca beilerbei In
Anatolia, clIndu-i sangeacul de Ankara
<Prinderea lui Timurtas de catre Karamanoglu Alaeddin-bei care 1-a dus
la Konya. Lupta de la Akceal intre Baiazid si Alaeddin si infringerea acestuia
din urma. Cucerirea altor cetati din acele parti in 794-795> 22.
I
II
89
138
ungurilor. Mai Intli, ajungind la Tirnovo si sultanul prega.18 Despre plecarea sultanului la Kastamonu (Anatolia).
19 9 decembrie 1390 28 noi embrie 1391.
" Oras In Asia Mica.
21 Kara-Timurtas-pasa a fost unul dintre primii beilerbei otomani in Rumelia.
" 1391-1393.
8 - O.
48
www.dacoromanica.ro
MEHMED NE$R1
114
limbi (dil). Ghiaurul s-a apgrat Rip de bine inch Evrenosbei nu a fost in stare s6, prindl limbi.
<Descrierea luptei i InfrIngerea ungurilor la Nicopol In anul 797 al Hegirei".
Accasta tire a fost datA autorului de cAtre Kara-Timurtaoglu Umur-beh.
I
90
II 140
95
II 146
in& Timur i-a luat drept dervitli 25. Cind <Vilk-oglu> a vAzut
ca fiecare s-a dus in partea in care a vrut, s-a dus 6i el in partea
unde i-a venit mai uclor. Mustafa, unul dintre fiii lui Baiazid,
I 130
H 194
www.dacoromanica.ro
115
i, In scurt timp,
I 142
II 212 213
<Plecarea emirului Suleiman Impotriva lui Musa Celebi, trecerea lui prin
Istanbul, cererea de ajutor de la Impiratul Istanbulului 31 1n schimbul unor tinuturi i luptele sale cu Musa Celebi. TrAdarea unor bei i Infringerea lui Musa.
Domnia lui Musa, luptele dintre Musa i Mehmed I i domnia lui Mehmed cu incepere din anul 816 al Hegirei as>.
Povestire.
31 Manoil Paleologul.
32 3 aprilie 1413
22 martie 1414.
33 Dupit unele relatAri ttrzli este vorba de Orhan Celebi.
www.dacoromanica.ro
MEHDLEED NE$R1
116
87
as
39
40
41
www.dacoromanica.ro
117
II 27 cu
II 218
cadiaskerul lui Musa. Dar cei care s-au dus ling& el, and
an vazut a nu este nimic bun in treaba acestuia, 1-au pries
1-au adus la sultanul Mehmed de la Serres. Pe atunci ling&
sultanul Mehmed se afla un invItat vent din Persia (Agem),
carda i se spunea Mevlana Haidar ". Sultanul 1-a intrebat
pe acesta : Care este starea acestuia 51 fat& de legea sacra,
I 147 si
42 111 II, p. 218: Pe Boriikltige Mustafa eu 1 -am trimis In vilaietul Aidln. Pentru mine
rAzvrAtiti.
44 AdicA In Deliorman.
www.dacoromanica.ro
MEHMED NE$R1
118
i-a zis : Omorlrea lui este un bine (helal), dar avutia sa este
necuratg, (haram)". El a dat sentinta (fetva) 88 In acest fel.
L-au dus pe seihul Bedreddin. si 1-au spinzurat in fata unei
dughene din piata. Dup/ mai multe zile, adeptii (mitrid) sal
pazatosi (djiiniip) s-au dus si 1-au inmormintat. El are si acura
discipoli in acele tinuturi. Despre acestia se povestesc lucruri
ciudate, care nu pot fi spuse.
<IntImplArile de mai sus s-au petrecut dupa 822 al Heglrei 54 sau In acel an>
I 152
Anul 825 <al Hegirei> 55. <Sultanul Murad II> 1-a pus
pe Evrenosoglu 88 la hotar (udj), iar pe Firuz-bei 57 1-a pus in
partea Tarn Romanesti. Acestia, facind incursiuni (akin),
s-au saturat de prAzi.
ISTORIOARA DESPRE VLAD DRACUL (DIRAKU IBN EFLAK)
I 154
II 229
www.dacoromanica.ro
119
I 163
II 240
I 164
II 241
1 166
Povestire. Intr-o zi sultanul <Murad al II-lea> 1-a, Intrebat pe Evrenosoglu Ali-bei : Dintre supuii mei, care este
eel care cunoaste drumurile vila,ietului Ungariei I". Ali-bei
i-a rlspuns : Dad, sultanul meu va, porunci, voi trece eu,
supusul tau, 1i voi cerceta toate drumurile gi tinuturile ei.
II 243
www.dacoromanica.ro
MEI-DIED NE.5RI
120
Voievodul Tkii Itomfinesti (Eflak-oglu), dind peschesuri multe, a pregItit mari zaiafeturi.
Sultanul <Murad> a obtinut biruinta si norocul a fost de
partea sa, nici un ghiaur nefiind in stare sa ri mai stea in cale.
I 167
Construind apoi cetatea Giurgiu (lerkokii), an pus oameni intrinsa $i, venind la Adrianopol, s-au asezat acolo. Data acestei
expeditii sfinte a fost 840 al Hegirei 67. . . .
15 In II, 243 -244: Andan sonra ddsmana bulugur (Apoi, intllnindu-se cu dumanul").
" AceastA fraza lipsete in II, 244.
" 16 Wile 1436 4 iulie 1437 ; in II, 244: 845 = 1441 1442.
www.dacoromanica.ro
121
CUCERIREA SEMENDRIEI
I 168
Beii i-au spus : Hei, beiul nostru, acest tinut nu este loc de
petreceri, not sintem in gura dusmanului" 76. Kula-Sahin
"
www.dacoromanica.ro
mEirmED NE..gra
122
...
II 250
au incendiat Crusavatul (Aladja-Hisar) 82 0 Nip]. i 94rk0iul 83. MergInd, ei au ajuns pin/ la trecatoarea Zlatita
(Izladi).
I 172
Sultanul Murad-han, care Incheiase pace cu Karamanoglu, a iesit In Intlmpinarea ghiaurilor. Ghiaurii, sosind, au
intrat In trecatoarea Zlatita (Izladi) i au stat acolo. Sultanul
<Murad>, la rIndul sau, Indreptlndu -se spre Zlatita, a vent
8 aprilie 1445.
www.dacoromanica.ro
123
II 252
1 173
...Iancu a mers Impotriva ostii din Anatolia. Beierbeiul de Anatolia 89 a murit ca un martir. Au clzut de asemenea
si multi sangeacbei. Oastea din Rumelia, retrAgIndu-se, a iesit
84 Bolu: localitate si provincie In Anatolia.
as In II, 251 nu figureaza Vilk -oglu.
88 In text : Ianluk; In II, 251 : lanku.
89 Aid apare o greseala de grafie : dine" (,mtna"), In loc de Mane" (,tn fata", In
frunte").
88 In loc de : guvernatorul".
89 In alte cronici i se dit numele : Gheykil Karadja, mort la Belgrad (1456).
www.dacoromanica.ro
IKEHBEED NE$RI
124
adunat la
un loc oastea (kapu halki), dar acolo fiind dealuri vai, locul
era prea strlmt ca toatA oastea sA se adune laolalta.
ParIndu-i-se putini la numAr oamenii care se aflau lingi
zis : trite, am gAsit un bun prilej Imsultan, craiul 90
potriva beiului turcilor, sA, merg sA-1 prind !". El a Inaintat
strigind : hal, hal" ! 91. Ienicerii s-au impArtit de IndatI In
dou6. Craiul a venit i a intrat printre ei. < Ienicerii>, asmutindu-i calul, 1-au trmntit jos si Kodja-1417.1r, descakcInd de
pe cal, i-a taiat capul. Apoi, infigindu-1 Intr-o prAjinA, an
invocat Intr-un glas numele lui Allah. Gaziii, vAzInd capul
craiului, an Inceput sA-i mAcelAreasca, pe duonani din toate
pArtile. Nimicind nenumArati ghiauri, ei le-au luat carele.
Ghiaurii s-au adunat din nou la un loc, dar gaziii, Inaintlnd,
i-au Impratiat si le-au zdrobit cetele. Mortii se IngrAmAdeau
unii peste altii ksi musulmanii s-au bucurat.
<Urmarirea pt distrugerea cretinilor de cAtre Davud-bei, beilerbei de Rumelia, qi trimiterea de soli ai victoriei regilor din Imprejurimi>.
11 253
I 174
II 254
..
www.dacoromanica.ro
125
lui ceh vi omorlrea lui din ordinul sultanului. Anul 852 al Hegirei " >.
I 184
II 266
ASEDIUL BELGRADULUI
<Se descrie plecarea sultanului Mehmed II, fiul lui Murad II, spre Belgrad,
I 185
Dayi-Karadja, care era beilerbei de Rumelia, a spur sultanului : Fericitul meu sultan, dg, -mi vole 0, tree de partea cealanai a DunArii si s stau in fata cetAtii". Beii din Rumelia nu
au czut la invoialg. Motivul gilcevii era c ei spuneau : DacI
va fi luata, aceast5, cetate nu va mai ramine dusman. Uncle vom
mai face incursiuni ? De nevoie va trebui sa, mergem si al aram
ogoare (aft 95)". Pe scurt, recurgind la siretlicuri, n-au pornit
<la atac>. Dar intr-o bung, zi au v5zut deodat5, cI in locul pe
wide voia s treaca, acest Karadja-bei s-a adunat multa, oaste
ghiaura,. Afurisitul Ianc-u. <de Hunedoara> a venit in fruntea
for si s-a 'asezat acolo. De asemenea, an adus si multe corAbii
pe apt.
<Lupta dintre turd vi oastea crestina, moartea hit Karadja-bei. Turcii nu
au putut cuceri cetatea deoarece bell de Rumelia nu au pornit la atac, motivind
a oastea nu e lasata s Rica prazi >.
EXPEDITIA SFINTA IN TARA ROMANEASCA
I 195
II 279
Cind sultanul Mehmed s-a tutors la Istanbul din expeditia, asupra Trapezuntului (Trabzun), a venit si Ishak-pasa de la
Adrianopol la, Istanbul. Au inceput sa, soseasca, solii din imprejurimi. De asemenea, a venit sol $i de la Eflak-oglu 96. Punind
pe lingl solul situ un sol (elci), 1-au chemat la Poart5,. Solului
care i s-a inf6tisat el i-a rIspuns astfel : Vilaietul meu nu-mi
este credincios. Dad, eu, iesind din tara, ma, voi duce acolo, ei
(supusii) 11 vor aduce pe ungur si-1 vor face bei si jara imi va
94 7 martie 1448
23 februarie 1449.
www.dacoromanica.ro
ItEHNCED NE$R1
126
www.dacoromanica.ro
RomAneti".
127
I 215
II 304
Hadim. <Suleiman- >paa s-a Intors i a dat de tire sultanului faptele acelui ghiaur. Intaxindu-se atunci in Mehmed-hall
25 septembrit 1462.
1" Attica In toamna lui 1462.
1" 7 mai 1475 25 aprilie 1476.
12 6 octombrie 1461
106 Stefan cel Mare.
1" Stefan cel Mare.
www.dacoromanica.ro
MEECKED NE$R1
128
soarelui.
109 26 aprilie 1476
14 aprilie 1477.
www.dacoromanica.ro
129
oi
ca au de
Bind sg, se aleze In fortkete, supacrIndu-i pe musulmani pricinuindu-le necazuri. Mehmed-han, auzind aceastg, kdire, a pornit
222
314
oastea de Anatolia i de Rumelia, <sultanul Baiazid II> a poruncit s6 se construiasca, din non cetAtile de la Dunlre, pe care le
luase sultanul Mehmed de la ghiauri i le dalimase. Apoi, mergind acolo, una din ele a fost reparat, Eli Infrumusetatg, de catre
oastea din Anatolia, iar alta de cg,tre oastea din Rumelia. Sultanul <Baiazid II> Insukd s-a dus cu noroc la Filipopol (Filibe),
unde a stat zece zile. De acolo s-a dus la Kostenge 112 undo,
de asemenea, a stat un timp o arec are . . In cele din urmI s-a aezat la Sofia. Acolo a sosit tirea ca cetAtile au. fost reparate. Dupa,
6 iunie 1483.
www.dacoromanica.ro
MEHMED NE.5111
130
papielor, a spur :
115
116
117
118
119
120
121
122
123
p. 112.)
www.dacoromanica.ro
131
regeb <889 > 139, dIndu-se lupte crincene, grin puterea lui Allah
127
124
129
120
15 iulie 1484.
20 iulie 1484.
In II, 315: Eflak leskeri piyadesile" (cu pedestrasii ostii Tarii Romanesti").
In II, 315 lipseste numele hanului.
Hanul Crimeii In 1476-1515 (a doua cars).
Gherman $i Gana (cf. I. Ursu, op. cit., p. 115).
9 august 1484.
www.dacoromanica.ro
MEHMED NE.$RT
132
du-i : Sa, vii numaidecit, not iti vom preda cetatea". KaraBogdan-oglu, la rindul sau, preg/tind scarf qi adunind caste si
inc/rcind, in timpul noptii, ostasi in corAbii, a venit pe apa,
136 Hatib: cel care oficiazA slujba de vineri. Textual Inseamnii cel care vorbe,te, tine
predicA ; orator.
137 Muhlesib: 1) socotitor, perceptor, contabil; 2) vechiul ef de politie pentru controlul
.mAsurilor i greutatilor.
14 iunie 1485.
188 16 mai
133 Kara-Bogdan-oglu: Stefan cel Mare.
140 Este, desigur, o greealA, Mid vorba de pazitorii turci I nu de cretini. In II, 318,
www.dacoromanica.ro
133
00
Sultanul i-a poruncit apoi lui .Ali-bei 141, beilerbei de Rumelia, sa meargl la acel ghiaur 1i, Intilnindu-se cu el sA se str6duiascg mult ca sa-i via, de hac, iar dacI nu se va Intlini on el,
s, -i devasteze vilaietul, sa,-1 plrjoleasca, 1i sI-1 aducl In ruing' In.
I 228
www.dacoromanica.ro
MEHMED NESRI
134
cit 145 i Oran (lioryat) 146. Dar a fost infrint i s-a dus, neputind
141
In text : auldbir sau mildebbtr. Se poate citi in doui feluri :1) nenorocit ; 2) care conduce
6 ianuarie 1486.
www.dacoromanica.ro
VIII
Acest Menakib privind viata sultanului Baiazid han, fiul lui Mehmedban, este o cronica anoniml, serial de un contemporan, care trateazl domnia
sultanului Baiazid al II-lea, incepind de la naterea lui (1447/851) si ping,
la anul 1500/905. Manuscrisul original nu este cunoscut. S-a pastrat Intr-o
copie manuscrisl insotita de o traducere in limba francez din 1733,
mevi", Ankara, 1956, p. 19-20. (Turk Tarih Kurum Yaylnlarindan, XI, nr. 8).
www.dacoromanica.ro
136
Olgierd G6rka, Bialogrodi i Kilia a wyprawa 1497 r., (Akkerman 3i Chilia In expedifia
din 1497), In Sprawozs. posiedz. Tow. Nauk. Warszaw"., II, Varovia, 1932.
o Ct. Bursali Mehmed Tahir, Osmanli Mdellifleri, III, 176 i 185; Agah Sim Levend,
op. eil., p. 20.
www.dacoromanica.ro
21
22
in Moldova {Bogdan). Pulin timp dupa. aceea, dud ajunse acolo, asedie
eetatea Chilia i Akkermanul, la 27 djumadi-ul-ahir 2. In 26 djumadi-ulahir 3 cuceri eetatea Chilia, iar la 25 ale lunii regeb 4 EA i pe cea care se
numete Akkerman. El 16s1 acolo oaste tatgarascg impreung, cu hanul lor
numit Murtaza, pentru ca acetia, ca unii ce haladuir5, intre aceste doll/
cet/ti, s6, le pazeasca, si s/ impiedice apropierea ghiaurului. Aceti tatari,
in rAstimp de trei sau patru ani eft au petrecut aici, in aceasta, tar/, au
pustiit-o fili au jefuit-o in ma, m/sura., incit a devenit aproape de nelocuit.
Yn cele din urm'a, chid nu mai gasira, nimic de prldat, cerur/ sultanului
Baiazid invoire pentru a se intoarce in Vara lor. 0 obtinura, $i plecar6, dup/
ce pustilla cu desIvirire aceasta Cara. Aceasta s-a intimplat in 889 5,
and sultanul Baiazid se flcu stapinul acestor cet/ti, prin avizarea tatarilor pentru paza lor.
. . .A sosit o solie din Moldova pentru predarea haraciului pe care
sultanul 1-a cerut de la acel domn Cu prejul de a-i acorda pace 6.
Anul 902 7. In acest an lekdi an pornit la drum cu o oaste nenum/rata, cu gindul de a pustii Moldova. Istefan-bei 8, care era domnul Moldovei, trimise tire la, Poart5, despre aceasta. Atunci, marele st/pinitor al
lumii, sultanul Baiazid <al II-lea >, trimise firmane beilerbeilor $i sangeacbeilor sgi ca sa, string/ pentru expeditie 00i din vilaieturile Anatoliei
i Rumeliei. Iakub-paa fu trimis din paalicul s/u in Rumelia pentru a
inscrie si strange oti. Ele s-au adunat in pIrtile lor si an plecat eu. Iakubpap. Aceste otIti aveau laolalt/ 50 000 de oameni (neferi). Iakub-parla
trimise mai intii iscoade ca sg, culeag/ tiri despre starea ()Oil dumanului.
2 22 iulie 1484.
3 21 iulie 1484.
4 18 august 1484.
3 30 ianuarie 1484 17 ianuarie 1485.
Acest eveniment s-a Intimplat in 1486-1487/892 H. (Cf. Cronieile anonime). Este gresitii
pArerea lui 0. Gerka atunci chid susiine ca este vorba de anul 1492.
7 1497.
www.dacoromanica.ro
138
Anatoliei trebuiau s& se uneasel cu cele care se aflau ling& scars padiahului. Ele pornirl toate laolalta, Intr-un teas bun i cu noroc. Iakub-paa mai
priori porunca s& se uneascA eu sultanul, iar unirea tuturor otilor avu loo
www.dacoromanica.ro
33
139
34
<Urmeaza descrierea campaniei lui Malkocioglu Bali-bei in pArtile leeti, din care
s-a tutors cu o pradA bogatA In pArtile Akkermanului i Silistrei> .
n 24 decembrie 1497.
www.dacoromanica.ro
IX
S UZI CELEBI
roman :
1. Fetihndme-i Kara- Bogdan de Nasuh Matrakci 2 (p. 50), In care
se descrie expeditia lui Suleiman Magnificul din 1538/945.. Aceasta mica
Cronicd a cuceririi Moldovei este inserat& 4n volumul de fad/ S.
2.. Miinfeat-i Fetihndme-i Kara-Bogdan (Scrisori privind cucerirea
Moldovei) de Ebu Ishak Hvace-i Cihan" 4 (p. 50-51), fail a/ se indice
de care cucerire este vorba. Acest manuscris a lost publicat In traducere
1 Tiirk Tarih Kurumu Basimevi", Ankara, 1956, 392 + 117 face. (Turk Tarih Kurumu
Yayinlarindan, XI, nr. 8).
Topkapi, Bevan Katalog, nr. 1284, p. 106-122.
3 Vezi mai departe p. 219 232.
4 Mimi, Misir Katalog, nr. 8766/131, p. 159.
www.dacoromanica.ro
142
SUZI CELEBI
anonim (p. 138), cuprinde de fapt expeditia din 1716-1717/1129 indreptat6 impotriva lui Mihail Racovita., domnul Moldovei, care se r6sculase.
8. Belgrad ye Adakal'a refer ye zaferi (Expedifia f i victoria de la Belgrad ci, Ada-Kaleh,), de Musaffa-Mustafa 9 (p. 146 147), trateaz1 expeditia din 1739/1152 impotriva Austriei, in care este vorba de reluarea Bel-
rea Kamenifri) din 1712/1124 de Nabi (p. 126-127), care trateaza expeditia lui Kopriilii Fazil Ahmed pap impotriva Camenitei (1672/1083), sau
Kamenice seferine dair tarihce (Cronica privind expedicia 'impotriva Came-
nicei) de Haci .Ali, despre aceemi campanie, cuprind desigur unele tiri
i pentru tarile roman, in special pentru Moldova.
A doua parte a operei lui A. S. Levend este consacrata, Cronicii campaniilor (Gazavdt-ndme-i. . .) de Suzi Celebi, care dedia, un poem istoric
5 A. Antalffy, Doud documente din Biblioteca egipleand de la Cairo despre cucerirea Chiliei
6 Pertsch, Berlin Katalog, p. 474, nr. 495, semnalat Intr-o colectie de scrisori.
7 Izmir Milli Ktittlphanesi, nr. 35/110; Topkapi, Hazine Kiittiphanesi, nr. 1427 v. 54;
Suleymanie Kiittiphanesi, Lala Ismail nr. 735/4, v. 69-84 ; Istanbul Universitesi Ktittiphanesi
Ty., nr. 3488, v. 91 ; Millet Kilttiphanesi, Resit Efendi 992/11, nr. 1118, nr. 1138 etc.
6 Millet Ktittiphanesi Emirl, Tarih, nr. 80, v. 20.
Ist. Univ. Ktittiphanesi Ty, nr. 368/1, v. lb -60a; Ankara T.T.K. Klitilphanesi,
www.dacoromanica.ro
143
lui Mihaloglu Ali-bei, comandant ereditar al trupelor de acingii sub Mehmed al II-lea Cuceritorul i sub Baiazid al II-lea.
intr-adevar, parerea lui Al. Olesnicki ca Maria ar fi fiica lui Radu cel
Frumos, domnul Tariff Romanesti (1462-1473), nu este suficient de fundamentata, deoarece acest down a avut o singura Bid), Voichita-Maria
care a devenit cea de-a treia sotie a lui tefan. cel Mare 14.
Alte concluzii la care ajunge Al. Olesnicki slut : Mihaloglu Ali-bei,
comandant de acingii, a terorizat populatia crestina pe intreaga linie a
11 Cf. G.O.W., p. 35 (nr. 20).
www.dacoromanica.ro
suzi
144
CELEBI
Editia lui A.S. Levend privind cronica rimata a lui Suzi Celebi
nu cuprinde toata opera acestui poet, ci numai unele fragmente. Astfel,
din 15 000 de versuri (beit), aici sint reproduse numai 1794. Privit In ansamblu, acest poem istoric are mai mult o valoare literara decIt istorica.
Limba In care a lost Boris prezinta o deosebita importanta pentru cercet Arlie lingvistice.
ale unei imaginatii aprinse. Toate acestea nu pot Ina diminua valoarea
acestei opere, care reprezinta un monument de limb/ veche otomana
altoita pe un fond istoric. In ea se reflect faptele comandantilor de acingii
din dinastia Mihalogli -ilor, care au avut diverse legaturi cu tkile roman
toare la relatiile lui Mihaloglu Ali-bei cu tarn roman, dupa editia lui
A. S. Levend.
Bibliografie: s.o.,
www.dacoromanica.ro
264
272
a implora pace; se intilneste foarte rar in vechile texte turcesti (d. A. S. Levend, op. cit.,
p. 216).
10 - 0. 48
www.dacoromanica.ro
SUZI CELEBI
146
313
geacul Vidin>.
www.dacoromanica.ro
147
334
9 In text : Mergem.
9 Este vorba de sultanul Mehmed al II-lea.
19 Maria.
www.dacoromanica.ro
...
IDRIS BITLISI
Cunoscut ca unul dintre marii istoriografi otomani, Idris este fiul
eihului Husain ed din Ali, originar din Bit lis, ora in Anatolia rasariteana,
de unde provine i porecla sa de Bit lisi (din Bit lis). Data naterii lui Idris
Bit lisi nu se cun.oalte, dar se presupune ca s-a nascut pe la mijlocul veacului
al XV-lea.
Dupa ce a slujit o vreme la curtea lui Iakub-bei, fiul lui Uzun Hasan,
Fiecare din cele opt Paradisuri cuprinde istoria domniei unui sultan
i este impartita intr-o serie de subdiviziuni ca : tali'a (prolog), mukaddimR
www.dacoromanica.ro
IDRIS EITLISI
150
de mai tirziu cum slut : Sa'adeddin, Ali, Kodja Husein, Solakzade .a.,
care citeaza adeseori pasaje intregi din Heft Behift. AtIt aceasta crania, cit
i Selim-name fie gasesc In diverse copli complete sau incomplete In nume-
IDRIS BITLISI
151
p. 131-157.
1 Microfilmul (de pe manuscris) obtinut, avind unele omisiuni 0 nefiind paginat, s-a
convenit o paginare arbitrarA pentru orientarea mai uoara in lucrare.
www.dacoromanica.ro
HET BEHIST
(Bibiloteca Centrals de Stat a Republicii Socialiste Romania, microfilm H, 26)
1. 133 v.
<In legatura cu ocuparea Galipolei de catre Suleiman pasa, fiul lui Orhan,
se spune> :
Marea de Ruin: Marea greceasca", probabil Marea de Marmara sau Marea Egee.
www.dacoromanica.ro
HEST BEHI$T
1. 153 r.
153
POVESTIREA A CINCEA
<Se arata ca dupa. caderea Filipopolului (Fi libe) sub turd, stapinul acestei
cetati s-a refugiat la despotul Serbiei, Indemn1ndu-1 pe acesta sa porneasca impo-
f. 161 r.
Rumelia.
www.dacoromanica.ro
IDRIS B1TLISI
154
<Mal departe se arata cA Siman s-a supus, dar dupl anul 788 at Hegirei
el s-a rasculat din nou, supunindu -se Insa iarAI lui Ali-pap> 18.
17
<De astAdatA provincia lui Siman a fost supusa In Intregime, iar el a fost
1. 198 r. iertat din nou. Mai departe, se arata dorinta sultanului de a se rAzbuna pe despotii
Serbiei i Bosnia I rAmInerea lui Murad la Adrianopol In iarna anulul Hegira
79119, pentru a porn' In expeditie primavara>.
1. 199 r.
www.dacoromanica.ro
HE$T BEHIET
155
care acum slut numite leak (Leh) gi ceh (Ceh), s-au unit cu
ajute i pregAtind de la padiflahii neamurilor din
toil ca
1. 202 v.
Pe scurt, Vlik-oglu. 22, fiul surorii lui Laz <6,r >, era viteazul
111Indu-le
www.dacoromanica.ro
IDRIS BITLISI
156
f. 223 v.
-1402) se spune> :
1. 231 r.
www.dacoromanica.ro
HEST BEHIST
157
www.dacoromanica.ro
IDRIS BITLISI
158
1. 232 r.
www.dacoromanica.ro
HE$T BEH1$T
159
f. 233 r.
g&tit vreo 130 000 de viteji pentru a porni impotriva mvsulmanilor. Impreuna cu celelalte capetenii de ghiauri i ducmani,
inatind impotriva musalmanilor steagul rascoalei rid al razvr6,tirii, ei au trecut fluviul Dungrea, mergind pe drumul din
Tara Romaneasca, ci au asediat mai intii oracul Nicopol, unul
din ormele tinnturilor islamice aflate in calea lor, i an inceput
s
88 Baiazid Fulgerul.
33 Timurta-bei (Kara-Timurta-bei), unul dintre primil beilerbei otomani in Rumelia.
38 27 octombrie 1394-15 octombrie 1395.
www.dacoromanica.ro
IDRIS Bums'
160
1. 324 r. POVESTIREA A DOUAZECI $1 CINCEA. DESPRE FAPTELE SULTANULUI MEHMED " CARE S-AU INTIMPLAT CU PRINCIPII (MULUK) GHIAURI $1 MUSULMANI DE LA ANUL 808" $1 PINA IN GURSUL ANULUI
810 a $1 DESPRE EXPEDITIA SFINTA. (GAZA) IN TARA ROMANEASCA
f, 324 v.
www.dacoromanica.ro
HEW BEH1$T
161
o. 48
www.dacoromanica.ro
IDRIS BITLISI
162
f. 327 v.
...
Eji
derea
< Urmeaza descrierea rAscoalei lui Bedreddin In Deliorman, luptele, prinomorirea acestuia la Serres, In anul 822 52>.
gi
POVESTIREA A DOUAZECI $1 OPTA. DESPRE PORNIREA SULTANULUI MEHMED CEL VIRTUOS IN EXPEDITIE SFINTA (GAZA) IN
TARA ROMANEASCA $1 DESPRE PLECAREA SA, APOI, SPRE TARA
UNGUREASCA, PRECUM $1 DESPRE PAGUBELE ADUSE TARII GHIAURILOR $1 INTOARCEREA CU MULTE PRAZI A 0$TIRILOR ISLAMICE
51 Musa Celebi, fiul lui Baiazid Ildfrim ; a guvernat In Rumelia Intre 1411 qi 1413.
49 28 ianuarie 1419-16 ianuarie 1420.
www.dacoromanica.ro
HEST BEHIST
163
unor legAminte (muahid) pe vremea tatalui Eli strAbunilor sultanului Mehmed <Celebi> Eli, In expeditii sfinte (gazavat) Eli In
rIzboaie, se supuseserA mereu ostii norocoase a musulmanilor.
Dar dud sultanul Mehmed a obtinut victorie gi biruintA asupra
fratelui sau, Musa Celebi 532 Eli dud toate tinuturile ImpAratiei
(tnemalik-kayseri) i s-au supus sultanului, atunci domnul
Tarn Romanesti s-a chit de sprijinul dat mai Inainte lui Musa
Celebi Eli de dusmAnia pe care o azatase fatl de slujbasii (nitvvab)
sultanului i, asa cum s-a spus mai Inainte, and steagul purtAtor
de glorie a fost pornit spre Tara RomaneascA, el (domnul) 54
s-a grAbit sa se supung, iarasi firmanului Eli BA-i ofere slujbele
sale. Dar sultanul cel glorios, IndreptIndu-se spre Brusa pentru
t. 331 r. a construi asezAminte de binefacere (imarat) Eli bind ocupat cu
aducerea la Indeplinire a acestei porunci, steagul sou purtAtor
tinuturilor islamice.
<Mai departe se descrie pregAtIrea WU de catre Mehmed Celebi, sosirea
acingiilor din Rumelia, a otilor din Karaman, Kastamonu i din alte tinuturi
din Anatolia, arAtindu-se urmatoarele> :
Trecind pests marele fluviu DunArea In Tara RomaneascA, la Inceput au supus (teshir) patru cetAti vestite, pe nume
Isaccea 56 i Ieni-Sale 57 Eli Norgiin 58 qi Giurgiu 592 tar apoi, In
58 In text : Isakci.
www.dacoromanica.ro
IDRIS BITLISI
164
1. 342 v.
6 Unil cronicari spun cA sultanul a lost rant in lupte, iar altii a i -a fracturat piciorul
,cazind de pe cal.
61 Murad al 11-lea (1421-1451).
61 Pe Diizme Mustafa, pretendent la tronul otoman cu sprijinul impAratului bizantin.
63 Mustafa raspindise zvonul di este fiul lui Baiazid Fulgerul, pretinzind astfel mcOenirea
tronului.
www.dacoromanica.ro
HE$T BEH1$T
165
in jurul sau.
<Mai departe se relateaza cA acetia, convingindu-se de insuccesul lui
Mustafa, 1 -au prins gi, predfndu-1 sultanului Murad II, acesta 1-a spinzurat la
Adrianopol>.
f. 352 r. POVESTIREA A DOUA. DESPRE UNELE CUCERIRI $1 FAPTE NOROCOASE ALE SULTANULUI PETRECUTE DE LA ANUL 817 $1 PINA
LA <8>19 " $1 DESPRE BATALIA CU ISFENDIAR $1 EXPEDITIA SFINTA
(GAZA) IN TARA ROMANEASCA $1 DESPRE VICTORIA SULTANULUI
ASUPRA DU$MANILOR
1. 352 v.
"
" 23 martie 1414-17 februarie 1417 ; evident este o greeala de copiere sau de traducere. Este vorba de evenimentele de dupA 1421.
87 Viad Dracul.
www.dacoromanica.ro
IDRIS BITLISI
168
t. 353 v.
... L6sind la o parte supunerea celorlalte cetgiti. i fortArete <ale lui Isfendiar, sultanul Murad al II-lea> s-a indreptat
inn), el a predat numaidecit in mina plinI de sperantI a susnumitului domn (hakim) beratul ce se acordI necredin.cioilor
care fac leggminte fat6., de Allah i Profetul s6u i, cinstindu-1
impreunl cu feciorii i cu cei din suita sa, 1-a gAsit demn de
a purta hilat straincitor (hilat-i fahire) i, onorindu-1 cu felurite
binefaceri, i-a dat apoi, ca $i mai inainte, domnia liber4
(miisellim) in Tara Romfineasc6. Dlndu -i vole sa, se intoarc6,
el a deseranat oameni care 86 stringg (muhassil) tributul (gizie)
i s1-1 trimita, an de an. i de atunci pin& acuma, domnii Tarii
a Dtrakula: Vlad Dracul (1436-1442 si 1443-1446).
70 Vlad Tepe ql Radu cel Frumos.
www.dacoromanica.ro
BEST BEHIST
167
Pentru cununie i alto lucruri, el s-a tutors din expeditia din Tara RomaneascA i a pornit din capitala sultanatului, Adrianopol, in cursul anului 800 73.
t. 372 v.
www.dacoromanica.ro
IDRIS BIMISI
168
Herkiii 78, una din cet6tile mari ale acelei OH, an adIugat-o
la tinuturile islamice qi an facut-o sa prospere si an populat-o
aezind pe plzitori (muhaliz) i. intendenti (emin). Apoi au
f. 373 v.
" 1438-1440.
80 Cei din Semendria.
www.dacoromanica.ro
HEST BEITI$T
169
f. 376 r.
www.dacoromanica.ro
170
IDRIS BITLISI
Dupg cum s-a argtat mai inainte, cei mai multi luptgtori pentru
ehabeddin-paa.
www.dacoromanica.ro
KEST BEHIST
171
1. 377 r.
89
Kerbela: localitate in Orientul islamic (Irak), unde s-a dat o mare batillie intre
Mahomed
www.dacoromanica.ro
IDRIS BITLISI
172
f. 377 v. POVESTIREA A PATRUSPREZECEA. DESPRE ATACUL ASUPRA TARILOR ISLAMICE, PRIN ATITAREA DESPOTULUI < SEMENDRIEI>
$1 ADUCEREA IN RUINA A VILAIETULUI ISLAMIC DE CATRE ACESTA
IN UNIRE CU CRAIUL IANCU 91 SI DESPRE PRINDEREA UNOR EMIRI
LUPTATORI PENTRU ISLAM, DESPRE NENOROCIREA OSTASILOR
91 Than de Hunedoara.
92 Vadislav I.
92 Despotul Semendriei.
94 In alte cronici apare Aladja-Hisar, adicd Cruavdt.
www.dacoromanica.ro
HEST BEHIST
173
i,
fiind vreme
sacra,
www.dacoromanica.ro
IDRIS BITLISI
174
f. 380 v.
<Despre prima urcare pe tron a lui Mehmed al II-lea, in anul 848", prim
cedarea domniel de care tatal sau, Murad al II-lea>.
POVESTIREA A SAISPREZECEA. DESPRE RASCOALA $1 RAZVRATIREA
$i,
trecind fluviul
In fata ostii a fost trimis beilerbeiul de Anatolia, Davudbei, $i au pornit din menzil in menzil in ajutorul cetAtii Varna,
" Vladislav I.
www.dacoromanica.ro
HEST 13E111$T
f. 382 v.
...
175
f. 391 v.
f. 392 r.
f. 392 v.
www.dacoromanica.ro
176
IDRIS BITLISI
www.dacoromanica.ro
XI
cum aratl insusi titlul, domniei lei Mehmed al II-lea (1451-1481) ; altul,
1 Tn izvoarele otomane Istanbulul este denumit adeseori gi Islambol", adicii local undo
se ailii multi musulmani".
12
C. 42
www.dacoromanica.ro
178
CRONICI ANONIME
intitulat Tarih-i al-i Osman, cuprinde ultimii cinci ani ai domniei lui
Murad al II-lea kii vremea urmaplui sau Mehmed al II-lea.
Din textul cronicilor anonime nu se poate deduce chid au fost scrise.
*
Cel care a prelucrat kii a continuat seria cronicilor anonime, ducind
povestirea for ping, la mijlocul veacului al XVI-lea, a fost Muhieddin alDjemali.
Din viata acestui istoriograf otoman se cunosc foarte putine date.
Dup/ toate probabilitaVel el s-a nascut pe la finale veacului al XV-lea In
8 Die allosmanischen anonymen Chroniken (Tevarih-i all Osman), herausgegeben von
Dr. Fr. Giese, Tell I, Text and Varianten...., Breslau, 1922, 174 + 412 p.
8 Die altosnuinischen anonymen Chroniken, von Dr. Fr. Giese, Teil II, Ubersetzunge,
Leipzig (1925), 170 p.
4 N. Iorga, Cronicile turcesti ca izvor pentru istoria romanilor, Bucuresti, 1928, Anal.
Acad. Rom., Mem. Sect. Ist.", Ser. III, Tom. IX, Mein. 1, p. 1-22.
www.dacoromanica.ro
CRONICI ANONIME
179
orkelul Aksarai din Anatolia si era fiul marelui muftiu Z'enbilli All Razi.
Inca din tinerete a fost initiat in problemele religioase si mai cu seam/ In
cele istorice.
Venind la Istanbul, ajunge dascgl la scoala teologicg, infiin.tat/ de
Murad-pasa, iar mai tirziu 11 g/sim judecator (kadi) la Adrianopol. Muhieddin a murit probabil tot in acest oral, pe la anul 1557/965.
Muhieddin a raraas cunoscut in istoriografia otomanl pentru meritul
de a fi prelucrat vechile cronici anonime intitulate Tevarih-i al-i Osman gi
de a le fi continuat, partea original/ fiind deosebit de important/ datorita,
www.dacoromanica.ro
27
Cucerirea
40
Intr-un cuvint, oastea lui < Baiazid t s-a imprastiat. Apoi oastea
personals, care se gasea ling < Baiazid> Ildirim, de asemenea a tradat,
deoarece fusese jignita, din. care pricing. s-a imprastiat si a plecat.
S-a luptat numai Eflak-oglu 8 care avea o oaste de ghiauri. Clnd
hanul Timur a vazut oastea ghiaura, crezmnd ca. sint dervisi, a spus : Hei,
ce dervisi (ifik) viteji ! Ce strasnic s-au razboit !". Iar cei care se gaseau In
jurul lui i-au spus : Hane, ei nu slut dervisi, ci ant ghiauri !".
Apoi Eflak-oglu, de asemenea, vazin.d ca, nu se poate razboi si ca,
a ramas singur, si-a luat oastea tai, fugind, s-a retras intr-o paste.
<Urmeaza descrierea infringerli i halt in captivitate a lui Baiazid Fulgerul. Luptele
dintre urma0i sAi>.
48
Apoi, prin mijlocirea lui Ali -pasa 42 Isfendiar 1-a urcat pe Musa
lntr -o corabie si 1-a trimis din Sinop in Tara Romaneasca. In acea vreme
era domn (bei) Mircea ghiaurul, care era un ghiaur tare viteaz. Mircea
1-a luat pe Musa linga el, trecindu-1 apoi In Rumelia. Dupa spusele unora,
1388-1389, chid a avut loc Militia de la Kosovo.
2 1389 1390.
3 Asupra partial:IAA' romanilor la lupta de la Ankara sint controverse in istoriografia
1 Anul Hegirei 791
romaneascA. Dupti unit autori termenul folosit ar desemna pe vlahii din Tessalia (Vlahia mare),
dui:4 altii ar 11 o confuzie cu Vile (Vuc), nume sub care e desemnat Stefan Lazarevici, despotul
Serbiel.
www.dacoromanica.ro
181
1-a trecut la Silistra. Apoi Musa a plecat de acolo. Toti tavgiii au venit
ling& el. De asemenea, s-au stills In jurul lui i timario ju. Apoi, adunindu-se ou totii, an inaintat spre Adrianopol. Intre timp, s-a dat de tire
emirului Suleiman despre trecerea lui Musa Celebi in Rumelia.
<Descrierea luptelor dintre Suleiman sl Musa. Ocuparea Rumeliei de cAtre acesta din
urma. Lupta dintre Musa si Mehmed Celebi>.
52
Sultanul Musa a domnit trei ani i jumatate i apoi a plecat din lumea
aceasta.
... De asemenea, 1-au prins pe Simavna-kadisioglu 67 impreung cu
fiul i fiica sa, i 1-au trimis la Iznik fii i-au dat o leaf, de 1 000 de aspri
(akee) pe lung. In ce privete pe Azap -bei, el a fugit i a plecat in Tara
Romfineasca. Astfel, tont/ Rumelia a trecut de partea sultanului Mehmed
care a devenit padiah in anul 816 al Hegirei 6. Apoi sultanul Mehmed a
trimis soli in toate tgrile invecinate i la beii din imprejurimi i s-au impgcat
intre ei.
53
in Tara Romaneasca. A luat oaste i de la Karamanoglu i de la Isfendiaroglu. Kasim-bei, de asemenea, a dat oaste. Sultanul Mehmed, venind,
s-a oprit la Dun ,re i a fgcut cetatea Giurgiu (Ierkokii).
El a trimis acingii In Tara Romgneascg. Acetia s-au. slturat <de
pradg>. Apoi, bell Tgrii Romaneti Mend pace, an trimis haraci i au..
trimis Ii pe fiii for la Poartg ca ostateci. Sultanul Mehmed, pornind dup&
aceea, a venit la Brusa.
<Descrierea pregAtirii rAscoalei din Aidin de cAtre Bortiklilge Mustafa>.
54
www.dacoromanica.ro
CRONICI ANONIME
182
64
67
68
Vlad Dracut. De fapt lnsA In acel an domn al Tarn Romanesti era Dan al II-lea
(1420-1431).
9 15 decembrie 1422-4 decembrie 1423.
www.dacoromanica.ro
TEVARIH-I AL -I OSMAN
183
<Sultanul, rugat de bell din Rumelia, vine din Anatolia cu oastea de acolo>.
Murad. Ostasii ghiauri, vgzind aceasta, an dat de tiro lui lancu cel Blestemat i lancu afurisitul a vgzut cum stau lucrurile. Atunci oastea sa a
inceput sa se imprgstie, dar el nu i-a lgsat sg se risipeascg. Se mai spune ca
Iancu blestematul, vgzind ca oastea a inceput sa se imprgstie, a vorbit
astfel ghiaurilor : Noi am venit aid pentru credinta noastrg si nu pentru
crai". In felul acesta el si-a stapinit din nou oastea si, intorcindu-se, a
atacat de clteva ori, dar, vgzind cg musulmanii s-au inmultit, a luat-o la
70 fugg, scgpind cu viatg. Oastea ghiaurilor hind invinsg, a, rupt-o la fugg,
17 Desigur, este o exagerare. Probabil mai multe sute".
is Matara, sat la 15 km est de Sumla (Bulgaria).
www.dacoromanica.ro
CRONICI ANONIME
184
iar ostasii islamici, vazind aceasta, an inceput sa,-i alunge din toate partile
pe ghiauri si, Invingindu-i, sari macelareasca. Toti ostasii <turci>, care se
impra,stiasera, s-au tutors. Apoi an venit la Adrianopol 4n anul Hegirei
848 21.
<UrmArirea fugarilor si luarea carelor de lupta. Expeditia impotriva Albaniei>.
intr-o scrisoare din 8 septembrie 1448 a lui loan de Hunedoara catre Papa (cf. Die allosmanischen
www.dacoromanica.ro
185
la rindul sa,u, s-a jinut asa de tare, hien oastea ghiaur6, oricit s-a straduit,
<Retragerea turcilor din fate cre$tinilor, apoi Incercuirea acestora de dare turd>.
ei
6t
77
www.dacoromanica.ro
CRONICI ANONIME
186
de loan de Hunedoara>.
112
a trimis corgbii pe mare, iar el, merglnd pe uscat, <a cucerit insula i
cetatea, Mitilene >. Tara Romfineasc6 i insula Mitilene, amindoug, an fost
www.dacoromanica.ro
187
ramazan s-a intors i s-a mezat la Istanbul, in 881 al Hegirei ". Ali-bei,
care era fiul lui Mihail trecind prin Tara Romaneasc4, a Meut o incursiune
in vilaietul unguresc, in anul 882 al Hegirei 38, dar n-a reuktit.
115
116
Anul 883 al Hegirei 22. Sultanul Mehmed iarki s-a mezat la Istanbul.
In aceast5, vreme, Mihaloglu Ali-bei, Hasanbeioglu Isa-bei kii Malkocioglu
Bali-bei fli de asemenea multi alti bei, an trecut cu acingiii din Tara Romanease6, in vilaietul unguresc, dar, sosind pe neasteptate oastea ungureaseg,
www.dacoromanica.ro
125
Pe de alt/ parte, beiul unguresc, craiul Iancu-oglu 48 murind, Sevizeoglu 491 -a atacat pe fiul lui Iancu-oglu 55, pe care, prinzindu-1, 1-a aruncat
in temnit5s. Apoi devenind crai In locul sau, s-a urcat pe tron ili trims Ind
gi
ureindu-se
gi Akkerman,
146 Padisahul fiind multumit de el, a 1/sat In grija acestuia tronul Budei.
<UrmeazA primul asediu al Vienei in 1529>.
www.dacoromanica.ro
189
s-au supus padiahului. Apoi, padiphul facitnd hotar (sinir) apa numita,
Prut (Purut), a fost numit In partea de dincoace un bei, In tinutul care avea
mirimea unui sangeac. Cit privete partea care se g6seite dincolo de apa
Prut, a fost Incredintata. unui ghiaur din neamul moldovenilor care se afla
In slujba Portii 56. Pe acesta 1-a pus dome (bei) acolo. Dupa. aceea Ins6
fostul bei, care fugise, a venit el insui la Poartk cerind iertare, $i a fost
numit din non In tara sa. De acolo, padiahul, Intorclndu -se, pe la sfIrqitul
lui djumadi-ul-evvel <945> 60 a intrat In Adrianopol $i a stat acolo.
<Sultanul Suleiman se hotarAte
148
sA
banal de Transilvania, i-a ramas un fin minor 62. Acesta nefiind In stare
64 st4Ineasc5, tara, guverna mama sa 63. Apoi, printre banii acelui tinut
eel care se chema Perin Betreh 64, ra,sculindu-se, a vrut sa. atace Buda cu
<In anul 957 al Hegirei, In a 27-a zi a lunii djumadi-ul-evvel 66, sultanul s-a aezat la
Istanbul>.
www.dacoromanica.ro
MUKCEDDIN
190
152
pustindu-se asupra ghiaurilor, i-au trecut pe toti prin tgisul sabiei 1i n-a
scgpat nici mgcar un suflet. Aceastg cucerire a avut loc In luna Saban ci
era anul 959 al Hegirei 67.
Pe clnd sultanul Suleiman edea In tabgra sa de varg (yaylak) la
Bolu 68) a aparut din Dobrogea (Dobrige) din Rumelia un razvratit (gelali)
67 23 iulie
20 august 1552.
"
www.dacoromanica.ro
XII
din oastea lui Baiazid al II-lea. Rya timp a functionat ca profesor (miiderris) la Scoplje (tiskiib), la Adrianopol si la Dupnita, in
Bulgaria.
Kemal-pasa-zade a desfAsurat o activitate bogatal fiind autorul unui
www.dacoromanica.ro
192
Mehetcs, Paris).
www.dacoromanica.ro
193
Bibliogratie: 0 M.,
IS - 0. 48
www.dacoromanica.ro
121
123
124
si
124
125
126
<La sosirea vetii a yin ungurii, sultanul a pornit spre Semendria i de acolo spre
Belgrad, care a lost impresurat>.
129
DESPRE ACEEA CA $1 CRAIUL CEL NENOROCIT, PREGATINDU-I PE DEMNITARII DIN TARA UNGUREASCA, A VENIT $1 S-A A$EZAT IN FATA CETATII,
PRECUM $1 DESPRE ACEEA CA OSTA$II ISLAMICI INCLESTINDU-SE PE APA CU
OSTA$II GHIAURILOR CEI DEMNI DE INFERN, FATA APEI DUNAREA (TUNA)
S-A INROSIT DE SINGE
Beii ostii an zis : Mune corabii de-ale noastre stau gata pregnite
en stall si cu unelte de luptA. Trebuie ca, trecind ca fulgerul peste apA,
1 A sultanului Mehmed al II-lea.
2 Ioan de Hunedoara.
8 Laz: Gheorghe Brankovici (1427-1456).
4 loan de Hunedoara.
www.dacoromanica.ro
195
131
32
133
134
196
vazind a fetele gaziilor s-au intors,, an legit afara din cetate punindu-se
pe urmele lor. Neastimparatii aceia i-au impins gi i-au bagat In ordie
pe ostagii slabiD,i i obositi care veneau Inspaimintati ca o turma de oi.
Afurisitul eel necredincios, zis Ianeu, a inceput sa se agite numaidecit
zicind : Turcul a parasit lupta 0i, luindu-si capul a plecat In fuga !"
Si incalecind impreuna cu serdarli ghiauri, an pornit spre partea de jos a
cetatii ca un torent aducator de nenorociri, punind in fats, sa pe cei peste
30 000 de pedestragi ai sat imbracati in zale.
136
<Mai departe se arata minia padisahului fag de aga de ieniceri I atacul personal al
sultanului pentru a Incuraja oastea otomanA ; dar totul a Post In zadar>.
139
Eu, la rindul men, m-am intors cu. el. Chid am ajuns la locul de
batalie, am Want ca lupta era pe sfirgite. Fata dugmanului ingalbenise
gi se vestejise ca frunza de toamna.
...,Sosind alaiul vitejilor de azapi, ii indepartase de linga padigahul
(fehriyar) eel fericit pe dugmanii rataciti. Pe de alts parte, mergind of
acingiii tineri, aflatiaeolo gata pregatiti, an ajuns gi ei 1i, intorcind fetele
ghiaurilor, i-au nimicit de tot.
...Stind In calea ghiaurilor cei nenorociri care veneau ca un torent
de munte in zilele de primavara, ei le-au tutors fetele. Au scapat cei care,
fugind de acolo, au putut sa intro in fortareata. Pe cei ramagi afara,
taindu-le picioarele cu ajutorul sabiilor seinteietoare, an trimis In focul
tilor gi al uneltirilor
loan, de Hunedoara.
www.dacoromanica.ro
197
... In anul acela, stind cu noroc, <sulta,nul > a trimis pentru incursiune
in Ungaria (Ungiiriis) i in Albania (Arnavut).
<Plecare lui Mahmud-pasa pentru ocuparea Serbiei. Se aratA ea despotii acestui tinut
erau de partea lui Iancu, dar dupA moartea sa, slabind, s-au supus sultanului>.
156
...Tot in anul acela, Hasanbeioglu Isa-bei, care era stapinul sangeacului Vidin..., trecind Dunkea, a plecat la lupt/ sfint6, in tinutul ungu7 Poate Turnu.
e Mihail Szilagy.
www.dacoromanica.ro
198
<Se aratA cA Mihaloglu Ali -bei a pornit i el impotriva lui Mihail Szilagy, flind ajutat in
aceastA luptA de fratele sAu Iskender-bei, pe care 1-a trimis apoi la PoartA pentru a anunta
victoria>.
impreuna on el.
208
www.dacoromanica.ro
199
ca este satana".
www.dacoromanica.ro
200
(Edirne) pentru a p6zi tronul, dar neavind putere s6,-1 cake in picioare
el s,-1 loveasca, cu pumnii pe acel ratacit plin de ingimfare, el inghitea
toate de nevoie.
<Dupg Intoarcerea sultanului din Orient, Ishak-paa se plinge de
Vlad Tepe, dar sultanul nu se grAbete sa porneasca, numaidecit asupra
lui >.
211
Legea veche a acelui afurisit (Vlad Tepe) era ca In fiecare an, aducind
212
25 septembrie 1462.
www.dacoromanica.ro
201
darul lor, 1-am trimis in partea voastra. Pe pima care erau luptatorii
sai puternici, i-am facut ca ci cum nu s-ar fi nascut".
DESPRE PLECAREA GRABNICA A SULTANULUI CEL RAZBUNATOR PE
PAMINTUL NENOROCIT AL TARII ROMANESTI $1 DESPRE FELUL CUM L-A FACUT
PE VOIEVODUL TEPE$ (KAZIKLU) SA SE RATACEASCA IN TINUTUL SAU, FACINDU-I UNA CU PAMINTUL PE RAZVRATITII AFLATI LINGA EL
214
<La Inceput se vorbeste de pregatirlle facute de sultan si de stringerea ostilor $i devenirea beilor, dupA ce au auzit prin olAcarl ca padisahul va porni impotriva PHI Romanesti >.
19 Matei Corvin.
www.dacoromanica.ro
202
de rlutati.
...Peste sus-numitul fluviu. vestit (Tuna = Dunkea), care era lat
eh Oceanul Atlantic (Bahr-i-Muhit), a trecut repede cu vasele In b Itaia
zefirului i, raspindind focul nimicirii In satele fii oraele acelui nenorocit
ratacit, a impraqtiat prin Cara sa scinteile copitelor cailor. 0tile asemenea
oceanului s-au scurs val dup5, val In diferite pkti ale acelui sari. N-au
litsat nici un tinut neatins, ei le-au devastat i le-au pirjolit sub potcoavele
lor scinteietoare.
...Potrivit inaltului firman impkatesc, p-artator de glorie, Alibeioglu Evrenos-bei 16 a facut incursiuni In unele locuri din Imprejurimi.
Treclnd mun(ii i padurile prin focul rgzboiului, el a zburat iute ca vintul
i a plecat repede aa precum curge un torent. Dup5, ce a lovit locurile
care erau de lovit din tara ghiaurk pe and serdarul cel mai sus-arltat
se Intorcea spre ordie, ducind cu el, dupl putintl, robi lisi vite din acea
Cara, a aflat despre aceasta cApetenia otii voievodului Tepe (Kaziklu)
qi a ocupat intrarea trecgtorii aflate In calea lor.
216
<Mai departe se aratA ca Inaintea luI Ali-bei sosise la aceasta trecAtoare oastea cea mare
Impreuna cu sultanul 1 care era In cAutare de apA, din cauza lipsei cAreia oastea suferise mult
de tot>.
Cind dumanii nenorociti au v5..zut In Imprejurimi o mare de cercetai ai ordiei care se aezaser5, i sgteau acolo, crezind ca slnt cetele imprgq-
<Se spune cA sultanul nu a trecut imediat la atac, poruncind ca nici oastea anatolianA
sA nu se mite>.
Lui Mahmud-pap, care avea asupra sa cli comanda otii din Rumelia,
i ria, poruncit s5, taie calea acelor calketi nenorociti care veniserai ca
torentul, ascultind de hotkirea cIpeteniei tkii celei mai sus- amintite.
.. . Ace la, la rindul s'au, dind indatI ascultare poruncii, k4i-a rinduit alaiurile
i a pornit la make].
14 Alexandru Macedon.
www.dacoromanica.ro
218
203
www.dacoromanica.ro
204
atacul ca o vijelie al otilor curajoase, iar calea fugii sale a fost Inchisa
MUM>.
222
223
stet de-a curmeziul In calea lor. La orice usa au batut acei oaspeti
nepoftiti, neprimindu-i la zaiafet, i-au izgonit cu dojane. In noaptea
aceea, calaretii ostii Tariff Romaneti s-au rotit ca orizontul In jurul otii
$i a ordiei, asemenea cerului, rgitkind i micindu-se necontenit. ...si
ostaii aceia nenorociji s-au Impr4tiat, plecInd cu fetele Innegrite.
www.dacoromanica.ro
224
225
205
Voievodul Tepek; (Kaziklu) s-a razboit aBa cum trebuia, dar clad a
vazut ca nu se poate ajunge la sultanul lumii, care era steaua polaza a
califatului vremii, ...a fugit Indata IntorcIndu-se Indarat ca said scape
risipit pe
viata si, mInjindu-Bi fata cu singele atitor mu de oameni,
pamInt propria sa cinste.
...Si In timp ce fugeau, ieBind din ceata ordiei cea norocoasa, ei
o parte din ei au fost de asemenea
au dat peste oastea rumeliota
macelariti cu sabiile i cu baltagurile de catre vitejii aceia. Tocmai pe
clnd Iii ziceau : ImbarcIndu-ne In corabie, sg, ne ducem pe malul salvarii",
au cazut mai adinc In ocean, iar pe clad Iii ziceau : mergIn.d pe drumul
cel mare, sg, ajungem la locul liniBtii", au nimerit sub focul soarelui.
Voievodul Tepe abia a ieBit dintre corturi, Inainte ca funia de pripon
sa se fi Incolacit In jurul gltului sau. gi, Inainte ca tavalugul sa-i fi cazut
pe cap, el Bi-a si lovit calul cu biciul InfrIngerii.
<Se aratit apoi cA oastea tut Tepee s-a impArtit In trei cete>.
mai multe Bute dintre ei, i-au pus In lanturi, iar pe razvratitii ramaBi
i-au urmarit atit de mult, in& i-au Smut sa tread, prin gropile iadului.
<Se arata mai departe c5 toti emirii s-au prezentat In fata padiahulul>.
www.dacoromanica.ro
206
mai mic al acelui nenorocit infrint. Serdarul acela statea de mult la Curtea
226
una cu alta.
...Vintul norocului a suflat din partea lui Tepelu i, ggsind prilej,
Deoarece sultanul dumanilor i. hanul (hakan) inamicilor a ispravit indeplinirea poruncii de rgzbunare impotriva dumanilor purtgtori
de mutate 1 intrucit capii razvratitilor din vilaietul Tarii Romaneti
au fost ari in focul infringerii viteazului vremii 1 dud treaba aceea
s-a isprIvit, atunci, Intorcindu-se din expeditia aceea, el s-a inapoiat
la Poarta impgratiei.
...Mai sus-amintitul rgzboi vestit s-a intimplat in cursul anului
<86 >6 22.
www.dacoromanica.ro
207
269
<Se arata cA, cu toatA asprimea iernii, ungurii n-au parasit asediul. Atunci a fost
trimis Mahmud-papa cu oastea de Rumelia ca sa despresoare cetatea Zvornik. Zapada acoperise
297
<Se arata cA in anul 883 at Hegirei 23, Mihaloglu Ali-bei a fost trimis in incursiune
In Ungaria, prin Vidin, Impreuna cu sangeacbeiul de Cirmen, Davud-pasa, Ii s-au tutors
cu prAzi>.
298
<Auzind aceasta, Mihaloglu Ali-bei i Davud-papa pornesc din nou asupra ungurilor
care sosiserA la Vidin, mAcelarindu-i i urmarindu-i ptna ce s-au urcat In corAbil s-au tutors
Inapoi>.
406
DESPRE ACEEA CA STAPINUL(SAH/B KIRAN) VREMII, SULTANUL MEHMEDHAN, L-A INVOIT PENTRU INCURSIUNE PE CAPETENIA DEMNITARILOR, MIHALOGLU ALI-BEI, PRECUM $1 DESPRE FELUL CUM CAPETENIA ACELEI 0$TI, MERGIND CU OASTEA NOROCOASA IN TARA NENOROCITA A UNGURILOR, A RIDICAT
VINTUL NELIN1$TII PRINTRE DU$MANII ARAMINI
< Se arata a In timp ce sultanul era plecat In Orient, craiul unguresc, trimittnd un
sol, ceruse unele teritorii, In schimbul Incheierii pAcii cuturcii. Dar sultanul, intorcIndu-se
victorios, a poruncit lui Mihaloglu Ali-bei sa piece lmpotriva ungurilor>.
24 martie 1479.
23 4 aprilie 1478
24 Poate In loc de Isfiladj-oglu, adica Mihail Szilagy.
www.dacoromanica.ro
208
408
...Si fazind schela, In fata cetatii cunoscute sub numele de Pojon 253
curgatoare.
410
413
414
<Se aratA a In urma neputin%ei de a cuceri Alexandria, Suleiman -papa a primit firman
de Intoarcere>.
" Pozsony.
" Este deci vorba de un tinut pina atunci neatins de turd.
27 Penoik : dare pentru robi (o cincime).
as
www.dacoromanica.ro
209
Cind firmanul cel respectat i-a sosit serdarului amintit mai sus,
supunIndu-se i luindu -1 In seams, el a strIns numaidecit pe ostaii s5A
imbrAcati in zale i, rind Suleiman-paa, a trecut Dunarea cu ostaii
din Rumelia, a vent i s-a alAturat acestora.
<Mai departe se descrie in cuvinte pompoase inaintarea otilor spre Moldova>.
29 Radu eel Frumos. In acest tamp in Tara RomaneaseA domnea de rapt LaiotA Basarab.
14
c. 48
www.dacoromanica.ro
210
un buluc dintre ei (turci), format din ostasi bravi i pentru al clror suflet
batalia era o placere, potrivindu-se lui Mihaloglu Ali-bei gi punindu.-$i
capul in primejdie, s-au ajutat unii pe altii ti s-au n&pustit asupra ostii
ghiaurilor.
Dar gi oastea ghiaurilor rai din fire, care era eft un ocean de
<Se arata mai departe eforturile depuse in lupta de oastea otomand, descriindu-se In
culori vii ciocnirile dintre cele doul olti. Beii turci au propus sA continuie lupta dupa ce se vor
retrage putin mai Inapoi>.
www.dacoromanica.ro
211
442
<Referindu-se la cauzele lnlocuirii lui Nur-Devlet-Ghirai, hanul Crimeii, cu MengliGhirai, cronicarul motiveaza aceasta prin refuzul lui Nur-Devlet-Ghirai de a participa la campania sultanului Mehmed al II-lea impotriva Moldovei (1476), dui:a supunerea Crimeii>.
DESPRE ACEEA CA SULTANUL, CUCERITORUL LUMII, RIDICIND STEAGUL
RAZBOIULUI SF/NT, S-A DUS CU OASTEA CUCERITOARE DE TARI IN MOLDOVA
(KARA-BOGDAN) $I, RUININD $1 DISTRUGIND RE$EDINTA ACELUI NENOROCIT
PLIN DE INDARATNICIE, A TNLATURAT DE PE DRUM SPINUL MARETIEI SALE 32
Aga cum s-a aratat mai inainte, st/pinul (fehriyar) Orli Moldovei
(Kara-Bogdan), opunindu-se mariei sale padigahului eel ocrotitor al
Califatidui, continuase cu rAzvrAtirea. Apoi, and beilerbeiul Suleimanpap s-a dus cu oastea din Rumens, infringindu-1, el a indr/znit sa osindease6, la moarte pe prinii care inegpusera pe mina sa gi i-a arltat
astfel pe fatl rAzvrAtirea sa.
443
<Se arata cA sultanul, auzind de nelegiuirile lui, s-a pregStit pentru expeditie Impotriva
Moldovei>.
<Mai departe se descrie inaintarea cu fast a oltii pinA la trecerea Dunaril, dupA care
turcii patrund In Moldova>.
31 12 ianuarie 1475.
82 Cronicarul se referA la batAlia de la Valea AlbA (1476).
33 16 martie 1476.
www.dacoromanica.ro
212
vinatori...
<La inceput se aratA el oastea otomanA a rAtacit mult timp prin Moldova>.
447
213
ostii sale gi, insirind in fata sa mai multe Bute de tunuri, a fkut zid
in fata ostii sale cu aeel perete strasnic.
Cind au dat de stirs sultanului (fehriyar) cel puternic i vinator de
dusmani precum ca inamicul ne-a intrat in miini", atunci el a poruncit
450
el
figuri de stil>.
www.dacoromanica.ro
214
453
in diferite pkti, a flout ca tara aceea sa fie din non plrjolita% de focul
<potcoavelor> cailor In fugl.
...Transformind tara aceea in pgmint negru, el a Mout Ca orasul
zis Suceava (SaJav), care este capitala tkii Moldovei, 81 fie devastat si
incendiat. De asemenea, inundind on riuri de singe si alto rase infloritoare, an facut 86 piara, in de orice urme de case. N-au mai ramas nici
sate, toate an fost preschimbate in cenusI neagra,.
...Dintre cetatile afurisitului cel mai sus-amintit an rAmas doar
cele aflate pe malul Dunkii si cele din vecingtatea Mkii Negro.
<Mai departe se aratii cA tocmai dud sultanul se pregAtea sit mearga Impotriva acelor
cetati, a venit o iscoada care a anuntat trecerea la atac a regelui Ungariei. Sultanul pleaca
spre Semendria pentru a dArima cetiltile construite de regele unguresc pe cind sultanul se
Tot In anul amintit mai sus 38, sultanul lumii, Mehmed-han <al
11-lea >, a poruncit sa, se mearga, cu oastea de caketi in rkboi dint
in tara ungureasa,
<Plecarea in expeditie a celor trei bei de acingii amintitl mai sus>.
34 Adica Stefan cel Mare.
35 27 iulie 1476.
" 1479.
www.dacoromanica.ro
215
...Merglnd ca vIntul, an ajuns n.umaidecit pe malul Dun'rii. Trechid peste apa aceea curgAtoare prin serhatul Tariff Romfineti, au mers
<Mai departe se arata cA i-a ajuns din tumA cneazul Pavel (Pauli) 87, cu peste 10 000
de ostasi si Impreuna cu aliatii sal>.
...De asemenea, unul era banul Bedru39, care era ban vestit In
Transilvania. Pe ling6 el se aflau 7 000-8 000 de callreti bine Inarmati.
De asemenea, unul era oastea fostului bei al Tgrii Romfineti, Basaraba 39 cel neascultAtor i plin de uneltiri, care, atunci cind plecase din
Cara aceea sus-amintit6, se mutase cu suita sa i cu lucrurile sale i, tredud fn vilaietul unguresc cu slugile i au oamenii sgsi, i se supusese craiului
eel nenorocit. i ling/ afurisitul acela plin de trufie i de url se aflau
vreo 10 000 de ostai.
469
www.dacoromanica.ro
216
472
Din cei citiva mil de prieteni ", unii au ramas pe cimpul de lupta,
miscindu-si capul 41, altii au fost prinsi, iar ceilali i s-au dus cu ogarii 42
for iuti ca vintul, scapind asa cum scapa si corabia din ghizdapuri i,
imprastiindu-se pe eimpie, an iesit in Tara Itomaneasca.
614
www.dacoromanica.ro
217
ANEXA
(Dupa I. Thury, TOrfik Tortenetirok, Budapesta) 1893, I, p. 232-273
232
Chad s-au terminat luptele din acele pa.* 48, cei dornici de rasplata
pentru expeditii razboinice an plecat cu corabiile din Sinop si Samsun,
In Rumelia. Aici, in locul numit cimpia Dobrogei, s-au strin.s in jurul
lui Sari-Saltuk-sultan ".
Toti ascultau de poruncile lui Sari-Saltuk si, netinind seama de
apropiere sau departare, faceau adesea incursiuni In Bulgaria si Tara
Romaneasca (Eflak).
in Cara amintita care si-au luat numele de la acele triburi care an trait
cindva pe acolo.
si
252
<Apoi se povesteste cum o testa a lui Berke-ban, trecind prin Tara Romaneasca
muntil Balcani, a navalit In Ungaria unde a Post Infrinta pe cimpia de la Mohaci>.
www.dacoromanica.ro
218
273
www.dacoromanica.ro
XIII
NASIIH MATRAKCI
p. 33-42).
2 Tip de scriere otomana lipsit de exagerari caligrafice, care mai tirziu (1727) a fost
luat drept model pentru tipar de Ibrahim Muteferrika (originar din Cluj), fondatorul tipografiei otomane.
www.dacoromanica.ro
NASUH MATRAKCI
220
de L. Forrer a, cuprinde un rezumat fidel 4 dupa acest izvor privind expeditia din 1538 Impotriva Moldovei.
In sfirsit, o alts opera istorica scrisa de Matrakci este Tultfet-ul-Guzzat, adica Expeditii minunate.
In istoriografia osmana, Matrakci a fost apreciat gi pentru calitile
sale de stilist gi caligraf, de numele sau fiind legat tipul de scriere cep.
Din ultimele cercetari rezulta c Matrakci a murit pe la anul
1564/971.
8 Dr. Ludwig Forrer, Die osmanische Chronik des Ruston pacha, Leipzig, 1923, VIII +
208 p. (Tiirkische Bibliothek, XXI).
4 Ludwig Forrer, op. cit., p. 97-98.
5 Tabari, cronicar arab din Tabaristan (1435-1517).
www.dacoromanica.ro
FETIHN.AME-I KARA-BOGDAN
(fotocopie dupli manuscrisul original turc, Istanbul Muzeul Topkapl Sarayi, nr. 1284)
sg-1 tins m lanturile captivilor. Acest Petru, fiind. unul dintre umilii
ghiauri rgufgegtori dispretuiti de sggetile nimicitoare ale musulmanilor,
Inca de pe vremea marilor stranaoi i parinti generoi ai mgriei sale sultanul, care este umbra lui Allah i calif pe pgmint, argta supunere, devotament i sinceritate fail de Pragul i Curtea cea ocrotitoare a lumii fli
sg fie imprgtiati.
3 Autorul se refers la tratatul de aliantil tncheiat de Petru Rare cu Ferdinand, ImpAratul Austriei, la 4 aprilie 1535 (cf. Hurmuzaki, Documente, II, 1, p. 91-93).
www.dacoromanica.ro
NASUR MATRAKCI
222
rkboi.
< Au venit i taft ceilalti oteni doritori de lupta>.
trupelor, s5, se batl din tobe, sa, se ante din timbale pentru a vesti
plecarea.
4
<Mai departe se aratA cA i Sahib- Ghirai, hanul Crimeii, a prima firmanul pentru a
lua parte la expeditie>.
9 Julie 1538.
7 Adica sultanul.
8 Duna- Btnart sau Dane-Blnari, in traducere textualA : Fintina dunAreana" sau FinUna cu roata". Vezi i p.254 din volumul de fatA.
www.dacoromanica.ro
FETDENAME-I KARA-BOGDAN
223
atunci cel mai sus-aratatul <Petru> va obtine nu numai Btergerea greBelilor pomenite, ci va fi totodata onorat si cu iertarea, binefacerea qi
favoarea imparateasca. Altfel, nu-1 voi lasa pina ce nu-1 voi inalta la
ceruri i ping, ce nu-1 voi alunga, din aceasta lume". Auzind de aceasta
cioarele tronului iii sa fii onorat cu sarutarea miinii mariei sale sultanului
care este eroul celor Bapte taxi, ca Neriman 14, viteazul lumii paminto E vorba, probabil, de Petre Ungurul.
11 Duna (DOne)-Btnart.
is Mehmed al II-lea (1451- 1481).
www.dacoromanica.ro
NASUH MATRAKCI
224
E}i
patura unei viespi, din cauza ostii care mergea 1mpotriva sa revgrsindu-se ca un torent iute i zbuciumat ca marea cea agitata. Trezindu-se
din plgcerea vinului Imbatator i dispgrIndu-i trufia, el s-a adresat curtenilor i deranitarilor B6i lipsiti de glorie, precum f dreggtorilor sai nedemni, In felul urmator : Maria sa padisahul lumii f neInvinsul Impa-
ghiaurii logofeti i cel cu numele de Mihu, aflind care este starea adeto varata f Intrezarind stirsitul lucrurilor i judecindu -le cu o minte sang,-
it
www.dacoromanica.ro
FETIHNAME-I KARA-BOGDAN
225
toDi boierii sal nedemni, pe nelegiuijii care se aflau sub stIpinirea sa,
pe josnicii sal caTareti, precum si raiaua sa, mica, la, nuralr, si a
inceput sa, se pregIteasca, pentru luptl. A pus sa, se saps santuri si a/
glorios din jurul cunoscutului deal Budsan 182 din apropiere de Diragsan 17, socotite ca locurile cele, mai grew de .pItruns. Astfel, cu copacii
talati din pIdurile mai sus-arItate, a fost zagazuita, o intindere de citeva
leghe (mit) si s-au strlduit sI dea in acel loc o luptI si al pricinuiascI
rIu intocmai ca focul fulgerului.
Toate acestea fiind aduse la cunostinta curiii impairltesti, ocrotitoarea lumii, si infatisate la Pragul fericirii, maria sa sultanul a pornit
din localitatea mai sus- aratata (Provadia) si a sosit la Baba<dag> unde
se odihneste in pace si liniste Sari-Saltuk-Sultan 18 cel cu puteri miracu.loase, si cu insusiri alese si purtItor de coroana si stIpinitor
de tinuturi.
<Mormtntul sAu a fost vizitat de sultan>.
Dupg' ce s-a inchinat, el s-a rugat sa he ajutat de puterea acestuia si dupl ce s-a simjit multumit de vizitI, pornind <de la Babadag>
cu mare alai si pompl, <sultanul> a mars inconjurat de pilcuri de osti.
Ajungind la Isaccea, schelI la Dun Ire, s-a flout un popas cu onoruri kti glorie in ziva de 24 rebi-ul-evvel a3. anului mai sus- aratat 19.
13 P/rea ca intreg p/mtntal a fost acoperit de ostile impIrItesti, intinse pe
cimpie, cu corturile impodobite in diferite culori. Plrea ca oastea calltoare k; i strIlucitoare ca stelae a acoperit pamintul de la un capat la altul.
cu acest nume.
18 Sultan : aid are sens de starer, pArinte.
18 24 rebi I 945 = 20 august 1538.
20 Adresate sangeacbeilor din Silistra, Nicopol si Vidin (vezi Ibrahim, Pecevi, Tarih, I,
208).
15 - 0. 48
www.dacoromanica.ro
NASUH MATRAKCI
226
14
...Prin voia lui Allah, <sultanul> era impreung cu cei doi printi
15
si de a obtine victorie.
Cu ajutorul atotputernicului Allah eel binefgcator, s-a ajuns cu
chaste Ii onoare in cesul Kahve 22 din vilaietul Moldovei (Kara-Bogdan),
16
17
"
www.dacoromanica.ro
FETIHNAME -I KARA-BOGDAN
227
semnalul de plecare. Oastea viteazI 1i mult& ca apa, marii a trecut inghesuindu-se apa mai sus-amintia. Ajungind cu noroc, in al patrulea popas,
la apa cunoscut& sub numele de Budan ", au construit ski peste acest
riu, in ziva aceea, trei poduri, iar in ziva urmItoare, prin grija lui Allah
cel atotstIpinitor si atotstiutor, oastea victorious/ a trecut Cu. usurintg.
La al treilea menzil au ajuns pe cimpia unuia dintre tirgusoarele
cunoscute ale dusmanului cel nenorocit qi ratacit, numit Iasi 25.
Potrivit ilustrei porunci a ms.relui sultan al Islamului . . a sosit aici,
din partile Crimeii, Sahib-Ghirai-han, incalecindu-si calul de expeditie
si intarindu-ski sfortlrile de plecare, pentru a sluji Islamul si pentru binele
omenirii. Acesta a pornit insotit de beii sal, tot aria de mindri ca si
18
regele persan Kiavus 26, si urmat de 100 000 de -Mari 27, iuti ca torentul,
care, dibaci in minuirea arcului veninos ce provoaca, rani pline de singe,
tragind din arcul mesterit flintr-un inel de os, fac ca sagetile s& cad/ ase-
menea unei ploi dintr-un nor primejdios, si care, cu Obi& for stralucitoare, baga, mereu, in dusman frica de moarte. Toti acestia veneau in
grab& asupra dusman.ului credintei, ridicind in gonna copitelor cailor
nori de praf.
La sosirea acestora in localitatea mai sus-amintita, an vent osti
din toate partile, valuri dupa valuri, fornaindu-se alaiuri si rinduri <de
osteni>. S-au pus in miscare si valuri de osti din Marea aspic/. Din
cauza bonetelor albe si roil ale vitejilor ieniceri de Rumelia
oameni
nepasatori in fata mortii,
p&rea c& inflorise o gradina, urias/, iar
pinzele steagarilor victorioase qi stralucitoare, care filfliau in bataia, vintului, precum si 81biile stralucitoare ale ostii victorioase, care vars&
singele dusmanului, pareau c& slut frunzele. Cimpiile preschimbindu-se
astfel in. gradini de trandafiri, 8-au tras salve de tunuri si de pusti.
www.dacoromanica.ro
228
NASUH litATHAKCI
i patrunzind,
23
:
color din jurul sAu, frati intru diavolul
Este oars cu putintl sa ne
sabie. Ceea ce trebuie sa fad Mira znavgi este : fie sa mergi sa te inehini
la picioarele tronului, implorInd iertare, ca sa putem scIpa de lovi" Probabll Bahlui, localizarea rata de Siret fiind gresita.
so Autorul se refers; la faptul ci totul era lmpotriva sultanului.
www.dacoromanica.ro
FETIHNAME-I ICARA-BOGDAN
24
229
25
lor, an inceput sa se imprgtie prin munli i cimpii. De aceea, labiapapogln Mehmed-bei, impreung cu citeva mil de oameni viteji i razboinici, nimicitori ai dumanilor In luptg, a fost trimis in urmgrirea.
acestora. De asemenea, maria sa sultanul cel puternic ca cerul, trecind
Inca doug popasuri, In a 22-a zi a lunii rebi-ul-ahir din anul mai susargtat 80 a descins cu noroc pe cimpia cetgtii Suceava, cea ca o pasgreminunatg i cu ziduri numeroase i puternice, asemenea celor ridicate
de Alexandra cel Mare (Iskender), gi avind dintr-un capat la, altul trei
rinduri de turnuri care se inaltg, la cer.
Acea cimpie plgcutg. i intinsg i locul stela de desf/tare s-a transformat intr-un tinut batut de valuri, deoarece s-au intins acolo nesfiritele
corturi care se ingltau spre cer i la vederea carora toti rgmineau uimiti.
Yn fata acestui fapt, plinsetele, suspinele i gemetele de indurare
ale nenorocitilor de diavoli ghiauri, asediati i atacati in cetatea mai susamintitg, au cuprins vazduhul. Aterninduli la pgmint fetele for umile i
desfigurate de ruga iertarii, ei au predat, cu supunere adevgratg i neprefAcutg, cheile care incuiau trainic i cu aide lacgtul cetatii i, cgzind
i care slut rai din fire, an ramas uimiti, vgzindu-se aruncaji in valea
30 22 rebi H 945 = 17 septembrie 1538.
81 Mihu hatmanul.
32 Trotuan (In cronici) sau Totruan (In documente).
www.dacoromanica.ro
NASUH MATRAKCI
230
27
28
" Pentru a discuta situatia, s-a tinut un divan boieresc in satul Badeuti (Cf. Gr. Ureche,
Letopiseful pelt Moldooet . . . , Craiova, 1939, p. 105).
34 Probabil Bender, amintit si in alte izvoare.
" Ar pSrea sA fie Falciu, dar aceastA localitate e la apus si nu la rasArit de Prut.
36 Stefan LAcustA, care in unele izvoare apare drept fiul lui Stefan cel Mare (Cf. Documents
prioind istoria Romonlei, veac. XVI, A, Moldova, vol. 1(1501-1550), Buc., 1953, p. 394, 395 $.a.).
www.dacoromanica.ro
FETIHNAME-I ItARA-BOGDAN
231
" In text :
hass.
43 In text : haramin.
" Ilia
si Stefan.
www.dacoromanica.ro
232
NASUH ifATRAKCI
Dupl aceea maria sa sultanul, umbra lui Allah pe pkaInt i califul lumii lui Allah, strAlAtInd cimpia Dobrogei, a trecut printr-o trecAtoare anevoioasl a Balcanilor, numita, Cealik-Kavak.
Cu grija i cu ajutorul lui Allah celprea malt, de care se tame ci pe
care-1 respectl toat6 lumea, In al 16-lea popas (menzil) el a sosit In
vechea reedint5, a sultanatului i califatului, capitala drept6tii ci a fericirii, adic5, In stralucitul orac Adrianopol cel bine p6zit.
Si astfel s-a terminat cu noroc, In a cincea zi a lunii djumadi-ulahlr din anul 945 47, cea mai strakcita expeditie victorioas1 Impotriva
ghiaurilor, care a atins culmea gloriei, sfirindu-se cu noroc.
<Se aratA apoi_cA cel care a descris aceasta expeditie este Nasuh Matrakci>.
www.dacoromanica.ro
XIV
LtPIFI-PAPA
1 Aias-paa a murit de ciumA la 26 safer 946/13 Wile 1539 (v. Ltitfi-paa, Tevarih-i
Al-i Osman, p. 370). Deci Liitfi-paa a devenit mare vizir la 13-14 iulie 1539 i nu la nit&
'data cum se aratA in uncle tabele cronologice.
www.dacoromanica.ro
234
LIITFI-PA$A
Prin casatoria sa cu printesa Sah-sultan, sora lui Suleiman Magnificul, Liitfi-pava s-a immdit cu dinastia otomanI. Cu toate acestea, in
1541, el a fost mazilit si surghiunit la Dimotica uncle avea o movie, acordindu-i-se yi o pensie. Aici, Liitfi-pava stria o serie de lucr&ri in limbile
arab& si turcl. Din cauza opozitiei lui Rustein-pava2, succesorul sau la
p. 358-360.
www.dacoromanica.ro
LIITFI-PA$A
235
a Imperiului otoman ap/rute In secolul al XVI-lea. Traducerea extraaelor allturate s-a flout dup/ editia lui Ali, mentionatI mai sus.
Bibliografie: Ahmed Ta'ib, Hadikat til-vdzera (Schife
biografice de,
www.dacoromanica.ro
44
Baiazid Fulgerul (Ildirim), plecind de acolo (din Kosovo), s-a tutors la Adrianopol. In anul acela cucerind minele de la Cratova, cu impre-
jurimile ei, tot In acel an a fost cucerit i Vidinul. Dupl aceea, Firuzbei, galopind, a fg,cut o incursiune in Tara Romaneasc5, i s-a intors
cu mult6, prad6.
...Aceste cuceriri au avut loc in anul 792 al Hegirei S. Apoi sultanul Baiazid, treclnd din Galipoli, a atacat Constantinopolul. PrAdindu-i imprejurimile, pe dud cei din cetate se luptau, a sosit craiul unguresc4 1, atacmnd Nicopolul, a inceput s6,-1 asedieze. and sultanul Baiazid a primit tirea, ridicind asediul Constantinopolului, s-a dus i 1-a
Hanul Ildlrim a avut ase fii, dintre care unul a disparut In 1upt5, 4,
raminindu-i In viata, cinci fii 7.
Sultanul 8 Mehmed s-a intors i s-a stabilit iarai la Amasia, iar
www.dacoromanica.ro
237
la Isfendiar.
Isfendiar, urcIndu.-1pe Musa Celebi Intr-o cdrabie la Sinop (Sinap),
1-a trimis In Tara Romkneascg (Eflak). In aces vreme, bei In Tara Romaneasca, era Mircea ghiaurul. Ghiaurul Mircea, luIndu-1 pe Musa ling&
dInsul, 1-a trecut In Rumelia. Acest Musa, adunind In jurul sau multi
ostasi, s-a dus Impotriva Adrianopolei. Emirul Suleiman, auzind de
trecerea fratelui sgu In Rumelia, a pornit In mare grabl cu scopul de a
merge la Adrianopol si a ajuns acolo. i totusi nu se 15,s5, nici o clipA
de petreceri $i de Vautur5i. Astfel, se povesteste ca rAmInea Intr-un loc
mai multe zile In sir ca s& bea. Pe cind era foarte ocupat on Mutura, si
anume In timp ce beat vin Intr-o bae (hamam) din Adrianopol, Musa
Celebi a venit 1mpotriva sa. El dormea. S-a trezit, fns& ce folos ! and
Musa ajunsese la Adrianopol, toat5, Rumelia trecuse de partea lui. La
rIndul sg,u, emirul Suleiman, desteptIndu-se, a plecat mahmur din locul
unde se afla. Ping 85, Intrebe ce e cu Musa, acesta a si sosit, ng,v5.1in.d
asupra lui. Emirul Suleiman a fugit $i, pe chid mergea spre Istanbul
(181anbol), pe drum a nimerit intr-un sat. In acel sat era o nuntI.
El a vrut s& Intrebe de drum, dar nuntasii, recunoscindu-1 de departe,
63
1-au ucis. Apoi, Musa Celebi tnchizInd pe locuitorii acestui sat In casele
lor, le-a dat foc i acestia an murit cu. totii.
...Apoi, Musa Celebi, hntorcindu -se, s-a urcat pe tronul de la
Adrianopol i a devenit padisah. Emirul Suleiman a domnit de la anul
805 al Hegirei 12, iar dud a venit anul 81313, a devout bei fratele s5u.
Musa.
67
ss
www.dacoromanica.ro
238
LrITFI-PA*A
Pe judele sau de oaste (kadiasker) care era .cadiul din Samauna 153 da
asemenea 1-a prins $i, impreun6 cu fiul i fiica sa, 1-a trimis la Iznik.
Beiul azapilor 16 a fugit in Tara Romfineascl.
70
71
73
www.dacoromanica.ro
239
licul este al men, tronul mi s-a acordat mie". Poftind populatia, multi
i-au ascultat si In jurul sau s-au strIns multi oameni fara cgpgtli 18,
servitori $i sufii. Au mai vent multi naibi $i prieteni de pe vremea cind
era cadiasker pe ling& Musa Celebi. Apoi au vgzut a nu e nimic bun
In faptele acestuia. Din ac,eastg pricing s-au Imprgstiat si In jurul lui
a rgmas un numar mic de oameni.
Sultanul Mehmed, atacInd Salonicul, a wait aceastg stire tocmai
74 pe cind era sa -1 cucereascg. De aceea, a trimis multi oameni In pgrtile
Zagrei, unde acestia, ggsindu-1 < pe seih>, 1-au prins. Apoi 1-au dus la
Serres (Siroz), la sultanul Mehmed care a Intrebat : Ce BA facem cu.
acesta I A fgcut atitea nelegiuiri ! Este oare pleat sa -1 ucidem ?". Padisahii acelor vremuri erau astfel de musulmani, In& aveau milg chiar
si de acei care se rgzvrateau fgclnd astfel de rautati.
Insg In vremea aceea era un mare Invatat cu numele de Halil 19.
Acesta a dat sentinta (feiva), zicInd : SIngele sgu este bun (halal),
far averea sa este pacgtoasg, (haram)". Pe baza hotgrIrii data de acesta,
1-au spinzurat pe sal la Serres.
Apoi, sultanul Mehmed plecind din nou, s-a asezat la Brusa.
76
Sa revenim la subiect : Pe cind sultanul Murad se rgzboia cu fratele sgu, beiul Taxi' Romanesti, Sara-kular-virde 20, trecInd Dungrea
85 lncoace, sgvIrsea In Rumelia multe rgut4i. Sultanul Murad, pornin.d
si trecind Duna.'rea, a flcut ca Tara Romaneascg sa fie jefuitg si oastea
sa, dupg ce s-a saturat < de pradg>, s-a Intors si s-a asezat la Adrianopol
84
98
99
...< Sultanul> a trimis pe Iezid-bei 22 Intr-o incursiune, dar, nesvind noroc In Ungaria, acesta a fost InfrInt.
Apoi, sultanul Murad, plecInd din Adrianopol si asezindu-se la
Sofia, beilerbeiul ehabeddin pasa cu <oastea> din Rumelia si cu acIngiii
1;41 cu ienicerii, a trecut prin Tara Romaneasca 1 acingiii s-au Imprgstiat
12 Haidar Haravi.
20 In We de: Drakula-voivoda. E vorba de Vlad Dracul.
21 15 decembrie 1422
4 decembrie 1423.
82 Recte: Mezid-bei.
www.dacoromanica.ro
LtITFI -PA$A
240
100
singer, blestematul de Iancu < de Hunedoara > 1-a Infrint i i-a tAiat
101
102
103
105
106
109
110
cu Karamanoglu. Dar,
i din Tara Romaneascl, cu frIncii (Firenk)
112 in afar de Karamanoglu, toti erau ling afurisitul de crai, care adunase o
113 oaste de 70 000 80 000, dintre care un.ii aduseserA i citeva mii de tunuri.
114 Ostaii sai erau ImbrAcati In zale albastre i, on o astfel de Infatiare ma115 reatA, an trecut prin Belgrad. Devastind vilaietul Sumla (qumnu) i.
Nicopol, an asediat cetatea Provadia. DupA aceasta, Firuzbeioglu Mehmed-bei, bei de Nicopol, cu oastea sa cu ac1ngiii sAi de fatl, ataclndu-i
111
www.dacoromanica.ro
241
116 pe ghiauri pe la, spate, au ucis pe multi dintre ei. PrinzIndu-i pe ghiaurii
luptati...".
120 Murad, socotind aceasta victorie de bun augur, a spus : treaba noastra
este norocoasa" si a adus multe multumiri prea Inaltului Allah. Apoi,
121 depunInd zel pentru expeditia sfInta, au pornit din Adrianopol cu multi
ieniceri $i cu oastea rumeliota $i cu acIngii FA cu azapi si cu serahori. A
122 venit si un mare numir de mahomedani din Imprejurimi, zielnd ca este
ridicarea gloatelor"..Astfel, strIngIndu-se cu totii, sultanul Murad de asemenea s-a dus Impotriva afurisitului de ungur, cu care s-a Intllnit. Dindu -se
o mare lupta, tunurile !ii pustile si zenberecurile Improseau din amindoufi
123
132
135
136 prea Inaltului Allah. Capul craiului cel blestemat ffind pus pe o prajinal
1-au ridicat In sus. Telaliii an Inceput sa vesteasca pretutindeni ca aceasta
32 Mihail Szilagy.
16
is. 43
www.dacoromanica.ro
242
LIITFI-PA$A
147
148
157 venit stire sultanului Murad cum a Iancu blestematul, luind locul
craiului <imguresc> si facind intelegere cu ungtuii si Basil si cu cehii i
159 nemtii si latinii, ca si cu oastea TIrii Romfiaesti, a trecut prin Belgrad,
venind s/ atace" 34.
160
Cind sultanul Murad a auzit aceasta, iesind din Albania, s-a asezat
161 la Sofia. Trimitind scrisori pretutindeni, el a strins osti in Rnmelia. Astfel,
162 au vault in jurul sultanului Murad 10 000 de azapi, ieniceri si serahori si
multe alte oti zicind : Se face mare expeditie sfintl si se ridicI toate
gloatele".
PregItin.d toate cele trebuincioase pentru razboi, an luat impreunl
si pe printul Mehmed i an pornit Indatg.
Din aceasta parte, oastea Tarii Romaneti, trecind spre Nicopol, a
vrut sa devasteze acele tinuturi. Atunci, beii de margine, Firuzbeioglu
Mehmed-bei si Hasan-bei si Ahmed-bei, cu multe mu de acIngii, trecind
in spatele ostii Tarii Rom/nesti si ataclndu -i pe ghiauri, i-au ucis. Aceasta
158
www.dacoromanica.ro
243
c6, ghiaurii erau InveBmIntati fn zale albastre din cap pia, fn picioare,
an spus : In fats fierului nu se poate sta" si, dIndu-se la o parte, le-au
deschis calea. IndatA dup& trecerea ghiaurilor, cazIndu-le In spate, an
Inceput s-i mAcelgreascA pe ghiauri, iar aceStia, neavind putere sA se
IntoarcA, au rupt-o la fugg. Oastea islamica, nimicind pfna spre sears
oastea ghiaurA, a dat o mare bAtalie. lJnii dintre ghiauri an lost
altiui, care au scApat, au intrat iarki printre carele de luptA, iar unii au
164
"6 oar
www.dacoromanica.ro
IXTFI-PA8A
244
in Tara Itomanease4 si 1-a pus ca domn In Tara Romaneasc1 pe Draculaoglu Kaziklu VI. fili de aici, intorcindu-se, s-a asezat la Adrianopol In anul
853 al Hegirei 38.
170
184
185
84 Karadja-bel.
4 21 noiembrie 1456-19 noiembrie 1457.
www.dacoromanica.ro
245
i oastea
incursiune in Ungaria, dar fapta lui n-a reuit, in 882 al Hegirei 49.
Mihaloglu .Ali-bei i Huseinbeioglu. Isa-bei i Malkocioglu Bali-bei,
192
...
24 iulie 1476.
www.dacoromanica.ro
Lt7TFI -PA$A
246
Suleiman, cind a auzit aceasta, stire de la Ianos, s-a supkat mult pentru
ca craiiji din Viena (Bee) a luat Buda si de aceea a dat porund sg, se adune
indata. oastea islamict.
334
1528.
www.dacoromanica.ro
247
Si
ruget>.
338
365
62 Yn Ruzname (Jurnalul campaniei lui Suleiman Magnificul impolriva Vienei), ed. Bernauer..., se 4:15. data : muharrem 936 = septembrie 1529.
'4 Denumirea turceascA a cetatil Raab (Gyor).
" Istanbul.
www.dacoromanica.ro
LOTFI-PMA
248
366
367
In aceastg, vreme s-au adunat la Constantinopol, capitala imp5r5,tiei, soli veniti din partea mai multor padisahi. Unul dintre acesti soli
era din Franta (Firenkistan) i unul din Spania si unul de la, Ferdinand,
craiul de la Viena, gi unul era din Tara Leseasc/ i unul era de la Moscova
(Moskov) i unul era din partea lui lanos, craiul Budei, gi altul era din
Moldova. Sand de vorba cu toti acestia, sultanul a intrebat pe fiecare
376 In parte : In vilaieturile voastre exist/ impilarea olaciei ?" 66. Cu totii an
rgispuns zicind : Fereasc/ Allah I Sa p/zeascl prea inaltul Allah pe padisahii nostri si tarile noastre de astfel de tiranii. Astfel de tiranie nu se
face in vilaieturile noastre ....".
375
377
386
www.dacoromanica.ro
249
sa,
sune tobele
388
447
beiul a trimis multg, oaste In ajutor. Dar oastea trimis/ n-a putut sa se
apropie de cetate din pricina armatei ghiaurilor i a locurilor stincoase.
Astfel, ghiaurii care veniserA asupra oraplui Lipova, b5,tindu-1 timp de
doartrei zile i apoi dind un iure, 1-au luat din miinile musulmanilor.
Dupg luarea ormului Lipova, musulmanii s-au inchis in cetatea interioara.
a Lipovei. Cei care an rgmas afar/ an fost ucii de ghiauri, iar multi an
sdipat predindu-se cetelor ghiaure. Apoi, musulmanii din cetate an f,cut
0 Regina Isabella, vAduva lui Ioan Zapolya.
www.dacoromanica.ro
Wrri-PA.gA
250
449 Ahmed-pasa, multi oameni din oastea de Poart5, (Kapuhalki) si 1-a trimis
4l
asedie-
II, p. 38).
77 Egri: Eger, oras In Ungaria.
www.dacoromanica.ro
XV
R1JSTEM-PAPA
al doilea vizir, iar la, 1 decembrie 1544 a fost numit mare vizir. In anul
1553, la cererea sa, fiind pus In retragere, Rustem-pasa s-a stabilit la
Scutari, uncle sotia sa Mihr-Ma,h-Sultan, fiica lui Suleiman Magnificul,
avea un. palat. In 1555 a lost numit pentru a doua oar5, mare vizir si s-a
mentinut In aceasta, demnitate ping, la moarte (10 iulie 1561).
www.dacoromanica.ro
RUSTEM-PA.5A
252
Este cert faptul ca Rustem-paa a favorizat qi a incurajat cercetarile istorice, totui nu se tie sigur daca chiar el este autorul cronicii
figurind sub numele lui. Este foarte posibil ca aceasta opera sa fi lost
scrisa de unul din secretarli sM. Amintim ca partea privitoare la campania
din Moldova (1538) nu este cleat un rezumat fidel al operei lui Nasuh
Matrakci : Fetihname-i Kara-Bogdan (Cronica cuceririi Moldovei), deyi
Rustem-pap a participat i el ca vizir la expeditia Impotriva Moldovei
In fruntea trupelor din Anatolia.
Partea originals a operei lui Rustem-pap, Incepind cu vremea lui
Baiazid al II-lea, a fost publicata de turcologul elvejian L. Forrer sub
titlul : Die Osmanisehe Chronik des Rustem Pasch,a (Tarih-i al-i Osman),
in Tiirkische Bibliothek, XXI (Leipzig, 1923, VIII + 207 p.). Din aceasta
traducere partial& s-au facut extrasele care privesc piffle roman.
Undo fragmente din aceasta cronica, de pilda campania sultanului
Suleiman Magnificul In Moldova, au fost semnalate de N. Iorga In comunicarea : Cronicile tureefti ca izvor pentru istoria romdnilor (Anal. Acad.
Rom., Mem. sect. ist., s. III, t.IX, mem. 1, Buc., 1928, p. 15-22).
p. 1269.
www.dacoromanica.ro
I.,
16
73
14
apoi porni spre Isaccea (Isaki) uncle trecu Dunkea la 2 djurnadi-ulahlr 8891. El a luat Chills dupl un asecliu de 12 zile. in drum spre Akkerman, au fost IntImpinati de trupele din Tara RomaneaseI i de Meng liGhirai 2, han de Caffa, care se alkurg, otii (turceti) Stmpreun6 cu Math.
Akkermanul a fost luat la 16 regeb 39 dupg, un asediu de 15 zile. Aceste
evenimente s-au IntImplAt In anul 889 al Hegirei 4. Dupg, aceasta, Baiazid
a plecat la Ankoare la Adrianopol. Venira, soli din Egipt, din India (Hindustan) k4i Ungaria. Dupl aceea, sultanul Baiazid a trimis pe Ali-pasa cu
oastea de Poarta, (Kapu halki) 49 cu oastea din Rumelia qi cu oastea T6rii
Rom'aneti In Moldova, ai carei apkatori n-au putut s6 opunI nici o Impotrivire, iar Cara fora fost jefuit4 i pasta/. Aceasta s-a IntImplat In anul
890 al Hegirei 6 si apoi Mihaloglu Iskender-bei i Malkocioglu <Bali-bei>
au fAcut din nou o incursiune (akin) In Moldova.
A DOUA EXPEDITIE A SULTANULUI SULEIMAN IN UNGARIA
lost rasplkit.
1 27 iunie 1484.
2 Mengli-Ghirai, Elul lui Hadji-Ghirai, hanul Crimeii In 1467-1515 (872-921).
3 16 regeb <889> = 9 august 1484.
4 30 ianuarie 1484-17 ianuarie 1485.
5 Kapuhalkt: oaste de PoartA", garda imparAteascri, ienicerimea.
6 18 ianuarie 1485-6 ianuarie 1486.
7 27 Julie 1528.
8 loan Zapolya.
www.dacoromanica.ro
RTJSTEM-PASA
254
97
la Kahve : Cahul.
www.dacoromanica.ro
255
nul a fugit mai departe rii tara sa a fost prAdatA cum n-au mai pit ghiaurii
de la intemeierea Islamului. Parindu-i cu neputinta, sA-1 ajungA, pe dusman,
Mehmed-bei s-a intors. S-a tinut un divan i s-a hotArit ca tara sg, se
intindA in 15,time de la nord spre sud, iar in lungime de la rasarit la apus 21,
ajungind de la Prut pia, la hotarul Chi liei, iar marginea ei sa, atingA
Dunarea. Restul trebuia, sa fie adAugat la Imperiul otoman, iar la, rasa.rit
de Dunare sa se clAdeascA doua, cetAti : Cein 22 i Kalcein 23. Pentru tinu.tul asezat la apus de riul <Prut > sa se nu.measca, un voievod cu numele de
Cetne 24, un vlAstar al rAposatului Stefan <cel Mare>. Acesta a fost numit
s-au luat mAsurile care priveau aceastA tara,. Lui Sahib- Ghirai i s-a
dat drumul. La 27 rebi-ul-ahir <945> 28 s-a inceput retragerea. S-a trecut
pe un pod de peste Prut pe la vadul mai sus- amintit al Botosanilor.
Dusmanul care acum era liber, cu cei doi fii ai sai, s-a luptat si mai
departe. Voievodul Stefan (Cetne) i s-a impotrivit, 1-a bAtut si a trimis
lui Suleiman capul fiului acestuia. La Dun.Are s-a sarbAtorit biruinta Qi
s-a dat drum ostirii. Suleiman s-a intors prin Dobrogea Ii pe la Cealik-
al Asa e In text.
" Probabil Bender.
" Kalcein: recte Mein, adicA Fiilciu, gresit citit de editor.
Stefan Lacusta, fiul lui Alexandru ql nepotul lui Stefan eel Mare.
" 22 septembrie 1538.
" 3 aprilie 1539.
27 29 decembrie 1551-17 decembrie 1552.
U Beilerbei de Rumelia, cuceritorul Timisoarei la 25 Julie 1552.
24
www.dacoromanica.ro
XVI
MUSTAFA 6ELALZADE
- 1495).
Tinkul Celalzade si-a inceput cariera intrind In slujba lui Ibrahimaga care a ajuns mare vizir 3. Trecind prin diferite dreggtorii, In anul 1524
(931) a fost numit reis-efendi, In 1534 (941) a ajuns nifangi 41 iar In 1556
(964) milteferrika-basi 5. Din cauza lui Rustem-pasa a fost inlgturat un
time din viata politicg. Dar dupg un rgstimp de zece ani, adicl In 1566,
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA GELALZADE
258
fiei otomane subliniaza a opera istorica a lui aelalzade Mustafa este unul
dintre cele mai importante izvoare contemporane pentru istoria Imperiului otoman In epoca infloririi sale" e. Informatiile privitoare la trecutul
tarilor roman slut cit se poate de bogate gi interesante.
Desi exist/ un numar considerabil de manuscrise, pastrate In diferite
biblioteci gi arhive, totusi ping, astazi nu avem o editie critics a acestei
cronici. Editia lui Sa'adeddin Tokdemir 7) dupa care s-au fkut traducerile
alaturate, este incompleta 8 si defectuoasa, deoarece editorul a modernizat
9
textul acestei op ere istorice. Partea privind cucerirea Timisoarei si a regiunilor invecinate a fost tradusa dupa, un manuscris aflat la, Biblioteca Academiei
Republicii SOcialiste Romania, care reprezinta, un fragment din cronica lui
II, Budapest, 1896, p. 112 178). Extrasele lui J. Thury, foarte largi,
cuprind stiri bogate care privesc gi teritoriul tarii noastre.
Bibliografie: S. 0., IV, p. 375; G. 0. R., III, p. 756; G. 0. D., II,
330; 0. M., III, p. 37; G. O. W., p. 102-103; E. I., I, p. 1035-1036; I. A.,
vol. III, 1945, p. 61-64; N. Beldiceanu, G. Zerva, Une source ottomane relative
a la campagne de Suleyman le Ligislateur contre la Moldavie (1538), In Societas
Academica Dacoromana. Acta Historica", tom I, Roma, 1959, p. 38-55.
II + 257 p.
www.dacoromanica.ro
. 68-78
< In legatura cu ordinea de bAtaie a luptei se arata cA oastea din aripa dreaptii
era sub comanda unui preot foarte viteaz numit Berene 1, care s-a luptat cu Bali-bei, dar
a fost Infrint >.
98
<DupA lupta de la Mohaci, In 1529, avInd loc o expeditie lmpotriva Austriei, trupele
otomane, dupa ce tree prin Filibe, poposesc clteva zile la Sofia>.
Dar din pricina mul imli otilor i a inguatimii drumurilor, serascherul Ibrahim-pap, luind numai oastea Rumeliei, s-a aezat ling& satul
Eflaklar* , situat la un conac depgrtare. Tabgra padiahului i celelate
cete ale ordiei, rgmase cu un conac in urmI, veneau unele dupl altele.
<Trupele turcesti, dupa ce ajung la Belgrad traverslnd podul peste Sava, tree prin fata
cetatii Ossek>.
1 In alte cronici : Berata, Brata, de la Frater : Gheorghe Martinuzzi, mai tlrziu guvernator al Transilvaniei sub minoratul lui Ioan Sigismund.
2 Muharrem 933 = 8 octombrie 6 noiembrie 1526, dar lupta a fost In august (26).
istoriografia otomana.
4 In text : Alaman (german) si Nemee (austriac, Austria).
6 AdicA al vlahilor" sau valahilor" sat de rot/Atli.
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA GELALZADE
260
104
www.dacoromanica.ro
261
112
S-a aratat mai sus ca luarea Ungariei de catre turci, numirea lui
loan <Zapolya> acolo ca rege (kiral) i ocrotirea acestuia de catre padisah
fi cadeau foarte greu craiului Ferdinandus.
. . .
Yn anul Hegirei 945, luna lui muharrem 11, c,ind sultanul Suleiman
www.dacoromanica.ro
262
MUSTAFA GELALZADE
Dupa emiterea acestui firman Imparatesc, s-au trimis In toate partile ceaui i, In urma sfaturilor date, au Inceput sa se strings In acest
stop armele de lupta i munitiile trebuincioase pentru expeditia hotarIta.
Cauzele care au determinat aceasta campanie slat doua, i anume :
1) Incheierea unei aliante Impotrivalmparatiei otomane la care participau
i moldovenii ; 2) nesocotitele fapte de nesupunere ale acestora.
Dupa luptele <de la Polye >12 care au avut be cu venetienii, Impotriva
i dupa ce s-au fixat otile necesare, munitiile i zahereaua an fost luckcate pe vase. In urma acestor pregatiri, capudanul Haireddin s-a Infatiat Yn fata imparatului spre a-i da tirea ca flota este gata de plecare.
Yn ziva de slmbata 9 a lunii.safer a anului Hegirei 945 157 Haireddin
<Barbarossa > a scos flota din Cornul de Aur (Halidj). Aceasta flota, corapusa din mai multe unitati de nave mici i marl, Impodobite cu steaguri,
www.dacoromanica.ro
263
Beilerbeiul Rumeliei, Mehmed-pasa, pe baza Inaltului Erman ImparAtesc a Inceput sa adune la Filipopol (Filibe) stile din Rumelia, Impreunl
cu capeteniile militare. Av Ind In vedere c6, tori oamenii ImpArAtiei urmau
retragerea sa, moldovenii s-au rAsculat din nou si s-au purtat ca niste
dusmani. Deoarece padisahul Suleiman <liagnificul> a Inteles prea bine
aceasta stare de lucruri, on gindul de a se rIzbuna, a declarat la plecarea
din Adrianopol ca tinta acestei expeditii imperiale este Vara Moldovei.
In acest scop a trimis ceausi la Nicopol, Silistra si Semendria cu Erman
16 18 lulie 1538.
17 Data gresita. Divanul la care an venit beilerbeii s-a tinut In ziva de 21 iulie 1538, dupil
cum se aratA In Ruzname (Jurnalul de campanie) a lui A. Feridun Ruksanzade (Munfeal-es-
" Probabil Petre Hronade (Hroiot) care a luptat Impotriva lui Stefan ccl Mare.
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA GELALZADE
264
dai cuvIntul cg, nu vei mai face asemenea fapte dum5,noase i vei veni
la pragul tronului meu, Inchinindu-te i grutInd p6mIntul din faDa mea.
Poate ca primind aceste conditii, vei gaai miluire la, mine i te voi ierta ".
Aceasta scrisoare a fost trimis cu emeniul ormului Caffa, Sinan
Celebi 26. Dup5, aceasta, sultanul i-a continuat drumul timp de doug zile
far6 81 se opreasca. In ziva de 22 a lunii rebi-ul-evvel 27, oastea otoman'a a
sosit la schela fluviala Isaccea (Isakci). In acea zi a venit al doilea vizir
Sokollu Mehmed-pap 28, Impreung cu Wile sale de Rumelia, i s-a all-
26 Sinan Celebi, intendentul orasului Caffa, roman de origine (vezi N. Iorga, Reneqati
In trecutul tdrilor romdne#1, Anal. Acad. Rom., mem. sect. ist., Ser. II, torn XXXVI, 1914,
p. 2-3).
www.dacoromanica.ro
265
sind Inca, imparatul a fost nevoit sa dea comanda acestei ostiri celui de-al
doilea vizir al sau Mehmed-pasa, care a fost insarcinat sa se ocupe de cercetarea imprejurimilor tirgului Isaccea. Pe vremuri, aid se afla un mare
oral care avea in jur -an zid foarte gros i trainic. Acest ora, intarit in
vechime, era unul din cele mai cunoscute in lume. Cu timpul 1i treptat,
locuitorii acestui ora s-au raspindit In toate partile i mare parte din acest
oral s-a preschimbat in ruine. Cu toate acestea, era socotit ca schen, pentru
Crimeea, Tara Leseasca, i pentru inuturile cehe. Produsele, banii $i negotul
se dezvoltau aici din belsug. Fluviul Dunarea a facut sa infloreasca foarte
mult aceste tinuturi. Apa fluviului Dunarea este aca de mare, inch chiar of
in timpul anotimpului in care apa scade, aceasta scadere aici nu se poate
vedea. In comparatie cu Dunarea, riuri ca Nilul i Djeihunul 29 par nicte
linii inguste. Aici fiind nevoie de construirea unui pod, comandantul sangeacului de Silistra a fost insarcinat cu procurarea materialului si a vaselor
necesare. Intr-un timp foarte scurt, acesta a constiuit un pod atit de solid,
cum nu se mai vazuse pima la acea data.
In urma poruncii imparatesti, oastea a trecut Dunarea spre miazanoapte, cu meterhaneaua. In frunte erau acingiii fi apoi, rind pe rind, urmau
comandantii, gaziii din Semendria si Rume lia. Trecerea ostii pe celalalt
farm s-a facut in rastimp de 30 de ore. Cei din urma au trecut Dunarea
padicahul 1i capeteniile militare ale suitei imparateti. Dupa ce oastea a
trecut pe celalalt mal, comandantii au acezat cetele for la dreapta si la
stinga podului, spre a da salutul. La dreapta podului, adica, la rasarit, a fost
asezata cavaleria, lefegiii de dreapta i strainii (gureba) 39, iar la apus, adica
la stinga, silandarii of lefegiii de stinga , bulucurile de spahii, care alcatuiau,
toate impreuna, doua ziduri de cetate. Toti aceti ostaci erau imbracati
in zale .din cap pins in picioare.
In cele din urma, vizirii s-au intrunit la divan, iar la dreapta si la
stinga acestora au stat ceilalti dregatori ai octii avind cueme de aur, sabii
si hangere aurite, iar o parte caciuli cu fire de argint. La spatele vizirilor
an fost asezati ostacii anatolieni care formau un fel de zid. Printre ei, in
diferite locuri, au fost pui sangeacbei cu veminte stralucind de curatenie.
Lancile ci halebardele fiind tinute drept in sus, pareau o padure de trestii.
La dreapta i la stinga vizirului Mehmed-pasa care fusese numit comandantul
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA GELALZADE
266
mere drept in cortul san. Tocmai atunci a sosit i Sinan Celebi. Acesta
se dusese In Moldova, 1.1 gasise pe Petru la Iasi i ii inminase scrisoarea
<sultanului>. Acesta, nedind un raspuns deschis, cauta sa citige timp,
pentru a strings oaste.
Dupg aceasta, padisahul a poruncit ca <oastea > sa se indrepte spre
Iasi fasa, 0, se opreasca undeva. In ziva de 6 a lunii rebi-ul-ahir 342 oastea
a sosit la riul Prut. Deoarece riul acesta era adinc, nu se putea trece fax/
sa se construiasca, un pod. Izvorul acestui rill se afla, In Tara Leeasca,, i
el trece prin mijlocul Moldovei. Era nevoie sa, se faca un pod solid. Fara,
a pierde mult timp vizirul Liitfi-pasa i-a luat obligatia sa con.struiasca
podul. Acest Liitfi-pasa era unul din oamenii invastati ai acelei vremi. In
scurt timp el a construit un pod foarte solid i oastea a inceput sa tread,
peste el. In acest timp Husein-sah, sangeacbeiul de Karl -ili ", a trimis
olacari care au ajuns la sultan.
gi urmasii acestuia.
88 Kerbela : localitate in Irak.
33 Solak : osta pedestru din garda sultanului.
34 1 septembrie 1538.
31 Adicii Mihaloglu
www.dacoromanica.ro
267
rAtiei. La cele dou6 aripi, potrivit obiceiului otoman en privire la ceremonial, se gAseau odabafiii 37 cu caciuli aurite si eApeteniile ienicerilor.
Acestia purtau briuri (kemer) FA hangere aurite. In urma for an luat loc
-ostasii de PoartA, car ostile sangeacurilor s-au asezat In ordinea paxticipArii
www.dacoromanica.ro
-268
'MUSTAFA GELALZADE
Ghirai-laan era compusa. din 200 000 38 de ostasi. Indata ce s-a vAzut ca,
yin, tunarii i puscasii an inceput sg, traga. Hanul i imparatul s-au intretinut cglare. Hanul, impreunI cu oastea sa, au inceput sa inainteze i s-au
de venirea hanului. Ali, care a publicat aceasta din urma cronica, citeaza si alte izvoare.
Dupa unul din ele (Sahailf-ul-ahbar, de Miinedjdjim-bast), hanul aducea cu el 50 000 de
ostasi (cf. LAM, op. cit., p. 367, notele). Dupa Hammer ar fi fost numai 8 000 de ostasi (op.
cit., V, p. 290).
www.dacoromanica.ro
269
la hotarul for cu Polonia 39. Chid au aflat c6, stile turceti an ajuns in
Moldova, polonezii, profitind de faptul ca aceste cetati erau mai mult
sau mai putin slabe, au venit i le-au ocupat. Aceasta 1-a pus pe Petru
Intr-o Incurcaturg foarte mare. Domnul s-a dus la polonezi i le-a fIgaduit
ca le va da uncle tinuturi, dup/ ce va se/pa de acest r/zboi cu turcii. El a
jurat ca, nu se va mai rAzboi cu polonezii. In felul acesta, dup/ ce s-a Imp/cat cu ei, s-a tutors. Hainul Petru, Intelegind a nu poate tine piept turcilor,
ui -a l'asat oastea i s-a ascuns prin paduri. Turcii inaintind, duksamnit s-au
este un ora foarte infloritor. Clima lui este teraperat/ i are ape dulci i
curate. Imprejurimile slut imp/durite i acoperite cu verdeatai. Pe scurt,
este un ora frumos din toate punctele de vedere. Cetatea este malt
nurile ant solide, portile inguste, anturile largi, deci este cu neputint/ de
p/truns chiar pentru zborul unei p/sAri. In turnurile sale se gasesc avezate tunuri de toate m'Arimile, munitii i provizii din belug. In vanturtle cetatii sint Infipte tepue de fier i de lemn, care ale/Wiese alto
piedici. Cetatea este aa de bine intarit6, Inch foarte greu poate fi cucerit/.
In turnurile clopotnitelor, construite cu grij/, bat indata, la ochi chipuri
lucrate cu meteug. Cind otile turceti au ajuns aici, ele au aezat tabIra
In imprejurimile cet/tii, pe vale, muntii, dealurile i cimpiile din jur.
Cei din cetate, dindu-i seama a nu vor putea s/ se pun/ otii turceti,
au trebuit, vrind-nevrind, s/ se Mupuna, ; astfel, ei s-au predat i au adus
padiahului cheile cet/tii.
Scopul urmarit prin cucerirea t/rii Moldovei a fost acela de a o alipi
implr/tiet. Dar imp/ratul, dup/ ce i-a atins scopul, a Inceput shit arate
/, tur-
www.dacoromanica.ro
270
pe Rugg, cei din jurul sultanului pentru a infatisa cererea lor de supunere
i pentru a cere iertarea greselilor lor. Deoarece sultanul nu putea sa-i
astepte prea mult, a poruncit sa li se aduca la ,cunostiinta c& urmeaza sa
se prezinte cel mult In patru zile.
boierii tarii s-au invoit ca acest Cetne sa deving voievodul lor. Padisahul,
in scopul de a pune capat tulburarilor care aveau loc la hotarele cetatilor
<turcesti> Akkerman i Chilia, a primit sa dea titlul de voievod lui Cetne,
cerindu -i sa respecte urmatoarele conditii :
1. Se vor da turcllor teritoriile aflate intre tarmul sting al Prutului,
mile& spre Akkerman, i ping, la riul Nistru ( Turla) ;
2. La cele doul capete ale jinutului cedat, turcii vor ridica don&
cetati 42.
" Yn alte cronici se precizeaza cd este vorba de cetatile : Berudcin (sau Cein) oi FAlciu
(sau Kalcein) (cf. nota 35, p. 230 of 23, p. 255).
www.dacoromanica.ro
271
Inca
expedi tiei.
45
loan Zapolya.
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA GELALZADE
272
Isaccea sa fie imp6xtit acelora din aceasta, cetate ale aror case fusesera,
daximate. Turcii, dupa, ce an luat aceste masuri, au pornit la drum din
amintita localitate $i, tot mergind, in ziva de 22 a lunii djumadi-ul-evvelo
au ajuns la Iambo lu. A doua zi padisahul s-a dus la vinatoare cu vizirii eat.
In ziva urmatoare a sosit acolo fiul lui Haireddin impreun'a cu solii si, dup,
ce au sgratat mina padisahului, acesta 1-a rugat s-i povesteasc6, victoriile
dobindite.
38. DISTRUGEREA (ISTIRDAT) CETATII NOVA (NUVE)
169
Pon
172
>.
www.dacoromanica.ro
273
205
o. 43
www.dacoromanica.ro
Ot
Ktral-togla
MUATAPA OELALZADE
274
206
qi pregatiri
Impotriva lor>.
207
www.dacoromanica.ro
275
sub zidurile cetatii. 0 data, o ghiulea de tun dumana lovi calul paei,
i-1 omori pe animal. Dar paa nu s-a lasat i incalecind pe calul sau
de parada (yedek bineyi) nu s-a intors decit dupa terminarea treburilor
sale. Deci turcii an luptat cu zel i suflet pentru luarea eetatil. Dar i
dumanul facea fats de ei ultimele sale eforturi i zvircoliri, depunind
mult zel pentru aparare. Aceasta stare de lucnui a durst 25 de zile. Cei
din cetate, neavind odihna 1 ragaz din pricing turcilor, ba voiau sa predea
cetatea, ba promiteau a vor plan haraci. Turcii, basal dindu-i seama ca
aceasta este o viclenie, nu be dadeau nici o clips de ragaz. In prima zi a
lunii aban, paa s-a pregatit sa dea un nou atac In. iure asupra cetatii i
Incepind din dimineata acelei zile loviturile de tun s-au intetit tot mai
mult, deschizind multe bree In zidurile cetatii. In cele din urma, asediul
turcilor s-a incheiat cu ocuparea suburbiilor (varos) cetatii. Aici an avast
lot lupte foarte grele i focurile putilor an doborit la parnint un foarte
mare numar de dumani. 0tile dumane aveau pe cap cati de otel (migfer), pe mIini zale (kolcak), iar pe piept i git scuturi (kalkan). La rindul
for i turcii inarmati cu iatagane (biceak), topoare (balta), buzdugane
(topuz) gi trunchiuri de copaci (tomruk) Skeau ca dumanii sa-i gaseasca
67
27 iunie 1552.
www.dacoromanica.ro
276
208
MUSTAFA GELALZADR
moartea in fel si chip. Unele din capetele for <taiate> erau potrivite cu
grija. In aceasta lupta a fost talat Eii capul lui Losangi. In acea zi, cu ajutorul lui Dumnezeu (tanri,), ordia tuna a luat cetatea. De aceea bisericile
sale au fost transformate In geamii, clopotele au lost azuncate din clopotnitele cu tumuli ai s-a Inceput acolo citirea ezanului 58. Timisoara fiind
cetatea cea mai inseranata, din tot tinutul Transilvaniei, turcii, pentru
diriguirea treburilor for de acolo, an transformat-o Intr -un eentra de
209
!ii an luat in robie pe fiul lui Tot Mihal. In acelasi timp, mai incapu pe
mina turcilor tii multa prada. Dupa victoria de la Timisoara $i o data cu
imprastierea cetelor din imprejurimi, a scazut i moralul dusmanului.
S-a hotarit ca de la populatia vilaietului Lugoj Eii Caransebes sa se is
haraci de la aproape 30 000 de locuitori care se refugiasera aici. Pe aceasta
tale au fost cucerite Inca, doul provincii (vilaiet). Dusmanul avea o cetate
pe malul apei Mures (Murf), numita Lipova 59. Turcii an trimis forte
ostasesti gt inspre partea acestei Lipove. Dar capitanii Lipovei indata ce
simtira, venirea turcilor, thud foe la tot ce aveau In cetate, plecara de acolo.
La sosirea for in cetatea Lipovei, turcii gasira acolo multe tunuri gt munitii,
" Chemarea la rugAciune la mahomedani.
69 Este vorba de altA Lipova decit aceea cucerita mai inainte.
www.dacoromanica.ro
277
pe care le luarA, transformhnd totodatA bisericile sale In geamii. In apro; i aid a fort trimisd
piere de Lipova se gAsea Inca o cetate numita So
oaste. stile noastre, dupa, ce s-au luptat putin cu sakmarii lor, an pus
mina !ii pe aceasta cetate. Dupl, acestea an urmat cetAtile numite Pirnak,
Ibrig, Ilye, Balkuma, Margina, FAget (Kaget), Kiiciiiksaci gi Kiralhisarl.
Populatia locurilor supuse acestora a fugit de fricA, la craii sAi. Acingiii an
devastat si an incendiat locurile cele mai indepArtate ale Transilvaniei
i anume pArtile numite ale Oradiei (Varat) i ale Solnocului, incepind
de la 1.1111 Mures. Ei au adus din aceste pArti multi prinsi pe care i-au vindut la bazaruri. Pornind de aici, turcii au vent la cetatea Cenad (Cinat).
Populatia cetAtilor Cealia, Naplak, Makkove, Sekove si Semluk vAzInd
gi simtind venirea ostilor <turcesti> a fugit, pArasindu-$i vetrele. Apoi
turcii, dupA, ce an ocupat cetAtile Yaragan, an plecat spre pArtile Soltukului. La 17 evval an sosit la Belgrad.
44. INTIMPLAREA FALSULUI (DUZMECE) MUSTAFA
<Suleiman Legiuitorul a Post invitat de clitre gahul Tahmasp gi dupil ce a Post ineheiatA
pacea, s-a ridicat cu bucurie gi a apucat drumul Istanbulului>.
sA, stea acolo au trecut In Rumelia. In timp ce aveau loe aceste Intimel) Adepti ai invataturli geihului Eiddreddin Mahmud, fiul cadiului din Simavna (n.
1420), care propovAduise ImpArtirea bunurilor lumegti.
www.dacoromanica.ro
278
MUSTAFA GELALZADE
Cind mania sa sultanul Baiazid -han <al II-lea> a reusit sa, cucereasc6 Chilia (MU) i Akkermanul, mai sus-amintitul Mengli-Ghirai-
lian venise pentru asedierea acelei fortlrete puternice (Akkerman) impreun& cu o ceat4 nurneroasI de tItari si, intrin.d in rindurile m6retilor
emirs care se aflau in posturi de dregatori, fusese onorat cu privirea sahului
eel maret.
< Se arata di i de asta data i se <lit flului au, Mehmed-Ghlral, insArcinarea de a-I
Impiedica pe lest *I pe rust sa atace Imperiul otoman in timpul expeditiel de la Belgrad>.
. . .,In a 17-a <zi> a lunii <regeb> 927 64 a pornit de asemenea si
suita impkgteasa a padisahului, precum si cortegiul purtator de victoria.
IL Zu'l-kadrie: principat in Anatolia, supus de otomani In sec. al XV-lea.
42 12 ramazan 961 = 11 august 1553.
43 6 februarie 1521.
44 23 iunie 1521.
www.dacoromanica.ro
279
Frater".
a 8 aprilie
6 mai 1551.
www.dacoromanica.ro
?dUirATA GELALZADE
280
PLECAREA PASEI
Fericitul paa a Intarit afp cum trebuie i a fortificat mai Intli cetatea Pecs.
...Apoi, el i-a In.eercat norocul In cucerirea fortairetei numite Becikerek, InAltInd aripile strklaniei sale vultureffti pentru supunerea acelei
cetIti puternice. Dup/ ce a str/b/tut tale lungs, el a sosit la zidurile <cet/tii > mai sus-amintite gi s-a oprit cu mare pomp/ In fata fort/m.0i, Incerelnduli soarta In supunerea ei. In noaptea aceea, el a vegheat ca o stea.
In mijlocul spahiilor numeroi. i a pus sa, se construiase/, f/ra teams,
meterezurile lor. De asemenea, au aezat 1 tunuri acolo uncle era nevoie.
Incepted din clipa aparitiei sale ca nn soare, In fata cetaitii celei inalte,
cApetenia (sipehdar) a stat mereu In picioare Impreung cu oastea sa cea
luminat/..
Atunci plralabul (dizdar) cet/tii Becikerek, zicind ca trebuie s/
dam iar/ci treeltoarea (bogazi) In msinile acestor gazii",
arItat dorinja
sa de a se pAzi i, cerind iertare comandantului otii (sipehdar), a predat
cheile fortairetei. Paqa eel chibzuit, la rIndul sIu, dfnd aman numai sufletelor lor, a facut ca avutiile lor sa, fie pradate si i-a umplut, in felul acesta,
www.dacoromanica.ro
281
In felul acesta, i cele trei fortArete amintite, la rindul lor, fiind supuse,
an fost luate in stapinire si an fost alaturate pi adIugate la tkile cele bine
p6zite.
PLECAREA PENTRU SUPUNEREA FORTARETEI CENAD (GENAD)
Pasa eel ilustru a smuls far& iertare, din miinile dusmanilor josnici,
cetaDile cele mai alese ale vilaietului Transilvaniei. De aceea, el a vrut 86,
Supung, pi aces fortareat5, puternie construit5, care, printre ceta,tile vilaietului mai sus- amintit, era cunoscuta sub numele de Lipova. Aceasta avea
ziduri inane ca muntii si era un oras Intros, iar prin starea ei infloritoare
pi aleasl era de pizmuit in tinuturile de acolo. Ea trebuia sa devin5, locul de
(djihad), iar pentru a afla stiri despre starea dusmanilor cei umili, 1-a
trimis inainte, en 200 de ca1a,reti, vingtori de dusmani, pe Ulama-bei, care
era unul dintre emirii renumiti, pi pe alaibeiu3. de Bosnia, Malkocibei.
Chid colo pi ceata cea ratacita, la rindul el, pusese drept caraull vreo 600
de necredinciosi, Ili din fire, trimitindu-i pe drumul de trecere al musulmanilor. Intikindu-se cele douti, pgrti, ostasii purtgtori de victorie i-au atacat
76 In text : Beier Andreim, Voievod al Transilvaniei Intre 1 aprilie 1552 II 1553.
www.dacoromanica.ro
MIUSTAFA1 GELALZAM
282
ca un uragan pe cei cu figuri de balaur, nApustindu-se cu Baba) imprAgtietoare de singe asupra acelor cete rItIcite de pe calea cea bunl. Cu ajutorul preanaltului sprijinitor, precum gi prin ocrotirea profetului lumii, In
oastea islamica, purtatoare de victorie, s-a ivit bucuria gi fetele afurisitilor
purt/tori de Infringere s-au rotors, iar focul uneltirilor for a lost .stins de
www.dacoromanica.ro
=mu)
283
jurimi>..
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA OELALZADM
284
...In ziva aceea, beilerbeiul i serdarul cel viteaz i paa cel neinfricat, ineglecind pe calul sgu iute ca vintul, a intrat in foe, i-a fgcut adgpost i s-a dus inainte ca sa aleagg locul pentru tunul care- va cuceri
88 mrutie-mai 1552.
84 22 aprilie 1552.
88 Kozo: unitate administrativ-judecatoreaseA.
86 27 iunie 1552.
www.dacoromanica.ro
285
Fortkeata lor fiind distrusk iar locul lor de sedere devenind asemenea
la rindul lor
...Atunci, serdarul Mehmed-pasa (beilerbei de Rumelia), fiind tuskcinat sa aducg, lemne pentru supunerea cetaitii, a pus de s-au carat multe Bute
de mu de poveri (yiik) de lemne. In felul acesta lemn.ele din padure an fest
folosite Impotriva rebelilor $i lupta s-a intetit. Atunci afurisitii s-au straduit
s5i dea foe cu titei (Heft) grknezilor de lemne, dar gaziii, la rindul lor, au
udat loeurile care ardeau, aruncind ap5J. Pentru Inlaiturarea rautg,tilor
raufacgtorilor, ei an faeut roti (dolap) mari pentru a trage apg, i an fatut
jghiaburi uriase. Pe mkurA ce apa se scurgea pe jgheaburi, ale erau indrep-
8 Alphonse Perez.
9 Carol al V-lea.
www.dacoromanica.ro
MUSTA$A GELALZADE
286
...Atunci, serdarul otii otomane a dat aman pentru salvarea sufletelor for i le-a inglduit 81 piece cu conditia ea s6 nu is nimic din uneltele
de lupta, i din avutii. Dar, afurisitii, nerespectind euvintul dat, an lust
banii pe care Ii aveau i au plecat din cetate cu viclenie, astupind gurile
prinilor musulmani i ascunzlndu -i In care. Atunci, unul dintre prinii
www.dacoromanica.ro
287
alte obiecte aflate In ea. Au lost numiti acolo un stgpin (hakim), un. comandant de cetate (dizdar) i numerosi apgirAtori, iar bisericile ei hind transformate In geamii, s-a citit predica (hutbe) In numele sultanului legii lui Allah.
De asemenea, a lost luatg, prin lupta i cetatea numit Saintof 92 care se
afia In apropierea ei (a Lipovei) $i care era plin5, de ghiauri. Ea a fost luat&
In st6p1nire dat fiind c6 era necesaal paza si Intarirea ei.
In acelasi time an lost cucerite i cetItile cunoscute sub numele de :
Barnak 99 gi Ebres 94 i Bankot 95 i Monostur 99 gi Margin 97 8i Kadjed99 i
Biiiiik-Sadj i Kiiciiik-Sadj Kiral-Hisar199, precum i nenumarate castele
an lost gAsite goale si an lost luate In paz6, cele a c6ror saptuire era importanta,
92
23
96
96
97
99
99
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA OELALZADE
288
100 Iari Lorculdja: Nazi Lorhicse (cf. J. Thury, op. cit., II, p. 270-271).
107 31 martle 1553.
www.dacoromanica.ro
XVII
1 Ora; In Anatolia.
19 - 0. 43
www.dacoromanica.ro
111
112
114
120
...Si ceilalti doi Iii ai lui Baiazid erau Musa Celebi $i Isa Celebi.
Dupa, moartea tatalui lor, ei au luptat unul Impotriva celuilalt. to cele
din urmg, Musa Celebi, omorInd pe fratele s'au Isa Celebi, a venit la Brusa
uncle s-a urcat pe tron. Chid a auzit aceasta stire emirul Suleiman, pornind
man s-a Indreptat spre tinutul Kastamonu pentru a cere pe fratele s6u,
Musa Celebi. Atunci Isfen.diaxbeioglu, urcIndu.-1 pe Musa Celebi Intr-o
corabie, 1-a trecut In Rumelia. Musa <Celebi> s-a dus 11nga Mircea 2) voievodul Tarii Romanesti (Eflak). Emirul Suleiman, aflind aceasta, a pornit
1 20 decembrie 1389 8 decembrie 1390.
' 9 decembrie 1390 28 noiembrie 1391.
3 29 noiembrie 1391 16 noiembrie 1392.
4 27 octombrie 1394 15 octombrie 1395.
Sigismund de Luxemburg.
Isfendiar, principe de Kastamonu.
7 21 iulie 1403 9 Julie 1404.
3 Mircea cel Bitten.
www.dacoromanica.ro
TAIL111-I NIANDJI
291
din Brusa si a venit la Adrianopol In anul 8099. Chad Musa Celebi a sosit
in Tara Romfineasc5,, intreaga oaste a Rumeliei s-a adunat si i s-a supus
lui Musa Celebi si an venit la Adrianopol. Erairul Suleiman, cind a auzit
ca oastea din Rumelia 1-a fargsit si a trecut de partea fratelui sg,u, a fugit
si a nimerit intr-un sat uncle a gi murit. Musa Celebi, urcindu-se pe tron,
a devenit padisah al Rumeliei in anul 81310.
l2
<Urmeazii descrierea luptelor dintre Musa Celebi si Mehmed Celebi. BatMia de la Samakov
(1413). Prinderea si omorirea lui Musa, prinderea i inchiderea lui Bedreddin Mahmud in orasul
Iznik din Anatolia >.
27
28
De acolo Bedreddin a trecut la Caffa (Hefe) i de aici a venit in vilaietul Tariff Romanesti (Eflak). Apoi venind la Silistra, in partea aceea el
avea multi discipoli gi dervisi (sufi). Stringind pe toti acestia, in jurul situ,
el a inceput s& spun& : Padisahlicul acestui vilaiet mi s-a acordat mie"
si a inceput s& fac5, prorociri. Sultanul Mehmed I a trimis oameni impotriva
29 lui. Fhnd print la Zagora (Zagra), el a fost tirit la padisah care se afla la
Serres (Siros) i a fost spinzurat aici intr-o Matt, In anul 82518.
9 18 iunie 1406 7 iunie 1407.
10 6 mai 1410 24 aprilie 1411.
11 3 aprilie 1413 22 martie 1414. De catre sultanul Mehmed I Celebi.
12 Mircea cel Eaten.
18 Este vorba de Mihail.
14 23 martie 1414 12 martie 1415.
15 1 martie 1416
17 februarie 1417.
www.dacoromanica.ro
292
134 Pe cInd sultanul Murad-han se aSla la, Brusa iii apoi la Kastamonu, s-a
auzit ca sus-numitul voievod al Tara Romaneriti, trecind prin. Silistra,
a atacat multe locuri $i a flout multe rautati. Atunci s-a poruncit ca Firuzbei<oglu Mehmed-bei> sg facg o incursiune (akin) in Tara Bomaneaseg
cu vreo 30 000 de oameni. Atunci Dracula voievod, de teams, venind cu cei
dot fii ai sal, a adus haraciul i 1-a predat la Inalta Curte. El s-a obligat
ca de azi Inainte a nu mai facg blestemgVii i rautati. Cucerirea cetatii
Izmir de la Djuneid-bei a avut loc fn anul 82721. Djuneid-bei a fost ucis
in aceastg bgtglie. ...
136
137
Lui Mihaloglu Ali-bei i s-a poruncit sg facg o incursiune In Vara ungu.reaseg. Acesta, trecind In vilaietul Timiparei (Teme,yvar), a fgeut incursiune In vilaeitul unguresc timp de o lung. AcIngiii s-au Intors foarte sgtui
In anul 839 al Hegirei, tirind cu ei multi prizonieri. Padiphul, la rindul sgu.,
trecind cu oaste mare din Vidin, a Mout o incursiune In vilaietul unguresc
timp de 45 de zile. Aici a pirjolit si a f5,cut devastgri si nimeni nu i-a ie it
In. cafe. TrecInd apa <Dungrii>, a intrat In vilaietul cetatii Belgrad, pe care
a atacat-o, i s-a Intors cu o bogatg pradg si cu nenumgraVi robi In anul
840 23. Cucerirea cetatii Semendria a avut loc In 840....
INCURSIUNE IN TIMP DE IARNA IN ANUL 845 24
s-au dus, dar din cauza iernii unora le-au degerat plc ioarele, iar altora
pritinile
13 Vlad Dracul.
4 decembrie 1423.
20 15 decembrie 1422
11 1423/1424.
15 Julie 1436.
12 27 Julie 1435
4 Julie 1437.
13 16 Julie 1436
14 mai 1442.
14 22 mai 1441
www.dacoromanica.ro
TAR111-I NI$ANDJ1
138
293
Lind padiahul a dat tronul fiului sou Mehmed < al II-lea>, Karamanoglu, trimitlnd soli la, craiul unguresc, i-a spus : Padiahul a imbittrinit i a 15.,sat tronul unui flu nevIrstnic de-al san. SI inaint5m cu latelegere Intro not i sa facem ca turcul sa piara". and afurisitul crai a vent
linga dealurile Varnei, sultanul Murad a auzit acest lucru la, Manisa. Venind din nou cu caste ca 0, se lupte cu ghiaurii, el s-a Intilnit cu oastea
ghiaura i a dat o batalie In care un gaziu a tliat capul craiului Iancu 27 i,
infigindu-1 intr-o sulit5i, 1-a adus padiahului. Cea mai mare parte a otii
ghiaure a fost nimicitl. Pe dad sultanul Mehmed st5tea pe tron, ienicerii,
rasculindu-se, au atacat locuintele paalelor la, Kiiciiik-Tepe <de ling/
Adrianopol>.
139
tuia, au trecut prin Nicopol. and au ajuns in acele parti, gaziii s-au dus
in mare grabg, 1, atacmndu -i, au lids multi ghiauri. In cele din urmg,, ghia-
146 urii impr5,tiindu-se, fiecare a plecat la locul sau. Atunci craiul Iancu a
sc5,pat prin fug/.
u loan de Hunedoara. In realitate a fost ucis Vladislav I, regele Ungariei.
26 1 mai 1443 19 aprilie 1444.
27 Vezi mai sus nota 25.
28 24 februarie 1449 13 februarie 1450. De fapt 1448/852.
20 Vlad Dracul.
www.dacoromanica.ro
294
Voievodul Tepe (Kazikli), voievodul Tarii Romanevti, a fost chemat BA ving, la Ina lta Poarta, dos el n-a venit. Din aceastl pricin6 vilaietul
gall a fost devastat. Voievodatul a fost acordat fratelui mai mic 31 al sus147 amintitului Tepev, In anul 866. Cucerirea Caffei vi a Mangupului s-a flout
in anul 880 32.
CUCERIREA VILAIETULUI MOLDOVEI (KARA- BOGDAN) IN ANUL 880
166
...Au venit deodatI la Poarta padivahului vase soli mari. Unul era
din partea padivahului Indiei, altul de la sultanul Egiptului, unul din
partea Venejiei (Firenk), iar altul din partea craiului unguresc. De asemenea, unul era din partea craiului levesc, iar altul era din partea voievodului
Tgirii Romanevti.
167
. . .
i cetatea
25 septembrie 1462.
81 Radu cel Frumos (1462-1475).
32 7 mai 1475 25 aprilie 1476.
" Stefan cel Mare.
84 30.lanuarie 1484 17 ianuarie 1485.
" 18 ianuarie 1485 16 ianuarie 1486.
86 19-30 tulle 1529.
36 6 octombrie 1461
4 septembrie 1529.
www.dacoromanica.ro
TARIII-/ NLSANDJI
235
295
Afurisitul de moldovean 39, eel cu apucaturi role, de chid era tributar al Portii, a facut Intelegere i s-a unit cu craii frInci kii germani 441 hotarInd Intro ei sa pricinuiasca pagube tinuturilor islamice. Aceasta iektind la
iveala, s-a pornit o expeditie Imparateasca pentru pedepsirea lui la 12 rebiul-ahlr, anul 945 41. Cucerirea cetatii Suceava (Sudjav), capitals Moldovei,
a avut loc In 945. Ostakiii ghiauri, afurisitii, neputind sa se opuna puternicei
oti otomane, ajutate de Ingeri, beiul lor a fugit i i s-a pierdut urma. Bei-
236
Mai Inainte, chid fusese cucerita Ungaria, domnia fusese data craiului Lino 43) ban de Transilvania. Apoi, la moartea lui Iano, domnia, fusese
data voievodului Stefan (Istefan), fiul sau 44. Imparatul de acum al Austriei,
16 aprilie 1542.
19 ianuarie 1550.
www.dacoromanica.ro
296
sale Ina lte si zidurilor sale puternice. Unul dintre ghiaurii ambitiosi si
uneltitori, cu numele de Losandja 487 afurisitul, a IntIrit cetatea Timisoarei.
Pentru cucerirea acelei cetati i a localitMalor care depindeau de ea a fost
trimis vizirul Ahmed-pasa, dIndu-i-se multe mii de ostasi viteji din oastea
de Poarta 49 r3i beii din Rumelia, precum si spahii viteji. Deci, s-a dat
porunca ImpArateascg, pentru cucerirea grabnic6 a acelor tinuturi Mai susnumitul pasa, grabindu-si pasul, a ajuns In localitatea aceea. Impresurind
cetatea si asezInd tunuri, s-au luptat ca valurile Infuriate ale marii, strigItele ajungind pin& la urechile Ingerilor. S-au luptat atit de tare, Inch
Agetile se revarsau asemenea potopului asupra capetelor ghiaurilor. Din
grija prea inaltului Allah si cu sprijinul profetilor $i sfintilor, a fost cuceritA
cetatea mai sus-pomenita, (Timisoara), precum si cetatea puternicfi numit
Parkan. De asemenea, an mai fost cucerite Inca un numg,r de nou5, cetati,
Impreun/ cu lmprejurimile $i satele lor. Dupg, ce an pus In cetatea <Timi-
48 Losandja (vezi p. 283, nota 81). Dupa cucerirea Timisoarei a fost decapitat din ordinul
vizirului Ahmed-pasa.
4. Rapu-halict, este vorba de oastea permanenta otomanA, ienieerii.
www.dacoromanica.ro
XVIII
298
Musliheddin, care i-a sugerat ideas alatuirii unei istorii mai complete
a Imperiului otoman. -Cu alt izvor al lui Sa'adeddin este cronica rimatl
a lui Hadidi. De asemenea, el citeaz/ In repetate rinduri pc Neri, .Afftpaa-zade qi Idris Bit lisi, mentionind i alte cronici turco-orientale.
Cronica lui Sa'adeddin este scris intr-o turceasc6 persanizatA,
en stil retoric.
1865, p. 31 35.
Sa'adeddin a mai scris o lucrare intitulatai Selimname, In care
redl uncle dif3cutii purtate de Salim I 0 transmise autorului de catre
parintele sau, dupg, cum spun el insui. Aceastl lucrare, cuprinzlnd
numai 15 pagini, se afla, tiplrit/ la sfirsitul volumului al II-lea al cronicii,
In editia de la Istanbul. Extrasele alAturate an fost traduse dupg, editia
tura,.
Bibliografie:
www.dacoromanica.ro
Volumul I
58
Renumitul fiu de sah, argtind vitejii minunate in tinuturile necre-dinciosilor, 'i -a eitstigat un renume atIt de mare, Welt regii $i clpeteniile
din Europa (Efrendj), din Rusia, din Tara Romaneascg (Eflak), cele ale
bulgarilor, ungurilor si sirbilor (Laz) precum si alti stgpinitori, aniud de
aparitia acestei cgpetenii de oaste, an Inceput, de teams, sa adune osti
farg numgr $i an trimis Impgratului din Istanbul 2, care era cel mai mare
printre regii necredinciosilor, o scrisoare (peigam) cu urmgtoarea stire :
()stile
59
cu forta".
Renumitul fiu de sah a fost instiintat a nefericitul impgrat a adunat
arme pentru a ataca oastea islamicl si cg, in acest scop, s-a aliat cu acei
afurisiti $i cg, fgrg a avea motive, isi preggteste cu mult zel oastea.
(1363/764).
77
www.dacoromanica.ro
300
... In timpul acela otile slrbeti i-au folosit toate fortele for
impotriva tarii islamice, atacul for nenorocit revArsIndu-se peste tot ca
furia, unei maxi adinci. Vestea descinderii for pe malul riului Marna, cale
de doul zile de Adrianopol, precum i vestea despre gladurile for nesocotite indreptate Impotriva musulmanilor an ajuns la Lala-Sahin, care
a fost astfel Intiintat In amlnunt despre micarile lor.
78 Biga 18,
111
"
9 mai 1377.
Ali-paa, fiul lui Haireddin Djandarll, al doilea vizir din acea vreme.
www.dacoromanica.ro
TADJVT-TEVARIS
112
301
pl
predarea acestula
lupte>.
...
114
In anul 79115,
...
din imprejurimi, di.ndu-le de stire cg, sultanul gaziu are de gind sg, fa,c6, un.
razboi sfint $i, sosind in acele tinuturi pline de rele, sat-i pedepseasc6.
El a r5,spIndit de asemenea urniatoarea, stire : Daca, 1mi vor nimici
Cara gi puterea, precum i oastea
calaretii mei, este limpede c6, ei vor
distruge de asemenea ai tarile voastre ; i data pierdeti acest prilej de
1-u.pt6,, nu yeti mai avea puterea sg, vg, opuneti $i s6, vg, aparati. lima acum,
fIcInd Intelegere, dacg yeti pregg,ti armele de ajutorare, va fi mai usor s6,
scApAm de primejdie". In acest chip a trimis soli cu. stiri In toate pa.rtile
si s-a strAduit sa" team ajutor. Acei nmili, supunindu-se cererii sale, au
Mout aliant6, Intelegere pentru a se ridica la lupta Impotriva ostii isla,mice. i toti domnitorii $i stApinitorii din Bosnia, din Venetia (Firenk),
din ITngaria, din Tara Romanea,sca,, din Albania, din Moldova $i de la,
popoarele slave, care slut cunoscute si sub numele de lesi of cehi, an f6cut
intelegere on Laz<k>, hotIrInd s6, se adune In acea primaxar5, astfel
au string, 200 000 de ghiauri. De asemenea $i Laz<ar >, dup6, ce $i -a strins
toate uneltele necesare pentru batIlie, a trimis fara, teamA, soli la Curtea
ocrotitorului lumii de la Filipopol.
<Sultanul rAspunde solilor ca va porni la primavara Impotriva sirbilor >.
'
1389.
www.dacoromanica.ro
302
120
Oastea musulmana si ghiaurii s-au asezat fata in fata. Comandantii ghiaurilor se &dean sa atace oastea Islamic in timpul noptii, dar
beiul ghiaurilor numit Iorghi 16, iesind in fat/ cu trufie foarte mare, a spur :
122
ceilalti comandanti de osti i-au atacat din toate partile pe ghiauri. Atacind
ca niste lei, ca i prin puternice lovituri pline de vitejie, an distrus steagul
ghiaurilor purtatori de nenorociri si i-au doborlt ca pe niste copaci aflati
in viltoarea apei.
i pe trod, cu oastea ramasa in urma, sultanul astepta pe cithpul
de luta si era foarte atent la sfortarile vitejilor sal, intr-una din gramezile
de cadavre, unul dintre acei fiorosi, desi rant, era Inca via. Cu sufletul
infricosat, el se ascunsese printre morji. and ahul cel puternic a trecut
prin acei loc cu un numar mic de ostasi, acel ghiaur setos de singe, cunoscut
16 Gheorghe Castriota, tatal lui Iskenderbeg (Scanderbeg), principele Albaniel.
17 Argun : Arhon (?)
19 Vuk Brankovici Vukovici.
29 Tvartko, despotul Bosnlei.
20 Vlatko Vukovici (?)
www.dacoromanica.ro
TA.117-0T-TEVAR1H
303
sub numele de Milo ITikola 21, care se ascunsese, punindu-i viata in jocr
pentru a eitiga un renume ci. cinste, i-a pus in gind sa-1 omoare pe sultanul
musulman. purtind in mineca un hanger veninos. Cu gindul sa-1 omoare
126
127
130
balrin infirm cu ginduri nechibzuite 1-a atitat pe ghiaurul Tariff Romaneti 23, i 1-a indemnat sa devasteze i sa prade tinuturile islamice.
El insui. i-a pus in gind sa, prigoneasca uncle tinuturi osmane. In anul
793 24, ghiaurul din Tara Romaneasca, facind intelegere cu acel atitator
www.dacoromanica.ro
304
131
Baiazid care 1-a adus la aceasta. ratacire. Recunoscindu-si vina $i umilindu-se, el a obtinut iertarea impArAteascA prin mijlocirea marilor
demnitari ai sultanului si astf el au fost iertate pAcatele sale.
<UrmeazA relatarea Intoarcerii sultanului, Incarcat cu prAzi bogate, finpotriva lui
Karamonaglu care se r5sculase>.
132
147
182
16 noiembrie 1393.
26 De fapt a lui Isfendiar-bei (1392- 1440), deoarece Kottirdm Baiazid murise Inca
In 1385.
27 1394-1396.
www.dacoromanica.ro
TADJ-VT-TEVARIli
305
219
248
24 aprilie 1411.
29 Acest text este o revenire asupra evenimentelor descrise mai Inainte.
39 In Tara Romineasca.
30 - 0. 43
www.dacoromanica.ro
306
Ilrii Romanesti. Domnul TATE Romanesti, pornind cu mult zel la, indepli-
www.dacoromanica.ro
TADT-VT-TEVARIH
307
www.dacoromanica.ro
308
285
Domnul Tarii Romanesti, vAizind In ce mAsurg slat pedepsite uneltirile si cAindu-se de faptele sale nelegiuite si de purtarile sale nedemne, a
i-a Unlit multe vesminte. In timpul acela, fiind Ind, certuri pentru domnie, gloriosul sultan < Mehmed > trecuse In p'artile Rumeliei, indreptindu-si
86 Probabil cA este vorba de Azap-bel, belul de azapi. Greeala se datorote until semn
pus deasupra.
www.dacoromanica.ro
TAD3VT-TEVARIII
309
49
i razbunind pe musulmani, sa pedepseaseI faptele nedemne ale lui Dracula i totodatl s& inlature de pe teritoriul t&rii r&ut&tile i nelegiuirile
acestuia. Firuzbei<oglu 5, potrivit ilustrei porunci sosite de la Curtea sahului, ocrotitorul lumii, pornind in galop spre Tara Rom&neasel, a fIcut
s& curgA singe de ghiaur, aa incit a uimit si mintea lui Dracula, iar ochii i.
s-au intunecat de atita singe. Fiind intiintat c& marele ah, potrivit dorintei inimii sale, dupg intoarcerea din tinutul lui Isfendiar, va trece prin.
p&rtile Adrianopolei, si intelegind c uraganul rabid sale se va napusti
www.dacoromanica.ro
310
haraciul pe doi ani. Prin mijlocirea demnitarilor hapax afiei, scuzele sale
fiind primite, vinovAtiile sale an fost acoperite vi iertate. Cei doi Iii ai sad
fiind retinuti pentru anumite slujbe la Poarta fericirii, el s-a tutors in
tara, cu porunca, impa.rAteaseL. In acest an fericit (827)" s-au rasculat
ghiaurii de arnIuti vi Impotriva for a fost trimis cu oaste numeroasg.
Evrenosoglu <Isa-bei>. . .
360
ahul col ocrotitor de OH, dupg ce s-a tutors din Karaman, luind
mAsurile pentru supunerea regiunilor ungurevti, a numit mai intii comandant de oaste pe Ali-bei, flub lui Evrenos, vi 1-a trimis in acele pkti. Ali-
www.dacoromanica.ro
TADJ-UT-TEVARIII
363
364
311
. . .
in cetatea Egri-Goz din vilaietul Ghermian 47. Pe fiii lui Vilk-oglu i-au
inchis in cetatea din Tokat. Cu oastea victorioasa <turcii> au pornit spre
*tile Semendriei.
. . .
367
www.dacoromanica.ro
312
www.dacoromanica.ro
313
mea /". Pe cind el se veselea astfel, auzind stirea despre sosirea, ostii
unguresti $i de atacul acesteia asupra ostii islamice, lui Kula-Sahin i
s-au front aripile $i, Impotriva voint,ei sale, a plecat din acel loc. Beii,
strighd, ti spuneau : Nu se cuvine sa, fugi din faja ghiaurului". In acea zi
beii au reusit sa,-1 retina, pe Kula-Sahin cu astfel de mustrki si dojeni.
<Kula-$ahin s-a pornit pe fugk facind din nopti zile>.
370
se spune, din cauza makelului nu mai aveau nici sbii, focul luptei s-a
1ncins de dimineata, pins seara. In e,ele din urma, fuga din lupta, a lui
Sahin, cel asemenea unui corb, Inriurind si pe luptatorii ramasi, steagul
victoriei for a fost rotors on virful In jos si an fost 1nvinsi de c/tre oastea
ungureasca, cea nenorocita. Nenumlrati viteji $i -au gasit o moarte de
maztiri, iar foarte multi bei renumiti an pierit ci ei. Printre ei ci Osman.
Celebi a murit ea un martir In acel loc de b/talie
INTOARCEREA
<Dupa cucerirea Semendriei, despotul Vilk-oglu i-a Indemnat pe regii crestini sfi faca
o alianta impotriva turcilor. Karamanoglu a trimis si el soli in Ungaria, cerind sA participe
prin atacuri din Anatolia la Impartirea posesiunilor otomane. Sultanul trecind in Anatolia,
regele Ungariei organizeazA o expeditie>.
Scopul for era Ca, trecind prin trecatoarea Matta (Izladi), sa mearga.
la Filipopol (Filibe) i apoi la Adrianopol ca sa, ocupe toate tinuturile acelea.
www.dacoromanica.ro
314
trecerea prin Zlatita a otil conduse de loan de Hunedoara. Mind vreme de iarnA, drumurile
au fost inundate, iar oastea cregtinA a trebuit sA se intoarcA>.
acele pkti
Vladislav I (1440-1444).
www.dacoromanica.ro
TADJ-VT-TEVARIEI
315
Mai Inainte, dupI ce lancu a nimicit stile islamice conduse de Kula51 22 octombrie 1444.
www.dacoromanica.ro
316
Pe cind marele cah isi aduna cu grij6, oastea la Sofia, ghiaurul din
Tara RomaneascI a pornit s6, devasteze imprejurimile Nicopolei si a.
394
396
inceput sg, pricinuiasc/ pagube tinuturilor islamice. Dintre emirii de margine unindu-se renumitii bei : Firuzbeioglu Mehmed-bei $i Hasanbeioglu
Mustafa-bei !ii ITzguroglu Isa-bei, au dat peste noapte un atac cu citeva
mu de acingii asupra ostii Tkii Romanesti si au umplut acel loc cu valuri
de singe de-al ducmanilor credintei, trimitind la sultan, legati de niiini si
de picioare, nenumkati ghiauri in zale $i calki.
. . . Astfel, oastea sultanului, pregAtindu-se si indiecind au end de
luptl, a ajuns la Kursunlu-Kilise wade Curtea ocrotitoare a lumii a fost
instintata, a ghiaurul a venit la, Kosovo. Atunci, privirea sultanului indreptindu-se in acele parti, ceata mare a ostii islamice s-a oprit in fata
comandantilor ghiauri in anul 852, lung caban, ziva a patra 573 intr-o dupes
amiazg, de vineri.
. . . Lovitura color imbra,cati in zale fiind grea, oastea victorioas/,
la, rindul ei, a plecat din fata for si, inconjurindu-i pe la spate, a inceput s / -i
mIcelkeasc/. Acei .umili, impiedicindu-se din cauza poverilor si negIsind
alt drum, au fost mIcelkiti de sabiile vitejilor <turci>.
Banul Tkii Romanesti 58 si banul de sekvelet, neputind sg, stea la,
paza acelor locuri, au stern urmele for de pe fata pamintului. Iar banul
lecesc fiind prins si nespunind eine este, a ramas un timp in pares islamicA si,
397
trecind din min/ in mina, fiind vindut $i cumpkat <Ca rob >, in cele din
urm6, a scapat.
. . . Mud s-a cr/pat de ziva, <Iancu>, adresindu-se celor care se aflau
ling/ el ci care erau pktasi la nenorocire, le-a spus : Voi sai depuneti
sfortki pentru apkarea carelor, iar eu, atacind duemanul pe la spate, 11
voi lovi cAlare in locul undo el nu se asteapt/". Si cu acest viclesug iesind
din multimea carelor, a luat-o la fug/ impreuna, cu suita sa, pk/sind cimpul
de luptI.
<Descrierea infringerli crethillor, dui:A retragerea lui Iancu, la Kosovo, in 1448>.
456
. . .
www.dacoromanica.ro
TADJVT-TEVARM
317
484
485
a celor care i-au trimis De asemenea, venind in acest scop soli i din partea
domnului Tkii Romaneti Ka,zik11 59, acetia au adus cu ei daruri bogate.
In trecut, Dracul, care era tatallui <Vlad Tepee >, fiind unul dintre ghiaurii
la, Poarta imp6r5,tiei a se incline, dar acel viclean, la rindul slut prefa,eindu-se a se supune, s-a scuzat In felul urnagtor : Poporul tariff mele
este nechibzuit, iar dregnorii 1 supuii mei sint cu doug, fete. Dad, mg,
duo sa, m6, Inchin la ocrotitoarea Curte a fericirii, atunci ei, supunindu-se
numaidecit ungurului, 11 vor priori pe crai in locul men i ti vor preda
acestuia tronul i avujiile mele. Ma gindesc mereu la, prilejul de a skuta
pieioarele tronului i de a terge praful de pe calul <impkatesc> i de a
arAta supunerea i devotamentul meu. Toate acestea de mult tree prin
gindul meu, dar din pricina color aratate mai sus, vechea mea dorin46,
69 Vlad Tepe.
www.dacoromanica.ro
318
nu 8-a indeplinit pin& acum. Daca, se crede de cuviint5,1 BA, fie trimis, pentru
25 septembrie 1462.
62 Mahmud-papa, mare vizir (1453-1467/857-872 prima oara si 1472-1473 / 877-878
a doua oars).
www.dacoromanica.ro
TADT-VT-TEVARM
319
Mevlana Idris 68 spun ca Ali-bei Evrenosoglu, hind numit comandant peste oastea de acingii, a fost trimis sa devasteze Tara Romaneascal
iar Mahmud-pasa era in avangarda ostii imparatesti. .<Mahmud-pasa > a
nimerit intr-un loc unde, in orice parte s-ar fi cautat, chiar la mari departaxi, tot nu s-ar fi gasit nici o picatura de apa.
< UrmeazA descrierea, lntr -o formA poetia, a celor suferite de turd din cauza lipsei de apa >.
488
189
. .
.
ceata numeroasa de oaten ghiauri. Deoarece <Vlad > Tepes se afla In dusmanie veche cu domnul Moldovei, acesta 64, socotind sosirea victorioasa
si a petrecut.
<Vlad > Tepes, dupa ce a aflat de nenorocirile ostii pe care o pregatise
sa-1
as Hakimeddin Idris bin Husameddin All el-Bitlisi, istoriograf otoman (m. 1520),
autorul unei cronici otomane in limba persanA, care trateaza evenimentele pina pe vremea
lui Balazid al II-lea. (Vezi in volumul de fatA, p. 149.)
ea Stefan cel Mare.
www.dacoromanica.ro
320
490
www.dacoromanica.ro
TADJVT-TEVARMI
321
557
S-a scris In paginile de mai sus, c6,, dupl expeclitia in Iran, sultanul
(hudavendikiar) a lamas in resedinta sa timp de doi ani, trimitind in imprejurimi osti pentru a-si Mari teritoriile.
Pentru cucerirea cetatii Iskenderie din Albania, 1-a numit dintre toti
pe Hadim Suleiman-pasa, beilerbei de Rumelia, si 1-a trimis in acele parti
cu o oaste aleasI. Taria acelei cet6,ti impiedicind o cucerire usoarl, oastea
mai sus-numita s-a multumit numai cu prada, si s-a intors la Poarta fericirii
cu avutii.
In acest timp rAsculindu-se domnul Moldovei 68, faptele sale au fost
ar5tate inaltului trop. Deoarece Suleiman-pasa nu dobindise victorie in
cucerirea cet'atii Iskenderie, arAtindu-se nedemn. de <aceast5,> slujbl,
atunci, pentru ca ceata aceea sa, nu fie desfiintata,, i s-a trimis poruncl prin
firman impgrAtesc s5, plece cu oastea sa impotriva Moldovei fax& nici un
fel de intirziere, pentru a nimici ceata aceea <de ghiauri> $i pentru a supune
acele tinuturi prin lovituri de sabie. Dar oastea lui Suleiman-pasa era
obosita, de luptele si sfortArile depuse la Iskenderie si cea mai mare parte
era frintl din cauza caldurilor din acele tinuturi (Albania). De asemenea,
intro Iskenderie si Moldova era cale de o lung, de mers. Aceste greutIti erau
cunoscute atit de pas'a cit si de emirii din jurul sIu. Dar, neavin.d nici o
putere sa, judece firmanul plin de intelepciune <al sultanului>, el a pornit
de nevoie in tinuturile mai sus-numite si au trecut fluviul DunIrea in
Tara RonAneascl.
Dusmanul neiesind la ivealg, ei au pornit in incursiune pentru devastarea satelor si oraselor. Afurisitul de domn al Moldovei, care 11 intrecea
14 septembrie 1463.
69 Este vorba de hanii ghiraizi din Crimeea, contemporanul lui Stefan cel Mare fiind
Mengli-Ghirai I (1469-1514).
21
o. 43
www.dacoromanica.ro
322
prin surprindere din locuri ascunse cu oastea sa. Cei mai multi dintre
ostaii islamici au murit ca nite martini i multi viteji au pierit pe eimpul
14 aprilie 1477.
71 Adica a calAului.
www.dacoromanica.ro
TADJ--0T-TEVARIH
323
lui lor, s-a adresat agalei lor i 1-a dojenit, zicind : Ce lucru ciudat an
facut aceti oglani ! .Aa, fac oare acei care se incing cu briul vitejiei I". Apoi,(
luind scutul de aparare in yr-MT-die, sale binecuvintate, a dat pinteni calului
sa, inainteze. Cei din oastea de Poarta (kapu-halki), la. rindul lor, atacind,
cu totii dintr-o parte, nu s-au despartit de scara sultanului lor. Ienicerii,
caindu-se de ceea ce an facut, pentru a terge ruinea lor, an pornit sa-1
nimiceascg, pe duman. De asemenea i spahiii de Anatolia i Rumelia,
vgizind sfortarile sultanului, s-au scurs ca un riu i s-au napustit asupra,
carelor ghiaurilor, depunind toate sfortarile i puninduli pieptul in bataia
72 Baiazid al II-lea (1481- 1512).
78 Fiul lui Mehmed al II-lea se razvrAtise In 1481, dorind sA ocupe tronul, dar a fost
alungat.
www.dacoromanica.ro
324
www.dacoromanica.ro
TADJ-VT-TEVARIEr
562
325
572
Volumul al II-lea
CUCERIREA CETATILOR CHILIA $1 AKKERMANN
41
42
75
78
77
78
70
80
81
3 aprilie 1478.
In lupta de la Cimpul Piinii (1479).
2 martie 1481
19 februarie 1482.
30 ianuarie 1484 17 ianuarie 1485.
Ziva de Anul nou la persani, corespunzInd echinoctiului de primilvarii (21 martie) .
1 mai 1484.
27 iunie 1484.
15 aprilie 1477
www.dacoromanica.ro
326
43
83 11
38
www.dacoromanica.ro
TADJ-UT-TEVARIII
44
327
Venind sol si din partea craiului unguresc 92) acesta s-a Inchinat
la, Curtea cea ocrotitoare a lumii. In acest timp a sosit vestea ca ghiaurii
ram* la Akkerman, trimitlnd tire domnului Moldovei (Bogdan - ogle),
i-au fagaduit cs Ii vor preda cetatea data va veni pe neasteptate. La rindul
.
45
www.dacoromanica.ro
328
oglu), facIndu-se nevazut, nu s-a gasit urma lui. Desi au rgscolit muntii 9i
plaiurile acelui vilaiet, nimeni nu a aflat ceva despre el. In cele din
urma, prinzInd un raufacator, care cunostea starea lucrurilor, acesta a
spus ca domnul Moldovei a fugit In vilaietul lesesc. Atunci au pornit la
incursiune prin tinuturile Moldovei si au luat prazile pe care le-au gasit.
Umplindu-se cu our si cu avuii, pofta luptatorilor s-a potolit. Ali-pasa,
lulnd o cincime (pendjik) din prazi, a pornit la Poarta fericirii.
In anul 89194, clad marele padisah statea la tronul sau din Istanbul,
supusii lui an aflat a domnul Moldovei, dupa Intoarcerea lui
adunInd arme Eji avutii pentru razbunare, a depus iarasi sfortari pentru a
lua Chiba, gi Akkermanul. Atunci, acordIndu-i Indata lui Malkocioglu
Bali-bei, vechi stIlp al emirilor de Rumelia, vilaietul Silistrei ca favoare,
i s-a Incredintat tot lui iji paza granitei dinspre Moldova si i an dat porunca,
sa pustiiasca si at devasteze, on acIngiii de Rumelia, acea tares FIl sa nimicease& oastea Moldovei. Iscoada moldoveanului aSlInd de aceste gInduri,
46
le-a comunicat serdarului sau cel viclean 95. Ace la,, datorita legaturilor
strinse pe care le avea on craiul lesesc, a cerut ajutor de la acesta, precum
si de la craiul unguresc. Acestia, la rindul lor, i-au trimis osti. Malkocioglu,
potrivit Inaltului firman, a pornit cu vitejii acingiii spre vilaietul Moldovei
si a Inceput sa-1 devasteze i sad prade.
Construind un pod peste apa Prutului, Malkocioglu <Bali-bei> a
ramas acolo cu alaiul sau g1 cu supusii sai, iar pe spahiii care-1 Insoteau
i-a trimis Inainte. El s-a falit ca dusmanul nu va aparea i n-a cercetat cu
luare aminte Imprejurimile. Dar iscoada dusmanului, vazInd ca Ma lkocioglu s-a Indepartat de oastea sa, a condus ceata dusmana spre locul unde
se oprise Malkocioglu. Ceata de ghiauri, pornind In grabs cu glndul de a
macelari oastea islamica, a dat cu ea o lupta crIncena. Ceata lui Malkocioglu, la rindul ei, scotind din teaca sabia razbunarii si cu puterea eroismului punIud capat vietii ghiaurilor umili, nu s-a dat Inapoi nici o
ci a gaurit piepturile <ghiaurilor > cu Impunsaturile sagetilor ascutite.
Focul bataliei Incingindu -se, au distrus de dimineata ping, seara azmele
cu lovituri puternice. De asemenea, ascunsesera In locuri ferite nenumarati
luptatori cu tobe i cu steaguri. Acestia, la rindul lor, iesind din ascunzisuri pe la apusul soarelui, an pornit la lupta, $i la macel cu sunete de tobe,
de trompete $i cu strigate de rug/. Atunci, dusmanii cei fricosi si-au pierdut
puterea, iar steagurile au cazut din mlinile lor si, spulberIndu-li-se visurile
Inalte, ochilor lor lumea li s-a Infatisat neagra. De spaimg, mare, nici a
94 7 ianuarie 27 decembrie 1486.
95 $tetan cel Mare.
www.dacoromanica.ro
TADJ-VT-TEVARIFI
329
patra parte din ei n-a rgmas pe loc ci, tremurindu-le mfinile, nici unul n-a
mai ridicat sabia. Neg/sind alt mijloc de scapare decit fuga, ei au pgrgsit
cimpul de bat/lie cu sufletul plin de spaimg Qi s-au imprgtiat, racindu-se
nevazuti. Dimineata, end sa porneascg In grabg in urmasirea otii invinse,
Malkocibei<oglu. Bali-bei>, aflind de imprgtierea cetei umile de ducmani,
a pornit c/lare pe urmele dumanului legii, nimicindu-i pe cei pe care i-a
putut ajunge din urm/. Serdarul for eel necurat 962 fugind Inaintea tuturor
si parcurgind distante maxi, a scapat de ghiarele distrugatoare ale luptgtorilor.
Acingiii care se duseserg dui)/ pradl s-au Intors satui de prazi Ii
s-au alaturat comaindantului lor. Apoi, o cincime din prazi a sosit la Poarta
fericirii.
54
Abele 99, craiul prior leeti ci mare conductor peste tarile slave
(sakalliible), nedinduli seama de cele cuvenite lui, pretindea neatirnare,
80
97 28 decembrie 1486
16 decembrie 1487.
99 loan Albert, regele Poloniei (1491-1501)
89 9 septembrie 1496 29 august 1497.
www.dacoromanica.ro
.330
frincului in numeroase batalii. La inceput, bggind spaimg in inima acestuia, 1-a abatut de la dorinta sa <de a face expeditie >.
Pe de altg parte, el (domnul Moldovei) a trimis veste emirilor de
margins ca in tara lui sg vine negresit pe un drum cunoscut un sangeacbei
cu luptatorii aflati sub steagul sau i sg se ascun.da in locul ce i se va
argta, urmund sg iasg la ivealg atunci clad va da el semnalul.
Unul dintre emirii cu provincia mai apropiata, de tara aceea, tredud Dunarea cu 600 de viteji inarmati, a intrat in Moldova si s-a ascuns
In locul argtat de domnul Moldovei. Domnul Moldovei, prefleindu-se eg
81
mergem pe drumul cel bun si sa-1 vedem". Nenorocitul de crai lesesc, lucrezindu-se in spusele domnului Moldovei, a trimis 5 000 sau 6 000 de oameni
imbracati in zale si furiosi ca marea.
Domnul Moldovei, pregatind 4 000 de ghiauri din Moldova, ii avezase intr-un loc apropiat de avangarda vitejilor de Rumelia si-i speriase
la inceput cu vestea atacului bgnuit <al turcilor >.
Avangarda ostii lesesti venind in acel loc impreung cu domnul Moldovei, vitejii <turcii> an iesit din adincul pgdurii de stejar si s-au aruncat
ca niste sggeti asupra lor cu putere i furie $i au pornit la atac ca niste
lei, cu caii sicu sggetile care se aflau fn tolbele lor. Ivindu-se atunci oastea
rumeliotg, cei 4 000 de ghiauri moldoveni, care se aflau in urma, au atacat
gi ei, bgtind din tobe i clntind din timbal dupg obiceiul osmgnesc. Oastea
leseascg, vgzind aceasta, a fost cuprinsg de spaimg $i de groazg yi, zgpg-
TADJ-UT-TEVARIR
331
<Moldovei>, potrivit intelegerii, intimpinind cu respect pe emirul luptltorilor si, dupa obicei, preggtind oameni i zaherele, a indeplinit misiunea
de calguzgi. Cind an ajuns la capatul celgilalt al vilaietului Moldovei, au
dat de fluviul numit Nistru 100. Trecerea far& pod nefiind cu putintA,
au gasit nave 1, legindu.-le cu funii i lanturi, an construit un pod trainic
i, dupg, ce an trecut dincolo, an intrat In vilaietul lesesc, parcurgind menziluri unele dupg, altele.
Balibeioglu .Ali-bei a fost inskcinat cu apgrarea spatelui otii, iar
fiul s'au cel mai mic, Tor Ali-bei, a fost pus in avangarda ostii victorioase.
Ajungind cu victoria In mijlocul vilaietului lesesc, ei an distrus cetAtile
renumite i localitg,tile insemnate care se aflau acolo si le-au alcat cu
www.dacoromanica.ro
332
Pgstrind in cetatea Chi lia a cincea parte (pendjik) din prazi pentru
102, el a slobozit oastea, cea victorioasa.
Iar sultanul stgpinitor al IDIY1ii 108, incglecind pe un cal falnic i
nemaiasteptind cleat o zi, a trecut de la granitg spre rlurile din tinuturile
Rumeliei. Yn clipa aceea i fericitul print 104, cglare pe un cal mindru, in
dorinta arzgtoare de a se intilni cu slgvitul sultan, a pornit cu mare alai
gloriosul
144
<Versuri despre drumul lui Selim spre Silistra, amintindu-se $i de cetatile Chi lia si
Aakermann>.
1512).
Baiazid al II-lea.
1" Selim, fiul gi urmasul la tron (1512-1520) al lui Baiazid al II-lea.
15 Este vorba de lnttlnirea lui Baiazid al II-lea cu fiul sau razvratit Selim.
103
1" Oceakov.
www.dacoromanica.ro
XIX
1111JSTAFA ALI
Fiul lui Ahmed. Hodja, Mustafa All s-a nascut la Galipoli In anul
1541. Inca din tinerete a manifestat interes pentru literature, care a si
ramas principals sa preocupare In tot timpul vietii. Datorit6 activitatii
sale literare, All a devenit cunos cut si a fost apreciat la Curtea lui Suleiman
I, uncle a fAcut parte din suita printului Salim. Pe la 1562 a fost trimis
fn Siria, ca secretar al lui La la Mustafa-pasa, de uncle s-a Intors apoi In
Cipru. In 1571 Mustafa All era secretarul guvernatorului Bosniei, Ferhadpasa. In aceastI calitate, el trimitea la Poarta otomanI dlri de Hama',
asupra luptelor ce se dIdeau cu tkile crestine. Il gAsim apoi indeplinind
aceeasi functie pe ling comandantul de la granija Bosniei, Malkocioglu
Bali-bet In aceste parti el a stat timp de opt ani.
In anul 1592 Mustafa All este semn.alat ca secretar de ieniceri, iar
in 1595 este trimis din nou In Anatolia ca defterdar de Amasia, avmnd ai
rangul de guvernator de sangeac. A murit In anu11599 In Arabia.
334
MUSTAFA ALI
parte Am putut obtine doar unele date privind campania din 1538 la
Moldova, pe care le dam In traducere romaneasca.
In afar& de aceasta cronica Mustafa All a scris yi despre ultima expeditie a lui Suleiman I la Szigetvar in 1566, cmnd oastea otomana s-a aflat
sub comanda lui Sokollu Mehmed-paa. 0 altg, lucrare cu caracter istoric
apartinind lui Mustafa, All este i o istorie a Ungariei. El a scris de asemenea
i un Selimname, In care ant relatate evenimentele din timpul lui Selim
(Batalii rare) descrie lupta dintre Selim al II-lea i fratele sau Baiazid
Celebi la Konia,.
Dintre lucrarile sale cu caracter literar merits sg, fie semnalata Vie file
dupa patru ani, adica cu doi ani inaintea mortii sale. In prima parte a
operei (primele doua volume), limba autorului este greoaie, piina de arabisme i persanisme ; stilul sau devine ins/ clar i concis In ultimo, parte.
Clteva date sporadice cu privire la 0...rile roman se gasesc i In
lucrarea lui Ali, intitulata Heft Medjlis, adica Cele fapte consilii, In care
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA ALI
335.
este descrisa campania lui Suleiman Magnificul impotriva cetatii Szigetvar din Ungaria (1566/974). Aceasta opera a fost editata in 1898-1899 de istoricul Ahmed Djevdet (Istanbul, 1316 H., 55 p.). Dam aici in tra-
www.dacoromanica.ro
litrNH-17L-AHBAR
(ed. Ahmed Djevdet, Istanbul, 1862/1277)
Volumul I
33
<Se relateazA despre amestecul dintre turd, arabi i iranieni pe de o parte i cretini
pe de altA parte In %Arlie de sub stAptnirea Bizantulul, fAcIndu-se 1 o caracterizare a copiilor
117
245
de tinutul Rumeliei.
... Mai sint gi popoarele : valah, cel ardelean gi moldovean care
locuiesc in tinuturile dintre tkile greceti, tatlf/ti si ungureti. Domnii
lor, purtlnd titlul de voievozi i fiind numiti de cgtre sultanii Familiei
osmane, I i trimit din vechime, an de an, tributurile fixate.
Nu se numea alt voievod in aceste taxi pin/ ce nu murea voievodul
uneia din ele, sau, asuprind poporul, nu era inlaturat. Dar atunci c5nd li
se trimitea un nou voievod, acesta era dat in grija unui ag/ din suita imp/r/teasc6, algturindu-i-se k4i un ceau cu titlul de stegar (sandjahtar)
si vreo 40-50 de capugii 3.
I Sari-Kerman : Cetatea GalbenA".
2 Ak-Kerman : Cetatea AlbA".
8 capugi : portar, u0er (al seraiului).
www.dacoromanica.ro
IWNH-1.7L-AHBAlt
337
45
22
c. 48
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA ALI
338
obtinut victorii, capturind mari cantitAti de prszi. Lui i-a mers faima de
cuceritor, cad a cucerit i a supus toate cetatile pe care le-a vrut pi, ca
urmare, belpgal din rindurile luptItorilor musulmani a crescut zi de zi,
astfel inch cei care jurasera credint/ comandantului for iubit infruntau
orice pi treceau peste toate greut/tile pentru gaziul Umur-bei.
.
66
Fiii distini ai lui Murad I erau : hanul Baiazid Ildir im, Savgi-
bei yi Iakub-bei. Dintre aceti printi, Savgi-bei, potrivit rinduielilor osmane, fiind numit vizir, a fost retinut pentru paza Brusei. Iar el ( Murad I)
a plecat cu mares ie glorie intr-o expeditie impotriva ghiaurilor din Tara
72
...
Sultanul < Murad I>, suparat qi zdrobit din pricina unei infringeri din partea sirbilor 91 a poruncit lui Ali-paa 10 sa, string/ oaste. Si
fiului ssu Baiazid i s-a pus in vedere sg, se pregateasc/ pentru expeditie.
Astfel, s-au adunat in apropierea oraqului <Adrianopol>. In acest timp
s-a aflat ca stApinitorii ghiauri din Nicopol i Tirnovo, precum pi <conducatorul> iro.an (Susmatur), bei ghiauri 4i tributari sultanului, nesupunindu-se poruncii <de a merge La expeditie>, an apucat calea rAzvr/tirii.
Atunci vizirul Ali-paa, avind sub comanda sa 30 000 de oameni,
a trecut in Rumelia pi a plecat in tinutul lui *iman.. Ajungind la Adrianopol, <sultanul> a trimis de indatI pe fiul lui Timurta-paa,
care, impreung, cu 5 000 de oameni, a cucerit cetatea Provadia.
... Dup/ aceea, au venit la picioarele gloriosului sultan i stIplnitorii cet/tilor Madara i *umla, iar beiul *iqman, caindu -se de purtarea
sa, a cazut la picioarele lui Ali -papa i, in speranta ca i se va ierta greeala,
a venit in capitala imperial/ i s-a rugat. Atunci el a obtinut <iertare>.
De data aceasta i cetatea Silistra fiind alipitai la tlrile imparatecti, st/pinitorul ei a primit sa devina tributar n.
<Descrierea Mallet de la Kosovo cu sirbii, omorlrea sultanului Murad I $i obtinerea
victories de catre turd datorita lui Haireddin-pasa>.
9 BAtillia de la Ploenik (1387).
to Ali-paa Djandarllzade.
11 Aceste evenimente s-au petrecut In anul 1388.
www.dacoromanica.ro
KUNH-111.-AHBAR
339
78
80
s-au tutors cu nenumkati robi. Au adus i pe acei ghiauri ale ckor nele-
<Fiica mai mica a lui Baiazid -han indragostindu-se de eihul Semseddin >, a trimis a doua zi pe imputernicitul (velcil) ei de cununie, neputind
sa,
119
... Printul Musa a cerut voie de la fratele sau mai mare, printul
Mehmed, sa treaca fn Rumelia. Acesta, aprobindu-i cererea, a pus sai se
preggteascA toate cele necesare pentru caltorie (sefer) i, dupg ce i-a
procurat uneltele de lupta, i-a inminat scrisori tii 1-a trimis <pe Musa >
la voievodul Mircea. De fapt, s-a vazut ca, asa cum mai inainte Suleimansah, intgrindu-1 pe printul Isa, 11 trimisese impotriva lui Mehmed-han,
12 Balazid I Fulgerul (1389-1402).
12 Confuzie la cronicar san greeala de tipar.
14 Doruna (greealA de grafie), desigur : Vodina.
15 1390.
16 29 noiembrie 1391
In anul 1396.
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA ALI
340
acum printul Mehmed, la rindul sgu, 1-a trimis In Rumelia, drept rgspuns,
pe Musa, procurIndu-i toate cele necesare. Atunci printul Musa, purtind
steagul victoriei, a trecut In Rumelia e i voievodul Mircea, f/cindu-1 gine-
rele sgu, i-a dat ajutoare. Suleiman-sah, dud a aflat de aceasta, stire, a
plecat In mare grabg In Rumelia lei, trecind pe la Impgratul din Istanbul 17,
<pe chid strabgtea trecgtoarea Bosfor >, s-a obligat sa -i dea multe localitati numai ca sa -1 sprijine In vederea alunggrii fratilor sal.
<Trec/nd pe malul celialt, Suleiman gi-a adunat oastea gi a pornit In urnarirea prin120
tului Musa>.
<Descrierea luptelor dintre Musa gi Suleiman : InfrIngerile suferite la Inceput de Musa,
134
<In timpul unel petreceri, Mehmed I 11 Invoiegte pe Musa O. treacii cu o oaste in Rumelia
Totodatg, potrivit dorinlelor dui Musa >, i-a Inminat scrisori pentru
emirul Isfendiar, Impgratul din Istanbul si voievozli din Tara Romgneascg,
si Moldova 12.
135
www.dacoromanica.ro
KUNI1UL-AIEBAR
341
conducea ca pe o flick ascultatoare, iar poporul din acel vilaiet sa fie ferit
de rautatile acingfilor si nimeni sa nu rivneasca la taro, sa si sa nu o calce.
Tarii Romanesti, Mircea, iar dupa unii autori, a devenit chiar ginerele
acestuia, el (Suleiman) si-a ridicat cortul sau cu mare necaz si, luindu-i
ramas bun de la locuitorii din Brusa, s-a retras spre Istanbul. Dupa ce a
facut multe fagaduinte imparatului < din Istanbul> si a obtinut Invoirea
de a trece marea, el a plecat la Adrianopol. Luptele lui cu printul Musa si
toate faptele sale slut relatate la locul lor.
178
EVENIMENTUL AL APTELEA
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA ALI
342
loc acolo, umilii ghiauri din Tara Romaneascg, unifi in rautSfi, au distrus
cele trei cetSti Isaccea <leni-Sale> i Giurgiu (Goz-Goren). Mind aezate
la hotarele faxilor islamice i repararea for fiind foarte trebuincioasS, ele
179
au fost construite din nou tii au fost aduse in stare buns. DupS aceea,
(Mehmed I) a plecat in pairfile ungureti 23. In drumul for au dat peste
cetatea Severin, ins& ghiaurii nu s-au putut impotrivi loviturilor date de
luptStorii musulmani i de Wile viteze, obinuite cu luptele, i dud. an
inceput bgtglia pentru cucerirea i supunerea cetSfii, <ghiaurii> au cerut
iertare i s-au rugat pentru linitea i crufarea viefii lor. Acetia, trimifind
prin fiul craiului 24 daruri multe i pecheuri valoroase, s-au obligat 85,
plSteasca in fiecare an haraciul i au cerut pace. Atunci li s-a pus con-
a iertat pe cei care i s-au rugat. Dupa, aceea, sultanul s-a indreptat cu
mare alai spre Adrianopol, capitala lumii.
EVENIMENTUL AL $APTELEA"
6l
" Autorul se refer probabil la regale Ungariei, Sigismund de Luxemburg, sau la o cApetenie localA.
www.dacoromanica.ro
KUNHATL-ABBAR
200
343
Falsul (Dlizme) print Mustafa find infrint de Murad <al II-lea > in
luptele de la Galipoli, rIscoala sa din Rumelia a fost inabuksitl, far Mustafa
205
EVENIMENTUL AL PAISPREZECELEA
.. .
EVENIMENTUL AL OPTSPREZECELEA
207
14 decembrie 1423.
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA ALI
344
www.dacoromanica.ro
KUNII-DL-ARBAR
345.
marl
Se povesteste despre incursiunea facuta de mAria, sa sultanul In vilaietul unguresc. Craiul cel ratIcit, profitind de plecarea in Anatolia a ferici-
. . .
i oraselor, cutezind s6, atace Zlatita 38. and puternicul sultan a auzit
de aceasta, el a plecat cu oastea din Rumelia. Dupa, ce a dIrimat si a ars
Sofia, el s-a indreptat spre treatoarea Zlatita (Idadi). Dar, din pricina
33 In alte cronici Basaraba.
34 Aceste evenimente au avut loc In anii 1442-1443.
88 5 iulie 1437 23 iunie 1438.
86 Gheorghe Brankovici.
87 In text : Aladja-Hisar.
38 In text : Izladl.
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA ALI
346
iernii grele, a preferat s& pazeascgi timp de citeva zile acele tinuturi ping, ce
ghiaurii, din pricina greutItilor, 8-au retras spre Cara for blestemat6.
<Sultanul> a trimis ins& pe viteazul Turhan-bei, fazindu-1 serdar peste
vitejii de sub comanda sa $i dindu-i si pe bravii ale8i din oastea de Rume lia.
Peste oastea din Anatolia a fost numit viteazul Balaban-pa8a eel vestit.
Li s-a poruncit sa urmgreascl oastea ghiaurfi la o distant& de un
conae ca sa vadg, si s& is mAsurile neeesare dacg, <ghiaurii> vor voi sa mai
211
sultan 0-a retras de la domnie, lasInd tronul unui fiu nevirstnic de-al san,
a8a c, voi din partea aceea 8i noi de aici, sg, mergem eu o8ti impotriva for
si, nimicindu-i, s& semAnAm pe pgimintul taxii for s6minta rgat&tii. Mai
mult chiar, dupg, aceea sg, ne Infratim intro noi $i ne vom intllni ca sa irnpArtim, prin bung, invoiall, tinuturile care ni se cuvin In p&rtile noastre".
<Se relateazA Intoareerea la domnie a lui Murad al II-lea din pricina amenintArilor ghiaurilor din afarA qi a neputintei fiului sau Mehmed de a face fatA conduceril statului>.
Varna.
www.dacoromanica.ro
KUNHAIL-ABBAR
347
213
214
. Acestea
o ultimo sfortare pentru a-si salva carele, dar nici de asta data sforDarea
for nu a dus la vreun sfusit si ei an scapat prin fug& . . .
In timpul acela 46 a sosit stirea cea neplacuta el craiul unguresc,
Iancu cel afurisit, a pornit si a atacat cu tunuri ti cu pustitarile din imprejurimi i, trecind prin Belgrad) s-a indreptat spre Kosovo, devastind ti
pirjolind tinuturile pe unde trecea. Padisahul, comandant de osti, trod
a auzit aceasta, a pornit indata ti, mergind zi si noapte, s-a tutors la
Sofia. Totodata el a trimis porunci ostilor din tinuturile din jur ca sa-1
ajunga din urma.
U Regele Ungariei (Vladislav I).
43 Murad al II-lea (1421-1451).
44 Mehmed al II-lea (1451-1481).
44 14 octombrie 12 noiembrie 1444. Lupta de la Varna s-a dat la 10 noiembrie 1444.
44 Pe chid sultanul Murad al II-lea se afla In Albania (1447-1448).
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA ALI
348
let 811 care aveau in fruntea for pe Iancu, izvorul tuturor uneltirilor.
Maria sa sultanul, plecind de la Sofia, a mers spre Kosovo undo a
ajuns dupa ce a trecut menziluri dupa menziluri. El a vazut atunci oastea
ghiaurilor care venea din fats i care era foarte mindra
<Descrierea bAtAliei de la Kosovo care a inceput Intr-o dimineata de vinerl si a durat
pinA seara>.
219
Dupa infringerea ghiaurilor, stile musulmane, care, impratiindu-se, fugisera, vazind ca ajutorul lui Allah i victoria este de partea lor,
Gh. Brankovici-Vukovici.
4 Lebe, In loc de leh (gresealA de grafie). Este vorba probabil de banul lesesc.
4 Gebe, In loo de ceh.
5 Liik, vezi nota 40 de la p. 91.
41 Sekuelet, vezi nota 41 de la p. 91.
www.dacoromanica.ro
KUNI1-11L-AHBAR
349
linifitit.
52 7 martie 1448
23 februarie 1449.
n Nume legendar.
www.dacoromanica.ro
KVNH- VL -AHBAR
(Istanbul Universitesi Ktitilphanesi, ms. nr. 5959)
EVENIMENTUL AL 36-lea
fol. 243
<S-a auzit c5 ghiaurii europeni lac pregatiri man impotriva turcilor, primind ajutoare de la Roma (Ktztl elma) Si din Portugalia (Portokal). Poarta fiind
informatA de toate acestea, prin iscoade, trimite mai intii asupra lor, la 9 muharrem
945 54, din Cornul de Aur, o flotA mare de 200 de corAbil sub comanda marelui
capudan Haireddin-pasa. Participa 3 000 de puscasi, precum si sangeacbeii din
tinuturile Kodja-ili, Tekei-ili, Hamid-ili si Alaia cu stile lor. Apoi, 20 de vase
din flota imparAtiei au fost trimise lui Suleiman-pasa, beilerbei de Egipt >.
<In acest timp, bellerbeiul de Erzerum s-a Inchinat ca un slujitor credincios la Pragul cel limit. De asemenea a fost distins cu onoruri Mehmed din
Zu'l-Kadrie 55 pentru slujba de la serhad. In acest timp, murind vizirul Mustafapasa, postul sAu a fost acordat lui Mehmed-pasa, beilerbei de Rumelia, iar cu
vilaietul Rumeliei a fost onorat Htisrev-papa. In ce priveste vilaietul Anatolia,
acesta a lost Incredintat lui Rustem-pasa, valiu de Diarbekir. Paza Istanbulului
si a altor regiuni a lost lasata pe seama lui Ferhad-pasa, sangeacbei de Aidin 58>.
...
fol. 245
www.dacoromanica.ro
KtTNH-tYL-ARBAR
351
<Se descrie ceremonia prirnirii emirului Raid -han din cetatea Basra, ale
cArei tinuturi au fost lasate tot pe seama lui cu conditia ca moneda i slujba
(hutbe) sa se facA tot pe seama sultanului otoman>.
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA ALI
352
www.dacoromanica.ro
KtYNHATL-AHEIAR
fol.
Z44 r.
353
c. 43
www.dacoromanica.ro
354
MUSTAFA ALI
www.dacoromanica.ro
KUNH-VL-AHBAR
355
www.dacoromanica.ro
HEFT M-EDJLIS 74
(ed. Ahmed Djevdet, Istanbul, 1898-1899/1316)
16
mai departe ... dupl ce a poposit zece zile In aceste locuri, In timpul
s6rbItorilor de sacrificiu (iyd-i-edha) 77 pentru a petrece acele zile de
bucurii.
26
38
... Raialele supuse, ImpreunI cu. mai sus-numitul fiu distins, Erdel.
oglu, principele Stefan, care este des6x1rsit prin supunere, precum si
cazacii, voievozii si iunacii 78 sositi de prin pArtile Tarii Rom'Anesti $i
ale Moldovei (Kara-Bogdan), cu totii au fost Inskcingi prin firman sg,
lupte sub comanda lui Pertev-pasa. Afar de aceasta $i beilerbeiul (mirimiran) de Timisoara, fericitul si viteazul si puternicul Mustala-pasa sosind
pe cImpul de lupt4 Impreun/ cu gaziii caliti In lupte si cu luptItori viteji,
au ridicat metereze pentru cucerirea cetItii Gyula 76, devenind luptatori
neintrecuti pentru ocuparea unor alte cet4i si Intkituri.
...
76 Lucrarea aceasta cuprinde descrierea luptei de la Szigetviir din 1566, unde a murit
Suleiman Magnificul.
www.dacoromanica.ro
XX
MUSTAFA SELANIKI
www.dacoromanica.ro
Tarih
358
MUSTAFA SELANIKI
1 Recent, a aparut in Turcia o noud editie a cronicii lui Selaniki, fara sd ne fi parvenit
Ina ptnii in momentul de fatii.
www.dacoromanica.ro
TARIH
(ed. Istanbul, 1864/1281)
14
15
'Din cauza intirzierii lui, oastea a ateptat mai mult timp. Cind
pomenitul crai a sosit, lntinzlndu -se un cort row, i s-au !ant onoruri
de primire cu cinste. De asemenea i s-au preg5,tit daruri i numeroase
favoruri. In ziva urm5,toare, avind loc un divan mare, sus-numitul loan
Sigismund (Istefan) a venit insotit de un numar de 300 de ostai ghiauri,
de staturg inalta, unii cu cai impodobiti tli altii pedetri. S-a tinut un
mare divan la care an participat multi oameni. Oastea de Poarta, (kapuhalki) era impodobita, atit de bogat i cu atlta fast, in& a o descrie intrece
orice putinta.
1 29 tulle 1565 18 Julie 1566.
2 Moneda otomana.
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA SELANIKI
360
chiat dupg obiceiul lor in semn de supunere, atunci mgria sa prea fericitul padisah i-a poruncit BA se scoale. Ridicindu-se, dupg ce a mai fgcut
doi pasi, el a ingenunchiat din nou. Ingenunchind si a treia oaxg, s-a dus
apoi Bi s-a inchinat la picioarele sultanului. Dupg ce s-a sculat, mgria sa
27 marele vizir Mehmed-pasa 8 i-a dus el insusi scaunul impodobit cu perle
Bi acesta s-a asezat pe el. Apoi, dupg ce an iesit afarg, craiul mai sus-argtat 92
cerind scuze beiului dragoman 10, Ibrahim 11, i-ar fi zis : Mgretia sa m-a
69
13 Despre sahul Kulihan, unul din Sahli Persiei, care trecuse de partea sultanului
Suleiman Magnificul, cf. D. Cantemir, Istoria Imperiului Otoman, I, p. 309, nota 119.
www.dacoromanica.ro
TABIB
165
173
361
1500 de ieniceri. Ajungind cu oamenli BM acolo unde trebuia, Djaferpaa le-a vent de hac ghiaurilor, condamnati sa, ardl in focul infernului,
care veniserg, asupra cetAtii Bender. Tot in acest timp i-a lost dat lui Alipaa, beilerbei de Buda, un firman prin care devenea beilerbei de Rumelia
i i s-au trimis ceaui ca i el s'6 ajung5, din urma oastea lui Djafer-paa.
... De asemenea i. imbrihorul (mirahor) eel mic, Husein-aga,
...
182
219
Poarta fericirii unde, dupg obiceiul Sublimei Porti, a prezentat pecheuri. Chiar in acea zi, dindu-se voie solului francez <s ti se in.toaze&>, a
avut loc un mare divan.
... Anul 995 ". Pe la sfh.itul lunii mai sus- aratate 24 vizirul Ali paa, beilerbei de Buda, a fost mazilit. S-a dat firman ca Iusuf-paa,
beilerbei de Timioara, sa fie beilerbei de Buda, iar beilerbeilicul de Timioara' a fost acordat lui Hasan-aga care fusese InMtat de la bacapugibailic 25.
221
...
19
19
20 Gureba :
21
22
" 1587.
24
26
26
77
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA SELANIKI
382
257
...
cupl lor, n-a sapat nici un Bullet, cu totii fiind trecuji prin aseutiful
sabiei. Acosta (Mehmed-bei) a fost cinstit en un hilat stralucitor, in anul
996 80.
270
...
284
59 in aceastA vreme domnea, pentru a doua oars, Petru chiopul (1582-1591). Poate
Ii vorba Insa i de Ion Potcoava, care a domnit scurta vreme, hind alungat de turci i marii
boierl.
19 noiembrie 1588.
80 2 decembrie 1587
81 In text : Wale".
99 20 noiembrie 1588
9 noiembrie 1589.
www.dacoromanica.ro
TAB
363
<In tarI>, el a sgivIrit, din pricina betiei, o crimes, ucigInd cItiva ghiauri
care se aflau In slujba sa, Inainte de a pleca la domnia sa din provincie.
De aceea, el a fost aruncat din nou In Inchisoarea Sapte Turnuri (Kule-i
heft). In urma celor Intlmplate, s-a dat firman ca sa, fie trimis In locul
lui un alt voievod ... 88 la data mai sus-ar6tata,
PLECAREA VOIEVODULUI TARII ROMANESTI
La Inceputul lunii mai sus-amintite (zil-kade) 41, i s-a spus lui Ilizirpap, care st6tea In tabaira deiarna, (kif/ak) din Silistra, sa, se prezinte la
Inalta Poartg, atunci end va fi adusa la impkg,tie darea (virgii) craiului
leesc. Chad craiul eel mai sus-argtat a hothrIt sli Indeplineasca, obli" 1590-1591.
" Regeb <999> = 25 aprilie 24 mai 1590.
38 Stefan Surdu (?) (1591-1592).
33 Alexandru at IV-lea, fiul lui Bogdan Lapupeanu (1592-1593).
40 Evahlr regeb <999> = 15-24 mai 1591.
41 Evail zil-kade <999> = 21-30 august 1591.
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA SELANIKI
364
gatia, dind chiar mai mult decit suma prevAzutal mai sus-numitul vizir
(Hizir-paa) a vent la, Istanbul undo a fost Intimpinat de agalele suitei
imparateti i de ceaubaii, in anul 999, lung zil-ka,de 42. ...
ACORDAREA VOIEVODATULUI MOLDOVEI IN ANUL 999 AL HEGIREI 42
301
A sosit tirea c6, Petru, voievodul Moldovei 44, neputind suporta obli-
gatiile tributare, a fugit in alts Cara. Atunci a fost numit in locul slu
Aron (Aryan) 45, fiul. lui Alexandru 46.
i aceastg, fapta
neobinuitl a fost fgeutg, de cetele ost5,eti. De aceea s-a spus c5, aceasta
,este luare de rufet, 95, nenorocirea este aproape i a Orerea de r5,u va, veni
neindoielnic.
324
325
www.dacoromanica.ro
TARM
365
cuvenea 0, fie mazilit Inainte de a se implini qase luni, deoarece nu p16tise banii pe care-i luase de la numeroqi ieniceri pentru verlminte scumpe,
ti de la alti spahii mari i pentru ca nu achitase banii imprumutati cu doWilda de la fundatiile pioase i nici banii orfanilor. Ei (creditorii) au Inceput
326
336
68 Pe atunci in Moldova fusese numit Alexandru eel Rau (iunie 1592), dar n-a domnit
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA SELANIKI
366
e182 ".
De aceea nu a inglduit celor sositi " sib intre In tarn. Din aceasta.
pricing, timp de mai multe zile el a flcut tulburare i gilceavg.
Cu ajutorul lui Allah, ghiaurul flind prins In urma unor mgsuri bune,
Bulgaria 66
12 REGEB, ANUL 1003 67. BEIUL SILISTREI FACE CUNOSCUTA STAREA DU$MANU
LUI $1 A TARII
91 Este vorba de pretendentul Ionacu, care conduce o rAscoalA in vara anului 1592.
92 Decit ce1 nou numit.
www.dacoromanica.ro
TARIH
367
<Divanul convocat de marele vizir Ferhad-pasa, ca s hotarascii In ce direc %ie sii fie
Indreptata expeditia Impotriva necredinciosilor, a avut loc pe la mijlocul lunii Saban al anului
1003 ">.
14 Saban 10037.
De asemenea of la serhatul Timioarei, afurisitul de ardelean, cunoscind foarte bine situajia de la Poarta fericirii, a inceput 86 adune ghiauri. i 0, se razvrateasc6. S-a arMat c5, atunci trod el a atacat cetatea,
Lipova sangeacbeiul ei a cgzut, trecind in rindurile martirilor, iar ghiaurii
au pus stlpinire pe cetate.
68 21-30 aprilie 1595.
69 Este vorba de seih-ul-lilam Bostanzade Mehmed efendi.
9 24 aprilie 1595.
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA SELANIKI
368
<UrmeazA versatile unui oarecare Add! efendi, In care cere sultanului sA salveze hotarele
Imperlului> :
... 27 aban 1003 71. In acest timp, vizirul Sinanpapoglu Mehmedpaa, beilerbei de Buda, a lost Inlaturat i s-a poruncit ca In locul lui sa
deving, beilerbei Mihalidjli Ahmed-paa care fusese raa,zilit de la Timisoara.
ULTIMA ZI A LUI *ABAN CEL MARE')'. PLECAREA MARIE! SALE SERDARUL
FERHAD-PA$A, GU ORDIA IMPARATEASCA, IN EXPEDITIA IMPOTRIVA TARII
ROMANE 8T I (EFL AK)
www.dacoromanica.ro
TARIFI
369
efendi care, dupil ce s-a dus la sultan, le-a dat aceasti sentinta religioasa>.
14
... Rascoalele raialelor de acest fel shit foarte numeroase In vilaieturile aril Romanesti i Moldovei. De aceea, oastea norocoasl, impreun'a
cu serdarii, ... s-a Ingrijit de Indepgrtarea r5,utgitilor.
Vilaieturile Tarii Romanesti si Moldovei sint din veehime ogeacuri
dusmane ale credintei. Pe de altA, parte, ardelenli, legii si moscovitii an
strins multa, oaste pentru a be ajuta. Ei (turcii) an crezut ca acestea (Tara
Roman.easa $i Moldova) nu se vor rIscula.
<Se vorbeste mai departe de IntIrzierea plecarii otii pentru pedepsirea lor>.
15
Dunare.
o. 48
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA SELAN]KI
370
(Ozu), a-au adunat multi ghiauri umili. A sosit atirea a el a trimis fn iad,
ai al puatilor, foarte multi afurisiti necre-
cu ajutorul tunurilor
dincioai.
16
...
18
19
20
MUHARREM CEL SFINT, ANUL 1004 es. DESPRE LUPTELE MARIEI SALE SERDARULUI SINAN-PA6A IN VILAIETUL TARII ROMANE6TI
80
7 august 1595.
BS
83
6 septembrie
81
5 octombrie 1595.
www.dacoromanica.ro
maghiari gi
ea,
TAR
371
23
www.dacoromanica.ro
372
MUSTAFA SELANIKI
gi stiri
cu olaci de
gi
invalmAseala care a avut loc in vilaietul Tariff Roman.esti, Mihai 91, impreuna cu oastea sa drkeasc6, a fugit din fata ostii islamice gi ea st5, gf asteaptg
cu oaste mare in tabgra sa din apropierea tirgului Infloritor numit Tirgovista (Taragosta), aflat in apropierea tariff vilaietului Transilvaniei, pe
malul Dungrii 92, in vilaietul Tkii Romanesti.
Sinan a mai fkut cunoscut ca, el Insusi, cu ajutorul lui Allah, mergind cu oastea purtatoare de noroc in orasul Infloritor numit Bucuresti, a
slobozit foarte multe familii musulmane care fuseserl luate fn robie <de
Mihai Viteazul>. De asemenea, el mai aerie ca a facut ziduri imprejurul
orasului cel mai sus-arltat si a construit puternic 1 cetatea sa interioarA,
88 Kul-oglu : ienicerimea (recru%i).
www.dacoromanica.ro
TARTH
373
29
Anul 1004 94 .
. .
...
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA SELANIKI
374
<EI mai raporta a datorita mAsurilor nechibzuite ale Jul Ferhad-pasa, oastea tAtilreaseli
sli urmAreasca oastea
30
Constantinopol si de plecarea lui la ciflicul 99 sliu In urma primirii unui hatt-i-humaiun de mazilire >.
multe pierderi, iar cetatea Giurgiului, care de paste un veac era tinut
musulman, fiind bAtutA timp de don& zile de afurisitii necredinciosi,
a fost luatl prin luptl gi lovituri In vAzul serdarului.
. . In ultima decadl a Junii rebi-ul-evvel < 1004 >99, s-a aflat
ca afurisitii de ghiauri ardeleni de prin serhaturile Timisoarei, adunInd
multA oaste
31
gf
97 4 nolembrie 1595.
99 Ciftlik : ogor. Aid are sens de mole, conac, locuinta.
" Rebi 1 1004 = 24 noiembrie 3 decembrie 1595.
www.dacoromanica.ro
TARni
32
375
nu s-au mai rascula,t Impotriva mariei sale padisahul. Ele sint raiale Iii
de raiale, supusi si ascultatori si, din mosi stramosi, slut slujitorii (bende)
recunoscatori ai ImparaViei.
Ei se roaga pentru ca sa le fie numit voievod supusul nemusulman
(zimmi) cu numele de Ieremia, care este de origine beizadea si care in
trecut a domnit peste ei. Pentru aceasta ei vor da, potrivit vechiului obicei, In fiecare an, cite 30 de poveri (yiik) de akce, haraciul seriatului (haradj-
<Se vorbete de sosirea defterdarului Emir efendi din expeditia fmpotriva Tariff Romanesti, Impreuna cu ceea ce mai rAmasese din vistierie (hazine)>.
<Se amintete de 1nlocuirea badefterdarului Emir eiendi de catre noul mare vizir Lala
Mehmed-paa>.
36
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA SELANIKI
376
ietul Moldovei i atacase pe neasteptate, en oastea sa si Cu sprijinul era.iului 'ewe, pe necredinciosul renegat numit Razvan, care era cIpetenia
(serlepker) ostii afurisitului Mihai, voievodul TArii Romanesti.
El mai arIta ca : Acesta (Razvan) nu a putut sgrsi salveze sufletul $i multi afurisiti an fost nimicii, iar afurisitul Razvan a fost prins
de viu. In scurt timp, capul lui nenorocos va fi trimis la Poartg fericirii
spre a fi prezentat, cu ajutorul lui Allah cel prea Malt, la Pragul dreptItii".
37
$i iertarea
www.dacoromanica.ro
TAB
377
LA DATA MAI SUS-ARATATA, ADUCIND CAPUL MAI SUS-AMINTITULUI RAZVAN, LUI MEHMED CEAVU$ I S-A DAT SANGEAC
Maria sa mazele vizir Sinan-pasa, luind masuri chibzuite pentru orinduirea vilaietului Taxii Romanesti, care se ruinase in mare masurI, a pregatit numirea lui eitan-oglu ca defterdar de DunIre. Chad Mihnea, fostul
voievod al vilaietului Tarii Romanesti, deveni musulman eli primi credinta,
fiul sau nevirstnic, cu numele de Radu, fugi in Cara dusmana, (dar-illharb), dar clad el (Mihnea,) a ajuns sangeacbei de Nicopol, 1-a adus prin
interventii.
In urma scrisorii printului Fetih-Ghirai, fratele hanului tatar, lui
Ieremia i s-a acordat voievodatul Moldovei. Acesta a mai spus : Data.
209 A fost ucis de Ieremia MovilA In decembrie 1595, MO Suceava.
5i
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA SELANIKI
378
$i lui
*i a sosit indata de la afurisitul de crai al Transilvaniei o mica scrisoare (kiagit) trimis cu captivul numit Ceavu.s. Ghiaurul necredincios
stria : In anul care a trecut, nu am putut sluji In oastea to asa cum a$ fi
dorit. Ceavutsul care s-a dus acolo cunoaste situatia deoarece el a stat
mult aici. toile care vor fi transmise de el prin viu grai shit adev&rate ;
BA, aveti Incredere. Vilaietul Timisoarei era Inca, din trecut al nostru si
data doresc 81 ni-1 dea din nou, cu tot ce tine de el, atunci sa ne dea
Tara RomaneascI, cazi cei de acolo ruineaz6 vilaietul prin tiranie, pentru
ea not sa trimitem an de an tributul (maktu') procurat de acolo din trecut
Vii, purtind negocieri, sa ne impacgm i cu craiul <austriac>"
TRIMITEREA DE CERERI (ARZUli AL) LA POARTA FERICIRII DE CATRE AFURISITUL DE MIHAI, PRIN VIZIRUL BEILERBEI, PENTRU A SE RUGA DE IERTARE
41
Afurisitului de Mihai Kassab-oglani 1157 care se rasculase si se rAzvr6tise, i s-a acordat voievodatul vilaietului TArii Rom'anesti.
... El 116 nu avusese vreun folos nici din rIscoalg. De aceea, afurisitul eel mai sus-arltat 1-a trimis is Poarta fericirii, cu peschesuri, pe beiler-
beiul de Rumelia, maria sa < Hasan-pasa >. De asemenea an sosit serisori si din partea printului kalgai 117 Fetih-Ghirai.
(Se aratii cA sl-a recunoscut greelile 1 a Intoemit cererea de iertare, solicitind
totodata ca voievodatul sA-1 fie lAsat tot lui, potrivit conditillor din trecut).
116 Kassab-oglant
www.dacoromanica.ro
TARIH
379
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA SELANIKI
380
47
In ultima decada, a lui regeb <1004 > 124, an sosit scrisori la scara
ImparateascI, d6t/toare de fericire, si la Marii le for vizirii maxi, din partea
beilerbeiului de Rumelia, Hasan-paa, care se afla cu oaste la paz6 In
ormul numit Hezargrad 125, din fata vilaietului Tariff Romaneti. Acesta
dAdea tiri despre situatia dwilmanului legii, anuntlnd ca, : .Afurisitul
Mihai, care se rasculasse In Tara Romfineascal racInduli tabar6, st& cu
afurisitii pe care i-a adunat ling& el. El se bizuie pc avutiile pe care le-a
48
luat din cetItile Infrinte in luptele date. De aid. el a luat tot, apatind
astfel putere. Cu ajutorul Inaltului Allah, pin& acum am fost prevgatori
gi cu grip, In privinta poruncii de paza. Pentru aceasta emirii, precum gi
supuii spahii nu au pierdut nici un minut. Voievodul Mihnea -oglu (Mih,mina) Radu 128, care a fost numit voievod 9.n. vilaietul Taxii Romaneti,
este Intr-adevk cunoscut printre ei ca fiind de neam nobil 127.
Dar, dei afurisitii stau adunati In tabgrA i slat uniti Intre ei, raialele nu au totui. Incredere In domnia lui".
El (Hasan-paa) a mai flcut cunoscut ca, ferindu-se 128 de afurisitul
care era voievodul Moldovei, nu a IndrAznit s& pun/ rezistentI. De asemenea, a mai facut cunoscut ca pindete prilej i spera, s& Mina.,
victorie.
<Se aratii mai departe cA Hasan-pasa nu este de pArere ca sA trimitA o parte a WI sale
spre Buda, asa cum i se poruncise, motivind cA dusmanul se aflA adunat gi cA trimiterea unei
127
129
129
www.dacoromanica.ro
TAR
381
cu toji beii austrieci, maghiari, croaji, transilvaneni i frInci i ca se pregItesc, aflind ca mania sa padisahul 131, ocrotitorul lumii, va porni In
mod neindoios el i118110 In expeditie.
<Se arata mai departe cA Djafer-pasa sere banisi provizii pentru a In Laura eventualele
rautati ale dusmanilor, preciztnd cA, In caz contrar, ostasil vor pArdsi serhaturile sl In felul acesta
yi
www.dacoromanica.ro
382
55
57
MUSTAFA SELAN]K1
Ei au mai fAcut cunoscut c, afurisitul de transilvanean ei Zirnidjoglu 1842 devenin.d serdari, fiecare lntr -o parte, unul are de end sa porneasc, spre Ossek, iar altul spre vilaietul Tarii Romaneti. Ei au mai
raportat CI, cu ajutorul prea inaltului Allah, oastea ielamict gi tatarii, cu
printul Fetih-Ghirai, intlinindu -se cu afurisitii transilv&neni prin pktile
Timiparei, an trimis pe multi dintre ei in lumea iadului, cu ajutorul
for sclnteietoare.
. . . Posesiunile pe care le avea < Djafer-pala ? >, potrivit titlului
au de vizir, an fost luate i predate, cu titlul de vizir, lui Satirgi Mehmedpaa care se afla la paza Vidinului, iar lui Sinanpaaoglu < Mehmed-paca >
i s-a dat porund, sa plece spre cimpia, Timipazei.
. . . A doua decadd (evasit) a tanii, fermi < 1004> 185.
Lui Murad Celebi, care, mai inainte fiind fehir-emini 1882 fusese
numit intendent (emin) pentru construirea mausoleului raposatului sultan
Murad-han, i s-a dat Erman s deving, defterdar de Dungxe (Tuna defterdarligi), iar lui Mehmed Celebi . . . ckuia, i se acordase mai Inainte
2
<Se aminteste de trimiterea unor vase turcesti pe Duntire In timpul sultanului Suleiman
Magnificul, cu prilejul expeditiei impotriva Ungariei>.
www.dacoromanica.ro
TARIR
383
DATA MAI SUS -ARATATA 138. DESPRE LIPSA LUI GAZI GHIRAI-HAN DE LA
CUCERIREA CETATII AGRIA (EGRI)
82
<Se arata mai departe a beii de margine de prin pArtile Ungariel raporteazA despre
situatia dusmanilor si despre pregatirile de rAzboi, dupl ocuparea Agriei de catre turd>.
87
21 noiembrie 1596.
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA SELANIKI
384
asupra Budei
manilor".
gi
94
3i
PRIMA DECADA A LUNII $EVVAL 1005 141. SOSIREA UNEI SCRISORI DE UMILIRE, CU OM (SOL), DIN PARTEA AFURISITULUI BAN AL TRANSILVANIEI. VENIREA LUI MEHMED ALI CEAVI.1
In rang din haremul imperial, cunosclnd limbs lor, s-a dus si a venit de
elteva on aducind stiri. De aceea i s-a dat titlul de ceavuf. De asemenea,
si el (banal Transilvaniei), i-a spus lui prin viu grai multe lucruri, zicindu-i :
...
www.dacoromanica.ro
TARIH
96
385
98
51
expeditie In Apus>.
I s-a spus : SI pornekdi in grabl impotriva vilaietului Transilvaniei impreuna, cu oastea tatarg cea iute ca vintul. Pornind la drum in
vederea luptei sfinte, sa depui eforturi pentru credinta cea dreaptI si,
nepierzind nici o clips, sa to lupji din toate puterile tale. Prea inaltul
Allah BA fie sprijinitorul vostru i sa primeasca, pregatirile i m5,surile
)8 a
a. 43
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA SELANIKI
386
apgrut nici o urm6, a otii tatare, nefolositoare la nimic, afurisijii transilvtineni, adunindu-se, an asediat cetatile Timioarei i Gyula. Vilaietul
acela se sill la mare strimtoare. Cei de acolo au cerut sg, se ggseasd, o
cale i sa, se is mAsuri".
< Se arata mai departe c trebuie aprovizionate partite Budei, in vederea expeditiei padisahului in primavara aceea >.
oara s-ar afla ghiauri. Noi nu am auzit de aceasta". Lui <Ali) i s-au
dat hilat
111
i bani
de cheltuialgi.
115
<Evalitr ramazan 1006 161. Se vorbeste de sosirea vestii despre ocuparea cetatii Ianlk de
catre austrieci >,
www.dacoromanica.ro
TARIH
387
117
El a spus : Dusmanii an inceput a rid/ de not 5i sa, ne batjocoreascg, zicind : Unde-i oastea voastrAI Nu a sosit Inc / I". De aceea, s-au
dat porunci drastice celor care trebuiau s/ plece in expeditie.
< Hanul tataresc cere sa i se fixeze drumul pe care fl va urma pentru a intra In Transit-
nu se va putea reface nici In zece ani, iar dm/ tree prin Tara Romaneasc5,
i Transilvania, ele nu se vor reface timp de multi ani". ...
Anul 1006 156. In ultima parte a lui zil-kade 157, cei care plecaser/
au adus stirea ca hanul atarilor Crimeil, m/ria sa Gazi Ghirai-han, trecind
prin vilaietul Tarii Romanesti, cu nenumarati ostasi tAtazi, este pe tale de
a porni impotriva vilaietului Tiansilvaniei.
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA SiLANIKI
388
123
Apoi, tatarii, iuti.' ca vintul, au fost trimii eete -dupA cete asupra
afurisitilor necredincioi, dumani ai legit
". ' Atuilci.gbiaurii transilvaneni au parasit cetatile de la serhatul Timioarei ca Lipova, Ineu (lanova) 1 Cenad, pe care le ocupasera. Ei aveau
un seifdai vestit ` cunoscut sub numele de Giimii-Ayakli 158 care' era un
dak rentimit i priceput iil luarea de masuri. A sosit vestea'
ca afurisitul de crai < al Transilvaniei 3, 1-a indepArtat ' din vilaietul
Transilvaniei 11 -a trimis inlAuntrul aril pe afurisitul care fusese serdarul
for in anul ce trecuse i. care 'se rasculase 1 se razvrItise, i a humit to locul
1 0 3 septembrie
1 octombrie 1598.
www.dacoromanica.ro
TAB
889
scrisoare din partea m6riei sale vizirului "Franz Ahmed-pasa care se afla
la paza Vidinului. El Dicea cunoscut urmatoarele : De multi, vreme ne.
afl6m in gilceav6 cu afurisitul de Mihai, voievodul Tarii Romanesti, care se
ail, in stare de r/scoala. De aceea, trod ne ciocnim cu el, dud. ii arAtIm
prietenie fa's/. In acest timp, amindoug, p6rtile stgm si veghem. Dusmanul
legii spune intr-una : Eu sin.t un rob (bende) supus si tributar (haradjglizar) al mariei sale padisahul, ocrotitorul lumii, si ascult de porunca sa.
Zicind astfel, au sosit din partea lui gi ease poveri de tribut (irsalie) pentru
161
3 septembrie 1598.
162
Ale romilnilor.
168
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA SELANIKI
390
expeditia >.
<Urmeaza descrierea scoaterii tuiului si a instaliirii cortului marelui vizir In afara
locuint.ei sale>.
<Porunca data unor osti ca s piece de Indata. Ele fuseserd recrutate pentru a porni
Impotriva lui Mihai Viteazul din Tara Romaneasca>.
ghiauri si tot sprijinul i toatg dorinta for este pentru Mihai. Evail rebi
1 1007166- Toti au lost de pgrere cg : dacg nu se va acorda ajutor cu osti
puternice, starea Tariff Romfinesti va fi din ce In ce mai nenorocitg. Trebuie
pregAtite osti. Dar plecarea In astfel de timpuri a mgriei sale marelui vizir
www.dacoromanica.ro
TARIEI
391
In parole Transilvaniei".
<Urmeaza relatarea privind recrutarea de osti care vor pleca bnpreuna cu haseki-aga>
126
lor>.
Spre sfirsitul lunii mai sus-aratate (rebi I) 169, au sosit capugii din
partea mariei sale serdarului nafiz Ahmed-pasa tai an adus stiri. Mai Inainte
de aceasta venise ca olac vestitul taitar Mehmed Celebi, unul dintre scribii
www.dacoromanica.ro
ItrUSTAFAi 6VIAANIICI
X392
din nou i vor pricinui pagube musulmanilor. De aceea, ei an zis :Trimiteti Indatk oaste i iar oaste".
127
Ultima decadd (evabir) a lui rebi 1 .1007 170. In acest timp 1 volevodul vilaietului Moldovei 171, la rindul au, a trimis scrisori, cu oamenii
ski, la Poarta fericirii vi a fkcut cunoscute urmktoarele : Oastea tatkrase& a devastat vilaietul Transilvaniei vi 1-a pirjolit, dkriraind locuintele
croatilor 1 maghiarilor. De asemenea vi serdarul ovtii norocoase a luat
www.dacoromanica.ro
TARDI
393
s-au apropiat, ei (turcii) s-au napustit asupra for cu arme puternice kii,
cu ajutorul lui Allah, afursitii cei umili an fost tnfrinti i nimiciti, astfel
c sosesc capetele taiate Bi oamenii prinBi". Cei care an venit (prinBii) au
Spin : Cei mai multi dintre ostaBii lui Mihai slut dintre cei renegati,
131
29 decembrie 1598.
www.dacoromanica.ro
394
MUSTAFA SELANIKI
(zimmi), fie cei din ogeacul de ieniceri, precum i toti demnitarii imparatiei, slut alei dintre straini gi dintre raiale josnice. Tirania darilor puse
asupra raialelor tkii nu are hotar Chiar i musulmanilor, barbaiti rli femei,
au inceput sa be pun/ pe an cite 500 de aspri ca dare (salgun). 0 stapinire
nu se tine cu tiranie. . Stiti ca prea inaltul Dumnezeu (Allah) a poruncit
dreptate. Dad', tocmai acum, end prilejul ingaduie, iar raialele ascultl
de firmanul nostru in toate privintele, voi (austriecii) veDi renunDa la
expeditie Eli, nestraduindu-va pentru credinta voastra, yeti fugi de expeditie qi de lupta, atunci ei (turcii) cunoscindu-ne, pot pune repede mina
pe noi. to timpul padiphilor care an fost pin/ acum s-au schimbat oare
Negotul tirgovetilor era slab. Eu cunosc
banii gi preDurile (narh) la, ei ?
www.dacoromanica.ro
TARTH
395
veste sigura. Prea Inaltul Allah s-o lac& victorioasa Si sa soseasca, vesti
norocoase din partea musulmanilor. Tot pe la mijlocul lunii djumadi
I < 1007 > 178
Hafiz Ahmed-pasa, care patise mai Inainte din pricina viclesugului voievodului Tarii Rorak'nesti $i care fusese Inlaturat.
133
Anul 1007179. . . . S-a spus ea mAria sa SatIrgi Mehmed-pasa, serdarul ostilor norocoase, a intrat cu han.ul ostii tatarestil Gazi Ghirai-han,
In vilaietul afurisitilor ardeleni, dusmanii legii, $i a cercetat si a devastat
taxa Transilvaniei cale de multe zile, iar cele doua osti (turca $i tatara)
s-au saturat de robi alesi si de prazi bogate. De asemenea, s-a mai spus
ca cetatea Oradea fiind foarte Intarita, ei an batut -o necontenit si puternic
timp de 32 de zile, dIndu-se lupte crincene. Erau trei cai subterane, dar
ei n-au sapat cum se cuvine nici macar doul subterane, ci numai una,
iar dupa ce an darImat zidul cetatii nu au facut hires, ci au retras tunurile,
parasind-o.
<Se descriu suferintele Indurate de oastea islamicii din cauza lipsei de zaherca. Se arata
ca s-a trecut prin fata Solnocului. Luptele cu austriecii pe cimpia din jurul Budei >.
...
vitejii an trecut cete dupa cete < In Tara Romaineasca > prin locurile
pe undo an vrut, Impreuna, cu Ahmed-pasa, beilerbeiul de Silistra, $i i-au
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA SELANIKI
396
...
aratata,
140
Au sosit unele dupg, altele vesti din partea m5.riei sale serdarului
Mehmed-pasa, aflat pe malurile Dunalii, si din partea craiului lesesc,
precum i din partea voievodului Moldovei (Bogdan). Ei au dat de !
a o parte a raialelor Imprktiate din vilaietul Transilvaniei s-au ingr6,ma,dit in Tara Leseasc5, si au numit, cu incuviintarea craiului lesesc, un
alt afurisit, aruncin.du-1 in inchisoare pe afurisitul care pretindea crglia.
De asemenea $i celelalte raiale din vilaietul Tgrii Romanesti nutresc end hotkit ca sa, se r'ascoale impotriva afurisitului de Mihai $i stau
pe ginduri si shut ingrijorati.
e
...
143
147
150
<Se vorbete despre cererea de pace a Transilvaniei. Porunca de a se repara cetatea Giurgiului de cAtre Mahmud-pap, WA a arata prietenie fatii de Mihai Vitcazul. Safer 1008 184 >.
si nu va putea Inflori nici dupg, multi ani. El a spus totusi : Citi bani
25 mai 1599.
188 Evt. zil-kade 1007 = 5-14 funks 1599.
184 23 august 20 septembrie 1599.
182 27 aprilie
31 octombrie 1599).
www.dacoromanica.ro
TAPIR
152
397
(hazina) cereti ca tribut (maktu') noi Ii avem In mtinile noastre, dar nu-i
dam (1)". Acest rIspuns a devenit cunoscut tuturor si oastea islaraiel nu
va IngIdui asa ceva. Asa a fost cuprinsul scrisorii (name ) sale si vestea sa.
.. . Pe la mijlocul lunii mai sus-arltate (rebi II 1008188), au sosit
vesti si scrisori din partea mkiei sale Mahmud-pasa care fuses serdar Impotriva Taxi' RomInesti. El scria. : Afurisitul de Mihai s-a supus s,i s -a
Inchinat marelui serdar cel puternic. In felulacesta el a aratat foarte multa
prietenie pref/eutI. Primind con.clitiile noastre, el ui -a luat obligati.% de
a trimite ea ostateci (rehin) copiii si familia sa si, de asemenea, s& triraitl
pesin si o parte din haraciul fixat. Tocmai cind s-a Indreptat pentru
aceasta, raialele tIrii, seIpate de sIbii, s-au rIsculat In seraiul din Bucuresti, nIpustindu-se asupra sa. Raialele 1-au blestemat cu strigke ci cu
vaiete, ziclndu -i : Mai bine A ne vedem de cIstigul si de agoniseala noastra,
dam tributul (djizye erimizi) nostru fixat (maktu'). Noi arItIm starea
noastra la Poarta fericirii. De asemenea, s5, construim $i sa Interim cetatea
Giurgiului". Acestea find. raportate In scris (telhis), ele an fost citite In
9 noiembrie 1599.
www.dacoromanica.ro
ILUSTAFA BELliNIKI
398
vaniei 189 ci, nedindu-i rggaz, 1-am atacat. Mad lupte crIncene, am luat
capitala Belgrad199 ci aceasta se afll Inc & In st/pinirea noastr6. El Insusi 191,
153
neputind sapa, a fost prins de ostacii cazaci ci se afl& Inchis la ei. El s-a
tocmit pe un prej de 6000 de galben.i. In vilaietul Pirii Itomanesti se all&
fiul nostru 192, jar not am luat on sabia noastra Cara Transilvaniei. Trimitind, ca ci mai 1nainte, peschesurile care se trimiteau an de an la Poarta
fericirii, Inc a, din vechime, nu ne opunem legii padisahului. Daca nu ne
yeti fi potrivnici, atunci not vom tine regulile din trecut". Cuprinsul seri-
www.dacoromanica.ro
XXI
IV-lea (1622-1640/1032-1045). Cronica lui Mehmed bin Mehmed cuprinde i istoria Varilor islamice dinainte de aparitia osmarafilor.
Cronica lui Mehmed s-a pastrat Intr-un mare n.umgr de manuscrise
In diferite biblioteci din Europa i Turcia.
+ 75 p. + 251 p. ; in 2 vol.).
www.dacoromanica.ro
NTJHBET-VT-TEVIARIH VE'L-AHBAR
(ed. Istanbul, 1860/1276)
Volumul
GUCERIREA FILIPOPOLE1
Allah, a bkut din toate pktile tobele fai a facut sat sune trompetele i
inaltind glas de rugl pentru Allah, a bagat ip. inimi c ghiaurilor o mare
groazI. Ghiaurii nedemni de laudI, speriinclu-se in bezna i intunericul
noptii e3i Ingrozindu -se, s-au impr6tiat. Mill din ei au Post f5..cuti prizonieri1
iar altii au cgzut prada, sabiilor victorioase. Pin5, astlzi acel fles se nume.,te
9
...
s-a dus si 1-a asediat pe Siman (Susmanos) In cetatea Nicopol. Cind a sosit
10 octombrie 1363-27 septembric 1364.
In text : Filibe.
3 In text: Muhl).
4 21 mai 1376-9 mai 1377.
5 Voinuci (voynuk) : categorie de oaste formatA din elemente strAine, In special crqtini
bulgari.
www.dacoromanica.ro
NUHBET-VT-TEVARIE/ VE'L-A.13BAR
401
dupg, el i. ahul < Murad I> eel asemenea lui Djem 6, Susmanos a ieit pre-
1-a asediat pe acesta In cetatea Nicopol. Fiind silit, < ikiman > a ieit
iarki din cetate cu suita kii cu familia sa, arunclndu -se la picioarele lui
Ali-paa. El, la rindul slu, trimitindu-1 < pe iman > in tabgra, sultanului,
acesta a fost iertat cu toatI avulia i familia sa, iar Cara sa a fost alipitl
tinuturilor osm.inerlti.
<PregAtirile turcilor In ajunul luptei de la Kosovo spre a Impiedica coalitia crestlnilor
din Serbia>.
12
Timurta4-pap a cucerit minele Kratovei (Haratova) cu imprejurimile i. Ighid-pala a devastat o parte din vilaietul Bosniei, iar Firuz-bei,
trecind in partea Taxii Romaneti, a pricinuit ghiaurilor multI pagub6.
Dup6., aceea fiecare s-a intors la Brusa cu tot felul de prazi, prezentindu-le
la scara victorioas/ a sultanului < Baiazid>.
<Cucerirea cetalii Alasehir si supunerea vilaieturilor Aidtn, Saruhan, Mentese sI a Orli
lui Karamanoglu>.
0. 43
www.dacoromanica.ro
402
s-a trecut prin Ga.lipoli i pe fluviul Dun6rea (Tuna), dup5, care mai susamintitul voievod al Tarn RonAneti a fost Infr Int.
In cele din urma, Mircea a apucat calea supunerii i, in momentul
S-a dovedit ca faptele fIra roade, puse la cale mai Inainte de ghiaurii
din Tara Romfineasca,, se datorau uneltirilor lui KEA arum Baiazid 10,
16
In aceste zile, Musa Celebi era slujitorul (miatizim) fericit al sultanului cel binefAator. Musa a cerut invoirea deatrece cu navele din Sinop
in Rumelia, pentru ca, punind stApinire pe tinuturile fratelui sga, emirul
Suleiman, sg, ramina credincios printului < Mehmed I Celebi > eft va trai.
Cererea lui fiind primitl, el s-a dus cu navele In pgrtile Tarsi Rom&neti, lax de acolo emirii cei fericiti au fost intiintati de sosirea < lui
Musa >. Cind a ajuns la hotar, el s-au grabit sg, iasa cu mare bucurie In
intimpin.area lui.
18
<Dupa multe lupte, emirul Suleiman murind, Musa s-a Inscaunat In Rumelia>.
<Pacea cu Karamanoglu fi prinderea lui>.
REPARAREA CETATII GIURGIU (JERKOKO) $1 ISACCEA (SAK.D.11)1 DEVASTAREA TARII ROMANE$TI
www.dacoromanica.ro
403
Tara Romaneascg. In. anul < 8 >1911, trecind din trecItoarea Galipoli,
<turcii> au reparat cetatea Giurgiu. (lerkokii) $i Isaccea (Bakdji) de
pe malul Dun riff. Yn aceastI incursiune, oastea islaraicI a luat in robie,
din Tara Romaneascg, tineri mindri ca luna si fete frumoase si. grase,
Intorcindu-se cu tot felul de prIzi la Curtea sultanului cel puternic ca,
cerul. Domnul Tariff Romanesti 12luind apoi asupra sa plata haraciului pe
trei ani, s-a gIsit de cuviintl ca vinovItille sale sa fie iertate. De acolo
s-a pornit in vilaietul unguresc. Dup/ cucerirea cet/tii Severin23, ghiaurii,
dorind pace, an trimis trei beizadele renumite la Poarta sultanului. Cererile acestora fiind primite, s-a pornit cu mare cinste i onoare spre par19
tile Adrianopolei.
. . . Anul < 8 >22 (1419).
<Urmeazii descrierea rgscoalei lui Borilldilge Mustafa, discipolul eihului Bedreddin, In
%inutul Aidin, cu 3000 de rebeli, precum i a adeptilor lui Torlak-Kemal In Manisa, care au lost
nimiciti de fortele otomane conduse de vizirul Baiazid-pap. Fuga eihului Bedreddin la curtea
lui Isfendiar>.
21
www.dacoromanica.ro
404
puternic ca cerul, el a numit atunci ca serdar de spahii pe Kula-ahinpasa 21 si 1-a trimis in grab/ in Tara RomaneascA, Dar Kula-Sahin nefiind
nici el preva.z6tor, voievodul Taxii Romanesti 22 a. dat pe neasteptate paste
noapte un atac si acesta (Kula- fahin), la rindul sau, a. fost nevoit 0, aleag/
www.dacoromanica.ro
DruirBET-'01"-TEVATint vv1.-AEIBAR
405
<El cucereste orase gi jefuieste regiuni din Anatolia pe la anul 846/1442-1443. Expeditia Impotriva Karamaniei>.
auzind la Adrianopol despre inaintarea lor, a sosit in mare grabs la trecatoarea Zlatita 25. Ghiaurii cei necredincioi thud far& numar, n-a lost cu
26 putinta sa se dea lupta i s-au straduit numai pentru paza trecatoarei de
mai sus. Dupa multe zile de lupta gi hartuiala, sgsind vremea de iarna,
ghiaurii cei osinditi focului din infern au fugit in tinuturile lor.
<Descrierea luptei de la Zlatita din 847/1443 1444 >.
ATACUL GHIAURILOR ASUPRA MUSULMANILOR
Ungurul
gi
www.dacoromanica.ro
406
eel prey halt, craiul cel nenorocit 27 a fost ucis de mania ostii islamice.
Atunci qi ceilalti ghiauri an fost infrinti lntr -o clipitl. Apoi, m/ria Ba
flultanul s-a indreptat cu o mare pradI spre pktile Adrianopolei. Pentru
gloria Islamului, an trimis regilor din imprejurimi ghiauri prini, imbr5,cati in zale i acoperiti cu armuri. Astfel, dintre toti, sultanului din Egipt
i-au trimis un numIr de 25 de ghiauri in zale, iar ostii arabe i-au vin' dut
. . .
la Mehmed al II-lea.
*a Kaztkit: cel care trage in teapd", Vlad TepeS (1456-1462).
-31 In alte izvoare e men%ionat si Iunus-bei.
32 6 octombrie 1461-25 septembrie 1462,
www.dacoromanica.ro
407
a calcat toata Moldova, s-a dat porunca pentru intoarcerea spre capitals
sultanatului. Dupa expeditio, in Moldova, sultanul eel cuceritor de tari
www.dacoromanica.ro
408
In anul 890 al Hegirei 87, cind s-a facut eunoscut5, <Portii> sosirea
lui Bogdan-oglu 38 pentru asedierea Akkermanului $i intoarcerea sa cu
rucine gi cu pagub5,, la porunca sahului eel cuceritor de taxi, Ali-pasa 39,
beilerbei de Rumelia, a intrat in vilaietul Moldovei si; dup5, ce 1-a devastat
molt timp, s-a tutors cu o prada bogata la Poarta, impArAtiei. Dupa aceasta,
facindu-se cunoscut un nou atac al lui Bogdan-oglu in partile Akkerma-
41 loan Albert.
www.dacoromanica.ro
IsTEMBETTITTEVARIH VE'LAHBAR
41
409
<0 datA cu boala sultanului Baiazid, sultanul Selim a trecut cu nava din Trapezunt la
Caffa>.
<Se lim, ascultind de chemarea sultanului, a pornit pe vreme de lama prin drumul
yi moartea lui
60
63
<Dup& infringerea ungurilor la, Mohaci>, In a treia, zi a lunii zilhidjge <930> 43, pornind din acel loc i ajungind ling& cetatea Budei, au
iertat pe locuitorii el, la cererea for de indurare, i au ocupat cetatea.
Dupa, un popas de zece zile, an trecut un pod legat peste fluviul Dun6rea.
(Tuna). Dupa ce an coborit in Pesta, marele vizir Ibrahim-paa, a fost
numit cu. oastea rumeliota pentru devastarea vilaietului Transilvaniei.
...Dupa ce mai Inainte sultanul <Suleiman>, puternic ea cerul,.
se razboise cu nenorocitul de augur in cimpia de ling& Mohaci, craiia
www.dacoromanica.ro
410
lano 44, care era banul Transilvaniei. Dar ngucul numit Ferdinand 45,
care era craiul vilaietului nemtesc 461 0 care, prin rudenie, era fratele
puternicului i afurisitului bei al Spaniei 0, null pleca in fata nimanui
capul i se purta cu dukim/nie chiar i fa 46 de ah 44.
Craiul lanot, neavind puterea s6 reziste in fata celui mai sus-aratat
64 dud acesta a venit cu oastea ghiaura, cea osindit/ focului din infern, sI
asedieze cetatea Buda, acea fortareat6 int6ritI a intrat In mina necredinciosului de Ferdinand.
<Sosind aceastA veste la Curtea otomanA, la 3 Saban 935/12 aprille 1529 -lurch au pornit
In expeditie Impotriva Vienei>.
65
71
42 17 tulle 1529.
22 2n text : Zemun.
51 Essek.
22 5 septembrie 1529.
22 22 muharrem <936> = 26 septembrie 1529.
www.dacoromanica.ro
NUFIBET-t1T-TEVARIE VE'L-AFIBAR
411
infern, in a 15-a zi a lunii de mai sus 54, a ieit din Istanbul i a ajuns
Imparatekste la Halkall -Pinar 55.
PLECAREA SULTANULUI PENTRU SUPUNEREA TARII MOLDOVEI (BOGDAN)
in scurt timp a fost ridicat peste el un pod mare Dupa trecerea lui
venind oameni de la beiul Huseinlah, sangeacbeiul de Karl -ili, care
se afla pe tarmul marii de linga Moreea, <au facut cunoscuta victoria
flotei turceti asupra ghiaurilor, linga Preveza> 62.
Pornind de acolo, au devastat i an ruinat ormul numit Falciu 0.
Dupa aceea an poposit fn localitatea cunoscuta sub numele de Voivoda.Konagi 64. Atunci s-a alaturat ordiei imparatefiti Sahib-Ghirai 65, hanul
54 15 safer 945 = 13 iulie 1538.
55 Localitate in apropiere de Istanbul.
56 Mir, In loc de emir : comandant, principe.
57 Petru Rares.
ss 16 august 1538.
69 In text : Sakci.
60 27 august 1538.
61 In text : Berud sau Burud.
62 Preveza : localitate si golf In Albania, MO marea Adriatica.
68 In text : Falcin.
ea Conacul lui Voda".
es Sahib-Ghirai, fiul Jul Mengli- Ghirai I (1532-1551).
www.dacoromanica.ro
412
CAPITALA MOLDOVEI
(BOGDAN)
Trectnd prin p&durea mai sus-pomenitk in ziva de 27 ale lunii rebiul-ahly <945> 71, a avut loc sosirea impArgteasca in apropiere de marele
ora numit Suceava care era capitala vilaietului Moldovei. Dei cetatea
sa era foarte puternic5, i era piing de ghiauri, totui acetia au implorat
iertare de la pragul fericirii sultanului qi au predat cheile cet&Vii. Aianii 72
vilaietului Moldovei, venind cu capetele plecate, s-au supus i, prin voia
i rugamintea tuturor, eialetul Moldovei a fost acordat lui Cetne voievod 76
care se ggsea in slujba Portii ca slujba (miltizim) de lefegii i care era
unul dintre fill fostului dome al Moldovei, fiul voievodului Stefan (Istefan) 76
Dupa ce s-a ternainat cu supunerea vilaietului Moldovei, fAcindu-se hanului mai sus-aratat tot felul de onoruri i cinstiri, i s-a dat voie sd
meargl In. vilaietul sau.
R6spindindu-se zvonul c mai sus-aratatul Petre voievod ar fi fugit
In partile ungureti, au fost trimii olaci cra,iului unguresc, Iano, pentra
71 22 septembrie 1538.
" Aian : notabil, aid cu sens de boier..
73 Stefan LAcusta.
74 Dupa unii, fiul lui Alexandru (Sandrin), deci nepotul lui Stefan cel Mare (cf. p. 536
nota 29).
www.dacoromanica.ro
413
Dupgi ce an trecut prin schela Isaccea, s-a dat slobozenie ostii victorioase. In 20 ale lunii djumadi-ul-evvel <945 > 75 an ajuns la seraiul din
Ianbolu pentru v1n6toare.
<Urmeazli povestirea unei not victoria a lui Haireddin-pasa>.
74
75
80
mkete. Eialetul acelei tki a fost acordat craiului Stefan, fiul lui Ianos
care fusese mai inainte craiul vilaietului unguresc.
CUCERIREA CETATILOR BECIKEREK $1 CENAD SI LIPOVA
pap, beilerbeiul Itumeliei, dupa, ce a adunat la Sofia oastea acelor tinuturi, a trecut prin Belgrad si Serem 78. In a sasea zi a lui ramazan 79,
trecind podul care a fost legat deasupra apei Tisa, a fost cucerita fortlreata Pecs 80, dupa, ce fusese asediat5, citeva zile. Plecind de acolo, au
supus si cetatea Becikerek. Dup5, aceea, au cucerit cu aman si cetatea
Arad 61 i Cenadul.
Plecind de acolo, an vazut ca, ghiaurii cei osinditi focului din infern
isi asezaserg, tabara in fata cetatii Lipova, una dintre fortketele puternice
75 14 octombrie 1538.
" Isle fan (Stefan) : loan Sigismund, fiul lui ban Zapolya.
77 In text : Kfralice, Craiasa" Isabella, sotia lui loan Zapolya.
78 Serem: In Serbia.
77 6 ramazan <947> = 4 ianuarle 1541.
77 In text : Pecevi.
81 In text : Aradj.
www.dacoromanica.ro
414
www.dacoromanica.ro
[03
104
NUBBE'r-VT-TEVARIE1 VE'L-ATIBAR
415
s-a skurat ping, la git de prada. Porn.ind din acel loc, au pus st/pInire
pe cetItile din apropierea cetatii Cenad, cuceritg, mai Inainte, ca : Tralia
i Tamlak 13i Kalmak si Sefur (sau Sakeva) ei *emluk, ai ckor locuitori
fugisera. Dintre ele an fost ocupate cele care erau trebuincioase..
CUCERIREA CETATII SOLNOC
170
www.dacoromanica.ro
416
<Despre situatia cetAtii Ianik " si sosirea hanului tAtAresc, Gaz,i Chiral, din Crimeia di
100 000 de tAtari>.
Venirea unui mare numax de tatari din tarile islamice nefiind potrivita, si vIzIndu-se a trecerea for prin vilaieturile Moldovei si Ta,rii Roma,nesti si Transilvaniei va aduce multe sup/rari, au socotit mai nimerit ca
tatarii sA, tread, prin mijlocul vilaietului lesesc si apoi 86 strabatI muntii
au pornit un atac asupra acelor cete nenorocite, far/ 85, fi lost poftiti
si fil,ra sa, se opreascA. ITnii dintre vitejii tatari an trecut prin apk iar altii
an trecut ca tigrii prin muntii cei Inalti. .Altii an pornit BI strabata trod,toarea cea Ingustai. Atunci, ceata de uneltitori s-a ImprIstiat ca o ceata
de diavoli. Vitejii vInItori de suflete an dat lures din toate pIrtile. Din
ceata aceea ratacita, unii an fost mIcellriti cu ajutorul sabiilor straincitoare, iar altii au pornit pe drumul InfrIngerii, alegind fuga. Cu ajutorul
celui prea malt, trecind prin trecgtoarea aceea plin/ de primejdii, <tAtarii>
www.dacoromanica.ro
NUEBET-VT-TEVARIE VE'L-ATIBAR
77
178
417
<Ferhad-paa a devenit pentru a doua oarA mare vizir in locul lui Sinan-paa, exilat la
Malgara, In 6 djumadi II 1033 /16 februarie 1595. La 12 aban /22 aprilie, Ferhad-paa este
atacat de trupele de spahii, rAzvrAtite pentru neplata soldelor. Inabuirea rAscoalei>.
c. 48
www.dacoromanica.ro
418
Giurgiu (I erkokii) care era unul din locurile intemeiate de sultanul Mehmed
In clipa dud unii dintre ostasi se asezau <acolo >, iar altii se pregateau
www.dacoromanica.ro
NUBBET-M-TEVARIII VE'1,AFIBAR
419
179
voievodului Alexandru, care mai inainte era loc de cetate. Au mai socotit
potrivit ca dependintele din jurul ei sg, formeze o fortareata interioarg,
De aceea au inceput sg, face in jurul ei un zid umplut cu arbori maxi si
Apoi, hi. a sasea zi, adictt a treisprezecea <zi> din luna mai susaratatg, 113, <turcii> s-au asezat chiar in apropiere de Tirgoviste. Vilaietul
zil-hidjge <1003> =-- 27 august 1595.
In text : Kopadjav, localitate in apropiere de Bucuresti, In drum spre Giurgiu.
100 25 zil-hidjge <1003> = 31 august 1595.
106 21
101
us In text : Ttrogoste.
ill In text : Bilicref.
112
RomAnii.
113
www.dacoromanica.ro
420
tii oraqul de mai sus se aflg In apropierea granitelor unguregti i are imprejurimi deschise, ape curggtoare, vii si grgdini plkute si. locuri intinse.
CONSTRUIREA CETATII TIRGOVISTE
De asemenea 1i populatia acestuia fugind mai dinainte, <Tirgovitea> a fost ggisitg pustie ca i Bucuretiul. De aceea, fgrg IntIrziere
Qi fgrg, amInare, s-a construit In 30 de zile o cetate In localitatea aceea.
us La Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
NUIMET-UT-TEVARIII irE'L-AHBAR
421
lor, s-au intors in galop spre par file Rusciukului. A doua zi, in 18 ale
lunii mai sus-aaltate 117, s-au oprit in apropiere de Giurgiu (Ierkokii).
Hasan-paa, beilerbei de Rumelia, era un osta credincios. Aproape
de miezul noptii, el a intrat in ordia impttrateasca, cu tunuri maxi.
In sfirit, fu acel an serdarul fiind necajit din toate partile, s-a intors
la Giurgiu, str1135,tind menziluri dupa, menziluri. Tocmai cind avea, de
179 end sa treaca, la Rusciuk, a venit scrisoare de la fiul sau, Mehmed, serdarul Budei. Acesta 11 intiinta despre luarea cet1tii de catre ghiauri 118.
Din pricina acestei tiri, cu sufletele copleite de amaraciune, musulmainii
s-au intristat.
180
181
<Urmeaza descrierea asedierii cet5lii Esztergom de catre ghiauri. Din partea turcilor
participa i Mihalidjli Ahmed-pap, beilerbei de Timioara, cu o ceata de 2000 de oameni,
precum i beii de Hatvan qi Solnoc i Mohaci 1 Serem etc.>.
www.dacoromanica.ro
422
trecut peste pod. Dar oastea care trecea a raspIndit vestea ca Hasanpaa a cazut". Ca urmare, In oastea islamica nu s-a mai Impotrivit <ghiaurului> nici un suflet. Clad au vazut ca s-a rotors teafar i a intrat s/nOtos
In oaste, inimile ostailor s-au Inviorat $i ei s-au bucurat intrucltva.
OCUPAREA DE CATRE MIHAI A CETATII GIURGIU (IERKOKU) 51 NIMICIREA
RESTULUI 05TH IN PARTEA TARII ROMANESTI
www.dacoromanica.ro
NUHBE'r-VT-TEVARIli VE'L-ABBAR
423
an tras de citeva on din tunuri spre malul de dincoace si apoi s-au retras
i au plecat.
aseze pentru iernare 125, dar nimeni nu a dat ascultare poruncii sale si
fiecare a plecat In partea in care a vrut.
<Mazilirea lui Sinan-pasa i numirea lui La la Mehmed-pasa ca mare vizir ; moartea
acestuia ti numirea lui Sinan-pasa din nou ca mare vizir>.
Maria sa padisahul cel asemenea lui Djem 126, de pe tronul califatului, In fata infringerii $i a pagubelor suferite mai Inainte In pal-tile Tarii
RomAnesti i Esztergomului, s-a pregatit de expeditie, pentru a se razbuna
el insusi pe diavolii de ghiauri.
183
De acolo se deschideau doua drumuri : unul mergea spre Tranalvania cea josnica, ski altul In Cara craiului cel faufacator (Austria).
Cind vizirli $i demnitarii imparatiei sli ai sultanatului s -au sfatuit ca sa
Dupa, ce s-a grait astfel, s-a durat un pod peste Dunare li, tocmai clad
beilerbeiul Traramaniei trecuse In partea cealalta, unii cunoscatori ai starii
de lucruri an spus : A-i veni de hac principelui de Transilvania (Erdeloglu) este o trebuinta ii o datorie a credintei si imparatiei. Dar drumurile
vilaietului Transilvaniei slut locuri pline de apa,, de stufaris ci de mlastini.
Afars de faptul el oastea padisahului nostru este multa 1i nesfirsita, ea
mai are si multe camile 1i catlri. La trecere se pot ivi multe greutati. Trecerea va fi cu putinta numai data vom pleca prin alts parte ". Tocmai cind
124 19 safer <1004> = 3 noiembrie 1595.
125 Iftgla
tabarft de tarn.
www.dacoromanica.ro
424
ai craiului 128 eel rAufkAtor an mers asupra cetatii numite Hatvan, una
din cele care in de Buda, ci a an asediat-o.
184
. . .
www.dacoromanica.ro
NUHBET-UT-TEVARFFI VE'L-AHEIAR
42!
austrieci In Ungaria>.
In anul mai sus aratat (1006), la doll& ale lunii rebi-ul-ahir 134
mai sus-arAtatul Mahmud-pasa mergind la Timipara, ceata ost5easca
a dat din pricina soldelor un atac mare asupra serdarului. . .
INCgPUTUL EXPED IT IE I IMPOTR IVA TRANS ILVAN IE I
In ziva aceea an venit oameni din partea lui Gazi Ghirai-han, care an
anuntat sosirea sa la Rusciuk.
La 8 muharrem al anului .1007 138 a venit IVIurad-paa, beilerbei de
Diarbekir. In ziva mai sus-ar5tat6, sosind feriadcii de la Buda, au anuntat
www.dacoromanica.ro
423
.195
este un alt drum, cleat pe la Oradea (Varad), prin care sa poata intra
oastea islamica". Atunci au vazut ca trebuie as se Indrepte In partile mai
www.dacoromanica.ro
NUFIBETVT-TEVARSH VE'L-ABBAR,
427
puternice ale craiului Transilvaniei. Cei doi serdari au venit din dou6 parti
in 29 ale lunii mai sus-argtate 147, venind on totii la un loc, s-au mezat
punindu.-le in trAsuri, an ales alts cale de a iei din tinutul acela. Dar
t6tarii si oastea musulman6, galopind pe urmele afurisitilor i ajungindu-i
din urmA, i-au trecut prin sabie pe demnitarii lor, iar familiile for le-au luat
in captivitate.
196
www.dacoromanica.ro
428
www.dacoromanica.ro
197
429
198
la doua subterane, dar nu s-a flout lure focul neintin.zindu-se cum trebuie
ci dind inapoi.
La 16 ale lunii mai sus-aratate 154 s-a dat foc subteranei dinspre aripa
otii de Rumelia. Deschizindu-se un be de trecere, oastea a facut hire i a
www.dacoromanica.ro
430
199
care asediaser5, cetatea Budei, auzind c5, serdarul cel glorios i mitria sa
hanul au Incetat asedierea cetatii si ca vin In galop asupra lor, pentru a
salva Buda, au fugit de frica. gi s-au Intors rusinati si cu pierderi.
De acolo, potrivit poruncii padisahului, hanul 45,t5,resc> a plecat
pentru iernare (kifla) la, Sonbor pe tarmul Dunkii.
In 5 ale lui djumadi-ul-evvel 156, serdarul $i ()stile an trecut podul
durat peste Dunare, In apropiere de Varadin. In 9 ale lunii mai sus-aratate 157 s-au asezat In cimpia Belgradului, slobozind ostirea.
<Plecara lui Haflz Ahmed.pala pentru paza serhatului Budei>.
In scurt timp s-a adunat In jurul pasei cel mai sus- aratat multa,
oaste dintre lefegiii din Dobrogea (Dobrige) i Zagra. Auzind de expeditia
www.dacoromanica.ro
1sTURBET-VT-TEVARIH VE'L-AHBAR
431
<Repararea cetAtii Nicopol de cAtre Haft Ahmed-pa*a ; inlocuirea acestuia prin Mahmudpaa, al patrulea vizir, *1 sosirea lui Hafiz Ahmed-paa la Istanbul pe la mijlocul lui djumadiul-ahir, anul 1007 al Hegirei /9-18 ianuarie 1599>.
203
. . .
In. 22 ale lunii mai sus-argtate 163 s-au asezat in fata, Fervarului 164.
Sosind stirea despre ocuparea vilaietului Transilva,niei de atrerAufAcatorul Mihai, s-a poruneit ea, pentru IndepIrtarea ghiaurilor care
se adunaserg, pe drumul de trecere al vaselor, sa se stea citeva zile in insula
din apropiere.
In 29 ale lunii mai sus-ar6tate 168 s-au asezat in apropiere de Sonbor 169.
www.dacoromanica.ro
432
211
. . . In 11 ale lunii safer <1011 > 174 fiind cuceritai <cetatea IstolniBelgrad> an fost asezati intr-insa : mirliva, cadiu ft muhaflz. De acolo,
mergind la Buda, an trecut in partea Pestei cu glndul de a devasta vilaietul
Transilvaniei.
Intre timp basal oamenii cunosc6tori ai serhatului an argtat c tab6ra
ghiaurA, este gata la Comorn (Komran)i cind vor auzi de plecarea turcilor
in partea Transilvaniei, acestia vor veni Marl indoialg i vor ataca Pasta
si Buda.
ACORDAREA VILAIETULUI TIMISOAREI LUI DJELALI
DELI HASAN
222
228
nitarii neamului sau, le-a graft astfel : Ping cind vom sta infrinti sub
stlpinirea acestui neam nemtesc fArg, de credint5,? Domnul 136 fie lgudat,
dar din vechime padisahul familiei Osmane este marele nostru binefgator.
Craiul loan Zapolya (Ianof), unul dintre mai marii neamului nostru,
refugiindu-se la Curtea ra,posatului sultan Suleiman-han, avutul sIu a
rAmas vesnic in mina copiilor $i urmasilor s6i pin& la moarte. Nu este mai
bine ca $i n.oi, la rin.dul nostru, urmind exemplul stramosului nostru, sg ne
www.dacoromanica.ro
433
scurt la Inalta Poart& a sultanatului. Cererea for fund primit&, s-a dat
urmgtoarea porunc& Impgrateasc& mai sus-arAtatului serdar <Bekta
Mehmed-pasa > : In aceast/ privint/ sg, to Intelegi cu ei asa cum se olivine".
LUPTA DINTRE GHIAURII MAGHIARI $1 NEMTI $1 VICTORIA MAGHIARILOR
Au mai vent stiri cg, <maghiarii> nu s-au m6rginit numaila atlta, ci,
dup& un asediu de mai multe zile, a fost cucerit6 cetatea Oradea, una din
fostele fort6rete ale Transilvaniei. In afar& de uciderea tuturor ghiaurilor
care se gaseau Intr-Insa, ei au mai nimicit Inca o ceatl de-a for (austriecilor).
A mai sosit vestea ca, dup6, uciderea mai multor mii de nemti, ei
luat
in st6pInire cetltile numite Tokaj $i a,poi Casovia 178. .Aratind supunere,
18 mai 1605.
177 27 djumadi I <1013> = 21 octombrie 1604.
178 in text, Kaot.
cs
c.43
www.dacoromanica.ro
434
i an mai spus a daca vor fi ajutati cu o ceata de ostai turci, vor putea
cuceri multe tinuturi de-ale for (austriecilor) kill ca dusmanul legii va, putea
pasa, beilerbeiul de Bosnia. La sosirea lor, ghiaurii nemti, care erau. asediati In ea, flind cuprinsi de team& i groazA, an predat cetatea lui Bocskai.
Acela, la rindul sau, rugindu-1 pe maretul serdar pentru orinduirea treburilor, a lost trimis Hasan-pasa, beilerbei de Rumelia, Impreun& cuVildan-
zade Ahmed efendi, cadiul otii. DupI predarea ceatii de mai sus lui
Bocskai, mai sus-numitii, Intorcindu-se cu oastea isla,mic6, s-au unit cu
ordia Imparateasca. In zilele chid se repara cetatea Esztergom.
<Cucerirca cetatilor Polata 0 Vesprem de cAtre Hasan-pasa>.
vilaietul Buda a lost acordat lui Kadizade .Ali-pasa, care era un timp
170 Rebi II (evt.) 1014 = august 1605.
HO Cr115aV3 t
www.dacoromanica.ro
NUIIBtT-UT-TEVARIII VEI.-AHBAR
435
236
www.dacoromanica.ro
436
In acest timp, Primal' Ahmed-pasa, mutasarriful sangeacului de Si Ustra, potrivit cu ilustrul firman, a trecut prin Galipoli cu spahiii sangeacului
situ, urm1nd sa, se uneascl cu mai sus-argtatul Hasan-pasa. Chid au ajuns
In apropiere de Mihalidj, rebelii de mai sus, lulnd stir, s-au ridicat Intr-o
noapte din Mihalidj.
www.dacoromanica.ro
XXII
KODJA H1JSEIN
teca moscheli lui Gazi Hiisrev-paa, Kodja Husein s-a nascut pe la anul
138
KOWA HUSEIN
dupa 1520 ne-ar interesa mai mult, ca cea mai originall, dar nu este eunoscuta ping, acum.
Din aceasta cronica ni s-au pastrat doar citeva manuscrise incomplete. Unul din ele, pastrat la Biblioteca Nationals din Viena, a fost semnalat de J. v. Hammer 1 si descris de G. Fliigel 2. Un alt manuscris, descoperit in. 195'0 in Arhiva Institutului de studii orientale din. Leningrad $1
s-a dovedit identic cu eel din Viena.
Pe baza a,cestui manuscris din Leningrad, cronica lui Husein. Beda'i
i.a-veka'i a fost de curind editata 4. Editia de la Moscova cuprinde textul
tevarih a lui Sa'adeddin (m. 1599), pe care le imita. Aceasta opera este
fundamentata pe un mare numar de izvoare arabe, persane gi turcesti
(Asik-pa,sa-zade, Negri, Idris Bitlisi, *erefeddin All Iezdi, Ibn .Arabsah
etc.), pe care adesea le compara, utffizindu-le In mod critic.
Spre deosebire de alto cronici, este scrisa intr-o limbs turceasca mai
putin influentata de azaba si persana.
De altfel, ea, si celelalte cronici medievale, opera istorica a lui Kodja
Husein deserie mai mult evenimentele politico i militare ale Imperiului
otoman de la Inceput si pia, la anul 1520, intercalind uncle povestiri 9i
dupa aceasta data. Cu toate acestea, ea cuprinde numeroase stiri valoroa,se
de natura social-economica, ca de pilda : distribuirea de pamint razboinicilor (gazi), relatari despre impozite, preturile produselor, organizarea
idem, The Turkish Manuscript of Qoca Husejn's Chronicle Beda'i iil-Wega'i" (vol. II) from the
-Collection of the Institute of Oriental Studies (Leningrad Branch), U.R.S.S., Academy of
Sciencies, Moscova, 1957.
6 Hilsejn, Beda'i ul-veka't (Yaueumenbuble co6mmua). Editie IngrijitA Ii cu o intro-
Ate A. JeIteakov).
www.dacoromanica.ro
KODJA HUSEIN
439
www.dacoromanica.ro
Volumul (Parka) I
63 b DOMNIA LUI MURAD-HAN GAZIUL. INTELEGEREA DINTRE GHIAURII
SIRBI (SIRF) $1 BOSNIACI $1 UNGURI $1 CEI DIN TARA ROMANEASCA
PENTRU ZDROBIREA MAHOMEDANILOR
Comandantul (tekfur) de Filibe 1, mergind pe ling& BO,pinul (hakim) despot al Serbiei, a cerut ajutor sere a se razbuna
pe musulmani. Despotul, de asemenea, Incheind Intelegere cu
crali Bosniei i lJngurului i Tarn llomfineti (Eflak), In anul
766 2,
...
65 b
...
73 a-74a
www.dacoromanica.ro
441
79 b
Frincul (Firenk) gi ungurul 0i cel din Tara Romaneasca si arnautul 0i moldoveanul (Bogdan), precum t;si popoarele
.
lei (Lieh)
84 a
87 a
90 a
... In anul 788 7 murind Haireddin-paa, mevlana Ala eddin, care era Kadiasker, ajungInd mare vizir (vezir-i azam)
el a devenit cunoscut cu numele de Ali-paa 8.
tji lui Firuz-bei incredintindu-i-se vilaietul Vidin, de
www.dacoromanica.ro
KODJA HUSEIN
442
<Expeditia lui Baiazid I Fulgerul Impotriva lui Kiitiiriim Baiazid, pentru Ca acesta 11
aptase pe domnul Tarn Romanesti>.
97 a
Pe cind sultanul Baiazid asedia Constantinopolul i Imp/ratul bizantin cerea sprijinul cretinilor, craiul unguresc 19 fAcInd Intelegere cu ceilalti
regi nenorociti (menhus), ghiaurii au venit pe drumul din Tara Romaneascg.
13 Baiazid cel 8chiop, principe de Kastamonu ; de fapt, acum domnea fiul sau Isfendiar.
14 AdicA Imperiul otoman ; in alte cronici Kartn-ovast.
www.dacoromanica.ro
BEDAI UL-VEKA1
132a
132b
443
Isfediaroglu din
www.dacoromanica.ro
KODJA HUSEIN
444
139a
140b
141a
a principii Karamanoglu
141b
51
moartea lui
Suleiman>.
144b
Emirul Suleiman avea un fiu 23 pe care Il daduse cu oaste Imparatului (tekiir) din Istanbul 24. Intr-o alts istorioara se spune ca la moartea
el. Acesta, la rindul sau, ietlind din Istanbul, s-a dus la Kartn-Ovast ca sa
mearga In Tara RomaneascI, dar acIngiii de Karin -Abad 1-au Impiedicat,
IndreptIndu -1 spre Ianbolu.
< Sultanul trimite oaste asupra lor. Orhan Celebi este prins
5i
i se scot ochii>.
www.dacoromanica.ro
445
mai trimitg haraci, a dat firman pentru adunarea ostii qi, de asemenea,
trimitin.d ilustrg poruncg beiului Isfendiar, principe de Kastamonu, i-a
grgit : Sg vii to insuti sau s / -ti trimi i fiul ". Astfel fiind porunca, acesta
1-a trimis pe fiul sou, Kasim, cu o oaste desgvirsitg.
De asemenea i sultanul, in anul 819 25, trecind in partea Rumeliei,
a onorat Adrianopolul. Apoi, an poposit pe tgrmul Dungrii. Din locul mai
147a
nu s-a argtat o$tii, ci s-a intarit in munti greu de strabgtut. Dupg ce tara
i-a fost devastatg (harab), el a trimis o scrisoare de supunere cu scuze,
impreung cu haraciul pe trei ani. De asemenea, a trimis impreung i pe
renumitul emir numit Minnet-bei 28 care fusese omul (havas) lui Musa
Celebi $i care acum se ggsea pe ling/ dinsul. Trimitindu-1 pe acesta,
<Mircea> 1-a rugat <pe sultan> sa -i ierte acestuia pgcatele. Mgrinimosul
sultan, la rindul sau, avind raft qi indurare fate de acesta, 1-a iertat,
acordindu-i ca favoare jara sa. Tar el insusi s-a intors la easa Impargtiei.
Dar inainte de a veni la Adrianopol, plecind la ungur ingiirii8), au cucerit
cetatea Severin. Ghiaurul de ungur, disperat din cauza neputin'ei de a se
apgra, a trimis cu daruri impgratesti (fahane) la Poarta fericirii trei beizadele ghiaure.
<Urmeaza descrierea legAturilor cu beiul de Kastamonu >.
148b
www.dacoromanica.ro
KODJA HUSEIN
446
<La auzul izbucniril rascoalei din Aidin, sultanul Mehmed I trimite acolo oastea de
Anatolia sub comanda printului Murad, care, Inabusind rAscoala, a omorit In trecatoarea KaraBurun 29 10 000 de rAsculati. De asemenea, a fost Inabusitii si rascoala lui Torlak-Kemal, care
a fost decapitat si aproape 7 000 de rAzvratiti au fost ucisi ; doar aces dintre razvratiti care au
149b primit doctrina sunnita (ehl-i sunnel) an scapat de moarte>.
Chad print ul Murad a obtinut victoria impotriva razvratitilor, sultanul a pornit o expeditie In partile Salonicului (Selanik). Neputind Ina cuceri
neti. Marele sultan fiind ocupat un timp la Brusa cu cladirea unei case
de binefacere (imaret) i cu altele, a ajuns la auzul sultanului ca domnul
Tarii Romfineti s-a razvratit din nou, devenind neascultator, ei ca a
Incheiat intelegere cu craiul unguresc. Pentru ca acel ghiaur foarte fatarnic
29 Kara-Burun: promontoriul Stylarios, lIngal Izmir.
39 Deliorman.
www.dacoromanica.ro
gl
sudul
BEDA'T UL-VEKA'I
447
a cracat tratatul (ahid) gi pactul (misak), In anul de mai sus (823) si-a pus
In end sa meargA asupra lui i s6, fact, un mare rkboi sfint.
Stringind oastea de .Anatolia, cu ostile principilor de Karaman. gi
Kastamonu, gi oastea de Rumelia, cu. toti conduatorii gi emirii for qi cu
gaziii i acIngiii si on toatA oastea de pedestrasi, au trecut pe fluviul Dunkea
in partea Tkii Romanesti. i cucerind la inceput cet5,4ile Isaccea (Sakgi)
i Ieni- Sale $i Turgiin" i Giurgiu (lerkokii,), an trimis Inl&untrul Tkii
Romanesti o oaste numeroas6. Cln.d an Inceput sa devasteze i sa pustiasck
domnul Tkii Romanesti 34, un raurac/tor, neputind s5, se Impotriveasca,
gi
<Dupa devastarea Ungariei turcii s-au tutors teferi. Moartea sultanului Mehmed I Celebi >
156b
161a
161b
162a
www.dacoromanica.ro
448
KODJA HUSEIN
sg, stea la serhatul Tariff Romineti, el insui s-a repezit in goana calului
kii in a noua zi a ajuns oastea la Iznik.
163a
Dunarea, a devastat tinutul Silistrei. Dar indat6 ce s-a dat de tire despre
rascoala sa, 1-au trimis pentru nimicire pe Firuzbeioglu Ali-bei ". Umilii
de ghiauri neavind putere ca sa se ]upte i ascunzindu-se In locuri de
pindg, gaziii musulmani an devastat kii an pradat Tara Romaneasca, in
alai hal, inch nu se poate arata. Padilahul, la rindul sgu, cu gindul de a
face o expeditie in Tara RomaueascA, s-a indreptat din Anatolia spre
Rumelia. Stringind i facind rost de of}ti la Adrianopol gi raspindindu-se
acest zvon, domnul Tgzii Romaneti a venit cu doi fii ai sgi 371 cu haraciul
Apoi s-a poruncit ca sa se porneasca o noua expeditie asupra ungurului. Treeind apa Dunarii prin fata Vidinului cu corabiile (ghemi), an
" Principe de Kastamonu.
" La 10 cronicari Mehmed-bei.
37 Radu si Vlad.
" Pe Radu cel Frumos.
" 5 decembrie 1423 22 noiembrie 1424.
www.dacoromanica.ro
BEDA'I UL-vEKA'I
44f)
74a
74b
...
5I
75b
fugise din cetate la unguri,15,sI.nd pe cei doi fii ai sAi in cetate. Cuceritorul
<Murad al 11-lea > i-a orbit. Apoi a poruncit ca sA fie trim* cu ceakir <gi>
gi cu
pentru a o cuceri.
INFRINGEREA ONOAREI ISLAMULUI
Domini Tarii Romaneti, Dracula, fiind Inchis cu cei doi fii ai sAi
la Galipoli, Tara Romanease:a a ramas fAra stA'pin. Atunci craiul unguresc,
0. 48
www.dacoromanica.ro
450
KODJA HUSEIN
www.dacoromanica.ro
[77a
BEDA'I UL-VEKA'I
452
Atunci, eel de-al doilea crai, care este afurisitul de 4ncu, vestit
prin numlrul mare al spahiilor i prin avutiile sale, a fost f/cut serascher
asupra intregii ostiri.
<Trecerea Dunarii pe la Belgrad, Impotriva turcilor>.
Apoi, devastind si nimicind tot ce intilneau in calea for prin imprejurimi, $i -au pus in end sa meargI prin trecatoarea (derbend) Zlatita. (Izladi)
la Filipopol (Filibe) i la Adrianopol (Edirne).
L78a
<Urmenzd descrierea amanuntita a luptei de la Zlatita din care rezulta victoria lui Ioan
de Hunedoara. Se spune ca diva unele cronici turcesti (tiirki), inainte de nenorocirea de la.
Zlatita, sultanul se afla In ivloreea>.
L78b
www.dacoromanica.ro
KODJA HUSEIN
452
amtlintati cle, midi de margin, turd' fac pregatirl i, in frunte cu sultanul Murad,
les In IntImpinarea europenilor qi se ciocnesc la Varna. La Inceput aliatii 11 bat pe turd>.
180a
cap a fost taiat mai Inainte <la Varna > gi ca vor depune sfortari pentru
a Indeplini Indemnul papei. Atunci, pacliahul gaziu, %And o adunare
(dernek) In clmpia Sofiei, a strIns 100 000 de oameni ei cud a ajuns la
menzilul Kuromlu-Kilise, a sosit tirea ca oastea ghiaura se gasea la Kosovo.
Atunci, cu ajutorul lui Allah, s-au Indreptat Indata asupra lor. In acest
timp, aduclndu -se de la serhat prizonieri In zale ei cu mlinile legate, s-a
socotit ca e de bun augur pentru cucerire tai victoria. Dar Intr-o alts povestrire se spune ca, pe cind sultanul se odihnea la Sofia, a furisitul de Iancu
I-a Infrint pe Kula -whin, iar Intr-alta pe *ehabeddin-paa, gi a In acest
47 22 octombrlc 1444.
48 7 martie 1448 23 februarie 1449.
www.dacoromanica.ro
BEDA'I 'UL-VEICA'I
453
-timp, omormndu -1 pe Dracula, domnul TAxii RomAneti, numise < ca down >
in locul sga pe Laz-oglu. Mai sus-numitii ghiauri ai Taxii Romanefiti, devastlnd si pustiind iraprejurimile Nieopolei, Firuzbeioglu Mehmed-bei
i Hasanbeioglu Mustafa-bei i Uzguroglu Isa-bei si alti bei renumiti, fAcind
intelegere intre ei, au dat cu citeva mii de acingii un atac peste noapte
asupra otii TArii Romaneti. Acetia erau robii care sosiserA.
185a
206a
208a
208b
229a
KODJ4 HUSEIN
454
229b
De nevoie, vasele musulmanilor au fugit. Atunci,-craiul Iancu,la rindul sku, intrind In cetate cu ghiaurii cei rai oi intkrindu-se ei adunindu-oi
praful de puock, a inceput iarkoi sk se lupte cu musulmanii.
<Intre Limp hielndu-se o spArtura In zidurile cetatii, oastea a dat iureeuri, Incerelnd s-o
cucereascA>.
. . . Dar cetatea de mai sus fiind intaritk oi duomanul Iancu cel
Mr& de credintk prmind intr-insa un numkr de 500 de ostaoi (ieniceri),
au dat atac asupra lor. Amindouk par file s-au rkzboit cu bravura. Afurisitul de Iancu, neckjindu-se de pktrunderea ienicerilor In cetate, s -a duo
la spartura zidului impreunk cu ,cei din suita sa oi, aoezindu-se intre eel
dinauntru oi cei dinafark, i-a respires pe gaziii care veneau din spate oi i-a
ucis pe ienicerii dinauntru. De asemenea oi craiul Iancu a fost lovit In ochi
de o sageatk.
. . . De semenea i sultanul Islamului 49) la rindul sau, zicind :
230b nu este cu putintk sk fie ocupatk" < oi-a dat seama a este timpul sa
renunte >. Dar de pktania lui lancu nu se auzise inch. tirea adevgratk a
a sosit la cel de-al doilea sau al treilea menzil.
237a
239a
ascultkrii, iar cei mai multi dintre regii ghiaurilor cei josnici deveniserk
tributari (haradjgiizar). i domnul Tkrii Romkneoti, care era cunoscut
sub numele de voievodul Tepee (Kaziklu)", era un ghiaur tiran (gebbar)
oi despotic. El era cer care purta semnele violentei oi. rautktii. Astfel,
intr-un be al scaunului sau de domnie, pe o intindere de ease leghe (mil),
alegin.d un teren, 1-a lmprejmuit cu ziduri. i In acel teren, in loc sa sk-deasck arbori fructiferi oi porairoditori, el a infipt pari cu virfuri ascutite.
Ori de cite on 3i prindea prin lovituri de skbii pe duomanii ski, ii Infigea
4. Mehmed al II-lea.
60 Vlad Tepee (1456- 1462).
www.dacoromanica.ro
BEDA'I UL-VF2CA1
455
prin burtA, in acesti pari, iar pe altii ii r6,stignea pe truce. PAsarile i cio-
rile m1ncau din carnea for i nu lasa s6, fie ingropati In p6mInt. Dacl
cineva indraznea sa dea jos pe acesti spinzurati sau rastigni i, atunci era
spinzurat In local lor. i privind acest loc de ospetie $i de dada, el se
mindrea, zicind ca acest loc este maidanul de preumblare al acestor morti".
pkti, vreunul dintre emirii de margin, atunci sint hotaxit sg, merg ca
s ma inchin la Curtea fericirii". De aceea 1-au trimis acolo pe Ceakirgibast si Hamza-bei, care era bei de Nicopol. Fluviul Dutarea 1nghetase.
Pe clad Hamza-bei, asezindu-se pe DunAre, incerca sa treaca,, atunci in
timpul noptii, voievodul Tepe (Saziklu) a dat un atac asupra ostiiislamice
i pe cei mai multi i-a treeut prin sabie. Pe mai sus-arAtatul Hamza-bei
i pe Iunus-bei 52, unul dintre emirii de serhat, trecindu-i in rindurile
mastirilor, le-a, trimis capetele la craiul unguresc 53 si 1-a instiintat de rrtscoala sa. Cind aceasta, faptg, nenorocitl a fost fa,cutg, arz la Inaltul in,edjlis,
atunci, potrivit firma,nului Impkatesc, care a fost emis mai inainte, s-a
pregatit oastea purtgtoare de victorie i, In primg,vara lui 866 54, s-a
ai CeakIrgi-baft: capetenie de soimari.
62 Iunus-bei : grecul renegat Katavulinos.
58 Matei Corvin (1458-1490).
M 1462, martieaprilie.
www.dacoromanica.ro
KODJA HUSEIN
456
240a
iar pe Nasuh-bei
vi
pe alti bei i-a asezat pe aripa stingl. Dar dnd cei din ceata aceea de
ostasi s-au apropiat de spahiii impgrItiei, au. vgzut ca fiecare din ei erau
Ca niste lei stropiti cu singe de dusman vi curajosi ca niste balauri. De
aceea, Ingrozindu -se, au pornit Inc& de la inceput pe calea infringerii.
kiapte mu de ghiauri imbracati in zale au devenit hranl sabiilor seinteietoare, iar teilalti au fost prinsi.
Dupl aceast& victorie, sahul <Mehmed al II-lea > eel plin de curaj
a stat in Tara Romaneasca, timp de o tuna. Voievodul Tepe, aflind
vi
240b
vi
vi Malkocioglu
www.dacoromanica.ro
BEDA'I IIIINEK.A1
457
de nenorocirea care azuse pe capul celor trirni i pentru inchiderea drumului moldoveanului, nu a gasit atunci alt tale deck s&-Lloveasc& <pe
turci> asemenea unui virtej 1i unui fulger. i astfel, el a inaintat intr-o
noapte asupra ostii purtatoare de victorie a musulmanilor. Oastea sultanului, la rind-ul ei, 16sind la mijloc oastea ghiaura, ti -a repezit deodatl
sabiile. Mai multe mii de ghiauri an fost trintiti la pAmint.
Desi Tepe a incereat s& Amin& pe cimpul de lupt6, totusi, neputind
s6 reziste, in cele din urmg a izbutit s& scape de acea prIpastie cu mii
de iretlicuri. Dar mergind ling& craiul unguresc, vechiul sau dusman,
gbit pedeapsa pentru faptele sale rele, azind in nenorocirea vesniciei.
Craiul eel nenorocit punindu-1 in lanturi si tepuse 1i aruncindu-1 in inchisoare, el a ramas acolo pin& ce
dat sufletul infernului. Mihaloglu Alibei a urm6rit acea ceat& nenorocit& pin& la hotarul unguresc, dar nu a
izbutit sai pun& mina pe el (pe Tepe). Punind ins& mina pe avutul sAu
si pe oamenii acelei taxi, an luat In robie poporul Tarii Romanesti, pe care
an devastat-o si an jefuit-o. Astfel, spahiii musulmani s-au bucurat de o
Arad/ foarte bogat6, iar Tara Rom'aneasc& a intrat in st/pinirea padisahului
de Radu.
263b
<Se arata c5 dupa cucerirea Tarn Romanesti, s-a dat slobozenie ostiL iar apoi a urmat
cucerirea insulei Mitilene de la hind>.
'<Descrierea cuceririi cetAtilor Caffa (Kefe) 0 Azov (Azak)>.
265a
Sultanul cel luptator pentru Islam, dup& expeditia asupra p&minturilor din Iran, i-a r&spindit ostile in toate pArtile pentru a-ti llrgi Cara.
www.dacoromanica.ro
KODJA HUSEIN
458
4ara arnAutilor, starea for ( a oBtilor otomane) era nenorocitai. Dar neavind
alta tale decit sa se supunA Inaltului firman, ei s-au Indreptat spre pArtile
cel Ma% credintg, hind meSter In lupte, avusese multe rlzboaie cu hanii
tatari din DeSt-i KIpceak 6. El era vestit printre regli ghiauri prin siretenia sa Bi era un rAufacAtor care domnise 90 de ani. De aceea, intArind
pe dinautru ei pe din.afarA Cara Moldovei ei adunind apoi pe cAlAretii
pedestragii sAi Intr-un lot, i-a repezit asupra o8tii islamice. Oastea Rumeliei fiind ins5, o oaste obositA i necunoseind starea acelei taxi, din pricina
aceasta cei mai multi dintre ei an murit ca niBte martini Bi multi altli
au, pierit. Lui Hadim-paBa i-a parut rAu de aceasta batalie i abia a
settpat din, prApastie. IndatA ce aceasta [}tire InspAimintAtoare a lost
fAeuta, arz la mania sa sultanul, stApin al orizonturilor lumii, atunci
pentru onoarea Isiamului i spre a rAzbuna infringerea musulmanilor,
a pornit el insuBi In aceasta expeditie sfintA.
DESCRIEREA EXPEDITIEI IN MOLDOVA
6O
De.gl-i
www.dacoromanica.ro
BEDA'I ULVEKA'I
459
luptator pentru Islam a depus sfortki spre a-1 nimici pe acel ghiaur
care se rAzvr&tise, dar n-a dat nici m'Acar de urmele lui.
<CAutIndu-1, cdliuza turcilor a apucat pe altei cale>.
Atunci s-a emir firman de ucidere <a cglauzei>. Dar tocm.ai atunci
pi
www.dacoromanica.ro
460
KODJA HUSEIN
www.dacoromanica.ro
BEDA1- UL-VEICA1
:74a
461
316b
339a
<Baztndu -se pe cronica lui Idris Bit lisi, autorul descrie pregAtirile pentru o expeditie
In Rumelia In 88866 >.
339b
340a
Calla si girim i din Dest-ul t6t1rese 88i apoi, trecind pests fluviul
Dimgrea, atacau mereu tarile islamice. Din aceasta, pricina, s-a poruncit
ca tun.urile sg, fie aduse acolo impreun6 cu carele si eu pustile. In afar
de aceasta, au fost transportate cu galerele de pe Marea NeagrA pe Dunatre
9i
zaherele.
<Punerea temeliei unei geamii, unei medrese .a., la 26 rebi II 889 >69.
www.dacoromanica.ro
KODJA HUSEDT
462
de drum, a sosit cu o mie de osta4i qi a stat gata pregatit pentru aprovizionarea cu merinde.
In a unsprezecea zi a lunii mai sus aratater 71, an asediat cetatea.
Chiba- Dupa, ce an fa,cut o spartura, la unul dintre ziduri, pircalabul (dizdar) sau a predat cetatea de nevoie, in a douazecea zi a lunii mai sus
aratate. Padua rugacinnea, de vineri in biserica cetatii i dupa ce au ispravit cele necesare supunerii, s -au indreptat pentru cucerirea .Akkermanulni.
SOSIREA HANULUI TATARESC
<In acel timp han al Crimeil era Mengli-Ghirai, descendent al lui Glnghiz-han, i care
se tragea din spita lui Djugi-han>.
In a patra zi (miercuri) an asediat cetatea Akkerman. Se spune ca Akkermanul avea unelte (esbab) i munitii fira, numax i zaherea pentru 30 de
ani. Cit privete rjantul (hendek), acesta era neinchipuit de adinc. Oastea
cea victorioasa umplind acel ant, 1-a netezit intr-o saptamina. In a aptesprezecea zi a lui regeb 72, steagul imparatesc a fost infipt pe turnul 1
pe zidurile cetatii. Emirii i scribii an fost desemnati pentru paza avujiilor
restul Orli sale s-a obligat sa dea in fiecare an haraci i avutii (mal).
Sultanul cel norocos, la rindul sau, intorcindu-se la, 22 regeb de la
Akkerman, s-a indreptat spre Adrianopol pe drumul de la Sari-SaltikBaba 74. Pe la sfiritul lui aban 76 a impodobit acea capitala, cu o cazia
sosirii sale, iar regilor i sultanilor din imprejurimi le-au trimis scrisori
de cucerire.
71 Rebi II, ceea ce este insa greit.
72 17 regeb (889) = 10 august 1484.
78 Mengli-Ghirai, hanul Grimed (1478-1514, a doua oars).
74 Babadag.
www.dacoromanica.ro
BEDA'I UL-VEKAIL'I
463.
341b
totusi nu an putut da de el. In cele din urnal, cind s-a aflat a a fugit
in vilaietul leesc, an Mut incursiune in Moldova i au luat prazi. Alipasa a plecat cu noroc, dupa, ce a luat a cincea parte.
<Urmeaza descrierea relatillor cu Kaitabay, sultanul Egiptului>.
A DOUA RASCOALA A DOMNULUI MOLDOVEI
www.dacoromanica.ro
KQDJA HUSEIN
464
puterea. N-a ramas pe loc nici a patra parte din ei ; ceilallii n-au putut
sa-8i repeada sabia ; an tutors spatele Qi s-au imprastiat cu frica in suflet.
In zorii zilei, clad Malkocioglu era iarasi pregatit pentru razboi, el a aflat
de risipirea dusmanului. Cazind pe urmele lor, pe cei pe care i-au gasit
i-au ajuns i i-au nimicit. Inainte de toti Ins/ fugise chiar serdarul
342b ghiaurilor. De aceea scapase de laba de let a luptatorilor pentru Islam.
De asemenea, s -au adunat it ceilalti gazii care se imprastiasera prin
imprejurimi si an numarat lesurile de pe cimpul de lupta. Au gasit 1500
de ghiauri plecati In infern, iar din trupele luptatorilor pentru Islam an
gasit numai 15 neferi plecati in rai. Apoi, Malkocioglu luind, pe malul
Dunarii, a cincea parte din prada pentru norocosul sultan, i-a slobozit
pe gazii.
80 Botta, Folta (?), probabil nicht.
www.dacoromanica.ro
BEDA'I UL-VF.KA'I
154b
355a
465
LWASCA
Padiphul cel rgt6cit al otii prior leeti, care shit ghiaurii marilor
vilaieturi ale slavilor (sakalibe) gi locuitorilor nordici, se Ingimfase din
pricina mwrelui numgr de oameni i. avutii. Sub motivul neatIrngrii ei au
adunat osti cu gindul de a ataca Ohio islamice.
Intr-una din lunile anului 902 82, avInd trecere prin Moldova, el a
trimis ktire catre valiul 88 Moldovei 84 a oastea for purtgtoare de InfrIngeri
a izbutit.
VICLE$UGUL DOMNULUI (BAN) MOLDOVEI
unul dintre emirii care se afla la acea granitg a intrat cu 600 de viteji
Inarmati In Cara Moldovei. Domnul Moldovei, la rIndul sgu, Imbrgeind
vreo 5 000 6 000 de oameni de-ai sgi cu vesmintele ostii de Rumelia 851
i-a Invatat ca, atunci clnd vor vedea oastea, leqeascg, sa scoatg sgbiile
din teci si sa se repeadg asupra lor. Acetia, de asemenea, s-au ascuns
1ntr-un loc argtat de domnul Moldovei. Apoi, domnul de mad sus, prefgclndu-se a fuge Indlrgt de teams, a trimis fltire craiului leesc, zielndu-i :
Avanggrzile ostii osmane intrInd In Cara mea, pe urmele for vin In grabg
si ceilalti. Sg trimiteti 5 000-6 000 de oameni Inarmati. AratIndu-le locul
uncle se ggsese ei, a luam mgsuri bune". Craiul lesesc, la rindul au, a
trimis, dupg cum a spur domnul Moldovei, vreo 5 000 6 000 de glaiauri
ImbrIca,ti in zale. Avangarda leeascg, calguzitg de domnul Moldovei,
al Malkocioglu Bali-bei.
82 9 septembrie 1496 29 august 1497.
- q. 48
www.dacoromanica.ro
KODJA HUSE7N
466
veni la faimoasa p/dure 861 atunci beii care erau in ascunzisuri, iesind
din codru impreung cu vitejii moldoveni imbrAcati in vesminte rumeliote,
si-au repezit caii asupra ghiaurilor Qi, dup6, obiceiul osm/nesc, au bgtut
Prin daruirea unor lucruri si comori f/r/ socotealI, < domnul Moldovei> a lost onorat printre cei de o seam/ cu el ci cinstit din partea InaptrEtiet cu o bonetai aurita. (iiskiif).
RAutatea craiului lecesc gi nerucinarea pe care o incercase mai susnumitul nu se puteau rasa aca. De aceea, pentru a se razbuna, mArele
ph 1-a facut serdar peste oastea musulman/ pe Malkocioglu Bali-bei
care era emir de gazii si stIpin al Silistrei. Chid acesta, trecind fluviul
Dungrea cu 40 000 de calgreti alesi dintre gazii gi acingii, a intrat in *tam
Moldovei, atunci beiul Moldovei a pregatit multe provizii (zad-ii-zevad)
gi
f /cut peste ele un pod puternic spre a trece apa Nistrului (Turla). Dupa,
N Codrul Cosminului.
www.dacoromanica.ro
BEDA'I UL-VEICA'I
467
trecerea podului, timp de opt zile si opt nopji <turcii an devastat Cara
leseasca, fiind condusi de Malkocioglu Bali-bei $i de fill Ai>.
<Intoarcerea lui Selim-sultan dinspre Crimeea, prin Chilia i Akkerman, plecarea lui
Impotriva tatalui sau 1 ocuparea domniei>.
<Dupa Intoarcerea sultanului Selim I, sosesc cu urarl diversi soli>.
425a
393b
www.dacoromanica.ro
XXIII
IBRAHIM PECEVI
nicul lui se numea Sara-Davud, iar mama sa, Ikea parte din cunoscuta
familie Sokollu. Nu se =nose amginunte privind coparia lui Pecevi. Sc
stie doar ca, ramInInd orfan la virsta de 14 ani, a vent la curtea unchiului
sau Ferhad-pasa, guvernatorul Budei. Mai tIrziu, el apare In anturajul
unei site rude de-a sa, Lala-Mehmed-pasa, Rugg, care a rganas timp de
15 ani.
In anul 1593 (1002), intrmnd In armata a participat is o expeditie
a vizirului Sinan-pasa. Cu aceastg ocazie a fost martor ocular al asediului
cetAtii. Esztergom, al campaniei impotriva cetatii Agria (Egri) gi la asediul
1Qcalita ii Petrovaradin.
In Cronica sa, (Tarih) Pecevi enum'arg, In mod cit se poate de amanunjit dreg6toriile pe care le-a ocupat, printre care si functia de defterdar
de Timisoara. In 1641 (1051), fiind pus In retragere la cererea sa, a plecat
is Buda. Restul zilelor si le-a petrecut la Buda si Pecs, local sau de nastere.
Aici, Pecevi s-a consacrat 'operei sale istorice. Nu se cunoaste precis nici
anul mortii sale, care trebuie sa,' se fi Intimplat In jurul lui 1650 (1060).
www.dacoromanica.ro
470
IBRAHIM PECEVI
1 Tarih-i Peceul, sub red. Kemal Efendi, Istanbul, vol. I (1864 -1865 /1281),10+504 p. ;
-vol. II (1866-1867/1283) 7+487 p.
www.dacoromanica.ro
TARIH
(ed. Istanbul, vol. I, 1864-1865/1281; vol. II, 1866-1867/1283)
Volumul I
14
prea mult.
...C'ind rgposatul sultan Suleiman <Magnificul> a fgcut prima expeditie la Buda, a supus Transilvania i argtind prietenie preflcutg fatg de
Tara Romaneaseg i Moldova, acestea in 1-au ajutat pe craiul unguresc,
iar el 1, cu ajutorul lui Allah, a obtinut biruinta i a capgtat rename prin
cucerirea tgrii ungureti.
...Sultanul Suleiman 11 pusese pe *ehabeddin-paa sa construiascg
15 o palancl la, Belgrad i-1 trimisese sa fad, incursiune in tgrile ungureti.
De asemenea, 11 pusese cg construiascg cetatea Giurgiu (Ierkeikii) din fata
Rusciukului, despre care s-a vorbit in leggturg en cucerirea Semendriei.
...A ars cetatea Zennlin (Zeman) din fata Belgradului i a luat haraci de
la morile Belgradului.
Din pricina rgzvrgtirii Tgrii Romaueti i Moldovei 2 prIdgeiunile
i stricAciunile din oraele, tirgurile i satele care se aflau pe malurile Dungrii s-au intins chiar ping In apropiere de Adrianopol. Toatg lumea a fost
chinuitg i a stat neputincioasg. De asemenea, pe celelalte tgrmuri (Anatolia)
ivirea rebelilor (gelali) a fgeut sa se ating, culmea neorinduielilor. Mare le
vizir Mehmed-paa, eel care a luat Esztergomul, urmind pilda rarposatului
padiah, a argtat mai lat prietenie prefgeutg fao de ghiaurul din Transilvania i, in cele din urmg, I-a numit crai pe necredinciosul cu numele de
Bocskai, cucerind Esztergomul in acel an binecuvintat.
16
Norocosul padiah (Suleiman), intorcindu-se biruitor de la Mohaci
sgtul de rgzvrgtirile neleguitilor din jara Islavin3, a poruncit ca acetia sa
fie atacati i astfel a fost ucis acel ban rgu de gurg.
.
www.dacoromanica.ro
IBRAFUM PECEVI
472
Soko llu Mehmed-pasa era beilerbei cind a fost cucerit6 cetatea Timisoara (1552 / 959).
25
34-35
36
108
<Se vobote despre craiul Laiof , fiul craiului Laslo 7, care se tinea de petreceri i despre
faptul
c5
poporul nu era multumit nici de el, cum n-a Post multumit nici de trial sau>.
www.dacoromanica.ro
TARM
473-
Pe atunci Istefan Bator 9 era Wan 10. Numele de ipan se spune unui stApin
de posturi, cum ar fi chehaia (kethuda) pe Intreaga tar/. Acesta era voievodul Transilvaniei. Sus-numitul loan Zapolya era ipan de Timipaza.
Multe tinuturi (ducat) europene (Firenk), precum i coroana mahiarl se
aflau sub stApinirea, acestuia.
<Se arata misiunile pe care le-a avut Bathory, In calitate de comandat la grani%a %Aril.
Deseori el a fAcut cunoscut craiului Laio venirea turcilor. A apelat i la cei din Apus pentru
salvarea Ungariei, dar nimeni nu i-a dat vreun rAspuns>.
109
datiile pioase ale bisericilor din Cara sa. De aceea i-a insArcinat pe Mahadi
Iasi i pe Gorandi .71fiklofi 11 sa pregAteascl o monetArie (darbhane) i a
spus ca ei sa plAteascl soldele acelora care vin la expeditie.
<Ioan ZApolya > a fost insArcinat <de Stefan Bathory > sa adune bani
110 pentru ajutor de la cei instAriti din Transilvania i de la, neamul evreiesc
(yahudi taifesinden). Pe and <craiul unguresc> fAcea aceste pregAtiri, an
sosit scrisori de la Tomori Bal 12, voievodul Transilvaniei, in care se spunea
ca padiahul turcesc s-a apropiat de Belgrad. Craiul, la rindul Oa, a trimis
gcrisoare voievodului Transilvaniei pentru ca acesta, adunind toatl oastea
sa, pe sakilii (7) sai, pe nemeii sAi i pe joldoii (joclof) sai, adiel pe lefegiii
sal, sa meargA prin Timipara i s& treacA in spatele turcilor. A dat poruna
i voievodului Tarii Romaneti pentru ca acesta sa meargA cu oastea sa,
fn tinuturile Traciei (Teradjya), unde se aflau bulgarii i, cutreierind acele
parti, sa, le pirjoleascA i BA le devasteze, pentru ca turcul, ocupindu -se de
inlaturarea lui, sa nu Icin'a in aceste parti (in Ungaria), iar dad, va veni,
Cara sa sa fie eel putin pustiitA. Dar pin& la aceste pregatiri a trecut destul
timp. PregAtirile facute de Toroni 18 nu an folosit la nimic.
<UrmeazA descrierea pregatirilor de lupta i adunarea cretinilor>.
El (Stefan Bathory) a trimis olaci dupg olaci la Than npolya (Sapulai lanof) ca s& vinA'cu oastea din Transilvania. A sosit mai Intii Andrei
111
10 'man: jupan.
11
12
Neidentificati.
Tomori Pali (Bal): Tomori Paull (cf. i Thury, op. cit., II, p. 152-154).
www.dacoromanica.ro
IBRAHIM PECEVI
474
i-a dat lui Bathory si ostasi, acestia nu s-au dus, deoarece legea for era
ca s6 nu se despartar de steagul craiului. Pe trod ei Moan aceste pregatiri,
le-a scApat din ming, i. apa Drava <fiind ocupat5, de turci>.
<Craiul este foarte mIhnit si se hotAraste sa meargl singur la lupta. UrmeazA relatarea
inaintarif ghiaurilor spre Mohaci, unde yin i Tomori, Zapolya, Bathory, q.a.>.
112
...In cele din urmI s-au adunat la Toroni 15. Deoarece nu sosiserl
hie& voievodul Transilvaniei si oastea moat& i de asemenea pentru c5, nu
veniser5, ajutoare de la austrieci (Nernce) gi cehi, ei si-au pus intrebazea :
Sa mergem asupra turcului sau sa ne Int oar cem ?" La acest sfat, Tomori B.al
el a venit i s-a Intilnit on padisahul fkl ca .oastea s5, stie ceva si s-a
legat prin obligate asa cum clinele se leaga, cu ajutorul lantului.
134
<Numirea lui loan Zapolya la crAiia Budei In 15 septembrie 1529 (11 muharrem 936)>.
is Poate fi citit
gl
www.dacoromanica.ro
TARIE
475
Crai de Buda sI fie Ioan Zapolya. lar Ferdinand sg, iasa, din. Buda.
Daca, se va Indirji, atunci in anul 'viitor m5, voi duce eu. Insumi i -1 voi scoate
din Buda. Dug,' nu-1 voi g5,si la, Buda, ii voi gasi totusi la Viena, (Bedj)".
Yn acelasi timp, el a mai poruncit : Zapulai lanos (loan npolya) s5,
vin5, la sesul Mohaci cu toat5, oastea pe care o are ; data nu poate sA, ajunga
la Mohaci 85, vin5, la Buda. Eu ii voi lndeplini orice dorin.f5, Eli voi Implini
toate lipsurile pe care le are". L-a slatuit Insa s5, nu intIrzie deice.
<Solul lui Ferdinand nu-1 gilseqte pe imparat la Buda, ci in Austria. Facindu-i cunoscutA
www.dacoromanica.ro
IBRAHIM PECEVI
476
150
incendiat podul. Ins& capudanii de Pojon an scufundat una din corabiileturcului care venea din Aka 18 i au ucis pe cei care se aflau intr-insa,.
Totusi, neputindu-se impotrivi, <ghiaurii> an intrat in cetate.
Intorcindu-se la Buda, sultanul 1-a incoronat pe craiul loan <Zapolya > i i-a inmlnat buzduganul de crai, acordind neatirnare intregii sale
taxi. <Sultanul> a adunat la divan pe toti aianii i notabilii turcii Eli i-a
spus lui (Zapolya) : Inaintea tuturor, tocmai pe capul tau a cIzut marele
noroc, pentru ca te-ai ad6postit la mine i mi-ai cerut ajutorul. Ori de cite
on vei avea greutati, en nu to voi respinge. Acceptindn-te pe tine ca vecin,
m-am ridicat impotriva dumanilor tai. Daca, vreunul nu ti se va supune,
sl ma intiintezi pe mine Eli eu 4i voi veni de hac".
<Nobilii maghiari an fost obligati sA -1 recunoasca drept crai pe loan ZApolya>.
151
www.dacoromanica.ro
TARIII
477
<Din vechime, coroana se pAstra de catre un bet renumit in tezaurul din Visegrad.
Auzind de sosirea sultanului, pistratorul a incercat sit fugA cu ea la Viena, dar a fost prins pe
drum de oamenii comandantului cetAtii Pecs (Peeevi), care i se supusese craiului loan Zdpolya
si, din mini in mini, coroana a ajuns la sultan. Cu ocazia venirli sale prin pirtile Budd,
sultanul a avut posibilitatea si-1 incoroneze personal pe loan Zdpolya, asa cum s-a descris
mai sus>.
Sus-numitul Mehmed-bei <fiul lui Iahia-pasa > 1 venind pe neasteptate din Volokvar cu alti emiri $i viteji i ajunglndu -1 pe dusman,
nu, i-a dat rAgaz $i nu 1-a inggduit sA, bath cetatea. Mai sus-argtatul
204
21 In 1484.
www.dacoromanica.ro
IBRAHIM PECEVI
478
s-a dat atentia cuvenita, prior moldoveneti. In cele din urml, padicahul
eel milostiv <Suleiman Magnificul > a terminat cu cucerirea prior Budei,
precum i cu supunerea tinuturilor Bagdadului i Persiei (Adjem). Dar
gindul c6, ghiaurii moldoveni 24 au nesocotit cu totul poruncile imp/r/teti,
dar c/ nu se pot rascula i rIzvrAti In mod fasti, a prins rIdgeini In sufletul
sultanului. Atunci, nespunind nimanui ceea ce &idea cu privire la acestea,
el a poruncit sa, se fad, preg/tiri pentru expedijie. Mai intii, a dat o atentie
www.dacoromanica.ro
TARTE!
479
nopol, chid s-a ajuns la menzilul numit Sultan-Ceairi, a venit acolo un necredincios (bi-din) care era capugibaBiul beiului Moldovei, Petru voievod 27,
impreunl cu afurisitul Ban taarnaci (terdjiintan) i cu uncle daruri ale sale
-i, vazind ca aceast/ expeditie a sultannlui cel cuceritor se va face de bun-seam& asupra lui, s-a rugat sa i se ierte <voievodului> pleatele 1i, de asemenea, a cerut favor, afatind a de azi inainte el se va supune firmanului
imparatese. Dorinta, for hind acceptatl pe deplin, a fost trimis, eu oamenii
OA, Sinan Celebi, emeniul 28 de Caffa, care era un om priceput $i bun cunoseator al starii acelei tari 28. I s-a dat raspuns lui Petru ca i se vor ierta
pacatele i greBelile din trecut dacl, de azi inainte, supunindu-se, va veni
sa se inchine la Carina Curtii ocrotitoare a lumii gi I i va lua obligatia de
a se inchina si de a se supune de acum incolo. Apoi, padigahul, nepoposind
mai mult de doul zile intr-un menzil, in ziva de 22 ale lunii rebi-ul-evvel 88
209
In acest timp, afurisitul numit voievod al Moldovei se adapostise en multe mii de pagini in muntii gren de strabatut ai Botokia12 Petru Rarets.
www.dacoromanica.ro
480
IBRAHIM PECEVI
nilor 32. El facuse adhposturi In Imprejurimi ; de asemenea zaghzuise, cu diguri Inalte, drumurile si chile torentelor. El se hotaxise sa dea lupte In acel loc.
www.dacoromanica.ro
TARIEI
:13
481
voievodul nu se va opune niciunui firman dat prin alte porunci $i, la fie-,
care doi ani, voievodul va veni el inausi la, Poarta fericirii cu haraciul tariff.
Dindu-i-se in mina, un ilustru berat, potrivit vechiului obicei osmanesc,
el a lost imbracat cu burca (biirk) 8i cu boneta (iiekiif) aurita,, precum $i cu
hilat stralucitor. Tot dupa, vechiul obicei, el a lost asezat ca bei, cu tobe
(tabl), timbale (nakkare) 51 cu steag (alem), in orasul Suceava (Siindjav),
capitala vilaietului Moldovei. In ziva aceia, vilaietul Moldovei. a intrat
sub stapinirea tkilor osmane. In acel loc dindu-se invoire ostii tataresti
sa, se intoarca in Cara ei, hanul a venit cu toti notabilii ii oamenii sai renu.
miti, fiind onorat gi cinstit cu hilate stralucitoare si a lost trimis in capitals
tkii sale cu mari onoruri, ma cum i se cuvine.
De asemenea solului ratacitului crai lesesc 369 care venise Inca, inainte
si se afla la oastea impkateasca, dindu-i-se scrisoare impkateasca, (name-i
humaiun), a lost trimis la, craiul sam. Fanuindu-se ca voievodul Moldovei 37,
care fugise, s-ar fi this in pktile Budei, s-a trimis craiului de Buda, loan
Zapolya (Zapulai Ianof), prin ceaus, o scrisoare imparateasca, pentru a-I
prinde pe acesta, 38. Pe urma,, in ziva, de 28 ale lunii. rebi-ul-ahir 399 s-au
gi
25 safer, anul 94841. Clnd, cu ajutorul lui Allah, a lost cucerita cetatea
228
<Urmeaza relatarea Incercarli austriecilor de a pane mina pe Buda, care se atla sub
stApinirea solid lui Zapolya (Isabella), si luptele turcilor cu ei, cu participarea sultanului, Ora
la InfrIngerea austriecilor>.
<Numirea beilerbeiului (13 Buda, adica at Ungariei. Sotia lul Zapolya era din neamul
lesesc>.
81 o 43
www.dacoromanica.ro
IBRAHIM PECEVI
482
alte lucruri Imparnesti tot atit de valoroase. CrIiesei i-au trimis male
231
In timpul acesta a vent un sol renumit din partea craiului Ferdinand, aducInd cu el si multe daruri. El a cerut ca In caz el se acord5, Buda
www.dacoromanica.ro
TABIH
483
...Craiul loan Zapolya era crai de Buda, fiind InscAunat de fericitul padiah. In clipa dud i-a pus capul pe perna mortii, el a adunat pe
toti Manii emirilor maghiari In cetatea Sebe.
240
241
242
246
<El i-a sfatult pe unguri sA se supunii sultanului, arAtindu-le binefacerile pe care le-a
vazut din partea lui, Impotriva dusmanilor sal. De asemenea a scris o scrisoare sultanului, rugIndu-1 ca si de acum inainte sa fereasca de dusmani pe fiul sAu gi pe sotia sa. Ferdinand trimite
soli atit sultanului cit i crAiesei, cerind Buda. Cralasa roagA sA i se dea ragaz ea sit se sfatulasca cu tatAl ei din Tara leseasca. Ferdinand asediazA Buda. Ostasii unguri din armata
lui trecInd de partea ungurilor, austriecii se retrag spre Viena>.
In acele zile a venit toile din partea padigahului cel fericit comandan.tul <cetAtii> Pecs i a vorbit despre multe promisiuni i favoruri ale padiahului. El a adus i a predat beratul de craiie, precum 1 buzduganul de
crIiie, trinaise din partea padisahului pentru acel micu.t fiu de crai.
<Se aminteste despre Inchiderea solului austriac sosit la Poarta, care era dintre emirii
craiului Ianos, dar care trecuse de partea lui Ferdinand. Urmeazi descrierea ciocnirilor dintre
turci si austrieci la Buda, pInA la sosirea sultanului, dupa care austriecii fug din Buda $i Pesta.
Se descrie apoi trimiterea de daruri fiului de crai din partea sultanului i aducerea lui la sultan,'
asa cum s-a aratat mai sus. Pecevi traduce din cronici crestine toata primirea fastuoasa, facutA.
de sultan, lui loan Sigismund. Unii demnitari turd au Yost de parere ca fiul craiului $i mama
lui sA fie dui la Istanbul, altii au propus ca ei sA fie ucisi, hind dusmani, iar alIii au dat asigurAri.
www.dacoromanica.ro
IBRAHIM PECEVI
484
Oastea islamicft cea victorioas/ a pornit asupra for gi chid necredin.cloqii au v/zut cs injugindu-se bivoli la tunurile care bAteau cetatea ele
au lost transportate la locurile cuvenite, puterile for au sl6bit i spaima for
a devenit tot mai mare. De aceea ei au cerut iertare (amom). Celor de mai
sus, de asemenea, li s-a acordat iertarea, iar cetatea for a lost alipit1 tarilor,
islamice, indeplinindu-se cele necesare aa cum se cuvine.
Pupa aceea s-a pOrnit asupra cetatii. Lipova, dar se auzise cs 1146
ea se aflau adunati vreo 20 00Q de ghiauri, impreun6, cu rAufAcItorul numit
Patori Andra? 45. ,Ei se preggiteau sa aducl pagube otii islamice. Din
cauza aceasta, numiudu-se, din oaste, o ceat6, de ostagi renumiti, a lost,
trimisl ca sa prindg, limbi (dil). Prin intelepciunea, lui Allah, un numgr mare
287
manii devenind invinggtori, cei mai multi dintre ghiauri an fast mIcelA,-,
riti cu sabiile, iar multi dintre ei au lost legati in lanl)uri. Astfel, s-au intors
victerioqi 10 oastea imperial6. Necredincioii, atit cei aflati in oastea for
cit si eel aflati fn cetate, auzind de macelul acela de la citiva nenorociti
care an scapat de abii, an fugit cu totii unul dup6, altul ping, in tinuturile
for nelinitite, fara, ca macar s6, se uite ind6rIt. -Mali dintre raialele ramase.
In cetate au vent si au luat asupra for haraciul $i giziaaa, devenind robi
legati de git ai padisahulul eel fericit. In cetatea mai sus-araintitg, 17Iama,
paa fiind numit sangeacbei (mirliva), i-au lost date, aa cum se cuvine,
tale necesare. De acolo, s-a mere asupra Timioarei gi vitejii, intrind in
sad -si
Vorbindu-se de acelasi eveniment mai depute in cronicA (vezi p. 481), in toe de IlAthory
www.dacoromanica.ro
TARta
485
www.dacoromanica.ro
486
IBRABIM PECEVI
www.dacoromanica.ro
TARTH
487
for ino" inseamn& pag (19-oglan), la care tinea foarte mult Lopndja.
Atunci Lopndja, nemaiputind s6 rabde, I-a ucis cu sabia pe ienicerul
acela i astfel capitularea s-a stricat. Lopndja fiind gray rant In dou4
locuri, a lost adus la Ahmed-pap, In fata cgruia el a spus urmItoarele :
Eu ce sI fac e Raialele nu m-au lasat in pace. Jurasem tiii be fIggduisem
as mor o data Cu ele. De altfel, ping ce Yeti fi luat Timioara tot ar fi murit
295
era gata s-o bath. .Afurisitii asediati erau umiliti kii sufereau pagube din
pricina atacurilor otii de Buda. De data aceasta, vAzInd ca a mai vault
atita oaste, an Inceput A, se preg6teascA pentru aid scapa sufletele. In
noaptea aceea, cararetii, Impreuna, cu comandantul (kapudan), an fugit
Intr-o parte, iar pedestraii In alt1 parte. Ostaqii islamici, auzind aceasta,
an pornit Indata, pe urmele for i, ajungIndu-i din urma, au macelkit pe
cei mai multi dintre ei. Doar comandantul a lost adus cu toba i cu tim-
www.dacoromanica.ro
IBRAHIM, PECEVI
488
mania vizirat (vezir-i azamlik) unuia dintre acingii numit Evil Togcea,
iar magistrature militar& (kadiaskerlik) la doi sohtale 68 nenorociti.
De acolo, el a intrat cu cortul slu i cu mare alai (tumlusuk) in Dobro-
gea printre sofiii lui Simavna 64. Impunind la dki in bani pe unii bog6,342
66
www.dacoromanica.ro
TAMIL
489
aceasta lume trecgtoare. Motivul <expeditiei> este acela ca lahiali Ars lanpap, 70, beilerbei de Buda, trimitInd scrisori la, Pout& in repetate rinduri,
faun% cunoscut cg, atacurile maghiarilor asupra tariff islaanice de la, granita
ungureascI au Intrecut orice mg,surA. Desi. cetatea Agria a fost asediatA,
totusi cucerirea ei a fost l'Asat5, pentru clipa potrivita. Afurisitul de ungur,
Abuzind de bunIvointg, gi-a marit din zi In zi atIt&rile gi r6,utatile sale.
Afar& de aceasta, principele Transilvaniei, loan Sigismund 71, se plingea
de atacurile craiului de Viena, Ferdinand, si In nenumarate rInduri ceruse
Yn scris ajutor <de la turci>, deoarece <Ferdinand>, eistigind victoria asupra
f}i
gi dezbin.ari.
<Se vorbeste de Nicolae Zryni (Zirinski Mikto,), bei de Szigetvar, care a trimis 1 000
de haiduci si 400 de Wane ca se nimiceasca ora5ul Pecs (Pecevi)>.
420
76 Garib (gureba) : o alt# categoric de oaste otomana (formate din elemente musulmane).
www.dacoromanica.ro
IBRAHINI PECEVI
490
mergind i asediind <cetatea Gyula > mai mult de 30 de zile, in cele din
urma a cucerit-o prin capitulare (vire) Iahiall i Sofu Mehmed-bei, raposatul, care era sangeacbei de Oradea, an fost cei care an intrat in cetate i
an vorbit despre capitulare Pe cind necredincioii, fiind scoi, plecau din
cetate, citiva luptg,tori (gazi) an stricat capitularea, repezind sabiile for
asupra ghiaurilor i trintindu-i intr-o clipitI pe to ti la pamint. In_raomentul
acela mai sus-pomenitul bei, aflindu-se de asemenea printre necredincioi,
a fost rant i el i abia a scapat. Tot in expeditia aceea victorioasA an
fost cucerite i cet/tile Vilagos i Ianova. Vestea acestor cuceriri venind
cu dou6-trei zile inainte de ocuparea Szigetvarului, oastea islamic/ s-a
inveselit.
428
429
<Despre utilizarea surselor istorice europene de cAtre Pecevi. Se vorbete despre cele
trei tratate ale celor trei sultani : Baiazid al II-lea, Selim I i Suleiman Magnificul, folosindu-se
<RAzvratirea printului Selim i ocuparea tronului. Solul 1-a lnsotit pe noul sultan timp
de apte ani >.
7. Joan Sigismund.
www.dacoromanica.ro
TAMIL
491
cu Imprejurimile lor, obVinuserl victorii maxi asupra tariff craiului <austriac >. Acesta i-a uimit foarte mult atit pe cezar 80 cit Eii pe ceilalti conduca,
tori ghiauri.
<Are loc schimb de solii i de scrisori Intre sultan i Imparatul Austriei. Sultanul ti face
cunoscut c5 pregatete oaste ca s5 mearga Impotriva lui. Cretinil adunA oti, dar dui:a multe
discutii, se hotarAsc sa-1 lnduplece pe sultan. Pentru aceasta shit trimii dot soli la Poarta,
unul austriac I unul maghiar, cu peschewri i alte daring. Se Incheie o pace pe opt ani. Austriecii
se obliga sgt dea anual 30 000 galbeni ungureti Por%ii>.
Aici se afla, una din ciud/Veniile cele mai maxi din trecut. In apropierea
cetatii sus-mentionate se afil fluviul Dun.Area, care este cel mai mare fluviu
din pantile acelea. Se spune c In acest loc exists In trecut un pod mare de
pistil. 81. Cind acele DunArii scad, i se mai pot vedea picioarele. Se spune
88 Maximilian, Imparatul Austriei (1563-1576).
81 Podul but Traian, de la Turnu- Severin.
www.dacoromanica.ro
IBRAHIM PECEVI
492
Dad, este asa, atunci tine a construit podul mai sus amintit ? De atunci
a trecut mult timp si oare din ce cauza a fost construit ? Se sae el in cronicile ghiaurilor s-a scris a in anul 101 dup6 profetul Isus (18a), cezarul
Romei (Rim, Papa), numit Traian, ridicindu-se cu oaste numeroas6,
ar fi venit asupra unui rege numit Decebal (Vckabal) care a domnit asupra
tinuturilor : Rumeliei, Bosniei, Ungariei, nail Romanesti si Moldovei
(Bogdan), care in limbs, ghiaura se numeau Tracia, si 1-ar fi infrint.
In cele din urmg, ei an incheiat pace cu eonditia <ca Decebal> O.
:dea anual un numar oarecare de avutii. Dar nenorocitul de rege eel mai
sus - pomenit (Decebal) cAlcind pacea, Imparatul Traian a venit din nou
asupra sa, obtinind iarasi victorie atit asupra lui <Decebal>, eft si asupra
436 Orli sale. Apoi, regele <Decebal>, rgminind in neputintg, si-a luat viata,
de rusine. In timpul acela cezarul eel necurat <Traian> a construit podul
acela mare ca nici un rege s6 nu se poatI r/scula impotriva lui.
... Dar <orasul> Pecevi eel indrggit de mine este tin.utul meu de
.basting. Cel care 1-a ridicat este de asemenea unul dintrc nenorocitii neamului austriac.
<Se vorbeste apoi despre cucerirea cetAtii Pecs de cAtre unguri>.
442
445
448
471
<UrmeazA descrierea Intinderil cimpiei Kipceak, precum $i greutatile pe care le-a Intimpinat pe acolo hanul Timur-Lenk in expeditia Impotriva lui Tohtamts, han al Hoardei de our ",
In pArtile Volga (IUD. Apoi se descrie ImprAstierea tatarllor de acolo In tinuturile rusesti,
1esesti etc.>.
473
" In 1376-1406.
www.dacoromanica.ro
TARIli
493
se gAseau mOrminte
frumoase, iar restul era d'arimat Eu am vaaut eu oehii mei a, din cauza
rgatItilor orgoliosului Timur, din atltea sate si orase nu raangseserl decit
urme
. .
Volumul al II-lea
IVIAFiELE VIZIR KODJA SINAN-PASA 55
16
10
www.dacoromanica.ro
IBRAHIM PECEVI
494
www.dacoromanica.ro
i 1593
TARM
80
495
In 18 rebi din anul 991 102, acei din oastea Silistrei care au scApa,t,
din lupta de mai sus an vent la Osman-pap care, adunind 9i restul ostii
islamice, i-a linitit 9i i-a atras spre el.
<Urmeazii relatarea razbunarii cu ajutorul trupei silandarilor>.
125
6i
128
129
<Incursiunea cotii Mare, In frunte cu Gazi Ghlral-han, prin Polonia, spre Solnoc>.
Se povestete c In e;cpeditia Impotriva Moldovei (Kara-Eflak seferinde 100), gloriosul han110 salutIndu-1 pe raposatul gazi sultan Suleiman101
109
108
7 octombrie 1592.
Este vorba de vlahii din sudul Dunetrii.
107 Localitate In Bosnia sau ban de Ardeal (Erdel) (?).
109 Gazi-Ghiral al II-lea, fiul lui Devlet-Ghirai (1588-1607/996-1016).
109 Este vorba de expeditia Impotriva Moldovei din 1538/945. Pecevi numete aid
Moldova Kara-Eflak In loc de Kara-Bogdan.
110 Sahib-Ghirai I (1532-1551).
105
19 octombrie 1591
104
www.dacoromanica.ro
IBRAHIM PECEVI
496
han 111, ei an eglatorit mergind scar/ linga scars, Intr-un loe apropiat de
oastea Imparateasca. Apoi, salutindu-1 din nou, s-a !tutors la menzilul sau.
<UrmeazA descrierea ceremonies In prezenta sultanului>.
152
sera din Belgrad, din nou, oameni spre a cere cai i a procura bani (hazinc). Dar pentru ca nu reuise ca aceti cai sa soseasca inainte de pleca.
rea lui <a marelui vizir> din Belgrad, el <Mihai Viteazul> meritase mustrare
Ratacitul de Mihai era Ins un ghiaur nenorooit (bedhal) ; el tie pregatise 1 era pornit pentru rascoala. and a primit aeeasta dojaug din partea
serdarului, el a ridicat numaidecit steagul rascoalei i i-a nimicit pe musulmanii care se gaseau In Tara RomAneasca. Cu ajutorul lui Allah se va
povesti In continuare tot ce a flout el <Mihai Viteazul>.
m Suleiman Magnificul (1520-1566).
115 Mihai Viteazul.
115 Mare vizir era Sinan-papa (1580-1596), care conduced operatiunile militare de la
frontiera Ungariei Impotriva Austriei.
114 Mehmed-pasa, fiul luf Sinan-papa ; a fost Intre altele $i beilerbei de Rumelia, alternind
www.dacoromanica.ro
TABIH
497
1003 114
156
158
...
Cind s-au hotarit expeditiile ungureti, eel care era cezarul 120 a
trimis scrisori (name) c6,tre to ti emirii ghiauri din imprejurimi. Mai cu.
seams Papa de la Roma (Rim Papa) 1211 eel fgrA, de lege, care era capul
tuturor r6utA4ilor, scriind diferite scrisori pline de uneltiri i speriindu-le
in toate felurile, a indemnat popoarele cregtine 81 se uneascA intro ele.
De aceea, Transilvania, Tara Romaneascl i Moldova, unindu-se
si intelegindu-se Intre ele, an hotArit 86, se rAscoale. Ele an inceput sa atace
tirgurile si satele aflate pe malul Dunkii.
Pe vremea aceea, voievodul Moldovei era unul pus de Sinan-paa.
Ferhad-pala, hotkind mazilirea acestuia, a dat locul sau unui tink dintre
www.dacoromanica.ro
IBRAHIM PECEVI
498
Moldova. Dar fostul voievod (mir) 122, razvratindu-se, i-a trimis inapoi pe
cei care venisera. Atunci acetia au cerut ajutor de la Poarta.
A fost numit cu o ceata, de ostai, Mustafa-pap care fusese mazilit
din Mara i care fusese beilerbei, cu functia de chehaia al marelui vizir
Sinan-paa. Fusesera trimii de asemenea i uncle agale ale sale (ale lui
In anul 1003 123 cind umilul de mine 124 cram defterdar de Dunk() 125,
am fost oaspete Intr -un orkel din Dobrogea (Dobridje) cu nnmele de Pazargik care fusese mai Inainte un sat. Cadiul de acolo era un om batrin,
caruia i se spunea .Ali-Djan efendi. Acesta, venind, s-a intilnit cu mine.
In timpul convorbirii, el a povestit astfel despre patania pe care a avut-o
aruncau pietre In sarai 126, caruia in limba for Ii spuneau Xnrta127, 1 dart-
pe afurisitul de Mihai.
Intr-o zi el i-a strins i le-a zis : Dad, ma omoriti, veti pierde i
ultima voastra avere. Ascultati de mine i intelegeti ceea ce vti spun eu.
Tinuturile Tarii Romameti slut impartite In radiate 122. Mergeti ettiva,
oameni pe ling& omul men din fiecare cadiat tii aduceti avutia incasata.
Apoi luati din ea partea care vi se cuvine". In sfirit, dupa multa gilceava
Aron Tiranul.
1" 16 septembrie 1594 5 octombrie 1595.
1" AdicA cronicarul Pecevi.
125 In text : Tuna defterdart. Defterdaritcul de Duniire a fost infiintat, probabil, pe vremea
lui Suleiman Magnificul.
125 Palatul domnesc.
122 Curtea" domneascA.
122
125
www.dacoromanica.ro
TAB
4913
curi !". In felul acesta datoria sa (a lui Mihai) s-a ridicat la 7 000 de
poveri (yiik) de aspri (akce).
Lind umilul de mine am iekdt afara, un ghiaur, cu care cram prieten
Inca de mult $i, de cite on veneam sau plecam, poposeam In casa lui $31
lag Jude le turc al cetAlli Giurgiu.
130 Ali-Djan efendi.
www.dacoromanica.ro
IBRAHIM PECEVI
500
citeodat/ aveam unele socoteli cu el, s-a apropiat de mine qi m-a Intrebat :
Hodja Ali-Djan, de etti ani Incoace mincgm noi impreuna puree i sare 1".
I-am spus ca trebuie sa, fie vreo dou/zeci de ani. Prin urmare mi-a spus
el vreau s / -i fiu recunoscgtor lui Allah pentru piine gi sare i s / -ti plItese
datoria". Eu 1-am Intrebat : Ce sa, fie oare 7", iar el mi-a zis : Dad, vrei
s-mi asculti cuvintul, sa, nu rftrati aici pin/ la chindie (ikindi) 1, de ase-,
menea, mergind la Giurgiu (Ierkokii), a/ nu te lai dus pe ginduri, ci sa te
strAduieti a/ pleci Indat/ la Rusciuk i eh treci Dun/rea cu un ceas mai
devreme". Eu 1-am Intrebat : Care este pricing 7", iar el mi-a rgspuns :
Ti -am spus eu ceva 7 De ce ma Intrebi pricina 7". Eu i-am grlit : Nu
rai-ai zis aa i aa 7", iar el mi-a spus : In astfel de Imprejurgri eu
spun aiureli ; etteodat/ mg, apucI nebunia".
N-am putut 8/-1 fac sa-mi spun/ din nou acest lucru. Dar am vazut
eh oraul nu era ca mai Inainte. Aici era o micare, o multime adunatI.
Nici un ghiaur nu era linitit. Atunci, urctn.du-ml Indat/ In calead,
m-am tutors In mare grab/ Am venit la Giurgiu. (lerkokii) 1 m-am grIbit
s / -i spun cadiului cum stau lucrurile. Ins/ afurisitii de ghiauri, In clips
In care umilul de mine ieeam din Bucureti, i-au ucis pe tag musulmanii. 133
162
foarte bun, am. trecut Dungrea hot. Afar/ de mine a mai trecut Inca un
om. Dintre locuitorli Giurgiului, care, cu femei i copii, erau poate
3 000-4 000 de suflete, n-a scApat niciunul, afar/ de noi doi.
Au fost hate ca Arad/ o multime de bog/tii. Multe femei qi multi
barbati an fost dui 4n captivitate ; de asemenea i oraul a fost incendiat...
In anul 1003 134, pe vremea 1ntronarii lui Mehmed al III-lea, caimacamul Ferhad-pasa a ajuns mare vizir In locul lui Sinan-paa, surghiunit
la Malgara 195.
multi brobati i-au ucis, iar pe cei care erau bogati i-au pus In lanturi.
ns Pe creditorii turd.
www.dacoromanica.ro
TARIEL
501
In acelasi an, adicg, In acest an binecuvintat 136, twit& oastea islamica, impreuna, cu onoratul serdar, fiind ocupat& In Tara Romfineascit
cea neascultkoare, a fost de asemenea nevoie, pe eft posibil, s6 fie pgzite
si serhaturile Budei. Pentru aceasta, efendiului nostru cel rgposat, LalaMehmed-pasa, beilerbei de Anatolia, i-a sosit un ilustru berat cu porunci
si s-a do,. t Erman In sensul urmator : In cursul acestui an binecuvintat,
din pricina nevoilor, marele vizir137 ffind numit cu oaste islamicls/ mearg1
Impotriva Tarii Romfinesti cea neasculatoare, pe tine, de asemenea, to
numesc mare comandant asupra ostii islamice care se af16 In acele pArti ;
sa, depui sfortlri pentru paza i ap&rarea <serhaturilor >".
(Schimbari de functii: Hasan-pasa, fiul lui Sokollu Mchmed-pasa, In loc de Vidir,
a prima Rumelia).
166 ABUZURILE OSTA$1LOR DIN BULUCURI us $1 DESCRIEREA FELULUI IN CARE
EI $1-AU GASIT PEDEAPSA
<Rascoala culoglillor 189 din cetatea Ghendje Impotriva marelui vizir Ferhad-pasa pentru
neplata soldelor. Incercarea lui Ferhad de a linisti cu vorbe oastea. Descrierea rbscoalei spkhiilor care cer insistent capul lui Ferhad-pasa. Trimiterea lui Sinan-papa $i a lid Djigalazade
In exil. Se refuzii orbirea lui Sinan-pasa cu fierul lnrosit, flind considerata o pedeapsA barbarA>.
www.dacoromanica.ro
502
169
ISBBAHIM PECEVI
cAreia 1-a promis tot avutul fostului vizir, cerind In schimb capul acestuia. UrmArirea lul
Ferhad-paa de cAtre trim111 lui Sinan. Acesta reuete 0 vinA Ia Istanbul 1 sA obtinA
sprijin din partea sultanei-ualide 143. In urma uneltirilor lui Ibrahim, este Insa aruncat In
ledi-Kule 1 ucis >.
140 T. Hammer, bazat pe Pecevi, face o descriere sinistra a persoanei lui Satirgi (Hist.
www.dacoromanica.ro
TARTU
503
pasa, care, urma sa fie beilerbei de Tara Romaneasca, a fost rant pe atnd.
fugea.
Apoi an ajuns la o mlastina uncle, din pricina invalmaselii, Mustafapasa, fiullui Aias-pasal", fratele serdarului, i Husein-pasa, care era Inuta,sar-
$i cu multa
prada. In sfirsit, nu an putut sa patrun.da in Transilvania cea josnica 149.
Ridicindu-se de acolo, In a sasea zi an ajuns la Tirgoviste (Tergofte) uncle
an stat $i s-au odihnit o luny intreaga si an construit o cetate. L-au lasat
172 acolo pe Ali-bei, fiul lui Haidar-pasa, sangeacbei de Ciorum, cu oastea
eialetului de Trapezunt (Trabzun). lar dintre emiri, an pus pentru paza
cetatii pe sangeac<beii> de Kastendil si Avlona (Dilvina).
<Se fac diferite numiri de pai pentru paza TIrgovistei, dar oastea refuzA sa rfntna,
deoarece 11 este Ma de dusmani>.
$i
pot (kofulukluk).
Dar ratacitul de Mihai, fiind pregatit Intr-un be din apropiere,
astepta Intoarcerea ostii islamice pe care o urmarea din ochi. El a venit
pe ueasteptate $i s-a asezat pe local de undo plecase Hasan-pasa. Gaziii
care ramasesera In cetate an iesit si au dat mina 158 on eel veniti, dar,
neputind rezista, s-au tutors In cetate. Cind aceasta tiro a ajuns la serdar, el a spus : Sa ne intoarcem si sa-i ajut'am". Atunci an aparut iarasi
144 Alas-papa a fost mare vizir (1536-1538). Este cunoscut 1 ca istorlograf otoman.
145 Hasan cel Nebun".
146 Batakci : mlastinar.
147 Deliba.gt : capitan peste categoria de osti numitA dell sau delir.
www.dacoromanica.ro
IBRAHIM PECEVI
504
vreo 300 de ghiauri dintr-o pklure mlb,stinoasg. 5 000 6 000 de ostasi dintre
rumelioji au plecat Impotriva lor, dar s-au tutors InfrInDi. De mirare era
faptul ca dintre acesti 5 000 6 000 de oameni nici unul nu era teafk,
adic5, nu se putea spun a nu s-au luptat si ca nu an depus sfortki.
Intre timp, rlacitul de Mihai, died foc TIrgovistei, i-a trecut prin
sabie pe tori cei care r5imAsesera, acolo. A sosit vestea c6, InfigInd sulita In
Ali -papa si In Oliva mirlivale 151, el i-a fript. De asemenea, serdarul, pierzIndu-si capul, n-a mai stint ce sa fack iar Satirgi, care urma sa, fie beilerbei
<In Tara Romaneasc5,>, zicInd ca Ii este paste putint& sa Aiming, an dat
foc de Indatai Bucurestiului.
Puntnd s5, fie retrase vistieria, uneltele $i munitiile si tunurile, an
fugit spre podul de pe Dunke. Unul dintre tunurile bune Eli frumoase
r1m5sese In mlastina, Hasan-pasa 1-a scos cu mare greutate cu ajutorul
oamenilor sgi si a ostasilor s6i siriaci si 1-a ajuns cu el din urm6, pe serdarul
173
eel nerusinat.
Chid an ajuns la Giurgiu, s-au grAbit care mai de care s5, tread,
paste pod. Cei care venisera, mai Inainte an reusit s5, treads, iar cei care
sosisera, mai tlrziu an ramas pe partea Tarii Rom&nesti, din pricina faptului ca ghiaurii au 0,iat podul. Multe mii de suflete an pierit, murind
In acele parti, si multe tunuri si munitii, precum si alte unelte de lupt5, an
r5,ma,s risipite pe acolo.
In acest timp, eu,robul lui Allah, eram asediat la, Esztergom. Desi nu
cadea In sarcina mea, totusi eu am fost cel care, iesind <din cetate>, am
vorbit despre conditiile predkii. Pe atunci, generalul din Ujvar, adica,
beilerbeiul Ialgi Miklos 152, era un cunoscut afurisit dusman al musulmapilor de la serhat si tot acest ghiaur era cel care obtinuse cu tunurile de
lemn victoria asupra cetAtii lama. El a Inceput sa povesteasca, amInuntit
c5, oastea isla,mic6 a fost infrInt5, i nimicit5, In Tara Roman.easc6, si ca
Sinan-pasa s-a Infundat din m1astin5, In mlastinI.
<Urmeaza discutia dintre cronicarul Pecevi si generalul de mai sus asupra evenimentelor
www.dacoromanica.ro
TAB
505
DE EL
175
154
155
156
161
www.dacoromanica.ro
IBRAHIM PECEVI
506
si, ridicindu-si tunurile, au plecat In capitala for nenorocitL Cu milostivirea lui Allah eel prey malt, sus-numitul Djafer-pasa, la rindul gm, s-a
Intors, pregItind cele necesare pentru Timisoara.
ASEDIEREA CETATII ESZTERGOM DE CATRE NECREDINCIO$I $1 PLECAREA 0$T11
ISLAMICE DUPA INFRINGERE
<Asedierea cetAtii Esztergom in luna zil-hidjge 1003158. Mehmed-pasa, fiul lui Sinanpasa, vine ca beilerbei de Buda>.
MEHMED-PA$A
192
213
www.dacoromanica.ro
TARIEI
507
166>.
din ele este rinduit In aqa fel inch a le descrie este cu neputin45,
Cu toate acestea, loeuitorii vazofilurilor" preferind ss fuggi, unii
dintre ei au i plecat inarcindu.-se in care (haraba), iar altii erau gata de
plecare.
cucerirea, mai Intli, a acestei cetAti, sau sg, intro indat4 in Transilvania.
162 Sigismund Bathory (1598-1599, a doua oarA).
163 4 august 1598
23 iulie 1599.
www.dacoromanica.ro
508
IBRAHIM PECEVI
a trage tunurile.
216
Impreun ".
166 4 erleri : cunoscatori ai locului sau demnitari, oameni de slujbA.
167 Chila (kile) : unitate de masurA indeosebi pentru cereale (zahire). Era de mai multe
feluri : chila de Istanbul (Istanbul Kilesi) intre 18 i 22 ocale, chila de Alceaklar = 60 ocale,
chila de BrAila qi Galati, de 180 ocale, chila de Tara RomAneasca (Eflak Kites etc.
www.dacoromanica.ro
TARIR
509
217
<Mazilirea lui Mihalidjli Ahmed din Timisora $i Intoarcerea ostit islamice din Oradea
pentru a ajuta Buda>.
219
220
23 Julie 1599.
169 4 august 1598
170 Adica zAboveste.
171 Probabil Polata.
www.dacoromanica.ro
IBBAHTha PECEVI
510
Toata ceata ostaseasca era infometata, insa nu s-a gasit nici urmt de
221
229
230
244
gi
www.dacoromanica.ro
TAR,171
511
...In felul acesta s-a Intl lnit <hanul> cu mai sus-pomenitul Moise
kti 1-a pus sari skute mina i an vorbit un timp. Apoi i-au facet
diferite onoruri.
Raposatul Iemiei Hasan-paa a lute les scopul ghiaurului gi fitia ca
cucerirea Transilvaniei este in mina lui. De asemenea, el a hotarlt plecarea
<turcilor > din Belgrad spre Transilvania. Dar Ustuni-Belgrad raminea
In mina ghiaurilor. Si atita timp cit acesta este In miinile ghiaurilor, era
limpede ca nu poate Amine niraeni la Buda. De aceea s-a pornit asupra
245 Ustuni- Belgradului. Deoarece, cu ajutorul prea Inaltului Allah, UstuniBelgradul a intrat iarki in mina musulmanilor, ridicindu-se de indata de
acolo, ei an plecat spre Transilvania, trecind peste podul Budei, gi au descins In cimpia Pestei (Pefte). Adunindu-se zaherelele gi alte lucruri trebuincioase Budei, precum gi pazitorii (muhafaza0), s-a hotasit plecarea In
Transilvania.
Secuiul
<Atacul dusmanului asupra cetAtii Esztergom cu scopul de a impiedica plecarea in Transilvania i raspunsul dat de Iemisci lui Ali-pasa> :
246
272
el a fost Intrebat : Cum este posibil acest lucru atita timp cit tabara
ghiaura se ail& in fata Budei 1".
<Luptele dintre turci
277
pi
www.dacoromanica.ro
IBRAHIM PECEVI
512
279
Deli Hasan fiind la Timipara, afurisitii care veniser4 <din Apus >
an fost ucii de indatg.
Apoi, Murad-pap devenind serdar, cojocarul a fost ucis impreung,
cu acei ghiauri.
<Omorirea lui Deli Hasan-pasa la Timisoara>.
296 ACORDAREA MARELUI VIZIRAT RAPOSATULUI NOSTRU EFENDI MEHMED-PASA,
IN ANUL 101317'
In text : Karkcl.
www.dacoromanica.ro
TARIH
?,99
300
513
OMB' <emir> lui Bocskai era vestit prin. legaturile sale cu Bocskai.
Acesta era ca un dervi care ti vedea de rugaciunile sale i era supus. Pe
atunci el se afla In prinsoarea (esiri) lui Bocskai cel mai sus-arAtat. Intr-o
zi, pe dud Ingrijea de gr6dina lui, In timpul convorbirii Bocskai s-a plIns
trazis amindoi, In cele din urm& Bocskai 1-a trimis pe emir la serdar. Pe
vremea aceea Dibag Mehmed-paa era talmaciul lui Bekta,-paa. Acesta
mergind Inaintea emirului, 1-a dus la vizir. Timp de o zi sau dou6, toti
au vorbit nuraai Intre ei. Apoi 1-au trimis iaLTIO pe emir Inapoi. In sfirit,
emirul s-a dus i s -a tutors de trei-patru ori. Tot In vremea aceea sttrman.ul
de miner", venisem de la Istanbul. Bocskai se rlsculase i luase 1n stApInire
ceta,tile de pe amlndou6 pktile Tisei, care intraserl In guvernarea rat/citului crai, i trimisese scrisori pentru a fi ajutat de musulmani. Intro timp
Insa, blestematul de austriac <Hemee>, pinl la sosirea otii islamice, trimisese Impotriva sa, cu caste nemteasck pe murdarul sau serdar numit Batai
Gyorgy 179 care zdrobise oastea sa (a lui Bocskai) iar pe el 11 sc6pase.
www.dacoromanica.ro
514
IBRAHIM PECEVI
padisahul. Acolo, vorbind intro ei, si-au luat obligatii si au intkit toate
tale ce trebuiau facute.
Apoi, prin bungtatea lui Allah eel prey malt, steaua norocoasl a nem301
tii
cu
lui Bocskai. Prizonierii se predau turcilor si nu lui Nehmety Gergely, care este subaltern.
Sint multi robi st prazi bogate ca pe vremea lui Suleiman Magnificul>.
122 Ahmed I (1603-1617).
121 Nehmety Gergely, Nemeti Iiirgi (Cf. I. Karacson, op. cit., p. 360, nota 1).
8 mai 1606.
122 1014 = 19 mai 1605
www.dacoromanica.ro
TARriff
515
317
sa
fie silit sa dea haraci asa cum dadeau stramosilor vostri 188.
<Plecarea ostii turcesti spre Viena. Cuvintele vizirului Nasuh-pasa> :
318
...,,De asemenea i Bocskai trec1nd grin Pojon, daca cele doua osti
s-ar fi Intilnit ling/ Viena, atunci ar fi ramas oare vreun tinut de-al neamtului ? Acum, frica mea este ca nu-i vor arata prietenie lui Bocskai si II
vol. face sa se rascoale. In felul acesta se va, prabusi munca mea de doisprezece ani".
323 NUMIREA VIZIRULUI MURAD-PA$A CA SERDAR IN UNGARIA IN LOCUL RAPOSATULUI $1 PIOSULUI MARE yam $I INCHEIEREA PACII DE CATRE ACESTA
IN ANUL 1015 186
324
www.dacoromanica.ro
I:BEAR:MC PECEVI
516
www.dacoromanica.ro
TARIFA
517
and an ajuns cu oastea islamica In apropiere de oraselul numit Stefanesti (Isnafas) 199 din Moldova, s-au Int Unit cu oastea Doamnei mai susaratate si, Cu. ajutorul lui Allah cel prea Sna.lt, InfrIngind-o, au. luat-o In
captivitate pe Doamna, cu doi fit ai ei, si pe ginerele ei, Koreski, impreuna
cu sotia sa care era fiica acelei Doamne si care era o femeie foarte frumoasa.
Raposatul Iskender-pasa a legat de Indata mtinile ghiaurilor cu niste
Dar sotia far/ seaman a lui Koreski cazuse In miinile tatarilor. N-a
mai fost cu putinta ca ea sa fie gasita si luata din miinile lor. Si an dat
Moldova iarasi voievodului numit Radul-bei 197 si, ducindu-1 el insusi
(Iskender-paga) la locul sau, 1-a pus pe acesta bei.
0 POVESTE HAZLIE
Acesta era fratele mai mare al mariei sale sultanul Osman. Pe vremea expeditiei la, Hotin 198, el a fost ucis fara vina si fara nici un motiv
194 Probabil Muntenegru.
195 Localitate In apropiere de Roman.
1" Cuvintul ar putea fi citit 3i halka, ceea ce InseamnA cerc" ; prin extindere, piedicA".
www.dacoromanica.ro
IBRAHIM PECEVI
518
Beth len Gabor era din neamul Bathorestilor (Batralar) care au fort
emiri si voievozi in Transilvania. Mai Ina,inte de aceasta, Bathory Gabor 201,
350 asemenea, mai sus-numitul Beth len, fugind pe vremea lui Iemiri 202,
venise is Belgra,d si, pe mai sus-arAtatul Beth len, Iemisci 11 fAcuse muteferrika, acordindu-i un venit de 120 de aspri. In iarna aceea el a raimas la
Semendria ; apoi s-a Intors iargsi In Transilvania. In anu11021202, teminduse din nou <de Bathory >, el (Bethlen) a venit LIAO. ea sa se piing& is Poarta
' fericirii.
<Discutia cu un sol din Viena, Andreas Negroni {N ikron), cunoscAtor al limbilor arabA,
persanA, si turcA>.
pasa ca comandant (basbug) asupra ostii din acel tinut 205 si dIndu -i
alAturi de Sahin-Ghirai 208 L pe beii Tgrii Romanesti 207 si Moldovei 208,
www.dacoromanica.ro
PARIS
519
351
aezat pe Bethlen (Teblen) Gabor pe scaunul cralei din Belgradul Transilvaniei2". Dar era greu ca Indeplinirea acestei man porunci sat fie dusa pin&
la capat atita timp cit acel afurisit se afla in viata,
Raposatul Iskender-paa, iarli din Indemn.ul i sfatul lui Bethlen
Gabor, a laza mii de promisiuni unor voievozi de haiduci 21 din Transilvania, In care ardelenii aveau incredere, pentru a-i atrage <de partea lui
Bethlen>. Toti cei din Transilvania, maxi i mici, se saturaserl i se sat.bisera, de mai sus-numitul <Deli- KIral>. Pe chid Iskender-paa se Intorcea
cu oastea islamica, craiul cel nebun, ieind din Oradea, avusese de gird sa
www.dacoromanica.ro
IBRAHIM PECEVI
520
352
ridicindu-se din acel loe, unii s-au intgirit in cetate, iar altii s-au asezat
prin imprejurimi. Yn aceste trei expeditii ale lui Bethlen el a prins atitia
robi si a hat asa de multg, pradk in& intrece orice margin si orice mIsura.
Apoi, pe vremea lui Murtaza-pasa, venind din non cu oastea maghiara,
mergind la minele aflate mai sus de Fiilek, el (Bethen) a hat foarte multe
bog&tii, iar Murtaza-pasa s-a ales numai on osteneala.
i
...Una dintre faptele sale cele mai frumoase este aceea c6, 1-a adus
sub ascultare pe <Stefan> Bocskai si a Incheiat pace en acest prilej 217.
216
216
217
4 noiembrie 1622.
16 noiembrie 1621
Merre Husein-paa, mare vizir in iulie 1622 (prima oars)
Aluzie /a pacea de la Zsitvatorok (1606).
www.dacoromanica.ro
TARm
372
521
ridicat numeroase osti la Iasi. Apoi s-a asezat Intr-o localitate numita
Tutora (Ciuciora) din fats Tirgului Iasi (Bays-Pazari 222) care era capitals,
373
vestit In tinutul lesesc, serdarul oastei lesesti, spre a scapa vilaietul lesesc
de tatari, se asezase cu oaste nenumarata in localitatea aceea (Tutora) si
sapase In jurul ei un cant mare si se razboise multa vreme cu Gazi Ghiraihan.
In cele din urma, Incheindu-se pacea, cu conditia de a da tatarului
In fiecare an cite 10 000 de galbeni ca tribut (gizie) i sumedenie de blanuri
de samur si zebeline (firmahi), iar pentru eaciuli tataresti alto blanuri de
samur, cele doul osti se despartisera astfel una de alta. Prin urmare si
acestia (Gaspar cu lesii) s-au asezat de asemenea in acea localitate, soco-
10 septembrie 1620.
www.dacoromanica.ro
IBRAHIM PECEVI
522
de bei". Unii dintre acetia an ramas prini, iar altii an gustat din fructul amar al infernului. Serdarul lor, blestematul numit Danilkoski225, eli
cel de-al doilea serdar nelegiuit, ckuia i se spunea Kotuspolkin 2282 an
Chiar tli din spusele (takrir) blestematilor de mai sus reieea ca oastea
for se ridica la un num6r de peste 58 000 de ostai si acei care an obtinut
victoria asupra for erau abia 10 000 de oameni. Apoi Merre Husein-paa,
socotind ca fatl de el <Koniecpolski> este un om de nimic, care valora cit
un purice, 1-a slobozit pe acel mare blestemat numai cu pretul de 1 000 de
gurui, dei se hotarise ca el a fie predat ghiaurilor din Galata la prejul
de 100 000 de gurui. Dar purtarea schimbatoare a lui Merre <Husein-pap >
www.dacoromanica.ro
TARIH
375
523
... Pe vremea ein.d norocosul padiah 23i se pregAtea pentru expeditia de la Hotin, Ali-paa a murit pe cind se Ingrijea de uneltele de lupta....
376 PLECAREA RAPOSATULUI SULTAN OSMAN IN EXPEDITIE LA HOTIN $1 INTOARCEFIEA SA FARA VICTORIE IN 7 DJUMADI II, ANUL 1030 5132
377
www.dacoromanica.ro
IBRAHIM PECEVI
524
atac asupra taberei duman.e, dar, pentru a cei care erau in imediata sa
apropiere nu 1 -au ajutat, el a intrat in rindurile maztirilor. Husein-paa, de
teama, a acest Karaka-paa li va lua postul sau de mare vizir, 1-a trimis
378
intr-o astfel de nenorocire. El ins3ui statea la ada,post fara sa, apara in lupta.
Norocosul padiah, socotindca mai sus-numitul s-a tras la, o parte, 1-a mazilit
i In locul sau 1-a numit pe Di laver -paa,241. Cu stradania lui Di laver-pap s-au
380
Sa revenim iarai la vorba noastra. In vremea aceea, voievodul Moldovei numit de padiah era beiul Radul 2422 unul diutre beizadelele yestite ale Moldovei. Acesta fiind In apropierea i vecinatatea ghiaurilor levi,
deli era unit cu ghiaurii, avea totuqi i pareri bune. Mind mijlocitor intre
acetia (poloni i turci), el a facut sa, se incheie pacea. Cetatea Hotinului,
care din timpuri vechi se afla la hotarele Moldovei i era un mic loc de
seraiuri (sarailik), a fost cedata Moldovei.
Pe vremea rIscoalei blestematului de Gaspar, acesta cedase craiului
leesc <Hotinul > in proprietate (temlik). Acela, la rindul sau (leahul),
pusese in.tr-insul vreo 200 de pedestrai, dar nu-i aducea nici un fel de
folos, nici macar un banut 248. Cu sau fara cetatea <Hotin > nu se schimba
cu nimic <situatia for >.
De aceea, ei au incheiat pact i intelegere cu conditia ea cetatea de
mai sus sa, fie data Moldovei (Bogdan) i ca cetele cazaceti sa, nu mai atace
iunie 1622.
www.dacoromanica.ro
TARIFI
525
<Omortrea sultanund Osman al II-lea de cAtre leniceri, In urma unei rAscoale, la 8 regeb
10318". Se aratA motivele rAscoalelor ienicerilor, specificindu -se cii acestia fuseserii dojeniti
www.dacoromanica.ro
XXIV
autorul mai multor lucrah istorice. El s-a naseut prin mai 1591-1592
(1000) la Istanbul, ca fin al judec6torului militaz din Rumelia, Husameddin
Husein b. Mehmed b. Husam efendi, mort In luna, august 1598 (muharrem,
www.dacoromanica.ro
528
numit din nou judecator militar (kadiasker), ca apoi la 2 mai 1651 sg, ocupe
postul de eih-ul-islam. La 2 septembrie 1651 marele vizir c/zind in clizgratie, a lost si el surghiunit in insula Chios, uncle a ocupat din nou postul
de judecator. A murit la 11 ianuarie 1658.
Kara-Celebi-Zade a compus o serie de lucr/ri istorice, dintre care
numai doll/ an lost tip/rite pin/ astAzi. Prima din ele, intitulata, : Bavdat
iil-ebrar (Gradina celor virtuosi) 2, a lost dedicat/ sultanului Ibrahim si
cuprinde patru p/rti, relatind evenimentele de la Adam" si pin/ in anul
1056 H. (1646-1647). In partea a IV-a (ed. Bulak, p. 338) este descris/
istoria sultanilor osmanlii pin/ catre sfirsitul domniei lui Ibrahim.
A doua cronicl a lui Kara-Celebi-Zade care a v/zut lumina tiparului
este Suleimanname (Epopeea lui Suleiman Magnificul), editat6., tot in
1832-1833 (1048) 3 dup/ un manuscris aflat la Viena.
In aceast/ lucrare autorul relateazas, intr-o form/ poetic6, evenimentele din timpul domniei lui Suleiman Magnificul (1520-1566).
Ambele lucrAri slat scrise intr-o limb/ greoaie, piing, de expresii
persane i arabe, autorul folosind un stil inflorit. In general, cronicile sale
contin stiri putine despre Tara Romaneasc6, Moldova si Transilvania
pin/ spre sfirsitul secolului al XVI-lea, dar incepind cu vremea lui Mihai
Viteazul, in lucrarea, sa Ravdat iil-ebrar acestea crest in important/. El
citeaz/ cronicile lui Nevi, Lari, Idris Bit lisi,
precum i alte
lucr/ri ce an constituit izvoarele operei sale.
Kara-Celebi-Zade gi -a completat cronica Ravdat iil-ebrar cu un
apendice (zeil) cuprinzind evenimentele intre anii 1056 si 1068, lung safer
www.dacoromanica.ro
529
(Fliigel, II, 113 ; V, 233). Cronicarul a lasat $i o seams de versuri, sub titlul
Azizi 4. De asemenea, a compus si un poem intitulat Giilsen-i-niaz (Raga
trandafirilor), care se pastreaza Inca 4n manuscris prin bibliotecile din
Europa.
Bibliografie ; S. 0., III, 339 ;I IV, 155 ; Evlia Celebi, Seyahatname (Cartea
cdlatoriilor), I, 407, II 53 ; Ahmed Refik, Alimler ye San'aUciarlar (Invatafti ;i
artiftii), p. 151; Hammer, G. 0. D., HI, 426 si G. 0. R., V, 164, 178, 184 ; G. 0. W.,
p. 204 ; E. I., II, p. 772-773 ; Ismail B. Brusevi, GOldeste-1 riyad-1 Irian (Grddina de trandafiri a tnvajniilor), Brusa, 1886/1302, p. 314 -316; I. A., I, 1950,
p. 64-65.
o. 48
A7.18".
www.dacoromanica.ro
SULEIMANNAME
(ed. Bulak, 1832-1833/1248)
22
30
numitti, KOnig (.11v.mik), uncle acel viclea.n1 fvi avea resedinta. De asemenea
81
puternicul i fericitul padisah a trecut peste acest pod, iar is menzilul mai
sus-aratat <Vazadin>, cralia Ungariei a fost damitai lui Janos <Zapo lya>,
fiul banului de Transilvania, care se bucurA ci se mindreste cu supunerea
fat& de Pragul cel vesnic norocos.
<Sultanul se Intoarce la Istanbul la 8 safer, anul 934 , In urma izbucniril rAscoalelor in
Anatolia>.
www.dacoromanica.ro
SULEIMANNAME-
531
Asa cum este scris in jur. nalul de insemnari, dupa, ce Eaiof 7 nechibzuitul a fost nimieit de loviturile nein.duratoare ale sabiei fulgeratoare gi
dupa, ce cetatea intarita a Budei (BucTun), care atrasese privirile de cucerire
ale sultanilor, a intrat Cu ajutorul celui ce implineste dorintele <omenesti>
sub stapinirea vesnic norocosului sultan, er6iia ei (a Budei) fusese dkuita,
loo
101
102
Craiul Ianos <Zapolya>, inchinindu-se la Pragul eel Puternie al imparatiei, s-a rugat sa i se daruiasca, tot lui stapinirea Budei,
Cu obligatia pla ii giziei gi haraciului. Cererea sa bucurindu-se de inalta
cel mket ca Saturn, el s-a bucurat de toata atentia gi bun./vointa sultantilui. Afara de aceasta gi coroana impodobitI cu giuvaieruri, numita,
korina 9, ce fusese scoasa din vistieria de la Buda, i-a fost dkuita tot lui.
108
www.dacoromanica.ro
532
turi de prietenie, dar, In tale din urma., din In.demnul satanei, s-ar putea
ca el s4 se caiasca i sa aiba pareri de ram. Cind s-a aratat la Pragul
filozofice, precum c& (vers) : Alexandru cel Mare s-a razboit cu popoarele
1 loan Zapolya. Buda a lost recuceritil de la austrieci la 9 septembrie 1529.
5 mai 1532.
11 6 aprilie
14 Baiazid al II-lea (1481-1512).
www.dacoromanica.ro
SULEIMANNAME
127
533
Orientului, dar a iekiit din cort prin partile Occidentului", dud s-a pornit la aceastA expeditie norocoasA, calanzita de victories nu se hotarlse
Inc& In ce parte anume vor fi 1n.dreptate oBtile. In timpul in.delungat eft
s-a poposit la bine pazitul Adrianopol, <sultanul>... a poruncit marelui
vizir, Aias-paBa, BA pregateasca, uneltele de luptA. Locul eel mai potrivit
pentru trecere peste fluvial Dunarea, fiind. socotit schela Isaccea 15, an
fost trimise In grabs alto porunci la Semendria, Nicopol gi Silistra pentru
pregatirile corabiilor trebuincioase la, construirea podului. Totodata, in
vederea indeplinirii poruncii, au fost depuse straduinte 1i pentru pregatirea, gi terminarea tuturor uneltelor trebuincioase. VeStile scrise despre
hotArirea unei expeditii 1mpaalteSti victorioase... raspindindu-se, ca
mirosul parfumului tatIresc, In toate taxi le cu ajutorul trimiilor iu i ca
vintul i imprktiati peste tot, domnul Moldovei a aflat de cele puse la
cale. Potrivit zicalei : hainul este fricos", tremurind ca frunza de
toamnl, de teama mfniei i a razbunarii lui Suleiman 16, el s-a grabit
sa trimitA .0 scrisoare de supunere cAtre sultan, rugindu-1 sa-si stings
focul miniei sale ImpaxatteSti. Sub indemnul soartei fericite pornindu-se cu
soarea> era o poveste lipsita de adevAr. GreBelile savirBite de acel raufAcattor In slujba supunerii data, de Poarta> alcatuiau motive Intemeiate
www.dacoromanica.ro
534
Domnul eel lipsit de noroc <al Moldovei> a fost ajuns din urmA
in orasul nurait Tirgul Iasilor 22, si clnd vorbele pline de sfaturi pretioase
si de mare stimA, cuprinse In scrisoarea <sultanului>, au ajuns la urechile
lui Petru <Rare >, atunci, sub indemnul satanei, el si-a dat pe fat rAzvratirea sa asounsA, scuipitndu-si otrava murdarA din gura lui de sarpe.
De asemenea, el a dat in vileag focul IndkAtniciei si al Inglrafkii ce zacea
In adIncul ininlii sale ... Mai sus-azatatul rAuvoitor gAsind ingaduintA,
datoritA unui stir Intreg de viclesuguri lingusitoare, obtinuse cinstea de a
fi primit BA skute marginea covorului ImpkAtesc. Dar detinAtorul puterii
de mketie a primit vestea ca acel imbatat de ratacire, crezind ca, va putea
86 facl ceea ce an este cu putintA, IndrAzneste BA pregAteascA cele trebuincioase pentru luptA si macel. Atunci, pornindu-se spre victorie cu cea
mai mare ura si dorinA de Infringere si rAzbu are, cortul ImpArAtesc a
129 lost asezat In jurul puternicei cetAti numite FAlciu 22 care asculta de
porimca acelui afurisit. Tot atunci s-a fkut arz la picioarele onoratului
Iron ImpArAtesc precum ca, vazund mares ia clocotitoare si numkul mare
17 13 Julie 1538.
21 Trupe de dillireti.
22 In text : Bag-Bazari, in loc de l'af-Bazari.
www.dacoromanica.ro
SULEIMANNAME
635
132
despre care s-a amintit mai sus, populatia de acolo nu si-a plecat
capul la inalta curte. Din pricing faptului c ea s-a rIzvrAtit,
capul, focul mIniei si al rIzbun6rii sultanului cel victorios a Imprkitiat
sclntei, si luptatorii iscusiti au facut ca zidurile cet6tii, care-i aplrau pe
ghiauri, sa se prabuseasc6 Intr-o clipitI la pImInt.
Craiul cel lipsit de noroc <Petru>, preg6tind pentru luptl peste
80 000 de oaten josnici i afurisiti, astepta cu trufie la trecatoasea (derbend)
gran. de strab6tut numita, Botosani sosirea sultanului cel victorios. Dar cu
toata mIndrIa sa, thud cuprins de spaima si de tot felul de ginduri negre,
Intr-o noapte el s-a facut nevAzut, singur, din rin.durile ostii sale cea f6r6
de noroc.
... Una din ciudgteniile rAmase In amintire este aceea ca aducindui-se pilde acelui crai Ind6rItnic gt nenorocit, i s-a spus ca pentru IndIrjirea M revolta sa va avea de Indurat.
Potrivit relatkilor de mai sus, dupg, ce craiul cel rgufAcAtor a
apucat calea fugii, s-a stricat si rinduiala ostii sale de eal6reti care, fugind,
s-a imprastiat. Alaiul imparatese, strAbatInd clmpiile, In a 27-a zi a lunii
mai sus arAtate 26 1;4i-a asezat cortul Maga, cetatea numitl Suceava "I
care era scaunul de domnie al tkii Moldovei.
Acord.Indu -se iertarea Imp6rIteasck locuitorii gi supusii cet6tii
au fost 16sati pe loc-urile lor. Astfel, cei care au cerut ocrotire n-au avut
de suferit din partea puternicei gi victorioasei osti nici o pagub& 4n rInduiala for pasnica, si linitita. MArinimi.94 i Indurarea fiind Insusiri legate de
24 De fapt al Crimeii.
26 14 septembrie 1538.
28 27 rebi II <945> = 22 septembrie 1538.
www.dacoromanica.ro
536
Impar6teasc6,, fiind In slujba Inaltului prag. El era fiul voievodului Stefan "
eel raposat pe dud era voievod In Moldova.
construi dou6, cetati In tale doua pArti ale granktei mai sus-argitate.
Vilaietul Moldovei fiind ocupat de calketii victorioai, s-a pus
ordine la hotarele tariff. Apoi, Ina treia zi a lunii djumadi-ul-ahlr 31 s-a.
pornit cu mare bucurie gi cu dorintele Implinite spre capitala onorata
a Imparltiei....
136
28
81
52
88
28
Stefan LAcustd,
De fapt nepotul lui Stefan cel Mare i fiul lui Alexandru (Sandrin), vezi p. 412, n. 28.
In text : Kalcin.
27 octombrie <1538>.
www.dacoromanica.ro
SULEIMANNAME
537
<Turcil pornesc din nou impotriva lui Ferdinand 1 acorda paza Budd lui Suleiman-paa_
DE WI VICTORIOASE IN TARILE GHIAURE, INTII CU BEILERBEIUL DE RUMELIA, MEHMED-PASA, APOI CU VIZIRUL AHMED-PASA, PRECUM $I ALIPIREA
LA TARILE ISLAMICE A TIMI$OAREI $1 A 0 MULTIME DE CETATI $1 DE FORTIFICATII
156
mai Inainte In lumea iadului, fiul sau loan Sigismund (Istefan) era Ind,
mic i nu era In stare Ali pIzeasca, Cara. De aceea, Ferdinand cel Ears
de lege indraznea, in dipole potrivite, sap-si intinda mina sa apgsgtoare
asupra Budei. Pentru a Ma l'acoraia, acelui nedemn gi pentru a-i aduce
www.dacoromanica.ro
638
firmanului, s-au luptat trei zile si trei nopti. In a patra zi cetatea mai
sus-arAtatA cAzInd in mlinile leilor din Rumelia, cu ratinile for prAdAtoare
ei au golit ca pe niste buzunare fiecare toil al cetAtii. Afurisitul acela fAra
157
de lege care era stApinul mIndrei cetati numitA Lipova, una din cetAtile
alese ale vilaietului Transilvaniei, nefiind Inca supus de puterea bratelor
gaziilor islamici, si-a asezat tabara In fata cetAtii, avind peste 20 000 de
ostasi. Zvonindu-se ca el a Inceput BA-8i Indrepte tunurile si pustile asupra
ostii de Anatolia (Rum). . . s-a trimis Intr-acolo un numar de osti pentru
aflarea adevarului despre aceasta. and spahiii victoriosi s-au apropiat,
ei s-au Intilnit cu avangarda ghiaurilor :ii atunci, vrInd-nevrInd, vitejii
din amIndoua parile, scotIndu-si sabiile scInteind de rAzbunare, au Inceput
sA se rAzboiascg cu InflAcarare.
Tunarii for fiind Infrinti i stricindu -se $i ordinea celor din tabgrA,
ei an Inceput sA fugA.
Atunci locuitorii cetAtii, ramInInd In neputintA 85, opuna, Impotrivire,
au Inceput sA cearA Indurare. Ei s-au rugat de serascher i, Intr-o dimineatI,
an predat cheile <cetAtii.>.
In Owl, de acestea si cetAtile numite Ervadj (I) i Becikerek, precum
158
i o multime de alte fortarete an cAzut sub stApInirea serdarului cel victorios. De asemenea si Timisoara, care este o cetate de seamy din Cara
Transilvaniei, a fost asediatA citeva zile de stile tale vestite 40.
... Dar, potrivit versurilor de mai sus, neputIndu -se obtine victoria,
<turcii> s-au tutors la Belgrad cu scopul de a veni iasasi asupra Timisoarei
In primaivara urmAtoare.
... In iarna aceea, beilerbeiul de Rumelia, Mehmed-pasa, rAmInInd
timp Indelungat la Belgrad, cei din Timisoara, din propriul for Indemn,
s-au strAduit 85, IntareascA si mai mult acea cetate puternic fortificata. si
an depus sfortAri ca sA-i Inalte ci mai mult vIrfurile i turnurile si B64
adInceascl si sA-i lArgeascA santul.
38 10 iulie 1551.
39 1 august 1551.
www.dacoromanica.ro
SULEIMANNAME
539
www.dacoromanica.ro
540
170
171
183
...
www.dacoromanica.ro
RAVDAT OL-EBRAR
194
541
tului tui (tug), s-a bucurat de inaltele atentii favoruri <ale sultanului> . . .
... 22 muharrem 974 47.
. . . Pornindu-se asupra Szigetvarului cu mAretie gi fericire 9i cu
200
47 9 august 1566.
48 18 decembrie 1552
6 decembrie 1553.
www.dacoromanica.ro
RAVDAT tL -EBRAR
(ed. Bulak, 1832-1833/1248)
345
unei nopti la tabara ghiaura, pe unii i-a gasit beti, iar pe altii
346
chefuind.
Atunci, Increzlndu -se In ajutorul lui Allah qi In minunile lui Mahomed
<Supunerea lui Laz-oglu In anul 1375 (776) cu obligatia de a trimite haraci. Infringerea
lui Lala-ahin de catre despotul Bosniei>.
349
... Pentru pedepsirea ra'ufacatoruld care stapInea Silistra i Imprejurimile si care a ieit din cercul supun.erii cinstite a fost trimis In mare
grab maxele vizir 56.
" Murad I (1359-1389).
" 21 octombrie 1362-10 octombrie 1363.
51 Pe atunci domnea Alexandru Nicolae Basarab (1326-1359).
52 Ludovic de Anjou (1342-1382).
63 Tvartko.
" 1364-1365.
56 HallIpapoglu All -pass (Djandarllzade).
www.dacoromanica.ro
RAVDAT tIL-EBRAR
543
Capitals it rii, soarele impkAtiei i al norocului, a fost mutat/ dintr-un capAt in celalalt al imp/r/tiei, adica <sultanul> a schimbat vechea
capital/ de la Brusa cu Adrianopolul, care era refledinVa Rumeliei. Viteazul
<Despotul Lazar atIta pe ceilalti principi Impotriva sultanului, care trece la Filipopol
In anul 79168. Lupta de la Kosovo, fara a se pomeneasca participarea Tarsi Romanestir.
351
Fiind numit <de catre Mehmed I> sA. ocupe Rumelia, <Musa Celebi>
care au mers pe aceeai eale dreapt/ de redare a faptelor, ins/ unii invAtati
s-au grIbit s& scrie in alt chip.
Apoi <Musa Celebi> 1-a rugat pe Isfendiar, st/pinitorul de Kastamonu, s& respecte adev/rul 9i, cu invoirea acestuia, a ra,spindit lumina
in Tara Romaneasca, cu steagul s/u eel mIret i strAlucitor.
57 11 ianuarie-30 decembrie 1388.
59 31 decembrie 1388
19 decembrie 1389,
59 Mircea cel BAtrin (1386-1418).
e7 9 decembrie 1390-21 decembrie 1391.
61 17 noiembrie 1392-5 noiembrie 1393.
89 16 mai 1409-5 mai 1410.
www.dacoromanica.ro
544
364
Pres, luminatul sultan, fiind nelinistit din pricina stirii despre rascoala puss la tale de voievodul Taxii Born/nest, $i -a In.dreptat steagurile
in partea aceea si, asezIndu-si cortul pe malul Dunlrii, a refamut si a Intarit
cetatile Giurgiu (lerktikii) i Isaccea (Isakei), iar cetelor musulmane
dindu -le Invoire 6/ prade, acestea s-au umplut de foarte multe prazi In
anul cunoscut (819/1416 1417). . ..
370
<Descrierea luptel de la Zlatita, flirli a fl mentionat rolul lui Iancu de Hunedoara >..
www.dacoromanica.ro
elkabeddin-paa).
RAVDAT Vt.-I:BRAE
545
gei, vitejii din amindoug, plr tile <Anatolia si Rumelia > s-au apucat de
petreceri si bauturl, de pe partea ceaialta s-au auzit strig5te, anuntind
Inceperea luptei.
<I.Jrmeazli relatarea desfasurarii bataliei de la Varna, situatia critics a ostii otomane,
aderea craiului unguresc 71, Imbarbatarea ostii turcesti si Infringerea cruciatilor. Se aminteste
72
<Se descrie a doua batalie de la Kosovo (1448), farA a se face mentiune de participarea
384
la Adrianopol.
Din pricina faptului ca domnul (hakim) Moldovei a fost cuprins
de dorinta desartg de a pune hoteste cetatea Akkerman In lantul staptnirii
no La Manisa, Anatolia.
70 20 aprilie 1444 9 aprilie 1445.
71 Vladislav I Iagello (1440-1444).
72 octombrienoiembrie 1444.
"
cel Mare (1457-1504).
74
us 26 aprilie 1476-15 aprilie 1477. (BlitAlia de la RAzboleni a avut loc la 26 Julie 1476).
76 Baiazid al II-lea (1481-1512).
77 Has : aici In sens de tezaur imperial.
85
o. 48
www.dacoromanica.ro
546
392
417
420
421
422
423
427
Dup6 zece zile de edere, cfaiia Ungariei a fost acordata lui loan
Zapolya (Laiof), fiul banului din Transilvania, -cgruia, pentru credinta
artitat/ fat& de inalta Curte, i s-au ragaduit favoruri. Apoi, sultanul s-a
Intors spre onorata capitala, a impg,ratiei ; anul cunoscut (934/1528).
Imparatul Germaniei, Ferdinand 79 (Feranduf), neputind suporta
favoarea acordatI supusului lano 80, dup/ Intoarcerea steagului norocos
al sultanului din tara aceea, 15..sInd la o parte plAcerile, s-a straduit zile
i luni intregi $i, fAcInd sfortari nestinite, a luat Buda In lantul stgpinirii
sale. Atunci, steagurile sultanului, stApin al lumii, cu ajutorul cel mare al
slAvitului Allah, pornind la cetatea Buda, aceasta a fost asediat/ de oastea
victorioasa. In luna zil-hidge din anal 935 81. In a cincea zi de asediu,
apairatorii cetatii, ren.untInd de a mai sta sub asediu, au obtinut iertarea
prin predarea cheilor. Guvernarea Orli a fost acordata, din nou lui lano
<Zapolya>. De asemenea i coroana craiului Laio 82, care murise In
timpul luptelor de la Mohaci, i-a fost d'aruitl tot lui, spre nesfirgita sa
bucurie d. multnmire. DupI aceea, InsaltIndu-se steagurile, s-a pornit
spre Viena (Bedj) pentru a-1 pedepsi pe craiul Ferdinand.
<Ferdinand asediaza din nou Buda si sultanul devasteaza tinuturile sale>.
www.dacoromanica.ro
RAVDAT UL-EBRAlli
547
a fost trimis la tronul lui Iusuf <din Egipt >, In luna rebi II 85. Mai sus numitul voievod, Petre, stringind i pregatind cu Ingimfare si nechibzuinta o oaste nenorocita de peste 80 000 de oameni, a fost cuprins de
dorinta de a pune piedici In calea trecerii ostii norocoase, la trecatoarea
423
www.dacoromanica.ro
548
434
gi
Apoi beilerbeiul de Timipara, Hasan-paa, fiul marelui vizir Mehmedpaa, taind drumul fugarilor <ghiauri> care asediasera, TJstuni-Belgradul,
a trimis prin lovituri singeroase i nemiloase de abii pe foarte multi dintre
ei In lumea de dincolo, in luna djumadi I 1002 92.
.'.. In aceemi lung, 931 cazacii rAuf6c6tori, ascunzindu-se cu 35 de
www.dacoromanica.ro
RAVDAT UL-EBRAR
476
549
de la domnie 962 in locul sau a fost gAsit potrivit rauf/c/torul Mihai 972
fratele netrebnic al aceluia, dar curind dupa aceea s-au cAit pentru aceasta ;
era luna kievval <1002> 99.
Viclenii care veneau la Mihai in numele creditorilor fi cereau acestuia sa pun/ biruri pentru a-i plAti datoriile, ceea ce 1-a scos din rAbdIri.
Trecin.du.-i pe toti prin ascutiqul sniei, el f}i-a dat pe fat/ gindurile sale
de uneltire ascoara pe care le Linea ascunse in inima sa. Cu ajutorul
domnilor ghiauri din vecingtatea sa, s-au adunat in jurul au vreo 20 000
de rebeli raufac/tori i au distrus orasul Giurgiu, iar pe locuitori i-au
pries, i-au batut i i-au schingiuit, scotind apoi din starea de prosperitate
o multime de orate i sate Infloritoare de la granit/ ; luna cunoscut/ 99.
De asemenea oi Stefan (Istefan) 100, voievodul Moldovei, care era
om. de cuvint, din pricina firii sale lacome, a apucat Imprean/ cu Mihai
aceemi cale a atacirii. Astfel, rinduiala de la gran*, islamica s-a incilcit
ca parul indienilor. In timpul acesta, buna dipozitie a prea luminatului
sultan Murad 101, podoaba tronului i a coroanei, s-a stricat din pricina
evenimentelor puternice.
477
<Moartea sultanului, In luna lui djumadi I, anul 1003 189. Numirea caimacamului Ferbad-.
478
Mustafa-paal impreun/ on doi voievozi. In apropiere de Rusciuk ( Urusdick) avind lot lupte f i m/celuri cu rfiuf/c/torul Mihai, dud clocotul valu96 Alexandru cel Rau.
104 Este vorba de luptele de la StAnesti :11 Serpatesti, unde fratli Buzestl i -au respins
pe Marl.
www.dacoromanica.ro
550
rilor de singe s-a auzit pin& in vazduhuri, cu voia lui Allah oastea binecuvintata a suferit zdrobire pi infringers, iar seraskerul cAzind in adincurile
apei Bi ieBind apoi la suprafata,, Ascoala afurisitului fk5, de lege s-a intins
gi
pi de unele m5,suri role, drept care a fost scos pi intaturat din rangul de
<mare > vizir. Atunci a fost inaltat pentru a patra oarg, la demnitatea
de <mare > vizir Sinan-pasa, care se afla mazilit la Malgara uncle se retrgsese ; Bevval 109.
www.dacoromanica.ro
RAVDAT DL-EBRAR
551
Inarmat, luInd cu el lucruri putine, s-a hotarit sl mearg6, la ref}edinta impa,rgteascg. Dupg, ce a predat pe drum sigiliul de vizir kethudalei capugiilor,
Rumelia a aprins printr-un atac puternic focul batgliei In partea nenorocitului Mihai. La inceput, temindu-se de Infringers, oastea isla,mic6, era cit
www.dacoromanica.ro
552
485
www.dacoromanica.ro
553
487
488
492
qi
500
501
www.dacoromanica.ro
554
tai
Peste 10 000 de nenorociti fgra, de lege an fost dati hrana sabiilor zdrobitoare si razbunatoare ; muharrem al anului <10 >19 127.
. . . De Oliva ani, rAzvratitul numit Serban 128 ocupase Tara Romaneascg, iar craiul lecesc, de asemenea, ataca mereu Cara Moldovei. De aceea
526
a lost trimis In anul acesta <Intr-acolo >, Ketendji Omer -paca, mazilit
din tinuturile Sivasului, cu oameni de lupta i de macel. Potrivit n.evoilor
vremii, prin lovituri de sgbii 4i prin masuri chibzuite, amindourt (Tara
Itomfineasc4 si Moldova) an intrat, ca mai inainte, sub ascultarea firmanului scris ... safer al anului <10 >21 129.
. . . Principele (hakim) Transilvaniei, Bathory (Matar) Gabor 188,
cuprinsese de multi ani sub stApinirea sa fort6.retele numite Lipova (Tipova)
www.dacoromanica.ro
RAVDAT DL-EBRAR
555
528
de sultan si i-au stirnit mila. De aceea mirimiranul de Sanija, Iskenderpasa, pe baza inaltului firman care a fost emis, condamnIndu-1 pe mai
sus-numitul asupritor, 1-a fericit pe Bethlen ( Tablen) Gabor, inscgurkindu-1
539
www.dacoromanica.ro
556
. .. Straduintele i faptele de ping atunci <ale craiului lesesc> neducind la indeplinirea dorintei sale i indeosebi venind tirea despre sosirea
apropiata a <padiahului>, conducatorul valoros al otii norocoase, craiul
legesc a prezentat prin mijlocirea voievodului Tarii Romainegti, Radu 142
darul on mahzarul de supunere i de ascultare fa 41 de firman, precum i
139
140
141
149
Ilias.
149
www.dacoromanica.ro
RAVDAT OL-EBRAR
557
580
591
593
nenumarata.
Astfel, el gi.-a aezat cortul alga Gyula i 1-a numit pe beilerbeiul de
Timioara, Bekir-pap, serdar peste etteva mii de oti a1ese.
Elndurile de ofirten.i ciocnindu -se In localitatea numit Sa1onta, In
timpul luptelor si al macelului aproape 2 000 de ghiauri au avut norocul
salt piarda viata ;
muharrem al anului 104614.
... Inaiet Ghirai-han <din Crimeea >, care face parte dintre cei ce
se bucura de darnicia sultanului, s-a dus, fara a avea ingaduinta sultanului,
In mars, cu oastea tatasa, asupra lui Kantemir 150 care, din timpul domniei
lui sultan Osman-han se aezase pe eImpiile Akkermanului, bueurIndu-se
de ocrotirea Imparateasca.i care nu se Inchina In fata hanilor ce se urcau
148
www.dacoromanica.ro
558
613
. . . Puternicul sultan 154, bizuindu -se pe ajutorul lui Allah, 1-a Mout
serdar pe printul Mehmed-pasa $i, pregStind unelte de luptS si de mleel,
a trimis oaste victorioasS pe uscat si pe mare pentru eliberarea Azovului.
Silandarul Mustafa-pasa, care fusese victorios sub domnia lui
623
624
<Avutia lui silandar Mustafa-pasa, care fusese ucis la Timisoara, a Post trimisa la Constantinopol>.
www.dacoromanica.ro
4i s
obtinA numirea,
RAVDAT UL-EBRAR
559
<Intoarcerea lui Siavus-pasa de la postul din Silistra. Numirea lui Musa-pasa In eialetul
Silistra, In sevval 1055157 >.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pag.
Introducere
I. Ha lil ibn-1 Ismail ibn-1 fella Bedreddin Mahmud ibn-i Simavi (Simavna
Kadisioglu)
Menakib-t Seyh Bedreddin Mahmud . .
II. Stikrilllah bin Sehabeddin Ahmed
Behdjet-tit-Tevarth
III. Enveri
25
29
31
33
36
Dlisturnarne .
47
48
65
67
81
83
107
110
135
141
145
149
152
Heft Behit
XL Cronicile anonime Tevarih-i al-i Osman Id continuarea for de catre Muhieddin al-Djemali
Tevarih-i al-t Osman
Muhieddin : Tevarih-t al-t Osman
XII. Semseddin Ahmed bin Suleiman Kemal-pasa-zade (Ibn Kemal). . .
Tevarih-i al-i Osman
Anexd
21
a. 48
www.dacoromanica.ro
177
180
188
191
194
217
219
221
562
Par.
X IV.
Ltitfi-paila
Tevarih-i al-i Osman
XV. Rustem-paa
Tarih-I al-i Osman
XVI. Mustafa delalzade
Tabakat al-memalik ye daradjat al-mesalik
Ms. lure nr. 860 (fiord titlu)
XVII. Mehmed-paa Kilcitik Niandji
XVIII.
Tarik-i N4andji
Sa'adeddin Mehmed Hodja Efendi
Tadj-iit-Tevarik
XXII.
Kodja Husein
Beda't ul- ueka'i
233
236
251
253
257
259
278
289
290
297
300
333
336
356
357
359
399
400
437
440
469
471
www.dacoromanica.ro
527
530
541
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro