Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
standardizare - activitate ce stabilete, pentru probleme reale sau poteniale, prevederi destinate unei utilizri
comune i repetate, n scopul obinerii unui grad optim de ordine ntr-un context dat;
prin standardizare se realizeaza urmatoarele:
-se asigura in mod unitar si general ridicarea calitatii produselor la nivelul celor mai bune realizari pe plan national
-se realizeaza cresterea gradului de competitivitate a produselor pe plan international
-are loc formarea unei serii mari de produse
-creste gradul de prelucrare a produselor prin verificare superioara a materiilor prime si materialor
Scopurile standardizarii:
-asigurarea existentei documentelor de referinta pt evaluarea conformitatii produselor si serviciilor
-protectia intereselor consumatorului si ale statului prin asigurarea calitatii produselor, a caracterului inofensiv al
acestora pentru viata, sanatate, ereditate si securitatea oamnilor
-nlturarea barierelor tehnice din calea comerului;
-asigurarea interschimbabilitii, compatibilitii tehnice i informaionale a produselor.
standard - document stabilit prin consens i aprobat de un organism recunoscut, care prevede, pentru utilizri
comune i repetate, reguli, prescripii i caracteristici comune referitoare la diverse activiti sau rezultatele
acestora, n scopul obinerii unui grad optim de ordine ntr-un context dat;
2Obiectivele standardizarii:
-sprijinirea economiilor nationale este un fapt unanim recunoscut, o cota parte din venitul national fiind
considerate ca rezultind din activitatea de standardizare. Aportul concret al standardizarii la imbunatatirea activitati
economice a fost recunoscuta de unele state (Germania, SUA, Japonia,Rusia, etc) care acorda o atentie sporita
elaborarii standardelor.In urma aplicarii documentelor de standardizare se pot obtine efecte economice atit la
producator cit si la concurenti
-cresterea eficientei organizatorilor
Aplicare standardelor contribuie la obtinerea unor economii de materiale,anergie si efort uman. Aceste avantaje
sunt si mai evidentiate atunci cind anumite intreprinderi folosesc standarde in exclusivitate sau cind avanseaza alte
intreprinderi in aplicarea standardelor.Pentru a-si asigura o pozitie de lider intr-o anumita ramura industriala , o
intreprindere trebuie sasi asigure un grad mare de standardizare a tuturor materialelor, proceselor,pieselor
componenete, semifabricatelor si produselor finite inaintea tuturor concurentilor.
-apararea intereselor si protectia consumatorilor
Activitatea de standardizare garanteaza calitatea produselor standardizate prin nuvelul caracteristicilor inscrise in
standarde.Unul dintre interesele principale ale consumatorilor este asigurarea unui nivel ridicat al calitatii si
mentinerea acesteia pina la consumarea produselor.Un mijloc important de protectie a consumatorilor este
acrtiunea de certificare a marfurilor care constitue ca o granita pentru consumatori ca produsele cumparate si
consummate vor fi de calitate corespunzatoare si le va intari increderea in comertul cu produse standardizate
-asigurarea securitatii bunurilor si persoanelor
In standarde pot fi prescrise conditiile privind functionarea in regim de siguranta a masinilor, utilajelor,
constructiilor si instalatiilor care inlatura accidentele, incendiile sau alte degradari provocate de acestea,
respectarea lor asigura securitatea marfurilor si a vietii si integritatii oamenilor.Acest obiectiv este prioritar si si se
urmareste cu rigozitate indeplinirea lui, chiar cu riscul diminuarii efectelor economice ale intreprinderilor.
-facilitarea schimburilor pe pietele internationale si nationale
Se asigura usurarea schimburilor dde marfuri si informatie tehnico-stiintifica pe piata interna internationala.
Contractele incheiate intre parteneri nu mai enumera o multime de probleme, ci pur si simplu se fac referiri la
anumite standarde bine definite si stabilite de ambii parteneri.Prin existenta standardizarii la deferite nivele se
usureaza mult modul de comunicare.
3Sarcinile standardizarii
-tipizarea- permite promovarea interschimbabilitatii adica da posibilitatea producatorilor sa facbrice totalul de
piese suficient de compatibile sub articolul dimensiunilor,formelor si al proprietatilor pentru ca acestea sa poata fi
inlocuite unele cu altele.Interschimbabilitatea poate fi dimensionala si functionala.
-simplificarea-limiteaza efectele negative ale tendintei de complicare crescinda a tuturor laturilor activitatii
umane, se considera in domeniul bunurilor materiale ideile referitoare la produse se dubleaza annual,in diferite
cazuri numai prin sublinierea anumitor proprietati, uneori neesentiale sau prin adaptarea la specificul neesential
-modularea-este o metoda de corelare dimensioanala bazata pe alegerea unui modul folosind multipli sau
submultipli modulului, se pot stabili dimensiunile produselor astfel incit sa asigure o mai buna functionalitate si
usurinta in expluatarea bunurilor respective
-specificarea-actiunea de prevedere in standarde a unor caracteristici de calitate pe care produsul trebuie sa-l
posede la cumparare, dar si caracteristici ce se verifica in timpul utilizarii
-certificarea-activitatea de garantie pentru consummator ca produsele cumparate si consummate nu sunt
daunatoare si le va intari increderea in comertul cu produse standardizate
-simbolizarea si codificarea-sunt procedee de reprezentare cifrica,figurative sau prin alte mijloace a unor produse
fara a le mai descrie, in vederea cresterii preciziei documentatiei si facilitatii comunicarii intre parteneri de afaceri.
4Principiile standardizarii:
a) elaborarea i adoptarea standardelor naionale pe baza consensului prilor interesate, n conformitate cu
codurile de bun practic n domeniul standardizrii;
b) transparen i disponibilitate public;
c) reprezentare a intereselor publice;
d) participarea benevol la activitatea de standardizare naional;
e) acces liber la elaborarea standardelor naionale pentru toate prile interesate;
f) independen fa de orice eventuale interese specifice predominante;
g) asigurarea unui limbaj tehnic unitar;
h) respectarea regulilor standardizrii europene i internaionale;
i) dezvoltarea standardizrii naionale n corelaie cu evoluia legislaiei;
j) aplicarea voluntar a standardelor
5Tipuri de standarde. Criterii de clasificare:
dupa continut:
-standarde de produs / servicii;
-standarde generale;
-standarde terminologice;
-incercari;
-procese;
- d a t e .
dupa nivelul de standardizare:
-standarde de firma;
-standarde profesionale;
-standarde nationale;
-standarde regionale (UE);
-standarde internationale.
dupa principalii operatori ai standaridizarii:
-intreprinderi de mrfuri si servicii;
- a d m i n i s t r a r e n a t i o n a l a , m i n i s t e r e : i n d u s t r i e , a g r i c u l t u r a , transport, mediu etc.
-laboratoare de analiza si incercari;
-consumatori;
-sindicate etc
6Marcarea produselor alimentare (SM 196)
Prezentul standard stabilete condiiile generale privind informaia pentru consumator despre produsele
alimentare. Denumirea produsului trebuie s caracterizeze concret i concis produsul, s permit a distinge un
produs de alte produse. Denumirea trebuie s fie compus din cteva cuvinte i s includ denumirea grupei,
subgrupei, tipului de produs, prezentate n orice consecutivitate, s corespund normelor lingvistice ale limbii
rom"ne i ale altor limbi n care se prezint informaia despre produs. Denumirea produselor alimentare trebuie s
corespund denumirilor utilizate n standardele naionale. n denumirea produselor alimentare poate fi inclus
denumirea de origine a produsului.
Denumirea i adresa productorului, ambalatorului, exportatorului i importatorului produselor
Dac productorul nu este i ambalator, exportator, pe lng adresa i denumirea productorului trebuie s fie
indicat adresa i denumirea ambalatorului, exportatorului. Denumirea productorului i exportatorului de produse
alimentare trebuie s fie transliterate n grafie latin.
Denumirea rii productoare a produsului trebuie s corespund denumirii rii n varianta acceptat de
Organizaia Naiunilor Unite.Pentru produsele fabricate n Republica Moldova se indic: "Fabricat n Moldova".
Marca de produs se indic n cazul cnd este nregistrat.
Masa net, volumul sau cantitatea produsului Pentru produsele la care ingredientul de baz se afl n mas
lichid (n sirop, saramur, marinat, moare, n sucul din fructe sau legume, n bulion etc.), pe lng masa net
sumar trebuie indicat masa produsului de baz. Masa net i volumul produsului trebuie s fie exprimate n
uniti ale Sistemului Internaional de Uniti.
Lista ingredientelor Lista ingredientelor se prezint pentru toate produsele, cu excepia celor monocomponente.
Lista ingredientelor trebuie precedat de titlul "Ingrediente", dup care trebuie enumerate ingredientele n ordinea
descreterii fraciei masice n reeta produsului. Ingredientul multicomponent poate fi indicat n list sub
denumirea proprie, dar n paranteze se enumer componentele sale n ordinea descreterii fraciei masice.
Valoarea nutritiv Coninutul de substane nutritive se indic n grame, ca mas a glucidelor, proteinelor,
grsimilor i alte componente n 100 g sau 100 ml a prii comestibile a produsului. Valoarea energetic a
produsului la 100 g sau 100 ml de produs se indic n kilocalorii (kcal).
Condiiile de pstrare se indic pentru produsele care au termen de valabilitate i/sau condiii speciale de
pstrare (temperatur, umiditate etc.).
Termenul de valabilitate al produselor alimentare se consider de la data fabricrii. Termenul de valabilitate se
prezint n modul urmtor: "Valabil pn la ... (data)" sau "Termen de valabilitate:...(ore, zile, luni sau ani) de la
data fabricrii". Data expirrii termenului de valabilitate se prezint astfel: "Ora, ziua i luna" - pentru produsele
perisabile; "Ziua i luna" - dac termenul de valabilitate al produsului nu depete trei luni; "Luna i anul" - dac
termenul de valabilitate al produsului depete trei luni.
Data fabricrii se prezint sub form de numere a cte dou cifre (pn la cifra nou, inclusiv nainte, se scrie
cifra zero) pentru ziua i luna fabricrii i patru cifre pentru anul fabricrii sau semne ce se noteaz n dreptul cifrei
respective de pe marginea etichetei, sau se d referin unde este indicat ea. Pentru produsele perisabile se indic
ora, ziua i luna.
Indicativul documentului normativ n conformitate cu care a fost fabricat i poate fi identificat produsul se
admite a se indica fr anul lui de aprobare.Pentru produsele de import se admite a nu se indica indicativul
documentului normativ.
Informaia privind certificarea produselor alimentare fabricate n serie se prezint de ctre productor sub
form de marc de conformitate conform SM 45-1, n baza autorizaiei pentru dreptul de utilizare a mrcii de
conformitate.Informaia privind certificarea produselor alimentare neambalate se prezint n documentele de
nsoire i se afieaz n sala de comer.
Informaia privind metodele speciale de tratare a produselor alimentare
Pe etichet trebuie s fie prezentat informaia privind metodele speciale de tratare a produselor alimentare, cum ar
fi, iradierea materiei prime, a semifabricatelor, a produsului ca atare sau ingredientelor lui cu radiaie ionizant.
Informaia despre o astfel de tratare se prezint n apropierea nemijlocit de denumirea produsului, iar n caz de
utilizare a ingredientului de baz iradiat - alturi de denumirea lui n lista ingredientelor.
Codul cu bare al produsului ce confirm identificarea lui se aplic la decizia voluntar a productorului sau la
cererea consumatorului i/sau vnztorului pe produs i pe ambalaj n conformitate cu regulile stabilite de Agenia
European de Numerotare a Produselor (EAN).
Alte informaii Produsul poate fi nsoit i de alt informaie, inclusiv cea de reclam, care caracterizeaz produsul
(cu excepia produselor pentru alimentaia copiilor de vrst mic).
7Marcarea produselor alimentare (SM 197)
Denumirea produsului autohton trebuie s corespund denumirii prevzute n documentul normativ n
conformitate cu care a fost fabricat. La traducerea n limba rom"n a denumirilor produselor importate trebuie s
fie pstrate denumirile date n ara de origine i transliterate cu grafie latin, dac acestea snt scrise cu alte
caractere.
Denumirea rii productoare a produsului trebuie s corespund denumirii rii n varianta acceptat de
Organizaia Naiunilor Unite. Dac produsul fabricat ntr-o ar este supus n alt ar la un tratament tehnologic
care modific proprietile lui i/sau l transform n alt produs finit, atunci n informaie ultima ar se indic ca
ar productoare a produsului concret dat. Pentru produsele fabricate n Republica Moldova se indic:
"Fabricat n Moldova".
Denumirea productorului, ambalatorului, exportatorului i importatorului, adresa, telefonul n informaia
pentru consumatori trebuie s fie utilizat denumirea i adresa juridic oficial a productorului, ambalatorului,
exportatorului i importatorului. Dac productorul produsului nu este n acelai timp ambalator, exportator,
atunci pe lng denumirea i adresa productorului trebuie s fie indicat adresa i denumirea ambalatorului,
exportatorului.
Destinaia de baz sau cea funcional, sau domeniul de aplicare (exploatare sau utilizare) trebuie s fie expuse
n documentele de exploatare.
-promovarea unor relatii de parteneriat cu utilizatorii produselor elecrotehnice,pentru a putea evalua rapid cerintele
privind elaborarea de noi standarde
-abordarea unor noi domenii, in care devine necesara elaborarea de standarde internationale
-identificarea de noi procedee,care sa permita imbunatatirea activitatii de standardizare
-dezvoltarea in continuarae a colaborarii cu alte organizatii care desfasoara activitati de standardizare,astfel incit sa
asigure progresul standardizarii internatioanle in ansamblu
12Organizatii internationale de standardizare-UIT,FAO/OMS
Uniunea internationala a telecomunicatiilor UIT are drept scop principal sa fciliteze armonizarea standardelor din
domeniul telecomunicatiilor, domeniu care a capatat o important deosebita pentru asigurarae competitivitatii
intreprinderilor.UIT elaboreaza standarde internationale aplicabile in domeniul tehnologie informatiei si a
comunicarii si sunt de 2 feluri:standarde de baza si functionale,dar face deosebire dintre standardele generale si
cele de aplicatii.
Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si agricultura (FAO) si organizatia mondiala a sanatatii(OMS) are
ca scop coordonarea activitatii de elaborare a unor norme alimentare, activitate desfasurata de organisme
guvernamentale si neguvernamentale din diferite tari,asigurind punerea in accord a normelor si publicarea lor intrun Codex Alimentarius,impreuna cu noremele alimentare adoptate de alte organisme.Obiectivul principal este
apararea sanatatii consumatorilor si armonizarea cerintelor referitoare la produsele alimentare,facilitind comertul
international cu astfel de produse
13Organizatii EUROPENE de standardizare-CEN,CENELEC
Comitetul European de Standardizare (CEN) este organizaia multisectorial i activeaz n toate domeniile mai
puin electrotehnic i telecomunicaii. CENELEC Comitetul European pentru Standardizare electrotehnic este
organizaia responsabil pentru standardizare n domeniul electrotehnic.
Principalele obiective urmarite de aceste organizatii sunt:
-programarea,fiintarea si organizarea activitatii de standardizarea in domeniile lor specifice
-furnizarae de proiecte de standarde europene organismelor nationale de standardizare pentru ancheta publica si
vot, conform regulilor sistemului
-promovarea standardizarii europene in domeniile lor specifice
Aceste organisme elaboreaza standarde propriu-zise si alte documente de standardizare cum ar fi documenetle de
armonizare si prestandardele europene
14Organismul National de Standardizare
Activitatea de standardizare este efectuat de ctre ONS, prin intermediul comitetelor tehnice de
standardizare, n conformitate cu prevederile codurilor de bun practic n domeniul standardizrii.
Activitatea ONS este exercitat n vederea realizrii urmtoarelor funcii:
- Stabilirea principiilor i metodologiei standardizrii naionale prin intermediul codurilor de bun practic n
domeniul standardizrii;
- Participarea la elaborarea concepiei i programelor de perspectiv privind dezvoltarea Sistemului Naional de
Standardizare;
- Colaborarea cu prile interesate n standardizarea naional;
- nregistrarea i coordonarea activitii comitetelor tehnice de standardizare, participarea la lucrrile comitetelor
tehnice prin reprezentaii si;
- Elaborarea programului de standardizare naional pe baza solicitrilor prilor interesate;
- Adoptarea, nregistrarea de stat a standardelor i a prestandardelor naionale, examinarea, actualizarea,
confirmarea, modificarea, suspendarea sau anularea acestora n procesul revizuirii;
- Elaborarea elementelor naionale pentru adoptarea standardelor internaionale, europene, regionale i ale altor
ri;
- Expertiza i normocontrolul proiectelor standardelor i prestandardelor naionale prezentate la aprobare i
nregistrarea de stat;
- Publicarea i difuzarea standardelor i prestandardelor naionale, a codurilor de bun practic;
- Elaborarea, editarea i difuzarea "Buletinului de Standardizare" - publicaie oficial a Organismului Naional de
Standardizare;
- Formarea, gestionarea, editarea i difuzarea Catalogului documentelor normative de standardizare i a altor
publicaii din domeniul standardizrii;
- Formarea, gestionarea i dezvoltarea fondului naional de documente normative de standardizare, internaionale,
europene, regionale, interstatale, formarea i gestionarea bazei de date n format electronic a fondului naional;
- Distribuirea exclusiv a standardelor i altor publicaii oficiale din domeniile standardizrii, metrologiei i
evalurii conformitii;
- Participarea la lucrrile comitetelor ISO, CEN, EASC i altor organizaii internaionale i regionale pe domeniile
de activitate n scopul armonizrii documentelor normative naionale cu cele internaionale i regionale promovnd
interesele naionale, utiliznd SOFT-uri i tehnologii performante;
- Editarea, redactarea, difuzarea standardelor naionale, reglementrilor n domeniul standardizrii;
- Difuzarea documentelor normative de standardizare ale altor ri n baza acordurilor ncheiate cu prile
respective;
- Participarea n activitatea comitetelor tehnice naionale de standardizare n calitate de reprezentant al ONS;
- Formarea profesional n domeniul standardizrii prin organizarea unor cursuri de specialitate, prin coordonarea
programelor didactice de specialitate n nvmntul public i cel privat, prin participarea la procesul didactic;
- Pregtirea i participarea la atestarea experilor n domeniul standardizrii;
- Acordarea serviciilor n baza contractelor cu agenii economici, indiferent de tipul de proprietate n scopul
ridicrii nivelului calitii produselor fabricate;
- Oferirea n baza contractelor a consultanei i efectuarea expertizei n domeniul standardizrii, la solicitare
(standardelor de firm, textelor informaie pentru etichetarea (marcarea) produselor, atribuirea codurilor NM MD,
.a), inclusiv n elaborarea documentelor sistemelor de management al calitii i al mediului.
15Legea cu privire la standardizare
Cuprinde 17 articole. Primul fiind Notiuni generale
cod de bun practic - document care recomand reguli sau proceduri de proiectare, fabricare,
instalare, ntreinere ori utilizare a echipamentelor, construciilor sau produselor. Cod de bun practic poate
fi un standard, o parte dintr-un standard sau un document independent de un standard;
document normativ - document care specific reguli, linii directoare sau caracteristici pentru diferite
genuri de activiti sau pentru rezultatele acestora. Termenul document normativ se refer la standarde, la
codurile de bun practic, la reglementrile tehnice etc.;
organism de standardizare - organism care desfoar activitate de standardizare la nivel naional,
regional sau internaional, a crui principal funcie, n conformitate cu statutul su, este elaborarea,
aprobarea sau adoptarea de standarde ce snt puse la dispoziia publicului;
standard - document stabilit prin consens i aprobat de un organism recunoscut, care prevede, pentru
utilizri comune i repetate, reguli, prescripii i caracteristici comune referitoare la diverse activiti sau
rezultatele acestora, n scopul obinerii unui grad optim de ordine ntr-un context dat;
standard naional - standard adoptat de organismul naional de standardizare i pus la dispoziia
publicului;
standard internaional - standard adoptat de o organizaie internaional de standardizare i pus la
dispoziia publicului;
standard european - standard adoptat de o organizaie european de standardizare i pus la dispoziia
publicului;
standard de firm - document normativ, elaborat i aprobat de un agent economic, ce prescrie condiiile
tehnice pe care trebuie s le ndeplineasc un produs fabricat sau un serviciu prestat de acest agent economic;
standard conex - standard naional care transform cerinele eseniale, stabilite n reglementarea
tehnic respectiv, n specificaii tehnice pentru produsele i serviciile din domeniul reglementat i confer
prezumia de conformitate cu cerinele eseniale stabilite n reglementarea tehnic aplicabil;
Articolul 2. Sfera de aplicare
(1) Prezenta lege se aplic activitii de standardizare naional.
(2) Prezenta lege nu se aplic standardelor medicale, standardelor de contabilitate i audit financiar,
standardelor educaionale i standardelor sociale.
Articolul 3
(1) Scopurile principale ale standardizrii snt:
a) asigurarea existenei documentelor de referin pentru evaluarea conformitii produselor i
serviciilor cu destinaia lor;
b) protecia intereselor consumatorilor i ale statului prin asigurarea calitii produselor i serviciilor, a
caracterului inofensiv al acestora pentru viaa, sntatea, ereditatea i securitatea oamenilor, pentru bunurile
materiale, regnul animal i cel vegetal, pentru mediu;
c) nlturarea barierelor tehnice din calea comerului;
d) asigurarea interschimbabilitii, compatibilitii tehnice i informaionale a produselor.
principiile:
a) elaborarea i adoptarea standardelor naionale pe baza consensului prilor interesate, n
conformitate cu codurile de bun practic n domeniul standardizrii;
b) transparen i disponibilitate public;
c) reprezentare a intereselor publice;
d) participarea benevol la activitatea de standardizare naional;
e) acces liber la elaborarea standardelor naionale pentru toate prile interesate;
f) independen fa de orice eventuale interese specifice predominante;
g) asigurarea unui limbaj tehnic unitar;
h) respectarea regulilor standardizrii europene i internaionale;
i) dezvoltarea standardizrii naionale n corelaie cu evoluia legislaiei;
j) aplicarea voluntar a standardelor
Articolul 4. Documentele normative n domeniul standardizrii
a) standardele naionale, precum i cele internaionale, regionale (europene i interstatale) i ale altor
state, adoptate n calitate de standarde naionale;
b) prestandardele naionale;
c) standardele de firm, aplicate la nivelul agenilor economici care le-au elaborat;
d) codurile de bun practic
Articolul 5. Activitatea de standardizare
a) elaboreaz i promoveaz politica statului n domeniul standardizrii;
b) coopereaz cu organele centrale de specialitate ale administraiei publice responsabile de elaborarea,
adoptarea i aplicarea reglementarilor tehnice i cu alte entiti legale n procesul de asigurare a uniformitii
aplicrii cerinelor tehnice i a procedurilor de evaluare a conformitii;
c) particip, la solicitarea autoritilor, la elaborarea actelor normative care au tangen cu standardizarea
naional;
d) coordoneaz proiectele de reglementri tehnice;
e) supravegheaz activitatea desfurat de organismul naional de standardizare;
f) stabilete modul de formare i de gestionare a Fondului naional de documente normative n domeniul
standardizrii, precum i regulile de folosire a acestui fond;
g) elaboreaz i aprob, n limitele competenei sale, coduri de bun practic;
h) asigur participarea organismului naional de standardizare la activitatea organizaiilor internaionale i
regionale de standardizare.
Articolul 6. Organismul naional de standardizare
(2) Organismul naional de standardizare are, cu titlu exclusiv, urmtoarele atribuii principale:
a) stabilirea principiilor i metodologiei standardizrii naionale, n conformitate cu prevederile prezentei legi
i cu regulile standardizrii europene i internaionale, prin intermediul codurilor de bun practic n
domeniul standardizrii,
b) colaborarea cu prile interesate n standardizarea naional;
c) nregistrarea i coordonarea activitii comitetelor tehnice de standardizare;
d) elaborarea programului de standardizare naional pe baza solicitrilor prilor interesate, cu includerea n
mod prioritar a celor referitoare la mbuntirea calitii vieii, la protecia vieii, sntii i securitii
oamenilor, la protecia mediului, precum i la aprarea intereselor consumatorilor;
e) adoptarea, nregistrarea de stat a standardelor i a prestandardelor naionale, precum i actualizarea,
confirmarea, modificarea, suspendarea sau anularea acestora n procesul revizuirii;
f) publicarea i difuzarea standardelor i prestandardelor naionale;
g) editarea i difuzarea publicaiei sale oficiale Buletinul de Standardizare i a altor publicaii din domeniul
standardizrii naionale;
h) publicarea, n Buletinul de Standardizare, cu scopul de a asigura informarea publicului,
i) organizarea activitii de armonizare a standardelor naionale cu standardele internaionale i cele
europene;
j) formarea i gestionarea Fondului naional de documente normative n domeniul standardizrii;
k) instituirea i gestionarea Registrului de stat al sistemului naional de standardizare;
l) realizarea colaborrii internaionale n domeniul standardizrii prin reprezentarea Republicii Moldova n
organizaiile internaionale i regionale de standardizare;
m) formarea profesional n domeniul standardizrii prin organizarea unor cursuri de specialitate sau a altor
forme de pregtire profesional, precum i prin coordonarea programelor didactice de specialitate n
nvmntul public i cel privat;
acestora;
d) sa respecte cerintele prescrise sau declarate, precum si clauzele
contractuale;
e) sa asigure, la prestarea serviciilor, respectarea conditiilor
tehnice stabilite de producator pentru produs;
f) sa inmineze bon de casa sau un alt document, care confirma faptul
prestarii serviciului, conform unui regulament aprobat de Guvern;
g) sa asigure prestarea serviciului (in cazul in care serviciul
contine elemente vorbite sau textuale scrise) in limba moldoveneasca
conform unui regulament aprobat de Guvern;
h) sa inregistreze pretentiile consumatorilor conform unui
regulament aprobat de Guvern;
i) sa asigure respectarea conditiilor igienico-sanitare;
j) sa raspunda pentru prejudiciul cauzat de serviciul prestat
necorespunzator.
Capitolul III
PROTECTIA INTERESELOR ECONOMICE ALE CONSUMATORILOR
Articolul 10. Prevederi specifice privind protectia intereselor
economice ale consumatorilor
(1) Guvernul aproba reglementari in scopul prevenirii si combaterii
practicilor ce dauneaza intereselor economice ale consumatorilor.
Articolul 11. Incheierea contractelor
Articolul 12. Stabilirea duratei de functionare, termenului de
valabilitate, termenului de garantie
(
Articolul 13. Remedierea, inlocuirea, restituirea contravalorii
produsului, serviciului necorespunzator, reducerea
pretului
Articolul 14. Inlocuirea produsului de calitate corespunzatoare
Articolul 15. Repararea prejudiciului
Articolul 16. Obligatiile prestatorului (executantului) la prestarea
serviciului (executarea lucrarii)
Articolul 17. Prestarea serviciului (executarea lucrarii) din
materialul prestatorului (executantului)
Articolul 18. Prestarea serviciului (executarea lucrarii) din
materialul (cu obiectul) consumatorului
Articolul 19. Dreptul consumatorilor la informare
Articolul 20. Obligatiile agentilor economici privind informarea
consumatorilor
Articolul 21. Instruirea in domeniul protectiei consumatorilor
Articolul 22. Organul administratiei publice centrale abilitat cu
functii de protectie a consumatorilor
Articolul 23. Alte organe ale administratiei publice abilitate cu
functii de protectie a consumatorilor
Articolul 24. Atributiile autoritatilor administratiei publice
locale privind protectia consumatorilor
Articolul 25. Asociatiile obstesti pentru protectia consumatorilor
Articolul 26. Actiuni privind protectia drepturilor consumatorilor
Articolul 27. Responsabilitatea vinzatorului, prestatorului pentru
Articolul 28. Raspunderea pentru incalcarea prevederilor prezentei
legi
Articolul 29
(1) Prezenta lege intra in vigoare la expirarea a 4 luni de la data
publicarii.
(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi, se abroga Legea
nr.1453-XII din 25 mai 1993 privind protectia consumatorilor.
b) s acorde produselor importate un tratament nu mai puin favorabil dect cel acordat produselor similare
indigene, n cazul importurilor din rile cu care snt ncheiate tratate corespunztoare;
c) s fie elaborate i aplicate fr a crea bariere tehnice n calea comerului cu rile cu care snt ncheiate
tratate corespunztoare;
d) s fie elaborate n baza datelor argumentate corespunztor.
(4) Reglementarea tehnic prevede, dup caz, dar nu limitat, urmtoarele elemente:
a) definirea domeniului reglementat: se descrie grupa produselor sau serviciilor la care se refer
reglementarea tehnic respectiv i natura riscurilor ce urmeaz a fi evitate, precum i, dup caz, grupele de
produse sau servicii crora nu li se aplic prevederile reglementrii tehnice;
b) grupele de produse sau servicii din domeniile reglementate supuse evalurii conformitii: se specific
produsele sau serviciile supuse n mod obligatoriu evalurii conformitii cu cerinele reglementrii tehnice n
cauz;
c) grupele de produse sau servicii din domeniile reglementate care nu snt supuse evalurii conformitii: se
specific produsele sau serviciile care nu snt supuse n mod obligatoriu evalurii conformitii cu cerinele
reglementrii tehnice n cauz;
d) cerinele eseniale pentru grupele de produse sau servicii respective: se stabilesc, n termeni suficient de
exaci, cerinele impuse produselor sau serviciilor pentru a putea fi identificate i plasate pe pia. Cerinele
eseniale constituie o parte fundamental a reglementrii tehnice i permit ca aplicarea standardelor conexe s
rmn voluntar. n lipsa standardelor conexe sau n cazul cnd productorul a decis s nu recurg la aceste
standarde, cerinele eseniale trebuie s permit evaluarea direct a conformitii produsului sau serviciului;
e) procedurile de evaluare a conformitii: se specific, dup caz, pentru produse sau servicii din domeniile
reglementate, una sau mai multe proceduri adecvate de evaluare a conformitii;
f) cerinele fa de coninutul documentaiei tehnice i fa de documentele ce atest conformitatea cu
cerinele eseniale;
g) regulile de aplicare a mrcii naionale de conformitate SM: se stabilesc regulile respective conform
prevederilor legilor i altor acte normative n vigoare;
h) cerinele specifice fa de asigurarea metrologic: se specific, dup caz, etaloanele, mijloacele de
msurare, materialele de referin utilizate, procedurile de efectuare a msurrilor, cu estimarea incertitudinii
acestor msurri etc.;
i) cerinele fa de organismele de evaluare a conformitii care se desemneaz i se notific pentru
activitate n domeniul respectiv, conform legislaiei n vigoare, inclusiv cerinele specifice stabilite de
autoritatea de reglementare.
Autoritile de reglementare vor stabili structura i coninutul reglementrii tehnice pentru fiecare caz aparte.
Articolul 5. Modul de elaborare a reglementarilor tehnice
(1) Autoritile de reglementare care elaboreaz proiecte de reglementri tehnice public n Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, n termen de cel mult 2 sptmni de la data iniierii elaborrii, un aviz referitor
la o astfel de elaborare, pentru a informa toate prile interesate.
limba englez, francez sau spaniol);
Articolul 6. Coordonarea activitii de elaborare
a reglementrilor tehnice
(1)Activitatea de elaborare a reglementrilor tehnice, desfurat de autoritile de reglementare, este
administrat i coordonat de organul central de specialitate al administraiei publice responsabil de
infrastructura calitii.
Articolul 7. Referine la standarde n reglementrile
tehnice
(1) n cazul n care exist standarde naionale, adoptate n modul stabilit, care corespund obiectivelor
elaborrii reglementrilor tehnice i snt elaborate n baza standardelor internaionale sau europene pertinente,
autoritile de reglementare, respectnd dreptul de autor al organismului naional de standardizare, folosesc
standardele naionale ca baz pentru elaborarea reglementarilor tehnice i:
a) includ, integral sau parial, textul standardelor naionale n reglementrile tehnice;
b) fac referine directe la aceste standarde n textul reglementrilor tehnice pentru a arta c singurul mijloc
de a satisface unele condiii ale reglementrii tehnice este de a fi n conformitate cu standardele la care se fac
referine;
c) fac referine indirecte la standardele naionale n reglementrile tehnice pentru a arat c unul din
mijloacele de a satisface unele condiii ale reglementrii tehnice este de a fi n conformitate cu standardele
conexe.
k) s asigure traducerea oficial n limba de stat a textelor standardelor conexe, care prezint adopii
naionale ale standardelor internaionale sau europene;
l) s publice reglementrile tehnice adoptate i lista standardelor conexe respective n Monitorul Oficial al
Republicii Moldova;
m) s propun pentru desemnare organismele de evaluare a conformitii care corespund cerinelor stabilite
n reglementarea tehnic respectiv;
n) s evalueze iniial i s supravegheze, n comun cu organismul naional de asigurare a conformitii
produselor, activitatea organismelor de evaluare a conformitii care au fost desemnate.
Articolul 15. Rspunderea pentru nclcarea prevederilor
prezentei legi
Articolul 16. Autoritile de supraveghere a pieei
Articolul 17. Principiile de baz ale supravegherii pieei
Articolul 18. Efectuarea supravegherii pieei
(2) Supravegherea pieei se efectueaz, dup caz, n urmtoarele etape ale ciclului vital al produsului sau ale
prestrii serviciului:
a) proiectare;
b) fabricare i pstrare;
c) depozitare i transportare;
d) prelucrare, recondiionare sau rebutare;
e) import i comercializare;
f) folosire.
(3) Supravegherea pieei se efectueaz prin:
a) monitorizare;
b) controlul produselor i al serviciilor plasate pe pia;
c) prelevarea probelor sau a mostrelor de produse, verificarea conformitii lor cu cerinele prescrise i/sau
declarate.
Articolul 19. Inspectorii de stat, drepturile i responsabilitile lor
Articolul 20. Finanarea activitii de reglementare tehnic
Articolul 21. Finanarea activitii de supraveghere a pieei
18Continutul si structura standardelor nationale (SM)
Prezentul cod de buna practica reprezinta revizuirea standardului sm 1-4:2000 pe care il inlocuieste.Prezentul
cbp stabileste organizarea si forma de prezentare a standardelor moldovene si a modificarilor la
standard.Prevederile prezentului cbp pot fi aplicate si la elaborarea altor documente normative de
stand.Preambulul se scrie pe pagina urmatoare dupa pagina de titlu.El trebuie sa figureze in toate standardele si
trebuie sa dea toate informatiile necesare unei intelegeri cit mai bune a stand si a modului de aplicare a
lui.Cuprinsul este un element necesar pt a obtine o vedere cde ansamblu a stand si ii usureaza
consultare,standardele care depasesc 24 de pagini tiparite se recomanda sa aiba cuprins.Indicativul unui
stanadard moldovean este format din sigla SM,urmata de nr de inregistrare si anul aprobarii stand,despartite
prin 2 puncte,nr de inregistrare este atribuit de ONS.Pt perfev tarea standardelor se utilizeaza calculatorul.La
formarea textuli standardului se respecta interavalele:
-dupa titlul capitolului-un spatiu corespunzator unui rind de titlu.
-intre titlul capit si textului precedent-un spatiu carespunzator a 2 rinduri de text,
-intre puncte-un spatiu corespunzator unui rind de text.
Editarea stand se admite sub forma de culegere,care trebuie sa contina o coperta comuna,pe care se inscriu
indicativele in ordine crescinda ale tuturor stand cuprinse in culegere.
Daca textul modificarii este inscris pe mai multe pagini:
-numerotarea se face succesiv cu cifre arabe.
-pe fiecare pagina,incepind cu a 2a se inscrie indicativul modificarii.
Indicativul modificarii SM este format din indicativul SM,despartit printr-o linie oblica de litera A si o cifra
care indica nr de ordine al modificarii respective,urmata dupa 2 puncte de anul aprobarii modificarii.
19Cerinte generale fata de continutul si elaborarea reglementarilor tehnice
(1) n Republica Moldova, reglementri tehnice se consider:
a) actele legislative i hotrrile Guvernului care conin cerine fa de produse i servicii;
b) actele normative ale autoritilor de reglementare de a cror competen ine stabilirea cerinelor
obligatorii fa de produse i servicii;
c) reglementrile sau prevederile administrative care fac referire la specificaii tehnice, la alte cerine sau la
coduri de bun practic care, la rndul lor, fac referire la specificaii tehnice sau la alte cerine a cror
respectare confer prezumia de conformitate cu reglementrile sau prevederile administrative;
d) acordurile voluntare n care o autoritate public este o parte contractant i care prevd, n interes public,
conformitatea cu specificaiile tehnice i cu alte cerine, cu excepia specificaiilor pentru licitaii n cazul
achiziiilor publice.
(2) Reglementrile tehnice generale i cele specifice se elaboreaz cu respectarea prevederilor prezentei legi,
precum i a obligaiilor internaionale ale Republicii Moldova privind libera circulaie a produselor i
serviciilor, i stabilesc cerine eseniale fa de produse i servicii, inclusiv cerine minime de calitate.
Respectarea reglementrilor tehnice este obligatorie pentru orice entitate care desfoar activiti n domeniul
cruia i se aplic reglementarea tehnic respectiv.
(3) Reglementrile tehnice se elaboreaz:
a) cnd se impune armonizarea legislaiei naionale cu legislaia comunitar i cu cea internaional;
b) cnd coninutul reglementrii tehnice n vigoare nu este conform cu cel al standardelor internaionale sau
europene respective;
c) dac exist o problem ce nu poate fi soluionat prin alte ci dect prin reglementare tehnic;
d) n alte scopuri prevzute n mod expres de lege.
(4) n cazul n care asupra acelorai produse sau servicii i metode de producie se extinde aciunea unor
documente ale cror cerine se dubleaz sau snt contradictorii, se stabilete urmtoarea prioritate a aplicrii
lor:
a) actele legislative;
b) hotrrile Guvernului;
c) actele normative ale autoritilor de reglementare.
n cazul existenei unui document cu caracter prioritar, celelalte documente nu pot fi invocate n partea n care
contravin celui prioritar i urmeaz a fi aduse n concordan cu acesta sau urmeaz a fi abrogate.
Reglementrile tehnice generale se aplic produselor sau serviciilor, nelimitndu-se la o list exhaustiv a
acestora, i stabilesc, de regul, cerine referitoare la prevenirea unuia sau mai multor riscuri caracteristice
tuturor produselor sau serviciilor crora li se aplic reglementarea tehnic. Reglementrile tehnice specifice
stabilesc cerine eseniale fa de produse sau servicii ori fa de grupe de produse sau servicii, concretiznd
prevederile reglementrii tehnice generale, dac exist. La elaborarea reglementrilor tehnice specifice se va
asigura respectarea cerinei generale de securitate a produselor i serviciilor. n cazul n care acelorai produse
i servicii le snt aplicabile att reglementri tehnice generale, ct i reglementri tehnice specifice, se aplic
reglementrile tehnice specifice
Cerine fa de coninutul reglementarilor tehnice
(1) Reglementrile tehnice nu vor avea asupra comerului un caracter mai restrictiv dect este necesar pentru
realizarea urmtoarelor obiective:
a) asigurarea securitii naionale;
b) protecia vieii, sntii, ereditii i securitii oamenilor;
c) protecia bunurilor materiale;
d) protecia regnului animal i celui vegetal;
e) protecia mediului;
f) folosirea raional a resurselor naturale i a celor energetice;
g) prevenirea practicilor care induc n eroare consumatorii n ceea ce privete compoziia, destinaia,
originea, calitatea i inofensivitatea produselor.
(2) Reglementrile tehnice trebuie:
a) s prevad un tratament egal pentru produsele i serviciile importate din rile cu care snt ncheiate
tratate corespunztoare;
b) s acorde produselor importate un tratament nu mai puin favorabil dect cel acordat produselor similare
indigene, n cazul importurilor din rile cu care snt ncheiate tratate corespunztoare;
c) s fie elaborate i aplicate fr a crea bariere tehnice n calea comerului cu rile cu care snt ncheiate
tratate corespunztoare;
d) s fie elaborate n baza datelor argumentate corespunztor.
(3) La elaborarea reglementarilor tehnice se utilizeaz, de regul, standardele internaionale sau europene
pertinente ori proiectele acestora, aflate n etapa final de elaborare, cu excepia cazurilor cnd aceste standarde
sau anumite prevederi particulare ale acestora nu snt adecvate realizrii obiectivelor specificate la alin.(1) din
prezentul articol din cauza factorilor climaterici sau geografici eseniali ori din cauza problemelor tehnologice
fundamentale.
(4) Reglementarea tehnic prevede, dup caz, dar nu limitat, urmtoarele elemente:
a) definirea domeniului reglementat: se descrie grupa produselor sau serviciilor la care se refer
reglementarea tehnic respectiv i natura riscurilor ce urmeaz a fi evitate, precum i, dup caz, grupele de
produse sau servicii crora nu li se aplic prevederile reglementrii tehnice;
b) grupele de produse sau servicii din domeniile reglementate supuse evalurii conformitii: se specific
produsele sau serviciile supuse n mod obligatoriu evalurii conformitii cu cerinele reglementrii tehnice n
cauz;
c) grupele de produse sau servicii din domeniile reglementate care nu snt supuse evalurii conformitii: se
specific produsele sau serviciile care nu snt supuse n mod obligatoriu evalurii conformitii cu cerinele
reglementrii tehnice n cauz;
d) cerinele eseniale pentru grupele de produse sau servicii respective: se stabilesc, n termeni suficient de
exaci, cerinele impuse produselor sau serviciilor pentru a putea fi identificate i plasate pe pia. Cerinele
eseniale constituie o parte fundamental a reglementrii tehnice i permit ca aplicarea standardelor conexe s
rmn voluntar. n lipsa standardelor conexe sau n cazul cnd productorul a decis s nu recurg la aceste
standarde, cerinele eseniale trebuie s permit evaluarea direct a conformitii produsului sau serviciului;
e) procedurile de evaluare a conformitii: se specific, dup caz, pentru produse sau servicii din domeniile
reglementate, una sau mai multe proceduri adecvate de evaluare a conformitii;
-intructiuni de eplotare.
In capitolul clasificare se stabilesc clasele,tipuirle sau sortimentul produselorsi marcilor lor. Daca produsle se
clasifica dupa demnsiuni sau parametric atunci titlul capitolui va fi urmat de cuvintul dimensiune,sau
parametru. In cazuri argumentate produsele pot fi clasificate conform formelor geometrice si dimensiunilor
concrete. Daca subiectul standarului il constituie un material,o subtanta,un proddus alimentar se recomanda de
a indica clasificare in corespundere cu compozitia chimica.
Capitolul cerinte tehnice trbuie sa contina capitolele
_generalitai; -caracteristici; -cerinte privint material prima; -ansamblu de livrare; -etichetare; -ambalare. In
capitolul generalitati se specifica unele prevederi de ordin general pentru grupa de produs standartizate. In
capitolul caracteristici se reprezinta de regula cerintele care sunt obligatorii si se supun verificarii. Capitolul
caracteristici contine:cerinte prind destinatia; cerinte constructive; proprietati fiziko- chimice; cerinte de
fiabilitate; de compatibilitate; cerinte ergonomice; cerinte privind transportul. In capitolul cerinte privind
destinatia se descrie regulile, cerinte care caracterizeaza aptitudinea produsului de a-si indeplini functiile de
baza.. In capitoul cerinte constructive se stabilesc ,cerinte impuse produsului sub forma de solutii contructive
concrete,care asigura indeplinirea eficienta de catre produs a functie sale. La punctual cerinte de fiabilitate se
stabilesc cerintele cantittive sub forma de valori complexe,concrete ale indicatorilor de fiabilitate ai produsului.
La capitolui cerinte pprivind rezistenta la actiuni exterioare se stabilesc cerinte de asigurarea a aptitudinii de
functionare a produsului in timpul actiuni obiectelor associate si a mediului inconjurator in procesul de
exploatare. La capitolul ansamblu de livrare se descrie cerinte fata de livrare. Iar in capitolul intrucituni de
utilizare se decrie modul de folosire a acestui obiect.
24Standarde de marcare- continut si structura
CBP in dom stand se elaboreaza cu respectarea prevederilor actelor legislative si normative din dom
standartziarii,precum si obligatiilor internationale si regionale ale RM in dom standartizarii si se aproba de
catre organismul national de stand.
La elaborarea CBP ,organul central de specialitate al administratiei publice responsabil de infrastructura
calitatii examineaza corectitudinea alegerii domeniului de aplicare
a CBP,respectarea obligatiilor
internationale si regionale ale RM in dom standartizarii.
Organul central de specialitate al administratiei publice responsabil de infrastructura calitatii poate cere
organismului national de standartizare revizuirea,modificarea sau anularea CBP,in urma:
-elaborarii,modificarii sau anularii actelor legislative si normative corespunzatoare ale RM
-obligatiilor internationale si regionale corespunzatoare ale RM in dom standartizarii
26 Structura si modul de organizare a comitetelor tehnice
Comitetele tehnice se infiinteaza dupa tipul de produse,tehnlogii sau deomenii de acctivitate. Denumirea si
domeniul de activitate ale comitetelor trebuie a defineasca clar si sa delimiteze comeptenta feicarui comitet si
nu trebuie sa cuprinda subiectele din mai mult de 2 ramuri. Daca unele subiecte nu sunt de competenat
comitetelor se scrie cu cuv cu exeptia.
Comitetul e format din presedinte:care este responsabil de toate activitatile,secretary si reprezentatul
organismului national de standartizare. Presedenitele e aprobat pe o perioada de 3 ani si poate avea adjunct. El
urmareste realizarea consensului prin luarea deciziei corecte si el parta raspunderea finala pentru solutiile
tehnice luate. Secretarul este numit de propunerea organizatie. Persoana data trebuie sa aiba studii,sa fie expert
in domeniu. Secretarul e obligat de pregatirea si convocarea sedintelor,realizarea hotaririlor. Se admite
infiintarea subcomitetelor tehnice care efectueaza in limita cometentei un sir de lucruri. Un comitet se
infiintarea la cerera unei pari interesante din economie national cu acordul organului central. pe termen
nelimitat. Structura comitetelor tehnice trebuie sa se asemene cu cele international. Sunt organisem create
benevol in orice ramura. Comitele au tributiile:
-elaborarea standartelor nationale;-examinarea standartelor international,regionale;-aronizarea standartelor
nationale cu cele eruopene.-inaintarea propunerii pentru elaborarea programului de standartizare nationala;colaborarea cu cokmitetele tehnice inernationale si regionale.
Toate activitatile care au loc in comitet sunt supravegheate de catre organismul national de standartizare.
Fiecare comitet are nr de inregistrare.
Se recomanda ca nr membrilor sa nu depaseasca 20. Se recomanda ca mermbrii interesati intr-o problema sa
participle doar la dezbaterea acestei problem. Membrii comitetelor au dreptul:
-sa paricipe la lucarile din comitet;-sa solicit informative referitor la activitatea comitetelor.sa inainteze
propunerii privint presedintele si elaborarea standartelor. -sa participle l examinarea comitetelor.
Membrii au obligatii:
Sa participle la activitatea sedentelor;sa informeze parte pe care o reprezinta asupra lucrarilor din comitet.
Activitatea comitetelor este orinetata spre ealaborarea standartelor. Comitetele tehnice trebuie sa-si ddesfasare
activitatea conform codului de buna practica.
27Forma de prezentare a standardelor moldovene
Coperta ;pagina de titlu;preambul;cuprins;pagini curente. Standartele se tiparesc in a4. Preambulul se scrie
imediat pe pagina uramatoare si trebuie sad ea toata informatia necesara pentru intelegerea standartuluise
indika:informatia privind continutul tehnic, modificari privind majore fata de editia anterioara;legatura cu alte
standarte,informative privind anexe;sponsorul standartelor. Cuprinsul este un element facultative dar necesar
pentru a obtinere o vedere de ansamblu a standartului.standartul carea depaseste 24 pag se recomanda sa aiba
cuprins. Paginele curente sunt sunt paginiile care contin textul standartului. Ultima pagina este informatia
referitoare la elaboratori(comitet ethnic,sau organizatii). Paginile curente se numerotasea cu cifre arabe.pagina
de titlu si preambul cu cifre romane. Pentru perfectarea standartelor se foloseste calculator.. se admite in caz de
necesitatea editarea standartelor sub forma de culegere. Daca e nevoie se poate modifca standartul
28Structura, redactarea si continutul standardelor moldovene
Textile standartelor trebuie sa fie scrise correct si logic astfel in cit intelesul lor sa fie univoc. Standartul trebuie
sa fie inteles de catre specialist calificatii care nu au lucrat la standart. Acelas termen trebuie utlizat pe tot
parcursul standartului. Si fiecarui termen I se atribuie o insemnatate. Structura generala a uni standart:
-elemente preliminare:(coperta,pagina de titlu; preambul;cuprins)
-element normative:generale(titlul; doemeniu de aplicare; referinte)
Tehnice(terminologie; abrevierei; prevederi generale; anexe normative)
-element suplimentar: (anexe informative; bibliografie; ultima pagina)
Tutlul trebuie sa fie concis si fara abrevieri.se foloseste subtitlul cind titlul nu defineste sufficient obiectivul
standartului.si standartul are mai multe aspect.
In dmeniu de aplicare trebuie sa se indice subiectul la care se refera standartul. In acest element sunt data date
suplimentare in completarea titlului. Tot aici, daca este necesar , se dau indicatii cu privire la limitare aplicarii.
Termenologie. Acest element da definitii necesare intelegii anumitor termini utilizati in standart. Definitiile
trebuie sa fie cit mai concise si exprimate intr-o propozite. Termenul se scrie cu minuscule. Abrevieri.acest
element da o lista a abrevierilor necesare intelegiri standarului. Cerintele standartului trebuie sa fie scrise sub
forma de cpitole. Anexle fac parte din standart si cuprind prevederi suplimentare grupate la sfirsitul
standartului.
Redactarea: stilul de redactre trebuie sa fie simplu clar si concis evidinduse greseli. Utlilizarea indicatorilor
viitor trebuie evitate. Texetele standartelor se grupeaza in capotole,subcapitoloe,puncte subpuncte. Capitolele
sunt divizate in puncte sau in subcapitole cu punctele corespunzatoare. Sunt numerotate cu cifre arabe. Ele
trebu sa fie prevazut cu titluri. Titlul se scrie dupa numerotare. Trimiterele la text se folosesc cind este nevoie
de a exlude dublarea prevederilor indicate, de a evita repetarile in standarte. In cazul trimiterii se indica
numarul capitolui. Se interzice de a folozi abrevierele neintemeiate care pot duce in eroare.. anexele trebuie sa
aiba paginarea comuna cu celalte. Ele se noteaza in ordinea prezentarii. Fiecare anexa trebuie sa aiba un titlul.
Tabele se folosesc pentru organizare a textului si facilitate perceperii vizuale a textului.dupa necessitate tabelul
are titlul. Materialelel grafice fac parte din stadarte si se folosesc pentru folozirea mai eficienta si determinarea
anumitor proprietati. Materialele grafice se numesc figure si se plaseaza cit mai aproape de textul la care se
refera. Ele se numeroteaza cu cifre arabe. Pentru usurarea referirilor si formulele se numeroteaza incepind cu 1
consecutiv in toate capitolele. Numrul de ordine se inscribe in pranteze. De asemenea se admite numerotarea
lor in capitole. In acest caz numarul formulei e urmat de nr capitoluli. Notele de picor se folosesc in standart
daca e necesar de a da unele date explicative,sau informative. Notele de picor trebuie plasate imediat dupa text.
Notele de subsol se folosesc pentru a face o precizare la unele date expuse in textul standartului. Ele nu trebuie
sa contina cerinte. Exemplele se prezinta pentru explica unele prevederi ala standartului sau pentru a contribui
la o expunere cit mai concise a acestora. La redactarea standartelor este necesar de a folosi unitatile de masura
denumirile si simbolurile acestora.
Standartele se elaboreaza cu scopul de a stabili cerinte si regui tehnice generale pentru a asigura o intelegre
reciproca si o interconexiune a diferitori ramuri. Standartele stabilesc;
-termeni tehnico-stiintifici si definitiile lor;
-reguli referitoare la structura ,redactare, forma de prezentare si cerinte fata de diferite documente .
-cerinte generale si norme necesare pentru asigurarea tehnica.
Valoarea unei marimi fizice masurate un termen ethnic si se refera la faptul ca rezultatul unei operatii de
masurare se exprima prin prototipul dintre un nr si o unitate de masura .
Unitati de masura este un termen definit ca o marime fizica etalon stabilita pe plan international , ex kg ,
metro . secunda pu timp. Pe plan international unitatile de masura sunt clasificare in conformitate cu sistemul
international a unitati de masura SI in 3 categorii; fundamentale, derivate, suplimintare .
32Caracteristica Sistemului International de Unitati (SI)
Sistemul international de unitati este un sistem de unitati de masura si este forma moderna a sistemului metric
(MKS). Abrevierea n toate limbile este SI. Sistemul international contine sapte unitati fundamentale: metrul,
kilogramul, secunda, amperul, kelvinul, molul si candela. Aceste unitati sunt neredundante din punct de vedere
al domeniilor marimilor fizice masurate. Din cele sapte unitati fundamentale se pot obtine un numar nelimitat
de unitati derivate, care pot acoperi tot domeniul fenomenelor fizice cunoscute. Unitile SI derivate sunt
coerente, adic la derivarea lor nu trebuie folosit niciun factor de scar. Unitile SI pot fi folosite i mpreun
cu uniti ale altor sisteme, ns se pierde principalul avantaj, coerena.
Actual, sistemul internaional este cel mai utilizat sistem de uniti de msur pe plan mondial. Sistemul este
folosit in majoritatea rilor lumii, la ora actual doar Marea Britanie i nc trei ri n-au trecut nc oficial la
SI: Statele Unite ale Americii, Liberia i Myanmar. Totui, n SUA SI este larg folosit n mediile
tiinifice[21]. n prezent, unitatile de masura cuprinse n Sistemul International de Unitati (SI) sunt divizate n
trei clase:*unitati fundamentale,*unitati derivate,* unitati suplimentare,care, mpreuna, formeaza un sistem
coherent de unitati de masura. SI, de asemenea, mai include si prefixe pentru a forma multiplii si submultiplii
decimali ai unitatilor SI,
33.Unitati SI fundamentale si simboluri.
SI are apte uniti fundamentale independente: m pentru lungime, kg pentru mas, s pentru timp, A pentru
intensitatea curentului electric, gradul Kelvin (K) pentru temperatur, candela (cd) pentru intensitate
luminoas i molul (mol) pentru cantitatea de substan;Cele apte uniti ale SI menionate mai nainte se
numesc uniti fundamentale pentru c sunt stabilite independent una de alta, iar celelalte uniti deduse din
primele pe baza unor relaii cunoscute, se numesc uniti derivate.
34. Unitati SI derivate si simboluri.
Unitatile derivate sunt exprimate algebric utiliznd unitatile fundamentale sau alte unitati derivate (inclusiv
radianul si steradianul cele doua unitati SI suplimentare). Simbolurile pentru unitatile derivate s-au obtinut
prin operatii matematice de nmultire si mpartire.
Aria Metru patrat Simbolul m2
Volumul Metru cub M3
Viteza Metru pe sec m/s
Acceleratia Metru pe secunda la patrat m/s2
Densitatea KG/METRU CUB Kg /m3
Temperature Grade celsius C
Frecventa hertz hz
Forta niuton N
35.Unitati SI suplimentare si simboluri:
In aceast clas sunt incluse dou uniti geometrice: radianul i steradianul.
Radianul (rad) este unghiul plan cuprins ntre dou raze care intercepteaz pe circumferina unui cerc un arc de
lungime egal cu cea a razei.
Steradianul (sr) este unghiul solid care, avnd vrful n centrul unei sfere, delimiteaz pe suprafaa acestei sfere
o arie egal cu cea a unui ptrat a crui latur este egal cu raza sferei.
2)erorile grosolane-apar din greseli repetate sau dintr-o amnipulare gresita a instrumentului sau apartului de
masurat.Alte cause poate fi alegerea nepotrivita a metodei de masurare sau efectuarea unui calcul inexact pt
determinarea valorii unei amrimi fizice masurate.3)eroarea tolerata-se refera la conditiile tehnice de constructii
ale aparatelor sau instrumentelor de masura care au limite admise prin standarde ,documente normative
tehnice,instructiuni de lucru ale intreprinderilor.
39.Erori de masurare.Surse de erori.
Eroare de masurare este definite ca o abatere exprimata prin diferenta dintre valoarea unei marimi fizice
masurate si valoarea reala a marimii fizice respective,indicate de un alt instrument sau aparat care are o
precise superioara.
Principalele surse de erori,sunt:
a)influenta masurandului-aici se include erori de pozitionare,deformatii diferite,etc.
b)influenta masurilor-include erorile aparatului si erorile procedeelor de masurare
c)infl.mediului inconjurator-temperatura,umiditatea aerului,cimpurile elctrice si magnetice,vibratiile.
d)infl.observatorului-atentia,acuitatea vizuala,viteza de reactie,capacitarea de acomodare si experienta
e)infl.prin variatii temporare si locale ale parametrilor constructive
f)greselile observatorului-procedeul de masurare si de evaluare nepotrivite.
40.Mijloace de masurare.
Prin mijloace de masurare se intelege aparate si mijloace de masurare. Prin instrumente de masurare se
intelege materializarea unor unitati de masurare cum ar fi rigla , metrul , greutatile de diferite caliber ,
paharele cotate car ese utilizeaza pu masurarea volumelor sau sau a capacitatii lichidelor. Instrumentele repr
mijloace de masurare cu constructive simpla.
Aparatele de masurat au o constructive complexa care se utilizeaza la compararea unei marimi fizice de
comparat cu alta marime fizica stabilita drept etalon ca unitate de masura fundamental sau derivate cum ar
fi balantele simple sau compuse sublerul, apometrul. Aparatele si instrumentele de masurat contin
caracteristici tehnice si metrologice . Caracteristicile tehnice evidentiaza proprietatile tehnice care se refera la
constructia si modul de functionare tehnica a instrumentelor si aparatelor de masurat . Cracteristicile
metrologice se refera la proprietatile care defines din punct de vedere metrologic un instrument sau aparat
de masurat .
41Instrumente si aparate de masurare-asemanari deosebiri di particularitati distinctive
Prin instrumente de masurare se intelege materializarea unor unitati de masurare cum ar fi rigla ,metrul ,
greutatile de diferite caliber , paharele cotate car ese utilizeaza pu masurarea volumelor sau sau a
capacitatiilichidelor. Instrumentele repr mijloace de masurare cu constructive simpla. Aparatele de masuratau
o constructive complexa care se utilizeaza la compararea unei marimi fizice de comparat cu alta marime
fizica stabilita drept etalon ca unitate de masura fundamental sau derivate cum ar fi balantele simple sau
compuse sublerul,apometrul. Aparatele si instrumentele de masurat contin caracteristici tehnice si
metrologice . Caracteristicile tehnice evidentiaza proprietatile tehnice care se refera la constructia si modul
de functionare tehnica a instrumentelor si aparatelor de masurat . Cracteristicile metrologice se refera la
proprietatile caredefines din punct de vedere metrologic un instrument sau aparat de masurat .
42Caracteristicile tehnice ale mijloacelor de masura.
Caracteristicile tehnice evidentiaza proprietatile tehnice care se refera la constructia si modul de functionare
tehnica a instrumentelor si aparatelor de masurat . Caracteristicile tehnice evidentiaza proprietatile tehnice
care se refera la constructia si modul de functionare tehnica a instrumentelor si aparatelor de masurat Drept
caracteristici tehnice se considera:
Inertia ( reprezinta proprietatea unui instrument sau aparat de masurat de a raspunde la variatia marimii
fizice pe care o masuram . Inertia se apreciaza dupa intirzierea cu care dispozitivul indicator al
instrumentului sau aparatului de masurat arata valoarea variatiei marimii fizice masurate)
Stabilitatea reprezinta proprietatea unui instrument sau aparat de masurat de asi pastra neschimba te in
timp caracteristicile tehnico functionale de baza, respective poate fi influentat numai de variatia marimii
fizice pe care dorim sa o determinam.
Generalitatea reprezinta proprietatea unui instrument sau aparat de masurat de a putea fi inlocuit cu alt
instrument sau aparat de masura.
43Caracteristicile metrologice ale mijloacelor de masura.
Cracteristicile metrologice se refera la proprietatile care definesc din punct de vedere metrologic un
instrument sau aparat de masurat .
Sensibilitatea proprietatea unui instrument sau aparat de masurat de a pricepe cele mai mici variatii ale
marimii de masurat
Justetea si precizia reprezinta prop instrum si a ap de masurat de a da indicatii cit mai apropiate de valoare
areala a marimii de masurat si prin aceasta de a dovedi gradul de exactitate al masurilor. Precizia impreuna
cu uniformitatea asigura desfasurarea corespunzatoare a controlului ethnic de calitate , a receptiei
marfurilor , asigura desfasurarea corespunzatoare a proceselor de productie si permit realizarea unui nivel
calitativ al produselor.
Fidelitatea si justetea impreuna cu exactitatea sint caracteristici metrologice generale care se atribuie
oricarui process de masurare.
Fidelitatea - proprietatea unui instrum sau aparat de masurare de a da indicatii cit mai apropiate de
masurare arepetata aceleiasi masurari si conditii similare de masurare .
Mobilitatea reprezinta proprietatea unui instrument sau ap de masurare de a reactiona cit mai repede la
variatii ale marimii de masurat .
Mobilitatea se exprima prin diferenta dintre momentul in care incepe operatiunea de masurare si timpul
necesar instrumentului sau aparatului pu a da indicatia valorica respective.
44Caracteristica Legii cu privire la metrologie
Prezenta lege stabileste bazele metrologiei legale si are ca obiectiv asigurarea uniformitatii si exactitatii
masurilor, protejarea persoanelor fizice si juridice, indiferent de tipul de proprietate si forma de organizare
juridica, impotriva efectelor nocive ale masurilor incorecte
sau false.
Capitolul I
DISPOZITII GENERALE
Articolul 1. Legislatia prvind metrologia
Legislatia privind metrologia se constituie din prezenta lege si din alte acte normative, adoptate in temeiul ei.
Articolul 2. Administrarea publica in domeniul metrologiei
a) organismul national de metrologie;
b) serviciile de metrologie ale ministerelor si departamentelor;
c) serviciile de metrologie ale agentilor economici.
Articolul 3. Reglementarile tehnice normative
Persoanele fizice si juridice pot adopta pentru activitatea lor reglementari tehnice normative in probleme
de metrologie care nu contravin prezentei legi si reglementarilor tehnice normative aprobate de organismul
national de metrologie.
Articolul 4. Sistemul International de unitati
(1) In Republica Moldova se utilizeaza in mod obligatoriu unitatile de masura din Sistemul International de
unitati (SI), adoptat de Conferinta Generala de Masuri si Greutati. Unitatile de masura sint
recomandate de organizatia Internationala de Metrologie Legala si prevazute in standardele nationale.
Articolul 5. Unitatile de masura care nu fac parte din SI
Unitatile de masura tolerate care nu fac parte din SI se admit pentru utilizare de catre organismul national de
metrologie.
Articolul 6. Utilizarea unitatilor de masura la export si import
La exportul si importul produselor, inclusiv al mijloacelor de masurare, pot fi utilizate si alte unitati de
masura convenite de parti,neprevazute in standarde si in reglementarile tehnice normative.
Articolul 7. Transmiterea unitatilor de masura
(2) Transmiterea unitatilor de masura de la etaloanele nationale la celelalte etaloane se efectueaza prin
etalonare.Transmiterea unitatilor de masura de la etaloane la mijloacele de masurare de lucru se efectueaza prin
etalonare sau verificare, in functie de destinatie si de domeniul utilizarii mijloacelor de masurare.
Articolul 8. Etaloanele unitatilor de masura
(1) Unitatile de masura se reproduc si se conserva prin etaloane -mijloace de masurare special destinate
transmiterii valorilor lor altor mijloace de masurare.
(2) Etaloanele nationale ale unitatilor de masura reprezinta baza initiala pentru atribuirea valorilor unitatilor de
masura, reproduse si conservate prin toate celelalte etaloane existente in republica.
Articolul 9. Cerintele impuse de mijloacele de masurare
(1) Mijloacele de masurare trebuie sa corespunda cerintelor prezentei legi, altor acte normative adoptate in
temeiul ei si cerintelor documentelor normative si de exploatare a caror actiune se extinde asupra
lor.
(2) Criteriile de raportare a mijloacelor tehnice la categoria mijloacelor de masurare se stabilesc de catre
organismul national de metrologie.
Articolul 10. Cerintele impuse masurarilor
(1) Masurarile, ale caror rezultate se folosesc in domeniile de exercitare a controlului si a supravegherii
metrologice de stat indicate la art. 12, trebuie sa se efectueze in conformitate cu documentele normative
referitoare la metodica de masurare aprobata si sa asigure exactitatea necesara a rezultatelor masurarilor in
conditii reale de aplicare a metodicii.
(2) Modul de elaborare si de aprobare a metodicii de masurare se stabileste de organismul national de
metrologie.
Articolul 11. Tipurile de control si de supraveghere metrologica de stat
Controlul si supravegherea metrologica de stat se exercita prin:
a) incercarea de stat a mijloacelor de masurare;
b) aprobarea de model al mijloacelor de masurare;
c) etalonare;
d) verificarea mijloacelor de masurare de lucru;
e) eliberarea de autorizatii persoanelor fizice si juridice pentru fabricarea, repararea, inchirierea, vinderea,
etalonarea si verificarea mijloacelor de masurare;
f) controlul cantitatii marfurilor preambalate;
g) controlul mostrelor etalon atestate;
h) supravegherea asupra fabricarii, starii si utilizarii mijloacelor de masurare, metodicii de masurare atestate,
respectarii reglementarilor metrologice.
Articolul 12. Domeniile de exercitare a controlului si a supravegherii metrologice de stat
(1) Domeniile de executare a controlului si a supravegherii de stat sint:
a) ocrotirea sanatatii;
b) medicamentele;
c) alimentele;
d) protectia mediului inconjurator;
e) protectia muncii si siguranta tehnica;
f) inofensivitatea produselor;
g) transporturile si constructiile;
h) operatiunile comerciale, de evidenta si de achitare, fiscale, vamale si postale;
i) lucrarile de hidrometeorologie si geodezie;
j) inregistrarea recordurilor sportive nationale si internationale;
k) expertizele judiciare;
l) activitatea persoanelor fizice si juridice de fabricare, reparare, inchiriere, vindere, etalonare si verificare a
mijloacelor de masurare;
m) evidenta tuturor tipurilor de resurse, inclusiv a resurselor energetice si de carburanti.
Articolul 13. Exercitarea controlului si supravegherii metrologice de stat
Organismul national de metrologie stabileste modalitatea de exercitare a controlului si supravegherii
metrologice de stat in conformitate cu prezenta lege, cu alte acte normative si cu documentele normative privind
asigurarea uniformitatii si exactitatii masurarilor.
Articolul 14. Incercarea de stat a mijloacelor de masurare
(1) Mijloacele de masurare, fabricate in republica sau importate, se supun obligatoriu incercarii de stat pentru a
fi aprobate ca model si incluse in Registrul de stat al mijloacelor de masurare.
Articolul 15. Aprobarea de model al mijloacelor de masurare
(1) Decizia privind aprobarea de model al mijloacelor de masurare si includerea lui in Registrul de stat al
mijloacelor de masurare se emite de catre organismul national de metrologie cu eliberarea de certificat.
Articolul 16. Etalonarea mijloacelor de masurare
(1) Etalonarea se efectueaza in mod obligatoriu pentru etaloanele de orice nivel de exactitate si, la cerere, pentru
mijloacele de masurare de lucru.
Articolul 17. Verificarea mijloacelor de masurare
Mijloacele de masurare utilizate in conformitate cu art. 12 alin. (1)se supun in mod obligatoriu verificarii
metrologice la fabricare, modificare, reparare, inchiriere, exploatare si import.
Articolul 18. Prezentarea mijloacelor de masurare la etalonare si verificare
(1) Persoanele fizice si juridice sint obligate sa prezinte pentru etalonare si verificare organismului national de
metrologie mijloacele de masurare prevazute la art. 16 si art. 17.
Articolul 19. Etalonarea si verificarea mijloacelor de masurare
(1) Etalonarea si verificarea mijloacelor de masurare se efectueaza in cadrul organismului national de metrologie
de catre persoane atestate in calitate de verificatori metrologi in modul stabilit de organismul
national de metrologie.
Articolul 20. Confirmarea rezultatelor etalonarii si verificarii
Articolul 21. Obligatiile persoanelor fizice si juridice in domeniul metrologiei
(1) Persoanele fizice si juridice detinatoare de mijloace de masurare aplicabile in domeniile indicate la art. 12
alin. (1) sint obligate sa asigure legalitatea acestora si sa le declare la organismul national de metrologie pentru
a fi luate la evidenta si sub controlul si supravegherea metrologica de stat.
(3) In cazul verificarii in deplasare la locul de exploatare a mijloacelor de masurare, autoritatile
administratiei publice locale sint obligate sa acorde verificatorilor metrologi tot sprijinul, inclusiv:
a) sa le puna la dispozitie incaperile corespunzatoare si utilajele necesare;
b) sa-i asigure cu personalul auxiliar, cu mijloace de transport si de telecomunicatie;
c) sa avizeze proprietarii si persoanele care utilizeaza mijloace de masurare privitor la data verificarii.
Articolul 22. Controlul metrologiei de stat asupra cantitatii marfurilor preambalate
(1) Controlul metrologic de stat se exercita asupra tuturor marfurilor preambalate, pe al caror ambalaj sint
indicate: valorile lungimii, ariei, volumului, masei sau ale altor marimi prin care se
caracterizeaza cantitatea (continutul) lor.
Articolul 23. Coordonarea activitatii in domeniul metrologiei
Coordonarea activitatii in domeniul metrologiei este exercitata de catre Departamentul Standarde, Metrologie si
Supraveghere Tehnica.
Articolul 24. Serviciile de metrologie ale ministerelor, departamentelor, agentilor economici
(1) Serviciile de metrologie ale ministerelor, departamentelor, agentilor economici se creeaza pentru
efectuarea lucrarilor de asigurare a uniformitatii si exactitatii masurarilor in ramurile respective ale
economiei.
Articolul 25. Inspectorii de stat pentru control si supraveghere metrologica
Controlul si supravegherea metrologica de stat sint exercitate de inspectorii de stat din organismul national
de metrologie, acestia aflindu-se sub protectia juridica a statului.
Articolul 26. Drepturile inspectorilor de stat
(1) Inspectorii de stat imputerniciti sa exercite controlul si supravegherea metrologica, in conformitate cu
prevederile prezentei legi, au dreptul de acces in toate locurile in care se afla, se utilizeaza, se fabrica, se repara, se
etaloneaza, se vind si se inchiriaza mijloace de masurare.
( Articolul 27. Responsabilitatea inspectorilor de stat
(1) Inspectorii de stat imputerniciti sa exercite controlul si supravegherea metrologica sint datori sa respecte
prezenta lege, alte acte normative, documentele normative privind asigurarea uniformitatii siexactitatii masurilor.
Articolul 28. Statutul Departamentului Standarde, Metrologie si Supraveghere Tehnica in relatiile internationale
Articolul 29. Recunoasterea rezultatelor incercarilor si ale etalonarilor
In conformitate cu acordurile (contractele) internationale (interstatale) incheiate pot fi recunoscute:
a) rezultatele incercarilor efectuate in alte state privind aprobarea de model de mijloace de masurare si (sau)
certificatele aferente eliberate de aceste state;
b) rezultatele etaloanelor si verificarilor mijloacelor de masurare efectuate in alte state;
c) rezultatele atestarii mostrelor etalon.
Articolul 30. Raspunderea administrativa, penala si civila
Persoanele fizice si juridice, inclusiv autoritatile publice, culpabile de incalcarea prezentei legi, poarta
raspundere administrativa, penala sau civila in conformitate cu legislatia.
Articolul 31. Raspunderea materiala a subiectilor antreprenoriatului pentru incalcare cerintelor metrologice
(1) Incalcarea cerintelor metrologice de catre subiecti antreprenoriatului atrage aplicarea de amenda:
a) in proportie de 25 la suta de costul mijloacelor de masurare vindute - pentru vinzarea de mijloace de
masurare ce nu au trecut atestarea metrologica ori nu au au fost aprobate de organismul national de metrologie,
ori au fost radiate din registrul de stat al mijloacelor de masurare;
b) de 50 salarii minime - pentru utilizarea in activitate a mijloacelor de masurare neverificate sau defectate;
c) de 100 salarii minime - pentru utilizarea in activitate a mijloacelor de masurare ale caror caracteristici
metrologice sint modificate premeditat;
d) de 300 salarii minime - pentru exploatarea in activitate a mijloacelor de masurare contrar interdictiei
organismului national de metrologie;
e) in proportie de 50 la suta fata de costul mijloacelor de masurare vindute - pentru vinzarea mijloacelor de
masurare contrar interdictiei organismului national de metrologie.
(2) In temeiul actului de control, intocmit in modul stabilit, si in dependenta de incalcarile constatate,
enumerate la alin. (1), subiectului antreprenoriatului i se inmineaza, in termen de 5 zile, o instiintare de plata a
amenzii la bugetul de stat.
(3) Daca subiectul antreprenoriatului nu a platit amenda in termen de o luna de la data inminarii instiintarii de
plata, materialele se remit in instanta de judecata pentru perceperea coercitiva a amenzii.
(4) Plata amenzii nu degreveaza subiectul antreprenoriatului de obligatia repararii prejudiciului cauzat
consumatorului prin incalcarea drepturilor lui.
Articolul 32. Finantarea activitatii metrologiei de stat
Lucrarile si serviciile metrologice se finanteaza din:
a) mijloacele cu destinatie speciala de la bugetul de stat, repartizate pentru:
- finantarea comenzilor de stat;
- elaborarea, perfectionarea, conservarea si utilizarea etaloanelor nationale;
- cercetari in domeniul metrologiei;
- intretinerea si procurarea utilajului necesar inzestrarii organismului national de metrologie;
- elaborarea documentelor normative privind asigurarea uniformitatii si exactitatii masurarilor;
- lucrari privind controlul si supravegherea metrologica de stat;
b) mijloacele proprii, care constau din cheltuieli destinate intretinerii si deservirii bazei existente de
etalonare a organismului national de metrologie, aderarii la organismele internationale (interstatale) si
achitarii cotizatiilor de membru al lor, introduse in pretul de cost al lucrarilor si serviciilor metrologice pe care le
acorda unitatile organismului national de metrologie si depuse pe un cont cu
destinatie speciala;
c) defalcarile de 5 la suta din pretul incercarilor in laboratoarele de verificari acreditate pentru efectuarea
controlului de audit conform practicii internationale;
d) mijloacele defalcate de agentii economici cointeresati, inclusive de organizatii obstesti.
Articolul 33. Finantarea activitatii metrologice a agentilor economici
Finantarea activitatii metrologice a agentilor economici este asigurata din surse proprii.
Articolul 34. Dispozitii finale si tranzitorii
(1) Prezenta lege intra in vigoare la data publicarii.
(2) Pina la punerea actelor legislative si a altor acte normative in concordanta cu prezenta lege, actele legislative
si alte acte normative in vigoare se aplica in partea in care nu contrazice aceasta lege.
(3) Guvernul:
in termen de 2 luni, va pune actele sale normative in concordanta cu prezenta lege;
in termen de 3 luni, va adopta, in temeiul prezentei legi, acte normative si alte documente ce vor asigura
uniformitatea si exactitatea masurarilor.
45Principiile generale ale Sistemului National de Metrologie
Prezentul standard stabileste principiile generale ale SNM al republicii Moldova si cuprinde bazele,subiectele
de standartizare,sarcinele principale si organizarea lucrerilor SNM.
SNM constituie un ansamblu de standarde nationale,reglementari,norme si cerinte interconexe
standartizate,elaborate in baza legii metrplogiei si a hotaririlor guvernului RM,care stabilesc organizarea si
metodica de efectuare a lucrarilor de evaluare si asigurare a uniformitatii si exactitatii masurarilor si
mijloacelor de amsurare pe teritoriul tarii.
SNM se constituie din bazele legislative,stiintifica,tehnica,organizatorica si normative.Baza stiintifica a snm o
costituie metrologia-domeniu de cunostinte privind masurarile.
Baza tehnica a SNM o constituie:-sistemul national de etaloane ale unitatilor de masura
-sistemul de transmitere a unitatilor de masura de la etaloane catre toate mijloacele de masurare;-sistemul de
elaborare,fabricare si punere in circulatie a mijloacelor de masura
-sistemul de verificare,etalonare si atestare metrological a mijl de masurare
-sist. De acreditare a laboratoarelor de verificari/etalonari
standard sau alui doc normativ,specificat.Certific de conform se elibereaza in baza unui buletin de analize
emise de un laborator acreditat in urma testarilor produselor si prin care se confirma ca acest produs intruneste
parametrii calitativi declarati de producatori.se elibereaza pe 3 ani.
56.descrietimarca nationala de certificare
Obiect si dom de aplicare . Standandul stabileste simbolul grafic, dimensiunile, conditiiletehnice,regulile de
utilizare siprocedura de acordare a drepturilor de utilizare a marcilor nationale deconformitate pt certificarea
obligatorie si binevola a produselor, proc siserviciile in sistemul national de certificare al RM.`
Generalitati marcile nationale deconformitate pt certificarea obligatorie si benevola sunt proprietatea exlusivaa
organismuluiu national de certificare(Moldovastandard); ea este destinata sa ateste conformitatea produselor
cu standardele de referinta si alte doc normative specificate.Conditii tehnice. Pt marca de conformitate suntt
stabilite 2 variante de simboluri grafice; pt cele oblig este SM in triunghi iar cea benevola SM in triunghi si in
2 cerculete. Dimensiunile acestora se pot mari sau micsora,darla micsorare acestea trebuie sa se vada cu ochiul
liber. Codul organismului decertificare care elibereaza certificatele se descrie sub desenul grafic almarcii. In
documentatia tehnica referirea la marca de conformitate se faceconform exemplelor.
Aplicarea marcii de conformitate. Se aplica de catre furnizor in cazul cind acesta a obtinut dreptul deutilizare.
Seaplica in apropierea marcii comerciale; sau pe cel mai mic ambalaj alprodusului; dimensiunile marcii trebuie
sa fie vizibile si se stabilesc in doctehnica sau normativa; acestea se aplicain culori albastru galben rosu sau
intro singura culoare pe fond contrast;utilizarea abuziva sau incorecta se pedepseste conform legii.
57.Reguli de utilizare a marcii nationale de certificare
1.Marca naional de conformitate SM se aplic produselor industriale dindomeniul reglementat i denot
faptul c productorul sau reprezentantul su,cu sediul n Republica Moldova , care a aplicat sau care rspunde
de aplicareamrcii respective a verificat conformitatea produsului cu toate cerineleeseniale prevzute n
reglementrile tehnice aplicabile acestuia i cprodusul a fost supus procedurilor de evaluare a conformitii,
prevzute dereglementarea tehnic respectiv.
2. Pentru produsele care fac obiectul mai multorreglementri tehnice ce prevd aplicarea mrcii naionale de
conformitate SM,marca respectiv semnific faptul c produsele n cauz snt conforme cuprevederile tuturor
reglementrilor tehnice aplicabile.
3. Marca naional de conformitate SM este format dinliterele S i M, care simbolizeaz, respectiv,
"securitate conformcerinelor eseniale'' i "Moldova".
4. Dimensiunile mrcii naionale de conformitate SM trebuies corespund standardului.
5. n cazul n care marca naional de conformitate SMurmeaz a fi mrit sau micorat, se vor respecta
dimensiunile din standard.
6. Marca naional de conformitate SM se execut nalb-negru sau ntr-o singur culoare, n contrast cu
fondul.
7. Pe orice produs din domeniul reglementat va fi aplicatmarca naional de conformitate SM, cu excepia
cazurilor n carereglementrile tehnice aplicabile prevd altfel.
8. Marca naional de conformitateSM se execut prin orice procedeu tehnologic, care asigur obinerea
uneiimagini clare i durabile a mrcii pe toat perioada de utilizare a produselorrespective marcate.
9. Marca naional de conformitate SM este nsoit denumrul de identificare al organismului de evaluare a
conformitiidesemnat .
10. Marca naional de conformitateSM i numrul de identificare al organismului respectiv de evaluare
aconformitii desemnat se aplic de ctre productor sau de ctrereprezentantul su.
11. Marca naional de conformitate SM este utilizat dectre productor sau de ctre reprezentantul su n
mod gratuit.
12. Pe un produs, concomitent cu marca naional deconformitate SM, pot fi aplicate mrci diferite, de
exemplu, mrci ce indicconformitatea cu standardele naionale sau europene sau cu alte reglementri,cu
condiia ca aceste mrci s nu poat fi confundate cu marca naional deconformitate SM.
13. Reglementarea tehnic aplicabil trebuie s coninprevederi ce ar exclude posibilitatea de confuzie i
utilizare abuziv a mrciinaionale de conformitate SM.
14. Dac organul de supraveghere i control stabilete cmarca naional de conformitate SM a fost aplicat
neadecvat, productorul,reprezentantul su sau persoana responsabil de plasarea produsului respectivpe pia
au obligaia s nlture neconformitile respective.
15. n cazul n care neconformitatea nu este nlturat,organul de supraveghere i control trebuie s ia toate
msurile corespunztoarepentru a restriciona sau a interzice distribuirea produsului respectiv.
a)
b)
c)
d)
Consiliul de Acreditare;
organismul de acreditare;
comisia de apel;
comisii tehnice de ramur.
Articolul 7. Consiliul de Acreditare
(1) Consiliul de Acreditare este organul care monitorizeaz i
evalueaz eficiena activitii n cadrul sistemului de acreditare,
supravegheaz obiectivitatea i imparialitatea procesului de acreditare
i elaboreaz propuneri privind perfecionarea sistemului de acreditare.
Consiliul de Acreditare se constituie din reprezentani ai:
a) organelor administraiei publice centrale;
b) Organismului Naional de Standardizare;
c) Organismului Naional de Metrologie;
d) Organismului Naional de Asigurare a Conformitii Produselor;
e) organismului de acreditare;
f) organismelor de evaluare a conformitii acreditate;
g) asociaiilor de productori;
h) asociaiilor de consumatori;
i) organizaiilor tiinifice i obteti.
Articolul 8. Atribuiile Consiliului de Acreditare
Consiliul de Acreditare are urmtoarele atribuii:
a) elaboreaz
direciile
generale ale politicii n
domeniul
acreditrii organismelor de evaluare a conformitii i le prezint spre
aprobare Guvernului;
b) efectueaz controlul asupra realizrii politicii n domeniul
acreditrii organismelor de evaluare a conformitii;
c) supravegheaz
i
efectueaz controlul
asupra
activitii
organismului
de
acreditare, audiaz periodic rapoartele
privind
activitatea lui, analizeaz informaia privind examinarea apelurilor,
examineaz
rezultatele
controalelor activitii
organismului
de
acreditare i/sau a organismelor de evaluare a conformitii efectuate
de ctre autoritatea competent, abilitat cu funcii de control i
aprob msurile corective respective;
d) instituie i dizolv comisiile tehnice de ramur care activeaz
n
cadrul sistemului de acreditare, aprob regulamentul-cadru al
comisiilor, numete i elibereaz din funcie preedinii comisiilor;
e) aprob regulile i procedurile de acordare, de refuz a acordrii,
de meninere, suspendare i retragere a acreditrii;
f) propune Guvernului
eliberarea din funcie a
conductorului
organismului de acreditare n baza rezultatelor audierii periodice a
rapoartelor privind activitatea organismului de acreditare i/sau n
baza analizei deciziilor comisiei de apel;
g) aprob sau respinge deciziile comisiei de atestare a experilor
n domeniul acreditrii i contrasemneaz certificatele de competen
ale experilor certificai n acreditare;
h) reprezint
Republica
Moldova n organismele regionale
i
internaionale i particip la colaborarea regional i internaional
n domeniul acreditrii;
i) numete membrii comisiei de apel.
Articolul 9. Organismul de acreditare
(1) Organismul de acreditare este numit de Guvern n condiiile
prezentei legi. Organismul de acreditare este persoan juridic i i
desfoar activitatea n baza regulamentului su aprobat de Guvern.
Conductorul organismului de acreditare este numit i eliberat din
funcie de Guvern.
(2) Organismul de acreditare nu are dreptul de a presta servicii
care vor fi executate de ctre organismele de evaluare a conformitii
acreditate de el, precum i de a acorda consultan pentru obinerea sau
meninerea acreditrii.
(3) Organismul de acreditare este o instituie cu scop nelucrativ,
are stabilitate financiar i resurse necesare pentru funcionare.
(4) Organismul de acreditare asigur independena i imparialitatea
n luarea deciziilor, precum i este responsabil pentru deciziile sale
referitoare la acordarea, refuzul de a acorda, meninerea, extinderea,
restrngerea, suspendarea i retragerea acreditrii.
(5) Organismul de acreditare este obligat s respecte regulile i
procedurile de acreditare prevzute n documentele normative, aprobate
n modul stabilit.
de
de
Capitolul IV
SISTEMUL NAIONAL DE ASIGURARE
A CONFORMITII PRODUSELOR
Articolul 15. Structura Sistemului Naional de Asigurare
a Conformitii Produselor
Sistemul Naional de Asigurare a Conformitii Produselor este
format din:
a) Organismul Naional de Asigurare a Conformitii Produselor;
b) organele administraiei publice centrale;
c) organisme de evaluare a conformitii.
Articolul 16. Organismul Naional de Asigurare
a Conformitii Produselor
(1) Organismul Naional de Asigurare a Conformitii Produselor
elaboreaz i implementeaz politica de stat n domeniul asigurrii
conformitii
produselor,
stabilete principiile i regulile
de
asigurare a conformitii n Republica Moldova, este persoan juridic
i i desfoar activitatea n baza regulamentului su aprobat de
Guvern. Conductorul Organismului Naional de Asigurare a Conformitii
Produselor este numit i eliberat din funcie de Guvern.
(2) Organismul Naional de Asigurare a Conformitii Produselor nu
este n drept s presteze servicii din domeniul evalurii conformitii.
Articolul 17. Atribuiile Organismului Naional de
Asigurare a Conformitii Produselor
Organismul Naional de Asigurare a Conformitii Produselor are
urmtoarele atribuii:
a) elaboreaz i propune Guvernului spre aprobare politica de stat
n domeniul asigurrii conformitii produselor;
b) implementeaz
politica
de
stat
n
domeniul
asigurrii
conformitii produselor, coordoneaz i monitorizeaz procesul de
asigurare a conformitii prin control i supraveghere de stat n
domeniu;
c) stabilete reguli i proceduri de asigurare a conformitii
produselor, inclusiv reguli i proceduri de evaluare periodic a
produselor certificate, de evaluare periodic a organismelor de evaluare
a conformitii desemnate i notificate pentru activitate n domeniul
reglementat, precum i stabilete coninutul declaraiei de conformitate;
d) aprob regulamentele organismelor de evaluare a conformitii
care activeaz n Sistemul Naional de Asigurare a Conformitii
Produselor;
e) stabilete reguli i proceduri de recunoatere a certificatelor
i mrcilor de conformitate din alte state, de certificare a experilor
n
domeniul
evalurii conformitii produselor, de eliberare
a
autorizaiilor de activitate n domeniul reglementat, de utilizare a
mrcii naionale de conformitate SM;
f) la propunerea
organelor
administraiei
publice
centrale,
desemneaz organismele de evaluare a conformitii pentru activiti n
domeniul
reglementat, le nregistreaz n Registrul de stat
al
Sistemului
Naional
de Asigurare a Conformitii Produselor
i
elibereaz autorizaia respectiv;
g) ine i actualizeaz Registrul de stat al Sistemului Naional de
Asigurare a Conformitii Produselor;
h) coordoneaz
elaborarea de ctre autoritile competente
a
reglementrilor tehnice privind procedurile de evaluare a conformitii
produselor;
i) deine dreptul exclusiv de elaborare i editare a formularelor
certificatelor de conformitate;
j) deine dreptul
de
proprietate asupra mrcii naionale
de
conformitate SM, stabilete imaginea grafic, dimensiunile i regulile
de utilizare a acestei mrci, aplicate pentru marcarea produselor
certificate i declarate;
k) reprezint
Republica Moldova n organizaiile regionale i
internaionale n domeniul evalurii conformitii produselor;
l) nainteaz Guvernului propuneri privind aderarea la sistemele
regionale i internaionale de certificare;
m) ncheie, n
modul
stabilit, cu
organisme
internaionale,
regionale
i
organisme naionale ale altor state
acorduri
de
recunoatere
reciproc
a
activitilor
n
domeniul
evalurii
conformitii produselor;
n) public n
Monitorul
Oficial al Republicii Moldova
lista
organismelor de evaluare a conformitii, desemnate i nregistrate n
Registrul de stat al Sistemului Naional de Asigurare a Conformitii
Produselor;
o) suspend sau retrage autorizaia de desemnare a organismelor de
evaluare a conformitii n caz de nerespectare a regulilor stabilite n
Sistemul Naional de Asigurare a Conformitii Produselor;
p) suspend sau retrage certificatul de conformitate, precum i
suspend
sau retrage dreptul de aplicare a mrcii naionale de
conformitate SM, n caz de nerespectare de ctre organismele de evaluare
a conformitii a regulilor stabilite n Sistemul Naional de Asigurare
a Conformitii Produselor;
r) examineaz, n modul stabilit, contestaiile furnizorilor.
Articolul 18. Atribuiile organelor administraiei publice centrale
n domeniul evalurii conformitii produselor
Organele administraiei publice centrale au urmtoarele atribuii n
domeniul evalurii conformitii produselor:
a) elaboreaz i aprob reglementrile tehnice pentru domeniile
respective;
b) propun Organismului
Naional
de Asigurare a
Conformitii
Produselor recunoaterea activitilor de certificare ale altor state i
aderarea
la
sisteme de evaluare a conformitii
regionale
i
internaionale;
c) propun Guvernului
completarea sau reducerea
Nomenclatorului
produselor supuse asigurrii conformitii n domeniul reglementat;
d) particip la pregtirea i reciclarea cadrelor pentru activiti
n domeniul evalurii conformitii;
e) nainteaz propuneri privind desemnarea organismelor de evaluare
a conformitii.
Articolul 19. Reglementri tehnice
(1) n scopul asigurrii securitii vieii, sntii i ereditii
omului, precum i al proteciei mediului i a bunurilor, autoritile
competente elaboreaz i adopt reglementri tehnice, cu respectarea
principiilor internaionale, privind libera circulaie a produselor n
comerul intern i internaional. Reglementrile tehnice care prevd
criterii i proceduri de evaluare a conformitii se aprob prin
hotrri ale Guvernului.
(2) Reglementrile tehnice prevd, inclusiv dar nu limitat:
a) definirea domeniilor reglementate;
b) grupele de produse din domeniile reglementate supuse evalurii
conformitii;
c) grupele de produse din domeniile reglementate care nu se supun
evalurii conformitii;
d) cerinele eseniale pentru grupele de produse respective;
e) procedurile pentru evaluarea conformitii;
f) regulile de aplicare a mrcii naionale de conformitate SM;
g) cerinele specifice privind supravegherea pieei.
(3) Reglementrile
tehnice
vor face referire la
standardele
naionale,
precum i la standardele internaionale, europene
i
interstatale,
adoptate la nivel naional, care confer prezumia
conformitii cu cerinele eseniale stabilite n reglementrile tehnice
respective.
Procedura de adoptare a standardelor
internaionale,
europene i interstatale este prevzut de legislaia n vigoare.
Organismul Naional de Asigurare a Conformitii Produselor va publica
n Monitorul Oficial al Republicii Moldova lista standardelor care
confer prezumia conformitii cu reglementrile tehnice n vigoare.
(4) Reglementarea tehnic prevede, pentru fiecare categorie de
produse din domeniul reglementat, una sau o combinaie adecvat a
urmtoarelor proceduri stabilite n Sistemul Naional de Asigurare a
Conformitii Produselor:
a) controlul intern;
b) examinarea de tip;
c) conformitatea cu tipul;
d) asigurarea calitii produciei;
e) asigurarea calitii produsului;
f) verificarea produsului;
g) verificarea unitii de produs;
h) asigurarea calitii.
(5) Procedurile pentru evaluarea conformitii produselor, prevzute
n reglementrile tehnice respective, depind de gradul de complexitate
al produsului i de riscul estimat la utilizarea acestuia.
Articolul 20. Atribuiile organismelor de evaluare a conformitii
(1) Evaluarea conformitii produselor n cadrul Sistemului Naional
de Asigurare a Conformitii Produselor se efectueaz de organismele de
evaluare a conformitii acreditate, specificate la art.10 alin.(2),
precum i de organismele de evaluare a conformitii desemnate n
conformitate
cu regulile sistemului aprobate n modul
stabilit.
Organismele de evaluare a conformitii i desfoar activitatea n
conformitate cu regulile i procedurile Sistemului Naional de Asigurare
a Conformitii Produselor, prevzute n documentele normative aprobate
n modul stabilit.
(2) Organismele de certificare, n conformitate cu domeniul de
acreditare:
a) nregistreaz, examineaz sau refuz cererile;
b) elibereaz, refuz eliberarea, suspend sau retrag certificatele
de conformitate n baza rezultatelor certificrii conformitii;
c) nregistreaz declaraiile de conformitate;
d) in Registrul
produselor
certificate, precum i
Registrul
declaraiilor de conformitate;
e) efectueaz evaluarea periodic a produselor pentru care au
eliberat certificate de conformitate.
(3) Laboratoarele de ncercri i de etalonri acreditate:
a) efectueaz ncercri i etalonri n conformitate cu metodele
stabilite n reglementrile tehnice i standardele naionale;
b) asigur, n caz de necesitate, elaborarea metodelor de ncercri;
c) ntocmesc rapoarte de ncercri i de etalonri.
(4) Organismele de inspecie acreditate realizeaz evaluri n
numele solicitanilor, avnd ca obiectiv furnizarea ctre prile
interesate a informaiilor referitoare la conformitatea cu reglementri,
standarde sau specificaii. Parametrii de inspecie pot include elemente
referitoare la cantitate, calitate, securitate, aptitudini de utilizare,
respectarea continu a securitii n funcionare a ntreprinderilor sau
sistemelor.
(5) n cadrul Sistemului Naional de Asigurare a Conformitii
Produselor se efectueaz evaluarea conformitii n domeniul reglementat
i nereglementat, n baza regulilor i procedurilor unice stabilite de
Organismul Naional de Asigurare a Conformitii Produselor.
(6) n domeniul reglementat se admite activitatea organismelor de
evaluare a conformitii desemnate, nregistrate n Registrul de stat al
Sistemului Naional de Asigurare a Conformitii Produselor.
(7) Lucrrile de certificare, ncercrile, precum i alte activiti
ce in de procesul de evaluare a conformitii, vor fi efectuate ntr-un
termen rezonabil, care se aduce la cunotina solicitantului.
(8) Se consider nclcare a regulilor de certificare obligatorie a
produselor
eliberarea
de
ctre organismele
de
certificare
a
certificatului de conformitate:
a) n baza rezultatelor negative ale ncercrilor;
b) n cazul neconformitii
produselor cu condiiile
prescrise
prevzute n documentele normative, n conformitate cu care ele au fost
certificate;
c) pentru produse i servicii ce nu in de domeniul de desemnare al
organismului de certificare;
d) dup expirarea termenului de valabilitate a autorizaiei de
desemnare,
suspendarea valabilitii sau anularea autorizaiei de
desemnare.
(9) nclcare
a regulilor Sistemului Naional de Asigurare a
Conformitii Produselor se consider prezentarea de ctre laboratoarele
de
ncercri
i de etalonri a unor rezultate neveridice
ale
ncercrilor.
Articolul 21. Desemnarea organismelor de evaluare a conformitii
(1) Desemnarea
organismelor
de evaluare a
conformitii
se
efectueaz n conformitate cu anumite cerine obligatorii.
tehnice
respective,
se
aplic
Articolul 33
(1) Prezenta lege intr n vigoare la expirarea a 6 luni de la data
publicrii.
(2) Guvernul, n termen de 6 luni:
a) va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaiei
n vigoare n concordan cu prezenta lege;
b) va aduce actele sale normative n conformitate cu prezenta lege;
c) va asigura
revizuirea de ctre ministere, departamente
i
autoritile administraiei publice locale a actelor normative care
contravin prezentei legi;
d) va institui Consiliul de Acreditare i va aproba regulamentul
acestuia;
e) va desemna organismul de acreditare i va aproba regulamentul acestuia;
f) va desemna Organismul Naional de Asigurare a Conformitii;
g) va aproba Regulamentul comisiei de apel;
h) va nominaliza autoritatea competent care va coordona activitatea
organismului de acreditare;
i) va aproba
Nomenclatorul
produselor
supuse
certificrii
obligatorii.
(3) La data intrrii n vigoare a prezentei legi, se abrog Legea
nr.652-XIV din 28 octombrie 1999 cu privire la certificare (Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.12-13, art.62), articolul 12
alineatele (1)-(4) din Legea nr.590-XIII din 22 septembrie 1995 cu
privire la standardizare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996,
nr.11-12, art.116).
63.Cerinte pt acreditarea laboratoarelor de analize si incercari
Laboratorul deincercari-laborator care efectueaza incercari.
Laboratoarele (centrele) de incercari acreditate: a) efectueaza incercari asupra unor produse concrete sau
incercariconcrete in scop de certificare, in conformitate cu regulile SistemuluiNational de Certificare si cu
documentele normative respective invigoare; b) respecta confidentialitatea informatiei obtinute in
procesulefectuarii incercarilor, la cererea scrisa a clientilor, cu exceptiainformatiei ce tine de domeniul
inofensivitatii produselor.
Cerinte:
-s asigureaccesul evaluatorilor i experilor nominalizai n mod oficial n toatelocaiile n care se presteaz
servicii de evaluare a conformitii;
-s permitaaccesul la informaii, documente i nregistrri aa cum este necesar pentruevaluarea i meninerea
acreditrii;
-s permitaaccesul la acele documente care furnizeaz o imagine detaliat privind nivelulde independen i
imparialitate al OEC fa de organismele sale conexe, daceste cazul;
-s permitaasistarea la serviciile laboratoarelor de incercari si analize, atunci cndacest lucru este cerut de
organismul de acreditare;
-s declareacreditarea numai pentru domeniul pentru care se va acorda acreditarea;
-s nu utilizezeacreditarea ntr-un mod care s discrediteze organismul de acreditare;
-s achitecheltuielile de acreditare, inclusiv a celor de supraveghere conform schemei decalcul stabilit prin
Hotrrea Guvernului
-s informeze frntrziere organismul de acreditare despre schimbrile semnificative legate de statutul juridic,
comercial, de proprietate sau organizaional; organizarea,managementul de la cel mai nalt nivel i personalul
cheie; principalelepolitici; resurse i locaii; domeniul acreditrii i alte elemente care potafecta capacitatea de
a ndeplini cerinele de acreditare.