Sunteți pe pagina 1din 8

Parohia Sfântul Gheorghe Vechi

Sfântul Apostol ºi Evanghelist Luca


primul iconar
Mut` s` fie gura pag\nilor care nu se \nchin` cinstitei Tale Icoane,
zugr`vit` de Sf#ntul Apostol [i Evanghelist Luca, ceea ce se cheam` pov`]uitoare.
Paraclisul Maicii Domnului

Sãptãmâna 18 - 24.X.2009
Al 195-lea cuvânt

cuvânt spre folos


"Pe p`str`torul Evangheliei bucuriei lui Hristos [i scriitorul
Faptelor Apostolilor, pe Sf#ntul Apostol Lica, cu sfintite
c#nt`ri s`-l l`ud`m. C` scrierile lui sunt m`rturia Bisericii lui
Hristos: El este Doctorul neputin]elor [i suferin]elor, El vin-
dec` r`nile sufletelor noastre [i mijloce[te ne\ncetat pentru
m#ntuirea noastr`.”
Troparul Sf#ntului Apostol [i Evanghelist Luca
nr. 195 Cuvânt spre folos pagina 2

Duminica a xx-a dupã rusalii


pericopa apostolului
din erpistola cãtre galateni a sfântului apostol pavel (i, 11-19)
11. Dar v` fac cunoscut, fra]ilor, c` m-a ales din p#ntecele mamei mele [i m-a
Evanghelia cea binevestit` de mine nu chemat prin harul S`u,
este dup` om; 16. S` descopere pe Fiul S`u \ntru mine,
12. Pentru c` nici eu n-am primit-o de la pentru ca s`-L binevestesc la neamuri,
om, nici n-am \nv`]at-o, ci prin \ndat` nu am primit sfat de la trup [i de la
descoperirea lui Iisus Hristos. s#nge,
13. C`ci a]i auzit despre purtarea mea de 17. Nici nu m-am suit la Ierusalim, la
alt`dat` \ntru iudaism, c` prigoneam Apostolii cei dinainte de mine, ci m-am dus
peste m`sur` Biserica lui Dumnezeu [i o \n Arabia [i m-am \ntors iar`[i la Damasc.
pustiiam. 18. Apoi, dup` trei ani, m-am suit la
14. {i spoream \n iudaism mai mult dec#t Ierusalim, ca s`-l cunosc pe Chefa [i am
mul]i dintre cei care erau de v#rsta mea \n r`mas la el cincisprezece zile.
neamul meu, fiind mult r#vnitor al 19. Iar pe altul din apostoli n-am v`zut
datinilor mele p`rinte[ti. dec#t numai pe Iacov, fratele Domnului.
15. Dar c#nd a binevoit Dumnezeu Care

pericopa sfintei evanghelii


dupã sfântul apostol ºi evanghelist luca (vIi, 11-16)
(|nvierea
fiului v`duvei din Nain)
11. {i dup` aceea, S-a dus \ntr-o cetate 14. {i apropiindu-Se, S-a atins de sicriu,
numit` Nain [i cu El \mpreun` iar cei ce-l duceau s-au oprit. {i a zis:
mergeau ucenicii Lui [i mult` mul]ime. Tinere, ]ie \]i zic, scoal`-te.
12. Iar c#nd S-a apropiat de poarta 15. {i s-a ridicat mortul [i a \nceput s`
cet`]ii, iat` scoteau un mort, singurul vorbeasc`, [i l-a dat mamei lui.
copil al mamei sale, [i ea era v`duv`, [i 16. {i fric` i-a cuprins pe to]i [i sl`veau
mul]ime mare din cetate era cu ea. pe Dumnezeu, zic#nd: Prooroc mare s-
13. {i, v`z#nd-o Domnul, I s-a f`cut a ridicat \ntre noi [i Dumnezeu a cerc-
mil` de ea [i i-a zis: Nu pl#nge! etat pe poporul S`u.
pagina 3 Cuvânt spre folos nr. 195

SÃPTÃMÂNA 18 - 24.x.2009
ZI CALENDAR INTERVAL PROGRAM LITURGIC PreoÞi slujitori
ORAR În ordinea slujirii
Duminic` † Sf. Apostol [i Evanghelist Luca; 08.00-12.00 - Utrenia [i Sfânta Liturghie Pr. Cristian Deheleanu
Sf. Mucenic Marin cel B`tr#n; Cuv. Iulian Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
Pr. Ionel Durlea

Luni Sf. Prooroc Ioil; Sf. Mucenici: Uar,


Felix preotul [i Eusebiu, diaconul

Mar]i Sf. Mare Mucenic Artemie,


Cuvioasa Matroana

Miercuri †) Cuvio[ii M`rturisitori: Visarion, Sofronie [i


Sf. Mucenic Oprea; Sf. Preo]i M`rturisitori
Ioan din Gale[ [i Moise M`cinic din Sibiel; 18.00-20.00 - Acatist [i catehez` Pr. Cristian Deheleanu
Cuv. Ilarion cel Mare
Joi Sf. Ierarh \ntocmai cu Apostolii, Averchie;
Sfin]ii 7 tineri din Efes

Vineri Sf. Sfin]it Mucenic [i Apostol Iacob, ruda


Domnului; Sf. Ignatie, Patriarhul
Constantinopolului 18.00-20.00 - Sf#ntul Maslu de ob[te Pr. Cristian Deheleanu
Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
[i Dialog duhovnicesc
Pr. Ionel Durlea
S#mb`t` Sf. Mare Mucenic Areta; 07.30-11.30 - Sf#nta Liturghie [i Pr. Cristian Deheleanu
Sf. Mucenici Sevastiana [i Valentin Parastas pentru cei adormi]i

18.00-20.00 - Vecernia Mare [i Cuv#nt de Pr. Sorin-Vasile Tanc`u


\nv`]`tur` la Apostolul zilei

CuvÂnt la Duminica a Xx-a dupà PogorÂrea SfÂntului Duh


Sf#ntul Ioan Gur` de Aur
" Pu]in [i nu m` ve]i vedea, [i iar`[i pu]in at#ta mai lu`tor aminte, a deschide ochiul
[i m` ve]i vedea. s`u la unsoarea cea vindec`toare a
C` eu merg la Tat`l meu" cuv#ntului celui Dumnezeiesc.
Ioan XVI, 16 Cine nu face aceasta, durerile lui pururea
se vor m`ri, [i la el se \mpline[te cuv#ntul
Cre[tinul nu este f`r` m#ng#iere la Sfintei Scripturi: "c` \ntristarea lumii
moartea celor de aproape ai s`i moarte lucreaz`" (II Cor. VII, 10). Sf#ntul
Fi]i cu luare aminte, fra]ilor, pentru Apostol Pavel, acest Dasc`l al
ca vorba mea cea potrivit` cu acest timp [i, credincio[ilor, acest Doctor ales, ne \nva]`,
de folos, s` nu treac` f`r` urme! C#nd cine- c` sunt dou` feluri de \ntristare.
va sufer` de o boal` mai grea, atunci mai Una este bun`, alta rea, una folosi-
mult are trebuin]` de doctorie, [i c#nd ochi- toare, alta nefolositoare, una aduce
ul sufer` o durere mare, atunci i se aplic` m#ntuire, alta pieire. El zice anume:
unsori de ochi. "\ntristarea, care este dup` Dumnezeu,
Iar dac` cineva \n acest moment este poc`in]` spre m#ntuire f`r` p`rere de r`u"
s`n`tos, totu[i s` voiasc` a asculta, c`ci (II Cor. VII, 10). Aceasta este \ntristarea
este de folos pentru viitor a cunoa[te doc- cea bun`. Dup` aceea adaug` el:
toria cea vindec`toare. Dimpotriv` acela, al "\ntristarea lumii moarte aduce".
c`rui ochi sufletesc este bolnav [i sufer` S` socotim acum, fra]ilor, dac`
durere prin j`lania (despre moartea unui \ntristarea, ce ar`t`m noi pentru moartea
prieten [.a.), acela, zic, trebuie s` fie cu celor de aproape ai no[tri, este folositoare
nr. 195 Cuvânt spre folos pagina 4
sau nefolositoare, m#ntuitoare sau poate stinge cu bani, [i de care nu ne poate
v`t`m`toare. lat` trupul unui prieten zace slobozi nici fapta bun`, nici \n]elepciunea, [i
acum f`r` suflare; zace acolo un om, f`r` a nici puterea, o datorie, pe care [i \mp`ra]ii
mai fi om, sunt numai m`dularele f`r` duh. trebuie s` o pl`teasc`. Fiindc` hot`r#rea [i
|l strig`, [i el nu r`spunde, i se vorbe[te, [i legea lui Dumnezeu sunt neschimbate,
el nu aude; zace acolo o figur` palid` cu \ntristarea noastr` este zadarnic`, zadar-
chipul schimbat, este chiar icoana mor]ii. nic` [i \ntrebarea: pentru ce a murit acest
V` aminti]i bucuriile, ce v` f`cea frate? Dimpotriv`, dac` noi socotim
odinioar` r`posatu, g#ndi]i la foloasele, ce condi]ia cea ob[teasc` pentru tot ce
el v-a adus sau \nc` v` aducea, aminti]i vie]uie[te pe p`m#nt, atunci ochiul nostru
rela]iile voastre cele prietene[ti, v` aduce]i cel duhovnicesc, prin aplicarea acestei
aminte de graiurile cele pl`cute, ce avea]i dint#i doctorii, va sim]i u[urin]`.
cu d#nsul, [i dori]i s` se \ntoarc` petre- Dar tu poate c` zici: eu [tiu, c`
cerea cea de mul]i ani, ce ai avut cu cel moartea este soarta tuturor; eu [tiu, c` cine
r`posat. Toate acestea st#rnesc lacrimile moare, \[i pl`te[te datoria; dar eu \mi aduc
voastre, v` pricinuiesc t#nguiri [i cufund` aminte de bucuria, ce-mi f`cea r`posatul,
tot sufletul vostru \ntru o ad#nc` \ntristare. de leg`tura noastr` cea prieteneasc`, de
La toate aceste puternice arme ale petrecerea noastr` cea \nvior`toare, [i de
durerilor, ca cea dint#i ap`rare, punem noi, aici purced lacrimile mele.
graiurile acestea: tot ce se na[te \n lumea Vezi, tu e[ti interesat, socote[ti
aceasta, trebuie s` moar`. Aceasta este numai folosul t`u propriu, dar trebuie s`
legea lui Dumnezeu, [i hot`r#rea Sa g#nde[ti [i la folosul r`posatului, [i poate
neschimbat`, pe care El a dat-o dup` c` pentru d#nsul moartea era tocmai de
p`catul cel dint#i asupra str`mo[ului nea- folos, precum este scris: "r`pitu-sa, ca s` nu
mului omenesc, prin cuvintele: "P`m#nt schimbe r`utatea inima lui. Sufletul lui era
e[ti, [i \n p`m#nt te vei \ntoarce" (Fac. III, 19). pl`cut lui Dumnezeu, pentru aceea s-a
Ce este dar de mirare, c#nd un om, gr`bit a-l scoate din lumea aceasta
care cu aceast` condi]ie s-a n`scut, face p`c`toas`", (|n]el. IV, 11). Ce trebuie s` zic
\mplinirea legii [i hot`r#rii dumnezeie[ti? eu despre aceea, c` temeiul \ntrist`rii se
Ce este de mirare, c#nd un n`scut din pune \n lipsirea pe viitor de petrecerea cea
p`rin]i muritori, merge pe calea firii sale, obi[nuit`? Inc` [i timpul vindec` mult \ntru
de la care nu se poate abate? Ceea ce este aceasta, dar cu c#t mai v#rtos, pot ajuta
vechi nu este ceva neobi[nuit; ceea ce se mintea [i \n]elepciunea? Aici mai ales
face \n toate zilele, nu este ceva neauzit; aduce]i-v` aminte de cuv#ntul Apostolului:
ceea ce se \nt#mpl` cu to]i, nu este o rari- "\ntristarea lumii lucreaz` moarte" (II Cor.
tate. VII, 10). |ns` pentru ce lucreaz` ea
Dac` mo[ii [i str`mo[ii t`i au mers moarte? Pentru c` o astfel de \ntristare
pe aceast` cale a mor]ii, dac` \nc` de la peste m`sur` duce sau la \ndoial`, sau chiar
Adam to]i patriarhii [i proorocii au trebuit la hulirea lui Dumnezeu.
s` se despart` de lumea aceasta, s` \n`l]`m Dar poate \mi va zice cineva cum po]i
sufletul nostru dintru ad#ncul \ntrist`rii. tu s` opre[ti de a jeli mor]ii, c#nd aceasta
Acest om [i-a pl`tit datoria sa [i cum poate au f`cut-o \nc` [i Patriarhii, [i acel mare
cineva s` fie trist, c#nd pl`te[te datoria, ce slujitor al lui Dumnezeu, Moise, [i mul]i
avea? prooroci, [i \nainte de to]i Iov cel drept,
Dar aceasta este o datorie, care nu se care pentru moartea fiilor s`i [i-a rupt
pagina 5 Cuvânt spre folos nr. 195
haina sa? Dar eu te \ntreb, c#nd tu \]i m`ri]i aceea ei t#nguiau pe mor]i, c`ci ei nu
fata ta dup` un mire, cu care ea se duce puteau vedea pe acela, \ntru care au
\ntr-o ]ar` dep`rtat`; c#nd ei acolo \i merge n`d`jduit.
bine; tu nu socote[ti ducerea aceea ca ceva |ns`, de c#nd cuv#ntul trup s-a f`cut,
r`u, [i \ngrozitor, ci [tirea despre traiul ei [i a locuit \ntre noi, de c#nd noul Adam a
cel bun dep`rteaz` sup`rarea pentru lipsa ridicat hot`r#rea cea rostit` asupra lui
ei. Adam cel dint#i, a nimicit moartea noastr`
Nu ar fi oare nebunie \n cazul de fa]` prin moartea Sa [i a \nviat a treia zi din
a te j`li [i a te t#ngui, c#nd nu un om, ci mor]i, de atunci moartea nu mai este
|nsu[i Domnul a luat pe fiica ta, sau pe fiul \nfrico[at` credincio[ilor, [i ei nu se mai
t`u la sine \ntru un loc str`in? Dar zici tu: tem de apusul soarelui vie]ii lor, c`ci
cum se poate, ca s` nu m` \ntristez, c#nd eu r`s`ritul lor se arat` iar`[i \ntru \n`l]ime,
sunt om? Eu nu cer aceasta de la tine, ci Insu[i Domnul, care nu poate min]i, zice:
opre[te cov#r[irea \ntrist`rii. C` noi ne "Eu sunt \nvierea [i via]a; cel ce crede \n
\ntrist`m, aceasta are temeiul s`u, \n firea mine, de va [i muri, viu va fi. {i tot cel ce
omeneasc`, dar c` facem aceasta peste este viu [i crede \ntru mine, nu va muri \n
m`sur`, pricina este \n nebunia noastr`, \n veac" (Ioan XI, 25).
lipsa de cugetare, [i \n moliciune. Acest glas al lui Dumnezeu, iubi]ilor,
Jele[te [i pl#ngi, dar nu c#rti, nu fii este l`murit; cine crede \n Hristos [i
posomor#t [i o]`r#t. Mai v#rtos laud` pe p`ze[te poruncile lui, va tr`i, de[i a murit.
cel ce l-a luat, cu aceasta tu cinste[ti pe Aceste cuvinte \nc` [i Sf.Apostol Pavel le-a
\nsu[i r`posatul, [i \i trimi]i dup` d#nsul luat \ntru sine, le-a ]inut tare cu toat` put-
acest monument de cinste. C`ci, dac` erea credin]ei [i a[a a \nv`]at: "despre cei
c#rte[ti, jigne[ti pe cel mort, m#nii pe ce au adormit nu voim s` fi]i \n ne[tiin]`, ca
Dumnezeu, [i te vat`mi pe tine \nsu]i. s` nu v` \ntrista]i ca ceilal]i care nu au
Iar dimpotriv`, dac` mul]ume[ti lui n`dejde" (I Tes. IV, 12). El nume[te ador-
Dumnezeu, atunci cinste[ti pe cel mort, mi]i pe cei r`posa]i, pentru ca prin acest
lauzi [i sl`ve[ti pe cel ce l-a luat, [i folose[ti grai s` \nsemne siguran]a \nvierii.
]ie \nsu]i. Pl#ngi, cum a pl#ns pe Laz`r De fapt moartea nu este altceva,
Hristos Domnul t`u, care prin aceea ne-a dec#t un somn lung. S` nu-mi zici mie, c`
\nsemnat m`sura, scopul [i marginile cel mort nu poate nici auzi, nici vorbi, nici
\ntrist`ri, pe care cineva nu trebuie s` le vedea, nici sim]i, c`ci toate acestea [i cel ce
p`[easc`. doarme nu le face. Ba \nc` eu trebuie s` v`
Mai dint#i tu aminte[ti de patriarhi si spun ceva l`murit: la cel ce doarme,
de prooroci, dar adu-]i aminte, c` tu la doarme \ntruc#tva sufletul, dar la cel mort
aceasta ai mai pu]in drept dec#t d#n[ii. Ei nu este a[a, c`ci aici sufletul privegheaz`.
cu dreptate se t#nguiau, c`ci Hristos nu Dar zici tu, cel mort putreze[te [i se trece,
venise \nc` din cer, El, care prin \nvierea Sa [i se preface \n pulbere [i cenu[`. Ce se
a secat izvorul lacrimilor pentru cei mor]i. dovede[te cu aceasta, iubi]ilor? Nimic alta
Ei se t#nguiau cu dreptate, c`ci atun- cu toate acestea, dec#t c` tocmai pentru
ci nu se ridicase \nc` os#nda mor]ii dea- aceasta cineva trebuie s` se bucure de
supra omenirii. Ei se v`ietau cu dreptate, moarte. C#nd cineva voie[te a re\nnoi o
c`ci \nvierea mor]ilor \nc` nu se vestise. cas` pov#rnit` [i veche, \nainte de toate
To]i sfin]ii din Vechiul Testament scoate pe locuitori din ea, o surp` apoi, [i
n`d`jduiau \ntru venirea Domnului, dar de zide[te \n locul ei una mai frumoas`.
pagina 6 Cuvânt spre folos nr. 195
Aceia, care trebuie s` ias` din ea, nu v` \ntrista]i ca [i ceilal]i ce n-au n`dejde",
se \ntristeaz` pentru aceasta, ci mai v#rtos \ntristeaz`-te, zice el, \ns` nu ca un necred-
se bucur`; c`ci ei nu se uit` la sf`r#marea incios, care nu [tie nimic despre \nviere [i
casei, ce o au \naintea lor, ci g#ndesc la zidi- se \ndoie[te de via]a cea viitoare.
rea cea nou`, pe care \nc` nu o v`d. A[a A[a, noi ne ru[in`m, c#nd nu arareori
face si Dumnezeu; el desface trupul nostru, vedem la cre[tini cele mai -puternice izbuc-
si porunce[te sufletului, ce locuie[te niri de o \ntristare f`r` de minte.
\ntr#nsul, s` ias` afar`, ca dintr-o cas`, Ce vor zice necredincio[ii, v`z#nd
pentru ca pe aceasta s` o zideasc` iar`[i aceasta? Ei vor zice: Ace[tia oare sunt
mai m`rea]`, si apoi s`-l introduc` iar`[i \n aceia, care [tiu a vorbi a[a de frumos
ea cu o mai mare slav`. De aceea noi s` nu despre \nviere?
ne uit`m la sf`r#marea cea de acum, ci la Cu adev`rat, purtarea lor nu se
sl`vit` restabilire \n viitor. potrive[te cu vorbele lor. Prin cuvinte ei
Voi mai aduce \nc` o alt` asem`nare, gr`iesc cu mult` \n]elepciune despre
\nchipui]i-v`, c` cineva are o icoan` de \nviere, iar prin fapt` ei se arat` ca [i cum
metal, care s-a ros de rugin` [i de timp [i \n nu ar crede \ntru aceea. De ar fi convin[i,
multe locuri s-a v`t`mat, a[a stricat` o c` este o \nviere, ei nu s-ar purta astfel.
arunc` \n topitorie, spre a o topi cu totul, [i Dac` ar crede, c` starea mor]ilor
prin aceasta o face din nou mai frumoas`. este mai bun`, ei nu s-ar boci. Acestea [i
Deci precum desfacerea icoanei \n cuptor \nc` [i mai multe zic cei necredincio[i, c#nd
nu este nimicirea, ci mai v#rtos \nnoirea ei; observ` la cre[tini o \ntristare peste
a[a [i moartea trupului nostru nu este o m`sur` pentru cei mor]i.
nimicire, ci o \nnoire. Pentru aceea s` ne m`sur`m \ntru
De acea, c#nd vezi trupul nostru top- aceasta [i s` nu ru[in`m credin]a
indu-se [i trec#nd ca metalul \n cuptor, nu cre[tineasc` despre \nviere.
te opri la aceast` privire, ci a[teapt` Moartea este repaosul [i slobozirea
\nnoirea. Dar \nc` nu este de ajuns aceast` de trudele [i de grijile vie]ii. A[adar c#nd
asem`nare. Topitorul de metal, care vezi pe unul dintre ai t`i, desp`r]indu-se de
tope[te \n cuptor un trup de aram`, nu aici, nu trebuie s` c#rte[ti, ci s`-]i fr#ngi
scoate \n locul lui unul de aur [i viu, ci iar`[i inima, s` te \ntorci \nl`untrul t`u, s`
unul tot de aram`. La Dumnezeu \ns` cercetezi con[tiin]a ta, [i s` g#nde[ti, c` [i
aceasta este altminterea; c`ci El nimice[te pe tine \n cur#nd te a[teapt` aceea[i soart`.
un trup trec`tor din p`m#nt, [i-]i d` \n Fii mai \n]elept, [i la moartea altuia
locul lui un trup nemuritor, mai sl`vit, ca [i \nva]`-te a tremura pentru tine \nsu]i,
de aur. Se pune \n morm#nt un trup muri- dep`rteaz` toat` u[ur`tatea min]ii,
tor [i trec`tor [i se scoate altul nemuritor [i cerceteaz` faptele tale, \ndreapt` toate
netrec`tor. p`catele tale, [i schimb` purtarea ta spre
A[adar uita]i-v` nu la acela, ai c`rui mai bine.
ochi sunt \nchi[i [i care zace f`r` grai, ci la G#nde[te mai departe, la cine s-a dus
acela, care iar`[i va \nvia [i va dob#ndi o r`posatul, [i vei afla m#ng#iere! El s-a dus
slav` negr`it`, \nalt` [i vrednic` de mirare, acolo, unde se afl` Petru [i Pavel [i toat`
\ntoarce g#ndurile tale de la privirea cea de ceata Sfin]ilor.
fa]` ia n`dejdea viitorului. G#nde[te, cum el va \nvia, cu ce
C#nd Apostolul Pavel, \n cuvintele aduse str`lucire [i cu ce slav`! G#nde[te, c` tu cu
mai sus, zice: "nu voi s` nu [ti]i fra]ilor de \ntristarea [i cu bocetul t`u nu vei putea
cei ce au adormit" adaug` \ndat`: "ca s` nu schimba ceea ce s-a f`cut, ci numai a-]i
pagina 7 Cuvânt spre folos nr. 195
v`t`ma ]ie \nsu]i. G#nde[te, cui te vei |ns` vorba mea se potrive[te [i la
asem`na tu prin aceast` \ntristare peste aceia, care \n timpul de fa]` nu sufer` [i nu
m`sur`, [i fugi de acea asem`nare, c`ci tu jelesc vreo rud`; ci pentru atunci c#nd vor
vei fi asemenea cu cei necredincio[i, care veni asupra lor suferin]e, s`-[i aduc`
nu au n`dejde, precum a zis Pavel. aminte de cele ce s-au zis [i prin aceea s`
Dimpotriv` cre[tinul fiindc` crede \n poat` dob#ndi m#ng#iere \ndeajuns.
\nviere, [tie, c` nu trebuie a jeli [i a se Osta[ii \n mijlocul p`cii g#ndesc la
t#ngui pentru cei ce au murit \ntru fapte r`zboi [i se preg`tesc pentru d#nsul, pen-
bune, ci pentru acei ce vie]uiesc \ntru tru ca atunci c#nd acela va izbucni, s` fie
p`cate. Dac` cel lipsit de minte merit` \narma]i [i s` poat` ar`ta, iscusin]ele ce ei
lacrimile noastre, cu c#t mai v#rtos cel lip- au c#[tigat \n timpul p`cii. Tot a[a [i noi s`
sit de dreptate [i de n`dejdea la g`tim \n timpul p`cii arme [i doctorii, pen-
Dumnezeu? Pentru ace[tia, iubi]ilor, s` ne tru ca, c#nd vreo dat` ne vor \mpresura
\ntrist`m, [i o astfel de m#hnire este folos- patimile cele f`r` de minte, sau \ntristarea,
itoare; c`ci mul]i p`c`to[i s-au \ndreptat sau durerea, sau altceva, noi, fiind bine
prin lacrimile- celor de aproape ai lor. \narma]i [i ap`ra]i, s` putem respinge din
Dimpotriv`, t#nguirea pentru cei toate p`r]ile n`v`lirile r`ut`]ii.
mor]i este nefolositoare. De aceea noi s` nu A[a vom putea noi s`v#r[i cu suflet
stric`m or#nduiala, ci numai pentru p`cate vesel via]a aceasta de fa]` [i ne vom face
s` ne m#hnim; iar toate celelalte s` le p`rta[i \mp`r`]iei celei cere[ti, prin Iisus
purt`m cu t`rie de suflet, fie s`r`cie, sau Hristos, c`ruia se cuvine cinstea [i puterea
boal`, sau moarte timpurie, sau pagub`, \mpreun` cu Tat`l [i cu Sf#ntul Duh, \n
sau p#r`, sau orice alt` patim` omeneasc` vecii vecilor! Amin.
ne-ar lovi; c`ci, c#nd noi suntem priv-
ighetori, toate aceste patimi ne aduc pe
din "Predici la duminici [i s`rb`tori"
at#ta mai multe cununi de biruin]`.
învierea
C#nd eram eu copil \mi aduc aminte - nu e conving`tor. Adic` noi avem infor-
Dumnezeu s`-i odihneasc` pe ai mei pe to]i, ma]ie, dar convingeri nu putem avea pe
c` nu mai sunt \n lumea asta - c` mama mea baza celor citite. {i de fapt cred c`
m-a trimis la bunica mea s` zic: "Hristos o nimenea nu a avut \ncredin]area despre
\nviat, mama t#n`!". {i a zis c` dac` zic a[a, |nvierea Domnului Hristos pe baza celor
\mi d` mama t#n` un ou. {i a[a a fost. M-am citite din Evanghelie. De ce? Pentru c`
dus [i am zis: "Hristos a \nviat, mama t#n`!". |nvierea fiind mai presus de ceea ce poate
{i mama t#n` a zis: "Adev`rat c` a \nviat! Hai a[tepta cineva, nu ajunge nimenea s` se
s`-]i dau un ou". Cu asta mi-am \nceput eu \ncredin]eze despre |nviere din informa]ie.
credin]a \n |nviere, dar t#rziu am ajuns s`-mi Nici din informa]ia Evangheliei, nici din
dau seama ce \nseamn`. informa]ia prin cuv#nt, prin predic`, ci
Eu c#nd eram t#n`r, [i mai ales c#nd ajunge s` se \ncredin]eze prin ceea ce s-au
eram student la Teologie, mi-am propus s` \ncredin]at cei care au ajuns s`-[i spun`:
cercetez ce e scris \n Evanghelii despre "Hristos a \nviat", nu ca formul`, ci ca reali-
|nvierea Domnului Hristos [i s` citesc \n tate, ca m`rturisire de credin]`, [i aceia, de la
Faptele Apostolilor ceea ce au scris Sfin]ii \nceput, au ajuns prin puterea lui Dumnezeu.
Apostoli despre |nvierea Domnului Hristos. S` [ti]i c` numai Dumnezeu ne poate
{i, p#n` la urm`, mi-am dat seama c` totu[i \ncredin]a despre lucrurile dumnezeie[ti.
nr. 195 Cuvânt spre folos pagina 8
La Pa[ti se spune: "S` ne cur`]im |nvierea Domnului nostru Iisus
sim]irile [i s` vedem pe Hristos str`lucind Hristos nu este ceva separat de noi, ci este
cu neapropiat` lumina \nvierii [i bucura]i- ceva care trebuie s` se \nt#mple [i \n noi.
v` zic#nd, lumina]i s`-L auzim c#nt#ndu- Via]a unui cre[tin adev`rat, a unui cre[tin
I c#ntare de biruin]`". C#nd poate ajunge botezat [i tr`itor al Evangheliei este de fapt o
omul s` se \ncredin]eze despre |nvierea via]` \n |nviere. Noi am \nviat \mpreun` cu
Domnului Hristos? C#nd \[i cur`]e[te Domnul Hristos, tr`im \n |nviere, suntem fiii
sim]irile, c#nd se face receptiv pentru |nvierii [i avem \n fa]` |n`l]area, suntem can-
|nvierea cea mai presus de lume, c#nd \l dida]i ai |n`l]`rii la cer \mpreun` cu Domnul
\nvrednice[te Dumnezeu s` fie \ncredin]at, Hristos [i a[tept`m |n`l]area noastr` la cer.
nu numai informat, despre |nvierea Dar ca s` ajungem la |n`l]area la cer trebuie
Domnului Hristos. mai \nt#i s` ne \n`l]`m peste lumea aceasta,
A[ vrea s` re]ine]i aceste lucruri [i mai s` ne \n`l]`m peste p`catele noastre, s` nu
ales faptul c` |nvierea Domnului Hristos e mai admitem \n via]a noastr` nici un fel de
mai presus de lume, c` |nvierea Domnului lucru r`u [i atunci \n`l]a]i fiind peste p`cate,
Hristos e o tain`, c` |nvierea Domnului \n`l]#ndu-ne prin virtu]i, putem ajunge [i la
Hristos nu o putem \n]elege [i nu o putem |n`l]area \mpreun` cu Domnul nostru Iisus
primi ca adev`r dec#t \n m`sura \n care Hristos.
M#ntuitorul |nsu[i, M#ntuitorul Cel \nviat, Ortodoxia nu este at#t cu tragismul
ne \ncredin]eaz` cum l-a \ncredin]at pe suferin]ei M#ntuiorului, ci este cu bucuria
Sf#ntul Apostol Toma, cum l-a \ncredin]at pe |nvierii.
Sf#ntul Apostol Petru, cum i-a \ncredin]at pe C#nd avem bucuria |nvierii suntem \n
ucenicii de la Marea Tiberiadei, cum i-a miezul Ortodoxiei.
\ncredin]at pe ucenicii cu care S-a \nt#lnit \n |nvierea lui Hristos este \n centrul
ziua |nvierii Sale, cum i-a \ncredin]at pe cei g#ndirii noastre.
cinci sute care pe muntele din Galileea L-au M#ntuitorul a vrut s` punem accent
\nt#mpinat pe Domnul Hristos [i s-au mai mult pe |nviere. {i anume, \n convorbirea
\ncredin]at de |nvierea Lui [i cum i-a cu cei doi (Luca [i Cleopa, cf. Luca 24)
\ncredin]at pe to]i oamenii care au m`rturisit care mergeau la Emaus, le-a spus: "O
cu adev`rat |nvierea Domnului Hristos. nepricepu]ilor [i z`bavnici cu inima a crede
Pentru c` s` [ti]i c` p#n` la urm` to]i care toate c#te le-au spus proorocii, nu se c`dea
credem \n |nviere suntem martori ai |nvierii oare ca Hristos s` p`timeasc` [i s` intre \ntru
Domnului Hristos. m`rirea Lui?".
{i suntem martori ai |nvierii Domnului Deci noi ne \nt#lnim cu Hristos intrat
Hristos \n m`sura \n care primim ca adev`rat "\ntru m`rirea Lui". Celor doi M#ntuitorul le-
tot ceea ce ne spune Sf#nta Biseric` ca reali- a pus \ntrebarea: "Pentru ce sunte]i
tate, deci [i c` a \nviat str`b`t#nd prin tri[ti?". Domnul Hristos nu vrea s` st`m
piatr`, prin piatra de pe morm#nt, [i c` a \n \ntristare, ci vrea s` fim \n bucurie !
intrat prin u[ile \ncuiate la apostoli, [i c` a extras din P`rintele Teofil P`r`ian,
p`zit \ntregi pece]ile [i a \nviat din Veni]i de lua]i bucurie. O sintez` a g\ndirii
morm#nt a[a cum S-a n`scut din Preasf#nta P`rintelui Teofil \n 750 de capete, Editura
N`sc`toare de Dumnezeu. Teognost, Cluj-Napoca, 2001, p. 65-67.

CUV@NT SPRE FOLOS Tel. 021.314.77.89; Fax: 031.811.53.75;


s`pt`m#nal al Parohiei Sf#ntul Gheorghe Vechi Mobil: 0726.325.888
ISSN: 1843 - 8822 Cod fiscal nr. 12102616,
RO-030148, Calea Mo[ilor nr. 36, Cod IBAN: RO93 BACX 0000 0030 0191 4000,
sector 3, Bucure[ti Unicredit }iriac Bank, Sucursala Lipscani
e-mail: cuvant@sfantulgheorghe.ro web: www.sfantulgheorghe.ro