Sunteți pe pagina 1din 8

Parohia Sfântul Gheorghe Vechi

Zãmislirea Sfintei Fecioare de cãtre Sfânta Ana

Sãptãmâna 06 - 12.XII.2009
Al 202-lea cuvânt

cuvânt spre folos


"Ast`zi leg`turile nerodirii de fii se dezleag`; c` Dumnezeu
auzind pe Ioachim [i Ana, mai presus de orice n`dejde le-a
f`g`duit l`murit c` vor na[te pe fiica lui Dumnezeu, din care S-a
n`scut Cel necuprins, om f`c#ndu-se, poruncind \ngerului s`-i
strige: Bucur`-te cea plina de har, Domnul este cu tine!"

Troparul Praznicului Z`mislirii Sfintei Fecioare de c`tre Sf#nta Ana


nr. 202 Cuvânt spre folos pagina 2

Duminica a xxVII-a dupã rusalii


pericopa apostolului
din erpistola cãtre efeseni a sfântului apostol pavel (vi, 10-17)
10. |n sf#r[it, fra]ilor, \nt`ri]i-v` \n Domnul [i Dumnezeu, ca s` pute]i sta \mpotriv` \n ziua
\ntru puterea t`riei Lui. cea rea, [i, toate biruindu-le, s` r`m#ne]i \n
11. |mbr`ca]i-v` cu toate armele lui picioare.
Dumnezeu, ca s` pute]i sta \mpotriva uneltir- 14. Sta]i deci tari, av#nd mijlocul vostru
ilor diavolului. \ncins cu adev`rul [i \mbr`c#ndu-v` cu
12. C`ci lupta noastr` nu este \mpotriva plato[a drept`]ii,
trupului [i a s#ngelui, ci \mpotriva \ncep`tori- 15. {i \nc`l]a]i picioarele voastre, gata fiind
ilor, \mpotriva st`p#niilor, \mpotriva pentru Evanghelia p`cii.
st`p#nitorilor \ntunericului acestui veac, 16. |n toate lua]i pav`za credin]ei, cu care ve]i
\mpotriva duhurilor r`ut`]ii, care sunt \n putea s` stinge]i toate s`ge]ile cele arz`toare
v`zduh. ale vicleanului.
13. Pentru aceea, lua]i toate armele lui 17. Lua]i [i coiful m#ntuirii [i sabia Duhului,

pericopa sfintei evanghelii


dupã sfântul apostol ºi evanghelist luca (xiii, 10-17)
(T`m`duirea femeii g#rbove)
10. {i \nv`]a Iisus \ntr-una din sinagogi \ntr-acestea, vindeca]i-v`, dar nu \n ziua
s#mb`ta. s#mbetei!
11. {i iat` o femeie care avea de opt- 15. Iar Domnul i-a r`spuns [i a zis:
sprezece ani un duh de neputin]` [i care F`]arnicilor! Fiecare dintre voi nu
era g#rbov`, de nu putea s` se ridice \n sus dezleag`, oare, s#mb`ta boul s`u, sau
nicidecum; asinul de la iesle, [i nu-l duce s`-l adape?
12. Iar Iisus, v`z#nd-o, a chemat-o [i i-a 16. Dar aceasta, fiic` a lui Avraam fiind, pe
zis: Femeie, e[ti dezlegat` de neputin]a ta. care a legat-o satana, iat` de optsprezece
13. {i {i-a pus m#inile asupra ei, [i ea ani, nu se cuvenea, oare, s` fie dezlegat`
\ndat` s-a \ndreptat [i sl`vea pe de leg`tura aceasta, \n ziua s#mbetei?
Dumnezeu. 17. {i zic#nd El acestea, s-au ru[inat to]i
14. Iar mai-marele sinagogii, m#niindu-se care erau \mpotriva Lui, [i toat` mul]imea
c` Iisus a vindecat-o s#mb`ta, se bucura de faptele str`lucite s`v#r[ite
r`spunz#nd, zicea mul]imii: {ase zile sunt de El.
\n care trebuie s` se lucreze; venind deci
pagina 3 Cuvânt spre folos nr. 202

SÃPTÃMÂNA 06 - 12.xii.2009
ZI CALENDAR INTERVAL PROGRAM LITURGIC PreoÞi slujitori
ORAR În ordinea slujirii
Duminic` †) Sf. Ierarh Nicolae, 08.00-12.00 - Utrenia [i Sfânta Liturghie Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
Arhiepiscopul Mirelor Lichiei Pr. Ionel Durlea
(Dezlegare la pe[te) Pr. Cristian Deheleanu

Luni †) Sf#nta Muceni]` Filofteia de la Curtea de


Arge[; Sf. Ambrozie, Ep. Mediolanului
(Dezlegare la pe[te)
Mar]i Cuvio[ii Patapie [i Sofronie; Sfin]ii Apostoli:
Cezar, Tihic [i Onisifor

Miercuri Z`mislirea Sfintei Fecioare de c`tre Sf. Ana;


Sf#nta Prooroci]` Ana
18.00-20.00 - Acatist [i catehez` Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
Joi Sfin]ii Mucenici: Mina, Ermoghen [i Eugraf

Vineri Cuvio[ii Daniil St#lpnicul [i Luca cel Nou

18.00-20.00 - Sf#ntul Maslu de ob[te Pr. Sorin-Vasile Tanc`u


[i Dialog duhovnicesc Pr. Ionel Durlea
Pr. Cristian Deheleanu
S#mb`t` † Sf. Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei; 07.30-11.30 - Sf#nta Liturghie [i Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
Sf. Mc. Sinet; Sf. Ierarh Alexandru Parastas pentru cei adormi]i
(Dezlegare la pe[te)
18.00-20.00 - Vecernia Mare [i Cuv#nt de Pr. Ionel Durlea
\nv`]`tur` la Apostolul zilei

Cuvânt la Duminica a XXVII-a dupã Pogorârea Sfântului Duh


Sf#ntul Ioan Gur` de Aur
"S-au ru[inat to]i cei ce erau \mpotriva Lui" ne r`ne[te. S`rutarea vr`jma[ului este
(Luca 13, 17) foarte b`nuitoare, iar rana ce ne face un pri-
Ne este de folos s` fim dojeni]i eten purcede de la grija lui pentru noi.
Cine laud` toate f`r` deosebire, at#t Pentru aceea, \n]eleptul Solomon zice: "Mai
faptele noastre cele vrednice de ocar`, c#t [i bune sunt r`nile prietenului, dec#t
pe cele vrednice de laud`, acela nu ne este s`rut`rile cele f`]arnice ale vr`jma[ului"
prieten, ci un am`gitor sau batjocoritor. (Pilde 27, 6).
C#nd cineva laud` ceea ce este "Cum zici tu?". A[a, r`nile sunt mai
l`udabil, dar, pe de alt` parte, oc`r`[te bune, ca semne ale prieteniei, c`ci el nu se
gre[elile [i p`catele, acesta este prietenul uit` la ceea ce se face, ci la inima [i g#ndurile
cel adev`rat. {i ca s` vede]i c` cel care \n oamenilor de la care vine r`nirea sau
toate ne laud` [i \n toate ne prosl`vesc nu ne s`rutarea.
este prieten, ci un am`gitor, asculta]i ce De pild`, Iuda a s`rutat pe Domnul,
gr`ie[te Dumnezeu prin Proorocul Isaia: dar s`rutarea lui era plin` de tr`dare, gura
"Poporul meu, cei ce v` fericesc v` \n[eal` pe sa plin` de otrav`, limba sa plin` de r`utate.
voi [i c`rarea picioarelor voastre o stric`" Dimpotriv`, Pavel a r`nit pe
(Isaia 3, 12). amestec`torul de s#nge din Corint, dar toc-
Pe un vr`jma[ nu-l putem suferi, chiar mai prin aceea l-a m#ntuit. Tu \ntrebi: "Cum
c#nd ne laud`, iar pe un prieten \l l-a r`nit?". Prin aceea c` l-a predat satanei [i
\mbr`]i[`m, chiar [i c#nd ne dojene[te. l-a izgonit de la Biseric`. El scrie a[a: "S`
Acela ne este potrivnic chiar [i c#nd ne da]i pe unul ca acela satanii spre chinuirea
s`rut`, iar acesta ne este pl`cut chiar [i c#nd trupului". Pentru ce? Pentru "ca sufletul s`
nr. 202 Cuvânt spre folos pagina 4
se m#ntuiasc` \n ziua Domnului" (I 1). El nu zice: "Cine nu poate suferi certarea
Corinteni 5, 5). aceasta sau cealalt`", ci zice: "Cel ce ur`[te
V`zut-ai acum r`nile cele ce m#ntui- certarea". C#nd prietenul t`u te ceart` cu
esc [i s`rutarea cea plin` de tr`dare? Tu dreptate, \ndreapt`-]i gre[eala ta. Iar dac`
recuno[ti acum c`, \ntr-ade-v`r, r`nile ce le el te-a certat f`r` temei, laud` buna lui cuvi-
pricinuie[te prietenul sunt mai bune dec#t in]`, aprob` scopul lui [i mul]ume[te priete-
s`rutarea cea f`]arnic` a vr`jma[ului. niei lui, c`ci certarea lui a purces numai din
Aceasta \ns` se \nt#mpl` nu numai la dragostea lui cea mare c`tre tine.
oameni, ci [i \n privin]a lui Dumnezeu [i a A[adar, s` nu ne sc#rbim c#nd cineva
satanei. Acela este prietenul nostru, acesta ne ceart`.
potrivnicul nostru; Acela m#ntuitorul [i C`ci ar fi de cel mai mare folos pentru
\ngrijitorul nostru, acesta am`gitorul [i via]a noastr`, dac` noi, pe de o parte,
du[manul nostru. Dar tocmai satana a pururea am certa cu sinceritate gre[elile
s`rutat odinioar` pe om, [i Dumnezeu l-a celor de aproape ai no[tri, iar pe de alt`
r`nit. Te \ntrebi cum satana l-a s`rutat [i parte, dac` [i noi am asculta cu bucurie
cum Dumnezeu l-a r`nit? Satana a zis: "Ve]i certarea ce se atinge de noi. Ceea ce este
fi ca Dumnezeu" (Facerea 3, 5). Aceasta este doctoria pentru r`ni, aceea este certarea
o s`rutare. Iar Dumnezeu a zis: "P`m#nt pentru gre[elile noastre. Precum este f`r`
e[ti [i \n p`m#nt te vei \ntoarce" (Facerea 3, de minte cel ce leap`d` doctoria, a[a este
19). Aceasta este o ran`. Deci, cine ne-a f`r` de minte [i cel care nu voie[te s`
folosit mai mult: cel ce a zis: "Ve]i fi ca primeasc` nici o certare.
Dumnezeu", sau Cel ce a zis: "P`m#nt e[ti [i Dar mul]i, c#nd sufer` certare, se \nt`r#t`,
\n p`m#nt te vei \ntoarce"! Acesta din urm` c`ci g#ndesc [i zic \ntru sine: "Eu sunt at#t
ne-a amenin]at cu moartea; acela, satana, de chibzuit [i priceput; trebuie eu s` suf`r
ne-a f`g`duit nemurirea. Dar tocmai el, care ni[te astfel de imput`ri de la acest om?". Ei
ne-a f`g`duit nemurirea, ne-a scos din rai. nu g#ndesc c` tocmai cu aceste cuvinte dau
Dimpotriv`, Cel ce ne-a amenin]at cu m`rturie de cea mai mare lips` de minte.
moartea ne-a deschis cerul. Sf#nta Scriptur` zice: "Dac` vezi un om care
Vede]i c` lovirile prietenului sunt mai se crede \n]elept \n ochii lui, s` n`d`jduie[ti
bune dec#t s`rut`rile vr`jma[ului? De aceea mai mult de la un nebun dec#t de la el" (Pilde
trebuie s` mul]umim prietenilor care ne 26, 12).
dojenesc. Aib` ei drept sau nu aib`, ei tot- Tocmai de aceea zice \nc` [i Sf#ntul
deauna fac aceasta pentru ca s` ne Apostol Pavel: "Nu v` socoti]i voi \n[iv`
\mbun`t`]easc`, nu ca s` ne vat`me. \n]elep]i" (Romani 12, 16). Oric#t de \n]elept
Vr`jma[ii, dimpotriv`, chiar [i c#nd ai fi, oric#t de mare pricepere ai avea, totu[i
cu dreptate ne oc`r`sc, fac aceasta nu spre a e[ti om [i ai trebuin]` de un sfat bun. Numai
ne face mai buni, ci spre a ne def`ima. Mai Unul Dumnezeu nu are trebuin]` de sfat, [i
departe, c#nd prietenii ne laud`, ei prin numai despre D#nsul zice Apostolul: "Cine a
aceasta voiesc a spori r#vna noastr`; iar cunoscut g#ndul Domnului sau cine a fost
vr`jma[ii ne laud` cu scopul ca mai lesne s` sfetnicul Lui?" (Romani 11, 34).
ne duc` la c`dere, \ns` ori de la cine ar veni Noi, oamenii, \ns`, de am fi de o mie
ocara, ea este pururea de mare folos, dac` de ori mai \n]elep]i, totu[i, \nc` de o mie de
cineva poate s` o sufere [i nu se \nt`r#t` ori am merita certare, c`ci stric`ciunea firii
prin ea. noastre pururea se arat`, \n]eleptul Sirah
In]eleptul Solomon, zice: "Cel ce zice: "Nu poate des`v#r[irea s` fie \ntru
ur`[te certarea este f`r` de minte" (Pilde 12, oameni". Pentru ce? "Pentru c` nu este
pagina 5 Cuvânt spre folos nr. 202
nemuritor fiul omului". "Ce este mai luminos cu care s` fi vorbit Dumnezeu fa]` c`tre
dec#t soarele", zice el mai departe, "{i totu[i fa]`" (Deuteronomul 34, 10).
el se \ntunec`" (Sirah 17, 25-26). Precum [i Ce dovad` mai mare po]i s` dore[ti tu
aceast` str`lucit` lumin` [i razele cele lumi- despre \nsemn`tatea lui?
noase uneori se \ntunec`, a[a [i priceperea El era, a[adar, bine \nv`]at, at#t \ntru
noastr`, chiar c#nd se pare a sc#nteia \n \n]elepciunea egiptenilor, c#t [i \ntru
toat` str`lucirea sa cea de amiaz`, se \n]elepciunea poporului lui Dumnezeu; era
\ntunec` prin neajungere. puternic \n cuv#nt [i \n fapt` [i domnea
Adeseori se \nt#mpl` c` un \n]elept nu peste f`ptur`, c`ci el era prieten al
vede ceea ce trebuia s` vad`, ci, dimpotriv`, St`p#nului tuturor f`pturilor. El a scos din
un altul, care st` mult mai jos, mai repede Egipt un popor a[a de mare, a desp`r]it
observ` unele lucruri. {i aceasta se \nt#mpl` marea [i iar`[i a \mpreunat-o. Atunci s-a
pentru ca cel \n]elept s` nu se m#ndreasc`, v`zut o minune neauzit`. Atunci pentru
iar cel mai ne\nsemnat s` nu se cread` \nt#ia dat` a v`zut soarele c` marea nu se
nenorocit. trecea cu corabia, ci cu picioarele uscate. Nu
A[adar, este o mare fapt` bun`, un cor`bii [i v#sle se vedeau acum \n mare, ci
mare bine, c#nd cineva poate suferi cai [i tr`suri.
certarea, precum, pe de alt` parte, este un {i cu toate acestea, \n]eleptul acesta,
folos sl`vit, a putea certa cineva pe fra]ii s`i Moise, cel puternic \n cuv#nt [i \n fapt`,
\ntr-un chip drept [i plin de dragoste, c`ci acest prieten al lui Dumnezeu, acest domni-
aceasta este una dintre cele mai \nsemnate tor al firii, acest mare f`c`tor de minuni nu
datorii pe care le avem c`tre aproapele nos- observ` un lucru, pe care \ns` foarte mul]i
tru. oameni \l v`d. Socrul s`u, un om str`in [i
Vrei s` [tii c`, oric#t de \n]elept [i pri- foarte mic \n asem`nare cu d#nsul, a v`zut
ceput, [i oric#t de \mbun`t`]it ai fi tu, totu[i, aceasta, [i i-a \ntors luarea aminte la ceea ce
de-a pururea ai trebuin]` de un sfetnic [i de el sc`pase din vedere. Ce era oare aceasta?
un prieten care s` te \ndrepte [i s` te doje- Lua]i aminte ca s` cunoa[te]i ca
neasc`? Atunci ascult` o istorie din Vechiul fiecare om are trebuin]` de sfat, chiar de ar
Testament. fi a[a de \nsemnat ca Moise, [i c` adeseori
Nimeni nu se putea asem`na cu ceea ce nu v`d oamenii cei mari [i vrednici
Moise. El era, zice Sf#nta Scriptur`, "om de mirare, de multe ori v`d cei ne\nsemna]i
bl#nd foarte, mai mult dec#t to]i oamenii cei [i mici.
ce sunt pe p`m#nt" (Numerii 12, 3), era pri- Dup` ce Moise ie[ise din Egipt [i se
eten al lui Dumnezeu, era foarte procopsit \n oprise \n pustie, \l \mpresurau cei [ase sute
[tiin]ele lume[ti [i, pe l#ng` aceasta, plin de de mii de oameni, [i Moise singur trebuia s`
\n]elepciunea cea duhovniceasc`, ba \nc`, pun` la cale toate jeluirile [i certurile ce se
precum se zice \n Faptele Apostolilor, el era iscau \ntre d#n[ii. Aceasta v`z#nd-o socrul
"\nv`]at \ntru toat` \n]elepciunea egipte- s`u Ietro, [i m`car c` el altmintrelea era un
nilor" (Fapte 7, 22). om neiscusit, ne[tiutor de legi [i de tocmelile
Vezi c#t era el de \n]elept \ntru toate statului, totu[i a b`gat de seam` c` aici
lucrurile? {i istoria apostolilor zice despre Moise face o gre[eal`, [i a \ndreptat pe
d#nsul mai departe: "{i era puternic \n Moise cel at#t de dibaci [i \n]elept, pe pri-
cuvinte [i \n fapte" (Fapte 7, 22). Mai ascult` etenul lui Dumnezeu. El a zis c`tre d#nsul:
\nc` [i o alt` m`rturie despre aceasta. "Pentru ce [ezi tu singur, si tot poporul st`
Sf#nta Scriptur` zice despre Moise: "{i mai \naintea ta de diminea]` p#n` seara?… Nu
mult nu s-a sculat prooroc \n Israil ca Moise, faci bine lucrul acesta. C`ci te vei pr`p`di si
pagina 6 Cuvânt spre folos nr. 202
tu si poporul acesta, care este cu tine. Greu Mai v#rtos el a ascultat acest sfat [i l-
este ]ie lucrul acestea, nu-l vei putea face tu a \mplinit, [i pentru aceea nu s-a ru[inat nici
singur" (Ie[irea 18, 14, 17- 18). El a \nso]it de contemporanii s`i, nici de urma[i. Ba \nc`
sfatul s`u de o dojana. el \nsu[i, ca [i cum ar fi fost aceasta pentru
Moise \ns` nu s-a sup`rat de aceasta, d#nsul o mare cinste, prin c`r]ile sale [i prin
ci acest b`rbat \n]elept [i dibaci, acest pri- \nsemn`rile sale scripturistice a f`cut cunos-
eten al lui Dumnezeu, acest domnitor peste cut tuturor oamenilor din toate timpurile,
miriade, a primit pova]a prietene[te. Nici p#n` la venirea lui Hristos \n ziua cea de pe
mul]imea minunilor ce s`v#r[ise el, nici urm`, adic` la toat` lumea, c` el nu a v`zut
m`rimea puterii sale nu l-au \ng#mfat; el nu drept [i a \nv`]at de la socrul s`u ce trebuie
s-a ru[inat c` a primit pova]a \n fa]a a tot s` fac`.
poporul. Mai v#rtos g#ndea el c` de ar fi Noi, dimpotriv`, ne sup`r`m [i ne tul-
f`cut \nc` pe at#tea minuni, totu[i, el bur`m c#nd cineva ne ceart` [i numai \n fa]a
pururea poart` \n sine firea omeneasc` cea unui singur om, [i ni se pare c` ne-ar fi luat
stric`cioas`, c`reia at#t de multe lucruri \i via]a. Dar Moise nu f`cea a[a. M`car c` mii
r`m#n necunoscute. De aceea a primit el a[a [i iar`[i mii au auzit [i au v`zut cum el fus-
de bine sfatul [i dojana lui Ietro. ese certat, totu[i el nu s-a ru[inat, ba \nc` nu
Dimpotriv`, mul]i voiesc a se lipsi de s-a ru[inat nici de miliarde care au tr`it
folosul ce le-ar aduce un sfat bun, numai ca dup` aceea, [i vor tr`i p#n` la sf#r[itul lumii,
s` nu par` c` ei ar avea trebuin]` de sfatul ci propov`duie[te la to]i \n fiecare zi
cuiva. Ei voiesc mai bucuro[i a r`m#ne \ntru gre[eala sa, prin Sf#nta Scriptur`.
ne[tiin]`, dec#t a \nv`]a ceva de la al]ii, [i nu Dar pentru ce, oare, ne-a \nsemnat el
socotesc c` nu \nv`]area de la al]ii, ci aceasta prin scrisoare? Pentru ca s` ne
ne[tiin]a este ru[ine. \nve]e c` niciodat` nu trebuie s` g#ndim
De asemenea, nu trebuie s` ne despre noi \n[ine lucruri mari, chiar de am fi
ru[in`m c#nd suntem dojeni]i, ci numai mai \n]elep]i dec#t to]i, [i c` nu trebuie s`
atunci s` ne ru[in`m c#nd nu p`r`sim dispre]uim sfatul vreunuia din cei de
gre[elile noastre. Un om mare [i \n]elept aproape ai no[tri, fie acela mai de jos dec#t
poate totu[i s` gre[easc` \ntr-un punct, \n to]i.
care nimere[te altul mai mic. Moise [tia Dac` cineva \]i d` un sfat bun,
aceasta, [i de aceea a primit el cu at#ta prime[te-l, chiar de ]i l-ar fi dat sluga ta.
bun`voin]` sfaturile. Dac` cineva \]i d` un sfat r`u, nu-l
Acest sfat se cuprindea \n aceea c` urma, fie acest sfetnic cel mai \nsemnat om
Ietro a zis: "Alege-]i b`rba]i puternici [i \i din lume. C`ci nu trebuie a c`uta la rangul
pune mai mari peste mie, [i mai mari peste sfetnicului, ci la firea [i \nsu[irea sfatului.
sut`, [i mai mari peste cincizeci, [i mai mari A[adar, Moise a \nsemnat acea
peste zece, [i s` judece poporul \n tot ceasul; \nt#mplare pentru ca s` ne \nve]e c` nimeni
iar lucrul cel mare s`-l aduc` la tine, iar nu trebuie s` se ru[ineze de dojana, chiar
jude]ele cele mici s` le judece ei" (Ie[irea 18, dac` toat` lumea ar fi de fa]` la ea.
21-22). |ntr-adev`r, nu este pu]in` laud`, nu
Moise a ascultat acest sfat f`r` a se este o slav` mic` [i nu este un slab semn de
ru[ina [i a ro[i, nu l-a jignit, c` supu[ii lui \n]elepciune, c#nd cineva poate suferi
erau martori la dojana ce primise, [i n-a zis certarea cu m`rime de suflet. Moise fie deci
\ntru sine: "Supu[ii mei m` vor nesocoti, modelul nostru, c`ruia s`-i r#vnim \ntru
v`z#nd c` eu, pov`]uitorul lor, trebuie s` aceasta. Amin.
\nv`] de la altul ce este de f`cut".
din "Predici la duminici [i s`rb`tori"
pagina 7 Cuvânt spre folos nr. 202

Sfânta muceniþã FILOFTEIA de la Argeº


|n calendarul sfin]eniei cre[tine, la 7 a]i \mbr`cat, bolnav am fost [i M-a]i cercetat,
decembrie este pomenit` Sf#nta Muceni]` \n temni]` am fost [i a]i venit la Mine"
Filofteia, ale c`rei moa[te se g`sesc de [apte (Matei25, 34-36). |ntre altele, de multe ori c#nd
veacuri la Curtea de Arge[. Dup` anumite [tiri ducea m#ncare tat`lui ei la c#mp, o parte din
privitoare la via]a ei, afl`m c` s-a n`scut pe la ea o d`dea unor oameni s`raci, \ntr-una din zile,
\nceputul veacului al XIII-\ea \n ora[ul pe c#nd avea 12 ani, acesta a urm`rit-o ca s`
T#rnovo, care pe atunci era capitala "imperiului vad` ce face cu m#ncarea pe care trebuia s`
rom#no-bulgar", \ntemeiat [i condus o vreme de i-o aduc` la c#mp. \ncredin]#ndu-se c` o d`dea
fra]ii Petru [i Asan, rom#ni de neam. I s-a dat celor lipsi]i, s-a \nfuriat at#t de tare, \nc#t a
din botez numele "Filofteia", care \n grece[te scos securea pe care o purta la br#u [i a arun-
\nseamn` "iubitoarea de Dumnezeu", lucru pe cat-o asupra fetei. A r`nit-o grav la un picior,
care \l va dovedi cu fapta \n cursul scurtei sale \nc#t dup` pu]in` vreme [i-a dat sufletul \n m#na
vie]i p`m#nte[ti. Se spune c` [i mama viitoarei Ziditorului a toat` f`ptura.
sfinte era rom#nc` de neam, din sudul Dun`rii [i Nevrednicul tat`, \nsp`im#ntat de
o femeie foarte evlavioas`. De la ea a deprins uciderea propriei sale copile, a \ncercat s`-i
prunca Filofteia dragostea de Dumnezeu [i de ridice trupul spre a-l \nmorm#nta. Dar
aproapele, faptele de milostenie, rug`ciunile [i Dumnezeu a \ngreuiat \n a[a fel cinstitul ei
postul [i alte virtu]i care trebuie s` trup, \nc#t nici tat`l uciga[, nici al]i oameni n-au
\mpodobeasc` sufletul unui adev`rat cre[tin. putut s`-l ridice, \ngrozit, a alergat la arhiepis-
Fiind copil` \nc`, Dumnezeu a chemat la Sine pe copul cet`]ii T#rnovo, istorisindu-i toate cele
vrednica sa mam`, r`m#n#nd astfel orfan`. \nt#mplate. Acesta, \mpreun` cu mai marii
Cu \ncredere \n Dumnezeu, a r`mas \n casa cet`]ii, cu preo]i, c`lug`ri [i mul]ime de credin-
p`rinteasc`, respect#nd toate cele ce \nv`]ase de cio[i, s-au \ndreptat spre locul \n care se afla
la mama ei, tr`ind mai mult pentru Hristos [i trupul ne\nsufle]it al tinerei Filofteia. To]i s-au
pentru cei afla]i \n suferin]`. \ncredin]at c` erau \n fa]a unei minuni dum-
Dar dup` o vreme tat`l ei s-a rec`s`torit, nezeie[ti. Ierarhii [i preo]ii afla]i acolo, au
lu#ndu-[i o femeie cu o via]` cu totul diferit` de s`v#r[it slujba prohodiriei, dup` care au
cea a primei sale so]ii. Era firesc atunci ca \ncercat s`-i ridice cinstitul trup, spre a-l duce
aceast` femeie s` n-o iubeasc` pe Filofteia, \n catedrala arhiepiscopal` din T#rnovo. Nici de
obi[nuit` cu rug`ciunea, cu postul [i cu mila data aceasta cinstitul ei trup n-a putut fi ridicat.
fa]` de aproapele. Drept aceea, s-a pornit cu Au \n]eles c` Filofteia putea fi socotit` acum ca o
mult` ur` \mpotriva acesteia, mai ales c#nd se adev`rat` muceni]` a lui Hristos [i c` ea \ns`[i
ducea la biseric` sau c#nd se ruga [i f`cea fapte nu voia s` fie dus` \n cetatea T#rnovo. Sinaxarul
de milostenie, \n acela[i timp, c`uta s` \nt`r#te ei arat` c` sfin]ii slujitori au \nceput s` spun`
[i pe tat`l bl#ndei copile \mpotriva ei. Dar numele unor ora[e, biserici [i m`n`stiri din
toate vorbele de ocar`, b`t`ile [i muncile la care dreapta [i din st#nga Dun`rii, spre a vedea dac`
o punea tat`l [i mai ales mama ei vitreg`, n-au nu se u[ureaz` trupul sfintei, la rostirea vre-
putut s-o abat` de la virtu]ile care \i \mpodobeau unuia din ele. C#nd s-a rostit numele ora[ului
sufletul, mai ales de la faptele milosteniei, \n Curtea de Arge[, deodat` trupul s-a u[urat [i a
inima ei se \ntip`riser` cuvintele M#ntuitoru- putut s` fie ridicat. A fost \n[tiin]at de \ndat`
lui: "Ferici]i cei milostivi, c` aceia se vor milui" domnitorul rom#n de la Arge[ de dorin]a sfintei
(Matei 5, 7), dar mai ales cuvintele pe care le va Filofteia, ca cinstitul ei trup s` fie adus \n ]ara
spune El la dreapta judecat`: " Veni]i, sa. A fost \nt#mpinat la Dun`re de domnitor, ier-
binecuv#nta]ii Tat`lui Meu [i mo[teni]i arhi, preo]i, c`lug`ri [i credincio[i, cu rug`ciuni,
\mp`r`]ia cea preg`tit` vou` de la \ntemeierea c#nt`ri duhovnice[ti, lum#n`ri [i t`m#ie. Sicriul
lumii. cu trupul ei a fost dus apoi la Curtea de Arge[.
C`ci fl`m#nd am fost [i Mi-a]i dat s` Adev`rul este c` moa[tele ei au r`mas la
m`n#mc, \nsetat am fostt [i Mi-a]i dat s` beau, T#rnovo [i au fost aduse \n }ara Rom#neasc`
str`in am fost [i M-a]i primit, gol am fost [i M- numai dup` anul 1393, c#nd taratul bulgar de la
nr. 202 Cuvânt spre folos pagina 8
T#rnovo a fost ocupat de turci. Se pare c` de aici erica domneasc` din Curtea de Arge[, care are
au fost duse pentru scurt timp la Vidin, probabil hramul Sf#ntului Nicolae, deci la 6 decembrie.
p#n` \n 1396. Pentru a nu fi profanate, au fost "Via]a" Sfintei Filofteia este trecut` \n Mineiul
oferite domnitorului Mircea cel B`tr#n (1386- pe decembrie [i \n Vie]ile de sfin]i pe aceast`
1418), care le-a a[ezat \n biserica Sf#ntul lun`, tip`rite la noi \n ]ar`, iar \nsemn`rile de
Nicolae (domneasc`) din Curtea de Arge[, A c`l`torie ale unor str`ini care au trecut prin
pe atunci catedral` mitropolitan`, ctitoria Curtea de Arge[ men]ionez` prezen]a
domnitorilor Basarab I \ntemeietorul [i Nicolae moa[telor ei \n acest ora[, precum [i cinstirea
Alexandru, fiul s`u. de care se bucurau din partea credincio[ilor
Moa[tele Sfintei au r`mas acolo p#n` \n rom#ni.
1893, c#nd - datorit` st`rii de degradare \n La 28 februarie 1950, Sf#ntul Sinod al
care a ajuns biserica - au fost mutate \n bisericile Bisericii noastre a hot`r#t generalizarea cultului
Sf#ntul Gheorghe apoi la Adormirea Maicii unor sfin]i ale c`ror moa[te se g`sesc \n ]ara
Domnului-Olari, din aceea[i localitate, \n tim- noastr`, \ntre care [i Sf#nta Filofteia de la
pul primului r`zboi mondial, c#nd o bun` parte Arge[.
din ]ar` era ocupat` de trupe str`ine - au Slujba special` \nchinat` acestei gener-
fost duse \n paraclisul m`n`stirii Antim din aliz`ri a avut loc \n octombrie 1955, la Curtea
Bucure[ti. Dup` \ncheierea r`zboiului au fost de Arge[, \n prezen]a patriarhului Justinian
readuse la Curtea de Arge[, dar de data aceasta Marina [i a numero[i ierarhi rom#ni [i str`ini,
\n m`rea]a biseric` ctitorit` de Neagoe Vod` invita]i acolo, precum [i a numero[i clerici [i
Basarab. Din 1949 au fost mutate \n paraclisul credincio[i. S` cinstim [i noi prin c#nt`ri
din incinta acestei biserici, unde se g`sesc [i azi. duhovnice[ti pe acesta sf#nt` ocrotitoare a
|n felul acesta, Sf#nta Filofteia a }`rii Rom#ne[ti, zic#nd: "L`ud`m nevoin]ele
devenit o adev`rat` ocrotitoare a }`rii tale, Filofteie fecioar`, cinstim patimile, m`rim
Rom#ne[ti. \ndelung`-r`bdarea ta, fericim sf#ntul t`u
Moa[tele ei sunt venerate at#t de credin- sf#r[it, c#nt`m b`rb`]ia ta cea ne\nvins` ce s-
cio[ii din partea locului c#t [i de al]i cre[tini, din a ar`tat \n trupul t`u cel tinerel [i crud; [i
alte zone ale ]`rii, care \[i \ndreapt` pa[ii spre privind toate ostenelile vie]ii tale care te-au
prima capital` a }`rii Rom#ne[ti, \n mai multe pream`rit pe p`m#nt [i \n cer, unde acum
r#nduri s-au f`cut procesiuni \n ]ar` cu sfintele locuie[ti, te rug`m f` pomenire [i de noi cei ce
ei moa[te, mai ales \n vreme de secet`. De la alerg`m la racla sfintelor tale moa[te, ca
aducerea moa[telor sale \n ]ar` [i p#n` azi, \n izb`vindu-ne de toat` nevoia [i \mp`r`]iei
numeroase biserici s-au zugr`vit fie chipul ei, fie cerurilor f`c#ndu-ne p`rta[i, s` te l`ud`m pe
scene din via]a ei (ca \n bisericile Dobroteasa [i tine, gr`ind unele ca acestea:
Sf#ntul Gheorghe din Bucure[ti, Sf#nta Filofteia Bucur`-te, cea din ceruri d`ruit` rom#nilor;
[i Sf#nta Vineri din Ploie[ti, Adormirea Maicii Bucur`-te, c` acum locuie[ti la \n`l]ime;
Domnului din Mizil [i altele). Icoane cu chipul Bucur`-te, c` stai ve[nic \ntre cetele m`rite;
s`u \mpodobesc casele credincio[ilor. Unii Bucur`-te, c` prin tine Domnul mil` ne trimite;
p`rin]i dau numele Filofteia fiicelor lor la botez, Bucur`-te, c`-]i ascult` rugile pentru tot omul;
iar unele credincioase care iau \ngerescul chip Bucur`-te, c` e[ti nou` ajutor \ntru primejdii;
al c`lug`riei, de asemenea poart` acest nume. Bucur`-te, c` pe tine te avem st#lp al n`dejdii;
Pomenirea ei cu laud` se face \n fiecare an \n ziua Bucur`-te, Filofteie, fecioar` preal`udat`!"
de 7 decembrie. A fost aleas` aceast` zi ca dat` (Din Acatistul Sfintei Filofteia, icosul 12).
de pr`znuire, \ndat` dup` ziua Sf#ntului Nicolae,
extras din Pr. Prof. Dr. Mircea P`curariu, Sfin]i daco-
\ntruc#t moa[tele ei au stat secole \n [ir \n bis- rom#ni [i rom#ni, Editura Apologeticum 2006, p. 104-106

CUV@NT SPRE FOLOS Tel. 021.314.77.89; Fax: 031.811.53.75;


s`pt`m#nal al Parohiei Sf#ntul Gheorghe Vechi Mobil: 0726.325.888
ISSN: 1843 - 8822 Cod fiscal nr. 12102616,
RO-030148, Calea Mo[ilor nr. 36, Cod IBAN: RO93 BACX 0000 0030 0191 4000,
sector 3, Bucure[ti Unicredit }iriac Bank, Sucursala Lipscani
e-mail: cuvant@sfantulgheorghe.ro web: www.sfantulgheorghe.ro