Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sãptãmâna 15 - 21.XI.2009
Al 199-lea cuvânt
25. {i iat`, un \nv`]`tor de lege s-a ridi- 31. Din \nt#mplare un preot cobora pe
cat, ispitindu-L [i zic#nd: |nv`]`torule, calea aceea [i, v`z#ndu-l, a trecut pe
ce s` fac ca s` mo[tenesc via]a de veci? al`turi.
26. Iar Iisus a zis c`tre el: Ce este scris \n 32. De asemenea [i un levit, ajung#nd \n
Lege? Cum cite[ti? acel loc [i v`z#nd, a trecut pe al`turi.
27. Iar el, r`spunz#nd, a zis: S` iube[ti pe 33. Iar un samarinean, merg#nd pe cale,
Domnul Dumnezeul t`u din toat` inima a venit la el [i, v`z#ndu-l, i s-a f`cut mil`,
ta [i din tot sufletul t`u [i din toat` put- 34. {i, apropiindu-se, i-a legat r`nile,
erea ta [i din tot cugetul t`u, iar pe turn#nd pe ele untdelemn [i vin, [i,
aproapele t`u ca pe tine \nsu]i. pun#ndu-l pe dobitocul s`u, l-a dus la o
28. Iar El i-a zis: Drept ai r`spuns, f` cas` de oaspe]i [i a purtat grij` de el.
aceasta [i vei tr`i. 35. Iar a doua zi, sco]#nd doi dinari i-a
29. Dar el, voind s` se \ndrepteze pe sine, dat gazdei [i i-a zis: Ai grij` de el [i, ce
a zis c`tre Iisus: {i cine este aproapele vei mai cheltui, eu, c#nd m` voi \ntoarce,
meu? \]i voi da.
30. Iar Iisus, r`spunz#nd, a zis: Un om 36. Care din ace[ti trei ]i se pare c` a fost
cobora de la Ierusalim la Ierihon, [i a aproapele celui c`zut \ntre t#lhari?
c`zut \ntre t#lhari, care, dup` ce l-au 37. Iar el a zis: Cel care a f`cut mil` cu el.
dezbr`cat [i l-au r`nit, au plecat, {i Iisus i-a zis: Mergi [i f` [i tu aseme-
l`s#ndu-l aproape mort. nea.
pagina 3 Cuvânt spre folos nr. 199
SÃPTÃMÂNA 15 - 21.xi.2009
ZI CALENDAR INTERVAL PROGRAM LITURGIC PreoÞi slujitori
ORAR În ordinea slujirii
Duminic` †) Sf. Cuvios Paisie de la Neam]; Sfin]ii 08.00-12.00 - Utrenia [i Sfânta Liturghie Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
Mucenici M`rturisitori: Gurie, Samona [i Aviv Pr. Ionel Durlea
(|nceputul Postului Na[terii Domnului) Pr. Cristian Deheleanu
Vineri |naintepr`znuirea
Intr`rii \n Biseric` a Maicii Domnului;
†) Sf. Grigorie Decapolitul, Sf. Mucenic Dasie; 18.00-20.00 - Vecernia Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
Sf. Proclu, Patriarhul Constantinopolului
S#mb`t` (†) Intrarea \n Biseric` a Maicii Domnului 07.30-11.30 - Utrenia [i Sfânta Liturghie Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
(Dezlegare la pe[te) Pr. Ionel Durlea
Pr. Cristian Deheleanu
18.00-20.00 - Vecernia Mare [i Cuv#nt de Pr. Ionel Durlea
\nv`]`tur` la Apostolul zilei
mitropolitul moldovean Petru Movil`. Dup` august 1779, unific#nd astfel cele dou`
patru ani, p`r`sind [coala, intr` \n via]a mon- m`n`stiri sub pov`]uirea unui singur stare].
ahal` la M`n`stirea Medvedeski, av#nd Timp de cincisprezece ani, c#t a fost
v#rsta de 19 ani. Aici este f`cut rasofor, prim- stare] al celor dou` m`n`stiri unificate,
ind numele de Platon. Dup` pu]in` [edere \n Neam] - Secu, Cuviosul Paisie p`streaz` cu
M`n`stirea Pecerska, vine \n Moldova, \n sfin]enie acela[i regulament de via]` mona-
anul 1745, [i se stabile[te la schitul Tr`isteni - hal` din Sf#ntul Munte Athos, at#t \n ceea ce
R#mnicu S`rat [i apoi la M`n`stirea prive[te r#nduiala sfintelor slujbe, c#t [i
D`lh`u]i. nevoin]a monahilor la chilie. La biseric` erau
|n vara anului 1746 se duce la Muntele datori s` ia parte to]i p`rin]ii [i fra]ii, afar` de
Athos, unde se nevoie[te ca sihastru patru ani cei bolnavi sau cei trimi[i la ascult`ri. Marele
de zile. |n anul 1750 este tuns, aici, \n mon- stare] venea cel dint#i la sfintele slujbe [i
ahism de Cuviosul Vasile de la Poiana ne\ncetat se ruga cu rug`ciunea inimii,
M`rului, duhovnicul s`u, primind numele de v`rs#nd \n tain` multe lacrimi. |n ob[tea
Paisie. Apoi, este hirotonit ieromonah [i \nte- Cuviosului Paisie de la Neam] se aflau mai
meiaz` o ob[te monahal` \n Schitul Sf#ntul mul]i c`lug`ri, spori]i duhovnice[te, care
Prooroc Ilie, unde se nevoie[te p#n` \n vara aveau darul lacrimilor [i al ne\ncetatei
anului 1763, adun#nd \n jurul s`u 64 de rug`ciuni, c`ut#nd s`-i urmeze \ntru toate
c`lug`ri rom#ni, ucraineni [i ru[i. p`rintelui lor sufletesc.
Din motive binecuv#ntate, \n vara Spovedania fra]ilor ob[tii se f`cea \n fiecare
aceluia[i an, se re\ntoarce \n Moldova \mpre- sear`, iar pentru cei mai spori]i, o dat` la trei
un` cu to]i ucenicii s`i [i se stabile[te la zile. Pentru aceasta, Cuviosul Paisie a r#nduit
M`n`stirea Dragomirna, unde se nevoie[te 24 de duhovnici, care spovedeau [i \ndrumau
doisprezece ani, p#n` \n 1775. Aici, Cuviosul duhovnice[te \ntreaga ob[te, iar marele
Paisie formeaz` o ob[te mare de 350 de stare] supraveghea bunul mers al celor dou`
c`lug`ri [i traduce, \mpreun` cu ucenicii s`i m`n`stiri, at#t \n cele duhovnice[ti, c#t [i \n
rom#ni, care erau buni cunosc`tori ai limbii ascult`rile de ob[te, primind la chilia sa pe cei
eline vechi, o parte din scrierile filocalice ale care veneau pentru sfat [i binecuv#ntare. Cei
Sfin]ilor P`rin]i, devenind, astfel, ctitorul neascult`tori primeau canon [i mustrare
Filocaliei \n limbile rom#n` [i slavon`. p`rinteasc`.
Filocalia de la Dragomirna din 1769 este O aten]ie deosebit` a acordat Cuviosul
prima colec]ie major` de traduceri rom#ne[ti Paisie de la Neam] traducerii din limba
filocalice (626 pagini), adunate de monahul greac` a scrierilor patristice filocalice, con-
Rafail. tinu#nd, astfel, [irul traducerilor de la
|n anul 1775, Moldova de Nord c`z#nd Dragomirna [i Secu. Unii c`lug`ri moldoveni,
sub ocupa]ie austriac`, Cuviosul Paisie a fost munteni [i ardeleni, fiind buni eleni[ti, tra-
nevoit s` se stabileasc` la M`n`stirea Secu, \n duceau scrierile Sfin]ilor P`rin]i din limba
data de 14 octombrie, \mpreun` cu 200 de greac` veche \n limba rom#n`, iar c`lug`rii
monahi, l`s#nd la Dragomirna o ob[te de 150 slavi traduceau \n limba slavon`, f`c#nd din
de monahi. Aici se nevoie[te patru ani, con- M`n`stirea Neam] o adev`rat` academie
tinu#nd aceea[i r#nduial` de via]` patristic` [i duhovniceasc`, nemai\nt#lnit` \n
duhovniceasc` atonit`, ca [i la Dragomirna. alte ]`ri ortodoxe din acea vreme.
Cu binecuv#ntarea mitropolitului Cuviosul Paisie era [i un bun organiza-
Moldovei Gavriil Calimachi [i la \ndemnul tor [i \nnoitor al vie]ii monahale, \ntemeind \n
domnitorului Alexandru Moruzi, Cuviosul jurul Muntelui Ceahl`u c#teva sih`strii de
Paisie s-a mutat la M`n`stirea Neam], cu o c`lug`ri]e, pe care le \ndruma duhovnice[te,
mare parte din ob[tea de la Secu, \n ziua de 14 r#nduindu-le duhovnic pe Cuviosul Iosif
pagina 7 Cuvânt spre folos nr. 199
Pustnicul (Š1828), unul dintre ucenicii s`i de m`n`stiri, cu schiturile lor, care num`rau
la Neam]. Alt ucenic al s`u cu via]` sf#nt` era peste 1000 de c`lug`ri rom#ni, ru[i,
Cuviosul Irinarh Rosetti (Š1859), mare ucraineni, greci, bulgari. S#mb`t`, 17 noiem-
lucr`tor al rug`ciunii inimii, fondatorul brie, a fost \nmorm#ntat \n gropni]a bisericii
M`n`stirii Horai]a [i al altor a[ez`minte mari, zidit` de Binecredinciosul Voievod
monahale din Moldova, din Athos, precum [i {tefan cel Mare [i Sf#nt. Fiind cinstit ca
al bisericii de pe Muntele Tabor, din ]ara sf#nt, \nc` din via]`, ucenicii s`i i-au s`v#r[it
Sf#nt`. slujba de pomenire, r#nduindu-i ca zi anual`
Pentru sfin]enia vie]ii sale, numele de pr`znuire 15 noiembrie. |n ultimele
Cuviosului Paisie de la Neam] era cunoscut \n decenii ale secolului al XVIII-lea, precum [i
toate ]`rile ortodoxe, \ncep#nd din Muntele \n secolul al XIX-lea, ucenicii lui rom#ni au
Athos p#n` \n Lavra Pe[terilor din Kiev [i de r`sp#ndit isihasmul \n ]`rile Rom#ne, iar cei
la M`n`stirea Optina p#n` \n sih`striile din slavi \n peste 100 de m`n`stiri din Rusia [i
nordul Rusiei. De aceea, \n 1790, mitropolitul Ucraina.
Ambrozie, trec#nd prin Moldova, l-a f`cut |n 1988, Sf#ntul Sinod al Bisericii
arhimandrit. |n vremea aceea, mul]i Ortodoxe Ruse l-a canonizat pe Cuviosul
dreg`tori, boieri [i chiar ierarhi sau domni- Paisie de la Neam]. |n 1992, Sf#ntul Sinod al
tori poposeau la M`n`stirea Neam], dorind s` Bisericii Ortodoxe Rom#ne a r#nduit
vad` pe acest mare stare] cu via]` sf#nt`. pomenirea ca sf#nt a Cuviosului Paisie de la
Influen]a lui a fost mare asupra multor Neam], fiind trecut \n calendar la data de 15
m`n`stiri [i schituri din Moldova: noiembrie. La morm#ntul lui de la
Dragomirna, Secu, Neam], Agapia, V`ratec, M`n`stirea Neam] vin s` se \nchine [i s`-i
Bisericani, R#[ca, Vovidenia, Pocrov, Tarc`u, cear` ajutor nu numai credincio[i din
precum [i Cernica, Robaia, C`ld`ru[ani etc., Rom#nia, ci [i din alte ]`ri.
din ]ara Rom#neasc`. Cu ale lui rug`ciuni, Doamne Iisuse
|n toamna anului 1794, \mboln`vindu- Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluie[te-ne [i
se, [i-a dat sufletul s`u curat \n m#inile ne m#ntuie[te pe noi. Amin.
Domnului nostru Iisus Hristos \n seara zilei
de joi, 15 noiembrie, la v#rsta de 72 de ani. A sursa:
fost pl#ns de toat` ob[tea celor dou` http://sfintiromani.mmb.ro
cinstirea maicii domnului
178. Cine a fost Fecioara Maria? Ea z`misle[te pe Fiul lui Dumnezeu ca
A fost o fecioar` din semin]ia lui fecioar`. Sf#nta Scriptur` ne spune c` dup` ce
David, din care trebuia, dup` f`g`duin]a "S-a aflat av#nd \n p#ntece", Iosif se g#ndea s-o
dumnezeiasc`, s` Se nasc` M#ntuitorul. Ea p`r`seasc`, dar \ngerul Domnului i s-a ar`tat \n
tr`ise \n cur`]ie des`v#r[it` [i era logodit` cu vis spun#ndu-i s` nu-i fie team` s` ia pe logodni-
Iosif, un b`rbat b`tr#n din aceea[i semin]ie, ca lui, "c`ci ceea ce s-a z`mislit \ntr-\ns` de la
dar ea avea de g#nd s` tr`iasc` \n feciorie, Duhul Sf#nt este" (Matei 1, 20).
c`ci se f`g`duise lui Dumnezeu s` duc` o via]` 179. A[adar, Sf. Maria a r`mas totdeau-
de fecioar`. De aceea, c#nd \ngerul \i aduce na fecioar`?
vestea c` va na[te pe Fiul lui Dumnezeu, ea Da. Ea a ramas fecioar` totdeauna,
\ntreab`: "Cum va fi mie aceasta, de vreme ce deci at#t la na[tere, c#t [i dup` aceea. De
nu [tiu de b`rbat?" (Luca 1, 34). De[i \ngerul nu aceea Biserica noastra \i zice "pururea
spusese cum va na[te, ca s` poat` \n]elege c` Fecioar`".
aceasta se va \nt#mpla \n viitor, ea totu[i se 180. Avem temeiuri pentru adev`rul
mira, pentru c` era hot`r#t` ca [i \n viitor s` nu acesta \n Sf#nta Scriptur` [i \n Sf. Tradi]ie?
[tie de b`rbat. Da. C` fecioria ei a r`mas nestricat` [i la
nr. 199 Cuvânt spre folos pagina 8
na[tere, \nv`]`m de la proorocul Iezechiel care \nchin#ndu-i-se [i numind-o: "plin` de har" [i
spune: "Apoi m-a dus b`rbatul acela \napoi la "binecuv#ntat` \ntre femei" (Luca 1, 28).
poarta cea dinafar` a templului, spre r`s`rit, [i A cinstit-o Elisabeta, mama lui Ioan
aceasta era \nchis`. {i mi-a zis Domnul: "Poarta Botez`torul numind-o: "binecuv#ntat` \ntre
aceasta va fi \nchis`, nu se va deschide [i nici un femei" [i "Maica Domnului" (Luca 1, 40-43).
om nu va intra pe ea, c`ci Domnul Dumnezeul A cinstit-o Fiul ei, Care \n copilarie \i
lui Israil a \ntrat pe ea. De aceea va fi \nchis`" era supus (Luca 2, 51), iar mai apoi, pe Cruce
(Iez. 44, 1-2). fiind, S-a \ngrijit de ea, d#nd-o \n seama
Dac` n-ar fi r`mas fecioar` [i la Apostolului Ioan (Ioan 19, 26-27).
na[tere, ea n-ar mai fi fost "pururea Au cinstit-o oamenii din mul]ime,
Fecioara". Sf. Maxim M`rturisitorul zice: "Cu fericind-o pentru a fi n`scut pe Fiul lui
adev`rat z`mislirea [i na[terea au fost cu Dumnezeu.
totul curate [i neatinse de s`m#n]` [i de Iar Fiul ei a \nt`rit aceast` cinstire,
stric`ciune [i de aceea Maica Celui n`scut din ea zic#nd: "a[a este" (Luca 11, 27-28).
e fecioar` [i dup` na[tere, r`m#n#nd prin Ea \ns`[i a grait sub insuflarea Duhului
na[tere [i mai nep`timitoare, ceea ce e cu totul Sf#nt, c` "I-a f`cut m`rire Cel Puternic" [i c` de
str`in firii [i mai presus de ra]iune... Lucru [i acum "o vor ferici toate neamurile" (Luca 1, 48-49).
auzire cu adev`rat minunate e c` s-a f`cut Iat` de ce se cuvine ca [i noi, cu at#t mai
na[tere [i ie[ire de prunc, \nchiz`torile mult, s` cinstim pe Sf. Fecioar` Maria.
m`dularelor de na[tere ale celei ce a n`scut 182. Este mai mare cinstirea Sf.
nedeschiz#ndu-se". Fecioare Maria dec#t cinstirea adusa altor
Iar c` Sf. Maria a r`mas fecioar` [i dup` sfin]i?
na[tere se vede de acolo c` Iisus, pe c#nd Se afla Da, este mai mare, pentru c` ea este cea
pe cruce, a \ncredin]at-o \n grija Apostolului dint#i \ntre sfin]i. Iat` de ce cinstirea adus` ei o
Ioan, spun#nd Maicii Sale: "Femeie, iat` fiul numim preacinstire, iar pe ea, Preacinstit`.
t`u", iar Apostolului Ioan: "Iat` mama ta" (Ioan 183. De ce Sf. Fecioar` Maria este cea
19, 26-27). Dac` Sf. Maria ar fi avut [i al]i fii, ar dint#i \ntre sfin]i?
fi l`sat-o \n grija lor. Este cea dint#i \ntre ei, pentru c` a prim-
Dar e [i la mintea omului c`, dup` ce s-au it de la Dumnezeu cinstea cea mai mare, de a
petrecut cu ea lucruri at#t de minunate, ea nu se na[te pe Mesia. Z`mislind \n p#ntecele ei pe
mai putea g#ndi s` se coboare la o via]` de Mesia, de la Duhul Sf#nt, ea a fost cura]it` de
r#nd. Dac` Apostoli [i-au \nchinat via]a lor p`cate, ca nici un alt om, oric#t de sf#nt ar fi fost
\ntreag` lui Iisus, \ndat` ce L-au cunoscut, pri- acesta. Ea a fost apoi vestit` de Dumnezeu [i de
mind chiar moartea pentru El, putem socoti profe]i c` va avea o deosebit` cinste, cum nu s-a
oare c` Sf. Maria, Maica Lui, aleas`, pentru mai spus despre nici un alt sf#nt. Despre Ioan
cur`]ia ei, dintre toate femeile p`m#ntului, ca Botez`torul [tim c` a fost cel mai mare \ntre
s` Se nasc` din ea Domnul, ar fi fost mai prejos profe]i (Luca 7, 28), deoarece \ns`[i venirea lui
de ei? a fost profe]it` de al]i profe]i (Matei 3, l;
181. De ce cinstim pe Sf. Fecioar` Isaia 44, 3). Sf. Fecioar` Maria este \ns` cea
Maria [i-i \nchin`m zile de s`rb`toare? dint#i \ntre sfin]i, de aceea [i cinstirea ei este
Pentru c` |nsu[i Dumnezeu a \nvred- preacinstire.
nicit-o de cinstea cea mai mare, de a na[te
pe Mesia, [i a vestit lucrul acesta prin profe]i extras din:
(Fac. 3, 15; Isaia 7, 14; Ier. 23, 5-6; Iez. 44, 1-3). |nv`]`tura de credin]` cre[tin` ortodox`,
A cinstit-o \ngerul bunei-vestiri, Apologeticum 2006, p. 59-61