Sunteți pe pagina 1din 8

Parohia Sfântul Gheorghe Vechi

Parohia Sfântul Gheorghe Vechi sfânta mare muceniþã ecaterina Sãptãmâna 22 - 28.XI.2009 Al 200-lea cuvânt cuvânt

sfânta mare muceniþã ecaterina

Sãptãmâna 22 - 28.XI.2009 Al 200-lea cuvânt

cuvânt spre folos

"Cu \n]elepciunea ca [i cu razele soarelui ai luminat pe filosofii p`g#ni [i ca o lun` prealuminoas`, care str`lucea \n noaptea necredin]ei, \ntunericul l-ai gonit; iar pe \mp`r`teasa o ai \ncredin]at, dimpreun` [i pe prigonitorul l-ai mustrat, de Dumnezeu chemat`, fericit` Ecaterino! Cu bucurie ai alergat la c`mara cea cereasc`, c`tre Hristos, Mirele cel preafrumos, [i de la D#nsul te-ai \ncununat cu cunun` \mp`r`teasc`. |naintea C`ruia \mpreun` cu \ngerii st#nd, roag`-te pentru noi, cei ce cinstim sf#nt` pomenirea ta."

Troparul Sfintei Muceni]e Ecaterina

Duminica a xxvi-a dupã rusalii

pericopa apostolului

din erpistola cãtre efeseni a sfântului apostol pavel (v, 6-19)

8. Alt`dat` era]i \ntuneric, iar acum

sunte]i lumin` \ntru Domnul; umbla]i ca fii ai luminii!

9. Pentru c` roada luminii e \n orice

bun`tate, dreptate [i adev`r. 10. |ncerc#nd ce este binepl`cut Domnului.

11. {i nu fi]i p`rta[i la faptele cele f`r`

road` ale \ntunericului, ci mai degrab`, os#ndi]i-le pe fa]`.

12. C`ci cele ce se fac \ntru ascuns de ei,

ru[ine este a le [i gr`i.

13. Iar tot ce este pe fa]`, se descoper`

prin lumin`, 14. C`ci tot ceea ce este descoperit,

lumin` este. Pentru aceea zice:

"De[teapt`-te cel ce dormi [i te scoal` din mor]i [i te va lumina Hristos". 15. Deci lua]i seama cu grij`, cum

umbla]i, nu ca ni[te ne\n]elep]i, ci ca cei \n]elep]i,

16. R`scump`r#nd vremea, c`ci zilele

rele sunt.

17. Drept aceea, nu fi]i f`r` de minte, ci

\n]elege]i care este voia Domnului.

18. {i nu v` \mb`ta]i de vin, \n care este

pierzare, ci v` umple]i de Duhul.

19. Vorbi]i \ntre voi \n psalmi [i \n laude

[i \n c#nt`ri duhovnice[ti, l`ud#nd [i

c#nt#nd Domnului, \n inimile voastre,

l`ud#nd [i c#nt#nd Domnului, \n inimile voastre, pericopa sfintei evanghelii dupã sfântul apostol ºi

pericopa sfintei evanghelii

dupã sfântul apostol ºi evanghelist luca (xii, 16-21)

(Pilda bogatului c`ruia i-a rodit ]arina)

16. {i le-a spus lor aceast` pild`, zic#nd:

Unui om bogat i-a rodit din bel[ug ]arina.

17. {i el cugeta \n sine, zic#nd: Ce voi

face, c` n-am unde s` adun roadele

mele?

multe bun`t`]i str#nse pentru mul]i

ani; odihne[te-te, m`n#nc`, bea, vese- le[te-te.

20. Iar Dumnezeu i-a zis: Nebune! |n

aceast` noapte vor cere de la tine sufle- tul t`u. {i cele ce ai preg`tit ale cui vor

18.

{i a zis: Aceasta voi face: Voi strica

fi?

jitni]ele mele [i mai mari le voi zidi [i

21.

A[a se \nt#mpl` cu cel ce-[i adun`

voi str#nge acolo tot gr#ul [i bun`t`]ile mele;

comori sie[i [i nu se \mbog`]e[te \n Dumnezeu.

19.

{i voi zice sufletului meu: Suflete, ai

SÃPTÃMÂNA 22 - 28.xi.2009

 

CALENDAR

INTERVAL

PROGRAM LITURGIC

PreoÞi slujitori În ordinea slujirii

ZI

ORAR

Duminic`

Sfin]ii Ap.: Filimon, Arhip [i Onisim; Sf. Mc. Cecilia (Dezlegare la pe[te)

08.00-12.00

- Utrenia [i Sfânta Liturghie

Pr. Ionel Durlea Pr. Cristian Deheleanu Pr. Sorin-Vasile Tanc`u

Luni

†) Cuv. Antonie de la Iezerul V#lcea; Sf. Ierarh Amfilohie

 
Luni †) Cuv . Antonie de la Iezerul V#lcea; Sf. Ierarh Amfilohie    
 

Mar]i

Sf. Sfin]i]i Mc. Clement, Episcopul Romei [i Petru, Episcopul Alexandriei

     

Miercuri

† Sf. Mare Muceni]` Ecaterina; Sf. Mare Mucenic Mercurie. Odovania Praznicului Intr`rii \n Biseric` a Maicii Domnului

     

18.00-20.00

- Acatist [i catehez`

Pr. Ionel Durlea

Joi

Cuvio[ii: Alpie St#lpnicul, Nicon [i Stelian Paflagonul

     

Vineri

Sf#ntul Mare Mucenic Iacob Persul; Cuvio[ii Natanail [i Pinufrie

     
 

- Sf#ntul Maslu de ob[te [i Dialog duhovnicesc

Pr. Ionel Durlea

18.00-20.00

Pr. Cristian Deheleanu Pr. Sorin-Vasile Tanc`u

S#mb`t`

Cuv. Mucenic Stefan cel Nou; Sf. Mucenic Irinarh (Dezlegare la pe[te)

07.30-11.30

- Sf#nta Liturghie [i Parastas pentru cei adormi]i

Pr. Ionel Durlea

18.00-20.00

- Vecernia Mare [i Cuv#nt de \nv`]`tur` la Apostolul zilei

Pr. Cristian Deheleanu

Cuvânt la Duminica a XXVi-a dupã Pogorârea Sfântului Duh

Sf#ntul Ioan Gur` de Aur

"Nu v` \mb`ta]i de vin, \ntru care este desfr#narea " (Efeseni 5, 18) Despre dou` feluri de be]ii: a vinului [i a viciului S` \ndrept`m ast`zi limba noastr` \mpotriva be]iei [i s` r`sturn`m la p`m#nt acest fel de vie]uire ru[inoas` [i f`r` de r#nduial`! Voim a p#r\ pe cei ce s-au dedat ei, nu pentru a-i arunca \n ru[ine, ci pentru a-i slobozi din ru[ine; nu pentru a le face jigniri, ci pentru a-i \ndrepta; nu pentru a-i da def`im`rii ob[te[ti, ci pentru a-i ap`ra de def`imarea cea \nfrico[at` [i a-i sc`pa din m#inile satanei. C`ci cine tr`ie[te \n be]ie, desf`tare [i necump`tare a c`zut sub tirania satanei. Fie ca sf`tuirile noastre s` poat` aduce oarecare folos! Noi numim destr`ma]i pe acei tineri

care \ndat` ce au primit mo[tenirea p`rinteasc` o cheltuiesc f`r` a g#ndi cui [i c#nd trebuie s` dea; care risipesc haine, aur [i argint cu desfr#natele [i cu tovar`[ii cei r`i. Tot a[a se \nt#mpl` [i cu be]ia. Ea se n`puste[te asupra judec`]ii be]ivului ca asupra unui t#n`r destr`mat, face mintea lui roab` [i \l sile[te a cheltui toate comorile duhului f`r` prevedere [i f`r` chibzuire. Be]ivul nu [tie ce [i c#nd trebuie s` vorbeasc` [i c#nd s` tac`, ci gura lui st` deschis` pururea [i buzele sale n-au nici u[`, nici z`vor. Be]ivul nu [tie a-[i economisi cuvintele sale, nici a st`p#ni comoara duhului s`u; el nu [tie a p`stra pe unele, nici a cheltui pe altele, ci el cheltuie[te [i le risipe[te pe toate. Be]ia este o smintire de bun` voie, o tr`dare a propriilor sale g#nduri, o boal` vred-

nic` de r#s, o patim` care se ia \n r#s, un satan pe care cineva [i-l alege lui \nsu[i. Patima aceasta este mai rea dec#t neb- unia.

Voie[ti s` vezi cum be]ivul este mai tic`los dec#t un \ndr`cit? Pentru un \ndr`cit oricine are comp`timire, dar pe cel be]iv noi \l ur#m; pe acela \l jelim, iar pe acesta suntem sup`ra]i [i m#nio[i. De ce aceasta? Boala unuia este o nenorocire, iar a celuilalt este o u[ur`tate de minte, supus` pedepsei. Be]ivul are de suferit acelea[i patimi ca [i cel \ndr`cit. El, de aseme- nea, se clatin` \n toate p`r]ile, tot a[a este smintit, tot a[a cade la p`m#nt, tot a[a zg#ie[te ochii, tot a[a bate cu picioarele dup` ce a c`zut, [i tot a[a spumeg` cu gura. Un be]iv este prietenilor s`i spre \ngre]o[are, vr`jma[ilor s`i spre r#s, slugilor sale spre dispre], muierii sale spre ponos, tuturor nesuferit [i mai dis- pre]uit dec#t dobitocul cel f`r` de minte, pentru c` un dobitoc bea numai at#t c#t are sete [i pofta sa se alin` odat` cu trebuin]a sa; \ns` acesta, cu necump`tarea sa, trece peste pofta cea fireasc` [i este mai f`r` de judecat` dec#t f`pturile cele f`r` de minte. {i ce este mai r`u: o desfr#nare \nso]it` de a[a multe rele [i de o a[a de mare v`t`mare nu se mai socote[te p`cat, ba \nc` la mesele boga]ilor se fac chiar [i r`m`[aguri cu aceast` ru[ine [i se \ntrec unul cu altul, care mai mult se va necinsti, care mai mult \[i va \mboln`vi nervii, care mai mult \[i va sl`bi puterile, care mai mult va putea ataca pe Domnul Dumnezeu. Acesta este un r`m`[ag [i o \ntrecere chiar din iad.

Un be]iv este mai tic`los dec#t un mort. Mortul zace f`r` sim]ire [i nu poate s` fac` nici bine, nici r`u; be]ivul, \ns`, este \n stare s` fac` r`u. El [i-a \ngropat sufletul ca \ntr-un morm#nt [i se zbucium` cu un trup mort. Vezi tu, oare, c` cel be]iv este mai tic`los dec#t \ndr`citul [i mai f`r` sim]ire dec#t mor- tul?

Dar vrei tu s` auzi ceva mai trist dec#t toate? Be]ivul nu poate intra \n \mp`r`]ia cerului. Cine spune aceasta? Sf#ntul Pavel, c#nd zice: "Nu v` \n[ela]i:

nici desfr#na]ii, nici \nchin`torii la idoli, nici preacurvarii, nici malahienii, nici sodomi]ii, nici furii, nici lacomii de avere, nici be]ivii, nici oc`r`torii, nici r`pitorii, nu vor mo[teni \mp`r`]ia lui Dumnezeu" (I Corinteni 6, 9-10). Auzit- ai \n ce ceat` pune Apostolul pe be]iv? El \l pune la un loc cu desfr#na]ii, cu \nchin`torii la idoli, cu preacurvarii, cu hulitorii [i cu r`pitorii. A[adar, be]ia, iubi]ilor, este o boal` foarte primejdioas` [i grea, [i de aceea eu n`d`jduiesc c` sufletul vostru se va slobozi de aceast` boal` [i voi ve]i ]ine minte cuvintele Apostolului: "Nu v` \mb`ta]i de vin, \ntru care este desfr#narea". Vinul umple sufletul cu r`zboiul patimilor [i cu furtuna g#ndurilor destr`mate [i totodat` nim- ice[te puterile trupului. Ins` nu vinul \nvinov`]im noi, ci reaua lui \ntrebuin]are, c`ci nu \ntre- buin]area lui cea bun`, ci nem`surarea pricinuie[te be]ia, care este r`d`cina tuturor relelor. Vinul provine de la Dumnezeu, be]ia de la diavol. Vinul ni s-a dat pen- tru vindecarea sl`biciunilor trupului, iar nu pentru stricarea puterilor sufle-

tului; pentru nimicirea bolii trupului, iar nu pentru [ubrezirea s`n`t`]ii duhului. De aceea nu \ntrebuin]a r`u darul lui Dumnezeu [i nu da motiv de p`cat oamenilor nebuni [i f`r` de minte. |ns` este [i o be]ie f`r` de vin, c`ci cineva se poate \mb`ta de m#nie, de o dorin]` f`r` de r#nduial`, de zg#rcenie [i de l`comie, de de[ert`ciune [i de mii de alte patimi. Adic`, be]ia nu este altceva dec#t o pierdere temporar` a dreptei cuget`ri, tulburare [i r`pire a judec`]ii cele s`n`toase. Pentru aceea, cu dreptate se poate numai beat, nu numi cel ce toarn` \n sine vin mult, ci [i cel ce hr`ne[te \nl`untrul s`u vreo patim` nesilnic`. De pild`, cel ce este aprins de poft` c`tre o femeie str`in` [i umbl` dup` fetele cele stricate, acela este beat. Precum cel \mb`tat de mult vin arunc` vorbe necuviincioase [i nu mai poate s` vad` drept, a[a [i cel \mb`tat de patimile cele necurate, nu poate scoate nici un cuv#nt s`n`tos, ci numai vorbe de ru[ine, pierz`toare [i necuvi- incioase; el nu mai vede drept [i este orb \n toate lucrurile. Pretutindeni vede femeia pe care pofte[te a o necinsti, [i oriunde s-ar afla, \n societate sau la osp`], [i de ar vorbi cu d#nsul mii, el nu-i aude, c`ci g#ndirea lui este a]intit` la acea femeie, [i el \[i imagineaz` p`catul. Toate \i st#rnesc presupunerea [i frica, [i este ca o fiar` prins` \n curs`, plin de o p`tima[` nelini[te. Tot a[a, [i m#niosul este un be]iv. {i lui i se umfl` fa]a [i glasul \i este nesilnic; ochii lui s#ngereaz`, judecata i

se \ntunec`, p`trunderea se \mpileaz`, limba \i tremur`, ochii i se \nv#rtesc, urechile nu aud bine, c`ci m#nia \i apas` creierii mai cumplit dec#t be]ia [i ridic` \n sufletul lui o furtun` [i o vijelie care nu voiesc a se domoli. |ns` dac` desfr#natul [i m#niosul sunt ni[te be]ivi, apoi cu at#t mai v#rtos be]ivul este smintitul cel f`r` Dumnezeu, care hule[te pe Dumnezeu, dispre]uie[te legea lui Dumnezeu, care niciodat` nu voie[te s` se \ndrepte [i este mai tic`los dec#t un destr`mat [i dec#t un ie[it din min]i, c#nd nu simte boala sa. C`ci tocmai a[a se \nt#mpl` la be]ie, c` omul nu mai bag` \n seam` purtarea sa cea ru[inoas`. Noi am amintit mai sus cuvintele Apostolului Pavel c`tre efeseni: "Nu v` \mb`ta]i de vin, \ntru care este desfr#nare", dar el mai adaug`: "ci v` umple]i de Duhul Sf#nt" (Efeseni 5, 18). Aceasta este o be]ie nobil`, sl`vit`! Umple sufletul t`u de Duhul Sf#nt, ca s` nu te umpli de be]ie. Amaneteaz` duhul t`u [i g#ndurile tale mai dinainte Duhului Sf#nt, pentru ca acea prihan` ru[inoas` s` nu g`seasc` la tine loc. De aceea, Apostolul n-a zis:

"s` fi]i p`rta[i Duhului Sf#nt", ci "s` v` umple]i de Duhul Sf#nt", adic` umple duhul t`u ca pe un pahar, cu Duhul Sf#nt, cu psalmi, cu c#ntece [i c#nt`ri duhovnice[ti, pentru ca acolo diavolul s` nu se mai poat` \ndulci cu nimic. Cu aceast` be]ie, iubi]ilor, s` ne \mb`t`m, iar de la cealalt` s` ne \nfr#n`m, fiindc` duce omenirea la ru[ine.

din "Predici la duminici [i s`rb`tori"

PILDA CU BOGATUL CARUIA I-A RODIT TARINA CU BELSUG

Parintele Teofil Paraian

La aceast` Sf#nt` Liturghie s-a citit din Sf#nta Evanghelie de la Luca, pilda cu bogatul c`ruia i-a rodit tarina cu belsug. Este o pild` nepilduitoare. |n aceast` pild` se arat` c` nu trebuie s` fac` cineva cum a f`cut acel bogat care a avut \n vedere posibilitatea de a aduna bog`tii numai pentru el. |n Capitolul al XII-lea al Evangheliei de la Luca scrie c` odat`, pe c#nd vorbea Domnul Hristos putinilor ascult`tori, cineva din multime a zis:

"|nv`t`torule, zi fratelui meu s` \mpar- t` cu mine mostenirea", si Domnul Hristos a r`spuns: "Omule, cine M-a pus pe Mine judec`tor sau \mp`rtitor peste voi?", dup` care a ad`ugat: "Luati aminte, c` viata cuiva nu st` \n prisosul avutiilor sale", iar ca ilustrare a acestui fapt a spus pilda cu bogatul c`ruia i-a rodit tarina cu belsug. O stim cu totii, am fi putut s-o \nv`t`m chiar \nainte de a fi citit` la Sf#nta Liturghie: Un om bogat a v`zut c` \n anul acela tarina lui a rodit cu belsug. A intrat atunci la \ngrijorare si s- a \ntrebat ce-ar putea s` fac` \n aceast` \mprejurare, c` nu-i preg`tit pentru a aduna at#tea roade \n magaziile pe care le are. Dup` oarecare chibzuint`, a zis:

"Voi d`r#ma magaziile si mai mari le voi zidi, voi aduna acolo toate roadele mele si voi zice: "Suflete, ai multe bun`t`ti str#nse pentru multi ani; odihneste-te, m`n#nc`, bea, veseleste-te"". Dumnezeu, se spune mai departe \n pild`, i-a zis: "Nebune! |n aceast` noapte vor cere de la tine sufletul t`u. Si cele ce ai preg`tit ale cui vor fi?" si \ncheie

Domnul Hristos pilda, spun#nd: "Asa se \nt#mpl` cu cel ce-si adun` comori siesi si nu se \mbog`teste \n Dumnezeu!". Am \nv`tat c#nd eram student la Teologie, la cursul numit Ermineutic` (un curs care \nvat` cum se t`lm`cesc cuvintele din Scriptur`) c` dac` vrei s` \ntelegi bine un text, trebuie s` ai neap`rat \n vedere scopul pentru care a fost scris (\n cazul nostru - pilda cu bogatul c`ruia i-a rodit tarina cu bel- sug). Ce a urm`rit Domnul Hristos s`-i \nvete pe oameni prin aceast` pild`? Am putea s` stim? Da, este foarte simplu! Mai \nt#i \ncadr#nd \n context; aceasta este o regul`, adic` nu iei textul cuv#nt cu cuv#nt, ci urm`resti cui i-au fost spuse cuvintele, de ce i-au fost spuse omului aceluia, de ce a fost el caracteri- zat ca nebun, \n ce \mprejurare? Ca s` \ntelegi lucrurile acestea, trebuie s` ai \n vedere toate c#te sunt \n leg`tur` cu aceste afirmatii. Am putea zice foarte simplu: "Nu ne priveste, nu ne intereseaz`! Nu avem nici o treab` cu pilda aceasta, nu tine de noi!" Dar oare nu tine de noi nici cuv#ntul: "Asa se \nt#mpl` cu oricine care se \mbog`teste pentru sine si nu se \mbog`teste \n Dumnezeu"? Aici ne priveste! Partea aceasta, c` se cuvine a ne \mbog`ti \n Dumnezeu, ne priveste! Nu ni se spune ce \nseamn` a ne \mbog`ti \n Dumnezeu, dar \ntelegem din pild`. A te \mbog`ti \n Dumnezeu \nseamn` s` dai din prisosul t`u. Duminica trecut` v` spuneam c` samarineanul milostiv a dat din prisosin-

ta lui. Asa trebuia s` fac` si bogatul

c`ruia i-a rodit tarina, s` dea din ceea ce

avea el \n plus. Nu trebuia nici s`-si fac` provizii mai mari, nici s` adune pe mai multi ani roadele, ci s` se g#ndeasc` si la cei care n-au, s` le dea si acelora si atun-

ci s-ar fi \mbog`tit \n Dumnezeu din

prisosul lui. El n-ar fi fost p`gubit cu nimic, ar fi tr`it tot at#t de bine, dar ar fi putut s`-i ajute si s`-i veseleasc` si pe altii.

Ziceam c` ne priveste si pe noi ceva: cuv#ntul acesta, c` trebuie s` ne \mbog`tim \n Dumnezeu. Cum? Dac` avem prisosuri, s` le folosim pentru binele altora si atunci suntem la m`surile samarineanului milostiv, iar Domnul Hristos ne recomand` si pe noi cum l-a recomandat pe samarineanul milostiv, c#nd a zis: "Mergi si f` si tu asemenea" (Luca 10, 37), d` si tu din ceea ce ai, d` si tu din prisosul t`u! Mai \nt#i l-a recomandat pe samarineanul milostiv acelui om care L-a \ntrebat pe Domnul Iisus Hristos: "Cine este aproapele meu?", acelui om care a \nte- les c` aproapele celui c`zut \ntre t#lhari este samarineanul milostiv. Domnul Hristos a zis: "Mergi si f` si tu aseme- nea". Cuv#ntul acesta ni-l spune Domnul Hristos tuturor, pentru c` toti trebuie s` facem ceea ce a f`cut samarineanul milostiv. Dar mai e ceva ce ne priveste pe noi, chiar dac` nu suntem bogati, chiar dac` nu avem tarin`, chiar dac` nu facem hambar, chiar dac` ne multumim cu c#te le avem, chiar dac` nu zicem:

"Suflete, ai multe bog`tii str#nse pentru multi ani, odihneste-te, m`n#nc`, bea, veseleste-te!". E ceva ce Domnul Hristos nu are \n vedere \n text asa de l`murit,

ceva la care ne g#ndim prea putin, poate chiar deloc. Dac` lu`m aminte cum este prezentat` pilda, vedem c` omul acela

nu a f`cut nimic din ce si-a propus: nu a d`r#mat hambarele, nu a f`cut altele, nu

a adunat bog`tiile \n hambare, nu a zis

ce si-a propus s` zic` si, cu toate acestea,

a fost numit nebun: "Nebune, \n noaptea

aceasta vor cere de la tine sufletul t`u, iar cele ce le-ai adunat, ale cui vor fi?". Ne priveste pe toti: si pe cei s`raci si pe cei bogati, si pe cei \nv`tati si pe cei ne\nv`tati. Ce anume? C` Dumnezeu priveste \nl`untrul nostru, c` Dumnezeu

ne cunoaste tainele inimii, c` Dumnezeu stie asezarea sufletului nostru. Ne d`m

seama de aceasta din cu-vintele Domnului Hristos: "Din prisosul inimii gr`ieste gura" (Luca 6, 45); "Dup` road- ele lor \i veti cunoaste" (Matei 7, 16); "Omul cel bun, din vistieria cea bun` a inimii sale scoate cele bune, iar omul cel r`u, din vistieria cea rea a inimii sale scoate cele rele" (Luca 6, 44-45). Cum e cu bogatul c`ruia i-a rodit tarina? Cele ce ni se spun \n pild` c` le-

a zis - nu le-a zis nici m`car cu cuv#ntul

vorbit! De unde stim? Scrie acolo, \n Evanghelie: "Si-a zis \n sine", deci nu a zis cu cuv#ntul vorbit, nu a zis c`tre cine- va, ci \n sine, \n mintea lui, \n constiinta lui a zis: "Ce voi face, c` nu am unde s` adun bog`tiile mele? Stiu ce voi face (\n g#nd zicea): voi d`r#ma hambarele mele (deci la viitor), voi zidi altele mai mari, voi aduna \n ele belsugul de rod al tarinilor mele, si voi zice: "Suflete, ai multe bog`tii str#nse pentru multi ani, odihneste-te, m`n#nc`, bea, veseleste- te!"". Nu a zis nimic cu cuv#ntul, nu a zis nimic la prezent, ci numai la viitor, iar

Dumnezeu i-a zis: "Nebune!". De ce i-a zis Dumnezeu - nebun? Pentru c` n-avea niste judec`ti \n care s` intre si Dumnezeu, Care a binecuv#ntat tarina s` intre at#ta belsug. Nu a zis: "Oare Dumnezeu, Care este d`t`torul binelui, ce-mi cere? Oare Dumnezeu n-ar vrea s` dau cuiva din bog`tiile acestea?" Dac` ar fi g#ndit \n lumina g#ndului la Dumnezeu, nu mai era nebun. El L-a exclus pe Dumnezeu din g#ndurile lui. El a f`cut ce a zis Psalmistul: "Zis-a cel

nebun \n inima sa: "Nu este Dumnezeu"" (Ps. 13, 1). El a zis "Nu este Dumnezeu", nu \n \ntelesul c` a spus cu cuv#ntul, ci \n \ntelesul c` nu a tinut seama de Dumnezeu, nu l-a interesat de Dumnezeu. Asa zic multi \n g#ndul lor sau nici nu zic, dar actioneaz` ca si c#nd nu ar exista Dumnezeu. De exemplu, trebuie s` mear-g` omul la biseric` si zice: "Nu m` duc la biseric`!". Nu te duci la biser- ic`, dar stii tu ce \nseamn` treaba aceas- ta? |nseamn` c`-L neglijezi pe Dumnezeu, c`-L pui pe Dumnezeu la spate, c`-L pui pe Dumnezeu \n dos, c`

nu vrei s` stii de Dumnezeu. Aaa

eu cred, eu m` \nchin, eu zic rug`ciu-

Da, zici atunci, seara, c#nd te culci,

nile

p`i

dar c#nd trebuie s` te duci la biseric`, nu exist` Dumnezeu pentru tine, nu te intereseaz` Dumnezeu, nu vrei s` stii de Dumnezeu. Aceasta este atitudinea, de aici se vede dac` esti sau nu cu Dumnezeu. Dumnezeu i-a zis "nebun" pentru

c` bogat ul acela nu a tinut seama de Dumnezeu. |n mod practic nu a tinut seama de Dumnezeu. Probabil c` dac` l- ar fi \ntrebat cineva: "Crezi \n Dumnezeu?" "Cred!" - ar fi zis, dar faptele lui l-au ar`tat necredincios. De multe ori le zic oamenilor: "Nu crezi \n Dumnezeu, pentru c` nu te duci la biseric`! Si ei: "Ba cred!" Cum crezi \n Dumnezeu, c#nd tu nu te duci la biser- ic`? Cum crezi? Unde-i credinta ta, ce lucrare are credinta ta? Ceea ce m` intereseaz` acum si as vrea s` retinem cu totii, pentru c` sunt lucruri care ne privesc, este faptul c` Dumnezeu se uit` \nl`untrul inimii, se uit` la asezarea omului; Dumnezeu stie ce este omul, ce face omul, ce crede omul S` tinem seama de lucrul acesta:

bogatul nu a zis cu cuv#ntul, a zis \n sine, nu a \mplinit ce si-a propus, nu a ajuns s` zic` ce voia s` zic` si, cu toate acestea, a fost socotit nebun. Din aceast` pild` s` \nv`t`m s` \nl`tur`m si g#ndurile care ar putea fi contrare voii lui Dumnezeu. Dac` privim pilda \n acest sens, avem cu totii ceva de \nv`tat din ea. Totodat`, s` cercet`m si s` ne \mbog`tim \n Dumnezeu, ca s` nu ni se \nt#mple ceea ce i s-a \nt#mplat bogatului care se g#ndea numai la el \nsusi. Dac` facem asa, este n`dejde de bine si acum, si \n vesnicie. Amin! extras din Arhimandritul Teofil Paraian, Din vistieria inimii mele, Editura ASCOR-Craiova, Craiova, 2000