Cap, I , III,IV,V -206,210,293

Memorandumul din 1892

Unirea Transilvaniei cu Romania
1 decembrie 1918
Anii care au urmat dupa Unirea Principatelor,caractrizati prin intensificarea
luptei pentru apararea unirii si pregatirea premiselor pentru consolidarea
statului national roman prin cucerirea independentei au fost pentru romanii din
monarhia habsburgica anii desfasurarii unor puternice actiuni,care revendicau
tot mai hotarat drepturi nationale pentru provinciile monarhiei locuite in
majoritate de romani. Atat lupta maselor din Romania cat si cea a romanilor din
teritoriile romanesti stapanite de Austria avea drept tel final infaptuirea
desavarsirii unirii statale. Slabirea prestigiului imperiului in urma infrangerilor
suferite in razboiul din Italia,nemultumirile crescande ale popoarelor subjugate
li s-a raspuns de catre cabinetul central din Viena cu formula abila a federalizarii
solutie caare invaluia intr-un nor amagitor sperantele popoarelor.
Pag. 212
Cat de neindreptatiti erau romanii transilvaneni in toate domeniile vietii
sociale,politice si cat de neegal erau tratati de statul austro-ungar ne-o ilustreaza
elocvent Memorandumul.
In Ardeal,peste tot,precum si i multe din comitatele ce cad afara din Ardeal cum
erau Bihorul,Salajul,AradulTimisul,Satmarul,Maramuresul si Caras-Severinul,cu
totul in 23 comitate,romanii erau in majoritate precumpanitoare "ba aproape dupa cum remarca Memorandumul - singura poporatiune" ; cu toate acestea in
niciunul dintre aceste 23 de comitate insa paragrafele legeii nu sunt in mod
echitabil aplicate,astfel incat in intregul regat nu era nici un comite suprem,ba
chira niciun vicecomite luat dintre romani. Tpt astfel nu s-a aplicat legea si nici in
ceea ce priveste istantele judecatoresti. In toata tara,care avea 65 de tribunale si
printre aceste 23 de tinuturi cu poporatiune aproape curat romaneasca nu era
decat un singur roman numit de guvernul ungar ca presedinte de tribunal,iar
judecatori de nationalitate romana abia erau 1-2. La oficiile judecatoresti mai
inalte ori in posturi cardinale,in ministere erau numai dintre aceia care au apucat
sa fie numiti cu primele numiri din 1866 -1867 si care au mai ramas in viata fara
ca sa fie inlaturati. In cadrele celorlalte ministere,cum e al cultelor si al
instructiunii publice ,al finantelor ori al comertului situatia a fost si mai rea.
era,de exemplu la cele doua universitati un singur romani si in intreaga
instructiune un singur inspector scolar.
Articolul de lege privitor la organizarea municipiilor era si el conceput in
vederea excluderii romanilor din viata publica. Prin aceasta se stabilea ca acea
parte a consilierilor municipali care intra in consilii era aleasa tot de catre
elementele care alegeau si deputatii pentru dieta in baza legii electorala.
Pagina 262 :

Manifestandu-si dragostea fata de poporul sau si fata de acei luptatori din

randurile miscarii nationale romanesti care erau persecutati de carmuitorii
austro-ungari,taranul Dordea din comuna Bungard de langa Sibiu se adresa astfel
unuia dintre memorandisti care se intorcea din inchisoare: "Te-ai nascut din
poporul lui roman te salut si iti urez la multi ani! Dar aceste cuvinte au fost
"suficiente pentru potentatii austro-ungari ca sa dea in judecata si sa-l condamne
pe acest taran roman. Teama autoritatilor austro-ungare fata de miscarea
nationala romaneasca s-a reactivat. Cu ocazia sosirii acasa a condamnatilor in
procesul " Memorandumului",prefectul judetului Arad,in raportul lui confidential
nr. 145/25.09.1895 propunea ministului de interne ungar luarea de masuri
severe in problema " stavilirii eventualelor manifestari organizate" cu aceasta
propunere ce s-a aprobat. In centrul activitatii fruntasilor romani in perioada
urmatoarea a stat luarea de poziti fata de ordinul Ministerului de Interne
privinde interzicerea P.N.R`.
Ion Coja : Transilvania Invincibile Argumentum
Politica de maghiarizare la nivelul claselor de jos si medii ,la nivelul intregului
popor romanesc din Ardeal.
pagina 14.
Toti romanii erau ortodocsi si numai ei erau ortodocsi in tot Ardealul. Drept care
este practic interzisa in Ardeal Biserica Ortodoxa,preotii sunt alungati din
biserica si bisericile daramate. Li se ofera romanilor posibilitatea de a adera la
alta biserica si odata cu aceasta recunoasterea unor drepturi economice adeseori
vitale : loc de pasune pentru sat,acces la padure,etc..
Rezistenta romanilor capata toate infatisarile posibile: rascoala,haiducia,actiunea
politica si culturala,lupta pentru recunoasterea ortodoxiei si altele,ducand la
desavarsirea unui tipar uman extrem de pretios pentru soarta de mai tarziu,deci
si de maine a romanimiiL ardeleanul,romanul dirz,dar prudent rabdator,insa cu
masura ca-n tot ce face,incredintat in izbanda finala a orcarei cauze
cinstite,drepte,temeinic la gand si la fapta,sever cu sine si cu altii,mai putin
imaginativ decat fratii sai din Muntenia si Moldova,dar mai serios,mai grav
aidoma persoanelo care n-au avut o copilarie fericita.
Nu toti romanii din Ardeal au rezistat acesotr incercari si multi n-au mai
supravietuit ca romani,ci au acceptat in acest scop al supravietuirii conditia
maghiarizarii. Lasandu-se indeosebi iselati de aparenta confesionala a
schimbarii, Acceptarea insa de voie,de nevoie a unei noi religii a avut consecinta
in timp a deznationalizarii indeosebi prin zelul preotilor maghiari de penibila
amintire pentru colaborarea lor cu crucea in mana.

Ioan-Aurel Pop : Romanii si maghiarii in secolele IX-XIV

pag 173
Incadrarea voievodatului Trasilvaniei in regatul feudal maghiar s-a facut in
detrimentul romanilor,care au pierdut stapanirea asupra propriilor lor
pamanturi,bunuri,cetati,etc. si s-au vazut incarcati cu obligatii pe care inainte nu
le aveau, li se rapeste cate ceva (pamanturi si drepturi de alta natura) , li se
prigoneste credinta,li se pretind dari,obligatii militare,etc.