Sunteți pe pagina 1din 8

Parohia Sfântul Gheorghe Vechi

Parohia Sfântul Gheorghe Vechi dregãtorul bogat Sãptãmâna 29.XI - 05.XII.2009 Al 201-lea cuvânt cuvânt spre folos

dregãtorul bogat

Sãptãmâna 29.XI - 05.XII.2009 Al 201-lea cuvânt

cuvânt spre folos

"Fiu al Galileei si frate al lui Petru, dintre pescari in soborul Apostolilor intai ai fost chemat, Andrei cel minunat, iar de la mormantul tau din Patra chemi popoarele la Dumnezeu si atunci ne-ai umplut de bucurie cand in Romania iarasi ai venit, unde pe Hristos Domnul L-ai propovaduit."

Troparul Sf. Ap. Andrei (glasul1)

bucurie cand in Romania iarasi ai venit, unde pe Hristos Domnul L-ai propovaduit." Troparul Sf. Ap.

Duminica a xxx-a dupã rusalii

pericopa apostolului

din erpistola cãtre coloseni a sfântului apostol pavel (iii, 12-16)

12. |mbr`ca]i-v`, dar, ca ale[i ai lui Dumnezeu, sfin]i [i prea iubi]i, cu

milostivirile \ndur`rii, cu bun`tate, cu smerenie, cu bl#nde]e, cu \ndelung`- r`bdare,

13. |ng`duindu-v` unii pe al]ii [i iert#nd

unii altora, dac` are cineva vreo pl#ngere \mpotriva cuiva; dup` cum [i Hristos v-a iertat vou`, a[a s` ierta]i [i voi.

14. Iar peste toate acestea, \mbr`ca]i-v`

\ntru dragoste, care este leg`tura

des`v#r[irii.

15. {i pacea lui Hristos, \ntru care a]i fost

chema]i, ca s` fi]i un singur trup, s`

st`p#neasc` \n inimile voastre; [i fi]i mul]umitori.

16. Cuv#ntul lui Hristos s` locuiasc` \ntru

voi cu bog`]ie. |nv`]a]i-v` [i pov`]ui]i-v` \ntre voi, cu toat` \n]elepciunea. C#nta]i \n inimile voastre lui Dumnezeu, mul]umin- du-I, \n psalmi, \n laude [i \n c#nt`ri duhovnice[ti.

du-I, \n psalmi, \n laude [i \n c#nt`ri duhovnice[ti. pericopa sfintei evanghelii dupã sfântul apostol ºi

pericopa sfintei evanghelii

dupã sfântul apostol ºi evanghelist luca (xviii, 18-27)

(Dreg`torul bogat-P`zirea poruncilor)

18. {i L-a \ntrebat un dreg`tor, zic#nd: Bunule |nv`]`tor, ce s` fac ca s` mo[tenesc via]a de veci?

19. Iar Iisus i-a zis: Pentru ce M`

nume[ti bun? Nimeni nu este bun, dec#t unul Dumnezeu.

20. {tii poruncile: S` nu s`v#r[e[ti

adulter, s` nu ucizi, s` nu furi, s` nu m`rturise[ti str#mb, cinste[te pe tat`l t`u [i pe mama ta.

21. Iar el a zis: Toate acestea le-am

p`zit din tinere]ile mele. 22. Auzind Iisus i-a zis: |nc` una \]i lipse[te: Vinde toate c#te ai [i le

\mparte s`racilor [i vei avea comoar`

\n ceruri; [i vino de urmeaz` Mie.

23. Iar el, auzind acestea, s-a \ntris-

tat, c`ci era foarte bogat.

24. {i v`z#ndu-l \ntristat, Iisus a zis:

C#t de greu vor intra cei ce au averi \n \mp`r`]ia lui Dumnezeu!

25. C` mai lesne este a trece c`mila

prin urechile acului dec#t s` intre bogatul \n \mp`r`]ia lui Dumnezeu.

26. Zis-au cei ce ascultau: {i cine

poate s` se m#ntuiasc`?

27. Iar El a zis: Cele ce sunt cu

neputin]` la oameni sunt cu putin]` la Dumnezeu.

SÃPTÃMÂNA 29.XI - 05.xii.2009

 

CALENDAR

INTERVAL

 

PROGRAM LITURGIC

PreoÞi slujitori În ordinea slujirii

ZI

ORAR

 

Duminic`

Sfin]ii Mucenici: Paramon, Filumen [i Valerin (Dezlegare la pe[te)

08.00-12.00

-

Utrenia [i Sfânta Liturghie

Pr. Cristian Deheleanu Pr. Sorin-Vasile Tanc`u Pr. Ionel Durlea

18.00-19.00

- Vecernia

Pr. Cristian Deheleanu

Luni

†) Sf#ntul Apostol Andrei cel |nt#i chemat - Ocrotitorul Rom#niei; Sf. Frumentie (Dezlegare la pe[te)

07.30-11.30

- Utrenia [i Sfânta Liturghie

Pr. Cristian Deheleanu

- Utrenia [i Sfâ nta Liturghie Pr. Cristian Deheleanu Mar]i Sf. Prooroc Naum; Cuv. Filaret Milostivul.

Mar]i

Sf. Prooroc Naum; Cuv. Filaret Milostivul. Ziua Na]ional` a Rom#niei

     

Miercuri

Sf. Prooroc Avacum; Sf. Mc. Miropi; Sf. Solomon, Arhiepiscopul Efesului

     

18.00-20.00

- Acatist [i catehez`

Pr. Cristian Deheleanu

Joi

†) Sf. Cuvios Gheorghe de la Cernica; Sf. Prooroc Sofonie; Sf. Sfin]it Mucenic Teodor, Arhiepiscopul Alexandriei (Dezlegare la pe[te)

     

Vineri

† Sf. Mare Muceni]` Varvara; Cuv. Ioan Damaschin

     

18.00-20.00

- Sf#ntul Maslu de ob[te [i Dialog duhovnicesc

Pr. Cristian Deheleanu Pr. Sorin-Vasile Tanc`u Pr. Ionel Durlea

S#mb`t`

† Sf. Sava cel Sfin]it; Sf. Mc. Anastasie; Cuv. Nectarie (Dezlegare la pe[te)

07.30-11.30

- Sf#nta Liturghie [i Parastas pentru cei adormi]i

Pr. Cristian Deheleanu

18.00-20.00

- Vecernia Mare [i Cuv#nt de \nv`]`tur` la Apostolul zilei

Pr. Sorin-Vasile Tanc`u

Un bogat evlavios, dar zgarcit

† DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom#ne

Evanghelia celei de-a XXX-a Duminici dup` Rusalii \ndeamn` la milostenie, la a \mp`r]i din ce avem cu cei care au mai pu]in dec#t noi. |n Evanghelia acestei duminici, Sf#ntul Luca, relat#nd episodul \nt#lnirii dreg`torului bogat cu M#ntuitorul Iisus Hristos, ne pune din nou \nainte proble- ma bog`]iei, care, st`p#nit` cu l`comie sau zg#rcenie, poate deveni obstacol \n calea spre m#ntuire [i des`v#r[ire a vie]ii cre[tine. Aceast` pericop` din Evanghelie este citit` la \nceputul Postului Cr`ciunului, pentru c` ne \ndeamn` la milostenie [i eliberare de alipirea p`tima[` de bog`]iile p`m#nte[ti, ca preg`tire pentru s`rb`toarea Na[terii Domnului Iisus Hristos, Care, ar`t#ndu-Se Dumnezeu

Milostiv, S-a f`cut Om "pentru noi oamenii [i pentru a noastr` m#ntuire". C#nd devine bog`]ia un obstacol \n calea m#ntuirii? Dreg`torul din aceast` Evanghelie, care-l \ntreab` pe M#ntu- itorul ce s` fac` s` mo[teneasc` via]a ve[nic`, este unul dintre cei patru boga]i, prezen]i \n Evanghelia Sf#ntului Luca, al`turi de bogatul c`ruia i-a rodit ]arina (cf. Luca 12, 16-21), de bogatul nemilostiv (cf. Luca 16, 19-31) [i de Zaheu vame[ul (cf. Luca 19, 1-10). Fiecare dintre cei patru boga]i, \ns`, prezint` caracteristici [i nuan]e speci- fice. Vedem \n toate cele patru situa]ii prezente \n Evanghelia Sf#ntului Luca, ce implic` oameni foarte boga]i, c`

bog`]ia nu este considerat` un lucru r`u \n sine, ci, \n func]ie de modul de raportare la ea, aceasta poate deveni ajutor oferit s`racilor (cazul lui Zaheu vame[ul), poate fi piedic` \n calea m#ntuirii (dreg`torul bogat) ori chiar pricin` de pierzare (bogatul nemilostiv, bogatul c`ruia i-a rodit ]arina). Din per- spectiv` duhovniceasc`, bog`]ia devine un obstacol pentru m#ntuire c#nd cel care o posed` devine el \nsu[i posedat de grija p`tima[` de a o p`stra [i \nmul]i, iar \n sufletul lui nu mai r`m#ne spa]iu spiritual pentru iubire milostiv`, pentru d`rnicie [i generozitate. Via]a ve[nic`, averea cea mai de pre] care trebuie c`utat` Dup` cum reiese din prezentarea Sf#ntului Apostol [i Evanghelist Matei a aceluia[i episod, relatat \n aceast` peri- cop` de Sf#ntul Evanghelist Luca, dreg`torul care l-a \ntrebat pe M#ntu- itorul Hristos "ce s` fac ca s` mo[tenesc via]a ve[nic`?" era un om t#n`r, virtuos [i evlavios (cf. Matei 19, 16). Drept r`spuns la \ntrebarea adresat`, M#ntuitorul Hristos enumer` poruncile care, potrivit Legii Vechiului Testament, trebuiau respectate pentru ca cineva s` fie drept \n fa]a lui Dumnezeu, [i anume: "s` nu faci desfr#nare, s` nu ucizi, s` nu furi, s` nu fii m`rturie mincinoas`; cinste[te pe tat`l t`u [i pe mama ta". R`spunsul dreg`torului: "toate acestea le-am p`zit din tinere]ile mele", adic` din fraged` copil`rie, demonstreaz` c` acesta era un bogat evlavios [i virtuos. |ns` din faptul c` acest t#n`r era fr`m#ntat [i preocu- pat de cea mai serioas` [i important` \ntrebare pe care [i-o poate pune un om tr`itor pe p`m#nt - "ce s` fac ca s` mo[tenesc via]a ve[nic`?" - \n]elegem c`

el dorea mai mult dec#t via]a din lumea

aceasta. Chiar dac` nu era s`rac [i avea motive s` fie mul]umit de traiul s`u, totu[i sim]ea c` nu via]a aceasta, ci via]a ve[nic` este bunul cel mai de pre] pe care trebuie omul s`-l caute [i s`-l dob#ndeasc`. Milostenia, \nceputul asem`- n`rii cu Dumnezeu Cel milostiv

V`z#nd c` t#n`rul dreg`tor este un cunosc`tor al Legii [i un \mplinitor al ei, M#ntuitorul Iisus Hristos \i spune:

"\nc` una \]i mai lipse[te. Vinde toate

c#te ai [i le \mparte s`racilor [i vei avea comoar` \n ceruri", pentru a-i ar`ta c`, de[i avea o conduit` virtuoas`, corect`, totu[i \i lipsea o dimensiune important`

a vie]ii spirituale [i morale, [i anume

iubirea milostiv` sau d`rnicia. Dreg`torul, de[i era un om evlavios [i virtuos, din c#t ne las` Evanghelia s` \n]elegem, era totu[i zg#rcit sau, \n orice caz, prea legat suflete[te de averile sale materiale. Prin recomandarea milosteniei ca fiind un nivel duhovnicesc superior moralit`]ii [i evlaviei, M#ntuitorul Hristos ne arat` c` nu este suficient a nu face r`u cuiva, ci, pentru ca un om s` fie cu adev`rat fericit [i s` se asemene cu Dumnezeu, trebuie s` dea dovad` de d`rnicie [i milostivire. Evanghelia aces- tei duminici, a[adar, ne atrage aten]ia c` nu este suficient s` ne rug`m mult, s` postim mult [i s` ne \nfr#n`m de la p`cat, dac` nu suntem [i milostivi. Milostenia, adic` iubirea gen- eroas` ar`tat` fa]` de semenii no[tri, este \nceputul asem`n`rii noastre cu Dumnezeu Cel milostiv. Dumnezeu nu dore[te ca noi s` fim doar recunosc`tori fa]` de El pentru binefacerile Sale, ci s` r`sp#ndim iubirea Sa, adic` s` fim [i

milostivi fa]` de semeni. "Cine poate s` se m#ntuiasc`?" |n momentul \n care M#ntuitorul \i spune dre-g`torului: "Vinde toate c#te ai [i le \mparte s`racilor [i vei avea comoar` \n ceruri; apoi vino [i urmeaz` Mie", spune Evanghelia, acesta "s-a \ntristat, c`ci era foarte bogat". Se vede c` M#ntuitorul Iisus Hristos atinsese un punct sensibil [i d`duse la iveal` o boal` ascuns` ad#nc \n sufletul t#n`rului dreg`tor, [i anume alipirea lui excesiv` [i p`tima[` de bog`]iile din lumea aceasta. De[i \n prima parte a pericopei evanghelice t#n`rul dreg`tor ne apare ca o persoan` exemplar`, M#ntuitorul \i arat` c` nu putea s` ajung` la comuniunea deplin` cu Dumnezeu, pentru c` era \mpiedicat de un idol ascuns, [i anume prea multa sa bizuire pe bog`]iile materiale pe care le avea. Cu alte cuvinte, bogatul dreg`tor era mai legat de averea materi- al`, de ceea ce avea dec#t de ceea ce dorea, adic` via]a fericit` [i ve[nic`. Totu[i, \ntruc#t citise \n sufletul t#n`rului bogat c` este m#nat de o c`utare sincer` a vie]ii ve[nice, M#ntu- itorul nu-i mai spune nimic, nu \ncearc` s`-l conving` \n vreun fel, dup` ce i-a adresat \ndemnul de a-[i vinde averea, de a o \mp`r]i celor nevoia[i [i de a-I urma Lui. Astfel, M#ntuitorul \i respect` libertatea [i las` ca \ntristarea provocat` de scoaterea la iveal` a patimii ascunse a iubirii de bog`]ie material` s` se trans- forme \ntr-o sf#nt` \ntristare dup` Dumnezeu care, \n cele din urm`, s`-l ajute s` se elibereze de leg`tura p`tima[` fa]` de bunurile materiale lim- itate [i trec`toare. Ca [i \n alte situa]ii, vedem c#t de mult apreciaz` Dumnezeu c`utarea

noastr` spiritual` sincer`, mai ales c#nd devine lupt` \n interiorul inimii, ca dor de iubire ve[nic`. V`z#nd \ntristarea t#n`rului bogat, dup` ce acesta s-a \ndep`rtat (cf. Matei 19, 22), M#ntuitorul a spus: "c#t de greu vor intra \n \mp`r`]ia lui Dumnezeu cei ce au averi! C`ci mai lesne este pentru c`mil` s` treac` prin ure- chile acului, dec#t pentru bogat s` intre \n \mp`r`]ia lui Dumnezeu"I. Auzind sentin]a M#ntuitorului Hristos pentru boga]ii nemilostivi, \n mintea celor prezen]i se na[te o \ntre- bare grav` [i esen]ial`: "atunci cine poate s` se m#ntuiasc`?". Sf#r[itul Evangheliei r#nduite a se citi la Sf#nta Liturghie \n aceast` duminic` s-ar fi \ncheiat \ntr-o not` pes- imist`, dac` \ntrist`rii dreg`torului bogat [i nedumeririi celor prezen]i nu s- ar fi r`spuns prin cuvintele M#ntuitoru- lui, care ascund o tainic` speran]`: "cele ce nu sunt cu putin]` la oameni sunt cu putin]` la Dumnezeu". Renun]`m la daruri pentru a primi pe Dumnezeu-D`ruitorul Schimbarea noastr`, a felului nos- tru de a fi, de a g#ndi [i de a f`ptui, a modului de a \n]elege via]a, foarte ade- sea limitat` la o existen]` egoist`, chiar [i atunci c#nd este acoperit` de haina evlaviei [i a virtu]ilor, nu este deloc un lucru u[or. Foarte greu renun]` omul la obi[nuin]ele sale, la speran]ele sale de[arte, chiar dac` simte adesea c` modul \n care-[i duce via]a nu este cel mai bun. Reac]ia dreg`torului bogat la porunca: "Vinde toate c#te ai [i le \mparte s`racilor [i vei avea comoar` \n ceruri" a ar`tat c` o schimbare a omului \n profunzimea sufletului s`u cere lupt` cu sine, cere o convertire.

Averile care se cheltuie pe fapte de milostenie nu se pierd, ci se transfer` dintr-un loc unde ele sunt realit`]i trec`toare, \ntr-un alt loc, unde ele devin lumini netrec`toare, se transform` \n lumina ne\nserat` a faptelor bune cu care ne vom \nf`]i[a \naintea Dreptului Judec`tor. |ns` aceast` preschimbare, prefacere a bunurilor materiale \n fapte de milostenie [i \n comori cere[ti nu se face cu u[urin]`, mai ales dac` ne-am prea obi[nuit cu modul de existen]` pos- esiv, acaparator [i lacom fa]` de averile trec`toare. Foarte adesea, cei ajun[i \n aceast` stare nu se mai pot elibera spiri- tual dec#t prin poc`in]`, rug`ciune [i prin harul lui Dumnezeu. M#ntuitorul spune: "cele ce nu sunt cu putin]` la oameni sunt cu putin]` la Dumnezeu", ca s` ne arate c`, dac` |i cerem ajutorul, Dumnezeu ne ajut` [i ne \nnoie[te via]a. Iar dac` \i urm`m Lui, renun]`m la ceva pentru a primi pe Cineva, renun]`m la daruri pentru a primi pe Dumnezeu-D`ruitorul \n via]a noastr`, pentru ca El s` devin` Via]a vie]ii noastre. Totdeauna, c#nd dorim binele, s` ne punem n`dejdea \n harul lui Dumnezeu Sf#nta Tradi]ie, \ns`, ne spune c` tainicele cuvinte ale M#ntuitorului de la finalul aceste pericope - "cele ce nu sunt cu putin]` la oameni sunt cu putin]` la Dumnezeu" - s-au adeverit \n via]a t#n`rului dreg`tor. A fost nevoie, spune Tradi]ia, de un an de zile de lupte intense cu el \nsu[i, cu egoismul din el, ca s` poat` urma sfatul M#ntuitorului. {i, dup` o lupt` interioar` duhovniceasc`, cu ajutorul lui Dumnezeu, a hot`r#t s` renun]e la averi, le-a \mp`r]it s`racilor [i

a devenit unul din ucenicii M#ntuitoru- lui. Tradi]ia ne mai spune c` acest dreg`tor bogat devenit milostiv a ajuns episcop \n Asia Mic`. M#ntuitorul, a[adar, prev`zuse aceast` schimbare [i de aceea a zis c` "cele ce nu sunt cu putin]` la oameni sunt cu putin]` la Dumnezeu". S` ne ajute Bunul Dumnezeu ca, \n aceast` perioad` de preg`tire pentru \nt#mpinarea s`rb`torii Na[terii Domnului, s` ne sfin]im vie]ile prin mai mult` rug`ciune [i prin mai multe fapte de milostenie, pentru ca prin milostenie s` lucreze \n jurul nostru harul lui Dumnezeu Cel milostiv, spre slava Preasfintei Treimi [i spre a noastr` m#ntuire! Amin.

Not`:

i Dup` cum ar`tam [i \n omilia din Duminica a XII-a dup` Rusalii, cuv#ntul "c`mil`" poate fi \n]eles [i ca denumind bine cunoscutul animal, dar, prin asem`narea termenilor \n limba greac`, se poate referi [i la o funie groas`, uti- lizat` mai ales \n naviga]ie. |n leg`tur` cu primul sens, se spune c` \n Antichitate exista \n zidurile \nconjur`toare ale Ierusalimului o poart` str#mt`, numit` simbolic "ure- chile acului", prin care c`milele nu puteau trece dec#t \n genunchi [i cu capul plecat. A[adar, \n]elegem din cuvintele M#ntuitorului c` mai u[or trece funia prin urechile acului [i c`mila prin poarta str#mt`, dec#t se m#ntuie[te bogatul care nu devine milostiv, adic` despov`rat de l`comie [i zg#rcenie.

extras din " Lumina de Duminic` ", 29 Noiembrie 2009, nr 99 (213)

Despre REiNVIEREA NEAMULUI si despre ROMaNI

Parintele Teofil Paraian

RE|NVIEREA NEAMULUI

Are nevoie poporul rom#n de o nou` catehizare? Cam are. Adic` nu se poate zice c` s- a p`r`sit vreodat` catehizarea. Dac` nu s-a f`cut altfel, s-a f`cut cel pu]in prin sfintele slujbe, important este s` d`m via]` slujirii, s` medit`m la cuvintele din sfintele slujbe [i \n cazul acesta suntem totdeauna catehiza]i. |ns` conteaz` totu[i s` i se atrag` omului aten]ia asupra lucrurilor care altfel \i scap`, pe care le trece cu vederea. De pild`, odat` am participat la o cununie [i c#nd s-a terminat cununia am spus [i un cuv#nt de \nv`]`tur`, [i mi-au spus mirii c` ar fi fost bine s` le spun cuv#ntul de \nv`]`tur` la \nceput, c` ar fi tr`it mai bine cununia. Crede]i c` aceast` genera]ie t#n`r` va re#nvia via]a cre[tin` de odinioar`? Dac` ar fi numai at#t, s` te aduni \ntr-o sal`, cred c` da. Numai c` s` [ti]i c` de la zis p#n` la f`cut e cale lung`. P`rintele Arsenie avea o vorb`, c`: "Cea mai lung` cale e calea care duce de la urechi la inim`". {i mama mea, Dumnezeu s-o odihneasc`, venea c#teodat` pe la mine [i ziceam:

"Mam`, numai dumneata singur` ai venit?". "Da, numa' c` o mai zis unele [i altele dintre femeile de la noi c` vin, da' c#nd s` plec`m n-o mai venit nici una". Zic:

"{tii c#t e de departe de la zis p#n` la f`cut? C#t e de la noi din sat p#n` la m`n`stire". A[a e [i cu chestiunea aceasta: ne \nt#lnim, ne auzim, e frumos, \ns` e greu de \mplinit. C#nd se face cineva c`lug`r i se spune c` bun lucru a ales, numai de-l va [i \mplini. C` "lucrurile cele bune cu osteneal` se c#[tig` [i cu greutate se \mplinesc". Domnul nostru Iisus Hristos spune c`:

"Cel ce vrea s` vin` dup` Mine s` se lepede

de sine, s`-[i ia crucea [i s`-Mi urmeze Mie" (Matei 16, 24), crucea fiind efortul necesar de a te dep`[i pe tine \nsu]i. Dac` ne angaj`m \n felul acesta, e n`dejde de re#nviere. Dac` nu ne angaj`m \n felul acesta, atunci ne-am \nt#lnit, ne-am bucu- rat, ne ]inem minte. E frumos [i asta, dar nu-i destul.

p. 98-99

ROM@NII

C#nd eram copil, mi-aduc aminte cu mult` pl`cere de ni[te lucruri pe care oamenii de ast`zi nu le mai fac. De exemplu, rug`ciunea de la mas`. P`i, sunt at#]ia preo]i care m`rturisesc c` copiii lor nu-[i mai fac rug`ciunea la mas`. De ce? C` doar ei au \nv`]at \n familia lor! Ei, [i atun- ci, asta nu-i o sc`dere a neamului? {i nu-i un fel de moarte a neamului rom#nesc? {i nu numai at#t. Am luat, a[a, un caz. |n familia noastr` de exemplu - bine c` nu-i nici un frate de-al meu pe aici s` m` aud` c` acum \l p#r`sc - noi am \nv`]at \n copil`rie [i ziceam rug`ciunea totdeauna la mas`, dar acum ei nu se mai roag`. Numai c#nd m` duc eu pe la ei, zic [i ei rug`ciunea de la mas`. C#nd nu-s eu pe acolo \[i uit`. {i atunci ce po]i s` zici despre neamul nostru care scade din punct de vedere religios, pentru c` nu mai are o leg`tur` cu \nainta[ii care au fost oameni credincio[i? Mi-aduc aminte de ai mei de acas` c` ziceau s` nu facem sf`r#mituri de p#ine, c` \i p`cat, s` nu c`lc`m pe p#ine c` \i p`cat, c` pe gr#u \i obrazul lui Dumnezeu. Eu, c#nd eram copil, tare a[ fi vrut eu s` [tiu cum \i obrazul lui Dumnezeu pe gr#u. |mi \nchipuiam c` dac` se uit` cineva cu microscopul, chiar vede cum \i fa]a lui Dumnezeu! Bine#n]eles c` `sta era un g#nd de copil, dup` aceea mi-am dat seama

c` nu poate fi a[a, dar c`, de fapt, pe orice creatur` a lui Dumnezeu e exprimat Dumnezeu \n \n]elepciunea Lui, \n puterea Lui, \n bun`tatea Lui, \n ceea ce poate El s` manifeste. {i atunci, [i pe gr#u… Buna \mi ar`ta, [i ziceam: "Mam` bun`, unde e? Unde-i obrazul lui Dumnezeu pe gr#u?". {i-mi ar`ta punctul acela de germinare, gropi]a aceea: "Uite, aici e obrazul lui Dumnezeu!". Dar nu l-o v`zut nici Buna, ci ea credea \n el, \n asta. {i dup` aceea am crezut [i eu tot a[a. Dup` aceea mi-am dat seama: domnule!, \n fond, orice lucru pe care \l face Dumnezeu, \l exprim` pe Dumnezeu \ntr-un fel sau altul! {i \n cazul acesta, noi avem o leg`tur` cu Dumnezeu prin f`pturile Lui. Adic` natura este un reflex al prezen]ei lui Dumnezeu. Acum oamenii nu mai au at#ta leg`tur` cu Dumnezeu [i sunt a[a, cumva nep`s`tori. Apoi nu [tiu cum ar putea \nvia un neam care n-are con[tiin]a c` trebuie s` \nvieze! Mi-a[ dori s` nu se mai lupte oamenii

\ntre ei pe motive de credin]`, ci fiecare s`-

[i tr`iasc` credin]a la m`sura la care o are

[i s` duc` \nainte via]a tuturor oamenilor

f`r` s` caute s`-i c#[tige pe oameni pentru

o credin]` sau alta, cum se \nt#mpl` de

multe ori. S` ne g#ndim la Maica Tereza de Calcuta care-i \ngrijea pe to]i, [i pe necred-

incio[i [i pe credincio[i; le respecta credin]a

[i \i ajuta pe oameni a[a cum sunt, ca s` fie

mai buni, s` fie mai cura]i, s` fie mai

m#ng#ia]i, mai lini[ti]i, s` moar` - cum zicea cineva dintre ocroti]ii d#nsei: c` "am tr`it ca un animal [i acum mor ca un \nger".

E o vorb`, pentru c` \ngerul nu moare. Da'

a[a i s-a p`rut de schimbat` via]a \n condi]ia respectiv` \nc#t a zis: "P#n` acum

c#nd am fost pe strad` [i-am tr`it bolnav [i \n mizerie, am tr`it ca un animal, [i acuma o s` mor ca un \nger". A[a ceva a[ dori s` fie \n ]ara asta pe care s-o binecuvinteze Dumnezeu cu mila [i cu \ndur`rile [i cu iubirea Sa de oameni. Rom#nia a [tiut, \n decursul ultimilor zece ani, s`-[i controleze, s`-[i dirijeze libertatea? N-a [tiut nimic! |n decursul acestor zece ani oamenii n-au [tiut de unde s` \nceap`, n-au [tiut cum s` mearg`, au mers \nt#mpl`tor, au mers cum le-a venit. Au

M`

c`utat ei s` fac` anumite lucruri dar

g#ndesc numai c#t` vorb` a fost la \nceput privind corup]ia, privind \nl`turarea ei, [i p#n` la urm` s-a stins

totul.

Ce putem face ca libertatea s` nu mai aduc` \nrobire? Nu [tiu ce putem face! Mai \nt#i de toate trebuie s` se creeze ni[te legi care s` \ngr`deasc` libertatea, iar omul s` [tie c` libertatea \ngr`dit` este mai mult dec#t libertatea ne#ngr`dit`. Adic` s` nu spun`: sunt drepturile omului s` fac` cutare sau cutare lucru, este dreptul omului s` fac` avort, este dreptul omului s`

citeasc` lucruri necuviincioase, este dreptul omului s` aib` baruri striptease, este drep- tul omului s` priveasc` filme necuviin-

cioase

dreptul omului

E dreptul omului s` fie

Tot auzim: e dreptul omului, e

prost, prost s` fie dac`-i dreptul omului! p. 100-101

extras din “Veni]i de lua]i bucurie. O sintez` a g\ndirii P`rintelui Teofil \n 750 de capete”, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2001

CUV@NT SPRE FOLOS s`pt`m#nal al Parohiei Sf#ntul Gheorghe Vechi ISSN: 1843 - 8822 RO-030148, Calea Mo[ilor nr. 36, sector 3, Bucure[ti e-mail: cuvant@sfantulgheorghe.ro

Tel. 021.314.77.89; Fax: 031.811.53.75; Mobil: 0726.325.888 Cod fiscal nr. 12102616, Cod IBAN: RO93 BACX 0000 0030 0191 4000, Unicredit }iriac Bank, Sucursala Lipscani web: www.sfantulgheorghe.ro