Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Al. Dobre , Idealul unitaii naionale in cultura roman , Bucureti , 1988, p.26
Dan Berindei, Istoria Academiei Romane (1866-2006) , Bucureti 2006 p. 14
3
tefan Pascu , Istoricul Academiei Romne , Bucuresti , 1991 p.33
4
Ibidem
2
se nfiineze coli i ,,institute naionale , ,,societai de tiin care s-i uneasc puterile
pentru promovarea culturii naionale 5.
In Bucureti se nfiineaza n 1844 o noua societate literar care se va transforma
in 1845 n ,,Asociaia literar a Romniei. Nu era nca o societate academic , n ceea ce
privete desfaurarea activitii, dar temeiurile naionale au fost aezate.Gndul nfiinrii
unei societi academice, cu menirea principal de a pune ordine n domeniul limbii, era
acut prezent n acei ani.
In 1850, tnarul Dimitrie Sturdza a instituit un premiu de cincizeci de galbeni
pentru ,,o lucrare n obiectul limbei facndu-l public prin ,, foia de la Bra ov 6.Astfel
se instituie o comisie de apreciere a eventualelor lucrri, care trebuia s activeze la Blaj i
era compus din crturari din toate prile locuite de romni.Limba era ca i un
catalizator al energiei naionale , elementul de sudur al unei naiuni desprit prin
hotare.
In primul deceniu al celei de-a doua jumat i a veacului al XIX-lea , s-au
organizat n Transilvania cteva societi culturale(cea dinti nfiinndu-se nc din 1845
la Cluj) 7.Importante au fost i ncercrile ale lui Florian Aron , Axente Sever si Ioan
Maiorescu pentru constituirea n Transilvania a unei ,,Societi literare8.
Unirea Principatelor Romne n 1859 i crearea statului romn modern ,
Romnia , au oferit condiii superioare proliferrii culturii romneti .Curnd dup
nfptuirea Unirii , dorina i strdniile spre nsemnata realizare cultural i naional ,
ntemeierea unei Societi unite, obin noi i puternice suporturi morale si materiale.
Minile clarvztoare si inimile simitoare sunt cuprinse de un elan mult mai sporit.
Anul 1860 este socotit de George Bari data la care ,, numeroi brbai de litere
s-au preocupat de idea unei ,,Societi tiinifice.Afirmaia este deplin ntemeiat
deoarece la nceputul anului Gheorghe Sion
Carpailor , o cerere guvernului pentru nfiinarea unei academii .Fr Academie, Sion
socotea c talentele ,, sunt osndite a zace n ntuneric ca florile mirositoare abandonate
ntre mrcini sau clcate n picioare profane9.
5
Simion Brnuiu Romnii si ungurii .Discurs rostit la 2-14 mai 1848, Cluj 1924 p.44
Axente Banciu , Primele caramizi la temelia Academiei Romane , Braov , 1936 p.7
7
Eugenia Glodariu , Prima societate romaneasca de lectura din Cluj, n ,,Apulum,, 7 (1969) p.177-178
8
V. Curticpeanu , Intemeierea Societii ,,Astra,, si rolul ei in cultura poporului roman (1861) n ,,Studii,,
XIV, nr .6 p .1442
9
,,Revista Carpatilor,, I ianuarie-martie 1860 p.295-300
6
10
Ibidem p.32-33
G.C.Mironescu , Academia Romn.Cu ocazia mplinirii a 75 de ani de activitate. Bucureti, Ed.Vremea,
1941. p.1-2
16
Dorina N.Rusu , Istoria Academiei Romne in date (1866-1996, Bucureti , 1997, p.1-2
17
Legi , statute , regulamente , acte de fundaiune Academia Romn Bucureti 1907 , p 1
15
18
19
Ibidem p.2
Ibidem p.3
I. Lupa ,Problema transilvan n timpul lui Cuza si Carol I Bucuresti 1946 p.101-102
tefan Pascu , Op. cit. , p 70-71
27
Dimitrie Costescu, Fazele ministeriale n Romnia , Bucureti , 1936 p.37
28
tefan Pascu , Op.cit., p.71-72
29
Ibidem , p.72
26
Bucureti 1907 p 5
culege documente importante din Trile Romne sau din strintate atingtoare de istoria
Romnilor ,organizeaz misiuni pentru asemenea lucrri.,,Seciunea de tiine naturale se
ocup de exploatarea rilor Romne din punct de vedere geografic , geognostic i
fiziografic,,38.
,,Pe lng statute, s-a procedat n ziua de 31 august/ 12 septembrie , la alegerea
Biroului, n el intrnd Heliade ca preedinte , Cipariu ca vicepreedinte i Laurian
cptnd secretariatul.,39. ,,In ultima edin, domnitorul Carol a fost desemnat membru
de onoare al naltului for,,40.
Tot in cursul celei dinti sesiuni a noii Societ i Academice Romne s-a pus
temei Bibliotecii Academiei, printr-o generoasa iniiativ a episcopului Dionisie Romano,
care a donat 6000 de volume i 400 de manuscrise ale coleciei cpitanului Constantin
Cornescu-Oltelniceanu.Problema naional a dominat problematica primei sesiuni a
Societaii Academice Romne.La nceputul lunii august , ,,Concordia,, de la Pesta
declara c ,, naiunea e n micare , ba am putea zice n revoluie spiritual,,41.
Agitaia dus n Romnia n jurul problemei desvar irii unit ii statale a
naiunii a provocat ngrijorri cercurilor conductoare din Austria i Ungaria, lucru
dovedit de o scrisoare pe care o trimite n aceast vreme Napoleon al III-lea lui Carol I.In
ultima edin a sesiunii Societii Academice Romne , membrii transilvani au avut din
nou prilejul s-i spun prerea , fie chiar prin cuvinte ocolite, despre deplina unitate
naional.Brnuiu a luat cel dinti cuvntul susinnd c Societatea s-a ntrunit doar cu
scopuri stiinifice de asemenea a adresat mulumiri celor care i-au ntmpinat .
Dupa aceea a luat cuvntul Cipariu :,,Dea ca tot romnul s vin la cuno tiin a
demnitii naionale i s apere cu toat tria cuvntului i a inimei.Dea ca tot romnul s
se simt a fi fiu al Romniei , romn cu originea, romn cu limba i s fie mndru c este
i se numesce romn.S triasc romnimea!,,42
Pentru a prentmpina piedicile si neajunsurile ce le-ar fi avut din partea
Austro-Ungariei, membrii din Transilvania ai Societii socotesc oportun s-i impun
statutul de instituie autonom i s-i accentueze caracterul tiinific i apolitic.
38
43