Sunteți pe pagina 1din 8

Parohia Sfântul Gheorghe Vechi

Parohia Sfântul Gheorghe Vechi sfântul grigorie palama Sãptãmâna 08 - 14.XI.2009 Al 198-lea cuvânt cuvânt spre

sfântul grigorie palama

Sãptãmâna 08 - 14.XI.2009 Al 198-lea cuvânt

cuvânt spre folos

“Lumin`torule al dreptei credin]e, sprijinul Bisericii [i \nv`]`torule, podoaba monahilor, ap`r`torul cel nebiruit al teologilor, f`c`torule de minuni Grigorie, lauda Tesalonicului, propov`duitorule al harului, roag`-te pururea s` se m#ntuiasc` sufletele noastre.”

Troparul Sf#ntului Grigorie Palama

Duminica a xxiv-a dupã rusalii

pericopa apostolului

din erpistola cãtre efeseni a sfântului apostol pavel (ii, 14-22)

14. C`ci El este pacea noastr`, El care a f`cut

din cele dou` - una, surp#nd peretele din

mijloc al desp`r]iturii,

15. Desfiin]#nd vr`jm`[ia \n trupul S`u, legea

poruncilor [i \nv`]`turile ei, ca, \ntru Sine, pe cei doi s`-i zideasc` \ntr-un singur om nou [i

s` \ntemeieze pacea,

16. {i s`-i \mpace cu Dumnezeu pe am#ndoi,

uni]i \ntr-un trup, prin cruce, omor#nd prin ea vr`jm`[ia.

17. {i, venind, a binevestit pace, vou` celor de

departe [i pace celor de aproape;

18. C` prin El avem [i unii [i al]ii apropierea

c`tre Tat`l, \ntr-un Duh.

19. Deci, dar, nu mai sunte]i str`ini [i locuitori

vremelnici, ci sunte]i \mpreun` cet`]eni cu

sfin]ii [i casnici ai lui Dumnezeu, 20. Zidi]i fiind pe temelia apostolilor [i a proorocilor, piatra cea din capul unghiului fiind \nsu[i Iisus Hristos.

21. |ntru El, orice zidire bine alc`tuit` cre[te

ca s` ajung` un loca[ sf#nt \n Domnul,

22. |n Care voi \mpreun` sunte]i zidi]i, spre a

fi loca[ al lui Dumnezeu \n Duh.

sunte]i zidi]i, spre a fi loca[ al lui Dumnezeu \n Duh. pericopa sfintei evanghelii dupã sfântul

pericopa sfintei evanghelii

dupã sfântul apostol ºi evanghelist luca (viii, 41-56)

(|nvierea fiicei lui Iair)

41. {i iat` a venit un b`rbat, al c`rui nume era

Iair [i care era mai-marele sinagogii. {i c`z#nd la picioarele lui Iisus, |l ruga s` intre \n casa Lui,

42. C`ci avea numai o fiic`, ca de doisprezece

ani, [i ea era pe moarte. {i, pe c#nd se ducea El, mul]imile |l \mpresurau.

43. {i o femeie, care de doisprezece ani avea

scurgere de s#nge [i cheltuise cu doctorii toat` averea ei, [i de nici unul nu putuse s` fie vindecat`, 44. Apropiindu-se pe la spate, s-a atins de poala hainei Lui [i \ndat` s-a oprit curgerea s#ngelui ei.

45. {i a zis Iisus: Cine este cel ce s-a atins de

Mine? Dar to]i t`g`duind, Petru [i ceilal]i care erau cu El, au zis: |nv`]`torule, mul]imile Te \mbulzesc [i Te str#mtoreaz` [i

Tu zici: Cine este cel ce s-a atins de mine?

46. Iar Iisus a zis: S-a atins de Mine cineva.

C`ci am sim]it o putere care a ie[it din Mine.

47. {i, femeia, v`z#ndu-se v`dit`, a venit tremur#nd [i, c`z#nd \naintea Lui, a spus de

fa]` cu tot poporul din ce cauz` s-a atins de El [i cum s-a t`m`duit \ndat`.

48. Iar El i-a zis: |ndr`zne[te, fiic`, credin]a

ta te-a m#ntuit. Mergi \n pace.

49. {i \nc` vorbind El, a venit cineva de la

mai-marele sinagogii, zic#nd: A murit fiica ta. Nu mai sup`ra pe |nv`]`torul.

50. Dar Iisus, auzind, i-a r`spuns: Nu te teme;

crede numai [i se va izb`vi.

51. {i venind \n cas` n-a l`sat pe nimeni s`

intre cu El, dec#t numai pe Petru [i pe Ioan [i

pe Iacov [i pe tat`l copilei [i pe mam`.

52. {i to]i pl#ngeau [i se t#nguiau pentru ea.

Iar El a zis: Nu pl#nge]i; n-a murit, ci

doarme.

53. {i r#deau de El, [tiind c` a murit.

54. Iar El, sco]#nd pe to]i afar` [i apuc#nd-o

de m#n`, a strigat, zic#nd: Copil`, scoal`-te!

55. {i duhul ei s-a \ntors [i a \nviat \ndat`; [i a

poruncit El s` i se dea s` m`n#nce.

56. {i au r`mas uimi]i p`rin]ii ei. Iar El le-a

poruncit s` nu spun` nim`nui ce s-a \nt#mplat.

SÃPTÃMÂNA 07 - 14.xi.2009

 

CALENDAR

INTERVAL

PROGRAM LITURGIC

PreoÞi slujitori În ordinea slujirii

ZI

ORAR

Duminic`

†) Soborul Sfin]ilor Arhangheli Mihail [i Gavriil

08.00-12.00

- Utrenia [i Sfânta Liturghie

Pr. Cristian Deheleanu Pr. Sorin-Vasile Tanc`u Pr. Ionel Durlea

Luni

Sfin]ii Mucenici: Claudiu, Castor, Sempronian [i Nicostrat; Sfin]ii Mucenici Onisifor [i Porfirie; Sf.Ierarh Nectarie Taumaturgul

 
Castor , Sempronian [i Nicostrat; Sfin]ii Mucenici Onisifor [i Porfirie; Sf.Ierarh Nectarie Taumaturgul    
 

Mar]i

Sfin]ii Apostoli: Rodion, Olimp, Erast [i Sosipatru; Sf. Mc. Orest

     

Miercuri

Sf. Mc.: Mina, Victor [i Vichentie; Sf. Mc. {tefanida; Cuv. Teodor Studitul

     

18.00-20.00

- Acatist [i catehez`

Pr. Cristian Deheleanu

Joi

Sf. Ioan cel Milostiv, Patriarhul Alexandriei; Cuv. Nil, Pustnicul; †) Sfin]ii Martiri [i M`rturisitori N`s`udeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra [i Vasile din Telciu

     

Vineri

†) Sf. Ioan Gur` de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului; Cuv. Damaschin

     
 

- Sf#ntul Maslu de ob[te [i Dialog duhovnicesc

Pr. Cristian Deheleanu

18.00-20.00

Pr. Sorin-Vasile Tanc`u Pr. Ionel Durlea

S#mb`t`

† Sf. Apostol Filip; Sf. Grigorie Palama (L`satul secului pentru Postul Na[terii Domnului)

07.30-11.30

- Sf#nta Liturghie [i Parastas pentru cei adormi]i

Pr. Cristian Deheleanu

18.00-20.00

- Vecernia Mare [i Cuv#nt de \nv`]`tur` la Apostolul zilei

Pr. Sorin-Vasile Tanc`u

predicã la sfinþii arhangheli mihail ºi gavriil

P`rintele Ilie Cleopa

Cela ce faci pe \ngerii T`i duhuri [i pe slugile Tale par` de foc (Psalm 103, 5)

Iubi]i credincio[i, Biserica lui Hristos dreptm`ritoare pr`znuie[te, odat` pe an, pe Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavriil \mpreun` cu soborul tuturor \ngerilor. Prin cuv\ntul "arhanghel" \n]elegem "mai mare peste \ngeri" sau "cel dint\i dintre \ngeri". Iar "\nger" \nseamn` "vestitor", pentru c` \ngerii vestesc pe p`m\nt [i fac cunoscut` oamenilor voia lui Dumnezeu. |ngerii s\nt "duhuri sluji- toare" cum spune proorocul David: Cela ce faci pe \ngerii T`i duhuri [i pe slugile Tale par` de foc (Psalm 103, 5). Ei au fost crea]i de Dumnezeu mai \nainte de om [i de lumea v`zut`, dar nu prin cuv\nt, ci numai c\t a g\ndit, Dumnezeu i-a [i creat. |ngerii s\nt \mp`r]i]i, dup` Sfin]ii P`rin]i, \n nou` cete [i fiecare ceat` are o anumit` misiune de \mplinit \n cer [i pe

p`m\nt. |ngerii s\nt duhuri, adic` au trupuri nemateriale, nemuritoare sau, cum spune Sf\ntul Apostol Pavel, au "trupuri cere[ti" adic` trupuri \ngere[ti, care s\nt deosebite de cele p`m\nte[ti [i suflete[ti ale oamenilor, care s\nt muritoare. Scopul principal pentru care au fost crea]i \ngerii, care formeaz` lumea nev`zut`, este pentru a-L sl`vi ne\ncetat pe Dumnezeu. Apoi pentru a \mpli- ni \ntru toate voia Lui, pentru a face cunos- cut` oamenilor voia lui Dumnezeu [i pentru a ajuta pe oameni s` \mplineasc` poruncile Lui. Au fost cazuri at\t \n Legea Veche, c\t [i \n legea Darului, c\nd oamenii au f`cut din \ngeri idoli [i \i adorau, adic` se \nchinau lor ca lui Dumnezeu (IV Regi 17, 16). Biserica din \nceput a comb`tut acest eres, \nv`]\nd c` \ngerii nu s\nt creatorii lumii, ci s\nt duhuri create de Dumnezeu pentru a \mplini voia Lui.

Sfin]ii P`rin]i au fixat, \ns`, o zi de cin- stire \nchinat` Sfin]ilor |ngeri [i Arhangheli

pentru c` ei ne ajut` s` cunoa[tem voia Domnului [i s-o putem \mplini. Aceast` zi este ast`zi 8 noiembrie, pentru c` num`rul 8 este simbolul vie]ii ve[nice; iar noiembrie este a noua lun` de la crea]ie, care s-a s`v\r[it \n luna martie, ca un simbol al celor nou` cete \ngere[ti. Dintre to]i Sfin]ii P`rin]i cel mai bine vorbe[te despre \ngeri Sf\ntul Dionisie Areopagitul, ucenicul Sf\ntului Apostol Pavel. El spune c` \ngerii se \mpart \n nou` cete, fiecare av\nd numele [i misiunea sa. Cetele \ngere[ti s\nt \mp`r]ite \n trei ierarhii sau grupe [i anume: ierarhia cea mai de sus, aproape de Preasf\nta Treime, este format` din Serafimi, Heruvimi [i Tronuri. Ei stau \n jurul tronului lui Dumnezeu \nconjura]i \n v`paie de foc [i fac cunoscut` voia Lui \nger- ilor de mai jos. Ierarhia din mijloc este for- mat` din Domnii, Puteri [i St`p\nii, cum \i nume[te [i Sf\ntul Apostol Pavel, vasul cel ales al lui Hristos. Ei domnesc peste \ngerii de mai jos [i st`p\nesc puterile iadului [i \ntreg universul. Ierarhia cea mai de jos este format` din |ncep`torii, Arhanghelii [i |ngeri. Ace[tia s\nt cei mai aproape de oameni, c`rora le fac cunoscut` voia lui Dumnezeu [i-i ajut` s` scape de cursele [i atacurile \ngerilor r`i, adic` de ispitele [i am`girile diavolilor. Marele Prooroc Isaia spune c` serafimii stau \mprejurul Lui, av\nd c\te [ase aripi (Isaia 6, 2). Ei s\nt \n chipul focului, precum spune proorocul David: Cela ce faci pe \ngerii T`i duhuri [i pe slugile Tale par` de foc (Psalm 103, 5). Serafimii aprind pe oameni, cu focul dumnezeie[tii dragoste, precum [i numele lor \i arat`, c` \n limba evreiasc` "Serafim" se t`lm`ce[te "cel ce aprinde" sau "\nc`lze[te". Dup` Serafimi, stau \naintea lui Dumnezeu \n]elep]ii Heruvimi, cei cu ochi mul]i, care, mai mult dec\t alte cete de mai jos, str`lucesc ne\ncetat cu lumina \n]elegerii [i a cuno[tin]ei de Dumnezeu. Heruvimii fiind lumina]i \n tainele lui Dumnezeu, ale cuno[tin]ei ad\ncului [i \n]elepciunii divine, lumineaz` [i pe al]ii; c`ci \nsu[i numele de

"Heruvim", \n aceea[i limb` evreiasc`, se t\lcuie[te "mult` \n]elegere" sau "rev`rsare de \n]elepciune". Prin Heruvimi se revars` \n]elepciunea cea de sus [i se d` ochilor suflete[ti luminare spre cuno[tin]a lui Dumnezeu. Ceata a treia numit` a Tronurilor st` \naintea celui ce [ade pe scaun \nalt [i prea\n`l]at (Isaia 6, 1). Se numesc a[a c`ci pe d\n[ii, ca pe ni[te scaune \n]eleg`toare, se odihne[te Dumnezeu g\nditor, precum scrie Sf\ntul Maxim M`rturisitorul; adic` nu cu fiin]a, ci cu slujirea [i cu darul. |n ierarhia din mijloc, prima ceat` se nume[te ceata Domniilor, pentru c` domnesc peste ceilal]i \ngeri care s\nt sub d\n[ii. Ei "fiind liberi [i lep`d\nd toat` temerea de rob, de bun`voie [i cu bucurie slujesc ne\ncetat Domnului". Ei revars` oamenilor, care s\nt pu[i de Dumnezeu ca st`p\nitori, puterea st`p\nirii cu bun` \n]elegere [i a iconomiei celei \n]elepte, ca s` domneasc` bine [i cu dreptate peste ]`rile \ncredin]ate lor. Ace[ti \ngeri ajut` pe oameni s`-[i st`p\neasc` sim]irile [i s`-[i smereasc` patimile cele f`r` de r\nduial`, supun\nd pe trup duhului. Ceata Puterilor cere[ti, \mpline[te f`r` odihn` voia cea tare [i puternic` a Domnului Savaot, st`p\ne[te planetele [i stelele universului; d` oamenilor puterea proorociei [i darul facerii de minuni [i \i ajut` pe cre[tini s` rabde cu t`rie necazurile vie]ii [i s` p`zeasc` poruncile lui Hristos. Ceata St`p\niilor, se nume[te a[a pen- tru c` ace[ti \ngeri au mare st`p\nire peste diavoli. Ei risipesc st`p\nirea lor [i izb`vesc pe oameni s` nu cad` \n ispitele cele cumplite care \i duc la moarte [i la os\nda iadului. |n ierarhia cea mai de jos prima ceat` este a |ncep`toriilor. Se numesc a[a pentru c` ei st`p\nesc pe \ngerii care s\nt sub ascultarea lor, f`c\ndu-le cunoscut` voia lui Dumnezeu. Ei au misiunea de a \ndrepta toat` lumea; ei p`zesc ]`rile, tronurile celor ce conduc; ei p`zesc hotarele neamurilor, ora[ele, cet`]ile, satele, limbile, bisericile [i p`storii de suflete. Ei \i ajut` pe cei ce conduc

popoare [i Biserici s` fac` voia lui Dumnezeu [i s` nu asupreasc` pe cei de sub ascultarea lor.

Arhanghelii au misiunea de a vesti oamenilor tainele cele mari ale lui Dumnezeu, de a descoperi proorociile cele \nalte ale \ngerilor [i prin ei oamenilor. Sf\ntul Grigorie Dialogul zice despre Arhangheli: "Ace[tia s\nt cei care \nmul]esc sf\nta credin]` \ntre oameni lumin\nd \naintea lor cu lumina Sfintei Evanghelii, descoperindu-le tainele credin]ei celei drepte". Ultima ceat` [i mai apropiat` de oameni este ceata |ngerilor. Ace[tia vestesc oamenilor tainele lui Dumnezeu [i voin]ele Lui cele mai mici chiar, pov`]uindu-i s` tr`iasc` \n dragoste, \n fapte bune [i cu drep-

tate, \mplinind \ntru toate voia Domnului. |ngerii s\nt r\ndui]i s` p`zeasc` pe fiecare credincios, c`ci de la botez, fiecare cre[tin are un \nger p`zitor. Pe cei buni \ngerii \i ajut` s` nu cad`, iar pe cei c`zu]i \i ridic`, prin poc`in]` [i spovedanie [i niciodat` nu ne las` pe noi, de[i uneori gre[im. |ngerii s\nt gata s` ne ajute \ntotdeauna numai s` voim [i s` cerem ajutorul lui Dumnezeu. Iubi]i credincio[i, P\n` aici am vorbit mai pe larg despre \ngeri, \mp`r]irea lor, \nsu[irile [i chemarea lor, dar \ntruc\t ceata Sfin]ilor Arhangheli s-a ar`tat slujitoarea celor mai mari dum- nezeie[ti taine, care au \nlesnit m\ntuirea neamului omenesc prin \ntruparea Fiului lui Dumnezeu, vom vorbi \n continuare numai despre Sfin]ii Arhangheli, a c`ror pomenire o avem ast`zi. Sfin]ii Arhangheli s\nt \n num`r de [apte, care stau \naintea tronului slavei lui Dumnezeu, dup` cum spune \nsu[i Sf\ntul Ioan Evanghelistul: Ioan, celor [apte Biserici

[i de la cele [apte Duhuri

care s\nt \n Asia

care stau \naintea Scaunului Lui (Apocalipsa 1, 4). {i ace[tia s\nt: Mihail, Gavriil, Rafail, Uriil, Salatiil, Gudiil [i Varahiil. Fiecare arhanghel are o anumit` misiune divin` de \ndeplinit. Mihail, ce se t\lcuie[te "puterea lui

Dumnezeu", este voievodul o[tilor cere[ti [i cel dint\i din ceata Sfin]ilor Arhangheli. El poart` sabie de foc [i are slujba de a p`zi legea lui Dumnezeu [i de a birui puterea vr`jma[ilor. C\nd Lucifer a gre[it \n cer [i au \nceput a c`dea mul]ime de \ngeri, atunci toate puterile cere[ti tulbur\ndu-se, a stat Arhanghelul Mihail \n mijloc [i a strigat: S` lu`m aminte! Din clipa aceea a \ncetat c`derea \ngerilor, c`ci to]i lu\nd aminte de glasul lui [i la gre[eala \ngerilor r`i, au c`zut \naintea slavei lui Dumnezeu, pream`rind numele Lui. Tot Mihail s-a certat cu diavolul \n pustiul Arabiei pentru trupul lui Moise, zic\nd: Certe-te pe tine Domnul! (Iuda 1, 9). De asemenea, el a \nso]it pe poporul ales din Egipt \n p`m\ntul f`d`duin]ei. El a adus cele zece pedepse peste poporul cel \mpietrit al lui Faraon. El s-a ar`tat p`zitor o[tilor lui Isus Navi, c`ruia i-a zis: Eu s\nt Voievodul o[tilor Domnului [i acum am venit (Iosua 5, 14). El a stins cuptorul celor trei tineri din Babilon. El a p`zit pe Daniil cu via]`, \n groa- pa cu lei. El a adus foc [i pedeaps` peste cet`]ile cele desfr\nate, Sodoma [i Gomora. El a dat biruin]` lui Ghedeon \n lupt`. El a scos viu pe Lot din Sodoma. El a f`cut multe minuni, precum cea din Colose, minunea din M\n`stirea Dochiarul (Sf\ntul Munte) etc. Iar la sf\r[itul veacului, tot el, \mpreun` cu ceata arhanghelilor, va suna din tr\mbi]`, va scula pe cei mor]i [i va aduna toate limbile la jude- cat`, dup` m`rturia Sf\ntului Apostol Pavel care zice: C` |nsu[i Domnul, \ntru porunc`, cu glasul Arhanghelului [i \ntru tr\mbi]a lui Dumnezeu, se va pogor\ din cer (I Tesaloniceni 4, 16). Gavriil, ce se t\lcuie[te "b`rbat- Dumnezeu", este arhanghelul bunelor vestiri de bucurie, care are misiunea de a vesti oamenilor tainele cele mari dumnezeie[ti. El nu mai poart` sabie de foc, ci crin de ne\nti- nat` bucurie. El este foarte dulce la vedere [i plin de dumnezeiasc` bl\nde]e. Pentru aceas- ta a [i fost ales [i trimis de Dumnezeu la Fecioara din Nazaret s`-i vesteasc` taina cea mare a \ntrup`rii Domnului. Tot el a adus

vestea z`mislirii Maicii Domnului dum- nezeie[tilor ei p`rin]i Ioachim [i Ana. El a vestit \n templu Sf\ntului Zaharia c` so]ia lui va na[te la b`tr\ne]e pe Sf\ntul Ioan Botez`torul. El a dus vestea cea bun` Anei, mama proorocului Samuil. Sf\ntul Arhanghel Gavriil a dus la cer rug`ciunea Fecioarei Maria c\nd petrecea \n templu. El i se ar`ta adesea [i-i descoperea taine negr`ite. |i aducea hran` \ngereasc` la Sf\nta Sfintelor. El a auzit cel dint\i despre taina \ntrup`rii lui Hristos, mai \nainte dec\t to]i \ngerii. El a rostit cel dint\i numele Preadulcelui Iisus. El a pus nume Sf\ntului Ioan Botez`torul. El a vestit p`storilor c` \n Betleem s-a n`scut Mesia. El a c\ntat cel dint\i Slav` \ntru cei de sus lui Dumnezeu [i pe p`m\nt pace, \ntre oameni bun`voire! (Luca 2, 14). El a \nv`]at pe p`stori s` c\nte. El a descoperit magilor taina \ntrup`rii. El a lini[tit pe Iosif c\nd voia s` lase pe Fecioara Maria. El i-a poruncit s` fug` \n Egipt cu Pruncul [i iar`[i s` se \ntoarc` \n Nazaret. Sf\ntul Gavriil ocrote[te pe fecioare, acoper` pe mame, p`ze[te pe prunci, duce rug`ciunile cele fierbin]i la Dumnezeu [i aduce \napoi \mplinirea cererilor. El sluje[te tainelor celor mari [i ajut` la \nmul]irea [i m\ntuirea neamului omenesc. Rafail, al treilea arhanghel, este t`m`duitor al neputin]elor omene[ti. Uriil este lumin`tor al celor \ntuneca]i. Salatiil este rug`tor fierbinte pentru neamul omenesc. Gudiil este sl`vitor al lui Dumnezeu [i \nt`ritor al celor ce se nevoiesc la fapte bune. Varahiil, ultimul arhanghel, este aduc`tor de binecuv\ntare dumnezeiasc` pe p`m\nt. Dintre to]i Sfin]ii \ngeri, cei mai mari binef`c`tori ai oamenilor s-au ar`tat Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavriil, din care pricin` se [i pomenesc ast`zi cu alese pr`znuiri [i c\nt`ri de laud`, dimpreun` cu toate cetele \ngere[ti. Se cuvine deci [i nou` p`c`to[ilor, ce s\ntem p`zi]i de \ngeri, s` ne adun`m la sfintele biserici [i s` l`ud`m ast`zi soborul

Sfin]ilor Arhangheli Mihail [i Gavriil, cer\nd ajutorul lor. S` nu uit`m c` Sfin]ii Arhangheli s\nt cei dint\i \ngeri mijlocitori \ntre Dumnezeu [i

noi oamenii. Ei au grij` [i mil` de cre[tini [i-

i ajut` pe calea m\ntuirii mai mult dec\t

ceilal]i \ngeri. Sf\ntul Mihail este protectorul

direct al c`lug`rilor, al armatelor cre[tine, al voievozilor, care purtau cu ei pe c\mpul de lupt` icoana Marelui Arhanghel. Sf\ntul Gavriil este, mai ales, protectorul fecioarelor

cre[tine, al familiei cre[tine, protectorul mamelor care nasc copii, ca [i protectorul copiilor [i al c`lug`ri]elor iubitoare de fecior-

ie [i iubitoare de Hristos.

|n ]ara noastr` cultul Sfin]ilor Arhangheli Mihail [i Gavriil este foarte r`sp\ndit. Numeroase s\nt bisericile cu hra- mul Sfin]ilor Arhangheli, numero[i s\nt [i credincio[ii rom#ni care le poart` numele. |n multe case se vede icoana Sfin]ilor Arhangheli [i nu pu]ini din bunii no[tri cre[tini citesc acatistul lor. P`rin]ii no[tri aveau mare evlavie [i pentru \ngerii p`zitori pe care-i primeau de la botez [i se \ngrijeau cu mare aten]ie s` nu fac` vreun p`cat ca s` nu alunge de la ei pe \ngerii buni. |nainta[ii no[tri iubeau rug`ciunea, milostenia [i Biserica, [tiind c` \ngerii p`zitori ne num`r` [i ne scriu pa[ii no[tri spre biseric`, spre rug`ciune, spre cel s`rac [i spre tot lucrul sf\nt [i pl`cut lui Dumnezeu. Iubi]i credincio[i, Bun lucru este a l`uda pe \ngeri, pre- cum [i ei f`r` odihn` laud` pe Dumnezeu. Dar mai bun lucru am face dac` le-am urma [i petrecerea, printr-o tr`ire sf\nt`, ne\nti- nat`, \ngereasc`. Deci, dac` voim s` primim mai mult ajutor de la sfin]ii \ngeri, s` ne silim a-i imita prin fapte bune, dup` putere. Sfin]ii \ngeri ne\ncetat sl`vesc pe Dumnezeu; s` ne rug`m [i noi ne\ncetat, l`ud\nd ziua [i noaptea pe Preabunul nostru Dumnezeu. Sfin]ii \ngeri s\nt \ntr-o ve[nic` mi[care, \mplinind din dragoste voia lui Dumnezeu. La fel [i noi, s` ne trezim din somnul nesim]irii, s` alerg`m mereu la

Biseric`, s` facem voia lui Dumnezeu cu bucurie, iar nu din sil`, nici cu c\rtire sau pen- tru r`splat`. Sfin]ii \ngeri se iubesc des`v\r[it unii pe al]ii. Ei iubesc [i pe sfin]ii din cer [i pe noi cei de pe p`m\nt. La fel [i noi, s` ne iubim ca ni[te fra]i, l`s\nd ura, m\nia, b`t`ile, judec`]ile, minciunile. Sfin]ii \ngeri ascult` unii de al]ii, cei mai de jos de cei mai de sus [i to]i de Dumnezeu. La fel [i noi s` ascult`m de mai- marii no[tri, de p`rin]ii care ne-au n`scut, de cei ce ne \nva]` [i ne ajut` la m\ntuire. S` ascult`m [i de glasul con[tiin]ei c\nd ne mustr` pentru p`cate, c\nd ne trimite la bis- eric`, la spovedanie [i la cele bune. S` ascult`m [i de \ngerii no[tri p`zitori. S` nu-i mai \ntrist`m cu tot felul de p`cate. Sfin]ii \ngeri se bucur` de m\ntuirea noastr` (Luca 15, 10), ajut` la \ndreptarea noastr` [i pl\ng c\nd noi p`c`tuim sau s\ntem arunca]i \n gheen`. La fel [i noi s` facem. S` ne bucur`m pentru sporul aproapelui [i s` pl\ngem pen- tru c`derea lui. S` d`m sfat celui ce are

nevoie de el. S` nu min]im pe nimeni. S` \ndemn`m [i pe al]ii la poc`in]`, la biseric`, la post [i rug`ciune. Sfin]ii \ngeri nu se b\rfesc, nu se r`zvr`tesc, nu se m\nie, tr`iesc \n bun` r\nduial`. La fel [i noi, s` nu ne m\nc`m cin- stea unul altuia, s` avem r`bdare \n toate ispitele, s` fugim de tulburare, de m\nie, de ceart`, de pofte [i patimi trupe[ti. S` tr`im ca fra]ii, \n dragoste unii cu al]ii, c` s\ntem fiii Tat`lui ceresc. De vom tr`i \n armonie, \n iubire, \n via]` curat` [i \n rug`ciune, vom imita pe \ngeri [i vom deveni cre[tini adev`ra]i, iar Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavriil ne vor acoperi cu acoper`m\ntul aripilor lor cele \ngere[ti de tot r`ul [i primejdia. S` rug`m, deci, pe sfin]ii \ngeri [i Arhangheli s` ne fie ajut`tori \n via]` [i izb`vitori de duhurile cele rele, iar \naintea Tat`lui ceresc calzi rug`tori pentru m\ntuirea sufletelor noastre. Amin.

POST ºI MILOSTENIE

Parintele Arhimandrit Sofian Boghiu

DESPRE POST Important pentru dumneavoastra este si pomenirea mortilor, pentru ca si mortii au nevoie de rugaciunile noastre. Cei morti de doua lucruri sufera acolo : nu se pot ruga pentni ei insisi si nu pot sa faca nici un fel de milostenie, doar cei mantuiti se roaga pentru noi. Insa majoritatea nu pot sa se roage pen- tru noi, trebuie sa se roage rudele, prietenii. Si de aceea pentru ei, in primul rand, rugaci- unea Bisericii este foarte puternica deoarece este unita cu jertfa Mantuitorului Hristos. Ori de cate ori facem Sfanta Liturghie, retraim jertfa Mantuitorului Hristos pe Golgota, toata viata Lui si sfarsitul de pe Golgota. Ae incat se asociaza la rugaciunile noastre ale tuturor si sangele jertfei Mantuitorului Hristos. De aceea este foarte mare si foarte preiioasa Sfanta Liturghie. Insa dumneavoastra, si noi preotii, - suntem datori sa traim Postul Mare si orice post cu infranare indoita : post de mancare si post

sufletesc, adica infranare de ganduri rele, de ura, necredinta, desfranare, rautate, lacomie. Nu avem voie sa fim rai, mincinosi, egoisti. Trebuie sa fim cu adevarat oameni plini de dragoste, cum am spus in cuvantul de mai inainte. Si de aceea zic ca postul trebuie sa fie indoit : post trupesc si post sufletesc. Iar cu banii de pe alimentele mai scumpe sa facem milostenie; costul lor sa-l impartim la saraci. Paralel cu acest post de alimente, adica man- care mai putina, daca se poate sa ne sculam de la masa putin flamanzi; sa putem sa mai mancam, dar sa nu mancam. Aceasta insem- neaza infranare. Cand se infraneaza cineva, are dupa aceea o liniste mare in suflet; iar cand se umfla de mancare, mananca peste masura, se misca foarte greu, ii vine somnul si alte pati- mi, asa incat postul in sine inseamna infranare, cumpatare mai bine zis, si trebuie unit totdeauna cu milostenie si cu paza sim- turilor noastre, ca nu cumva in timpul postu-

lui sa intre sau sa iasa din noi vreun semn al pacatului. Sa ne putem stapani cu toata fiinta noastra. Toate cele cinci simturi ale noastre sa fie pazite cu strasnicie, ca sa nu intre pacatul in noi si sa nu iasa vorbe proaste, vorbe de rusine, vorbe de manie, de blestem si alte lucruri rele, ca sa fie postul bineprimit de Dumnezeu, cum spune in Sfanta Evanghelie. Postul bineprimit de Dumnezeu este ferirea de rautati in primul rand, si dupa aceea si celelalte. Deci, tineti seama, frati crestini, de aceste lucruri, pentru folosul personal al fiecaruia dintre noi.

GANDURI DESPRE MILOSTENIE Milostenia este o virtute foarte scumpa pentru viata crestina si pentru fiecare dintre noi. Pentru ca la judecata din urma Mantuitoral nu aminteste de toate faptele bune, ci mai ales despre milostenie, care este fiica cea mai mare a iubirii crestine. Mantuitorului ne spune ca, in ziua judecatii de apoi, la trambitele ingerilor, se vor aduna toate neamurile pamantului, de la intemeiere pana la sfarsitul lumii si va alege, prin ingerii Sai, pe cei buni dintre cei rai, si fiecare om va da seama inaintea lui Dumnezeu de toate faptele bune sau rele savarsite in viata, din copilarie pana la moarte. Caci din anii copilariei noastre si pana la batranete, cate cuvinte desarte nu spunem noi ? Toate acestea sunt scrise de ingeri si diavoli si vor fi date pe fata la jude- cata inaintea tribunalului dumnezeiesc. Asa incat toate pacatele facute de noi in viata, daca nu sunt marturisite, vor fi date pe fata la judecata inaintea tronului lui Hristos, Care va judeca toata lumea. La infricosatoarea judecata, Mantuitorul ne subliniaza in chip deosebit

darul sau fapta buna a milosteniei crestine, care va avea un mare rol la mantuirea sufletelor noastre. Caci milostenia singura acopera multime de pacate. De aceea suntem datori ca in toata viata noastra sa miluim dupa putere pe aproapele nostru, atat prin milostenie materiala, cat si prin milostenie sufleteasca. Adica, sfatuire, mangaiere, carti sfinte, rugaciune pentru cei neputinciosi etc. Sunt sase fapte bune ale milosteniei pe care le citeaza Mantuitorul in Sfanta Evanghelie, si anume :

Atunci va zice Imparatul celor de-a dreapta Lui : Veniti, binecuvantatii Tatalui Meu, mosteniti imparatia cea gatita voua de la intemeierea lumii. Caci flamand am fost si Mi-ati dat sa mananc, insetat am fost si Mi-ati dat sa beau; strain am fost si M-ati primit; gol am fost si M-ati imbracat; bolnav am fost si M-ati cercetat; in temnita am fost si ati venit la Mine. Atunci dreptii vor raspunde, zicand : Doamne, cand Te-am vazut flamand si Te-am hranit ? Sau insetat si Ti-am dat sa bei ? Sau cand Te-am vazut strain si Te-am primit ? Sau gol si Te-am imbracat ? Sau cand Te-am vazut bolnav sau in temnita si am venit la Tine ? Iar Imparatul, raspunzand, va zice catre ei :

Adevarat zic voua, intrucat ati facut unuia dintr-acesti frati ai Mei, prea mici, Mie Mi- ati facut. Amin.

extras din Revista Viata Crestin`, nr. 4-6 (Aprilie-Iunie 2004)

din Revista Viata Crestin`, nr. 4-6 (Aprilie-Iunie 2004) CUV@NT SPRE FOLOS s`pt`m#nal al P arohiei Sf#ntul