Parohia Sfântul Gheorghe Vechi

Naºterea Domnului

Sãptãmâna 20 - 26.XII.2009
Al 204-lea cuvânt

cuvânt spre folos

"Na[terea Ta, Hristoase Dumnezeul nostru, r`s`rita lumii lumina
cuno[tin]ei; c` \ntru d#nsa, cei ce slujeau stelelor de la stea s-au
\nv`]at s` se \nchine }ie, Soarelui Drept`]ii, [i s` Te cunoasc` pe
Tine, R`s`ritul cel de sus, Doamne, slav` }ie."
Troparul Na[terii Domnului
nr. 204 Cuvânt spre folos pagina 2

Duminica dinaintea Naºterii Domnului

(a Sfin]ilor P`rin]i dup` trup ai Domnului)
pericopa sfintei evanghelii
dupã sfântul apostol ºi evanghelist matei (i, 1-25)
(Genealogia M#ntuitorului)
1. Cartea neamului lui Iisus Hristos, fiul lui 16. Iacov a n`scut pe Iosif, logodnicul Mariei,
David, fiul lui Avraam. din care S-a n`scut Iisus, Care se cheam`
2. Avraam a n`scut pe Isaac; Isaac a n`scut Hristos.
pe Iacov; Iacov a n`scut pe Iuda [i pe fra]ii 17. A[adar, toate neamurile de la Avraam
lui; p#n` la David sunt pais-
3. Iuda a n`scut pe Fares [i prezece; [i de la David p#n`
pe Zara, din Tamar; Fares la str`mutarea \n Babilon
a n`scut pe Esrom; Esrom sunt paisprezece; [i de la
a n`scut pe Aram; str`mutarea \n Babilon
4. Aram a n`scut pe p#n` la Hristos sunt pais-
Aminadav; Aminadav a prezece neamuri.
n`scut pe Naason; Naason 18. Iar na[terea lui Iisus
a n`scut pe Salmon; Hristos a[a a fost: Maria,
5. Salmon a n`scut pe mama Lui, fiind logodit` cu
Booz, din Rahav; Booz a Iosif, f`r` s` fi fost ei
n`scut pe Iobed, din Rut; \nainte \mpreun`, s-a aflat
Iobed a n`scut pe Iesei; av#nd \n p#ntece de la
6. Iesei a n`scut pe David Duhul Sf#nt.
regele; David a n`scut pe 19. Iosif, logodnicul ei,
Solomon din femeia lui drept fiind [i nevr#nd s-o
Urie; v`deasc`, a voit s-o lase \n
7. Solomon a n`scut pe ascuns.
Roboam; Roboam a n`scut 20. {i cuget#nd el acestea,
Arborele lui Iesei
pe Abia; Abia a n`scut pe Asa; iat` \ngerul Domnului i s-a
8. Asa a n`scut pe Iosafat; Iosafat a n`scut pe ar`tat \n vis, gr`ind: Iosife, fiul lui David, nu
Ioram; Ioram a n`scut pe Ozia; te teme a lua pe Maria, logodnica ta, c` ce s-a
9. Ozia a n`scut pe Ioatam; Ioatam a n`scut z`mislit \ntr-\nsa este de la Duhul Sf#nt.
pe Ahaz; Ahaz a n`scut pe Iezechia; 21. Ea va na[te Fiu [i vei chema numele Lui:
10. Iezechia a n`scut pe Manase; Manase a Iisus, c`ci El va m#ntui poporul S`u de
n`scut pe Amon; Amon a n`scut pe Iosia; p`catele lor.
11. Iosia a n`scut pe Iehonia [i pe fra]ii lui, la 22. Acestea toate s-au f`cut ca s` se \mplin-
str`mutarea \n Babilon; easc` ceea ce s-a zis de Domnul prin
12. Dup` str`mutarea \n Babilon, Iehonia a proorocul care zice:
n`scut pe Salatiel; Salatiel a n`scut pe 23. "Iat`, Fecioara va avea \n p#ntece [i va
Zorobabel; na[te Fiu [i vor chema numele Lui Emanuel,
13. Zorobabel a n`scut pe Abiud; Abiud a care se t#lcuie[te: Cu noi este Dumnezeu".
n`scut pe Eliachim; Eliachim a n`scut pe 24. {i de[tept#ndu-se din somn, Iosif a f`cut
Azor; a[a precum i-a poruncit \ngerul Domnului [i a
14. Azor a n`scut pe Sadoc; Sadoc a n`scut pe luat la el pe logodnica sa.
Achim; Achim a n`scut pe Eliud; 25. {i f`r` s` fi cunoscut-o pe ea Iosif, Maria
15. Eliud a n`scut pe Eleazar; Eleazar a a n`scut pe Fiul s`u Cel Unul-N`scut, C`ruia
n`scut pe Matan; Matan a n`scut pe Iacov; I-a pus numele Iisus.
pagina 3 Cuvânt spre folos nr. 204

SÃPTÃMÂNA 20 - 26.xii.2009
ZI CALENDAR INTERVAL PROGRAM LITURGIC PreoÞi slujitori
ORAR În ordinea slujirii
Duminic` |naintepr`znuirea Na[terii Domnului; 08.00-12.00 - Utrenia [i Sfânta Liturghie Pr. Cristian Deheleanu
Sf. Sfin]it Ignatie Teoforul Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
Pr. Ionel Durlea

Luni Sf. Muceni]` Iuliana;

Sf. Mucenic Temistocle

Mar]i † Sf. Ierarh Petru Movil`, Mitr. Kievului;

Sf. Mare Muceni]` Anastasia; Sf. Mucenici
Hrisogon [i Teodota
Miercuri Sfin]ii 10 Mucenici din Creta;
Cuv. Pavel [i Naum
18.00-20.00 - Acatist [i catehez` Pr. Cristian Deheleanu
Joi Sf. Cuv. Muceni]` Eugenia
(Ajunul Cr`ciunului)
18.00-19.00 - Vecernia Pr. Cristian Deheleanu
Vineri (†) Na[terea Domnului 07.30-11.30 - Utrenia [i Sfânta Liturghie Pr. Cristian Deheleanu
Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
(Cr`ciunul - Har]i) Pr. Ionel Durlea

S#mb`t` (†) Soborul Maicii Domnului; 07.30-11.30 - Utrenia [i Sfânta Liturghie Pr. Cristian Deheleanu
Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
†) Cuv. Nicodim de la Tismana Pr. Ionel Durlea

Cuvânt la 25 decembrie
ziua naºterii domnului nostru iisus hristos
"Dac` s-a n`scut Iisus \n Betleemul
Iudeei, \n zilele lui Irod \mp`rat, iat`
Magii de la R`s`rit au venit \n Ierusalim,
zic#nd: Unde este \mp`ratul Iudeilor cel
ce s-a n`scut?"
(Mat. 2, 1-2).
Trebuie mult` os#rdie [i rug`ciune,
spre a putea \n]elege dup` cuviin]`
aceast` Evanghelie. Cum au putut oare
Magii (\n]elep]ii de la R`s`rit) s` afle de la
stea, c` Hristos este \mp`ratul Iudeilor?
C`ci el nu era \mp`ratul vreunei \mp`r`]ii
p`m#nte[ti, precum El a zis c`tre Pilat:
"\mp`r`]ia mea nu este din lumea aceasta"
(Ioan. XVIII, 36).
{i El nu avea nimic pe l#ng` Sine,
care s` arate o \mp`r`]ie, nici un lancier [i
scutier, nici cal [i asini, sau altceva de
asemenea; mai v#rtos El ducea o via]`
Sf#ntul Ioan Gur` de Aur
nevoia[` si s`rac` [i avea pe l#ng` sine
doisprezece oameni mici. {i dac` acei
\n]elep]i [tiau, c` El este \mp`rat, pentru
ce au venit la D#nsul?
Ce i-a hot`r#t la aceasta, [i ce
bun`t`]i puteau ei n`d`jdui de la cinstirea
unui \mp`rat at#t de dep`rtat de patria
lor? Chiar dac` El vreodinioar` s-ar fi
f`cut \mp`ratul lor, totu[i ei n-ar fi avut
temei s` urmeze a[a. Dac` El s-ar fi
n`scut \ntr-un palat \mp`r`tesc [i \n fiin]a
de fa]` a \mp`ratului, tat`l s`u, ar putea
cineva zice, c` ei au cinstit pe fiul cel nou-
n`scut, pentru ca s` \ndatoreasc` pe tat`l
[i prin aceea s`-[i c#[tige o mare favoare
la d#nsul. Dar acum, c#nd ei nu a[teptau,
ca El s` fie \mp`rat al lor, ci al unui popor
str`in [i dep`rtat, [i acum c#nd el \nc` era
copil, - pentru ce au \ntreprins ei o a[a de
nr. 204 Cuvânt spre folos
mare c`l`torie, [i ii aduc daruri, mai ales
c#nd toate acestea trebuiau s` le fac` cu
primjedie?
C`ci Irod s-a \nsp`im#ntat, c#nd a
auzit aceasta, [i tot poporul s-a
\nsp`im#ntat, auzind de la d#n[ii acestea.
Tu zici, c` ei tocmai n-au prev`zut, c` aces-
ta este mai primejdios. Ins` acesta nu este
drept. C`ci ei chiar de ar fi fost foarte
ne[tiutori, totu[i ar fi [tiut, c` cine se duce
\ntr-un sat, unde domne[te un \mp`rat, si
acolo vorbe[te astfel, [i propov`duie[te pe
un alt \mp`rat, dec#t pe acel ce o
c#rmuie[te, se expune la mii de primejdii
de moarte.
Si pentru ce cinstesc ei pe un prunc
\nc` \n fa[`? Dac` ei ar fi f`cut aceasta
unui v#rstnic, ar putea cineva zice, c` s-au
expus primejdiei \ntru n`dejdea ajutoru-
lui lui, m`car c` ar fi cea mai mare neb-
unie, ca un persan, un str`in, care nu are
nimic comun cu poporul iudeu, s`-[i lase
patria, ]ara sa [i rudeniile [i s` voiasc` a
se supune unei \mp`r`]ii str`ine.
Dac` acestea sunt destule nebunii,
apoi cea urm`toare este [i mai mare.
Care? Aceea c` ei, dup` ce au f`cut o
c`l`torie a[a de mare, s-au \nf`]i[at stima
lor [i au adus totul \n nelini[te, a[a de
repede s-au \ntors iar`[i la urma lor. Ce
semne au v`zut ei \ndeob[te despre vred-
nicia \mp`r`teasc`?
O colib` [i o pe[ter` [i un copil \n fa[` [i o
mam` s`rac`. {i cui au adus ei daruri, [i
pentru ce? Era oare vreo lege sau obicei,
de a cinsti a[a pe principii nou-n`scu]i
\ndeob[te. Sau ei cutreierau toat` lumea,
spre a cinsti \nainte de suirea pe tron pe
to]i aceia, despre care ei [tiau, c` din
starea de jos au s` se \nal]e pe tron?
Aceasta nu o va adeveri nimeni. {i pentru
ce au adus ei cinstirea lor. Dac` pentru
timpul de fa]`, atunci ce puteau ei a[tepta
de la un prunc [i de la o mam` s`rac`? Era
pagina 4
deci cu privire la viitor, apoi de unde [tiau
ei, c` copilul acel cinstit de d#n[ii \nc` \n
fa[`, \[i va aduce aminte de cele de demult
\nt#mplate? Iar dac` mama trebuia s`
aduc` aminte de acestea, atunci ei mai
degrab` trebuiau s` se a[tepte la
pedeaps`, dec#t la cinste, c`ci ei au arun-
cat pruncul \ntr-o primejdie at#ta de
mare. C`ci Irod \nsp`im#ntat de d#n[ii a
c`utat pruncul [i a uneltit asupra vie]ii lui.
Cine face undeva cunoscut despre
un om particular, c` odinioar` va fi
\mp`rat, acela nu face altceva, dec#t a
tr`da la moarte pe acel om [i scoal`
asupra-i mii de lupte. Vezi, c#t de multe
necuviin]e se ivesc, c#nd purtarea acelor
oameni din R`s`rit se judec` dup` chipul
omenesc cel obi[nuit, \nc` s-ar putea
aduce la acesta mai multe [i mai vederate.
Dar pentru ca s` nu \ncurc`m lucrul,
gr`m`dind g#ndire peste g#ndire, s`
p`[im acum la dezlegarea \ntreb`rii puse
[i s` \ncepem cu steaua.
C`ci dac` noi vom [ti, ce stea era
aceasta, [i de ce fel, [i de era ea una din
cele multe, sau una cu totul deosebit` de
celelalte, [i de era ca o adev`rat` stea, sau
numai se p`rea ochilor a fi stea; atunci noi
u[or vom pricepe [i toate celelalte, \ns` de
unde vom afla noi acestea?
Din Sf. Scriptur`. Cum - c` aceasta
nu era o stea dintre cele multe, ba mai
v#rtos, cum ni se pare, nici nu era o stea
proprie, ci era o putere nev`zut`, care
numai luase o form` de stea, aceasta o
cunoa[tem \nainte de toate din cursul s`u.
C`ci \ntr-adev`r nu este nici o stea, care s`
aib` astfel de drum. Soarele, luna [i toate
stelele \ndeob[te merg de la r`s`rit la
apus, iar aceasta mergea de la miaz`-
noapte spice miaz`-zi, c`ci a[a este pusa
Palestina \n privire c`tre Persia.
A doua dovad` este luat` de la timp,
c`ci ea nu s-a ar`tat noaptea, ci in mijlocul
pagina 5 Cuvânt spre folos
zilei, pe c#nd lucea soarele. Ea nu putea s`
fie o stea, ba \nc` nici luna, care cov#r[e[te
pe toate stelele.
C#nd vin razele soarelui, ea \ndat`
se face nev`zut`, \ns` acea stea prin"
cov#rsirea str`lucirii sale, biruia chiar
razele soarelui [i era mai str`lucita dec#t
el.
Al treilea aceasta se vede din
n`praznica ei ivire [i ascundere. Ea s-a
ar`tat [i i-a dus pe cale p#n` la Palestina;
iar c#nd au ajuns ei la Ierusalim, ea s-a
ascuns. C#nd ei, dup` desp`r]irea lor de
Irod, voiau, iar`[i s` mearg` mai departe,
ea li s-a ar`tat din nou, [i aceasta nu era
mi[carea unei stele, ci a unei puteri foarte
mari.
Ba \nc` ea nu avea un curs propriu,
ci unde trebuiau s` mearg` ei, acolo
mergea [i ea; toate \ntocmindu-le dup`
trebuin]`, ca acel st#lp de nor, care le
poruncea taberei Israiltenilor acum a se
opri, acum a merge mai departe (E[ir.
XIII, 21).
Al patrulea, r`spuns dorit se va
vedea l`murit din felul [i chipul, cum ea s-
a ar`tat; c`ci ea nu a r`mas sus \n cer, spre
a ar`ta locul, - [i ei a[a nici n-ar fi putut
cunoa[te locul, - ci s-a pogorat jos, spre a
face aceasta.
Voi [ti]i c` o stea nu poate s` arate
un loc a[a de mic, precum este o colib`, ba
\nc` o colib` ce era trebuitoare pentru
trupul unui a[a de mic prunc. Aceea[i este
[i cu luna, care totu[i era mai aproape de
noi, dec#t stelele. Deci spune mie, ar fi
putut steaua s` arate un loc at#t de str#mt
al unei pe[tere [i colibe, dac` ea nu s-ar fi
pogor#t din \n`l]imea sa, [i nu s-ar fi pus
tocmai deasupra corpului pruncului.
Aceasta arat` [i Evanghelistul, c#nd
zice: "Iat` steaua mergea \naintea lor,
p#n` a venit [i a stat deasupra, unde era
pruncul" (Mat. II, 9). Vezi, c#t de multe
nr. 204
dovezi vorbesc despre aceea, c` aceast`
stea nu era dintre cele obi[nuite?
Dar pentru ce s-a ar`tat ea? Spre a
mustra t#mpirea iudeilor, si a lua neb-
unilor orice pricinuire spre dezvinov`]irea
lor. Adic` fiindc` cel ce s-a pogor#t pe
p`m#nt avea s` desfiin]eze \ntocmirile
cele vechi [i s` cheme toat` lumea la cin-
stirea sa, [i trebuia s` fie cinstit pretutin-
deni pe p`m#nt [i pe mare, de aceea el
\ndat` de la \nceput deschide p`g#nilor
u[a, pentru ca prin cei str`ini s` lucreze
asupra poporului s`u.
De vreme ce ei c#nd auzeau pe
prooroci necontenit vorbindu-le de
venirea lui Iisus, nu le da mult` ascultare,
de aceea el a iconomisit, ca s` vin` str`inii
dintr-o ]ar` dep`rtat`, ca s` caute pe
\mp`ratul iudeilor, pentru ca ace[tia mai
\nt#i din gura per[ilor s` afle ceea ce nu
voise a cunoa[te de la prooroci, [i pentru
ca ei, c#nd din nou se vor \mpotrivi, s` le
lipseasc` orice fel de dezvinov`]ire.
C`ci ce trebuiau s` zic` acum aceia,
care dup` at#tea proorocii n-au cunoscut
pe Domnul, c#nd au v`zut c` Magii L-au
cunoscut [i L-au cinstit dup` ar`tarea
unei singure stele?
Ceea ce a f`cut el \n privire c`tre
Niniviteni, c#nd le-a trimis pe Iona, a f`cut
el [i cu Magii: i-a de[teptat prin stea spre
ru[inarea iudeilor.
De aceea [i zice el: "Ninivitenii se
vor scula [i vor os#ndi (pe iudei), [i
\mp`r`teasa austrului se va scula [i va
os#ndi pe neamul acesta" (Mat. XII, 41
urm.), c`ci aceia, Ninivitenii, au crezut
pentru mai pu]in, iar ace[tia, iudeii, n-au
crezut nici pentru lucruri mai mari.
Ins` pentru ce a adus el pe Magi toc-
mai prin o astfel de ar`tare? Pentru ce nu
le-a trimis el prooroci? Magii n-ar fi ascul-
tat de prooroci iudei. Pentru ce nu le-a
trimis un glas de sus? Ei n-ar fi ascultat de
pagina 6 Cuvânt spre folos
acesta. Dar nu putea s` le trimit` un
\nger? Poate c` ei [i pe acela l-ar fi trecut
cu vederea.
De aceea Dumnezeu a l`sat toate
acestea la o parte [i i-a chemat prin ceva
potrivit cu d#n[ii (Magii erau cu deosebire
pricepu]i \n [tiin]a stelelor), f`c#ndu-le
pogor`m#nt, [i le-a ar`tat o stea mare [i
neobi[nuit`, spre a-i aduce \n uimire prin
m`rimea [i frumuse]ea acestei ar`t`ri, [i
prin felul [i chipul cursului ei.
Urm#nd aceasta Pavel a luat prilej
de la altarul cel de la Atena, spre a vorbi
c`tre p`g#ni [i a adus m`rturia vechilor
poe]i.
Dimpotriv` c`tre iudei el a vorbit
despre t`ierea-\mprejur, [i la cei ce tr`iau
sub lege a \nceput \nv`]`tura sa pornind
de la jertfe.
Fiindc` fiec`ruia este iubit ceea ce
se potrive[te cu d#nsul, de aceea [i
Dumnezeu se dirijeaz` dup` aceasta [i
dup` aceasta se dirijeaz` [i oamenii, pe
care El i-a trimis pentru m#ntuirea lumii.
Magii \ndat` au urmat stelei, iudeii dim-
potriv` niciodat` n-au crezut propov`duir-
ile proorocilor.
Dar pentru ce Evanghelistul ne d`
\nc` [i timpul [i locul na[terii lui Iisus,
zic#nd: "\n Betleem [i \n zilele lui Irod
\mp`ratul"? Pentru ce \nseamn` el chiar [i
vrednicia acestuia? Acesta din urm`, pen-
tru c` a mai fost un Irod, care a ucis pe
Sf#ntul Ioan Botez`torul; \ns` acesta a
fost tetrarch, iar nu \mp`rat. Iar locul [i
timpul ni-l d`, pentru ca s` ne aduc`
aminte de proorocirile cele vechi. Una din-
tre acelea este a lui Micheea, [i zice: "{i tu
Betleeme p`m#ntul Iudei nicidecum nu
e[ti mai mic \ntre Domnii Iudei" (Mich. V,
2). Alta este de la Iacov, care arat` timpul,
c#nd zice: "Nu va lipsi domnul din Iuda [i
pov`]uitor din coapsele lui, p#n` va veni
cel ce s-a g`tit, [i acela este a[teptarea
nr. 204
neamurilor" (Fac. XLIX, 10).
Ins` noi trebuie s` cercet`m \nc`, de
unde Magii au venit la socotin]a, c` steaua
\nsemna na[terea lui Mesia, [i ce i-a
\ndemnat la aceasta?
Aceasta nu mi se pare mie a fi un
lucru numai al stelei, ci trebuie s` fi fost [i
al lui Dumnezeu, care mi[ca sufletul lor,
precum a f`cut [i cu Kyr, c#nd a lucrat, ca
acela s` slobozeasc` pe iudei din robia
Babilonului (Kyr regele per[ilor a surpat
\mp`r`]ia Babilonului, a unit-o cu a
per[ilor, [i a eliberat pe iudei, care erau \n
robia babilonic`.).
Ins` Dumnezeu a f`ptuit aceasta nu
a[a, ca s` ridice voia cea slobod`, \nc` [i
c#nd El a chemat pe Pavel prin un glas de
sus, a vederat pe c#t harul s`u, pe at#ta [i
ascultarea lui Pavel. Dar pentru ce n-a dat
el aceast` descoperire tuturor Magilor?
Pentru c` nu to]i ar fi crezut; iar ace[tia
erau mai gata dec#t al]ii. Mii de cet`]i au
pierit, [i numai la Niniviteni s-a trimis
proorocul. {i erau pe cruce doi t#lhari, dar
numai unul s-a m#ntuit.
Socote[te mai departe fapta bun` a
acestor magi, nu c` au venit, ci c` ei au fost
sinceri. Ei cu toat` sinceritatea numesc lui
Irod pe c`l`uzul ce \i conducea (steaua), [i
lungimea c`ii lor. Ei arat` o mare sinceri-
tate. "Noi am venit, zic ei, ca s` ne
\nchin`m Lui", [i nu s-au temut de m#nia
poporului [i de tirania regelui. De aceea
eu cred, c` ei erau dasc`lii poporului lor.
Dac` ei nu s-au oprit pe sine de la aceast`
propov`duire \n Ierusalim, cu c#t mai mult
curaj vor fi vorbit ei despre aceasta \n
patria lor.
Irod s-a \nsp`im#ntat [i tot
Ierusalimul cu d#nsul. Irod - fire[te, pen-
tru c` era rege, [i se temea pentru sine [i
pentru familia sa, dar de ce locuitorii din
Ierusalim, c`rora \nc` de demult se
proorocise despre d#nsul, ca despre
pagina 7 Cuvânt spre folos
m#ntuitorul [i slobozitorul?
A[adar pentru ce s-au \nfrico[at, ei?
Pentru c` ei [i acum tot a[a g#ndeau, ca [i
alt` dat`, c#nd batjocoreau pe Dumnezeu
bine-f`c`torul, [i m`car c` gustase o
slobozenie sl`vit`, doreau c`rnurile
Egiptului, \n spaima lor ei nu vor nici
m`car s` vad` ceea ce s-a \nt#mplat, ei nu
\nso]esc pe Magi, nu-[i dau nici o oste-
neal`.
Ei sunt pe o mare treapt` potrivnici
[i totodat` tr#ndavi. Pe c#nd ei trebuia s`
salte de bucurie, c` \mp`ratul s-a n`scut la
d#n[ii, [i el a adus acolo pe per[i, [i c` ei
vor supune loru[i toate neamurile, c#nd se
va \ncepe domnia \mp`ratului celui nou, -
nici prin aceasta nu s-au f`cut mai buni,
m`car c` nu de mult se slobozise din robia
per[ilor.
Ei ar fi trebuit s` g#ndeasc`, dac`
per[ii de pe acum se tem de \mp`ratul nos-
tru, cu c#t mai v#rtos se vor teme, c#nd el
va veni \n v#rst`, [i viitorul nostru este
mai str`lucit, dec#t al tuturor celorlalte
popoare. Ei \ns` nu g#ndeau nimic din
toate acestea, a[a de mare era r`utatea [i
dormitarea lor.
Aceste dou` pricini trebuie noi cu
\ngrijire s` le dep`rt`m din sufletul nos-
tru, [i cel ce vrea s` se lupte \mpotriva lor,
trebuie s` fie mai iute dec#t focul. De
aceea zice Hristos: "foc am venit s` arunc
pe p`m#nt, [i ce alt` vreau, dec#t ca s` se
aprind`?" (Luc. XII, 49).
De aceea [i Sf. Duh s-a ar`tat \n chip
de foc.
Noi \ns` suntem mai reci, dec#t
cenu[a, [i mai ologi dec#t mortul.
Ganditi \ns` la cei dint#i credincio[i,
care au def`imat banii si averea si toate
grijile cele vremelnice [i cu totul s-au afu-
risit lui Dumnezeu.
Acesta este felul focului celui
duhovnicesc, el nu sufera nici un dor de
nr. 204
cele p`m#ntesti, ci aprinde \n noi o
dragoste cu totul alta.
Cel ce este plin de aceasta, chiar de
ar trebui sa se lepede de averea sa, de
traiul cel bun si de slav`, ba chiar de s-ar
cere a-si da si viata , toate acestea le va
face cu o vointa gata. C`ci c#nd intra intr-
un suflet c`ldura acestui foc, el alunga de
acolo toata ologia, si face pe acela, pe care
il umple, mai usor decat pana, si el va pre-
tui putin toate cele pamantesti.
Dimpotriv` el va petrece \ntr-o
zdrobire permanent`; va v`rsa r#uri de
lacrimi, [i din ele va scoate o mare bucurie.
C`ci nimica nu ne une[te a[a de str#ns cu
Dumnezeu, ca astfel de lacrimi. De aceea
zice Hristos: "ferici]i cei ce pl#ng". (Mat. V, 9).
Iudeii ar fi trebuit s` mearg` \nain-
tea tuturor altora \ntru cinstirea nou-
n`scutului \mp`rat, dar ei au def`imat
harul f`cut lor, [i pentru aceea s-au
\nt#mplat cele dimpotriv`.
Magii ar fi trebuit s` vin` nu mai
\nainte dec#t iudeii, cei at#t de dep`rta]i,
nu mai \nt#i dec#t locuitorii cei din
apropierea Betleemului, cei ce p#n` acum
nu auzise nimic despre acest lucru tre-
buiau s` vin` nu mai \nainte, dec#t cei
crescu]i \ntre prooroci.
Dar fiindc` ace[tia din urm` n-au
cunoscut norocirea lor, de aceea per[ii au
\ntrecut pe locuitorii Ierusalimului.
Pe c#nd iudeii dormeau, Magii au
trecut \nainte.
A[adar lor s` le urm`m noi.
S` ne dep`rt`m de p`g#n`tate, pen-
tru ca s` vedem pe Hristos, precum [i ei s-
au dep`rtat de patria lor cea p`g#neasc`,
spre a-L vedea pe El.
S` p`r`sim lucrurile cele
p`m#nte[ti, ca [i Magii, care, dup` ce au
p`r`sit Persia, au v`zut pe soarele
drept`]ii.
A[adar las` toate [i alearg` la
nr. 204 Cuvânt spre folos pagina 8
Betleem. Dac` aceia au f`cut o cale at#t de
De e[ti p`stor si te vei duce acolo, departata, spre a vedea pe nou-nascutul,
vei vedea pruncul \n colib`. apoi ce dezvinov`]ire po]i tu aduce, tu,
De e[ti \mp`rat, [i nu te duci acolo, care niciodat` nu po]i merge c#]iva pa[i,
[i porfira nu-]i va folosi nimic. spre a cerceta pe un bolnav?
De e[ti \n]elept, [i aceasta nu te Aceia au dus aur, si tu nu dai nici
poate \mpiedica, de a te duce acolo [i a te m`car p#ine.
\nchina fiului lui Dumnezeu; c`ci aceasta Aceia s-au bucurat c#nd au v`zut
foarte bine se potrive[te cu \n]elepciunea, steaua, iar tu vezi pe Insusi Hrostos \n
\ns` p`ze[te-te, ca s` nu zici ca Irod numai persoana saracului si a golului, [i nu te
la ar`tare: "{i eu voiesc s` merg s` m` misti.
\nchin lui", iar cu fapta s` voiasc` a-l Care dintre noi, cei ce am primit de
omor\. la Hristos mii de binefaceri, a f`cut de voia
Lui se asem`n` to]i cei ce primesc sa un asemenea drum, ca acei varvari, sau
Sfintele Taine cu nevrednicie, c`ci ei, zice mai drept, ca acei prea \n]elep]i \ntre cei
Apostolul: "p`c`tuiesc \n trupul [i \n \n]elep]i? Ce zic eu, un drum a[a de mare?
s#ngele Domnului" (I Cor. XI, 27). Ei au Multora li se pare prea departe a pune
\ntr-n[ii un tiran, care se \mpotrive[te c#]iva pa[i p#n` la Biseric`, spre a vedea
mesei lui Hristos, [i este mai cumplit, pe Domnul \n pe[tera cea duhovniceasc`;
dec#t Irod, adic` Mamona. dar lor nu le lipse[te puterea de a merge,
Iar noi, c#nd avem aur, s`-l jertfim c#nd este vorba despre afaceri lume[ti,
lui Hristos. sau despre teatru, despre par`zi si despre
Dac` acei varvari (str`ini) au adus petreceri. Nu merit` oare acesta pedeaps`
lui daruri spre cinste, apoi cine esti tu daca [i dojan`?
niciodata nu aju]i pe un nevoias? din "Predici la duminici [i sarbatori"

Hristos Se na[te, sl`vi]i-L!

Hristos din ceruri, \nt#mpina]i-L!
Hristos pe p`m#nt, \n`l]a]i-v`!
C#nta]i Domnului tot p`m#ntul [i
cu veselie l`uda]i-L popoare,
c` S-a preasl`vit.

CUV@NT SPRE FOLOS Tel. 021.314.77.89; Fax: 031.811.53.75;

s`pt`m#nal al Parohiei Sf#ntul Gheorghe Vechi
ISSN: 1843 - 8822
RO-030148, Calea Mo[ilor nr. 36,
sector 3, Bucure[ti
e-mail: cuvant@sfantulgheorghe.ro
Mobil: 0726.325.888
Cod fiscal nr. 12102616,
Cod IBAN: RO93 BACX 0000 0030 0191 4000,
Unicredit }iriac Bank, Sucursala Lipscani
web: www.sfantulgheorghe.ro