Sunteți pe pagina 1din 1

Poezia Povestea codrului deMihai Eminescueste o creaie liric deoarece autorul exprim n mod

direct iubirea fa de natur i de persoana iubit. Eul liric, n ipostaza unui adult care rememoreaz
amintirile din viaa lui, este marcat n text prin forme verbale i pronominale, la persoana 1, plural: noi,
amndoi, nostru, noastr.
Textul este alctuit din dou secvene lirice: vocea eului liric i vocea codrului. Cele dousprezece
strofe de la nceput, cuprind vocea eului liric, ce descrie codrul. n descrierea codrului se mpletesc
imagini auditive (filomelele-i in orchestrul), vizuale(bejnii de albine) i dinamice (ciute sprintene
de munte), toate acestea sugernd un trm fabulos. Voceaeului liric exprim tririle, sentimentele de
melancolie, de dragoste pentru fptura spre care i ndreapt dorul. Ultima strof reprezint vocea
codrului, ce i contempl pe cei doi ndrgostii.
Prezenta figurilor de stil, care dau expresivitate textului este un alt argument al apartenenei la genul liric.
Astfel, personificarea codrului sugereaz legtura strns dintre om i natur. Alte figuri de stil prezente
n poezie suntrepetiia(Mai aproape, mai aproape),enumeraia(Luna, Soare i Luceferi), epitete
(albele izvoare, bouri nalti), comparaia (i s fim din nou copii, Ca norocul i iubirea.).
Muzicalitatea specific genului liric este dat de elementele de versificaie: msura de 8 silabe, ritmul
trohaic, rima mperecheat.