Charles Bovary tanar absolvent de medicina , crescut sub tutela mamei,

instalat la Tostes si insurat, tot prin grija acesteia , cu Heloise Dubuc-o

vaduva de patruzeci si cinci de ani, cu picioare reci- incepe sa isi exercite
meseria de medic in sat si in imprejurimi. La ferma Bertaux o cunoaste pe
Emma, fiica lui mos Rouault, la care Charles venise sa-i ingrijeasca piciorul
ranit. In scurta vreme Heloise moare si Charles vede in Emma sotia pe care
si-ar dori-o. Mos Rouault isi da consimtamantul si, odata cu venirea
primaverii, cei doi se casatoresc. Proaspat casatoriti se instaleaza la Tostes,
unde incep o viata monotona.
Emma fusese crescuta la scoala de maici, unde, pe langa cartile de
rugaciuni, citise pe nerasuflate romane sentimentale aduse de
spalatoreasa. Pasiunea pentru aceste lecturi i-a alimentat imaginatia
romantioasa, iar ea a inceput sa astepte ca si realitatea sa-i ofere aceleasi
exaltari ca si universul descoperit in cartile citite. Dupa ce paraseste
manastirea si se intoarce la ferma tatalui sau, se plictiseste curind de viata
fara surprize de la Bertaux si ajunge chiar sa regrete ca a plecat de la
maici. In acest timp il cunoaste pe Charles Bovary, iar Emma crede ca a
gasit iubitul pe care il asteptase atat. Dar viata eterna pe care o incepe la
Tostes i se pare insuportabila si descopera cu uimire ca pasiunea pe care o
asteptase e departe de a se implini. Charles nu e nici pe departe barbatul
la care a visat, nu se pricepe perfect la toate, nu o initiaza in ceea ce-si
inchipuise ca sunt tainele si subtilitatile pasiunii si ale vietii. Un singur
eveniment important: balul de la Vaubyessard, unde sunt invitati. Emma
descopera aici cu exaltare o atmosfera si o lume pentru care se crede
facuta. Amintirea balului si o tabachera gasita acolo ii vor umple apoi mare
parte a gandurilor. Viata pe care o duce sfarseste prin a o imbolnavi si
Charles ia hotarirea sa se mute in alta parte. Cand pornesc spre Yonville
lAbbaye, unde alesesera sa plece , Emma e insarcinata. Ii intampina cei
care vor deveni obisnuitii casei lor: Homais, farmacistul, credincios
progresului stiintific, care vinde retete pe cont propriu, preotul Bournisien,
vesnic angajat in discutii contradictorii cu Homais, doamna Lefrancois,
vaduva, stapana hanului Leul de aur, Binet, dupa punctualitatea caruia isi
puteau fixa ceasurile, si Leon Depuis, secretar la notariat cu care Emma isi
descopera de la inceput o multime de afinitati. Dupa ce Emma da nastere
unei fetite pe care o va numi Berthe, relatia dintre ea si Leon incepe sa fie
tot mai apropiata, ei petrecand mult timp impreuna, in lungi discutii ce
vadesc aceeasi dorinta de a trai in alta lume decat cea pe care o au.

Indragostit de ea fara speranta, fara sa stie ca si ea ii impartaseste

sentimentele, Leon se hotaraste sa plece la aris. Dupa plecarea lui, ea cade
intr-o apatie din care doar intalnirea cu Rodolphe Boulanger, la expozitia de
toamna din Yonville, o mai poate scoate. Acesta un desavarsit seducator,
inteligent si foarte bogat, decide s-o aiba pe Emma. Si o va avea. Coplesind
familia doctorului cu atentii, ajunge un vizitator obisnuit al lor si intelege
imediat ca are in fata o prada sigura. In timpul unei plimbari calare in doi,
Emma, biruita, ii cedeaza si de atunci intalnirile lor vor fi centrul intregii
sale existente. Viata Emmei devine o continua incercare de a smulge cat
mai multa vreme traiului de pe atunci, pentru a fi cat mai indelung langa
cel pe care il iubea. Insa pentru Rodolphe, Emma nu-i decat o amanta;
cand ea ii propune sa fuga impreuna, el accepta doar formal si apoi o
abandoneaza. In seara planuita pentru plecare, Emma primeste o scrisoare
in care amantul ei ii explica de ce fuga lor este imposibila. Dupa o
incercare de sinucidere, Emma se imbolnaveste si ramane saptamani
intregi intinsa in pat. Charles o duce la Rouen, la un spectacol, convins ca o
schimbare nu-i poate face decat bine; acolo il intalnesc pe Leon, in
compania caruia ea va mai ramane cateva zile, obligatiile meseriei
chemandu-l pe Charles inapoi la Yonville. Leon face tot ce-i sta in putinta
sa redestepte in Emma vechile sentimente; slabita, crezand ca el ii poate
oferi dragostea adevarata,ea nu-i poate rezista. Sub mii de pretexte ea va
calatori apoi des la Rouen, facandu-si in urma cheltuielilor, datorii imense
la domnul Lheureux, cel care-i administreaza avutul. Relatia Emmei cu
Leon se raceste treptat si, cand ea ii cere disperata bani pentru datoriile
facute si el nu-i poate da, ia hotarirea sa se sinucida. Inghite o doza de
arsenic furata din spiteria lui Homais si isi da sufletul dupa o agonie
cumplita. Curand Charles moare si el, asezat pe banca din gradina casei.
Pentru a rspunde la aceast ntrebare, naratorul urmrete evoluia vieii a
trei familii: Bezuhov, Bolkonsov i Rostov. Cu toii vor s schimbe ceva, s
fac o diferen, s creeze o lume mai bun sau s se descopere pe sine prin
ceilali. Povestea prinului Andrei Bolkonski, ncepe prin nrolarea lui n
armat, dornic de a scpa de rutin, de simplitate. ,,Ce s fac dac nu
iubesc nimic altceva, ci numai gloria, admiraia oamenilor?(p.394, v.1)
Pierre Bezuhov, prietenul cel mai bun al lui Andrei, pe de cealalt parte,
este creionat cu simpatie de narator; respins iniial de societate din cauza
istoriei sale personale, el devine n scurt timp posesorul unei moteniri
rvnite de muli, devenind astfel o marionet n minile societii ce de ast
dat l admir.

Ca n orice Bildungsroman, pentru a se descoperi pe sine, pentru a putea

distinge ntre bine i ru, Pierre parcurge cteva stagii, de la nepsarea n
faa rzboiului la implicarea direct, stngace i infantil, ntr-una dintre
btlii i captivitatea acestuia, de la o cstorie oarecum impus, la dueluri
fr rost, la indiferena n faa Helenei, de la intrarea n francmasonerie
pn la respingerea misticismului.
Treptat, fericirea oferit de grandoarea rzboiului, a gloriei, a victoriei se
diminueaz n faa simplitii vieii i a morii. Geniul lui Napoleon, iubirea
pentru Alexandru, toate acestea sunt uitate n lumea de basm a balurilor unde primul vals are o importan major - n faa vieii la moie, n
mijlocul familiei. Fericirea adevrat, pentru toate aceste personaje, se
traduce prin lucrurile simple din vieile lor, nainte i dup rzboi.
Toate personajele, ca toi oamenii, se caut pe sine, caut un Dumnezeu, un
neles sau o raiune, caut o iubire, o identitate, o naiune. Ca oricare rus,
ca oricare francez. i n aceast cutare, viaa particular interacioneaz cu
cea elementar, ,,de turm. Pe de o parte, avem rzboiul interiorprezent
n fiecare, n ,,viaa adevrat a oamenilor, cu interesele ei primordiale:
sntatea, boala, munca, odihna, cu interesele ei de alt ordin: gndirea,
tiina, poezia, muzica, dragostea, prietenia, ura, pasiuni, ce,,continua ca
ntotdeauna independent i n afara aproprierii sau vrajbei cu Napoleon
Bonaparte, n afara tuturor reformelor posibile. (p. 623, v.1) Pe de
cealalt parte, avem rzboiul exterior, zugrvit prin btlia de la
Austerlitz, de la Borodino, prin evacuarea Moscovei sau prin incendierea
acesteia.
Viaa personal, constucia psihologic a fiecrui personaj este un domino
pentru evoluia istoriei, fiecare contribuind indirect prin viaa proprie, ce
nu ar putea exista dac ar fi scoas din ntreg: ,,Dar viaa lui, aa cum o
vedea el, nu avea nici un sens ca via luat aparte. Ea avea sens numai
ca parte a unui ntreg, pe care el o simea nencetat. (p.535, v.2) Spre
exemplu, Nataa s-ar fi cstorit cu Andrei dac nu ar fi intervenit tatl
acestuia, Andrei nu ar fi plecat pe front dac Nataa ar fi avut un caracter
mai statornic i mai matur, oamenii de pe front, cei care au acionat
conform unor ordine, dar care au inut armele, au avut propriile poveti,
sentimente, care i-au fcut s acioneze ntr-un anumit fel.
In Rzboi i pace, Tolstoi scrie mai mult dect o cronic amnunit a
unui rzboi ce a schimbat cursul istoriei. El surprinde n parcursul anilor
descrii psihologia mulimii, a relaiei dintre mam i fiic, so i soie,
intensitatea iubirii i sfritul acesteia. Mai mult dect att, Tolstoi
surprinde att tumultul vieii, ct i linitea, calmul omului n faa

propriului sfrit. Aa cum Socrate spunea c perfeciunea uman poate fi

gsit dac punem laolalt ntreaga omenire, aa i Tolstoi surprinde
fericirea i caracterul uman din fiecare dintre noi, punnd laolalt povetile
intime i sociale ale oamenilor secolului al XIX-lea.
Dolly descoper c soul ei o neal cu guvernanta copiilor i hotrte
s-l prseasc. Pentru a-l ajuta s se mpace cu soia, Stiva i roag
sora (Anna Karenina) s vin la Moscova. Aceasta sosete cu primul tren,
i n gar face cunotin cu ofierul Vronski, de care se ndrgostete.
Dup ce reuete s-i mpace fratele cu cumnata, Anna merge la un bal
unde danseaz toat noaptea cu Vronski, i nelege definitiv c s-a
ndrgostit. Amintindu-i c este cstorit cu Alexei Karenin i c are un
bieel de opt aniori pe care l iubete enorm, Anna decide s se ntoarc
chiar a doua zi la Petersburg.
n paralel se desfoar o alt poveste de dragoste. Levin, un tnr
intelectual i boierna de la ar, se ndrgostete de Kitty (cumnata lui
Stiva). Kitty ns i refuz cererea n cstorie, fiind convins de
sentimentele lui Vroski pentru ea, din flirturile evidente, deschise ale
acestuia. Aceasta ns rmne dezamgit dup ce afl c Vronski se
ndrgostise, peste noapte, de Anna, i c o urm la Petersburg.
Dup ce-i declar soului c este nsrcinat i c are un amant, Anna
pleac cu Vronski peste hotare, fr a obine divorul. ntre timp Levin se
cstorete (totui) cu Kitty, care i revine dup dezamgirea n dragoste
pentru Vronski.
Peste puin timp, Anna i Vronski se rentorc n ar, dar lucrurile nu merg
dup cum s-au ateptat. Vronski se simte strmtorat n aceast relaie a sa
cu Karenina i ncepe s ias n societate, fiind prezent la toate
banchetele. Anna este judecat de ctre nalta societate i nu-i primit
nicieri. Sub presiunea societii, i a faptului c i-a prsit copilul pentru
un brbat care continua s se implice i n alte relaii amoroase (dup cum
i imagina dnsa), Anna nu mai rezist i se arunc n faa unui tren.

"Toate familiile fericite seamn una cu alta, fiecare familie nefericit este
nefericit n felul ei."

n acest roman se prezint viaa a ctorva familii de nobili, aciunea se

petrece n secolul al XIX-lea, dou repere spaiale importante ar fi Moscova
i Petersburg-ul. Temele importante ale acestui roman ar fi : iubirea, viaa
sociala, viaa aristocratic, religia.
Anna Karenina se ntoarce cu trenul la Moscova, pentru c fratele ei Stepan
Arkadici (Stiva) i-a nelat soia cu o guvernant iar Anna trebuia s-o
conving pe cumnata ei, s-i dea o ans soului infidel. Anna Karenina era
o doamn respectat, fermectoare, era soia unui om cunoscut, Alecsei
Alxandrovici, aveau i un copil mpreun pe nume Serioja. Cnd se d jos
din tren Anna nu se ntlnete doar cu fratele ei, l zrete pe Vronski, de
care se ndrgostete. Nu tia ce este dragostea adevrat, se cstorise
cu un brbat mai mare dect ea cu douzeci de ani, dar nu din dragoste.
Levin este unul din prietenii lui Stiva, era ndrgostit de prinesa Ekaterina
cerbakaia (Kitty), se ntoarse la Moscova pentru c dorea s-o cear n
cstorie. Levin afl c Vronski i face de un timp curte lui Kitty, iar cnd
Levin o cere n cstorie ea l refuz, prinii ei l doreau ca ginere pe
Vronski. Distrus, Levin pleac la ar unde st mult vreme.La bal Kitty
observ ct de rece este Vronski i c acesta a preferat s danseze cu
Anna Karenina. Cnd Anna se ntoarce acas Petersburg, Vronski se urc i
el n tren, iar n timpul unei opriri Anna l vede, iar acesta i exprim
sentimentele pe care le are pentru ea. Dup un timp Anna cedeaz
sentimentelor, l iubea pe Vronski, era dezgustat de so pentru c nu avea
niciodat timp pentru ea, Vronski i Anna ncep s aib o aventur, fiind
contieni de consecine. Toat lumea tia de aventura celor doi care dura
de mult vreme, chiar i soul bnuia, dar lucrurile se complic atunci cnd
ea rmne nsrcinat cu Vronski i vrea s ntemeieze o familie cu
amantul, soul se gndete la divor i s-i ia copilul, pe Serioja.
Levin se dedicase muncii de tar, iubea pmntul, agricultura i dorea s
schimbe Rusia, este ocat cnd afl c persoana de care e ndrgostit
(Kitty) este bolnav i nu s-a mritat n tot acest timp. Levin se adncete
n gnduri de ajunge s se gndeasc la moarte.

Dup ce Anna nate copilul i se mbolnvete, primete nc o ans de la

soul ei, dar cnd ea se nsntoete pleac cu Vronski n strintate,
pentru trei luni, prsindu-i copilul.
Levin se cstorete cu Kitty, dar ntmpin greuti, iar Anna cnd se
ntoarce la Moscova este distrus de faptul c nu poate iei n societate cu
Vronski, de respingerea familiei lui, de respingerea soului, pentru c nu o
las s-i vad copilul. Copilului i se spune c mama lui a murit. Anna
ncepe s fie dependent de heroin, contientiznd ce a fcut, cum viaa
ei s-a schimbat radical.