Sunteți pe pagina 1din 10

PLANTE MEDICINALE

Definitie. Nomenclatura. Clasificare. Morfologie.


Planta medicinala reprezinta specia vegatala, utilizata in intregime sau partial (organ subteran, organ
aerian) datorita continutului sau in anumite principii active, in tratamentul unor afectiuni umane sau
animale.

Calendula officinalis, familia Asteraceae


Plantele aromatice contin, pe linga alte substante un ulei volatil (care deseori este componenta
bioactiva), cu miros aromat.

Mentha x piperita, familia Lamiaceae


In trecut ca plante aromatice erau definite doar condimentele, dar in realitate gama lor este mult mai
larga cuprinzind toate plantele care contin ulei volatil fie ca se utilizeaza in
alimentatie, terapeutica,
cosmetica, parfumerie.
Atit plantele medicinale cit si cele aromatice fac parte din categoria plantelor utilitare, intelegind prin
aceasta plantele pe care omul le foloseste intr-un scop anume.

Nomenclatura plantelor medicinale


Nomenclatura utilizata astazi in botanica isi are originea in nomenclatura latina, suferind un proces de
uniformizare in timp, proces impus de necesitatea unei denumiri precise si stabile a plantelor, universala pe
plan mondial.
Linne (1707-1778) este cel care generalizeaza nomenclatura binara, in limba latina pentu specii.
Fiecare specie este numita prin doua cuvinte
1) primul termen - termen generic, este un substantiv
2) al doilea termen - termen specific, este un adjectiv, mai rar un substantiv sau nume propriu
Ex: Prunus domestica
Dupa denumirea speciilor se trece autorul prescurtat
Ex: Prunus domestica L.
Speciile de origine hibrida , apartinind aceluiasi gen se noteaza cu semnul x pus inaintea epitetului
specific, iar in parenteza se trec parintii
Ex: Mentha x piperita (Mentha spicata, Mentha aquatica)

Mentha spicata var. crispa (menta creata)

Mentha aquatica (menta acvatica)

Plantele medicinale se cunosc si sub denumirea populara dintr-o anumita tara, unde cresc spontan
speciile respective. Denumirile populare sint legate de unele particularitati morfologice ale acestora, dar mai
ales de utilizarile empirice ale lor.
Ex: Saponaria Officinalis - sapunarita (saponozidele din compozitie determina in prezenta apei
spumificarea)
Aconitum tauricum - omag se refera la toxicitatea acestei plante (aconitum provine de la cuvintul
grecesc akoniton = fara praf)
Hypericum perforatum - sunatoare, pojarnita (in limba romana)
2

Clasificarea plantelor medicinale


Pina in prezent nici unul din criteriile de clasificare a plantelor medicinale nu poate fi considerat perfect ;
In cazul in care se utilizeaza criteriile botanice de sistematica sau morfologie vegetala constatam ca
plante:
1) din increngaturi, ordine sau familii diferite au substante active similare
sau
2) foarte inrudite botanic contin substante complet diferite
Ex: prezenta alcaloizilor in ciuperca Claviceps purpurea, dar si in plante din familia Convolvulaceae.
O clasificare dupa structura fitochimica a substantelor active existente in plante intimpina aceleasi
dificultati deoarece plantele pot contine de la una sau doua structuri bine definite chimic pina la 20-50
substante cu structuri diferite din punct de vedere fitochimic.
O clasificare dupa actiunea farmacodinamica este din punct de vedere practic mai accesibila unui numar
mare de beneficiari ai fitoterapiei.
Clasificarea si identificarea plantelor dupa caractere botanice
In cheia pentru determinarea plantelor medicinale au fost adoptate cele mai simple criterii de recunostere
a plantelor dupa urmatoarele caractere:
A. plante fara flori
B I - arbori ,arbusti
B. plante cu flori
B II - plante erbacee ; aceasta grupa este subimpartita dupa caracterele cele mai usor de
identificat vizual = culoarea florilor :
B II .1. plante cu flori fara invelisuri florale colorate
B II.2. plante cu flori albe
B II.3. plante cu flori galbene
B II.4. plante cu flori rosii sau roz
B II.5. plante cu flori violacee
B II.6. plante cu flori albastre

Clasificarea plantelor medicinale dupa mediul lor de viata


stincarii, pajisti alpine plante lemnoase: ienupar, jneapan, afin, merisor,
plante erbacee: omag, cretisoara, arnica, pedicuta, ciubotica-cucului
pajisti si finete umede din zona de munte si deal
plante lemnoase : mesteacan, alun, ienupar
plante erbacee: coada soricelului, cretisoara, arnica, chimion, cicoare, trei frati-patati, podbal,
brindusa de toamna, sunatoare, papadie, ciubotica-cucului, cimbrisor
paduri
plante lemnoase : mesteacan, alun, paducel, iedera, stejar, crusin, maces, zmeur, mur, soc, tei, afin,
merisor, visc
plante erbacee: turita mare, marul lupului, rostopasca, lacramioare, frag, spinz, sunatoare, roinita,
iarba mare, sovirf, trei-frati-patati

taieturi de padure

plante lemnoase : mesteacan, alun, mur, zmeur, soc


plante ierbacee: matraguna, sunatoare, urzica, sovirf

coaste,rupturi de panta

plante lemnoase: catina, mur, zmeur


plante erbacee: coada calului, sunatoare, sulfina, podbal

pajisti uscate,insorite
plante erbacee: coada soricelului, scai vinat, lemn dulce, sunatoare, osul iepurelui, sapunarita, luminarica,
cimbrisor de cimp
margini de drumuri si cai ferate, terenuri neingrijite, buruienisuri
plante lemnoase: maces, mur, soc
plante erbacee: coada soricelului, brusture, pelin, traista ciobanului, rostopasca, cicoare, laur, coada
calului, urzica moarta, nalba mica, sulfina, patlagina, ghimpe
terenuri saraturate
plante erbacee: nalba mare, musetel, osul iepurelui

locuri cu exces de umiditate


plante lemnoase: plop negru ,crusin,salcie
plante erbacee: obligeana, nalba mare, coada racului, tataneasa, valeriana
locuri cu clima diferita de cea a Romaniei - plante din bazinul mediteranean, plante provenite din America
de Sud, Asia, Africa

Clasificarea plantelor dupa criterii fitochimice


Acest tip de clasificare ajuta la interpretarea reletiei structura chimica-actiune, in special cind este vorba
de substante pure, unitare, existente in cantitati mai mari in diferite organe ale plantei.
Principalele grupe de substante intilnite in regnul vegetal sint: glucide, heterozide, cumarine, taninuri,
saponine, flavonoide, antociani, alcaloizi, uleiuri volatile, uleiuri grase, hormoni, enzime, vitamine.
Cumarinele au fost identificate in alge, ciuperci, licheni, plante superioare - Fabaceae, Umbeliferae
(Apiaceae), Rutaceae, Labiatae, Orchidaceae, etc;
Ammi majus L., Ammi visnaga Lam., Angelica archangelica L., Levisticum officinale Koch.

Clasificarea plantelor dupa utilizarea terapeutica


Se utilizeaza acelasi sistem anatomic-terapeutic-chimic ca si in cazul medicamentelor; datorita
compozitiei chimice foarte complexe a plantelor medicinele, aceeasi planta poate fi incadrata la mai multe
grupe terapeutice.
Ex: plante utilizate in afectiuni ale aparatului digestiv:
Antivomitive- menta, cerentel, roinita, chimion
Hiperaciditate- galbenele, sunatoare, musetel sucul de varza alba, lemn dulce
Colici-anason, fenicul, chimion, coriandru, roinita, menta, musetel
Constipatie- crusin, in,
Diaree- stejar, afin, menta
Conform informatiilor descifrate in vechile papirusuri medicale egiptene, leacurile pe baza de plante ale
egiptenilor erau clasificate dupa actiunea lor farmacologica; ca antiflogistice foloseau musetelul si menta, ca
stomahice utilizau anasonul, chimenul, coriandrul, ceapa, usturoiul.

Morfologia plantelor medicinale


Morfologia se ocupa cu studiul plantelor dupa caracterele lor exterioare.
Cele mai multe specii cu importanta pentru terapeutica sint intilnite in increngatura Spermatophyta,
subincrengatura Angiospermae.Unele dintre cele mai bogate familii in specii cu utilizare terapeutica sint:
Asteraceae si Lamiaceae (familii pentru care vom prezenta morfologia)
Familia Lamiaceae (Labiatae)
Cuprinde numeroase specii care cresc mai ales in zona mediteraneana, foarte rar in regiuni arctice si
montane; in mediu uscat, secetos se produc adaptari mai ales prin frunze cu limb rular, stomate putine si
prezenta unei hipoderme colenchimatoase dezvoltate.
Plantele sint erbacee, vivace sau arbusti de talie mica:
tulpina - este cuadrangulara, stolonifera, cu frunze opuse, simple
frunzele - au stomate de tip diacitic si peri glandulari tetra- si octocelulari cu ulei volatil
florile - sint grupate in cime bipare dense, numite glomerule. Fiind cite doua la axila frunzelor opuse,
glomerulele se ating si simuleaza o asezare verticila asemanatoare unui capitul. Floarea este
hermafrodita, zigomorfa, cu caliciul gamosepal, tubulos cu 5 dinti sau lobi. Corola este gamopetala,
bilabata; androceul este didinam(mai rar dimer):2stamine sint mai lungi decit cele doua anterioare,
iar filamentele sint sudate de tubul corolei.
fructul - este tetraachena insotit de caliciul acrescent; rareori este drupa
reprezentanti -Lavandula officinalis (levantica), Marrubium vulgare (unguras), Dracocephalum
moldavica(mataciune), Majorana hortensis (magheran), Origanum vulagare (sovirv), Mentha
piperita (menta), Leonurus cardiaca (talpa gistii), Melissa officinalis (roinita), Thymus vulgaris
(cimbru de gradina), Thymus serpyllum (cimbrisor), Stachis germanica (jales), Salvia officinalis
(salvie, jales), Lamium album (urzica moarta), Ocimum basilicum (busuioc)
Salvia officinalis (salvie)

Melissa officinalis (roinita )

Lamium album (urzica moarta alba)

Lavandula officinalis (levantica)

Thymus x citriodorus (lamiita)

Thymus serpyllum (cimbrisor)

Thymus vulgaris (cimbru)

Familia Asteracea (Compositae)


Formeaza cel mai important si numeros grup de dicotiledonate, specii care cresc mai ales in zone
temperate si reci.
Plantele sint erbacee, anuale sau vivace, mai rar lemnoase:
frunzele - alterne,simple, nestipelate
florile - reunite in capitule sau calatidii cu pedunculul principal conic sau plat, pe care se afla
inserate numeroase flori aproape sesile de la baza la virf (la capitul) sau de la exterior la interior (la
calatidiu), in mod spiralat. Inflorescenta este protejata de numeroase bractee, dispuse pe mai multe
rinduri (involucru).Fiecare floare are la baza o mica bractee, adeseori solziforma. Androceul sinater,
gineceul este inferior, bicarpelat, bilojat.
fructele sint achene cu sau fara papus, foarte importante pentru identificarea speciei.
reprezentanti - Cichorium inthibus (cicoare), Taraxacum officinale (papadie), Centaurea cyanus
(albastrele), Arctium lappa (brustur), Cynara scolymus (anghinare), Carthamus tinctorius
(sofranel), Cnicus benedictus (schinel), Eupatorium cannabinum (cinepa codrului), Matricaria
chamomilla (musetel), Inula helenium (iarba mare), Helianthus annuus (floarea soarelui),
Anthemis dracunculus (tarhon), Achillea millefolium (coada soricelului), Artemisis absinthium
(pelin), Arnica montana (arnica), Tussilago farfara (podbal), Calendula officinalis (galbenele)

Cynara scolymus (anghinare)

Arnica montana (arnica, carul-zinelor)

Achillea millefolium (coada-soricelului)

Tussilago farfara (podbal)

10