Sunteți pe pagina 1din 22

Universitatea Stefan cel Mare Suceava

Facultatea de Inginerie Alimentara


Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Lapte cu cacao

Ambalaje si design

Studenta:
Smadici Andreea-Mihaela
An IV CEPA 3E

Cuprins
1. Alegerea produsului
1.1. Compozitia chimica a laptelui
1.2. Proprietatile organoleptice ale laptelui
1.3. Laptele cu adaos de cacao
2. Descrierea operatiilor de fluxul tehnologic
3. Schema tehnologica-bloc de ambalare a produsului
4. Chestionar-interpretarea rezultatelor
5. Macheta ambalajului
5.1. Eticheta
5.2. Ambalarea laptelui
6. Elementul de noutate pentru ambalaj

Lapte cu cacao si zahar

1. Alegerea produsului
Pana la sfarsitul secolului al XIX-lea laptele si produsele lactate au constituit circa
50% din hrana zilnica a poporului roman. Date privind primele incercari de prelucrare a
laptelui in tara noastra sunt putine. In ultimii ani, ca urmare a unor cercetari arheologice,
s-a descoperit la sud-est de Sarmisegetuza tipul de asezare stana dacica unde apar
elemente privind prelucrarea laptelui in acea perioada. Laptele este unul din puinele
alimente ce poate fi consumat n stare natural. Este unicul produs din alimentaie cu
excepia mierii de albine a crei unic funcie n natur este de a servi ca aliment.
Datorit funciei sale de hran este un aliment complet i complex, cu valoare
nutritiv ridicat, fiind unicul aliment destinat n prima perioad a vieii, el coninnd
toate elementele necesare vieii i dezvoltrii. Datorit armoniei compoziiei sale este
indispensabil pentru copii i foarte folosit pentru aduli. Din acest motiv o alimentaie
raional trebuie s includ neaprat lapte i produse lactate care trebuie consumate
zilnic.
Sperana de via n majoritatea rilor din lume este n prezent mai mare dect a fost
vreodat pentru toate grupele de vrst, de la nou nscui pn la persoanele de vrsta a
treia. ntre factorii cu influene positive asupra mbuntirii calitii vieii, care chiar n
condiiile creterii speranei de via se situeaz noile concepte asupra nutriiei.
Definitia laptelui
Laptele este secretia caracteristica a glandelor mamare a tuturor mamiferelor
femele.Acesta poate fi definit ca secreia proaspt, integral obinut prin mulgerea
complet a mamiferelor femele sntoase excluznd cea obinut n perioada 15 zile
nainte i 7 zile dup ftare.

1.1. Compozitia chimica a laptelui


De la inceput trebuie sa aratam ca laptele are o compozitie chimica variabila in functie de
specie, rasa, individ, luna de lactatie, conditiile de hranire, ingrijire si chiar de factorii
pedoclimatici in care sunt inglobate proteine, grasimi, glucide, vitamie, substante
minerale, pigmenti, elemente figurate, anticorpi si gaze. Proteinele din lapte sunt
reprezentate prin cazeina in proportie de 80% si proteine serice 20%. Cazeinele sunt
proteinele care au in continutul lor fosfor legat de sub forma de acid fosforic cu continut
de acid glutamic, serina, prolina, leucina si chiar cisteina. Proteinele serice sunt
reprezentate prin lactalbumine, lactoglobuline, serumalbimune, proteaza si peptine.
Aceste proteine, dupa coagularea laptelui trec in zer. Lipidele din lapte sunt trigliceride,
fosfolipide si steridele. Acestea se afla in stare de emulsie globulara ce pot fi sferice sau
elipsoide si au un diametru de 2-10 microni. Glucidele sunt componentele laptelui
formate din lactoza, glucoza so galactoza. Determinarea glucidelor din lapte atesta starea
de sanatate a ugerului vacii, stiind ca la vacile cu ugerul bolnav continutul de lactoza din
lapte este scazut. Vitaminele din lapte sunt de tipul A si acestea provin din caroten,
vitamina B1, B2, B12, sintetizate de catre bacterii la nivelul rumenului, vitaminele C,
D, E, K, PP si acidul folic. Substantele minerale din lapte sunt formate din numeroase
formatiuni de macro si microelemente. Printre principalele macroelemente amintim : Ca,
P, K, Na, Cl, Mg si S iar ca microelemnte citam: Fe, Cu, Li, Va, Sr, Cr etc continutul de
substante minerale ridicand valoarea nutritiva a laptelui iar Ca si P avand un rol important
in procesul de coagulare. Mentionam ca laptele cu un continut redus in saruri de calciu
coaguleaza greu sau nu coaguleaza.
1.2. Proprietatile organoleptice ale laptelui
Aprecierea calitatii laptelui se face la nivelul exploatatiei sau in laborator pe baza
caracateristicelor organoleptice in conformitate cu normele in vigoare cum sunt :
aspectul, consistenta, culoarea, mirosul, gustul si gradul de impurificare.Examenul
organologic se va efectua numai intr-o incapere bine luminata, lipsita de mirosuri, cu
temperaturi de 16 - 20 C astfel se examineaza :

Aspectul lichid omogen, de culoare alba, usor apalescent, fara sedimente si corpuri
straine vizibile. Aspectul este rezultatul subtsnatelor componente ale laptelui si corelatia
cu starea de dispersie a acestora. De obicei ca aplicatie practica aspectul laptelui
neomogen indica un lapte invechit cu impuritati sau provine de la vaci cu afectiuni ale
glandei mamare.
Consistenta este data de fluiditatea caracteristica, fara ca aceasta sa fie filanta, vascoasa
sau milaginoasa. Consistenta anormala a laptelui se exprima de fapt atunci cand in
efectivul de vaci exista boli ale ugerului sau laptele a fost necontaminat cu diferite
microorganisme ca urmare a efectuarii unui muls neigienic.
Culoarea alba cu nuanta galbena la laptele de vaca si capra si alba specifica pentru
laptele de oaie si bivolita. In cazul aparitiei unor nuante necaracteristice la lapte, acestea
sunt datorate unor nereguli ce persista in furajarea animalelor, igiena mulsului si pastrarea
starii de integritate a laptelui.
Mirosul, caracteristic speciei, insa putin pronuntat. Mirosul este dat de catre acizii grasi
volatili insa mirosul necaracteristic care poate compara este dat de o serie de factori ai
mediului inconjurator. Ca aplicatie practica se retine necesitatea acordarii unei atentii
deosebote in ceea ce priveste asigurarea unui microclimat corespunzator in adapost si
asigurarea igienei corespunzatoare la muls pentru obtinerea unui lapte salubru.
Gustul dulceag, placut caracteristic laptelui proaspat. Gustul dulceag al laptelui este dat
de lactoza, iar aroma caracteristica este data de starea chimica componentelor din lapte

1.3. Laptele cu adaos de cacao


Cacaoa sau ciocolata cu lapte este un deliciu care ne duce cu gandul la copilarie.
Este una dintre bauturile special create pentru copii. Cacaoa cu lapte este o gaselnita a
parintilor de a-i determina pe micutii carora nu le place lapticul sa il bea. Pun cacao,
putin zaharel si transforma banalul lapte intr-o bautura delicioasa. Totusi, in epoca
moderna au aparut o multime de produse care ofera "cacaua cu lapte" la pachet. Ele sunt
din ce in ce mai preferate de parinti, pentru ca sunt practice si sunt gata in cateva

secunde. Sunt mixuri de cacao, zahar si lapte praf care se prepara usor si care sunt
promovate ca fiind un deliciu sanatos pentru copii. Dar cele mai accesibile sunt bauturile
gata preparate, ambalate in diferite cutii sau Tetra-Pak cu diferite arome foarte indragite
de copii. Studiile recente au aratat ca laptele cu cacao este la fel de nutritiv ca laptele fara
cacao. Bineinteles, cu conditia ca ingredientul aromatizant sa fie cat mai natural. Laptele
cu cacao contine aproximativ tot atatea substante hranitoare ca si sucul natural de fructe.
Daca este preparat din ingrediente naturale, laptele cu cacao poate fi bun chiar si pentru
dinti, combinand calciul din lapte cu unele substante benefice din cacao.
Expertii recomanda ca laptele cu cacao sa fie la indemana copiilor, pentru a se
putea servi oricand doresc, cu exceptia serii, cand ciocolata ii poate face sa devina agitati.
Aceasta bautura indragita poate fi un bun energizant pentru copiii care sunt prea linistiti
sau pentru cei care practica un sport de performanta, energia provenind de la cafeina din
cacao. Valoare energetica fiind aproximativ de 44 kcal/100g. Sportiviii care beau lapte cu
cacao rezista unei sesiuni intense de exercitii mai bine decat cei care beau bauturi
energizante, dupa cum arata un studiu realizat in 2006. Mai mult, laptele contine calciu si
vitamina D in cantitati mult mai mari decat se gasesc in aceste bauturi, arata CBS News.
O cana de cacao cu lapte contine aceeasi cantitate de cafeina ca o ceasca de cafea
decofeinizata. Bautura dulce mai poate grabi vindecarea unor leziuni interne, dar ajuta si
la construirea masei musculare.
Un grup de nutritionisti din Canada le recomanda copiilor cu varste intre 4-9 ani sa
consume 2 cani de lapte cu cacao zilnic, iar celor intre 10-16 ani, cate trei cani zilnic.

2. Descrierea operatiilor de pe fluxul tehnologic

Cacao
amestecare

Apa

Zahar
cernere

Lapte materie prima


Receptie calitativa si cantitativa

formarea
suspensiei de
cacao

dizolvare

Racire
Depozitare intermediara

fierbere

tratare termica
Preincalzire

filtrare

filtrare
Curatare de impuritati
Normalizare
Omogenizare
Pasteurizare
Formare amestec

Adaugare ingrediente
Racire
Ambalare si depozitare
Livrare
Fig 1. Schema tehnologica de obtinere a laptelui cu adaos de zahar si cacao
Recepia calitativ i cantitativ a materie prime const n verificarea calitatilor senzoriale,
fizico-chimice i microbiologice a laptelui. Se apreciaza culoarea, consistenta, aroma, puritatea ,
densitatea temperatura, aciditatea si grasimea. Se determin proba reductazei, se efectueaza
indicele de catalaza ( pentru determinarea laptelui mastitic sau colostral). Testul bacterilor aerobe

sporulate si cantitatea de calciu. Receptia cantitativa se realizeaza prin masurarea volumului de lapte
cu ajutorul galactometrului.
Filtrarea are drept scop sa indeparteze diferitele impuritati mecanice care trec in lapte in
timpul mulgerii, manipularii si transportului sau. Aceste impuritati sunt formate din praf,
paie, balegar si contin cantitati mari de microorganisme care infecteaza laptele, scazandui calitatea si conservabilitatea si ducand la cresterea rapida a aciditatii.
Racirea. Dupa strecurare, laptele trebuie racit la o temperatura cat mai joasa. Scopul
principal al racirii laptelui este oprirea dezvoltrii microorganismelor, asigurand astfel
mentinerea propietatilor naturale ale laptelui un timp cat mai indelungat. Pentru ca racirea
sa dea rezultate bune, ea trebuie sa se faca sub 12C, cel mai indicat fiind 2-4C.
Normalizarea laptelui. Laptele de consum trebuie sa aiba un anumit continut de
grasime, stabilit prin standardele in vigoare. Deoarece laptele receptionat la fabrica are un
continut de grasime diferit de cel standardizat, este necesara aducerea lui la valoarea celui
standardizat.
Omogenizarea: este operatia care previne separarea grasimi la suprafata produsului. Se face
inainte sau dupa concentrarea laptelui la 50-55 OC si o presiune de 15-20 Mpa
Adaugare ingrediente este operatia unde sunt adaugate materiile auxiliare, cum ar fi
cacaoa si zaharul in diferite concentratii.
Tratarea termica. UHT vine de la "Ultra High Temperature" - temperatura ultrainalta si
inseamna incalzirea rapida (2-4 secunde) la 135-1500C, urmata de racirea brusca si
ambalarea in mediu aseptic (fara microbi si fara oxigen). Pastrarea optima a valorii
nutritive originale este asigurata datorita timpului foarte scurt de incalzire.

3. Schema tehnologica-bloc de ambalare a produsului

Paleti

Ambalaje
colective
(baxuri)

Accesorii
de
inchidere
(capac)

Lapte materie
prima
Receptie calit.
si cantitativa
Filtrare

Materiale de
ambalaj (carton,
folie de Al,
polietilena)

Confectionare
ambalaj

Racire
Ambalaje
Normalizare
Omogenizare

Adaugare ingrediente
(cacao si zahar)
Tratare termica
Racire
Ambalare
Paletizare

Depozitare si
livrare
Consumator

Utilizare
produs

Ambalaje
folosite

Ambalaje
reciclabile

4. Chestionar-interpretarea rezultatelor
Chestionar
1. Consumati frecvent lapte cu cacao?
A. da
B. nu
2. Preferati laptele cu cacao...?
A. preparat in casa
B. cumparat in cutie din magazin
3. Cand va ganditi la lapte cu cacao culoarea ambalajului ar trebui sa fie..........................?
4. Preferati ca ambalajul laptelui cu cacao sa aiba...?
A. capac
B. pai
5. Credeti ca un ambalaj multicolor vinde mai bine ca unul simplu si monocolor?
A. da
B. nu, continutul conteaza mai mult
6. Ce alt animal ati vrea sa fie imprimat pe cutia de lapte in afara de celebra vacuta?
..................................
7. Considerati ca laptele cu cacao si zahar este sanatos daca este consumat de un copil?
A. da
B. nu
8. Din multitudinea de sortimente v-ati dori sa incercati?
A. laptic cu vanilie
B. laptic cu capsuni
C. laptic cu ananas
9. Care ambalaj il considerati mai atragator?

A.

B.

C.

10. Ce sortiment (aroma) de lapte ati vrea sa gasiti pe piata?


........................................
Rezultate
1.

Variante

Rezultate obtinute

Procente

Da

90%

Nu

10%

Variante

Rezultate obtinute

Procente

Preparat in casa

10

100%

Cumparat gata preparat

0%

Variante diverse

Rezultate obtinute

Procente

Cafeniu

60%

Alba

10%

Altele

30%

Variante

Rezultate obtinute

Procente

Capac

40%

2.

3.

4.

Pai

60%

Variante

Rezultate obtinute

Procente

Da

80%

Nu

20%

Variante diverse

Rezultate obtinute

Procente

Pisica

30%

Capra/oaie

20%

Altele

50%

Variante

Rezultate obtinute

Procente

Da

90%

Nu

10%

Variante

Rezultate obtinute

Procente

Laptic cu vanilie

60%

Laptic cu caspuni

20%

Laptic cu ananas

20%

5.

6.

7.

8.

9.

Variante

Rezultate obtinute

Procente

40%

30%

30%

Variante diverse

Rezultate obtinute

Procente

Miere de albine

20%

Ciocolata amaruie

20%

Alune

10%

Rom

10%

Cocos

10%

Altele

30%

10.

5. Macheta ambalajului-eticheta
Ambalajul, cu un design profesional este principalul instrument de marketing,
folosit pentru castigarea atentiei si loialitatii consumatorului. Ambalajul trebuie sa
dezvaluie cumparatorului potential toate avantajele majore ale produsului, accentuind
valorile brandului. In cazul in care brand-ul incepe sa-si piarda cota sa de vanzari de pe
piata, in prezenta unui produs competitiv, este de preferat schimbarea design-lui
ambalajului produsului.
Pentru crearea ambalajului, este nevoie nu doar de un designer calificat, dar si de un
specialist in marketing, care cunoaste impactul formei, culorii, locatiei, etc. asupra
constiintei umane.
De exemplu:

Culorile pot atrage sau respinge, induce un sentiment de calm si confort, sau a agita si
deranja. Impactul culorii asupra consumatorului poate fi ilustrat prin urmatorul
experiment.
Mai multe casnice au primit spre degustare cafea, turnata in cesti, care stateau langa cutii
de culoare maro, albastru, rosu si galben. Cafeaua din cesti era aceeasi, insa persoanele,
care degustau nu stiau aceasta. Rezultatele: 75% din participanti au remarcat faptul, ca
cafeaua de langa cutia maro, in opinia lor era cea mai tare. Circa 85% , au afirmat ca
cafeaua de langa cutia rosie este cea mai aromata si gustoasa. Practic toti au sustinut, ca
cafeaua da langa cutia albastra era moale, iar cea de langa cea galbena-slaba. Din acest
experiment putem intelege, ca elaborarea designlui ambalajului trebuie incredintata
profesionistilor.

5.1. Eticheta
Informatiile care trebuie sa fie incluse pe etichetele alimentelor
1. Denumirea produsului
2. Numele si adresa producatorului, a importatorului sau a distribuitorului inregistrat
in Romania
3. Data de expirare
4. Cantitatea neta
5. Conditiile de depozitare si de folosire (daca este cazul)
6. Locul de origine (daca este cazul)
7. Concentratia alcoolica pentru bauturile la care aceasta este mai mare de 1,2%
8. Lista ingredientelor folosite
9. Cantitatea ingredientelor evidentiate pe eticheta prin desene sau cuvinte (daca este
cazul; exista si exceptii)

10. Instructiunile de utilizare


11. Mentiunile suplimentare pe grupe de produse
De remarcat ca mentiunile 1, 3, 4 si 7 se inscriu in acelasi camp vizual. Sunt
exceptate alimentele a caror ambalaje sau recipiente nu au nici una dintre fete mai mare
de 10 cmp. Laptele trebuie sa includa procentul de grasime si procedeul de tratamentul
termic

5.2. Ambalarea laptelui


Laptele reprezinta un mediu excelent pentru dezvoltarea microorganismelor.
Datorita acestui fapt, are o conservabilitate foarte redusa, chiar mentinut la temperature
scazute.
Procedeele de conservare a laptelui urmaresc oprirea dezvoltarii microorganismelor
evitandu-se in acelasi timp transformarile fizico-chmice importante ale produsului.
In cazul sterilizarii in ambalaj, produsul este mai intai ambalat si apoi sterilizat, in vreme
ce in cazul sterilizarii in flux atat produsul cat si ambalajul sunt mai intai sterilizate dupa
care

se

Ambalajul

realizeaza
folosit

in

ambalarea
cazul

produsului

fiecarui

tip

de

intr-o

atmosfera

sterilizare

este

sterila.
diferit:

- Laptele sterilizat in ambalaj este ambalat in cutii (din tabla) sau in sticla.
- Laptele sterilizat in flux (UHT) este ambalat in cutii de carton multistrat.
Oamenii considera ambalarea laptelui in cutie de carton ca fiind cea mai potrivita
modalitate de ambalare, din toate punctele de vedere. Aceasta este concluzia la care a
ajuns Mercury Research in urma unei cercetari de piata, ce s-a desfasurat in perioada
ianuarie februarie 2006. Peste 90% dintre respondenti, apreciaza cutiile de carton,
deoarce

pastreaza

gustul

placut

al

laptelui,

iar

igiena

este

maxima.

Laptele UHT omonim este promovat la nivel national in mod sustinut, atat prin
comunicare ATL cat si prin sponsorizare. Alegerea sistemului corespunzator de ambalare
a unui produs si selectarea materialelor necesare pentru confectionarea acestora nu se
poate face decat luand in considerare conexiunea mai multor factori cum sunt: cerintele
impuse de buna conservare a produselor, interactiunea dintre aliment si mediul de

ambalare, dintre mediul de ambalare si invelitoarea dintre ambalaj si mediul exterior.


Aceste conexiuni evidentiaza interactiunile complexe dintre diferitele componente ale
sistemului.
In ultimii ani ambalajul s-a transformat dintr-un auxiliar al produsului, intr-un
produs industrial ce reprezinta un tot unitar de componente interconectate, un set
organizat de cunostiinte si conceptii, un mod ordonat de actiune, vizand in ansamblu
realizarea optima a unor obiective economice specifice. In corelatia dintre aliment si
ambalaj, rolul esential revine alimentului, el determinand alegerea materialului potrivit,
corespunzator naturii sale, felul ambalajului si metodele de ambalare adecvate.
In cazul materialelor pentru ambalarea produselor alimentare este necesar sa se tina
seama de faptul ca prin contactul acestora cu produsul sau prin reactiile chimice ce
intervin, materialele respective, pot influenta schimbarea compozitiei alimentului,
contaminarea chimica sau microbiologica a produselor. In vederea inlaturarii acestor
fenomene nedorite este necesar ca materialele de ambalare sa fie judicios alese, sa fie
bine curatate si eventual sterilizate. Cantitatea limita de substanta care poate fii cedata
produlsui trebuie determinata si limitata la un nivel care sa nu produca o schimbare a
proprietatilor acestuia. Natura materialelor de ambalare pot influenta pozitiv sau negativ
permeabilitatea la vaporii de apa, gaze, lumina, etc.
O data ambalat, laptele trebuie protejat de lumina naturala cat si cea artificiala, deoarece
poate avea un efect distructiv asupra multor vitamine (in special asupra vitaminei B2).
Ambalajul folosit la ambalarea laptelui este de tip Tetra - Pak.
Modalitatea de procesare folosita pentru lapte se numeste ultrapasteurizare (UHT-Ultra
High Temperature). Procedeul consta in incalzirea rapida a laptelui la 135-150 grade
Celsius. Dupa o mentinere de numai 2-4 secunde la aceasta temperatura, laptele este racit
brusc la temperatura camerei. S-a demonstrat stiintific ca laptele si produsele lactate sunt
mult mai sensibile la durata tratamentului termic, decat la temperatura la care sunt
incalzite. Intregul proces are loc intr-un sistem inchis, protejat, pentru a impiedica
recontaminarea produsului. Gustul, consistenta precum si valoarea nutritiva a laptelui
raman neschimbate.
Ambalajul aseptic de carton contine:

1. Polietilena protejeaza impotriva umiditatii externe;


2. Carton pentru stabilitate si fermitate;
3. Polietilena strat adeziv;
4. Folie de aluminiu bariera impotriva oxigenului si a luminii;
5. Polietilena strat adeziv;
6. Polietilena protejeaza direct alimentul.

Alegerea sistemului corespunzator de ambalare a unui produs si selectarea materialelor


necesare pentru confectionarea acestora nu se poate face decat luand in considerare
conexiunea mai multor factori cum sunt: cerintele impuse de buna conservare a
produselor, interactiunile dintre aliment si mediul de ambalare, dintre mediul de ambalare
si invelitoare, dintre ambalaj si mediul exterior. Aceste conexiuni evidentiaza
interactiunile

coplexe

dintre

diferitele

componente

ale

sistemului.

In ultimii ani ambalajul s-a transformat dintr-un auxiliar al produsului intr-un


produs industrial ce reprezinta un tot unitar de componente interconectate, un set
organizat de cunostiinte si conceptii, un mod ordonat de actiune, vizand in ansamblu
realizarea optima a unor obiective economice specifice. In corelatia dintre aliment si
ambalaj, rolul esential revine alimentului, el determinand alegerea materialului potrivit,
corespunzator naturii sale, felul ambalajului si metodele de ambalare adecvate.
In cazul materialelor pentru ambalarea produselor alimentare este necesar sa se
tina seama de faptul ca prin contactul acestora cu produsul sau prin reactiile chimice ce
intervin, materialele respective, pot influenta schimbarea compozitiei alimentului,
contaminarea chimica sau microbiologica a produselor. In vederea inlaturarii acestor
fenomene nedorite este necesar ca materialele de ambalare sa fie judicos alese, sa fie bine

curatate si eventual sterilizate. Cantitatea limita de substanta care poate fi cedata


produsului trebuie determinata si limitata la un nivel care sa nu produca o schimbare a
proprietatilor acestuia. Natura materialelor de ambalare pot influenta pozitiv sau negativ
permeabilitatea la vaporii de apa, gaze, lumina, etc.
Pentru ambalarea laptelui s-au creat ambalaje nerecuperabile din carton acoperit
cu pelicule plastice protectoare de diverse forme: tronconice (sistem Perga),
paralelipipedice cu baza patrata (sistemul Pure-Pak la care parafina folosita initial a fost
inlocuita cu polietilena), tetraedrice (sistemul Tetra-Pak la care cartonul obtinut din hartie
kraft decolorata este acoperit la exterior cu parafina, iar ia interior este dublat cu
polietilena. Din carton acoperit pe ambele fete cu polietilena s-au obtinut ambalaje
paralelipipedice si tetraedrice pentru ambalarea laptelui, bauturilor preparate cu ciocolata,
a cremelor (Zurpak, Block-Pak, Seairight). S-au introdus si alte materiale plastice pentru
dublarea cartonului acestor recipiente ca: latex de policlorura de viniliden care este
termosudabila, rezistenta la grasimi, are suprafata neteda, stralucitoare si nu se
murdareste. Tetra Pak ofera o gama variata de sisteme de ultrapasteurizare (UHT),
adaptate diferitelor cerinte: fie cu incalzire directa, prin injectie de abur sau prin incalzire
indirecta, in schimbatoare de caldura, cu placi sau tubulare.
Tratamentul termic de scurta durata, cu recuperarea caldurii, fac aceste sisteme
foarte

economice

din

punct

de

vedere

al

consumului

de

energie.

Tehnologia aseptica a adus o imbunatatire radicala in eficienta distribuirii produselor


alimentare perisabile. Laptele si produsele lactate, precum si alte produse perisabile nu
necesita refrigerare in timpul transportului si al depozitarii, pentru a ajunge la
consumatori in conditii optime de calitate. Aceste produse, pana acum atat de perisabile,
pot fi pastrate cateva luni in ambalajele aseptice din carton, la temperatura ambianta.
Numarul produselor ambalate aseptic este in continua crestere, avantajele fiind evidente:
1.

pot

fi

depozitate

2.

au

durata

3.

pastreaza

de

aceeasi

si

transportate

valabilitate
calitate

la

mare,

exceptionala

temperatura

fara
a

se

mediului
adauga

produsului,

timp

ambiant

conservanti
indelungat

Introducerea tehnologiei aseptice a facut posibila distribuirea produselor


alimentare de calitate, cu eficienta maxima, pe distante foarte mari. In acelasi timp, s-a

simplificat monitorizarea stocurilor de catre comercianti, oferind consumatorilor produse


de calitate, cu utilitate maxima. Toate acestea sunt realizate prin aplicarea unui tratament
termic special, urmat de ambalarea aseptica in ambalaje protectoare din carton

6. Elemente de noutate

Bibliografie
1. Banu Constantin Manualul Inginerului de Industrie Alimentara, Editura
Tehnica, Bucuresti,1999
2. http://www1.peteava.ro/id-497310-ambalaje-inedite
3. http://www.scribd.com/doc/51307988/Ambalajul-tetra-top
4. http://apcromania.3x.ro/alimente/etichetare.htm