ud Manole VELICANU fon LUNGU Mihaela MUNTEAN Simona ION! ye how i SISTEME DE BAZE DE Dé - teorie si practica - Editura PETRION: 0, Cod 70700A ARS Lb a EE ©2003 - Editura PETRION Reproducerea chiar i pactala a: interzisa si cade sub incidenta Legii nr. 8/1996 Gonexe. Toate drepturile inclusiv cele de distribut Editurii PETRION. (©2003 - Editions PETRION i ISBN: 973-9470-70-X Editura PETRION Bucuresti CP. 1 ~310, Cod 70700 ; Calea Pleynei, nr. 124, sector 6 Tel/Fax: 637.23.34; 310.34.07 e-mail: pettion@enraweb.ro wwwpetzion.r0 Coperta: Jean DANIEL, DTP: George BUZIANU Adriane-Paula ARSENIE hanna ee Romer re2enteilucriri ira consimtimantul editorului este Privind dreptul de autor si drepturile ein strbndtate apartin in exclusivitate INTRODUCERE se 9 SISTEME DE BAZA DE DATE (SBD)......... 2 1. Define a my 2. Arhitetut. 3) 3. SBD evoluate is PARTEA I - BAZE DE DATE (BD)...... 31 CAPITOLUL J. INTRODUCERE IN BAZE DE DATE hy 1.1, Baza de date ~ concepte sol 31) 1.2, Administrarea bazelor de date 3 CAPITOLUL I. ORGANIZAREA DATELOR iN MEMORIA EXTERN smn 35 2.1. Bvoluia organi datelot a nnnnsnonnvonnnon 35 2.2. Organizarea datelorinfigieee os : 36 2.3. Modele de structurare a datelor tn baze de date 38 2.4 Protectiabazelor de date cl CAPITOLUL Ill, METODOLOGIA DE REALIZARE BAZELOR DE DATE co eye : 4.2.Oblectivel rman ealzarca wel bad de Coreen eit erly 34 Bina buzlor de date : : ) CAaPrToLUL tv. BAzE DE DATE RELATIONALE (8D) “1. Conepl de BOR a 1a. roectrea BOR pin nla coral 43 algebraresioalgiCaleull lagonel ca \ CAPITOLUL V. BAZE DE DATE ORIENTATE OBIECT (BDO) 5.1 Conepul de BDO. vo 5.2. Elemente de proiectare a BDOO...... 53. Tene deplementarea BDOO CAPITOLUL Vi. BAZE DE DATE DISTRIBUITE (BDD) ..... 6.1. Coneptl de BDD oe 62.Sirutra uni BD iCAPITOLUL VII. TESTE SI {NTREBARI privind teoria BAZELOR DE DATE TL. Teste 7.2. Subiecte Partea a li a - SISTEME DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE (SGBD) CAPITOLUL VIII. SGBD ~ ASPECTE FUNDAMENTALE..... 8.1. Conceptul de SGBD 8.2, Obiectivele unui SGBD. 8.3. Functiile unui SGBD 8.4, Clasificarea SGBD .. 8.5. Athitecturi de SGBD .. °< GAPITOLUL IX, SGBD RELATIONALE (sempR) 9.1, Definirea SGBDR .. 9.2. Caracteristici SGBDR ... 9.3. Exemple de SGBDR 9.4. Avantajele silimitele sistemelor relationale S§CAPITOLUL X. SGBD ORIENTATE OBIECT sceD00) 10.1. Definirea SGBDOO .. : 10.2. Structurarea unui SGBDOO. 10.3. Exemple SGBDOO .. 10.4. Avantajele gi limitee sistemelor orientate ol y\GAPITOLUL XI. SGED DISTRIBUITE (Sespp) _ NLL. Sisteme distrrbuite ~ aspecte fundamentale ., 11.2, Caracterizarea generala a SGBDD . 11,3. Arhitectura SGBDD rene 11.4. Realizarea distribuiii datelor 11.5. Avantajete si limitelesistemelor distribuite wu ect CAPITOLUL XII. TESTE Je: INTREBARI privind teoria SGBD . 12.1. Teste 12.2, Subiecte . CAPITOLUL Xill. VISUAL FOXPRO ee). 13.1. Aspecte generale a 13.2. Deserierea datelor . 13.3, Manipularea datelot wane. 108 ml 13 A 122 124 124 127 130 132 134 134 136 138 141 145 147 197 155 156 157 CAPITOLUL XIV. ORACLE .. ANEXE 13.6. Probleme... 13,7. Studiu de caz.. 14.1. Aspecte generale. 142. Limbajul SQL*Plus 143 Limbajul procedural PL/SQL... 144, Oracle obiectual : 145, Oracle distribuit.. 146, Teste. 14.7. Probleme. 148, Studi de caz. Anexal. Comparate inte model ‘eleional simodelul orient obiect. 2 “Anexa2, Critei de comparatie pentra organizarea datelor in memoria exter ‘Anexa3. Aspecte comparative intre BDR si BDO. . ‘anexad, Comsparati inte sisteele relaionale, orientate obect si 5 relational-obiectuale. se AnexaS, Propuneti de aplcatii cu baze de date. “tnexa6, Studiu de caz SBD avansate:proiectarea BD penttu un magazin Internet Anexa7. Abrevi BIBLIOGRAFIESUERTE TA FORWARD oo... 9 DATABASE SYSTEMS (08s) 2 1. Concepts. 2 2. Architectutes seen 3. Advanced databases PART I - DATABASES (DB). CHAPTER I. INTRODUCTION IN DATABASES. 1.1. Database ~ concepts... 1.2, Database administration CHAPTER II. DATA ORGANIZATION IN EXTERN MEMORY . 35 2.1. Evolution of data organization... = 2.2. les data organization 233, Data structure models in databases 2A, Database protection . so CHAPTER III. DATABASE DESIGN METHODOLOGY 3.1, Database organization sceeaoceneeae 3.2. Objectives in database designe. 3.3. Database design steps. 3.4, Database efficiency ... CHAPTER IV. RELATIONAL DATABASES (202). 4,1. RDB concept. vs 4, RDB design by normal form (NF) 43. Relational algebra and relational calculation... CHAPTER V. OBJECT ORIENTED DATABASES @DB) 5.1. OODB concept vnansn eee 5.2, OODB design — bases é 5.3. Implementation techniques used by OODB.. foHiAs Ta VE DISTRIBUTED DATABASES | ODE) 6.1. DDB concepts 6.2. DDB structures ve - CHAPTER VII. TESTS AND THEMES. 81 TA. Tests penne ee] 72. Themes. BIVB SUEEE aan 2 a (DBMS). PART 1 - DATABASE ee SYSTEMS 94 CHAPTER VIII. DBMS BASES ASPECTS. 8.1, DBMS concep : 8.2. DBMS objectives 8.3. DBMS functions. 8.4, DBMS classification. 8.5. DBMS architectures CHAPTER IX. RELATIONAL DBMS x8). ma 9.1, RDBMS concept ern 1B 9.2. RDBMS specific features. i 9.3. RDBMS examples... ie 9.4 advantages end limits of relational systems. CHAPTER X. OBJECT ORIENTED DBMS oopams) i 10.1, QODBMS concept. ae 10.2, OODBMS structure w 103. OODBMS examples 4 ba. dventages and mt of cbjectorieted systems CHAPTER XI. DISTRIBUTED DBMS EWDBMS) enn TA TILL Distributed systems ~ bases vee [12. DDBMS concept n-ne 113. DDBMS architecture 114. Data distributed effect 11 adtantages and limits of istbuted syste CHAPTER XII. TESTS AND THEMES..... 12.1. Tests 122. Themes CHAPTER XiIll, VISUAL L FOXPRO (vee) TBA. General SSPE enn 132, Data description, 133. Data manipulation 134. Objects in VEP 135. Tests 136, Problems 137, Study cas in VEP. CHAPTER XIV. ORACLE .. 141. General aspects. 142. SQL*Plus language143. PL/SQL langu 144, Objects in Oracle 14,5. Distributed Orack: 146. Tests. 14.7. Problems 14.8, Study case ANNEXES... 5 Al. Comparison between relational mo: oriented model... A2. Comparison criterion of data or A3. Comparison aspects between RDB and OODB.. Ad, Comparison as 5S, pects between RDBS, OO! AS. Database applications properals.nsc eo es AG. Study case: Intemet shop AT. Abbreviations, BIBLIOGRAPHY del and ‘object ™ ganization in extem memory . in contextul societifii informationale, care se dezvolté acum tn lume, importanta sistemelor de baze de date (database systems) creste continuu. Calculatoarele au patruns in toate domeniile de activitate, iar refeaua global’ Internet tinde s se generalizeze in toatd lumea Mult timp, pang la sfirsitul anilor 80, sistemele de baze de date (SBD) era exclusiv de competenta specialistitor in informatic&. Desigur si acum dezvoltarea aplicatiilor cu baze de date este o activitate a specialistilor (analist si programatori) TTotusi, utilizarea bazelor de date, accesul la o bazi de date din diferite alte alte produce software si oparte dintre conceptele aferente, au devenit accesibile tuturor categoriilor de utilizatori din informatica, in acest sens, cartea de fata igi propune cel putin trei lucruri: 1, SA ofere utilizatorilor fundamentarea teoretic’ necesard dezvolt&rii si utiliziri aplicafilor cu baze de date. Sistemele de baza de date, ca domeniu al informaticii, sunt de mare complexitate, integreazd si interfereaz’ mai multe tehnologii si din acest motiv sunt mai greu de infeles si utilizat. De aceea, utilizatorul trebuie si cunoascd obligatoriu un set minim de concepte aferente. De preferat ar fi ca dezvottatorul de aplicatii cu baze de date sa fi Iucrat anterior in activititile de proiectare a sistemelor informatice i de programare; 2. Sa prezinte, pe scurt, doud dintre cele mai utilizate produse software (sisteme de gestiune a bazelor de date - SGBD) pentru dezvoltarea aplicatiilor cu baze de date: Visual Foxpro pentru intreprinderi mici si mijlocii si Oracle pentru fnlzepsinderi medii, mari si foarte mari 3, s& exemplifice nofiunile teoretice si produsele softwareprezentate, prin numeroase teste, probleme, exercifii,studii de caz. Pentru atingerea obiectivelor de mai sus, cartea este scris& in stil didactic. imbindnd aspectele teoretice cu cele practice, prin fuctificarea experientei autorilor in aceste domenii. {n lucrare, unele aspecte sunt tratate in detaliu, altele sunt doar prezentate. fn acest ultim caz, existd trimiteri bibliografice unde cititorul va gasi explicati complete. Cartea pleacd de la conceptul de sistem de baz de date (SBD), pe care I! defineste gi cdruia fi prezint& dou’ arhitecturi, de unde reies componentele sale. ‘in continuare, se prezintd teoria bazei de date (BD), ca si componenté de date a unui SBD. Sunt explicate aspectele fundamentale ale organizérii datelor intr-ci =N,5; Stoc existent -N,8) a: i aferente unei baze de date, modelele de structurare a datelor in baze de date $i soc (Cod masfi —N,5; Stoe existent” Wy it te de o fir ee i i See ee ee 33 Baza de date pentru gestionarea conteactelor incheiate de o ficmé. a proiectarea bazelor de date. Evaluarea cunostinflor se poate face cu ajutonul testelor si ntrebérilr de la Finalul acest pt Inparteaa Ila. cirisepreznt pe de o parte teoria SGBD ca si component software a unui sistem debaza de date, ac pe de até parte doul sisteme relationale cu larg rdspincic, Visual Foxpro gi Oracle. Referitor la SGBD, sunt explicate propu (codp—n4; denp ¢,20; um ¢,3) CLIENTE (code—n, 5; dene 0,30; strc, 20; ne, cont 6, 15) contre (nscante ~ 1, 5; eodp cconditii — memo; pre}—n, 9) 35 loo ~ 205 tel—n, 7 =n, 5; code—n, 5; cant—n, 7; termen~ 4 BENT (Cod beneficiar -N,4; Denumire beneficiar~C,15; Localitatea Srada—C,10; Numfr—N,3; Telefon—N9; Cont bancar—N;12) 2. Baza de date pentra evidenta vanzirilor dintr-un magazin, MARFA (Codmarfi-N,5; Denumire arf -C,20; Unitate mésuré marfil-C,3; Prat unitar —N,8+2) ‘VANZARI (Codmarfi-N,5; Canstate vandutd—N,4; Data vinzirii~D,8; Ora vanzirii~N,4) nofiunite teoretice fundamentale si apoi cdteva aspecte specifice pentru principalele i lonare in cadcul | tut etationale, orientate obic: ditt) Sintemelerelfinae prezette 4. Bazi de date penta umariceacomtenzilor de aprovaionare | EB _Gaspecte practice) se regisesein carte eu principalele lor facility oferite precum _—_unelsocieati comercial. 7 | E_sieu limbajete relational si procedural implementate. Atét pentru teocie cit gi eno0us Gnda—ny 4; denp—c,20;pret=m Dg gag ay ! E_pentra practicd exist teste, intrebar si probleme necesare evaluari cunostinfelor. comew2r (areda-n, $; codp—ny 4 cant—my & cl” De } Tendinta actualA privind evolutia sistemelor de baz de date este prezentatd FURNTZORE (cadf—n, 45 denf c, 305 loe ~¢, 30; ae | ‘in lucrare, Evolufia contextului informatic a determinat si evolutia SBD spre noi 5. Bazi de date privind e al oe ' tipuri care s& corespundi noilor cerinte i tipuri de aplice Fac (codfac—c, 7; denfac—c, 40; nrang—n, ae | sees carpe nina ices cre aes ee studii de CRDOTD (ood 1, 4; rume-—€, 40; dateang—d; selneg—n, 9; salment 1% | caz, graddid - 6, 15; Codfac—c, 7) i La sfarsioul fecdrui cepitol se giseste un reaumat si noi bibliografice re pentru activitatea de desfacere dint-o firm&. t i aferente aan ana Se esi 0 “Jentina -e, 30; contbancarc,25; locaitate=«,30; eee eee ssa oar | concepte gi metode de Iueru, edt si studenfilor, pentru invitare sistematik gi acEwrt (marca -n, 3;nume—c, 20; prenume ~c, 20; dataangajarit—4; 4 | evaluate. Gh = zona 6, 1pmacasef —n, 3) gmacans; | . coven (ussamanda 10; datsinchererit~ dj codfiseal—n, mmarean, Si I Baze de date utilizate valoare ~ n, 10) cantitate — 1, 3 & t “= —e_ onp_covannn (gman 10; codprodis—c, 10; cantitate ~ 1,35 : vi Prezentim, in continuare, schemele relafilor din bazele de date utilize in termenliveare 20; pretanitar~ 6,35 {| cconstruirea testelor si problemelor, atat pentru Visual Foxpro cit si pentru Oracle. paopuse (codprodus —c, 10; denumireprodus —c, 20; pretunitar— i Se considerd c& fiecare tabeld are incdrcate suficiente inregistréri, pentru ca unitate-de-masura ~ ¢, 3; stoc— 7.9) 7 « i toate estele gi problemele s& poat fi verifcae +7, Baza de dete privind evidenga contractelor in cadru unei firme i Toate testele sunt cu variante de rispunsuri corecte multiple. Adica, din cele proDuse (cadp—n, 5; denp~e, 20; umpc, 5) : 7 inci variant de rispunsuri,orieste pot fi adevirate BENEFTCTARL (Codh~ 0,5; denb—6, 20; lait 6,20; stada= = 20) fi 1, Baze de date pentru activitatea de desfacere dintr-o ficm’ ‘banca — 6, 10; cont ~¢, 20) 5; pret—n, 155 t if tro (algal NS, Desmdn ede Gin Unie dries 3) oe eden, 5; end —n.5: data; cantitete—n, 15: pret-n 15) i ! cowrna (Cod produs~N,5; Cod henefciar-N,4; Canta livatl—N,6; conditi—c, 20) | Pret de livare Nj, Termen de livre ~D,8)' Personalul implicat pe categori de uitizator Arkitectura pe niveluri structureazd un $B; deve mec 1D pe tei niveluci si da o imagine finetionare al acestuia (fig, 2) Be nivehuta ini sp Prctede vedere (vic) , Administator bascune nivel se pot prezenta urmatoa ina oydinstatonu relies structs ees PEE: instrumente ofeite de SGBD. ee ' Structura conceptuall se ob all se obfine util RD rio tied ue procere ait { Structura conceptual esto em f © pecare BD o transerie. " ® Viaiunea administatorulu see vustatorului asupra BD este independenté de apicati fi dezvoltate independents logic). Pome ® Rezultatul nivelului izdnd tm anumit model de date pentru fn interiorul sistemutui a reatiei ile lumii reale, 5 devizi r a iunea programat. © pot prezenta urmatoarele aspecte & programatoru ul realizeazd programele de apleaye penin ‘orulu asupra datelor, Legat de u deserierea si ‘manipularea datelor, scrise intr-un SGBD. '® Programele implementeazi structura externé (logic) a datelor. m Structura externa este dedusa din structura conceptuala. 'B Structura externa reprezinté viziunea programatorului asupra bazei de date pentru o anumita aplicatie |B Viziunea programatorului este independenti de suportul tehnic de informatie fependenta fizic’). Rezultatul nivelului logic este schema extern’, ca parte din schema conceptual, implementat& cu ajutorul unui SGBD. GENIWelULcicieste dat de viziunea analistului (inginerului) de sistem asupra atelor. Legat de acest nivel se pot prezenta urmétaarele aspecte: & Analistul de sistem realizeazi structura interna (izicd).. 1 Structura intend este dedusé din cea externa conform unor tehnici de alocare pe suportal fizic. 2 Structura intend corespunde descrierii datelor pe suportulfizic de informatie. ® Rezultatul la nivelul fizic este schema intemé (fizied) care se defineste in termeni de fisiere gi inregistriri. Implementarea schemei interne se face cu ajutorul sistemului de gestiune a figierelor (SGF) din SGBD gi/sau din sistermul de operare (SO), prin gestiunea fizicd a perifericelor. sed Le ive HORSE D evoluate Lafnceput,caloulatoarele au folosit doar date descrise si prelucrate ix memo- ria interna. tn momentul fn care volumul de date & crescut, memoria inter & evenitinsuficientd si atunci a apdrutorganizarea datelor in memoria externd sub forma de fislere. Acestea erau descrise gi prelucrate cu ajutoral unor programe scrise inte-un limbaj de programare universal Cresterea in continuare a volumului de date, dar si a comple pe de o part, si dezvoltarea perifericelor, pe de alt parte, au determinst apariia. sistemelor de baze de date, Acest lucru se intimpla Ia sfirsitul anilor 60. Evolutia sistemelor de baze de date a fost influentatl, in special, de modurile de organizare gi de modurile de structurare ale datelor fa memoria extemé, adicd Ge modelul de date, Vom prezenta acest luce in capitolele urmatoare in momentul acct, cele mai utilizate sisteme de baal de date sunt cele relajionate. De altfel, aceste sisteme defn suprematia de la sfarsitul anilor 70, til acestora,ROLES fn contextul dezvoltirii societatiiinformationale actuale, numeroase nofiuni din domeniul informaticii, altédaté cunoscute doar de specialisti, au devenit famitiare tuturor. Este si cazul unor nofiuni informatice utilizate in dezvoltarea aplicatiilor cu baze de date. Multa lume foloseste nofiunile de: sistem de baz de date, baza de date, sistem de gestiune a bazelor de date. Desi in limbajul curent ele pot fi confundate ca semnificatie, pentru specialisti fiecare dintre aceste concepte trebuie si fie delimitat, tindnd cont c& fac parte din acelasi domeniual informaticii, De fapt, aceste trei concepte importante au determinat si structurarea c&rtii de fafa. £1,0efinirea SBD, ‘Vom incepe prin a explica nofiunea cea mai cutinzdtoare, si anume sistemul de bazi de date (SBD), care este cunoscut intr-o acceptiune mai veche sub numele de bancé de date Printre produsele informatice care sunt ,,consumate” de societatea informationalé se afl& si aplicafiile informatice. Acestea se dezvolt& pornind de la Jumea realA inconjuratoare si apoi utilizand calculatoarele. aplicatie informatica presupune un ansamblu de elemente intercorelate functional pentru culegerea, transmiterea, stocarea si prelucrarea datelor cu ajutorul calculatorului. Dintre mimeroasele tipuri de aplicatii informatice, ne intereseaza in mod spe- cil, pentru eartea de fata, ecle care se dezvolta cu baze de date, Aplicatia informatica cu baze de date presupune urmitoarele aspecte: ® Organizarea datelor se face in memoria externd, intr-o baz de date. Fiuxul datelor presupune preluarea acestora ca date de intrare, stocarea lor in memo- ria externa, prelucrarea datelor si obtinerea unor situatii de iesire; ® Operatiile din fluxul datelor vor fi realizate cu ajutorul unor programe de aplicatie dezvoltate de specialist; Dezvoltarea i exploatarea aplicatiei se face intr-un anumit context dat de cerinfele informatice, dar si de cerintele beneficiarului Sistemul de bazd de date (DataBase System) este un ansamblu de elemente intercondifionate care contribuie la realizarea si exploatarea unei aplicafii cu baze de date, Elementele care fac parte din acest ansamblu se referd la date, software si alte resurse necesare. . BAZE DE DAT| cate in calculator, at&t in memoria interna cat $1 ale sot suctuat ¢sto “ ‘ eae a produse software gi intr-un_ anumit context de { in cee externi cu ajutorul unor ws 1ui SBD, precum si pentru a vedea i atea unt Pentru a infelege complexit D, precum Eevee componentele sale, vom prezenta doud arhitecturi posibile pentru aces ‘unui SBD este o prezentarea graficd a elementelor sistemului si & | £2. Arhitecturi de SBD Arhitectura’ legaturilor dintre ele, ‘Vizual se folosesc evidenjiazd grafic: pe componente, pe nive “Arhitectura pe componente da o imagine as unui SBD gia ifiterdependengei dintre ele (fig. 1.) | dou tipuri de arhitecturi de SBD, functie de ceea ce se pe niveluri de organizare a datelor. | supra elementelor constitutive ale rem de baza de da! Din aceasta arhitecturd rezulti componentele unui sistem de baz sunt: datcle, software ul, elementele auxiliare fiai'su a ‘care confine: #2BakeTe’ sunt orgonizate intr-o bazé de date care cont | 8 colecfile cu datele propriu-zise; ; oe i ieticnarul de date (structura de date estricfile de integitate, vzia clusterele ete.); & fisierele anexe ‘Sofewareul aferent reali “ sisternul de gestiune a te programele de aplicatie dezvoltate, in cea mai re, < erie i ponente care coniibuie la cealizare (fisiere de parametr,figiere de index ete). iit si expoatirii bazei de date, care confine: late (SGBD), | ere .i mare parte, intr-un SGH > jare sunt comy i tp set de proceduri automate (rutine) si manuale; ip contamantiri Ieoale si administrative; :5 ind 24 apdrut si pad acum, Desigur, SBD relafionale au evoluat Permanent cu oi fact, cu o serie de optimiziriremarcabile si sau adapta oon ‘ontextulinformatic, care dupa cum se ste, are 0 dinamicd extreendinaea, SBD «rie care c8stigh tt mai mult teen in ulti zece ani, desi nat citmul in care se spera iniial, sunt cele orientate obiect. ehnologiabazelr de date a nterferatcu ate tehnologi informatie, rezultind oi fburhibride de sisteme de bazi de date. Acestea, aula bazA unul din modelele of date fundamentate pentru baze de date (arborescent,refea,telational,ceenne shiece) si sunt extinse cu noi fait. Aw rezutat atl aga numiite Sino caren guntte cate prezentim, pe scurt,eSteva dine ele. In Ancxa 8 se glseye tun studiu de caz. privind proiectarea unui SBD avensat Sty SB paras ‘SBD poratele sunt rezultatul integcirii tehnologiei bazelor de date cu cea a Prelucrrit paralle pe sistemele de calcul gi reelele-decaleultoree Toten astfel de sistem, ne intreseacd 2 operafile de prelucrare necesare; 8 resursele de calcul disponibile, Din punct de vedere al resurselor de. calcul disponibile, arhitectura unui SBD paralel poate fi & cu patyjarea memorei interme ~M (simplu seu ieee) cu partajarea memoriei exterme —P (diseul), ® eu parajare total, adic a tuturorresurselor de calcul dsponiite CJ Din punct de vedere al operailor de preluerarenecesare, atsun SBD pastel, ‘acestea se pot aplica in paralel asupra & datetor; @ cererilor de regasire; tranzactilor; ® accesului concurent Aestinatie. dimensiuni) etc ssupia dtelor pail se poate face prin eferitetelnic: cube spel de diibuire arbor Ree, Geographical Information Systems), proiect Computer Assisted Design), multimedia ete date clasice (text, grafica) cat si m S28 ‘SBD spasiale au rezltat prin integrarea, avind ca suport tehnologia bezelor de dite, sstemetor geografice (cu hartd de memorare si informafia asociata) cu sistomele de proiectareasist de profectare), wt informatia stocaté pentru asistarea unui proces Principalele caracteristici ale SBD ‘spatiale sunt: ‘Dall spate sunt o colete de date multidimensional, ln, poligoac, cuburi sate obiecte geometrice. Ele pot fi date punctual si date regional. B Datele punctuale sunt cind un punct este caracterizat complet prin locatizarea sa fatr-un spatiu multidimensional ‘Aceste date, memorate in baze de date, pot proveni: direct din masurdtori; din transformarea mésucitorilor penteu a fi mai usor stocate/ regisite Exemple: imaginile din satelit stocate tip BMP (fiecace pixel stocat este 0 valoare misurata) ® |Datele regionale sunt cénd datele se caracterizeaza prin locelizare $i ocalizarea se indied printr-un punet fix int-o regiune. “ Destinafia se indica printr-o linie (in doug dimensiuni), o suprafaté (in rei ‘Aceste date stocate fn baza de date sunt formele geomettice simple (tipice) proximate la actualele date obicct Vectorul de date se foloseste pentru a descrie geometric apcoximitile, construite utilizand: puncte, linii, poligoane, cuburi ete. (de exemplu: un rau se poste reprezenta ca o colectie de fit 0 {area un poligon ete.) «ele Salalé sont regasiriefectuate pe datele spatiale Cateva tipui de date spatiale, sunt ~ dean amumit rang: ("ate raurile din Romania”) ~ de spropiere: (ela orage apropate din Dobrogea)"; = de jones: perechle de ore, dn Romana, stat a 100 Kom MMBGH-AeaPUCHRcu SBD spayiate:sisteme informatie geogratice (GIS ~ phical Infon asistaa de calculator (CAD — SBD multimedia stocheazi si pelucresr8, in context de ba2d de date, att imedia (imagine, audio, video).Cara nil ale S80 tines ® stocheazl date de dimensiuni foarte mari (de exempl dtl vdeo aun de ordinul Gbytes); ‘ : me 1 accept egdsren sla pene imag, cae pot fi dente dar inseszabile pente utliztor: audio did voce cre seamand cxceva scat in Sten, serial de ménd, aie o semi cits se compara eu cele exitente insitem © scept date meta continu, cum afi sunet si vdeo de exempluo baz dedae de fime). Coracteraicile aces tip Ge date ont volum foarte mare de date; ease tp rea (le apa eruper de suet a imagine) i ~fumizate dtl in mod rica se produ sugrapnet), ! ~ sncroizarea srtilc de date (de exer sutetul Cu roan), accepts diferite formate de date cum af PEG (loin Petre Experts Group) pens nan MPEG (Motion Picture Experts Group)~ pent video audio(MPEG1) analog, MPEG 2s'3 datas pure de apicayi cu SBD multimedia sunt cele cace presi reps bazate pe continu: "Yonteimaginils smile cu um dat" ~ilizareaobiectlor foarte mas inviuae:" secvent audio’ necstata datelc video um lip video”, SBD mobiles refer a aplcai cu baze de dae desnate elefoansioe mo- bile conecate la microcaleulatoare portable (Laptop, Notebook Palmtop ete) si Ino rete de comunieai, Coractrtel principle le SBD mati aint: ® utilzatori sunt conecta In ren g bfn tip de rspuns mie; costlcomunicjei crepe in report cu operate de nar isice (U0) opera de procesae in memoria intern (CPU ~ Central Process Uni), localiaca vtlizatoru! se aehimba meen; 8 curata de ublizare ene nih (tei) 1 muse pate hese tanzaci cenrtizns doe distribute ,52_iSisteme Suport de Décizie (S$) evoluate. Sistemele Suport de Decizie (Decision Support System) sunt produse soft- ware complexe care folosesc date on-iine pent fundamentarea dcizilor si pentns asistates procesului deizional Caracteristcile principale ale unui SSD sunt 8 reglsir complexe, de obicei prin extensii ale limba ® analize statstceclasice; SQLs 13 analiza (extragerea) complex4 a datelor (Data Mining) prin descoperirea automat a-unor reguli gi gabloane (cunostinfe) din date (extensie a anslizei statisice), 12 prelucrarea unor volume foarte mari de date (depozite ~ Date Warehouse, concentrari — Data Mart) prin tehnologii speciale (analiza multidimensional — on-line Analytical Processing etc); '8 se pot utiliza pentru toate tipurile de probleme decizionale: structurate, semistructurate, nestructurate; 1 trebuie s& fie Inclus in sistemul informatie integrat al organizateis 1B incorporeazi atit date cat gi modele, organizate in baze de date; oferd ajutor pentru activitatea decizionala (informare, proiectere, alegerea variantei optime, implementarea deciziei), dar nu o iniocuiest. Obiectivele unui SSD sunt: ji, i timp real, pentru rezolvarea problemelor decizionale complexe; ‘© contribuie la cresterea performantelor organizatiei (prin actul decizional): reducerea costurilor, decizii corecte gi de calitate, economie de timp, reducerea cefortului depus ete.; © suport pentru managementul individual sau de grup, precum si pentr ccomunicarea intre manageri; . fb flexiblitate (apid gi cbiectiv) pentru strategii diferite aplicate in situayi iferite ‘Componentele fanctionale ale unui SSD, care conduc sila o arhitecturé posibilé de SSD, sunt: sistermul de bazK de date, care constituie suportul de date, software 3i elemente auxiliare pentru un SSD; fs sistemul de modele, care confine diferite tipuri de modele (operstionale, tectice, strategice, specializate) si software-ul aferent pentru utlizarea lor in SSD; @ interfaja cu utilizatorul, care poate fi de diferitetipuri: intrebare-raspuns, rmeniu, videoformat ete CCiteva tipuri de SSD evoluate, precum si principalele lor cacacteristici, sunt: ‘8 orientate pe date (Data Driven): acces usor lao eantitate mare de date; = necesité multe resurse de diferite tipuri; — poste prelua date din surse inteme sau exteme sistemuluis = se pot realiza regisiri gi analize complexe; ~ pot fi de mai multe feluris cu depozite de date (data warehouse), cu baz de date multidimensionsle (OLAP —On Line Analytical Processing), &x- ecutive, spatiale (bazate pe sisteme informatice geografice). & orientate pe modele (Model Driven): = confine modele stocate si utilizate pentru decizie; jot contine mai multe categorii de modele (E.F.Codd): eategorice(statistice), explicative, contemplative (parametrizate), formative (sinwlare); ~ pot fi de mai multe feluri: de analiza, de previzine, de optimizare, de simulace, clitaive, financisr-contabile ete, ® orientate pe comuniare gi de grup (Communication Driven and Group): ~ utile pentru echipe cu membri separati geografic; = presupune integrarea unor tehnologi informatie (sisteme informatice, baze de date, multimedia, Intemet,Incanet et); ~domeniul de aplicabiftate:teleconferinge, votare, afacerielecronice ete ~ presupune lucul in rejea de alculatoare cu mult uilzatori 2B Bazate pe Web (Web Based) ~ presupun o cantitate mare de date la un pret sedzut; = necesité Iucrul pe Intemet eu navigatoare Web sau alte instrumente adecvate; ~necesi Iucrul in mediul distibuit si coneurent; ~datele, state sianalizate, pot fi organizate relational, muitidimensional, nestructurat (multimedia) ete. (3.6) SD internet, ‘SBD Internet sunt rezultatul integririi tehnologiei bazelor de date cu cea Internet, reultindstcatea si prlucracen nto ejeaglbaldheterogea, dalcior de orice tip, precum si uniformizarea interfe(ei pentru accesu! la informatie, in ‘mod concurent, Tehnologia INTELIGENTEI AFACERI (IA): Domeniul Inteligentei Afaceri este o tehnologie de ultima ord care priveste ‘organizarea gi funcfionarea intreprinderi sia conduceri acesteia Cercetirile in domeniu! de interes se incadreazd in endings actuals de trecere de la societatea industriaié la cea informationala gi a cunoasterii: @ teanzitie pune in central atentei specialist ® specialist trebuie st. asiguresocintiti informational o deavoltae dures; ' objectivul propus poate fi atins prin deciaii fundamentategtinffic cu un supoct informational pe masurd Sepoate spune cd in momentul de fat reusitaafzcerilor depinde intr-o masura foarte mare de calitatea si canttatea de informatie pe care se bazeaz’ . Solutile informatice nu au fntirziat sin ulti tei ani au fost erate instramente software performante pentru Inteligenta Afaceri Exist mai multe puncte de vedere tn ceca ce priveste definirea conceptului enja Afaceri rocesul decizional. Acest lucru presupune accesul le ea unor noi posibilitati de utlizarea lor Inteligenta Afacerit se refera la capacitatea dea teanforma date existente in informatie utilé care si fumizeze perspective bogate si mai ales noi asupra lumii afaceritor din prezent gsi ofere o idee spre ce se indreapta acesta in vitor. Solutiile [A dau posibilitatea: 8 de a intelege comporamentul consumatoruli; 2 dea analiza vanadsile; 2 de a identifica oportunitile de clstig side economisire a costurilor; 23 de a imbundtsi procesul decizional; & dea analiza canttifi mari de date istorice pentru a identifica sabloanele gi a ingelege tendinele ce pot influent afacerile, Un sistem informatie penta Inteligenta Afacerttofer otebnologie, iclusiv produse software, care livesz uilizatoriloc informatie necesare penta réspunde {a intrebarile ce apar in ezolvarea problemelor de afaceri Necesitatea unui sistem informatie pentru Inteligenta Afaceri ezulté din ‘Reihicersa inp de oBjnere ol réspunsitat Sistemete pentru Inteligena Afaceri pun accentul pe accesul i livarea rapid 2 informatio a sil mecanisme de interogae i aportare, ele ofer instrument de analid a informatilor complexe, de stocare a volumelor utiase de date, de data mining. ‘Reduceréééostiriler informatie Investja in sistemele informatice reprezint& un procent semnficativ dia cheltuiellefirmelor, De aceea, este necesar nu numai si se reduct aceste cheltueli dar isise obtind beneficiimaxime din informatie stocate si prelucrate de sistemele informatice, care foloses, In acest sens, noi tehnologii Dilema datelor este o problem’ pe care o au organizatile gi care ajutd la ‘nfelegerea tehnoogiei IA, Eaeste dat de: Dai diferite si inéompetote’ Datele referitosre la afaceri sunt stocate in depozite coparate gi incompstibile. Lipsa de integrare a datclor poate pune piedici serioase in tnfelegerea intregii ctivititi a companiei. Cénd aceste date separate vor fi integrate va rezulta 0 imagine mult mai completa activi Proleciarea coniicuald Sistemele informatie traditionale au fost proiectate in scopul de a procesa ‘tanzacfii discrete, pentru a automatiza sarcini precum introducerea de comenzi sau facturi contabile. BD telationale s-au dovedit o solute eficienta pentru acest lip de sisteme de procesare a ranzsetilox TA necesité capacitatea dea procesa un numér mai mare de inregistzari, de @ ‘executacalcule complexe side a agrega datele in reaumate semnificative Bazele de date proiectate pentru A trebuic sé fie optimizate pentru rapoarte.i {i stl de baza de date va stoca deseori camttiti foarte mari de date istorice si ‘mare de utiizatori (autorizati) de toate categorile; Poy 1 poste H eumultmai mare decdt un sistem tranzactonal, Aces sistem s-ar putea st ~ sf oftre suport penirw noi tehnotogii (sisteme OLAP, depozite de date : fH nustocheae fiecaretranzactie discret, cima degrabs doar ate ln nivelde nance ete.) i i ‘ate sunt folosite pentru raportii — sh ofere un mediu de tucru scalabil gi deschis. ! Cerijelebazelor de da Pentru atingecea acestoroblectve, multe firme preferd sf constrlascd un : — sistem separat pentru nteligeta Afecei, fe dn motive de secure, fe din ! Puncte de vedere (viiuni) | Procesare de anzii FSI, motive de performanté ale sistemelor operationale. i I supra BD, Arhitectura unui sistem informatic pentru Inteligenta Afaceri prezint& grafic | | Sige Aine i rt | apr ate ane |B de ene mera ass cnge oe ' : ‘Fepetitiv, . +si descoperire, 7 a i rezultate Analizind arhitectura de mai sus, observim } j 2 Priceres Redindana’ mini i] retendsoa ation, = eae eer acta an ‘perationale) din care cu ajutorul unor instrument sf interfefe se construiese depozite de date. | Depozitele de date sunt gestionate impreund E controats, calcule dnamice setae date pitas, | calcule complexe, Aplicatt 1A Instrumente SSD .Sttaeadatdor.” | Tahsctitdiaraa aie | Range anaes cucu solinie = | aeane eae ie | cu alte stocuri de date. Pentru acces a date se utilizeazd interfetele aplicafilor gi serverele de aplicati Rezultatele accesului la date se utilizeaza in t aplicafii pentru InteligenfaAfacerl (instrumente SSD ~ Sisteme Suport de Decize,sisteme OLAP ~OnLine Analtyal Processing, Data Mining ete). La nivelulfntregutui sistem informatic pentru Inteligenta Afacerii se realizeazi gestiunea metadatelor si administrarea sisternul Tehnologii utilizate in sistemele = pentrulAa, | in momentul actual, doar circa 12% dintre solufile informatie pent inteligentaafscerii mu sunt reslizate cu sisteme de baze de date. Rezult Ainacest domeniu, bazele de date auo important covdrsitoare. Marit producatori de SGBD-uri (IBM, Oracle, Microsof, Informix) sunt si mai Instrumente gi funizori de solufii software pentru inteligenta interteje afzceri | —Ij <2} nutiple si itegrate: Tea wali ow ea 4 /Accesul la date. Interfete gi servere de aplicati Inlerogare fexibita Insisemele A, se pot preprogriia interogiriein sri derapoartepredefinite. {nsistemele ranzacionale,interogiile sunt cnoseute dinainte i proectant ot optimiza timp de rispuns. Sistemele IA necestfexplorti de date ative gi uneor pasive sina se cunose el inceputintebarte le care sistemul trebue 8 rispundh. Soluile TA implica | 9 abordate tn proiectare care duce la flexibiltate a interogerilr fard Tees | Gestiunea datelor 2 mumanul de utilizetor Sistemele informatice pentru Inteligenja Afaceri au o serie de fact ~ includ in arhitecturd cele mai avansate tehnologiiinformatice actuale (sunt | sisteme integrate) si sunt deschise spre noi tehnologii care pot s4 apard, ~Punaccentul pe accesul si furnizarea de informatii c&tredifecitle cate ct utilizatori gi oftrd suport ate pentrr specialist fn informatie edt 51 : pentru alte categeri de utilizatori prin instrumentele speciatizate pe care g te detin; a ~ permit accesul Ia toate tipu caleulatosre (in dferite : depozitele de date, Objectivele unui sistem pentru Inteligenta Afacetii sunt sursa de date 754 permitd soluti avand costuri sedzute eficiente pentru f ~ 8H permit accesul rapid gi ugor la infor de date deseite manipulate pe dere pul de pia), nclsvdiptenel deat gs |' DEPOZITE DE DATE Concentrarite de date (data marts) si depozitele de date (data warehouse) rezolva problemele legate de sucsele de date disparate ide scopurite incompatibile dintre procesarea tranzactilor si aplicatile de 1A. Scopul unui depozit de date este de a furiza un stoc central unde datele din unul sau mai multe sisteme trazactionale pot fi consolidate intro singurd, integrata si consistenta sursé de date, Depozitul de date este proiectat pentru a optimiza generarea de rapoarte pe rnumr mare de inregistati ale bazei de date. El presupune multe regasit si foarte uine actuslizri (sau deloc). Deoarece procesul dezvoltirii unui depozit de date la nivel de intcepe fost lung si complex side multe ori nus-aincheiat cu sueces, practcieni auadoptat o abordate altemativa: dezvoltarea unor depozite mai mic si cosolidate, cunoscute sub mumele de concentrdri de date. Astfel, prin dae stocate in volume mai mici, nevoia de o raportare mai exacta gi imediat& poate fi suplnitf intr-un ciclu de dezvoltare mai scur. Acestefacilitai, dacd sunt integrate in instrumente care apartin unui SGBD, réspund optim tuturorcerinfeloruneiafaceri, deoarece se bazeazk pe un ansamblu rare si variat de date, cu failiti de regasire deosebite (exemple: Oracle Ware~ house Tools, Oracle Data Mart Suite). INTELIGENTA AFACERII PRIN INTERNET O serie de instrumente destinateinteligentei afaceri uneiintreprinderi, care se gisese int-un SGBD, sunt proiectate pentru a finetiona in mediul Internet. Interfetele pentru formularea cererilor de regisire (exemplu Oracle Dis- coveret) sunt ugor de utilzat si se pot formula cereri ad-hoc sau analize dintr-un depoait de date sau o bazk de date. Interfoa asst si directioneaz& utilizatorul pentru construzea cererlor sale, tofu find automatizat. Instrumentele pentru obtinerea rapoartelor (exemplu Oracle Reports) sunt destinate intreprinderilor care au nevoie de situaii de iesire complexe. Se pot constr, in mod dinamie ropoarte sofisticate fird limitiri de format. Datele necesare pot proven, de regult, din diferite surse, iar iegirea se poate face in saulkipte forme (ASCILHTML etc.) Instrumente pentru analiza datelor (exemplu Oracle Express) permit dezvoltazea eplicaillor de tip OLAP (On-Line Analytical Processing) ca platforme pentru Inteligenfa Afacerii, Aceste instrumente suporté analize matematice, finauciare, statistice si seri-timp pentru informatile stocate in baze de date. Se pot simula scenarii de modelare i construi aplicati analitic. EXTRAGERE, TRANSFORMARE, INCARCARE (ET) ‘Tehnologia Extragere, Transformare, Incireare se refer la crearea unui depozit de date din mai multe surse. Dezvoltarea unei viziuni singulare gi consistente a datelor ce exista in mai multe sisteme necesita curdjarea datelor. De asemenea, datcle de la surst sar putea si necesitetrasformarea spre un format comun fn depouit de dete. Un instrument de ETI permite definitea de reyuli de afseeri utilizénd: 0 intent grates, intefee standard de comunicaje (exemplu: ODBC, JDBC etc), OLAP (On Line Analytical Processing) Pentru aatinge flexibiitatea sin acelasitimp si mentind performanta, OLAP utlizeazd analiza moltidimensionala, in aceasta abordare datele sunt vazute le nivel de concept ca un cub. Acest cub consti din valor cantitative (eunscute sub numele de msuri) si categorii descriptive (cunoscuté sub numele de dimensiuni). Utiltatea pentru organizafi este abilitatea de 2-si analiza superior datele in scoptl dea furniza viziunea necesard Iu8riidecizilor. EXTRAGEREA DE DATE (data mining) Extragerea de date duce IA cu un pas mai depare decdt OLAP. In OLAP utilizatorul este angajat in mod activ th explorarea datelor, pe cnd in data mining, informataspune ceva despre ea fi st fle adrestd veo Inrebae. Tehnologia de data mining ulizearh metode de elutare complexe spre 2 identi modele gi grup ale dstelor, Data mining poate identifica tendinge nesuspectate fn comportamentl consumaforll care penal pot fi ulizate #4 prevail corsportamentl vitoe Excagerea de dates imbunaijest cucit crest cantitatea de date sinecesitt depozte de date de nat caltate penta putea da rezulate ue fi Gu platforma JAVA: ‘Majoritatea SBD avansate, dar sicele clasice,interactioneazd acum cu diferite tehnologii ale platformei Java. Aceasta, s-a dezvoltat foarte mult tn acelasi timp cuexpansiunea Intersetului, Fcilitail orientate obiect side comunicase oferite atat de limbajele Java si JavaScript cit si de numeroasele alte interfete dezvoltate jn jurul lor, aleftuiese acum o platform, utiliza tn tot mai multe aplicali JAVA SERVER PAGES (JSP). SP este o tehnologie, cin plaforme Java, uzaté pent constrirea uner aplicatii ‘si contind pagini Web cu un continut dinamic (HTML, DHTML, XML. Tehnologia a fost creat l firma SUN, tn 1999, pentru a oferi projector de aplicatii o interfat’ utild pentru construirea aspectelor estetice ale pat Web (emplasare, espect etc.) si msi putin utilé in ceea ce priveste sursa si manipularea datelor dinamice. JSP azezulat ca tehnologie, prin inregrarea experiente! unor producdtori de software de: servere Web, servere de aplicatii, sisteme tranzactionale, interfefe de dezvoltareCaracterisicle principale ale tehnotogie SSP sunt: € poate Funcfiona pe o multitude de servere; © separd logica (continutul) apicatiei de aspectul (prezetarea) paginilor ‘Web. Logica aplicatci se construieste eu alte tehnatogit (de exemplu: Script, ODBC. favaBean ete) urmind ca prin JSP s8 se editeze aspectal paginilor Web din aplicatie: > permite reutlizarea unor componente generate cu alte tehnologii (de exemplu cu lavaBean) att independent cét sin eadrul unorinterfee de dezvoliare a paginilor Web; B este incependentd de patforma pe care ruleazi, deoarece scripturile ganer~ ate de JSP se bazeazi pe Java; & pagina JSP se Interpune intre navigatorul (browser) clientulul $1 ‘componentele pent logica aplicatiei(ralizate in JavaBean, CORBA, JDBC ete) care accezeazi o bezl de date; ‘2 in pagina JSP se descrie cum trebuie sa se creeze un obect de rispuns pentra un anumit protocol de comunicatie (HTTP etc); ‘> tehnologia ISP se poste utiliza in apicapt rp multnivel(multi-tie)s ‘3 pagind ISP poate indica modul de manipulate a unor evenimente; & execusia unei pagini ISP este realizaté de cdtre motorul JSP instalat pe un server de Web. Acesta proceseazi pagina ISP (este o pagin8 HTML cu elemente ‘cifionale) si retumeazA o pagind standard HTML/XML; ‘2 implementarea tehnologiei ISP se face tn doud etape: "Meadiuceres, care se efectueazi o singurd dat si ate a efect generarea ‘mic server dedicat (servlet); ~procesaresfecei cereri in pare de lire micul server dedicat (servlet); & opagind ISP poate confine urm&toarele elemente: mareator (tags) HTML, rmateatori de date, marcatodi JSP, HTML predefinit, cod Java ee. ‘Exempla cu vilizacea tehnologiei JSP in Oracle JDeveloper. “Apelul: 1) Fite ~ New; 2)selectare Wed Object; 3) seletae ieonita J ‘Fitarea unei pagini SP: 1) se creaz8 un fisier tip (. JSP) siapoi se deschide ta mod editare; 2) ce selectea2tpavitia in pagind. unde se doresteaddugarea une clement, 3) se alege Wizard / JSP Element; 4)se sclecteazt Se pot folos! directive 3S? (de forma ) pentra indica motor ISP operaile ce tebuie efectuate: include ~ inserarea uni document exter: page informatiiefeitoere a pagina JSP; €tagiib biblioteca de marcetori (cags). Se pot folosi marcatori (tags) standard: <3op; foxware> pentru punctarea tre un alt fisier HTML ete. ‘Se pot folosi objecte ereate implicit penta orice pagin’ ISP: request — cerevea care a soliitat pagina; zeeponse ~ réspunsul Ie cerere 1 Nota hte iti ce in sete ASP Aerie Server | pags tell de Mirosoftin 1996 Asedat ni ued dod pe patonre Fee (lor apckimati 22% dt everle Web sunt bazate pe NT), pose | Weta doar ei SGBD-ui care suport ODBC (u's IDBC) ete. SERVLETS SES ‘Servets sunt clase (module script) Java, necesare pentru constrirea wnot pagini Web dinamice,increat si menfinute rezident pe server Se cextinde astfel, Funefionalittea unui server cu un mic server Web dedicat ‘Tehnologia Servlets este 0 alternativa oferitd de Java pentru rezolvares roberelor legate de timp apiruteadatt eu programarea CGY (Comme G Pia nterface), Aceasta facta dezvoltarea unor module care pert server lor Web an se conccteze gst prelucreze informatia in mod dinami, adick sf ruleze aplicaii Web si nu doar si transfere documents statice. Sola Jove, raentine aera ul persistent pe server, inte cererilecenilos, spre deoscbire de CG} saris care cerer lien lanseazA un nou proces pe Server (ceea ce duce rapid | tpuizatea esutselor servealui Web, adie Ia crestera timpulu) Caracteristicile principale ale tehnologiei Servlets sunt: © cand micul server Web dedicat (servlet) este incireat, el este Inifiay Prin jal unei metode; le niiece pot deschide coneiun’la bade de date care devin astfelsezidents ‘ntre epelurile clientilor, FBhmsele siimetodele necesre penta defini suslizaun server Web dedicat sunt incapsulate in pachete Java (exemplu Javax.serviet) a rrslosia foloseste protocolul HTTP (Hyper Text Transfer Protoco}: tb tehnologia se utlizeaza pentru a deavolta solufiibazate pe Web: ‘ accesul securizat la pagini Web; {B asigurares inteactiunit cu bazele de date; @ generarea dinamich paginilor HTML (Hyper Text Maricup Language) &§ manipolares informafilor care identified unie un elient pe pareursul uneia sau mai multor sesiuni orice modul CCI poate fi rescris eu tehnologia servlet foe poste crea cite un mic server dedicat (servlet) penta fiecare uneHie din pasinle Web (conestare, inegistrare, atualizare ete) san sing Senet dedicat aaa pestioneze tons tranzactile din paginile Web respective, inmod ina a Eologia este o sole optim pentraaplicatile care tilizeaz8inrens acche de date (corverl Se ocupi de acceso l date, fr client formuteacl cere tea decod se serio singurd dat ise stocheazi rezident, 0 singurd de regisire). Par dail, pe server. La actualizarea codulu se va face osingurdinloculre, Pe Server # in partes nu ia ficeare utilizatobeter season ore ® comunicarea client-server se face astfe: clientul formuleazi gitrimitecdtre Server cerere Web; serverulo direcfionea24citre serverul dedicat (servlet) pentnt ‘fi procesatd(ceea ce implica de multe ori si accesul lao baz& de date) réspunsul (ub forma de pagini HTML, inagini etc) este returmat erverului gi apoi client care a formulat cererea; este permis memorarea urmei (trace) clientilor pentru a avea informafi Completedespre utilizatorul respectiv, (un server dedicat (servlet) poate fi cpelat dint-o paging HTML (de exemplu Printrun navigator — browser) sau dintr+un mic client Web dedicat applet); ® domenii de wilizare ale tehnologie: ~ pentru generarea unor pagini Web dinamice; ‘plicatii multinivel (multi-tier) cu JDBC (Java DataBase Connectiv- ity) cat poate accesa o varietate de baze de date prin intermediul JDBC si poate realiza, partial sau total, interfata cu utilizatorul prin pagini Web dinamice, anid ieee cnbisssaecic anata ena Un alt aspect interesant fn evolutia SBD este legat de interdependenta acestora cu sistemele informatice, nmomestul qpariie’ primelor SBD, sistemele informatice (information sys- tems) existau doa, ca sisteme tranzactionale. De fapts-aajuns la SBD pomind de lasisteme informatice care gi-au dezvoltat organizarea datelor in memoria extend conform unor modele de date gi a unortebnici de proiectare specific, SBD au evoluat ca sisteme informatice speciale si fn acest sens, se au in vedere rei aspecte: ~organizarea datelor tn memoria extemé (veri Anexa2): datele organizate tn figiere au evoluat spre informatii organizate in baze de date, eonform ‘unui model de date, suportat de un SGBD; ~ gestiunea datelor: fisierele prelucrate cu programe serise in limbaje usivereale (ST ~ Sisteme Tranzaetionale) au evoluat spre beze de date Prelucrate cu programe de aplicatie serise in SGBD (Si - Sisteme informatice); ~nivelul de abstrectizar: fisicrele, care au un nivel de abstractizare sckzut (operational), au evoluat spre baze de deta, caze au o abstractizare mai mare (acti) ‘Importanta SBD in economale a crescut continuu. in acest moment, cele mai ‘multe epliceit informatie din domeniul economic sunt dezvoltate eu soluti de baze de date. De asemenee, SBD sunt suportul informatic pentra tot mai multe domenii de activitate, tat datorité evolutiei contextului tehnotogiei informatie (microcaleulatoare,Intemet, intranet etc.) eft gi datorité performantelor oferte de temele relation i (distribuirea, orientarea obiect, Web i tc), Pentru numeroase domenii de actvitate, acum este de neconceput si poata funcfiona firk un SBD. Este vorba, in principal, de domeniite de mare complexitate care genereazi un Volum mare de date. De asemenea, integrarea, caracteristicd a societitiiinformationale actuate, conduce inevitabil spre SBD. Se integreazd astfel: tehuologii de diferite tipuri, dete, software, comunicate, utilizar De exemplu, in contextul generalzati reelei globale de calculatoare, care este Intemetul, tehnologia Web este acum integratd in tot mai multe SBD prin: stocareainformatiei provenité din pagini Web dar gia paginilor ca tare, publicarea si Tntretinerea paginilor Web, consemnarea utili jnilor Web ete Beneficiarii SBD sunt toate categoriile de utilzator: att cei neinformaticieni cat side specialitate Utilizator neinformaticieni (Finali gi intensivi) sunt principalii beneficiari ai ‘SBD, ei cerand continuu informati. Aici este vorba atit de cei situati pe nivelul de execute (operatv) al intreprinderi/nstitutiel edt side cei situa pe nivelul de conducere, Usiizatoii de specialitate (informaticieni)realizeaza gi intretin un SBD: 1 proiectanti (analiti) sunt specialist care realizeaz8 ancliza si proiectarea bazei de date; dezvoltatorii(programatori)interactioneaad cu baza de date i cu ajutorul ‘SGBD-ului (uneor, in completare, 3 cu alte produse software) scriu programele de aplicate (interfefele uilizator, prelucrarea datelor, servic ete); @ administratorii bazei de date au responsabilitiiprivind: instlarea SBD, Inirefinerea acestuia, protecta datelor, otimizarea performanfelorsistemului ete Atdt pentru dezvoltarea cit si pentru exploatarea unui SBD se parcurg mai multe activitfi care tin cont de obiectivele sistemului (independenfa datelor de Programe, protectia datelor, redundané minima gi controlatd etc.) Acest lucru ‘nseamand c8 se va lucra in echipa, iar pentru invingerea complexitaii sistemului, cesta se va descompune fa activitatle respective Definirea unui sistem de baz de date (SBD) se face in strénsi legaturd cu nofiunea de aplicatie informatica. Sistemsul de bazd de date (DataBase System) este un ansamblu de elemente intercondiionate care contribuic a realizarea si explostarea unei aplicafii eu baze de date. Blementele care fac parte din acest ansamblu se referd la date, software $i alte resurse necesare, oud arhitecturi de SBD au fost prezentate: pe componente gi pe niveluri Athitectura pe componente a SBD evidentiaza elementele sale: datele, soft- wate, elementele auxiliare Ahitectura pe nivelura SBD srat% modul de structurare a datelor,solul SGB eeli glegaturil inte diverse clement. Suntieiniveluri de organizare a datelor inbaze de date: conceptual, logic, fz. Fiecdcu nivel Ti corespunde,respectv, un i 2 punetde vedere: administtatoral BD, programatorul de apticate, anaistul desist. } : Fiecare dintre acestia realizeaza schemele bazei de date: conceptuala, logica extern) iid (items. a piroLuLl SBD evolueazd continu, ponderea majoritar find definut de cele relaionale. [Noi tipuci de SBD (avansate) au aparut prin interferenfatehnologei bazelor de 7 date ou alte tehnologiiinformatice: paalele, multimedia, mobile, sisteme suport INTRODUCERE IN BAZE DE DATE de decizie, internet, spatiale, platfontia Java, Tot fn legaturd cu evolufia SBD, sunt prezentate citeva aspecte privind denvoltarea acestora in interdependent cu sistemele informatice. lk Note bibliografice. sli SPER oe : heen ene Inte-un calculator datele sunt stocate att in memoria interna (temporat) cat i None stem dest de tate (SBD) exe ata ait inmateilele ai |g memoria exer (paste. ats ! Inmemoria extem§, evolusia modului de memorarea datetora fost determi vechi (in fara neastd sub denumirea de banc de date) ct sin cele mai no Concepful este prezentt fe doar in contextul elementelor sale componente de urftourele apecte : [CONNOO}, [DATED] fe ce notiune apo pe componente [VELUOO},(SIKO97} eee racine ee aoe 4 SBD svansate sunt prezentate pe larg, teoetic (concept, athitecturi, | Pemneee arpa interacthuni) si practic (exemple, studii de caz, aplicafi), in mai multe Iueréri: B crenterea complet datelor [RICCO1], [RAGEOO], (SIKO97}, [DIAZOO] ete. Noi am prezentat aici, doar © ‘perefionareaechiparcentelor de cleger, Sintezh a prncipalelor pur de SBD avansate, i anume cele mai tlizate in acest oe a Jroment De asemenea, informati de ultima ori se gasesclaadresele de Intemet, | tl sedate camod deorganiaae a telor a memoria exe cumar fi wor, products, www oracle,com, wawwmicrosoft.com et. din figore peintr-un proces de integrare a lor (Figierele si legaturile dine ele) si Penteuun exempluprvind proiectarea unui SBD avansat vezi Anexa 8 Seine eed ceile apiailor informatie. a ‘Evolufa SBD #i interdependenja cu sistemele informatice se regésegte Tn ncont econ altri oun dei fire nba de date = ior bibliografice, aspecte interesante fiind prezentste 3m (yeni Anexa A2) dar cel mai important este modell de structurare « datslor In rors extern (vezi capitolul 2) care diferd penn cele doud nofual stocare, tansmitere gi prelucrere ars a evoluat majoritatea referinf! {RICCO}. Cuvinte chele. ‘Dele pari lori pénd asta, bazele de date au parcurs urmatoarele general Sister de baad de date(SBD) —hanch de date (determinate in principal de modelul de date implementat: baz de date (BD) stem de gestune abezelor de date(SGED) goscratia BD arborercente oi refea (ond a sfisitalanilor"70); arhitectura de SBD fb generajiaell-a: BD relationae (sfrgitl anilor "70 si pénd acu riveluri de organizare a datelor nivel conceptual ; i: generaia ail-a: BD orientate obiec (tisitul anilor'80 sl pink acum). nivel logic nivel fzie \ Elementele componente alé wnei baze dé SBD avansats sisteme informatice ‘Am ardtatfaptl cf bazele de date au evoluat din figere (vezi si capitol 2) | ‘le utilizate in cele dou moduri de organizare | _Acest luera se regasegte i in nojiuni ‘a datelor in memoria extemi, asa cum reiese din tabelul urmtor, De remercat faptul cf atdt fgierele cit gi bazele de date se construiesé reald inconjurat & “N : Citireatabelului se ve face de la stinga la di€spta, iar nofiunile corespanzitosre de pe sl dot rindar pot lconsidertesiplarggnss!*2 __ Aste vom spune: baal de date este formatd din mai multe cole de dete. | Flecae dite acestea ar ataato fie de craters, eae ete format i ‘mai multe carctristci, care eu valor dint-un domeni de vat, inmod similasecitesterindu des: un sistem de ier et format in nai multe five. Fecare dnte acestea ace atgaté oes, ear ete forts dia mai multe elmpur, care au val Bazadedate Colecjiidedate Familiede Caracterstici___Domenitde caracteristict valori Sistemdefigiere Figiere Tcegistrare_, Cimpui Vali Ne vor ocupa, in continuare, de nofiunileaferentebazelorde date, uemand ca de fisiere si ne ocupim in capitotul urmator, Domeniut de valori este dat de multimea valotilor posibile pentru o ‘aracterstca(exemplu: culorle posible pentrwun automobil) Caracteristica semaificd definirea si descrierea unui anumit aspect (roprietit)dintr-o entitate a lumi reale (exemplu: marca auto) Familis de caracteristici este ansamblul earacteristcifor care se-eferd la aceeagientitate din lumea reala (exemplu: mules caracteristclor prin cate se Poate descrie un automabil (NUMAR, MARCA, CAPACITATE_CILINDRICA, CULOARE}), Colectia de date (entitatea) este o familie de caracterstci asupra cdria se aplicd un predicat (care conduce la o relate de ordine inte earactcrstci si la obtinerea informatilor cu un anumit cop) cAruiaj se afecteaza anumitelegatur Conceptul de baza dedate, iui ary annepwe ere Definirea noyiunii de baza de date putem face din mai multe puncte de vedere, Astfel vor avea, a inti, in vedere componentelesele si apoi vom fine cont de organizares datelor in memoria extema Basa do date cate un ensamblu de colevfi de date aflete in interdependents, {)_Impreund cu descrierea datelor sia legiturilo dintre ele. ul paregrafilur? 5. ‘Baza de date este un ansamblu de date in memoria externa. cu urmatoarele carecteristci: orgenizat, pe tei nivelur (conceptual, logic, fic) : @ structuret, conform umei model de date; 1 coerént, prin restrctile de integritate gi protectia datelor, E 8 cu o redundant minima si.controlat prin implementaree unui model de date si prin aplicarea une tehnici de proicctare: +e" ilizatari i inp ui, _“Administrarea bazelor de date. Administratorul BD este format din una sau mai multe persoane cu experienti. in analicd gi proiectare, care se ocupé de orgenizarea gi ntefinerea BD. Nveurile de adiinistratori de baze de dst, dupa actvitaile destasurate, int ‘administrator global realizeaza: ~ schema (conceptual) a BD, pomind de a cerinele aplcatci; ~ organizarea datelor la nivel logic (colaboteaza) administrator de aplicatierealizeazt: ~ schema extemé (logic8) pentru o aplicatie, pomind de tn cerinfle de preluctareale plictiis ~ organizarea datelor la nivel fizic (colaborare). ® administratorul bazei de date realizeazt ~ schema internd (Rzicd) a datelo; ~ reorganizarea bazei de date; ~ eetionea2ifinionarea BD. Sareinile administratorului BD sunt structurate dup’ activititile de realizare aunei BD: la analiza gi proiectarea BD: 8 defineste obiectivele BD; (@ colaboreazé la formularea cerintelor aplicafiei; [ defineste dietionarul BD(schema, restrictile de integritate etc); 1m colaboreaza la schema extern gi la cea inter’; concepe protectia datelor. ~ la implementarea BD: 1B claboreaza documentatic; 1 defineste regulile de implementare si dare in folosinté a BD; 1B asiguré incdrcarea BD din diferite surse de dat. Ie exploatarea BD: ue monitorizeaza accesut la date; ‘B asigurd protectia datelor, Bintrefine finctionarea BD la pacemeti proiectati. Instrumente la dispozitia administratorului BD pentru 2-siindeplini sarcinile: © instrumentele oferite de SGBD pentru: reorganizaree BD, refacerea BD, snalize statistice, gestionarea dictionarului de date, protectia datelor. 1 Instrumente specifice create de administratori si programatori,“Rezumat, Cunoasterea concepteleor intr-un domeniu de activitate este de mare iiuportenta pentru profesionisti. Acestlucru este valabil si pentru cei care dorese sii luereze cu baze de date. Conceptele aferente acestui domeniu au fost create de cercetitor, in mate parte, incd de la aparitia primei generati de baze de date, {indndu-se cont de evoluta din fisiere, ca mod de organizare a datelorin memoria, extern Principalele concepte prezentate sunt: generat de baze de date, domeniul de valor, caracteristica, familia de caracteristic,colecta de date, baza de date Baza de date este un ansamblu de date in memoria extema cu urmétoarele caracterstci:- organizat, pe tei niveluri (conceptual, logic, ize); ~ structurat, conform unui mode! de date; ~coerent, prin resrictile de integritate si protect datelor; ~ cut o redundant minima gi controla8, prin implementarea unui model de date si prin aplicarea une tehnici de proiectare; ~ accesibil mai multorutilizator in timp uti. Pe scur, este prezentata activitatea de adminisirare a unei baze de date, punctindu-se:ce este un administrator, care suntnivelurile de administrator, care suntsarcnileadministratorului BD, precum giinstrumentele necesare afi la dispoziia ‘sa pentru indeplini aceste sarcini £ Note bil onceptele aferente ls domeniul bazelor de date sunt prezente in toate din bibliografie. Important de retnutestefaptul ek autorli promoveazd nsacrats fn informatie, iar cittorultebuies gle Insugeased tn mod corect. De altel, in carta de fe, acest lucra este prezent in tot ceea ce insearnnd concepte Pentru o bund documentare in cea ce priveste activitatea de administrare a unei baze de date, cititorul poate consulta [VELUO2]. Cuvinte cheie. memorie exten evolutia bazelor de date caracteristica ‘administrarea BD baza de date generaii de baze de date er dorneniul de valosi colectia de date familia decaracteristici administratorul BD i i | Gapirotut tt ORGANIZAREA DATELORIN MEMORIA EXTERNA ‘unui model de date. ‘Aga cum aritam incapitolele precedente, bazele de date au evoluat din fisiere. ‘intetizand, evolujia organizarii datelorin memoria externd a avut n vedere cateva aspecte Tractors | Mod de Redandangay Sotevare de date_| prelucrare utlizat 2 datelor \gtape @N@) ® | @ © o | |i Tneinte de Fisiere apes [Reload Mare | | Oneal Fic (eidece"|(tanay” ° Yessonoat | sipteae ve |: ve come | rie i Gime e | asamblare $i | | universal) la Ani igiere: TV rogiea si fizied | Loturi, on-line | Mace, {hei simple de fra eww fe | [feceisia’ fncecimbae | | indexate, é universale) k \dice k Taso [auecewe’ [apa tact | Ges | Saae [| Gina BREESE | egaais” | coersafoal | controls | dears, i ‘ear ne dasprowcia | | wa |e Baz de date | Logict, fizica, | ‘Conversationaly Mica, . ‘Limbajede: e SSrose | emepale| meaey | soneaat | ein poet Q Seer. | Se00) i TBaazde ce. [Logie fac [Intractiv [ining -[Limbaledin ) aledenae (comers Some |gramaren sbiet began)CRITERIV. |] MEM.: EXTERNA - Cost sini z oo Mig Viteza e207 3% 8 Mica Capaciate(volum date) ps Mare Persistenti a 3 Dar y= _Organivare date Figiere, baze de date Fisiorul este 0 coletie organizati de date unite dup criterii comune calitatve, de prelucrare gi seop. Toate limbajele de programare universale lureazd cu aceastd nofiune, pentru organizarea detelor in memoria externa. Sistemele de bazd de date lucreaza cu aceasti nofiune gi in plus o deavolté tn notunes de bazi de dat. Prezentim, fn continuae,céteva nofiuni fumdamentate utiliza Aatelor ta figere, De aveste notuni se fine seama gi la baze de date 1, Caracteristici ale uni fiir: ~ actualizarea se refer la trei operaii: edaugarea, modificarea, stergerea de incepitrsi ~ natura datelor din fisiertrebuie sk fie omogent (58 se refere Ia acecasi enttate din fumea real; ~ prelucrarea datelor din fiier se ceferd a tipul si feeventa operatifor efectuate pe ineegistdcs ~ volunuul de date din figer (Se masoard in numéc de octet. 2. Structura unui fier: 1 portea de identificare este data de etcheteleplasate la inceputul gi sfarsitul fiierlu @ partea de date este colectia omogent de date ce apartin aceleasienttiti din lume reald structural estfl: fist —o- inegistrsi om cimpui ——e- valor 3. Modul de organizare reprezints modul de dispunere a inregista suportul-iic i presupune reguli de memorare a datelor. Categorl de moduri de organizare a figiercor: a)Standard {2 Este cea mai veche si exist pe toate tipurile de ealeulatoare. & Inregistrarea este formeté dint-un sir de earactere dispus pe o Tinie acceptaté de perifri, 1 Toate limbajelerecunose figire standard de intrare gi iesre organizarea b) Clasici (elementara) Organizarea se face pe medi magnetice sau optice. @ Tipu ~ SECVENTIALA G invegistdsite sunt dispuse in figier una dup alta frd nici 0 ordine prestabilita. @ Localizerea unei incegistriri se face prin parcurgerea tuturor ‘ncegistarilor aterioare ei (secvential). G Toate sistemele de operare si limbajele de programare accept organizarea secventialé. - RELATIVA incegistdvle sunt dispuse in figier una dups alta i numerotate {de etre sistem) de la 0 sau [Ia cte sunt (numa de realizare) (@ Localizarea une integistar se poate face secvential sau direct prin numarul de realizare ~ INDEXAT-SECVENTIALA @ lnvegistrarile sunt dispuse in figier in ordine strict cresestoare dupa o cheie (face parte din inregistrare). @ Cheia este unul sau mai multe cémpuri care identificé tn mod tunic o ntegistrare, £@ Fisierului i este stagato tabeld de indecgi care face legitura Inte valoarea cheii gi adresa fizicd a fnregistrrii. @ Localizarea uneiinregistisi se poate face secvential dar gi direct princheie: ‘G se compara cheia inregistréricdutate cu indecsit din tabela de index $i se localizeaz& direct parteafizicd a figierului in care se afl tnregistrarea clutatd; 1B in partea fizit locelizatl se face o cdutare secventlalt a lnregistari dori ‘9 Specials, (complexa) 1 Se bazeasi po modurle de orgunizare clasice. {@ Sunt utilizate fn baze de date gi fn sisterne de & Tipuri (céteva): ~ PARTITIONAREA 2 ineegisirtrile din figier sunt grupate tn pati sub un nume. 2 in cadrul unel pantfi fnregistarile sunt organizate secvential & Scutilizeazt pentru bibliotecile de programe ~ MULTIINDEXAREA 1m Este oextindere a indexérii prin uiliaarea mai multor cheialese de programator & Spatial ccupst este mai mare 2 Seutilizeazi penirafsiere carenecesitareg intense multicriteriale— INVERSA { Presupune existenta a dou fisiere: de bazd gi inves. B Figierul de baz’ confine datele propriu-zise si are organizare seeventiala. El este figierul fn care se cauta 8 Fisierul invers este construt din cel de baz (printr-o tehnicé de inversare) $i are organizare relativa. El este figicrul prin intermediul cruia se caut, 5 Spatiul ocupat necesar este cam de 3,5 oxi mai mare fatd de edt ‘cups figierul de baza. 4) Modul de acces reprezinté: modul in care se determin locul ocupat de 0 Incegistareint-un figier si depinde de medul de organizare. Tipuri de moduri de acces pentru figiere: ~SECVENTIAL presupune 4 localizarea uneitnregistrri se face prin parcurgerea tuturor inregistririlor care o preced. & Este permis accesul seevential pentru toate tipurile de fier. @ Se recomanda pentru figierele din care sunt necesae, lao pelucrare, peste 50% din numarul total de fnregistri. & Pentru optimizare se recomanda ordonarea fiseruli DIRECT presupune cf localizareaunei tnregistriri se face cu ajutorl nei chei definite de programator. RCs —DINAMIC presupune cf lao singurd. alteratv gi rept, nregistrtr fn acces seevetil i direct. sect ae 2 ES ‘de Structurare a datslorin BD) alormati, cae se reprezinta in calculator in memori se poate defini structurl dup scheme: interna sau e informatia a entitateaz —m —atributul —= valoaree cobiect proprietate masurd Modetul de structurd se refers la descriereatuturor atsibutelor unei enti fa interdependenta ‘Veloriteatrbutelor se materilizeszi prin date, care dau oreprezentaresirmboli informatio ‘Modelul de date este ansamblul de concepte gi instrumente necesar pentru 4g realiza structure colectilor de date (schema) (fg. 2.1). Modelul de date este compus din: = concep: un formalism pentru a descrie datele (structura de date); un ansamblu de date pentru a le manipula (datele). STRUCTURA DE DATE (formalism de descriere) | | DATELE (ansamblul de manipulat) fn literature de specisitte (RICCO1}, [RAGEOO) sunt prezentate tre tipuri demodele de date pentrubaze de date, rezentim, pe scur, acest tipuri impreund cu citeva carecteristici pen fiecare: 1 modell conceptual (la soali) dese sistem in termenipeffelesulutlizatorl se folosegte pentru specificatia initial’ a datelor si pentru comunicerea cu utilizatorii; ~esteun mod de tabilre a unetlegitur inte dezvoltatori gi utilizatori. 1 modetul logic la proiectae) — specific’ structura bazei de date (colectiile de date si leglturile cintre ele); “se sere intro forma care sf poatd fi flosit& pentru crearea bazei de dates = foloseste penta definite si intrefinereabazei de date de citre SGBD §i pentru formblarea cerifolor de regasire de cate utilizar 1 modell fs (arcira SGBD) ~ sede modil in ure model logical datelor va i repreventatlastocare, tn mernria externa (igs, indecsi,diseuri et.) = de obicei, este generat automat, de cétre SGBD, porind de ta modelul loge. Schema fconceptuald] reprezintd descricrea fenomeneior din realitatea ‘nconjuratoare prin epi si atribute tipurile de dat), impreund cu toate corelatile (legatuile) dinte ele (constréngeril) Defines schernel exe o activate de modelare pentr cd traduee interment abstracti entititile lumiireale. ~ ‘Schema BD se reprezinti cu ajtorol unui model de date imp! intermediul unui SGBD adeovat entat prin‘Trebuie s& se faca distincpie clard intre steuctura bazei de date (sctiema, de exemplu: stud(cod:N.4; mume:C.15) ) si continutul ei (instants, de exemply: 22 ‘Nedefcu Anda) Schema gi nstanfele sunt tocate in baza de date, si anume prima dn dictionar, ia cea de-a dou in colectivele cu datele propriv-ise. Teele ce urmeazd ne vorn ocupa in cea mai mare parte, de modelul logie de date pentru baze de date Elementele (componentele)oticérui model de date pentru baze de date sunt 1. Definirea structurit modelului (partea structural): 1 definirea entitajlor sia atributelorasociste, 2 definirealegiturilor (asociarea) dintre ent. ‘Asocieres poate fide tipul : unula unu (1:1) na a nul (1M) ml la mug (MEN) —neprecizat explicit ‘Definiea structuri de date se face cu un LDD (Limbs de Descriere a Datelor) dintr-un SGBD. 2. Operatorli modelului (partea de manipulare) care acjioneaz& asupra structrilor de date, dar i asupra datelor, pentru opera de prelucrare (compunere, actualizare etc.) Operator se implementeazi cu ajtorul unui LMD (Limbaj de Manipulare a Dateler dintr-un SGBD. +. Regulile de integritate (pertea de coerenf8) sunt restriti stabilite la deserirea datlor, care le asigurl azestora menfineea corettudini si dau logica modelului. Restricfile se implementeaz& cu un LDD din SGBD. ‘Tipuri de modele logice de date pentru BD: findamentale:ieathice,refea, relaionale, orientate object B derivate (entnse din cele findamentale): distribute, multimedia ec Prezentém, in contnuare,principalelecaracteristci pentru modetele de date fundamentare (de baz8) pentru baze de date, Modelulierarhie: <9 2294 1. Definirea structurit modelului ierathic, a) Definirea entititilor se face prin nojiune de tip de tnregistrare (last de entiti), care este format din caracteristici (e&mpuri). Realizarea (instante) unut tip de inregistrare este data de ansamblul valorilor pentru cémpurile acesteia (inregistrarea), 'b) Definirea legiturilor dintre entitati se face fixie si conduce Ta structura de tip iararhic (arborescent) reprezentet’ sub forma unei diagrame (fig. 22.) nivel nivel | nivel frie fnREG 0 pene nee | NEAT TipinreG | [Tip ANREG 12) « [T_IneG 13] = I cc qie_ineec2i} [tip_fwrec2| [Tip nrEG 23] 23 Diagratna de Gtictald ier Caracteristici ate structurii ierarhice (arborescente): care nod corespunde unui tip de inregistrare gi fiecare drum corespunde luneilegaturi(asocieri. = Orice acces la un nod se face prin varful ierarhied, numit rédacind, pe © singuré cale. Un nod subordonat (copil) nu poate avea decdtun singur superior (paint). Un superior poate avea unul sau mai multi subordonati —Legitura copil-plitinte este doar de tip I:1 (lao realizare copil corespunde ‘o singurd realizare pirinte).. ~ Legétura pirinte-copil poate fide tip 1:1 sau L:M. — In structurd exist un singur nod radacind si unul sau mai multe noduri dependent situate pe unul sau mai multe niveluri ~O ierarhie de tipuri de inregistrari se numeste tip arbare. = 0 realizare a unui tip arbore te formata dintr-o singurd realizare a tipului de inregistrare ridicind impreund cu o multime ordonatt format «in unasaumai multe realizir ale fiecinuitip de inregistrare de penivelusile — Ordonarea realizérilor dintr-un arbore conduct la 0 secvenfd ierarltied. Exémplu; Fie tip de incegistrare ridicind PERSOANA cu tipucile de Inregistrti subordonate ADRESA gi COPIT. Tipul de trregisteare COPIL are subordonattipul de inregistrare SPORT. nivel PERSOANA. copP <> nivel ADRESA |LOC|STR{TEL| nivel NUMEP] con [pneu [paras] = sroxa aodO secventa ievarhicd de realizari pentru arborele de mai sus, poate fi PERSOANA 10 POPR MARIA ADRESA rast owterr 123456 coerr NDA. 220285 F SPORT ScRI AZUGA TENIS TAST coerr MARTA 221187 F SPORT PATINAS TAS La un acces, intreaga secventd ierarhica este disponibild automat, 2. Operatorii madeluluiierarhic = Localizarea unui arbore in BD: se localizeaza o realizare a tipului de inregistrare rAdacind, = Trecerea de la un arbore la altul in BD: se tece de la o realizare a tipului registrare rédacind (secventa ierarhicd) la o alté realizare a aceluiagi tip integistrare ridacin’, ~ Trecerea de la 0 realizare (inxegistrare) fa alta tntr-un arbore (secvenj& icrarhict): se poate face trecerea pe acelagi nivel sau peniveluri diferite intr tipuri de inregistrari legate inte el. ___~ Actualizerea tntr-un arbore : addugacee, modificarea sau stergerea unei Inregistréri. Operatia este greoaie si consumatoare de resurse calculator (spatit i timp) pentru cd antreneaz’ automat toate inregistirile din arbore care se inlanjuie cu Inregistrarea actualizatd i alata ipreeiltare pl prodic fot 0 registate: Exists operator lanivel de multi [MD multmai geu incegistrari care se implementeaza in 43. Restrictiile de integritate ale modelului ierarhic. ~O realizare subordonateste totdeauna asociaté unei singure relizari superior. = Daca un tip de tnregistrare nu are realizari atunet nici ipurile inregistear fie lui pai Caracterizarea generali a modelutui lerarhi 1. Modelul a fost propus de c&tre IBM si a fost primul utilizat pentru BD. Structura modelului este simpla (graf orienta) familiar’ specialigtior in 3. Implementarea modelului se face fizicsiconditioneaza performantele BD: 1 prin pointer, utilizind diferite metode (iste simpla fnlantuite, vectori de pointer, cheiprimare ete); ® secvenfial, fiecare realizare a unui arbore corespunde unei fnregistréri (ogice) dint-un figiersecvential. 4. Aplieabiltarea modelulu seregaseste cu succes in tehnol de masini, dar sin alte domenii 5. Limitele modeluuiierahi — numarul de ierrhil posible creste combinatoric cu numacul inregistécilor, in leghturapirinte-copit; — actualizarea datelor este groaie si consumatoare de resurse calculator; ~nivelul logic mu este separatclar de cet fizc (exemplu: indecsii pot fi structuri logice dar gi fizice), nu se poate realizalegatura de tip MN 6. Exemplu de SGBD ierarhic este IMS (Information Management System) realizat de edtre IBM. 7. Baza de date ierarhicd este 0 mullime ordonata de realiziri ale uni tip arbore. Modelul refea 8 1. Definirea structurit modelului retea. 4) Definirea entititilor se face prin nofiunes de tip de tnregistrare, care este format din coracteristie! (c&mput) Realizarea(instanfa) unui tip de iregistrae este datd de ansamblul valorlor pentru cimpurile acestuia (Inregistrarca). 'b) Definirea legiturilor dinte entice face fcc si conduce lao structur de tip retea,reprezentata sub forma unei diagrame (fig. 23.) namité gi schema (conceptuala) cconstrucfitor Tr wecoik ; ne TiP_INREG 2 —+— {rie_fyrEG 3 TiP_INREG 4 ee y rup_ivREG 5] {Tip_INREG 6 eee Ee’ 2S Dinas de Valent eel{ Caracteristici ale stuctri ree ~Unnod poate avea oricifi superior’ si orci subordonati ~Potexista mai multe ip de registrar riding ~ La un subordonat se poate ajunge pe mai multe ei Ext o extensie a structuriarborescente in care graful mu ai este lite ~Legiturile in model potfi:1, EM, MN, cclice Pentru exprimarea leituilor se floseste concepul de tp set. Un tip set este foreatdint-un singur tip de nod proprietar si wnul sau mai multe tipi de nnoduri membre dependente de cel propietar wr realizar a tipuli set este o colecte de inregisrri cae 3 proprieta i un nui de realiedei membre asoiat. ‘Exemipli! Fie BD de personal cu entitle (ipurite de inregistrare) CONTRACTE, COMPARTIMENT, PERSOANA, COPIL CONTRACTE COMPARTIMENT o realizare CODSEF PERSOANA| MARCA ‘NUMEP | ADRESA], coPli im structura retea de mai sus un tip set este: COMPARTIMENT ca nod proprictar gi PERSOANA ca nod memru, ‘O realizare a acestui tip set poste fi: COMPARTIMENT 190 INFORMATICA 001 PERSOANA. 00S POPA ANDA MOSILOR, 22 PERSOANA, 010 PETRE 10N EMINESCU, 10 2, Operatorii modetului rete. = Lecalizarea unui tip set: Se identified o realizare a unui nod proprietar. ~Trecerea de la o inregistrare la alta in cadrul unui set: proprietar-membru, membrw-proprietar, membru-membru. ~ Aetualizarea intr-un set: addugarea, modificarea, $ = Actualizarea intr-o refea: adaugarea, modificares, ots. Operatiile de actualizare sunt greoaie si mi calculator. Aceasta, deoarece sunt antrenate intotdeauna inregistrfrile dinte-unul au mai multe setur. = Localizarea wnei invegistrari pe baza valorii unui camp (cheie). 3, Restrietiile de integritate ale modelului rejea. = Incegstace mu poate fi membed a doud realizar ale aceluiasi tip set fncegistearea se va multiplica ~O incegistrare poate sf apar{ind mai multortipur set prin multiplicare. -Untip de inregistrare poate fined proprietarinr-un set sinod membruinaltsct. Unset poate avea un singur nod proprietar, Fpee 2 Caracterizares general a modetului rete 1. A fost propus de CODASYL ca solutie pentru a se elimina limitele ‘modeluluiierarhie, 2. Sepoate utiliza pentra domenii variate din lumea reala, deoarece permite reprezentarea unor s{ructuri complexe. 3, Implementarea modelului se face fizic i conditioneaza performantele BD: ‘© prin pointer’ structural in liste inlanfuite, de diferte tipuri (ounex, prior, next); prin harté de biti (matrice cu foregistri, iar la intersectic sunt Tegaturile: 1-da, 0-nu), 4, Limitele modelului refes —complexitatea modeulu tl face dificil de implementat; = legaturile din model nu sunt intotdeauna foarte clare; ~ prelucrarea inregistrrilor se face seevential; ~ actualizarea este greoaie gi consumatoare de resurse calculators —reproiectaree este dificil datorita complexitei ridicate 5. Exemple de SGBD refea; IDMS (Integrated Database Management System), Socrate, 6. Baza de date rejoa este o multime oarecare de tipuri de inregistrée structurate pe tipuri set. © Modelul relational 1. Definirea structurif modelului releyional. 4) Definicea entitatilor se face sub forma unor tablouri bidimensionale rnumite fabele sau relat’ de date. Conceprele wtlizate sunt DOMENIU este un ansamblu de valori caracterizat printr-un nume-El pot A enplici (se enumerd valorile posibile, de exemplu DI:{M, F}) sau implicit (se precizeaza proprietifile valozilor, de exemplu DI: {a/sIN}). ‘TABELA/RELATIA este un subensamblu al produsului cartezian al mai multordomenii, caracterizt printr-un nume. ATRIBUTUL este coloana uneitabele,caracterizata printr-un nume TUPLUL este linia dint-o tabeli gi nu are nume. Nota: Ordinea initor (plu scoloaelor (atribut) dno abet ebule s& prezinte nici o importants." % SCHEMA TABELEI este numele tabelei, urmat intre paranteze rotunde de lista atributelor, iar pentru fiecare atribut se precizeaz& domeniul asociat CHEIA este un atribut sau un ansamblu de atribute care aurolul dea identifica ‘un tuplu dintr-otabela. ‘Tipuri de chei: primare/alternate, simple/comune, externe. SCHEMA RELATIONALA este schema tabelei + cheile + restrctile de integritate. Exemplu. Fie tabela stupeN? cu atributele: sume din domeniul D1 (numele de persoane), ANSTUDIU din domeniul D2(anii de studiu dintr-o facultate), ANNASTERE din domeniul D3 (ani calendaristci). ‘STUDENT ‘uplu WOME: DL —ANSTUDIU: D2 ANNASTERE: D3 [ropa a, 2 1382 PEIRE M2 3982 [aur «, 3 1981 ‘Schema tabelei: STUDENT (UME: DL, ANSTUOI Not: Numinil de domenii este ial pent tabelé (mai multe arbi pot ia 02, ANNASTERE: D3). b) Definirea legaturilor dintre entititi se face logic construind asociert intre tabele cu ajutorul unor atribute de legaturd. Legiturile se pot reprezenta sub forma unei diagrame de siructurd (Fi. 2.4) numité si schema BD. Exeinplu: Fie o BD privind desfaceree in care am identifcattabelele: BE Cowra, PROD. Legdturte dintetebele sunt: ~un beneficiar poate incheia mai multe contacte (1M); ~ un produs se poate livea prin mai multe contracte(1:M); ~ un beneficiar poate campira mai multe produse giun produs se post lia tre mai multi beneficiari (M:N). I i | i ; covrn [coon | sone mae | ewe] FY Not. Legitura MN nu apare direct ia schems. ‘Atributelé sublinate sunt chei CCracterisici ale structurit relafionale: ~Atributele implicate inrealzareslgatrlor se esese etn tabeele asociate, fein abel distinete contre special pnt leg. tit in tabela inal se numest hele externa ir cel din tabela inal este cheie primard “Legit posibilesnt :1, 1:M, MIN. ~ Potential, orice tabeld se poste legs cu orice abel, dupa orice atte Legit se stables moment ezrin ater (sin LDD) cu jutorl esc de integrate. Pract, se stabilese 4 legituri dinarice Ia moments cece 2, Operatoril modell relia 2) Operatori din algebra relaionsl tg sanded: slefa proienia joncfunes, reariunes, di caret, interact dviiunes exiensi complements, descompunerea(spltarea ee. ‘Not Operatorialgebrei elationale ac}ionceza lamnivel de tabela im expresit ‘eagle: peta st tube ar reat este ftoteaina 9 tabel fa, produsl ) Operatorii din calculul relational: @ orienta petuplu: conectivele (conjunctia 1, disjurotia v, negatia 1), cuantificatori (existential 3, universal V} @ orienta pe domeniu: idem camai sus. “Nota. Pentra opto eal elayinal operand oa ply ba Edomeniu 5 3. Restricfile de inegritae ale modeluli relational. a) Structurale sunt cele care se definese prin compararea unor valori din tabele:~ cheie unicd : intr-otabelé nu trebuie si existe mai multe tupluri cu acceasi valoare pentru ansamblul cheies —referenfialé: intr-o tabeld T! care refer 0 tabela T2, valorile cheli exteme teebuie s4figureze print valorile cheii primate din T2 sau sa ia vatoarea NULL. (neprecizat); enti: inte-otabeld,atributele din cheia primar nu trebuie sd ja valoaren NULL. Pe langh acestea, exist 0 I dependenfele dintre date: functionale, multivaloare, joncjiune etc. (sunt Iuate in | considerare la tehnicile de proiectare BD relationale). ') Semantice sunt cele care se definese prin comportamentul datelor sin cont de valorile din BD: ~resttcjia de domeniu : domeniul corespunz&tor unui aribut dintr-o tabel& ‘trebuie sf se Incadreze inte antimite valor restric remporare::valorile anumitor atribute se comparsicu nigte valor temporare (rezultate din calcule etc) ‘Nota, Restrcfilesemantice find foarte generale se gestioneazd fe lamomentul descriciidatelor (de exemplu prin clauza CHECR), fin afara modelului lamomentul executiei (de exemplu prin instructiunee 7), (Caracterizarea generalé a modetutui relational, 1A fost prepus de catre IBM gi a revolutionat reprezentarea datelor in BD ficand trecerea la 0 nou generate (a dou. 2. Modelul este simplu, are 0 solid& fundamentare teoreticd fiind bazat pe teoria seturilor (ansambturilot) si pe logica matematic. 3.. Pot fieprezentate toate tipurile de structuri de date de mare complexitate, din diferite domenii de activitate, 4. Implementarea modelului se face logic prin atribute avaad rol de che 5. Limite models — prea marea simplitate a modelutu il face dificil de aplicat pentrunoiletipur} de aplicafl (multimedia, intemetetc); niu asiguré o independenté logic totaléa datelor de aplicate: pentru eplicatii de volum si complexitate foarte mari nu mai face fat, — poate introduce o redundanfa prea mare (la proiectare prin tehnica de normalizare). 6. Baza de date relationalé este un ansamibl de relati prin care se reprezints att datele ct gi legituriledintre ele ‘Modelul orientat obiect 1. Definirea structurit ui orientat object (00), a) Definizea obiecteloe se face cu ajutorul conceptului de efaxt de objecte care este definité din enitatea reglsité fn umes realA. Se pune accentul ait pe date ct spe comportement eestor, ambele incaplate Tn obiect. Concepteteuiizate sunt CLASELE (TIPURILE) DE OBIECTE sunt un tip abstract de date prin care se definestesteuctura obiecteloc (proprietiile) si comportamentil (metodele) acestora, OBLECTELE repre entitate. Obiectut ar: = un nume prin eave este referit; ~ un ientificator unc atibutde sistem; ~oimplementare care este privat; =o interfay care este public, METODA reprezinté operate permise asupraobicerulu, deci comportamentel (unctionatitatea) acestia, MESAJUL reprezinta cereri adresate obiectelor pentru a retuma 0 valoare sau o stare. CARACTERISTICI (principii fundamentale (de baz8) ale obiectlor: ~ fncqpsuraree: descrierea obiectelor se face astfel Inet nu se poate avea acces din afra obiectuli Ia datee sale; ~ polimorfismul: diteiteobiecte pot rispunde difeit la aceleasi messje; ~riostenirea: capacitatea unui obiect de ai deriva daele gi funetionalitatea dinaltobiect INSTANTA unei clase reprezintdrealizarea une clase, dati de valorile vatiabileloraferente, b) Definitea legiturilor intre obiecte se realizeaza implicit prin modul de construire (definire) al obiectelor. Tipurite de legatur in modelul OO sunt: = ierarhion,earaterinate prin: ciasa de obiecte este structura de baz8 a model 8 fiecare obiect are un identificator uate; ' tosteobiectele sunt membei a unei clase; B clasele sunt structurate in ierarhii avand caracteristica de mostenire; ‘prin obiecte se pot defini orice tip de date (text, grafic, imagine, sunet, video ete); 8 ansamblul claslor deo schema BD. ~ de referind caracteizate prin: tse realizeazl pe bazaidentficatoruluiunic de obiect; pot fide urmatosrele fer: ti o colecjie de proprietti care se refera la acceasi alestuiese K te structurate fn iG @ e compunere (lip part-itreg) :obiectele care reprezintt componente ale unui inreg sunt asociate cu obiectul €& repreaintaintrezul; ag deagregare :obiectele independente sunt agregatesuccesiv pentru forma un intr, 2 permit definires si manipularea de obiect compuse din le obiect. ‘Obiectele compuse rezultate au o structurd ierarhicd dar mu au caracteristic’ de mostenice. 2, Operatorii modelului OO: a La baza operatillor din model stau mesajele ea unie mod de a eomunica tele inte ele * etualizarea metodelor: adaugare, modificare, tergere de mactode ferualizarea proprietéilor: adauaare, modifica, sterpere de date ~ “fetualizarea claselor, edsugare, modificare, stergere de clase T Realizarea legdturilor intre clase: compunere, partvionare e. ~ Retualizarea instangelor: prin metode care schimbi starea intern& @ obiectul, 3, Restrie = nice object tebuie sd respecte restric care face parte (protocol de obiect). _Identificatorul obiectulu asigurd integritatea eters lal (se aribule si se sterge automat o dal cu obiectul). _ Revesul la obiecte este limita la folosiea protocoluti de messje definit ppentra clasa din cae face parte obiectl Caracterizarea generalé a modelului OO. 1. Modelul OO marcheaza trecerea la 0 a rreia generajie de BD. El aduce bazelor de date un plus de deschidere, independents logick total a datelor de aplicati,reutilizarea obiectelor et. redelul OO di bune reniltate pentru probleme foarte mari si complexe (gsincipiile complexitti sunt incluse iamode). ; “sin structurd sunt acceptate toate tipurile de date cunoseute, deci se poate Ls 2 aplica pentru roate domeniile de activate. 4.Limitele modelului OO: pu existd un model OO unanim acceptat de specialist, Exist totusi Grganisme internationale de standardizare ~ exemplu OMG (Object Management Group) — preeum si modele OO standardize ~ exempu ODMG (Object Data Management Group); imaturitatea si naturalejea dezarmantd a tehnologiei OO: *ruSBDOO: controtulintegritsi, volume le de integritate ale modelului O ile impuse ls definirea clasei din rf iB 5, Exemple de SGBDOO: 02 (Franja), Jasmine (SUA) etc 6. Baza de date orientatd obiect este 0 multime de clase de obiecte pesistente (in memoria exter), organiza coerent i ordonat in ferarhii,parajat ‘pentru utilizatoriiconcurenti. ‘object yezi in Antex 1% A capitole, puter da o- de date, ca find un caren dit gh srichira, der @ aiviazs deposi a bannlor de date este desc de ingen at nn te etioeealstoarendependente lg peturmodul detues0 ee cae agua preter bessor de dete. Usa serecorens oat Peers In capleteafreate SGBD-ul Oracle, Ee egal pe lag, arena liogaik [VELUO2L Fe esa al dedatervine tin secina SOBD- i ee eet tea mul) fsa saci adninsetolubazs a seta hazel de date ete un ansambl de mis aces sigur gi integritatii datelor. SN a sem inecrea creda de pone uno aaa i a datelor esas coretindies delaras, prem si ee as eraassrenpee este de tegstate al ode fede plement In continuare, vom prezenta,pe sour, cele deus aspecte care compunactvitatea Sane oe dae ets npc vr steals fereteINTEGRITATEA datelor. 1. Integritatea semai incorecte in BD gin prevenirea realiziii unor prelucrii evoite. Acest lueru se asigud pan especatea restrcilrdeintegitate, Acestea ptf impitte(signra® aaant de SGBD) si explicite (asigurate prin proceduri incase n programele de aplicatie). 2 Controlul concurentei 1a date consté in garantarea coeren{é (corecitaini i sirultanetiidatelorin cazul prelucrisit tranzacfior(unitetea Togied de preluccare) prin tehnicispecifice(blocarea, intexblocarea ee). 3, Salvarea si restaurarea Salvarea este operat de stocare a datelor in copit de sigurans& prin tehnici specifice (copiere,juralizareec.). Ea se poate face automat de cdtre SGBD(cel mai des) sau manval de cdtre administrator! BD. ‘Revourorea este operatia de refacere a consistenjei BD, pomind de Ie datele salvate, miniizind prelucririle pierdute, Restaurarea se poate face automat de atre SGBD(cel mai des) sau manual de eXtre administratorul BD. eEITES SECURITATEA datelor: cee 1, Autorizarea si controlul accesului la date constd in identificares utilizatorilor$estriefionareaaccesuliacestora, pentru diferite operaideprelucrare- 2. Viziunile (views) sunt patti logice ale BD definite pentru diferit utlizator, 3 Procedurile speciale sunt utine, oferite de SGBD, care efectueazs anumite operaiiasupra datlor gi care sunt accesible anumitori wilizator. 4, Criptarea este operafia de 0 transmiteri datelor. In acestsens, se folosesc o mulyime de: tehnici sp; algotitm de criptare/decriptae,rutine speciale ee. consti in prevenitea introducesii unor date upd cea defini nofimnen de organizare a deter, sa preaetat volec aces penn del Sgere(pimul mod de organza ¢dateor Ta memoria seen ajungAadusenlimete tir de baze de date, cele venta obec. In ae tie sau urnfitedteve aspeste (craters) comparaive:stucira date modal de prelucrareadatelor, redundant dateor, software-u ilizt aeaeale feniamenta necesifotea orgenias dtelor in memors exter, compan eo memoria inte, 8 prezenat un abel Tn eae © ses ene et vite, capacitat, persistent, organiza. eae rera ca dfinyte nofianea defers acest, ise prezintéelteva nt tet ntporante apece ce organiza a datclor opera stuctue, mogul Ge crgenizare, modul de acces pare consisteatd din capitol ete destinath organi cite latelor tn baze de Pag te confor unor mode dda Mai inti sunt prezetate principale not’ necesare: informatia, modell de secur meld te pt de ode dda, schema const elementele componente ale unui model logic de date (definirea structurii, operat ii, regulile de integritate). be oar Dupl acea sunt prezentate cele patru model logice de date fundamental (detects ere eee en oral ofientat object. Fiecare model este prezentatin acelasi mod: elementele ‘componente, Caractere general In acest fl se pot uri compart, cum se reglsese nofiunile prezentate la inceputulcapitolulu, tn fiecare mode! in pate Cpitoll se incheie cu sinter privnd pote bazelorde date. Sunt uate in considerate cele dou aspect ale protect: secures, ntegrtatea. Fiecare dire teeta ext descompust in prinipalee swbactviai care uebuie sf aigunte intr-un sistem de baz de date, de citre SGBD gi administratonul bazei de date. " Note bibliografice. ces ca creo Protectia bazelor de date este tratata in majoritatea lucraril liferite mod de acces fa un figier structura de date memoria extema mod de organizare a unui figier model de date schema conceptual’ operatorii modelului de date model ierarhic ‘model relational protectia bazei de date integritatea datelor(Gaprrotut JIL METODOLOGIA DE REALIZARE A BAZELOR DE DATE «Say Gegatizatea’ thei bai S de date: “Activitatea de realizare a unel baze de date trebuic 64 inceapd cu organizarct acestla, adi pregitirea acfiuni, In cadrul acestei preg, tindnd cont de ‘bleetivele urmrte pentrareaizarea bezei de dat, sev face un fel de inventor ® cae este un minim necesar pentru a se putea realiza baza de dae. Se poate sey, din tart, hot dactactvitten va demaraimediat sau dacs mal sunt nesesice alte aciuni pregatitoare. eeaseirn, in continuare, eateva aspecte mai importante urmarite 1s ‘organizarea unei baze de date: 11. Organizarea intrarilor de date, se refer8 la: + gursa datelor (documente primite, figiere ete.) T Setualizarea datelor (modur, momente, seorganiziri ete.) ~ Sentrolulintrilor de date (naturi,confinu, format, periodiitate ec.) 2. Organizarea memordrti dstelor, se refed la ~ pencipi de memorare Ge moriainterd/exter, forma de tocar, e836) “ntre date, tebnici utlizate te.); . —optimizatea memorri fedundan, spats slocare, coificar, reorgaizar= ete, 1 cre proee! dor sub ee doo aspect (czar integrtatea), se veferd la: - iaetctramente oferite de eltre SGBD (autorizare acces, fisierejumal,arhivar ete.) _-metade proprii (parole rutin speciale, antivirus ete). 4, Organizarea legiturilor-bazei de date cu alte aglicati, se r= conversi,standarde, compatibilitii, interfefe et. ford let Dee Sarat cau cb ce dade opm cece svt ea ett acai ste in acs emcee dite fa aed li el rena notre csv eU ce malo ob arse ia comtarealinatea el ize ceca ianarea seiko alistiteoasctne die asi date trebuie 68 poati fi folosite 2, Deschiderea se refed la faptul c& datele trebuie st fie ugor adaptabile la schimbarile care pot apSrea (actualizares structurii, tipurt noi de date ete). 'h. Eficienfa are in vedere stocarea si prelucrarea datelor, care trebuie s8 $e fact a costuri cat mai sedzute, costuri care si fie inferioare veniturilor obtinute. 4. Rewilizarea inseamnd faptul ci fondul de date existent trebuie s& post fireullizatn diferite apical informatice. ‘5. Regdsirea este o activitate frecventd pe bazele de date si de accea cererile de regisie teebuie s8 posta fi adresate usor de cdtre toate categoriile de utilizatori, dupa diterite crteri 6. Accesul inseamnA modul de localizare a datelor gi acest lucru trebuie sé poatd fi realizat prin diferite moduri de acces rapid si wyor. 7, Modularizarea presupine faptul ci realizatea BD trebuie si se poatd face modular pentru generalitate gi posibilitatea ucrului in echip&. 8, Protecjia bazei de date trebuie asigurata sub ambele aspecte: securitatea si integrtatea datelor. 9. Redundonta se asiguréin limite acceptable prin implementarea unsi model de date pentru baze de date si prin utlizarea unei tehnici de proiectare a BD. Se asigurd astfel, o redundanté minima si controlata. 10. Independenta datelot fafi de programe trebuie asigurata atét la nivel logic c&tsi si fizic. Spuneam ls inceputul acestel crt, c& bazele de date au evoluat ca un tip special de sisteme informatie, siamume cele care au orgenizarea datelor fn memoria tatemi conform unui model de date specific. De aceea, in metodologia de realizare 2 BD te pareurg, in cea mai mare parte, cam aceleasietape ca la realizarea unui Sister informatic, cu o serie de aspecte specific. Pe de alté parte in literatura de Spelalitate(RAGEOO), sunt iferit propuneri de metodologii de ealizareabazelor de date “Tiniad cont de cele dou especte de mat sus, autorii propun edteva activi care tebuve parcuce larealizare une baze de ate. Aceste activi vor fresasite, Sub aceeagi denumire sau sub derumir diferite, in majoritates metodologiilor de realizate a bazclor de date, din literatura de 5 “Actviaite(tapele) parcurse pent realizarea unei BD (ig 3.1.) sust: analiza de sistem, proectare noului sister, realizareacomponentelorlogice, punetea Te fanefiune, deavolare, ‘Avaliza de sist ‘Seopud acesta,activtii este de a evidentiaceringele apliatii resursele utiliza (otuiul, precum gi de a evalua acestecernfe prin modelere (znaliza). STUDIUL situatii existent se realizeazd prin ~ definireacatacersticilor generale ale unitait —identificarea activitatilor desfagurate;i identificarea resurselor existente (informationale, umane, energetice, echipamente, finance et) — identificarea necesititilor de prelucrare, eee ANALIZA sistemului existent urmeazi investigarii (studiulu) gi utilias informatile obfinute de aceasta. COMPONENTELOR * LOGICE | | = 1. ANALIZA DE SISTEM, ‘sudil analiza oe] 2, PROIECTAREA alegerea SGBD 3, REALIZAREA “@, PUNEREA IN FUNCTIUNE $1 L_______-(“spezvorrarea_} 4) Identificarea enttatior: fenomene, procese, obiecte concrete sau abstracte (ubstantivete din prezentarea actvitaiidescrise) (exemple de entitii: Persoane, Produse, Beneficiar), 2) Identificarea asociesilor dintre entitiicafiindlegéturile semnificative de un ‘anumit tip (verbele din prezentacea activitati descrise), 2) Identficarea aributelo ce caracterizeaza fiecareenttate in part (exemple de atribute: Marca, Nume, Adres). 4) Stabilirea atributelor de identificare unicd a realizirilorentitafii, éreptchei Rezuliatul analizei structurale: modelul static (structural) nuit $i diagrama entitate-asociere Nott. Diagravia enitate-asociere (Entity RelatioShi) poate’ wenerata cu produse software tip CASE (Computer Aided Software Enginecring), ca de ¢xemph Oracle Designer, Pomind de lao astfel de diagramd, se pot constui, in scvitatea de proiectate, scheme relailor(abeleler). Pen aceas i wanstatare exist un set de'14 reguli [vezi RICCO] care pot fi aplicate: 2) Analiza dinamicd evidentiaza comportementul elementelor sistermutui la anumite evenimente. Una din ehnicite uilzate este diagrama stare-trancifie Aceasta presupune: 1) Identificarea stailor in care se pot afla componentele sistemului 2) Identficatea evenimentelor care determina trecerea unei componente dint o stare in alta. 3) Stabilirestranzigilor admise fare star. 4) Construirea diagramei stare-tranzitic. Rezulotul enalizeidinamice: modelu! dinamic ©) Analiza fincfionalé evidentiaz& modul de asigurare a cerinfelor informationale (Auxul prelueririlor) din cadrul sistemului, prin care intrite sunt ‘ransformate in iesiri, Cea mai utlizatd tehnicd este diagrama de flux al datelor. Conform acestei tehnici se delimiteazs: 1) Aria de cuprindere a sistemului 2) Se identifica sursele de date. 3) Se identificd modul de citculatie gi prelucrare a dstelor 4) Se identifica apoi rezultatele obtinute Rezultatul analizeifunctionale: modelul functional. Nord. Exemplir privind activitatea de analizd, sub toate cele trei aspecte rezentate mai sus, vezi in cartea [LUVEO0], I. Broiectaten sivueburt baz Qd dale Porind dein modlelerealizate pen acivatea dea, stucura BD, pacurgind dood subet finctiloe 3D 8) Alegerea SBGD-ului se fect fnind cont de doud aspect: cei ‘aplicatici (utilizatorulu) gi performantele temice ale SGBD-ulu a alia, se poate proiecta slegerea SGBD-ului, proiectarea mati aCeringele aplicaiet se refer la Volum de date estimata i memmorat gi preluerat in BD; ~ complexitatea probleme de rezolvat; = ponderes gi freeventa operafilor de intrarliesire; ~ condi privind protectiadatelor; pera hecesar pe baa de dte(ncrcarelvalidare ectualizae, regis.) — particularity ale actvittt pentra care se realizeazA baza de date. Performantele (eknice ale SGBD-lui se referé la: e Rodelul de date pe eare- implesfenteazi ~ ponderea utilizarti SGBD-ului ps pag si tending; —eenfiguretia de ealul minima cert “limbajele de programare din SGBD; facility de tilizareofeite pentru diferite categori de wlizator, ~limitele SGBD-vli ~ optimizir realizate de SGBD; = faciltiitehnice: 'pIuerul cu medial distribuft si concurenta de date; ‘ elemente de multimedia; @ elemente de CASE; 1 interfefe de comunicare; 8 autodocumentares; B Instrumente specifice oferite. b) Protectarea funcfillor BD (vezi i (RAGEOO)) se eealizeazi prin: proiectares schemelor BD, proiectares moduler functionale specialize Prolectarea schemelor BD se realizeaz& pornind de la rezutatele modelari conceptusle (analiza de sistem) gi jndnd cont de modelul de date implementst de SGBD-ul ales, Se vor proiecta schemele: conceptuald, exter, interna, ‘Proiectarea schemei conceptuale pomeste de la identificarea setului de date necesar sistemului, Aceste date sunt epoi integrate gi structarate intro schema (exemplu: pentra BD relagionale cea mal ullizat tehnid este normalizarea) Pentru acest lucru se parcurg pasil: vn Stakilitea scheme concepisalcinifale cere ce deduce din modelul entitate- ‘sociere (vezi analiza stricturalé). Pentru acest ers, se transforma fiecare satiate din model fatr-o colecfie de date (Ser), iar pent fiecareasociere Se definese chee aferente. Dacd rezulté colecit izolate, acestea se vor iega de alte coleti prin che rezultind esoceri(1:1, EM, MIN). Aakeliorarea progresivde scheme cenceptuale prin eliminarea unr anomali (cxemplu: cele cine! forme normate pentru BD relationale) e Stobilirea schemei conceptuale finale trebuie & asigure un echilibraintre are 5) performanjsle de exploatare (exemplu: 0 formé isa, der impul de réspuns cerinjele de actu normal superioara asigurd performante de actual vva fimai mare). externe axe rolul de a specifica viziunea fiecdrui utilizator Proiectore schemé asupre BD. Penta acest ues, din schema conceptuall se identifies datle nesesare i | fect! visu. Datel obfinutesestrucueazblogic i gicinsubschemeindnd contde facile ‘nor viziuni (view) cu SGBD-ul gi acordarea dreptuilor de acces. Datelént-oviziune perv dn una saa clei up spa fi Projectarea schemei interne presupune stabilreastructuilor de memorare ah lr ina lr de ass te, Aste epee ul (zcheme de alocar), fi sisterului i Scheme! SBD a ateme a = 2 sister de oper, Poicarea scheme! @ estimaree spofulu fae penteu BD si i model definirea unui model fizic de alocare (@ se vedea dacd SGBD-ul permite explicit acest lueru) ° Biss wor inde pent cs ect, dp che, ed in ghidprivindactivitatea de indexare [RAGEOO) pentru baze de da nit i [RAGEQO) pentru baze de date, poate ~ necesitatea indexari: se indexeazi dacd se reduce timpul de © daca este necesert ordonarea datelor; inpul de cies — alegerea cheii de indexare: atibutele din clauzele WHERE candidate pentru ches tale WHERG (FOR eat ~cheile construite din aribute multipl = ute multiple: mai multe atribute separate (cheie eo ieee aresrein omen ae Yo endear ec cuanto orice ~costul intrefineriindecsilor este dat de doud aspecte: ! se dat de doud aspecte: indecsi se sterg dact operate care-i implied sunt rare (se reduce ase sptil) si ndecsit se ists dk peril caren su dete (secede atl inp, construrea unor elusere, care insearnnd 4 s , care inseamna regrupares fizid a datelor din BD, peta a permite un aes ma pid pet anu liza, Die pot mover dinun st a te ole, Caseee gees avai arp i jezavantaj la actualizare, in ceea ce priveste timpul de résp : g poe Wel Baas de cate Vest Proleetarea modulelorfunflonale iné contd ¢ 1 cont de concepfia generalé s BD, precum side scheimele proieztate anterior In acest sens, e proiecteazi: ~fluxul informational; fens se cies modulele de incdrare si manipulare adele: —interfejetespeciliaate; _imerate lementelorpriectat ou orgniarea gl faeonrea BD 5 Rares tompoittelor oie ‘omonanel logce ale uei BD tun pogramsledespicte devo, easement romelede aplicaiedezoltateineea rai ‘Programele se realizeaz conform modulelor functionale proiectate in etapa anterioara. Componensle ogice tin contd sic, nti, preturi si coletile de date.sere eRe HINA fn parlel cu dezvoltarea programelor de apical se ntocmese gi documentafile aifete eie, de expose de preven), “4. Puivévea ‘Ta funetiane gi éxploataredt Se teseazd funefile BD ma inti cu date de tes, apo cu date rele Se neared datele in BD 4st efetucazd procedurle de manipulre, de etre benefcfar cu sistent proiectantul Sedefiniiveazs documents aplicate Se inte in explontare cuent de ce beceficiar conform documenta. 5. Dezyoltarea sistemalul Troedat dupa daea tn exgloaiace a BD, ta mod continuu, pot exist factor pertubotor care genereazi schimbiri in BD. Sehimbirile necesaretrebuie preuate de BD wsor gi “din mers Fectort pt fi: organizatoric datoraf progresulitehnic, exalt din cerntle noiale beneficial, din schiinbarea metodologilor ee Efectele directe gi indrecte ale bazclor de date conduc spre efcient&, mai ales pentru aplicafile marist complexe, acolo unde alte produse informatie ru fac (08 ‘Efectele uilizirii BD condue spre avantajele oferte de acesten: ~ elimind redundantele necontrolate; ~ceeste productvitateaactvitati informatice, ~ oferd suport informational optim pentru conducere si executies — permite interogarea datelor de cite toate categorile dewtilizatoris ~ conduce spre aplicatit deschise Efortul depus pentru realizarea gi intefinerea unei BD este considerabil side ceca investitia necesard trebuie Fandamentatd pentru a putes fi recuperstd. Fundamentarea investitiei pentru aplicatie cu BD se face prin stadial de fezabilitate (analiza preliminard) care va confine un studi al costwilor si 0 evaluare a efortului de tealizare 5 itretinere, tape care trebuie parcurse pentra stabilire eficienfei BD: lizare) 1. Studiul costurilor inisiale (8e © costul software-uluinecesar, «2 costal hardware-lui necesar; 1B costul impus de tecerea de I sistemul existent ls SBD; Be costul resurselornecesare (mane, materiale, informational et.) 2 costul eonsultanfei tence. 2. Evaluarea costurilor de funejionsze a BD B costal de punere in funeyiunes 1 costul de exploatare; @ costal de inteefinere si dezvoltar. 3. Calcule de rentabilitate Soo nor metode fice (exemplu: Analiza Cost Beneficiu) “utilizarea unor instrumente hardware st (eet perme pabinea) nt sen pen BD Rezumat. Activia deli seattle us bce de dee comple cee a igh Dears ac easetn dtomenogencrss . © baz de date, se are in vede i activitati (intrarile, memorarea datel rile dtl) asl Jo oe toy earl 3 Espo dele ame su ean ef opeie dine pps baza de date este posibil a fi realizatl, se fixeaza citeva shee obit npn deat ci pio dhs tse, faeces, — ; modularizarea, protectia, edundanta, independenta, * pentru realizarea bazei de ate urma ic anume sau se pot parcurge etapele cay eae ocala es eae c ile) prezentate: analiza de i proiectarea noului sistem, realizarea cx eee oie ,feliaea components ogc, puneea fn fren eae Paruline bazede dat ti dup cea, ebsi at ete fon ses avi. Act aes itor prt ct nei lizarea uni baze de dat este mare gi ease ecupereaz fn timp, Ehcenia bazeide date vaavea in vedere aspect In vedere aspecte: studiul costurilor init i de fingjione calcul derenatiateee nn evaharscosor “Note bibliografice. Aspectele legete de organizarea ; ele le rganizarea si obiectvele unet baze de dete su infematici VELUOO, SIKO57}, (OATES es, cag sap tlie rare acl de dete unt precenate In ci care bind 1B1A200). Crea nossa asin pen sn eat cs oreh nas experienj storie in domenil ei oplcatitor intimation peoce f sere bibliogratice [RAGEDO} , (RI ie Silos )], [RICCO], unde sunt prezente activititi si exemple de eniu al Cuvinte cheie, orgenizarea bazei de date ‘metodologii de realizare a BD analiza structurelé analiza dinamica schemele bazei de date obiectivele bazei de date analiza de sistem analiza functionals projectarea bszei de date ficients bazei de date “A& (CarrroiuL ly: BAZE DE DATE RELATIONALE (BDR) s BOR! % le ate elajonale (BOR) utizeazd model dedatereational nofiunile afecente (veri c3p.2) ; HDR au o solids fundamentare terete, onde be BE.CO88 ™ conde dB otambl xsd bl (li ie dintre ele. ‘Avantajele BDR faté de fisies’(cateva) in special prin cercetarile de la IBM nd cu legaturile “Repent Siructura'de date Se pASUSAZE in memoria extern tn BDR gt Concepte utilizate la organizares detelorf respectiv figiere é . a ae ere fier iaregsrare rnp 8 eaten domeniuvast BOR —e abel tuple a as (eis) Ge ones ; i fie relagional: onditt miuiwale pentru ex un SGBD st . ona i Penal de daa eafionalepoBEDD & EMD: TS veplementere cel putinun limba elafionel. | | | | “) Aspeste generale privind proiectar® ‘tea url BD exe un poses fn cre a wie tebe nsrament perrsatenspune un domesiv ni i ‘ziti datelor aferente, pe calculator, oe ented sispeifiet cern api ‘BD . se utilizeazd diferite modele, reala inconjurdtoere, projectarea t t ' i fn termenii organi i fomenil ‘Pornind de la lumes ceal sei de interes) prin: documentare,intervi, erminologie, comunicare ete Rezullatul acestei activiti este objinerea elementelor necesare pentru coxganizareainfocmatii din domeniulrespectv, Aces lucru se realizeazl (RICCO1] ci jutorul unor concepte gi instrumente adecvate: ~ Schemele BD: ‘8 Schema conceptual specifica structura organizational i conginutul informational al sistemului si ceprezintS un mod de comunicere {tee proiectani gi utilizatori BD; 1 Schema logieS defines inform: folosité pentru crearea BD. Scheraa extern’ organizeazd informatia int-0 ordine care permite ‘eccesul wilzatorilor la BD (construct viziunilor). ia tntr-o maniera care poate fi aah inate ti Sigurd raterilizeazA prin instveyiini (nivelil logic) 'SGBD, destitae utior utilizatort (extern): 1 Schema fizia specifics reprezenterea informatie’ in calculator in tecmenifizici (cum este stocatainformatia in memoria extern, pe suportul tehnic de informatie) — Obiectele din lumes reals se reprezinté prin enttdyi care au caracteristiei (tribute). = Objectele din lumea real8 au asocier!(legaturi) de diferte tipuri cu alte obiecte fiecace avind un anumitrol tn acest legitur ») Noffunt privind normalizarea Aspectul dinamic al structurii de date este avut in vedere si rezolvat de EDR. Acest luerafnseamna cd modelul de date relaional permite schimbarea in timp a structurii de date fird schimbarea programelor de aplicatie (independents Iogicd). TTebniea de normalizare este uilizatd in activitates de proiectare a structucit ‘BDR gi const in eliminarea unor anomalii(neajunsuri) de actualizare din structard. Ariomalite de actuallzare sunt sinuatiinedorte care pot fi generate de anuinite tabele in procesul proiectrii lor: 8 avomolia de stergere semaifics feptul eR stexgind un tuple dine ‘ tabeli, pe Kanga informatile care trebuie sterse, se pierd si informatilleutileexistente in tuplulrespectiv; - anomaliile de adéugare semnifick faptul nu pot fi incluse nei informatii necesare fatr-o tabelA, debarece nu se cunose gi alte” informa utile (de exemplu valéile penta che Baromalia de modificare semnific& faptl c& este dificil de modific valoare a unui atribu atuii end ea apare fn mai multe tuphur “Nott. Adomalite de aotiatizare Sint rezolvate de eats téoriarelationald, inl cate nu sé Intmplé la ate vip de BD =) 00°22 iNomatizateaesteo teorie consruth i jurul conceptul de forme noimale (erp cate arnelioreazdstructura BD prin flturarc teptatta nor neajunsuc pin imprimareaunor facility sprite privind manipolaree datlor. Nott. Teoria nocmelizast fit concep inal dé cate B. F, Cod ulte~ ior aducdndu-si contribuia $i elfi ceroetator. ie ‘Novmalizaea utilizezi ca metoda descompunerea top-down) uneitabele tn lout sats mai multe tabee, pSstrind informa tribute) de Tegitirs ¢) Formele normale © tabela (relate) este Int-o forma normald (FN) dict satisface anu esti care arth eX FN ("este prefrat fat de FNG), 1, 6(6 fori’ normals Superioar este preferaturei forme normale inferiare). ‘Sunt cine forme normale (FINI la FNS) 51 una suplimentard (BCNF) care revizaieste FN3. (0 bazii de date este intro forma normalt dacd toate tabetéle sale sunt to ite forma normal respectiva. BD inifiala va fi formaté dintr-o singura colectie de date, care apoi se escompune in mai multe tabele, parcurgand formele normale. * . ENL eet pane? © tabeld este fn FN1 dacd toate atributele ei contin valori elementare (nedecompozabile),adica fecare tuplu mu trebuie i aibé date la nivel de grap ‘sau repetitiv, ‘Structurile de tip arborescent si sefea se cransforind fn tabele cu atribute elementare, (© tabeli in FNI prezinté ined o serie de anomalit de actualizave datorité eventualelor dependente functionale incomplete “Fiecave structura repettiv’ geneceaz8 (prin descompunere) 0 nous tabel®, iar atvibutele la nivel de grup se inléturd, rimandnd doar cele elemtare. N2 O tabela este in FN2 dac8 gi numai dacd este in FNI si fecare ar nonchee al tabelei este dependent famcfional complet de chsie. ‘Un atribut B al unei tabele depinde funcjional de ateibutul A al ace tabele, dack fecdrei valoria lui A fi corespunde o singurd valoare a lui B, care este asociat® in tabeld Un atribut B ‘Ain cadral aceleingi tab ‘A (nwnummsi de un atribut din ansarabl). ‘0 tabeld in EN2 prezintd ined o sexie de anomali de actualizare, cevenrulelor dependent tranziti "Elininaree dependenfsor incoroplete se face prin descompunerea abeet nial oud tabele, ambele conjnnd atibutalintermediorB). dependent furctional complet de un ansamblu de atribute functional de fntreg ansarnblut datorité ENS Sa © tabelt est in FN3 dacd i numal dacd este tn FN2 si flecare atribut sonchl epinde f mod nest de chisel to tabellT, fe A,B,C ue atibute cu A chee. DacdB depinde 0 label, fe A hee. inde de A(A stn de (8 Casein de Anode oe iminarea dependenelor trance se face pin rea table init et | = prin descompunerea abel nile in douttabele, abel contindnd atibutul intermedia (8) 7 80 serie de anomalli de acualiare,datorat ull dpendeneaulisalore, sata tne "Wold. O definite mai gurus pentru FN a fost dt pri enieu FNS a fost det prin forma intermedia’ BONF (Boyce Codd Normal Form): 9 tabeld este in BCNF daca fiecare candidat eheie Determinantul este un atribut elementar sat fe atribute sunt complet dependente functional ENS eee sau mai multe dependente maltivaloare. a {ntr-o tabela T, fie A,B,C trei atribute. fn tabela T FNS thin TAD.O se mene spd ener TAB, AC ug ruumai dack T menfine dependenja multvaloare A>—2B sau C. . 7 ots. Depéndenta mulvaloare ext caz particu al dependenjeij i. Depind val il lenge jonctine ae rei cola @) Exempla de proiectare BDR prin éehaiea de normalizare Pen ralizarea nei BR se parcurge mei inti studil gi analia de sistem (ode sonepil) ead fase dagameewteasoctre econtinudcu proiectarea BD. In acest stop, considerm .considerim cf pentru proiectarea uel BDR pivndcetvitataadldcted am ideatfeatwnatotele ceteris (stibute) refertoae a un cadru didactic (CD): co {INCADAAR: 5 é i i i t g é 3 i catedra REGIMACTIV RerIvOID (disciplina, an, sale, nestud) Ropit (datan, sex, pren, alocatie, varsta) CORTE (GaGaraprom, uneeia, ISTSAL (datasal,s#lezs0)) "Not. Considertny colectia (tabela) initial ot {oate atributele de mai sus (agi eum este teninga dese proce in cdma nul figiere) a fiind “dierionaril atributelor. © 0545 3 Belpre FNI a) natura atributelerepetiti a in colectia de date (tabelaintild) identficam atrbutcle care s© repett. “Acestea vor deveni roi fabele st identifckm cheile pentru fecare: co: marca perivorD: marca, disciplinay Repits marea, pren (unCDaremai mulicopi) COREL. Marca, eatapzom (unCD rece prinmat multe net) ZSTEROM: maxee’ Guvapeon, cease! (penne feneiesunt mal mule siveluri de selariv). i Identificdm atibuiele entra fecare nou tabeld(soblinste suntatibutele cheie,identificate mai sus) om RerivDID (marca, discipl, ‘Gert (mares, datan, sex, pre, varstar SerpRoM (marca, datapron, Functia) TEAL (nazes, dataprom, catasal, salaziv) 1 ftatrdm aibutleapregate (la nivel de grup) fan (un CD desfigoarA mai mote ativita) arses, (Goncie salar, catereds), regimactiv) sala, an, nrstud) alocayiel © dentifcdm un abe la nivel de grup (INCADRARE) intro singuré tabelt (CD). (CD ruta nivel de grup givin derail elements (21° care fac parte din grup): Bac pare ene, vaenta, functie, salariu, catedrt, reginactiv) - sete BDR in FI (ie atte lnivel de grup i rkatribue repetitive) cou urmatoarele tabele cy sre pune, viesta, functie, silacity cated, =epinactiy ferrvore paves, discipl, sale, ana nrseud seer paren, datan, sex, prea, varste, stocetis TSTPROM marca, dataprom, functia TeISAL, mavce, datapron, datasal, seleriv EN2 ead 2) Tdentifieam dependentele functional incomplete transitive in tebele {in tabela CD: ‘marca —> ume (cheie) = varsta functie salar eatedra regimactv ——”(ranaiv) intabela actIvozo: in tabela coprr: marca warca™ | datan disciptt sata pren_\ Vr see anf -enseud Tehore)\e varsta (chee) —_(inconplet’) Sere (incompleta) in tabela 1s TPROM: Intabela rs7saL: datapron datapren\—> salariu functie datasal (cneie) “Teherey— 1) Intzturdm dependengele incomplete ‘acTIVDIDL AcTIVOIDL marca, discipl, an, sala ACTIVDID. on acrrvore2 an, Arstud const faceay geen, datan, sexy virsta coPiT . corsa marea, alocatie _® Rezulté BDR in FN2 (fie dependents incomplete) ou tabelele: CD, ACTIVOIDL, ACTIVDID2, COPIT1, COPII2, TSTPROM, ISTSALLo im dependentele tranzitive care exis corasil Schema 1. BDR in FN3 Tehea, ume, varsta, furctie, selariu, eatedea coz catedra, regimactiv coprmit marca, pren, detan, sex ‘coPIz12 gatan, varsta cor { num | salariu | eatedea | (sezee Tre T actIvor! coPrra1, coPriZ Is pron | functie] rstprom [marca] datepron | functie} stat ‘ef marca | dataprom | datasal | salariy| @ Rezulta BDR in FNG (Sird depenc acrrvorot, =~ tanzitive) cu tabele: cD1, D2, CcOPrr2, ISTERCH, ISTSAL Noti.:Avind, BDR in FN3 putem constiui ‘Schema’ conceptual’ pentru aceasta: (Gohema t) 0.0 on 3 “ Mah Algebratelationala Pent manipulrea datlor conform modellurelaional se foloseseoperatorii din algebra sicaleutul relational {RICCO}, Penira implementaresacestor operatori existf comenzispecifice in LMD 4in SGBDR. Acestecomenzi sunt ulzate fn operai de regisie (interogare). Dups teinieafolosia la manipulare, LMD sunt bazate pe: ~caleuul relational (QUEL fn ingres, ALPHA propus de Cede); ~algebea relational (SBL, RDMS), = transformarea (SQL, SQUARE), ~ grafic (QBE, QBF), Cateulutretafional SE Se Sere cers ee) Calcul relational sbazeazi pe calcul predieatelor de odin inti (€omsenit 4 logit sia fost propus de E.F.Coda, Predicatul este o telatie care se stabileste ince anumite elem poate i confirmata sau mu, Predicatul de ordinul | este o relate care are drept argumente variabile care nu sunt predicate Variabila poate fide tip tuplu (valorile sunt dintr-un tuplu al unei tabele) sat ddomeniu (valorte sunt dint-un domeniu al uni tabele). Cuantificatori (operatri) utiliza in calculul relagional sunt: universal (¥) $1 existential om Constricia de bard in calculul relational este expresiarelationelé de calcul tuplu sau domentu (functie de tipul variable’ utlizate). Expresia relafionald de calcul este formaté din: = operat de efectuat; ~ variable (tuplurespectiv domeni); ~ conditi (de comperafc, de existent); ~ formule bine definite (operanzi-constante, variable, funetii, predicate; operatori); ~cusntificator. te si care Algebra relationalé este o colecjie de operatii formale aplicate asupra tabelelor(elailor), gi ea a fost conceputd de EECodd,Operate sunt aplicate in expresile algebrice relasionale care sunt cereri de regisir. é Bie, nt compuse dn opratrielationali si opera Operanzt sunt intotdeauma tabele (una sau me rule). ope eval une expresirelagionate este format di 5 singurd tabel. ‘Algrbra relational ae cel putin puterea de eBisi ® cealcului relational. O exprese din calulul elaional se poate transforma nt-one ‘echivalentd din algebra relafionala gi invers. Operatorii din algebreelationall pot grupat in dovi categorti(R1,R2,R3 sunt lai (tabele)): 1. Operatori pe multimi vaconfinetupluridin RI sau R2 Iuate REUNIUNEA: R3=RIUR2,unce RS o singurd dat ‘BIFERENTA: R3 ~ RI \R2, unde R3 va confine jE regisese tn R2 RODUSUL CARTEZIAN: R3 = RI x R2, unde RO construite din perechi (x1x2), cuxTERI site R2 a tre ETTA: R3 = RL WR, unde R3 va confine tplos care gisescin RI giR2 in acelagi timp. 2. Operatori relafionalt specialt SELECTIA: din RI se obfine 0 subtabeld R2, care contine o submulfime intuptucite initial din RI ce satisfac un pr icat (0 conditie) Sear ge tebote din R2 = oumécul de aribote din Rt < Nomral detupluridin R2 ee ‘unele aspecte specifice. Pewee, icatora manipslerot BOD ft & ca ‘maj multe niveluri de transparenta). * Sino leetare dt 5. Cherie dps ene se dtu aplicatiei informatice: a ~ iets uniforms ‘pur de date cu seca stuctar 5 tif! sent sxe ipirtinclese, lor (sunt tele sun variate gi depind de ceringele ptul chin dferitele noduviexist& aceleasi pl c& ansamblul nodurilor din retea») Tipuri de BDD Clasifiearea BDD ate face dupa m continuere,tipurile de BDD in spi mai multe criteri, Prezentim, in a serie de avaniaje fidezavanje. ie BDD pe care le vom prezenta, aur fea faptl c& datele (BD) locale din nodon 2 — cistribuirea liberd semi structur diferite 4. Datele sunt mula frecventl de utilizare, sigur ente(Gabilitate, performa pe dar acct ru esteinvibi porta tizasoe reais acces orci a dae disse . P 4. Centralizate ificd acini ai us vu igure da te SOPP. distribu ted Sema. semnifck Eyl ct inege BD ae 1 Nea artes per denletenmieeene SSS eee in esgeai ci ae a a eee ailizatoral care folose° ; i ‘Avantaje: spaju red i utilizatorii. suntinviibile: f Sr ee fst seule pide, cose § ane 5 i ajc: concuten are, timp d | PM iaiip ee temn haw ese eee eas ea noes (ee ee ema mae “tat intro BDD este unul dintre cele patr’ aoe ntaje: concurentS reduss, sigurang& ma ‘mare, timp de acces mic, ‘ Ca Sata unsi BOD? ~Viodelul logic de date implemen sundemontate Giarchi, ees eaionl oetat bee pdapat la mediul de luer Sma fone ce a ceteint- BDD seb fara easels ope tage a) Nivea a (ig) pe dou nivel de fei global, local ‘ena ting de creamed cotmedi mente logic, Decavaije siguans wes ponte devine scobtingen | meawegeiects slizatoi i ©) Cereri distribuite tnte- sep BDO ie - - Ji D Usilizatorul poate formu intt-o BDD, cereri de regisire care se rezolva prin nivel global accesarea unor date situa situate pe alte nodurid eee lecatcel de unde s-a formulat eee (ig 62) presenti pi parc penta See ‘nivel global een BDD, ezolvarea unei BDD : | pp iocattt | et lca E 3 coere cues i pane soba locale suboarere __Nivelul global conyine schema globe care include: = a Moot lePencepult lotala desc. faeeagt BP vazuté ca un tot ae var seste independent de eplicafis — become | 2 echema externd globald descrie partes din BDD pe care 0 “vede’ Ueitiea eee] Be ctatoral geste independents de apliceit . 2D leousecs 1 anchema intern global deserie mosul de pallor (alocare) «1 BDD. al of ic Toeae gel include include: bear! sig (| ces eae pet _Nivelul local confine schemel ‘m schema conceptual local qste independenti de aplicafies a rare Toca deserie pares din BD local pe r° 9 ‘yede" un cal8, dintr-un nod, #1 soa en BD I Flusul unei opers perati de interogare pi o BDD, pornind de la formularea ut p schema Semtorsieste independent de implemenaret schema’ stint ee srctra BD loa gtd deaess 8H cereri de regisire distribuité i pana la-obf continuare: la obtinerea rezultatului este prezentat f 1. Utilizatorul formuleaz’ o cerere globalé di BDD.este preluati de cdtre SGBDD, evaluat si descompusé pe 2. Cererea global ‘Catalogu! (dictionaeul) de steucturd globala. Rezults un ‘aza datelor existente in set de cereri locale. 5, Cererile locale sunt transmise unui Executor distri subcereri, functie de localizarea datelor necesare. ik Prntraun proces de adaptare,subcererle sunt interpret focale care acceseazi datele necesare. cae prerogarea BD locale se obfn rispunsurlepreluste de SGBD-sle locate, ‘6, SGBD-urile locale construiese réspunsuri pariale. 5 Bon dis ibitececteaz ispunsurle patle produce rspunsuri loci. t apunsurie Tocale sunt compuse eu autre! datlor din Catalogsl 4¢ trocar label gi ezulehrhspunsol global, Acesta este frnizat utilizar care a formulat cererea de regasir. Noid Tairegil Beobes dé cane SBD find inviaibitpryulizator, iouit care le imparte fn sate de cite SGBD-utile _Rezumat date distribuité (BDD) este definit in contextul evotutiet sistemelor de bazi de date gi al refelelor de caleulatoare. Sunt prezentateedtevncaracteristict ale unei BDD: concepts ds OogsCNT dato izatrg localizaea dtl cterilede cisbuie a datetr mukipicarea datelor, accesul concurent, Conceptul de bazi de: wnt; global si local, fiecare cu schemele ‘Nivelurile de referinta int-o BDD su aferente Tipurile de BDD sunt prezentate fn functie de modul de anplassre a datelor: centralizate, multiplicate partiionate. Cererile distribuite sunt prezentate pe baza iagram, descrish apoi pas eu pas. nul Mux de preluerare, fte-0 J Note bibliografice ‘Sintena din acest capitol este oinier In BDD gi fostconstrté din [CONNO00}, (DATES). "Nipeotesuplimentare se glsesc in efernt bibigraie (CODOSS, das cfertele cate wateazi sistemele de bazk de date (étabase systems). [VELUO0}, Cuvinte cheie. rejele de calculetoare distribuirea datelor accesul concurent “RON baze de date distribuite (BDD) fzarea datelor niveluri de refering’ in BDD TESTE $ | SUBIECTE P| RIVIND BAZELOR DE DATE TEORIA (Captrovu, Vit ih PERE Fh teste Brivind teGria bazele de date fe teoria bazelor de date (Cap. 1, 2) (1, upd modelut_ ée implementa, bazele de dat su a) ierarhice, locale; “atest b)distbuite, generlizat; Gjecionae d ender orientate object, specalizat 6) rea, de documenta ‘e D domi etn simu are nume ‘eedineoa ~ ¢) conectivele sunt operatori petupldincatullelinal ec ter 6) se face weerea aa tla Tatie de baze de date me Bee 5. Laoravizaresdatelor tamer extern’, nofiuni corespunzstoare sunt. a) camp —valoare; " = b)casetstied~ eh ©) caracteristics is date | eto de organizare clasica (elements) fpiecclor cuprinde 4) organiza izarea parttionats, ) organizarea secvenialé; ¢) organizares : aoe oy conceptualé se deduce 4) exista operatorul dé | ea =) sircturaextema se deduce di cea conceptualé: a ST seins ag | wipe eo te din] sheen cea conceptuals; 4) structura globald se deduce din | pica 04 CoPl Pete avea ma ls ) existaoperatorul de edunare; ces iio ®) st ira inter ). Baza exh tutta ice deduce dn | de 17 Bata de dae exe ensomhe 4.Inmodetul — 8) organizes, structurat dein ode celaonalpentubaze | 6) 20 0 redundens necontrolata ©) accesibil mai multor wilizatori in timp uti; ~a) definirea legaturilor s¢ | binaries ches "3 |4) coerent, modular, volutia organizarii dat cance ee d) transmisia. datelor; 7 (6 fisierete anexe; )figiere tip DOC; lor fn amblul de concepte $i 10. Ave pentea a reatza scher@ | instrumente pentru a realiza s¢ ‘conceptual a datelorreprezintd: a) structura de date fizices ‘p) structura programelor, ) SGBD; )Modelu! fizie: ‘@)Modelul de dates crntestre nai SBD Pe SO storului de nivefur, viziunea programa splicatie corespunde Pi paivelul zis ; by nivelulu sistem de operates cjniveluluiSGBD; @nivelului fiziesilogics e)niveluli logic: 12. fnmodelul refea pentni baze de date: ne 4) definizea obiectelor = tiparbores van nod poate ave oncatisuperion Dan Ms pst avec borne un nod pos ees dete tse potrepreenta nna legit face prin x3. Visa Foxpro ese 1 Nt depourmar Bima de axe c) un sistem de figiere;, junsOBD ree | Senscsp aero 4 In BDR fata de BD de generate ws i ick; " 1) nuexisté punctator pointer’) fizici, ‘p) actuslizarea dateloreste sai gre021°% Oe decease sept tormula rr ara ded ete alco |e) puterea de regasire scizuts uemane oe eaee 35 i ern se dee cease - | b) structura logicd se: deduce din conga c) structura exert | d) structura intern se deduce di universal; lobali se deduce din cee fincea cern se deduce din es nent oer. Inmmodeulrelayjonal pentru baz= | de date: . - | oat gine dip iests nei evn ee te ene earl oe wb: | 0 inneadeseme ti | Sect | cea | rile inte tabele se des schema tabeleis unk fizica) aunel "(7 Structure inter Bic) a une haze de date este punctul de vedes 2) programatoruluideaplicatics | Gyadministatoruui deretess EM; |) gdministratorulu bezel de dete; | ——— ERTL | | | \ 4) sefului echipei de lucru;, )nuexist oastie! de stucturd de date; 18, inmodetul rejea pentrubaze de date: ®)exist& nofiunile de nod proprietar sinodmembeu; b)existd operator de actualizareintr- un set, ©) exista operatorul de localizare a unui arbore; 4) ointegistrare nu poate fi membra 1 doud realizari ale aceluiag tip set; ©) actualizarea datelot este greosie; 19. Iotr-o arhitecturd de sistem de bazi de date; Visual Foxpro face parte dincomponenta:' .. - 1) date; b)elemente auxiliare; ©)elemente obligatorii; 4) software; «) baza de date; 20. Modul de dispunere a nego, conf unorregu repezint pentru fier 2) modul de acces; b) modul de regisire; ©) modul de organizare; 4) modul de calcul; ©) modu! de programare; 21. Componentele unui sistem de baz de date (banca de date) sunt: 4) sistemul de operere; ») software-ul de rotea; ©) reteaua de caleulatoare; 4) modelul de cates ©) programele uti 22. In modu erate pentru baz de date: 7 8) definirea obiectelor se face prin | clase de abiecte; logic; ) seadmitlegaturi [:1, 1:M, MAN; intr-un arbore; ©) 0 realizare copil este intotdeauna sociata unei singure realizari parinte; 23, Visual Foxpro confine: 4) un limbaj procedural; b)un limbaj descriptiv; ©) un limbaj de descriere a datelor; @) un limbaj de manipulate a datetor; ©)un limba utilizator distribuit; 24. In modelul orientat obiect pentru baze de date: 42) obiectul are identificator, propriesti; ) obiectul are interfa, implementare, 6) exists caracteristcile fundamentale ale obiectelor:succesiunea $i incapsularea; 4) existd restticfia de fntegritate: orice 33. Obiective ale unui SGBD sunt: 4) asigurarea integritati datelor b)asigurarearedundanje minime si necontrolate; ¢) asigurareasecuritaitdstelor, 6) asiguatea protectiei datelor, ¢) asigurarea resurselor hardware; 34. iamodelul relational pentru baze de date: 2) reuniunea $i proiectia sunt ‘operator din calcul relation ') into tabeld nu trebuie s8 existe dou tupluci eu aceeasi valoare pentru ansamblul chee; ¢) cheia formatd din mai multe atcibute se numeste cheie primar; 4) implementarea modelului se face lanivel logic, : ) definiren datelor se face prin tublouribidimensionale amit reli: 36. Baza de date este un ansamblu ie date: 2) condus, coerent; fe | b)accesibit mat muttorurilzatort in | senputi; AD) ucturat, eu 0 sedundanit minim gi conttolat 6) organiat,cocrent; «) administra, programat; 36, Smuctura uni fsierosrecareeste | dot de eomponentele sl | a) partea de program; |) paren de identficare; ©) partea cu strctura gers index; €) parte de date; €) partea de comunicai; | 37. Pe cite niveluri de organizare | poate & stuctoras o bezi de date ?: 3) dos; b) nei; |e) potey; | | i | | )unul; ©) uneor pete, alteori pe patru; 38. Modul (metoda) de acces la un figiee poate fi: 4) indexat-secvential; b)nedefinit; o)dinamie; 4) structurat; ©) standard; 39. fn ahitectura pe nivel a unui sistem de baza de date, punetul de vedere l adminisatorlcorespunc, Ariel ogi, b)nivelului fizic si logic; ©)nivealu concep, Sniveltlsptete o)nichunui nivel 40, Elementele oricrui model de date sunt a) regulite de integrate; b)regulile de, ‘comportament; ©)regulile de comunicaie 4) definirea procedurilor ‘de calcul; €)defnirea obietior (enitiln), $1-Duptmodeil dedateimlemena, | “bazele de date sunt: (componentele) date pentru baze de )numarul de ierathi posible creste combinatorial cu numérul incegistavilon, ©) existd opecatorul de focalizare ¢ unui arbore; 43. Blementele def baze de date sunt 2) catacteristica; P)colectia de caracteristici de grup; ©) colectia de date; ) familia de caracteristici; ©) colectia de baze de date; 44. Elementele (componentele) oricdrui model de date pentru baze de ete sunt: a) definirea enttaitor(obiectelor); 5) operstoni care acjioneaz& asupra structuri de date; ©) operatori aritmerici; 4) definirea legituitordintreexttayt (asocierile); ©)regulile iui Codd, 45. Structura extern’ a unei beze de ate este de competenta (punctul de vedere): 2) programatorului de aplicatie; D)nuexist ast de srucurd de date; initorii ale unei | Sadministatoruui tazei de date 2) generalca @)adoninistrotorului de rejea; ») specializate; ©) SGBD lui €) satistice; 46. fa modetul rela ; a modelul relational penteu beze @) de gesture; de date * oe endures 3) definicea obiectelor se face prin In modelul irathic pentru baze | tipincegistrare a pentru baze | tipinregistate; 2) orice acces ta un nod se poate | si face pe mai multe cai 5) un nod parinte poste avea mai | pr ) tuplul este coloana dintro fabela are un nue; ©) domeniul este un sul od : suluicartezian al mai multor tabele; ‘multe noduri cop; 4) potential orice tabelase poate iega 1a, EU Print — copit poate Ht | cw orice tabeld, 1M; ©) cuantificatori sunt operatori orienta! | pe domeniu, dincaleutl relational,i 4 In Visual Foxpro se poste lucre | (castil delucry): )prin meniul utilizator final; ) prin comenzis ©)prinprogram; <) prin generatoarele de date; ) prin dates 48, intr-o bazi de date relationala © a) pot exista mai multe coloane cu © acelagi nume; 7 ’p) ordinea lniilornu este impust ¢)ordinea coloaneloc este impust: namarl deatrbuteestemai mare sauegel eu umiral de domeni ‘neo tabel,o valoare se gASeite tainterectia nei ini ono coloans 149, Obietive ale unui SGBD sun: ‘independent daelr fal dessert de operas © Spesigucarearesuselor umanes & ¢) independenta programelor fai de aplicates @)asigurarea resraclor materiale; t)independena fziek progamelor fat de ees; 50 in modell orentatobiectpentrs boaze de date! 2) comportamentul obiectului se indies prin metodes 'b) mesajele sunt coreri de regisire; ‘funetionalitatea din alt cbiect; 4) proprietatile obiectelor pot fi actualizate; é fe) sunt patra 5 fundamentale (de baza) ale obiectelor; caracteris ¢) un obiect isi deriva datele si | )protefinuilizatrior, 52. Inmadelul orientt object pent Daze de date: a) eisth restritia de integritate: aceesul ia cbiecte mu este imitat, 'b) existd restrctia de integrtate: identificatorul objectului asigurd integritateareferii Ie acest; @) exist operatorul privind actualizarea proprietor; 4) existd operatorul privind actualizaea claselor; ) diferite objecte pot rispunde lifer a aceleasi messje; 53. Componenta de date dinte-un ‘SBD poate contine: 2) programele de aplicates ')dictionarl de date; ¢) programele utilizators 6) dicionaral de programe; ¢)fisiere tip HTML; 4, Partea de manipulare & unui rode de dite pentru baze de date este ath de: 2) definireaentittilor +) definirealegttuilor, ¢) definireaatributelors regaled integritate; ¢) regulle de derivare; 55. Funcfi ale uni SOBD sunt: 2) manipularea programelor, ‘)siicarea sistema de operare; ¢) manipularea datelor 6) definirea structuri bazei de dates 6) definirea datelor in-memoria prin imbaje universales in 51, Funct ale unui SOBD sunt: Fayadministraea abelelon 1b) eefinirea programelor €) ulizarea sistem de operare @)manipulaces proceduallo, ‘én modell orient obiectpentt ace de date: 2) concept ctasa de pli b) obiera ae umes inert de buzi folosit este i 6) obiectul are nume gi mesaj; Ad) exista of slprivi bic, nt Pinder €) exist earacteris ) risticile obiectelor: nes polinerismaty =" 57. Un SGBD este: 8) un ansamblu de date; i Dan asambl de comin ©) un ansamblu de — programe, un ansamblu sofware c)obazide date; 58. in modelul | act! relational pentru baze 4) lepéturile inte wo te tabele se descriuin b) operatorii rei snp creer esatonal sunt ©) exist restictia tip set | nei inregistrari; : 59. La organizarea d; ef +>) programator; ¢) global; 60, fa modelu! 8) implementarea mod | pecans crc | sore ‘ealizari atunci nici tipurile de tr sare 4) exista operatonal de i sit ee torul de localizare a} | | j | | | | | / i | | | Le | 0 tabeld are o mare creare; ‘important pent ©) exists operator wt poo de sre 61. Elemente defn eg Beene eta eibae 2) colectia de propics b)colecia de date: ©) familia de earact acteristic, 6) familia de nregise ©) caracteristca; rece erea Tees {a memoria exer se aun vetere 2) mol de organizae a dtclor; b)nivlurite de structurare a datelo S)medul de prlurare a datean, Dredundana programelon, 2) softvare-ul ferent 63. Obiective ale uni SGBD sunt 2) independentalogicd a programelor fath de apicaie »)asiguraren une redundane ma 0) independenfa fzck a progremsir fatd de sistemul de operare; 6) fc de rere a programe’ 2 asigurarea protectiei datelon, 4. Inmodelul elational pentru baze de date: HI exist restrictia entiti exist ojunea de o)exist noises es she es Tali... sana) unde T= | sealant schema relationala); —— ©)ordinea liniilor si coloanelor dinte-— Realizarea bazelor de date si tipuri de baze de date (Cap. 3, 4, S, 6) 65, In structura unei BDD se regsese schemel 2) extemd de sistem; b)eonceptuald global; «) exter local 4) intern globald; *) inerd de ux; 66,0 tabel este in FNS dact: | 2) este in FN2 gi fecareatebut nonchee depinde tn miodnetranatv de cheiatabelei, : b)estein NI gi flecareatbutcheie depinde tranzitiv de atributele noncheie; ¢) este in FN2 si are dependente complete; : 4) este in FNL gi are dependente funcional incomplete, c) este in FN2 gi are cel putin © dependent Funcionalé complet inte stibuteleroncheie i cheistabele; 67Inmetodologia de reaizrea BD iagrama enttate-asociere rezutl ome: 2) analieifuncionale procter 6) sale’ structurale; 4) analizei dinamice; e)poieetiilogics 68, Calcul relaiona 2) are drept construct de bazt cxpresia de calcul tuplusa expres d= caleul domeniu; beste implementatin limbajul ISBL; ¢) contin operatorul de jonefune; d) std la baza limbaj rocedurale, 0 folosestenoruneade formu init 69, Din fluxul de prelucrare a unei cereridistibuite fac parte operate: 8) SGBDD evalueazd gidescompune cererea globalé; b)executorul distibuit lucreaza cu un catalog (dictionar) de structurd global; ¢) executorul distribuit imparte cererile locale in subcereri; ) sisterul de operare interogheezi BD local gi afl easpunsul; ©)SGBD local compune réspunsurile locale euajucorulcatalogulu de structard globala; 70. Se d& tabela TH: coostuo NOMESTUD NOTA’ CATAN S fon 1010.20.86 ay ands 2020.22.83 2 fen 1008.08.02 12 ten 9° 22.02.84 Pornind de la TI se poate construi tabela T2: ota ron 3 aplicdnd aperatorul elational de: 4) selecte; )jonetiune; : )uantificatoru existential; ©) proiectta; «) intersectia; 7, Cae din won Spe baze de date pot fi intr-un sistem istribuit?: 1) compuse, 2) centralizate, 3) multiplicate, 4) indexate, 5) partitionate, 6) compozite. )2,3,55 b)1,2, 1 45,6; 3,4, 6 925.6 ‘72, Pogramarea vizualé in VEP este 8) tchnicd de distcibuire a datel b) modalitate de dalelor in BDR: )metodd multimedia dstribuité; ©) tehnicd de programare ovientata object; reprezentare a €) tehaict de programare sructurat 73. Laorganizareaunei beze de dete se urmiese aspectele: 4) orgenizarea intetrilor de date; ) organizarea iesicilor de date; ©) organizarea memordtii datelor; 4) organizarea prelucratilor fx ©) organizarea programelor; 74, Dezvoltacea generatii a treia de BD se realizeaza in conditi specifice date de. Mere 8) organizarea BD; )noiltipuri de aplicaitinformatice; ©)contextul informatio; S)utilizatorii BD; ©) beneficiarii BD 1. Eficienta unei baze de date poate flevaluata prin: 4) studiul organigramei intreprinde ®)studileaetnor nate ©) caleule de rentabittste; Dealcule relational Dalgebra relationale; 76. La proiectarea BDR prin tehnice ormalizi 4) se inliturd anomali de actualizare oar dacd se ajunge pind in FN3: ) se inlatura anomali de actualizare inale; fianctionaie incomplete; 71. Tehnici de BDOO sunt: 8)portabilitatea, parttionarea; D) gestiunea mediutui,reprezentarea obiectelor; ©) gestiunea persistengei, gestiunea memories @)extensibiltate, dstibuirea majocd; ©) Mexibititatea, portabilitatea implementare a 78. In procesut de proiectare « BDOO obiectele pot fr grupste, dupa Structural, ast 2) compuse, complexe; ©) simple, composite, 6) apresate, concatenate; 4) complexe, congruent, ©) asocite, aregate; 78. in metodoogia de ealicare a BD, ‘Construirea unei viziuni (view) se: face prin: 2) proiectarea schermeiexteme, b) proiectarea schemei. conceptuale; ©) proiectareaschemei interes 4) analiza logic ©)anlia global; 80,0 tabel este in FN2 dace 2) este in FN3 gnu ae dependenge complete; b) este in FNI si sre doar ‘ependente incomplete; ©) nu are dependente functionale complete; 4) este in FNI si fiecate cmp Roncheie este dependent functional complet de cheia tabelei; ©) este in FNI si nu are dependente doar ack se ajunge pint in PNA, ©) sefnlitucd snomaliide actualizare oar deck se sjunge pina in ENS, | 4) s inliud anomalia de stergere; | | }scinlitn doar ancmalis de mioiicare 81. Objective urmatite in realizerea ‘nei BD sunt: 8) aceleasi date nu pot fi utilizate in meduridiferite; ©) eresterea prepului de costmemorarea datelor; ¢) cererile de regasice trebuie sé fe doar prestabilite; 1) aplicafile eu baze de date trebuie sh poatireutlizaun fond de date existent ja; ‘¢)redundanfa minimd éarnecontolat; 82, Calcululreiationa a) se bazeazd pe calcul predicatelor; ') sti la baza limbajelo relaionale neprocedurale; ‘c) poate fi orientat pe tuphu avand repr constructic de baz expresia de calcul tupiu; 2) este irmplementat in limbajul QUEL; «¢) confine operatorul de proiecties 83, La proiectarea unei BDOO se potufliza metodele: a) diagrame obiectelor, by) specificatille obiectelor; c)normalizarea; dd) diagramele de dependents «) distrbuirea obiectelor; 84. 0 bazi de date este in FNI daca: 1) are cel putin o tabelé in FN; »b) este in FN2: —c) are toate tabetele in FN; ) are o tabeld normalizat «) are 0 tabeld nenormalizatl; parte, din functileitreprinderi: a) coordonare-control; a5. Aplicafileeubazede date pent | domenial economic #2 dedue n mare | 4) incapsularea, polimorfismul, parttionarea; 'b) compunerea partitionarea; ¢) succesiunea, flexibilitaten: 4) incapsularea, succesiunes, jpolimorfismul, fe) mostenirea, compuneres, flexibilitstea; 87. 0 tabelé este in FINI daca: a) exist atribute la nivel de grup: b)existé atribute repetitive; c) muexist tribute la nivel de gp; <¢)existhatribute decompozabile; ce) nuexistd atribute repetitive; 88, Caracteristici ale claselor de obieete implementate in VEP sunt: 4) jecarhia;, )incapsulares; ©) contain } deontrosles ) metode; 89, Caracteristicialeunei BDD sunt: 4) uilizatoral manipuleaz BDD fit ‘acunosste localizarea datelor; ') erteriile dupi care se distribuie datele depind de conducereaintrepsinderit ‘beneficiare gi de conducereafirmei care | producesisternul; c) datele pot fi duplicate, dar acest ucraesteinvizibil pentrauilizator, id) eoerenja RDD ve fi asiguratl de sistemul de operate; 12) conceptia de orgenizare: & [BDD este in totalitate diferitd de ce @ tunel BD locale; >) cercetare-deavoltare; 3 ©) comercial; 4) productie; ) organizare; 86, in BDOO trebuie implementate | e bazi (fundamental acteristcil 90, Tipu de utiztor pentru baze | de date sunt: 2) intreprinderi mici simi} )amrezatis )intensiv 6) Sali ie) | ¢) de specialit 81. Proteofa BD, securit&tii datelor, se referd la: vesmal epee 8) controll concent ©) viziunile; ° d) controlul cheitor; ©) salvaren, 92. Protecja BD, ae ees 2 viiuea administer oc b) procedurile manuale; es ©) controtul aecesului concur «) codificarea datelor; rene ) salvarea gi restaurarea; 83.Inmetodologis de reali lot derealar ane BD etapa depoiecure cnting 2) legen SOD atu ®)alegeea personally )alegerea entitaifr din mea real 4) proiectarea dinamicé; , ©) proectaeaschemele “ag Ct din umole vant tut ete (mor de de 4 tr toed 3 mot, 3 ord 4) mn complea) Sjcompusi, Neompoute D123 Ye BOO sunt: occu! dome inde complicata; Se este mult ©) ndependenga da ndenfa datelor fh de aoe este partiala; 7 se eateaa Tn mod uni ee eee 7 ~e)asigurd omnia tt inte date cit inte programe; 96. Intr-o metodologi 2 BD actvistee de snaiot oe Seow sb apt — 2) informational static Demeua ) modular; obiectual; €) functional; Réspunsuri 1525 d 6; a6 45: 12: 8 ©, d, 13: ~ 14: a, ¢; 0 bd; 16: 7: 18s, ch os ia 518: a, 6 de 5 60: a, cathabendineenn | 65: 5, 6 a 66: 22 og e747 ; Bos 75: 8 6; 76: dy 7: 7B: , 6; 19: aj 80: de; BI: 4 82: a,b 6 d; 83: a. 6; 84: b, 85: 5, c,d 86: 0; 87: c, @; BB: a, by 89: a, c; 90: ¢, d, €; 9) 6, &; 93: 0, 6; 94: b; 9:b I 1. Cace sunt aspectele care au ddeterminatevolujia organieksit dtelor Tw memoria externa? 2. Cite generat de baze de date suunt gi care au fost perioadele de evolute? 3. Comparati nojtunile similare privind organizarea datlort figere gi respectv baze de date 4. Defintielementelefandamentale ale unei baze de date, 5. Definifi conceptul de sistem de bazd de date (SBD). 5. Definti conceptul de bazd de date (BD). 7. Arhitectura pe componente & unui SBD. 8, Arhitectura pe niveluri a unui sD, £9.\Ce este un sistem de gestiune a batélor de date (SGED). >i) Enumereti obiectivele unui SOBD. Ai) Enureratfenefil uni SGBD 13. Ce este administaratorul BD. 13, Enumereti nivelurile de administrator BD. 14, Care sunt sarcinile unui administrator BD. 7 15. Enumeraticitevainserumente la Aispozta administratoruluiBD. 16. Dafi edteva exemple de SBD "AU Detntinoyiunea de organtzarea caer. 18. Aspecte avate In vedere la evolijia organi datetorin memecia tuternd, exemplificare pe. etape (perioade), S 19. Citeva criterit de comparayie fintre memoria internd si memoria extern 20. Definiti nogiunea de fyier. 21, Enumerali caracteristcile unui fist. 22, Core este structura unui fiser 23. Modul de organizare al uni fisier: definite, categ 24, Modul de acces al unui figier: definite, tipur. 25, Defincea nofiunii de model de structurd. 26. Definicea notiunii de model de date 27, Tipuri de modele de date pentru baze de date, 28, Elementele (componentele) oriedrui model logie de date pentru BD. 29. Modelul ierarhic: definirea structui, 30. Modelulierarhie: operator 31. Modelulierarhic: restictile de integritate 32, Madelu ierarhic: caracterizarea rmodelulu, 33. Modelul rejea: definires structuri 34, Modelul refea: operator 35. Medelu! refea: restrictile de integrtate. 36, Modelul rejea: caracterizatea modetalu “#237, Modelul relofional: definirea struct 38 Modelul retajional: operator 39. Modelul relotional: restrictiile de integrtate. 40, Medelulrelajonsl:caracterizarea model. * 41. Modelu! orientat object definiresstructur 2. Modelut orientot obieet operatorii, : 43. Modelut orientat obiec ‘estisile de intertete 59. Alte forme normale: mee lormale: BCNF, 00. Caleutut relational: defini, vende inert, cconcepte, exemple de limbaje . cxaceingettl teat obiece ge aig em ere concepte, exemple de limbaje, . sat Dat le protectia a Operatori din algebra a vrelajionala, 46 Integritatea datelor: detinice, ¢5 EMD bazate pe transfo transformare si spect aleinegrajinence ge eseuiete dae: deine, tage BME in tor Aspects ale securtiti’ pentru BD. ial 48. Aspecte urmitite le neon 54 Caracteristici ale BD oi net BD) SEI Is organizarea obisit (DOO), BO evientate A 65. Definirea i 49. Obiectivele realizécii unei BD, we me? BDOO $i nosiuni 50. Etape (acivitai) in rea une BD, 1) i eatens $1. Bficienta BD: defi y fefinire, etape Parcurse pentru stbilrea eficienfe! BD $2. Conceptul de 20 relational (DR), “ 53. Nosiunite simile acai tunile sinitore, privina Moe. Pas ettls din BOR fier, ulizaein BDO, ee moar 7ol ee Seger ; Aistribite (BDD), 56 Forma “mide normalzare, 71. Caracteristiet ale BOD Saiccermie MS | EN: 72 Minette sett ices sttucturares unei BDD, (ugzF egg rmald 2 (ENR): "78. Tpuri de BBD 58. Forma normald 4 cevay, oyifhinl ewe divine defini, exemple Cn $6. Nostunite similare, privind organizareadatelor, din BDR $i BDOO, 67. Elemente de proiectare a BDR: tape, metodeutilizate sq fh Modul de grupare a obiectetor th procesul de proieciare 2 BDOO, $9. Tehnict de implementare(Gaprrotut.Vl SIsTEME DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE (sBGD) — ASPECTE FUNDAMENTALE Jetcrninat, tn prineipal, datoritd lucrulut pe masini iterative & aera fy cal wai SBD, site! de gestunea bezel de dete SOP) ® sar tral suet alist ial gies rin geeratoae WET siete) et gh apecalgor te informatica (rin tink p neprocedurale) os $84) CEonceptul de SGBD. _— “Pent inelege nojunea de SBD (Sistem de Gestune a Basson Dts jnenglons~ DataBase Management System), In contextul uu Fae om sida defines, rlul evalua SGBD-anilor. 4) Definires unui SGBD SGBD este ua ansamblu complex tazd de date si utilizatori aceiteia, 'SGBD este componenta softwaie # unt cite ale i interectioneazi ou toate celetalte component : “ne elementee sstemlu (vedi ath de programe care asigurd interfata intre 0 sem de bazl de date care sfila, asigurind legstura si ER | | | | | | ~ eestionsazd date organizat date pentra bazé dé date: © o/ zltdeplinegt obiectvel si funcile uti SGBD 3) Un SGBD, inimod minimal (bligatori),eebuie sa ~implémenteze im model dedate pent Bize de dat contind cel piin in limbaj de programars, prec oe geStionatea optima'a datelor pi ice organizate a'datelor in memoria extend in coleciii de dat & rganigatea datelorin mi fide date,carema are an SOBD atoeitn eddie la us SBD, cia Fire sa sisteme de fisiere preluerate Cu programe (scrise in difeit limbaje de programare), i interfefe/instrumente »)Rolul unui SGBD Rolul uns SGBD inten contexte site de back D essen de back de dno Fig 1.)ente dea 1 in eerie tae de tite cates reaseahcrnion t See en unui anumit model de date; 7 ~ incdrca/valida datele in baza de date respectind niste rest @ integritate impuse de modelul de date utilizat; * e wists de j cea atta GeGEsul la date pentru diferite operat (consultare, interogarea, ‘crane edare sivas) ilizted operator modell de date .iirefine baza de dst eu autorl nor instrument specialize (cdlitoar, bases ells, naVigatoare ~ browsers, convertoare etc); : -asigureprotecyabaze de date sub aspectul securti i integriai datelor Lumea real ‘neonjuttoare analizt/ proiectare Schen conceptual [Defnive aescrere | stractura de date PPL Model de dat = {Model de date 7 pace { : i | ert dt©) Evolufia SGBD-uritor Evolutia SGBD-urilor este legata, in principal, de modelul de date pe czre-1 iimplementeaza. Organizarea datelor in memoria externa in baze de date se face conform unui model de date, asa cum am vazut in capitolele precedente. Etapele in evolutia SGBD-urilor (Fig. 8.2.) sunt prezentate fn continuare, |. Pana in ani saizecidateleerau organizate doar in fisire, gestionate de programe scise in dferite limbaje de programare universale (exemple: Cobol, Fortran ef.) 2. La sfarsitul anilor saizeci a apirut modelul arborescent de organizare a datelor gi primele SGBD-uri care erau ierachice si implementan acest model (exemplu: IMS). 3.Latneeputul anilorsaptezeci a apdrut modelulrefea de organizare a datelor si SGBD-urile rejea ce implementau acest model (exemple: IDMS, SOCRATE).. SGBD-wile arborescente girejea fac parte din prima generate si ele constituie pionieravul in domeniu. lor gaptezee,inceputul anilor optzecia apdret madelul relations! ce ocgaizare deter ulterior aurealiat SGBD uslerelfonale ce implement acest model (exemple: Oracle, Informix, DB2, SQLServer, Visul Foxpro, etc). Este generjia a doua de SGBD, cae prin simplitae, interes neproceduraitatedomina pag acu 5. Last! anloroptesfneeputlanilornoutzeci apna modell vient obiect e organizaeadatelor 3’ SGBD-ucie orientate obiecte miplemrenta acest model (exemple: Gemstone, 02, Jasmine ete), Aceasta este generatia atria de SGBD care este fn pli deavolare acum, : Not fn acest moment, tn lume, ced mi mate pire abazelor dé date sunt reiliate cu SGBD relafonie, o fosrte ict pate cu SGBD de geneafa int ‘si cAstiga tot mai mult teren celé realizate cl SGBD. orientate obiect. Fig. 8.2: Evol Pan le flrs arilor'60 fail enifor'60 generatia inceputul anilor "70, gencrata fa Sf anior'70 Fooeputl nior'80 a ESSCD dao] [BSGBD erent oties ] generafiaa I Notil. La trecerea de uridtoaele aspectes, 1a o generat ta alta de'SGBD 's-au’uemavie a i Ristae ay clelok. fundamentole care dati conceptul de SGBD: nent 8 Componente: Desigur, la fecare generate apar sio serié de eleinene specific, de nuanf, car concept. pecifice, de muanfa, care ins& nu schimbs fundamenscle «i modelmarperte es ind vnodt Bt SeUMHene cestreaindependenleilbvice dai Orta load, aigutrea uno lite de dss dees (Sosy es ea stat ‘siudts ino inbje de mips datlr ice, abgicarea mot limbaje de eydare seine SOU) resieee i como eaundanfer PROC (exempta Alnbustice gece once, 7. Utilizarea uno SGBDsuei di ile pre f sericea untae eso 8 8 Seer paket in pina cu 8: Tenia de Aindaenttorsicd dndrne cn tor din fieéate' nowt gerierasie de SSSUSGH evened SGBD spina, cores mea ee a' i Fig, 8.3, Objectivele will SOBD: § Obiectiv general [—— entra dezvoltarea SBD ti pert software complet pe E 8 Suport 1. Independenja datelor 2, Redandantd minim’ gi Set minim 4°} Gogg, fied. controlaté. | oben | Sei de uizme a Pte dtr (eau datelor tate, integritate). 5, Partajabilitatea datelor. 6. Legaturiintre date. | 7. Performange globale ale aplicaie. 1. Asigurarea independenteidatelor: = (ctrategia de acces), pot fi schimbate fri a rescrie programele, teem e -aspuns la cerinfele noi apérute, fird a modifica aplicatiile existente (sistem his). Dupa eer an ae 2s diaraen hale era modificdri in baza de date Sp, B njuritoare va 1 sé funcyioneze ou progr gramele de la un moment dat, preeumn sips | | | | | | care au fost folosite o perivada de timp, reprezinti o investitie majord la care nus trebuie s8 se renunfe prea usor, Cheltuielile pentru realizarea unei baze de date sunt mar, ar ele trebuie recuperate integral si adus un benefici, 2. Redundanfi minim si controlats'adateloy 329-2 Spre deosebite de sistemeleclasice (cu fisiere) de prelucrare automati a datelor, stocarea informatilorin bazele de datese face atfelincatdatele si nu fie multi Cu toate aceste, uncori, pentry a realiza performante spoite, in ceea ce prives simpul de rdspuns se acceptd o anumité redundanja a datelor. Aceasta va fi insd ‘controlaté pentru a se asigura coerenta(corectitudinea datelor) bazei de date Exemplultipie de redundant controlaté acceptaté este cea apacutl a proiectare bazelor de date rlationale prin tehnica de normalizate. 3. Facilititi de utilizare a datelor: seats Aceasté facilitate presupune ca SGBD-ul sa aiba nigte componente specializate pentne difeite operat de uilizare: ~Folosiredatelor de cite mai mui utilizator’ tn diferite scopur (aplicafi). De cele mai multe ori, o baz de date ni este realizatd izolat. Mai ales in cazul realizirii unor aplicai informatice cu baze de date care fac parte dintr-un sistem integrat, dar nu numai, datele de lao aplicatie trebuie st poatl fi utlizate in alte aplicatii, Acest lueru reduce spatiul de memorare necesar si efortul de incixcare /validare a datelor. ~ Aecesul cét mai sinplu al utilizatorilor la date, fit ca ei sé fie nevoiti st Giioased structura intregii baze de date, acest lucru rémfnénd fa sarcina administratorului bazei de date. Usilizatorul final sau intensiv (neinformaticieni), care este beneficiarul ‘plicatiei cu baze de date, are putive notiuni de informaticd. De aceea peel null intereseazd structura bazei de date, ci numaio uilizare eft mai usoare Pentraacest lucra SGBD-ul trebuie st ofee instrumente specializate pent dezvoltarea de prograime de aplicatie cat mai prietenoase, care si diijeze 158 ajute henctiriavul fn utilizarea baz de date, ~ Existena unor Jinbofe performaite de regisirea 2 datelor care permit exprimarea interactivl a unor ceteri de $1 fndicavea unor regoli pentru editarea inform Regisitea datelor este una din operatile cele mai folosite intr-o bad de date Fle of este folosité pentru actualizare sau pentru consultare, sub forme Giferte, regasivea datelor este realizatd Ie cererea tuturor tipurilor de uilzatori ei bazei de date. Din acest motiv SGBD-urile sunt puternice th ceca ce privesc failiifile de regdsire, Acestes au atins performante ridicate insistemeleelaionate, mute din facile de regasire de aici in generatic a treia de SCBD-ui ~ Spre deosebire de sistermul lasic de prelucrare pe figiere, unde existd un —~ singur crteriu de adresare (cel care a stat la bsza organizarit figierului in cazul bazelor de date, sistemul de gestiune teebuie sé ofere posibilitaten unui acces multicritrial. in timp ce modificarea criteriului la figierele clasice implica reorganizarea lor, la bazele de date schimbares criteriului nuafecteazd cu nimic datele. SGBD-ul stocheaz4 datele in entitiile bazei de date si permite mai multe cai de acces. Pentru diferite moduri de adresare SGBD creeazi dinamic, la momentul execufiei o serie de fisiere anexe (de index etc.) care las8 neschimbate entitatile bazei de date, 4. Protectia datelor SES In sistemele de bazi de date, protectia datelor se asigurd sub doua aspecte: securitatea gi integritaten Securitatea (confidentialitatea) datelor semnifica faptul cd accesul la date se face numai print-o autorizare corespunzdtoare gi doar controlat(sarcina administratorlui bazei de date cu ajutoral SCBD-ului). {mn acest sens, SGBD-ul permite: eutorizarea si controlul accesulu la date, slizarea viiunilo,realizarea unor proceduri special, criparea dateloc, 8) Autorizarea $i controlul accesului la date este realizat de SGBD prin intermediul parolelor. Acestea identifi clase de utilizatori, cu anumite drepturi de acces, le anumite date Clasele de utilizatori pentru care se poste autoriza accesul la baza de date sunt: ~ Usiizator obisnuit care nu au in propretateobiecte simu auake privilegti decat cele date de administretorul BD. Proprietati de obiecte (tabele,viziuni, proceduri et.) sunt utilizatori igi creeaz& anumite obiecte. Implicit proprietarul unui obiect are toate privitegile asupra acestua, putind sé le revoce sau sh Ie transmité altor utliaatod. ~Administratorul BD este ttizetoral care are implicit tote drepturile asupra datelor si dreptul dea revoca sau stabil privilegi pentru eeialiuilizator Priviegitediterfslorulizatori sunt gestionate deSULD ase: un anumitsubsect (uilizator) poate realiza anumiteactuni, asupra anumsitorobiecte ta limita anumitor restieti (Condi suplimentare, Profil uilizatr este dat de nume (NAME), parols (PASS), nume grup, numér nivel de scoes 1) Unilcarea vieiunitor (view) este asiguraté de SGBD pentru reprezentares schemelor exteme ale bazei de date. Cu ajutorul viziunilor, SGBD-ul permite 88 se defineasc8 partitiilogice ale bazei de date, definite pentru difeii utilizator, in raport cu cerinfele acestora de acces ia date. Securitatea datelor este asigurata de ‘SGBD prin definirea tuturor dreptur i utizator pentru oViziune si revocarea drepturilor pentru cbiecteleintile ©) Realizarea unor proceduri speciale de acces asupra datelor este permisé SGBD. Aceste proceduri scrise in LMD se pistreazd in form precompilat, \ i i i | iaranuritoruiliztor’ lise va cord dep de execute ile va interic acces direct la obiectele bazei de date. * ms 4) Criptarea este asiguraté de SOBD i de SGBD prin ofeiea unorrutine de eripare diene a dtr apeate automat sala ctr princxsensunosinone ne cate permit wilieatoruui si realizeze propre rutin de erplre, Criparea i eeriptares se realzeans dup algoritmi specifi, ex chee (purl) de cecca rating, Componente uni sistem de exptare sunt ~ Algocitmul de exiptare este o rutind care transforma dateleiniiae font ear fens, Chee de cpa etea valor secre pao ae pe algoritmul de criptare: © » 5 ~ Alga de dsp ee o satin eae tanto dtl in forma cst neat me Inteuitates decor se eer i corstndinea (cee) ator ete sisuntl pi protejate acon inpot va unor mene yore oe neintentionate ne age Henle SOD asic inert dtc (Fig 8S tatid spe causl capo: ater baza ded: noes semarel conooiern ‘coneurent, salvarea / restaurarea, vcore acces 8) Integrate samenticd ete esigaraté pin eperaiefectate de SOBD asupn dtr sa prelucrox Aset operat aleftees ts teeny sti de inert. SBD evgut ste de veto nae Goa modell de de implementa explicte (noeedad ico aplicate), foes sy Oct concur sigur cosrena nto exe un obcctv a! SOBD- Ulul care se pune cu acuitate mai ales la baze de date distribuite, In acest sens SGBD-ul aco unite esints de peices dules nov non Seeste constitu dintr-o seeventa de opecali marcatt de puncte de inceput i sfarsit. “Tranzacjia poate fi controlatd de SGBD implicit, ednd punetele de inceput si de sfarsitsunt automat definite, sax explicit, nd punctele de inceput gi de sfarsit sunt definite prin comenzi specifice. ‘La execufia concurenté a trenzactillor SGBD-ul trebuie s& asigure blocarea datelorutilizate la un moment dat, Acessta inseamnnd c&se interzice accesul celoralte tranzactii concurente la aceleagi date, pnd se termina tranzactia curenté “Tehnica de blocare utilizati de SGBD se poate aplica a nivelulintregi baze de date, a uaui fier, auneiinregisteri sau chiara unui cdimp. Ea poate fi pentru citice I) sau pentru scriere (exclusiva). Je mai multe SGBD-uri tealizeazd blocarca lanivel de inregistrare si fisier, Gifecite metode: setarea unui bit pentru resursa respectiva, construirea unei prin liste eu resursele blocate, mentinerea resurselor blocate intr-o zona special Ineerblocarea este situatia in care doud tranzactiiblocheaza anumite esurse, apoi solicitl fiecare resursele blocate de cealalté. La nivelul de SGBD trebuie si existe facilitatea de prevenire sau rezolvare a interblocari, ‘9 Prevenirea interblocdcii presupune c& programele blocheaza toate resursele de cere au nevoie inc& de la inceputul fiecdrei tranzacfii (greu de preciza). ' Solutionarea. interbloctrii presupune 4 existé niste mecanisme pe etectarea si eliminarea interblocacli (de exemplu graful dependentetor proces de executat). ©) Salvarea /restaurarea (packup/tecovery) ca facilitate a SGBD-ului permite refacerea consistenfei datelor care au fost alterate fizic din diferite motive Salvarea dateloreste un proces de stocare prin realizarea de copii de siguranta sipsin jurnalizarea tranzaciilor sia imaginilor. SGBD-ul poate asigura salvarea ‘automat sat la cererea administratorului bazei de date. Jarnalul tranzacfilor este un fisie creat gi intrefinut de SGBD, in care se memoreaza informatifle despre tranzacfile efectuate asupra bazei de date. Aceste informatii sunt: codul tranzactiei, momentul Inceperii tranzacyei, identificatorul atorului care a lansattranzactia, actualizérile efectuate pe BD. Jurnalul imaginllor se deosebeste de cel al tranzactiilor confine descrierea operatilor efectuate asupra BD cf efectul acestora, Exista urmftoarele variante: 12 Jumatul cu imagines inregistrdrilor dupa actualizare (afterimage), ce cont copia fiecérei inregistrtr tn forma de dupa efectuarea unei actualizri asupra ci. ‘& Jumalul cu imaginea lnregistririlor inainte de efectuarea unei actualizart (before image), ce confine copia fecSrei inregistir informa de dinainteaefectusrit nei actualizéri asupra ei, Jurnalul mixt ce contine atitimaginea toregistrrilor dinaint cit si dupa actualizare. Restaurarea porneste ce Is consistenta bazei de date, minimizind uti fede actualizare de date stocate prin salvere si reface eluer ‘td automat de SBGD, dar se poate realiza si manual 2 wits eiio inna ee sgb 1__semansies | basa ee | 7 ey Ssh retmars}—>} | Restouorea etomatés BD est eal , este eliza de SGBD cu sjutralferlr jum, Pei se pute reo acest luca, SGBD reales opagrate 280.9 Inocererede regs tas oastel de pagina a memorlaiteee. aici oes prelucrarea ei si abia dupa ce aceastd prelucrare s-a terminat complet, se fas tans pein nap’ edie Sincroniarea memoria cara date fee jumal, se elise prin deri tehnet:slgortm! specie, exeancnes ot puncte de veriear (checkpoint la nerve Geng cove ee, La aivelul SGBD sui pot exist 0 serie de param inlen east procera restaurare automaté. Acesti parar Ce A intervalul de restaurare, indicatorul de informal vor Pee Restaurarea manuald a BD a i prlursie efectuate din momentul copierii pind la produceres defecti nit Restaurarea manuali se face prin deconectarea tuturor utilizat des BD, incarcarea copiei si reluarea lucrului. or wilastoies dele BD, 5. Partajabilitatea datelor <1...°/ 902%, Partjbiitateadteorse refer nmi ern mal appeal ae multor utilizatori la aceleasi date, ci gil 4 itr unoe apliatiaed mu legit cia posoltaten dezvolii unr apical rk ase modifica structura bazei de date, Problema jri:tstsbilitagii se: one fea ‘supetior pentru SGBD-urile care permit lucrul fn retea. mae 6. Legituri je intre date ies Legiturile intre date corespund asocierilor care se pot 2 1 i esi spe intrmaize Orce SGD tebe st pea deen deseseea se de da ere ee sono ite Faeroe pomic anand te implores snr nail dene a oué 7. Performantele globate Peeformanfeleslobale ale aplicafci sunt influentate de SGBD. Acestarebuie Si gestioneze un volum mare de date de o complexitaterdieat, int-an anurnit timp de acces rezonabil pentru diferitutlizatori, Pentru toate acest lueruri SOBD- Ul foloseste diferite metode de acces, tehnici de optimiza, tipuri de date. Implementarea lor se face in componente specalizate ale SGBD «ul oti. Toate obiectivele de mii sus au fost avute in vedere ia evelufa SCBD- urilo,Fecare generate imbunatiid performan(ee SGBD: .8.3._Funetille ui Realizarea obiectvelor prezentate anterior este asiguraté de sistemele de festiune a bazelor de date printr-o serie de componente ce permit efectuarea unt Operati specitice. fn fimetc de natura lo $i scopul unmtit,operatile pot trupats Peactivitii. Activititile accept sel o grupare pe funetiastfl inc una sau: mule acti elatyomogene, vor relia o anit fet. Tindnd ena de complexitates sistemului de getiune, de Facilitaile oferte de acestea, de limbaje utlizate si de modul de mplementare al modellui de dat, grupacea acivtiior re functiare un anumitcaracereelatv Diferitele SGBD- In fnci de model de date implementa, a9 sei de bariculriientitcate prin operas atv spcifice. Asst aspect specitice ‘or fi tratate in capitoleteaferentediferitlortiputi de SOBD-ur. kn ciuda acestor particularita, exist cdteva funefii general valabile pentru lout pure de SOBD (ig 8.6).Acestea sun nite fei de br, pene un sistem software, dacd nu le are in ttaitate, au poate fi considerst SOBD. lath care sunt aceste funcii: descrievea datelor, manipularea datelon, utlizerea si dedute adininistrarea bezei Uatizatn TLE arte] sin) Ges a Ss = | | i cata te legit dnt enti bazede date sau dnt atbuteleseieog Suu se defineseevenuslleeriteride valdar a datelo, metodele desoees Sie ssbectlereferitcare la asiguarea intepriidatelor Concretizaee sears jinetl ete schema bazei de date, memoratl tn cod inter, Memoraca ce foe Uncan Sie ceea ce permite aiea gi actuaizarea strat baelde de ig rice moment. cet Siete a fest mult automatizat fn timp, LDD avind acum putne SGBD, dar el ntotdeauna realizeazA descriecea Gatclot conform elementelo modeluui de dat pecaeimplementeaca Sobea roe gent, Aste se realizeazd definirea si descricrea entiailor gia caracteristiclor (ethic edie dine obiet(asoceil gi aregulloedeltegriate meting mmodelului de dat ‘Dubé realizarea funciei de descrere, tn SGBD, entitle bazei de date SEIS Sate deja ca fgete, dar na contin datele propriu-rse el numel steacnas bazei de date (Schema bazei de date) 2. Functia de manipulare a datelor” ae Tee Fucela de manipula este cea mai complers gi realzeasdactalizarea Cee datelor din baza de date, cu ajutorullimbajului de manipulae a daclon (UMD) Sut reaizate unoarele activi: incdrcerea, actualizarea,prelucratea gi regisirea datelor, 8) Inctrearendstlorin baza de dates elizeaz pin operat atomatzate Sau programate ce asigurd gi critrile de validare necesare. 1) Astuallzarea bei de date const in opera de atugne, modifcare gi EGREE Ge lovezistr. La operate de addugare gi de modifica so plcteast ‘Secleagicriteri de vatidre care sau folost sla acivtatea de inctrcaree des Actalizarea se tealizeaz8 numai autorizat, prin asigurarea unet proteepi corespunzatoare a datelor, pentru a se pastra coerenta bazei de date 2) Freluerarea datelor se realzeazd prin operajii de selecte,ordonare, dnd gag meaner) si ventlare (descompuner)efectuateasupra entice tac de date. Acsstea sunt, de obicei, operat pregititoare activi ce eater ¢ axel Malte din operate de preluctare suntreaizete cu ajutoal operon aig ‘modelul de date pe care il implementeaz’ SOBD ul o) Regisires (ierogurea) datelor const in opeaii de vizualizare (atsare Be ccran, imprimare pe hte), rSsfore,editarea unorsituatideisire Stunts de iniat BotA intermediare sau finale gi se pot obfine pe difeiji suporitebnici de ‘eformafie (ecran, bie, medi magnetic, mediu optic). Ele pos aves onediferte forme (punctuae, liste, rapoarte, grafice, imagini, sunet, video) si se pot obfine dupa cele mai diferte criteri de regasire Note. + Funefia dé Yanipulare& dateld edte’cea mai fost ti bazele de dté este cea mai bine suportatt de SGBD fa te orice alt sistem de gestionare a datelor din menioria exter, care exist pnd acu. peel ~SGBD-u! shanipuleszX datele nt-un niodeficentuilizdndin acest scop, o séxie de metode gi tehnici de optimizare @ accesului gia alociriidpatutui de rmemorie in calculator, Fiecaze SGBD de Ia o generac la alta gi chiar de lao vérsiune falta a chotat s8 imbunatSjeasca acest aspect. een ‘Aga cum ardtam mai sus, functia de manipula este asightata in’ SGBD de un LMD. Acesta ttebuie si respecte restrctile de intogritate a datelor si sa implementeze operator din modelul de date pe care sé bazeatt SGBD-l caruia, + Tisparine. = EMD poite fi éu linbaj gazdi sau cu limbaj prop Celé ew limba) gaz sunt dezvoltate prin adaptarea nor limbaje waiversale de proeramare (Cobol, Pascal, C atc.) fa ceringele de lucru ale SGBD-ului. Se imbind astfel puterea ‘ini limba) universal eu necesitiile de regasir adatelor exempluz ORACLE). Cele cu fimbaj propriy sunt dezveltate prints limbaj spetific tapabil s& uneascA plterea procedtralulii cu teatsirea dinte-naumit tip de bad de date (exemplu: Visual Foxpro). jc ck “= Peniru activated de-regisire.enisté limbaje de interogare specielizate cate pot fi incluse a EMD Sau pot exista ca atate. Ele au apirit datoit irgirt game de utilizatori a bazelor de date, care i inclde si pe neinformaticieni tot ‘mai mit. Pentru acestia au: fost necesare facilisi-de resasire simple si peitenoase, apropiate de modil dé luc gi dé gaadive uman. In acest sens, limbajele telafionale (exemplu SQL) au cele mai bune performante 4. Functia de utilizare a bazei de'date~) 9!" Functia ce utilfzare asigurd multimee interfetelornecesare pentru comunicarea tutor utilzatovior cu baza de date, Pentiu a scaliza accastt finctie SCBD-ul trebuie st asigure fcilitfi pentru mai multe categori de utilizator ai bazei de date: neinformsicieni, specialist (informaticieni), administrator 2) Usilizatorii neinformaticienireprezint& prineipsla categorie a beneficierilor Hl seminisate | Generate — | ledependents dali . Specifice | | | relafonale | a1, Caracterizarea globalé a SGBDR. i Cateva dintre mecanismele si instrumentele care, dupa modul cum sunt implementate, ajutd la caractrizarea globsld a SGBDRuuior sunt a) Limbajelerelaionsle b) Protectia datelor ©) Optimizarea cererilor de regésire )Uilitarele specatizate a) Limbajete relationale SGBDR oferd seturi de comenzi pentni descrierea si manipularea datelot ‘Acestea pot fi incluse intr-un singur limbajrelafional (cazul cel mai fntanit) sau separate in LDD gi LMD. in ambelesituati, comenzile pentru definirea date sunt distinete de cele pentru manipularea datelor. Exemple de limbaje elasionale: Sot (Structured Querry Language-standarde Incepind eu 1985), QUEL, OE, SQUARE, ALPHA, ISBL. © Not, i cele’ ce urmesel exemplificarea se va face in SQL*Pius. Pentni heme, vei fe‘cap4 din aceast cate, fi (VELUOO} al) Limbajele relationale de definire a datelor (LDD) 2 Acestelimbaje sunt simplifcate, cu pujine eomenzi, 1 Descrierea datelor este memorat8 in 80, sub forma de tabele, in dictionaral baza) bazei de date, Facilti de descriere sunt prezente in SGBDR prin comenzi care definesc anumite operati, la niveluile: conceptual, logic, fiz. La nivel conceptual 2 Creacea unei BD: CREATE DATABASE Unele sisteme suport nofiunea explicté de Bo (Oracle, altelenu (Foxpre 2x), 1 Stergerea unei BO: DROP DATABASE @ Cicuce lbelelor de bazd: CREATE. TABLE @ Stergerea tabelelor de baad: DROP TAB: 1 Crearea de sinonome: CREATE. SNOW: Sinonimele sunt eltemative (de obicsiprescurtae) la mumele unor tebele 2 Stergerca sinonimelor: ROP. SYNONYY © Actualizare struturijuneitabele: ALTER TABLE cu opfiunle ADO, OOTEY (ou are optiuni de stergere) @ Adiugarea restrifllor dF ntegritae: ASSERT ON Restritile de integritate se declard la esrerea tabelor. Ele pot fi ulterior sctualizate in sens de adSugare (comanda ASSERT) sau stergere(optiunea DRO? Gin comanda ALTER TASL=), In Oracle reticle sunt; NULL, CHECK, pechele (PRGRY, UNIQUE, REFERENTIAL — cheie exter’). (en & Createa tabelelor virtuale: CREATE viEW Tabelete virtuale (viziunile) | utilizator, la un moment dat, 0 baza de date, © SELECT memorat in dictonarul 8g apelata apo de utilizaton GB Stergeres tabelelor vieuale: DROP Vr. 8 Acordarea drepturilor de acces la ao: GRANT CONNECT ~ conectarea i | 1a 80 a unui utilizator, etc). & Retragerea dreptucilor de acces la ao: REVOKE drepturi ~ retragerea unor dreptuti REVOKE CONNECT — deconectarea unui tilizator del La nivel fisie sieee 1 Crearea indecsi Ind CREATE PARTITION — crearea unei pati ALTER PARTITION ~ actualizare a unei cre: i partti eu figiere SPACE ~ crecazi un model de Pentru o 8D (bun pentru optimizari) ALTER SPACE ~actualizarea modelului de alocare DROP SPACE — sterge un model de alocare Regruparea fizicd a datelor dint-o 3D CREATE CLUSTER ALTER cua ~ creeazi un cluster dinte-o BD ~ actualizeaza un cluster DROP CLUSTER ~ serge un shee | 2) Limbojelereeionale de manipuiare a detelor (LM) 1 up spectele care pot caracteriza taro sunt diverse gi din acet moti, te { grupain tei caregori ed f= genersie | ~finetionate | ~ealitative Caracterizarea general a Lup |, Modul de watare a datelon Toate wo relational relizeaz8 o teatare la nivel de ansamblu a datelor: unitatea de informative pent | Avantajele sunt date de: - ~ posibilitatea ma este rabela, ‘ondtii automata tuplutilor dup ) reprezint la nivel logic, modul cum “vede” us O viziune estede fapt o comand’ (GRANT cheptri—scordarea une repr de acces (pentru regasie acnlizare alocare 2 spatiului fizie (clustere pentra acces rapid la date):= prelucrarea paralelé a asamblurilor. Lacomunicarea unui Lp relational cu un limbaj universal, avantajele se pierd deoavece comunicarea se poate face doar tuplu cu tuple gi mula nivel de ansamblu. Deoarece limbajele universele oferd alte avantaje legate de proceduralitate, soluyia este de a integra in acestea un limbaj relagional Cursorul este solugia in SGBDR pentru a face trecerea de la tratarea Ia nivel de ansabta fea vel de egistare (plu). “TRERTE CURSOR —se creazA un pointer spre tuplurile ansamblului (tabelei). Cores tensmteunopla india cnt cursor ete program si epaseand cursoral spe urmatorl tpl. > Operatri relajonal implementa. SCBOR s-au 8 vedere relaiona, avin la baz ‘@ calculul relational orientat pe tuplu (ALPHA, QUEL). B caleualelayonal oentat pe domeniu (298), 2 algebcareleionats (1521) transformarea (mapping) (SQL, SQUARE) "oti Limbjele bale peeatctta peelgebrarelayionalf sunt procedurale, celellté sw zvoltat, din punct de 3. Realizatori limbajelorrelationale s-au orientat pe domenti precise din teoria relatonald, Astfel, au rezultat: limba rlafionale tandardizate international (exemple Sai - ANSI), limbaje cu standard de utilizare impus de constructor (exemplt (QUEL), limbaje nestandardizate (celelaitelimbaje relationale). 44. Urilizatorit limbajelor relafionale sunt mult diversificati. SCBDR oferé atit elemente procedurale (pentru specialisti) cat si neprocedurale (pentrs respecialilti Caracterizarea functional a LMD 1. Facilitdti de interogare a datelor. Acestea sunt putemice si oferite pric ccomenzi pentru: w Inerogaca 1B Interogarea tabelelor virtuale (exemplu 2, Facilitdsi de actualizare a datelor. @ Actualizarea tabelelor de baz INSERT INT0~adaugd rnduci la sfirsitul unei tabele, ‘UPDATE ~ modifica rinduri dints-o tabela DELETE PROM slerge rénduri dintr-o tabel. tp Actualizarea tabelelor virtuale (la fel e mai sus). ipelolor de bazs (exemls SELECT) cn) Roti, Unele SGBDR nil permit actualizarea tabelelor virtuale (exe Foxpro 2.x) eltele: peri acees luc cio serie de restrict pent ca operat ise propage ‘spre tabelele de bazi Pica ambiguitsfi exempla DB2, Oracle). fern 3. Alte fact famcional i funetionale. La facilitate rela anieoben eae ile reajionale de mai sus, \gregarea: prin functii standard (¢9 SOM) ox consurty ce eget fei stander (empl SU), prin conten (excmpa Comenzi de intereisire standard: acceer (iva a EMD 2 140 relaionale este dati 7 aro up cite (te) eC sus eons selectirii 2. Usuringa de invétare gi wilzay ait in fomeie ae ae are gi uillzare este nusnjaté in funete de tpul PROMET,. EMD-ulut 2 Glare calcul relaional sunt neprocedurale (descriptive), jr de invifat si utltzat(apropiat, cast jl natura exe a (propiat, ca stil, de limbajul natural) (exempla Cele bazate pe algebra relat ate pe algebra relationalé sunt procedurae tude itt crempls taney TNE sme $ttcintermediatepromovean8 still neprocedura! de accept ick trol procedural (exemplu S02). oa Cele bazate pe grid fer primitive grafice pentru mack 4 Autetisc, desi jor destin (exemplues). ease eer feacitateautlzdril este det woth este determinaté. de posibi itatea optimiza cereritor £9 tb bszat pe call lion isl comport elegh or Se executie a operatiilor, deci rezultd o eficienta mare. 1 so bazae pealgearelionald auoondnenp ed operatiilor, deci rezulta o eficient& mice, ae © Petia eter spetl prvnd pet dtr Ret stem de azide dite le tabu sigue Gowler ee Ings senanicg ats ® Date estilo de tees ee, conform ceisler od relaona i 209 (cena exeate "Taare, Wise © Uiarearestctitor dentegitatese face cujutorlunorm conioleaza validate epuor pen ft Aceste mecanisme sunt: aa @ metode de detectare a inconsist tesircitile de integritate) la sfarsital concutenta fa date, 2B' i > ilitatile de utilize sle unui se tealizeazi automat de SGBDR; ® puncte de verificare a integritati fixate de utlizator, acolo unde doreste el in program, Concurenta In date (ecoerenta) 1 Unitatea de lucru pentru asigurarea coerenfei datelor este sranzactia. ‘Aceasta este un ansamblu de comenzi tratate uniter. Tranzactia se execu’ totalitate sau doe 8 Coerensa poste fi afectatd la acualizarea concurenta sau ia incidente, & Mecanismete wilizate de SGBOR pent asigurrea coerete datelor (contol accesului concurent) sunt (vezi protecjia 80 In cap.2): @ blocarea la dferiteniveluri: baz de date, tabela uply, atibut; @ definicea unor puncte de salvare in interiorul tranzactilor (exemplu comanda savePozw); @ ‘ranancii explicite (exemplu, Begin gi End Teanzaction) siimplicte(exemplu, comenzilede actualizare), © fisierejural ©) Optimizarea repésiri & Cererile de regasire se exprim in SGBDR tn difertelimbaje relaionale. Pentrua se obfine un rezuta optim, se utilizeazdinterfefe automate de escreze a cererilor de regisice, prin parcurgerea a doi pasi: @ Exprimarea cererilor de regisire sub forma unor expresii algebtice relaionate, care are la baz echivalentadinteeeleulal si algebra relationalé. @ Aplicarea unor transformari algebrice relationsle asupea expresilorconstruite in pasl anterior, pentru se obfineexpresi relafionale echivalente gi eficient. 8 Transformarea se poate realiza prin dous straregil de optinizare: generale, specifce ~ Generale, care sunt independente de modul de memorare adatelor. Ele se bazeazé pe propietiile operaiilor din algebra reationald (comutativitatee, ssuclativiatea, compunerea ). Astel de strategi sunt @ Selecta inaintesjoncyiusis @ Proiecfainaints jonetiunis @ Selecta inantea proiectii; © Combinara selecie multiple; = Specifice, care tin cont d¢ modul de memorere a datelor si ele sunt ceracterstice unui sGapk, Elemente care influenfeac& executaree operafilor ce intervin ao cerere de egasire sunt: accesul direct, reguli de ordonare aexpresilor algebrce specifice unui scar, 4) Utditarete speciaizate 8 sunt influenfate de utltarelespecializate pe sdministeator etc) 2. Caracterizarea particulara a sank Pentrua putea caracteriza un anumit sao particule, serie de erteri de comparati. Aceste crteri se vor urmars categori, pentru citeva S¢BOR-uri care ne interseazd. Dupd aceasta ana Gruparea caractetisticilor face functie de: ~ Facilitfile de descriere a datelor; ~Facilitile dem anipulare a datelor; ~ Faciltiile deutilizare gi administrare a datelor. Forietnai SGBD!* 5 Notd.’Se obéservi 4 pepe ence 4) Carsctristcifunctie de facile de desrire ‘Bimodul de rmplementare a modelulutelationsis ® concept de bazi de date utiliza ia schema (@ definirea metadatelor; . @ definirearelati 5 actualizarea schemei lor virtuale; ieis {8 restrcti de integritate ce pot fi declarate. b) Coracteristicifunctie de facilitate de manipulare: LD relational implementat; @ calcul aritmetic gi functiiagregete; © moduri de acces la & programare oriental pe abiecte/vieuals, 1 tratarea valorii null ® optimizarea cererilor de regasire ; ' actualizarea relatiilor de baza gi virtuale, ©) Caracteristi 2B dezvoltatoare (g functic de facilitate de utilizare gi administeare neratoae) de diferitetipuri(ecrane, rapoarte, aplicati ete, 1 elemente de CASE (proiectare); Banalize statistice; aces de Ia dist 8 utilitare de intret 1 mecanisme ps tinere; 74 autorizarea accesului ia date atticulare de compatatie a SGBDR-urilor o vom 793._Exemple de SGBDR. “ORACLE ~ realizat de firma Oracle Corporation USA. Produs. complet eae a toate SOL manda extn jn a verses 9, eens i ie esta chexerver url iba BD ire opizto Ge eat de fmaiBM, banat pe SQL, otiniator dregs respect coral ead bus inpogat est Ge ana Infor distrbuit, robust. ‘PROGRESS — realizat de firma Progress Software, ae limba) pro 4OL), suportd SQL, ruleazi pe o gard largi de caleulatoare sub difeite site "SL Sever rele de fina Micros baz pes clienvserver respect teoria relational, ver piu (Progress QL, ruleazA inarhitectura np eun SGBDR complet, TINGRES (1 —realizatdefiema Computer Associates, est sinplementeazd dou lintbaje rlationale Gti Quel si apoi SQL), este suportat de {lect sitemve de operare (Windows, VMS, UNIX), lucreaz&distribuitin arhitectora Slienvserver, extensie cu faclitii orientate abiect, permite aplicai tip Internet, protectin vidicat a datelr, organiarea fica tabelelor se face prin sistemul de pecare; are mumeroase componente. PISUAL FOXPRO ~ realizat de firma Microsof, are un limba propria foarte puteric,extensieovienttéobict, programare vinual,nuclewextins de SQL, capid SERS etna deine Micros, baat peSOL, gevdi (Basic Access), are generatoare putemice ae ar ee ode Dorian, en procedural pop PAL) suport SQL. rrocedural ace limbajul procedural if relationale: Avantaje ee ipltatea concepielor gia scheme’ os ‘soria relationslS oferd un solid suport teoretic si 0 baz pentru cereetart ulterioare, 3, Un grad mare de independentd a datelor faté de progreme. 2. Limbajle relational declarative (de nivel inal cu o mare putere de regisir®- 5. Ameliorarea semnificativa a proteciel datelor, sub toate aspectele 6. Optimizares srmnficativa a accesului la date, precum si aalocisdetelor 7 Manipulacea de ansambluri de date prin operatorit din caleutl sau algebr ‘nal, cu implicatii importante pentruregisires datelor prea eraecien mcene # Limite |. Prea marea simplitate a modelului relational, care pentru tipurile Fi oi le sola (tre sisteme desks ec) concen ns Pane See worn manele in pices aber © Opeajilerelnaechirotinizat sunt cosistoue le pest genetzh mule opcai telson npn de vedere alessio dese 2-LMD atone suneprea inate, cexn ce genres dsfineonalt 5 Programatoralwebue af cunonsl dud tur de limbae clara al si procedural - universal). De aici rezulté necesitatea conversiilor, o fiabilitate sc&zuté, necesitatea comunicarii, productivitatea scazuta, , © Mecanismele de opine priv. dour EMD reaina de! ceva ce xe seit int poeta rebut optiniat eee pogravance, Rezumat, Definirea unui SGBDR se face pe de o parte printt-o definite (relativa) si pe 8 parte prin regulile ui Coddriguros). 'SGBDR este un sistem software complet care implementez4 modelul de dete relational, precum si cel pusin un limbaj relational Reguille ui Codd, in ume de 13, dau, in contextul teoreirelationale, conditile pe-care trebuie si le indeplineascé un SGBD pentru putea ficonsiderat in totalitate relational, Din acest set de reguli pot fi extrase subseturi, care indica in ce masura un SGBD este relational (minimal, pseudorelational, cu interfat’ relationala, complet), . " Coracteristicile unui SGBDR pot fi grupate in dou’ categorii = Globate:limbajete relationale (LDD, LMD), controlulintegritati semantice Granzactii, puncte de integrtate), mecanisme pentru coerents datelor (blocavea, puncte de selvere, tranzacti figiere jurnal), mecanisme pentru optimizare (expresil ‘elationale, tansforméri),utilitare specializate (mai pot fi gi altele, eae rezulta din obiectivele si fancjile unui SGBD adaptate la teoria relationala). Particulare: favilittti de descriere, facilitati de manipulare, facilitigt de esi administra, Sunt exemplificate, pe scurt, c&teva dintre cele mai utilizate SGBDR: Oracle, DB2, Informix, Progress, SQLServer, Ingresll, Visual Foxpro, Access, Paradox. Sistemele relationate au oserie de avancaje, uncle dintre ele neegalate de nici © alta tehnologie informatica (exemplu puterea de regasire), dar gio seri decavantaje, care au condus la evolutiz spre o nous generafie de SBD (a treia — orientate obi é util: lonratice, hs acs rey S68000 ne a “ienansol Be limbajele de programare (Functional « ips; imperative att de EF. Codd si echipa de cercetttori de la IBM, a G entateobiect~ Smalltale Cen, fo Hevale- Lips imperative. Pesca, deftones ser icv nogaseade soon eae a ee ~ Hct pete me ee Sul Altech (exempazit00] [Lone] au pcattese cette ee oe | ARERERETI Eeoetedntsieiilastenescom egies | {Net } sin (oares«y,, (cenaas), tensasey eat an opin coon Ot lor doud desi de ‘ercetaie'sa an la 3 Aspectele comparative de exempiiicare su rental activi calectivuui BD, implemen nat COMPlt care ndepinestefunetley coe © deanen ! Caractere lable scone sont event in (908001, vEtvo0!, decol areata inmare pa, dn exeateautooe Aclog heme spune dese avant simivieesencler ce Cevinte chee ‘cori relaonala tome regina scar reuleuicous Fibertone Ibo LMD integritatea semanticd de obiecte™ ct’ si“obitctute <3) coerega optniaren cc “Eine hate ne obit, osets nines ie ad ek ; ccrcterisici SOBDR exemple SCBDR > atlenestene cei carats Gane Peete avantaje sisteme relationale limite sisteme reayionale “_ PStactizares) exeripl limbaleleip cioes SS a eeta eatin - pi Nei Siena ie alle fii undaertale dar wteasa si 7 A Gellase de obiecte (exemplu,sistemele rela iectuale, cum CGapirovut X O12 SAV Pog, Orc gey mee avon eect ; Dink demu si etd ch mel const ered goes, i SISTEME DE GESTIUNE A BAZELOR DE ion EE en retort eee ee ene DATE ORIENTATE OBIECT (sG8D00) iOe BernreTSEEHSO: Lia secur resol a determinatcereti pent o nou generate (atusia) de SGBD si anume cele orientate obiect, Jcopacitateatelationalului dea face fats noilortipuri de apical informatice Kqmuktimedia, ceschise, Inemet etc) s-a manifesta in : 7 fdaptareagreoaie entra tratareanoilor tipi de date (video, sunet et) : ~trotarea volulmelor foarte maci de date; ~tatarea datelor deosebit de complexe; ~ producerea unor apliceti cét mai deschise, ‘Perdareantiuilr de object SGBDOO s- flea! dn mai mute punte de {ide penta ck mai multe domenii ale informatici (Iimbajele de programe, bazele de date, sistemele informatice, inteligenta atifcala) a1 comerbue in czvoltarea conceptelor din tehnologia orientata object, x Principe ane ta vedere a definirea min ~implementre unor cacti ede moxeires pomerfomal ee TELE elie in geal de SOB anteioae ~ deschiderea citre alte sisteme. : Corccerstet ale SEBDOO, | L Maniputarea objectetor complexe, | @Tehnologia orfent imali a unui SGBDOO sunt: lentale ale objectelor Gacapeul i ts object define etode ‘complet (@bsracznca,ineapsulees ee) © Noile tipi de aplicatiintormatice suntobtinuts prin api mor obecte snipe 2. Edentitatea obiectetor ® Linbajele de programare orienta ienttatea obictelor tehnici pentrustipanirea Senereaz’ obiecte complexe. Ac: “trea unr constructor (setu,list, inegistan “2 ea ete) asupra © cbiect implementeaza caracteristica de | i |4 de a se distinge de altut si este 1d uni un object (exemplu, Oracle ‘dentificatorul de obiecte poate fi «5 Identitatea este proprietatea unui obicc snodalitatea prin eare SGBDOO identificd in mo atribuie identitate unic& tuturor obiectetor sale) logie sau fizic. 3. Incapsularea obiectclor. ssemmificd faptul 8 deserierea obiectelor se face astfel incit biectului la datele sale, decat autorizat. cesitatea incapsuliii obiectelor rezulté din wspostbltatea dea dferentiaspecificarea nel operti(apel) de implementerea acesteia (definirea); — posibiltatea dea utiliza modulsrizarea ca tehnica de stapinice a complexitii. 4. Terarhiile de clase (tipurl): ‘e Construirea jerathiilor de clase com smostenire (capacitatea uni obiect de asi deriva dat dinalt object) 4 Mogtenirea contribuie la sila invingevea complexitii. , Suprapunerea. ‘@ Cavacteristica ce se refer la posi tai multe moduri se numeste suprapunere. 6, Extensibilitatea. ‘e Tehnologia sstemelordeschise permite dezvoltarea nor api capabile s& se adapteze ugor la moilecerinfe care pot apiree. @ in SGBDOO trebuie sf se permité utiizatorslui definirea unor noi clase, pe lang cele predefinit, necesare unor noi tip de alia (date). 7. Completitudinea. “pL imbejl de manipulare din SGBDOO webu sf permit exprimarea sor situatilor posible privind Incral pe BD. ge Tete ak se imbine puterea de regisie a limbajelor neprocedurale x ppterea de exprimare a limbajelor procedurale 8, Persistenta. 'm Pecsistenta este proprietatea obi fatd de procesul cate le-a creat 2 SGBDGO asigutl pecsistena obiectelo prin stocarea lor In BO, inmemoria eterna (eventual, objectele pot fi si denumite). : 9, Gestiunea memoriel. “a Obiectle pot fi stocate in memoria extent, dar si cea intern {B SGBDOO trebuie si detind mecanisme pentru alocarea si eliberares spaiilor evecare stocirii obiectelor, dar sia spatiilor auxiliare. & SGBDOO webuie si defind mecenisme pent dferite moduri de aft=sXt : see een aetna itera exter (expcen reeionall est i Sy ante bunt era obiectelor caracteristica de ele gi fnctionalitatea cresterea procuetivititi activitat de programare tatea redefinirii aceleeasi operatit in afi informatice jectelor de aaveao existent mat Indelungaté 10, Concurenta in exploatare . ® SGBDOO trebuie si i ie sé permit ca mai multi uti a oe ‘mai multi utilizatori si manipuleze, in ‘® Lucrlint-un media distibuittrebui ir istribuittrebuie si se extind& de la date gia procedtur ‘Aces nt est cia detendnta de ase separa uncle decree Reet r pata functile de prelucrace iL. Tranzactiile lungi li sistemelerelationale unitatea de prel i f prelucrare este tranzacfia (de dimensiuni Nol pide split dezvlatecu SGBDOO, generar ranseilng cau potftatate cu meanismeleelaionale de aceen se oose deste ay 2a se folosesc 12, Gennes version BDO trebuie s& considere ea import | ca important faptul of stile cbitcelrpettreulzaeindieieapieali ne 13. Modele diferite, { Tendinjaeste ca un SGBDOO sa tra 58 trateze separa stocarea datelor (definirea) e rela dela manipulates), aaa 1 Pentru stocare se utilizeaz modelul de d lelul de date orientat obice 3 ease tale opty Reina logic etc. Acest hicru rezulta din tipul de d sare orien lege a, Acet en ipul de limbaj de programace orientat componentele sistemului. Manaus s00000 paler conporetirfejoml legitriodneeee. Suiceuc de So0000 v0 ele enone Nota. Aici vom preze: ado va : ic ta doar aritectut ak bent finales distibaite ehiletod functional, peti aritesuile © SGBDOO exe deers tren com : so3000 smi omponetlerlgie gal modullor psec peor d sori pats devotee be de dt stunt iio, gestionarul de obiecte, serverul de obiecte (fig 10.1) aaaij i in continuare, descriem pe scurt, athitectura de mai sus. L. Instrumentele utilizator sunt produse software destinate tuturor categoriilor de utilizatori pentru BDOO: ~ editoare (de texte, de grafice, de obiecte etc ); navigatoare (browsere) (de clase, Ualizator Ttuene de obiecte ete) salt ~ generatoare (dezvoltstoare); | ~elemente de CASE; | __~limbaje de programare orientate a object; ~ interfefe cu alte sisteme 2. Gestlonarul de obiecte asigur’ ed ‘mplementareamodelului de date orientat | server de obiect ee . Funcfie gestionaruluideobiecte sunt: Rdefinirea schemei BDOO (definirea de clase, structurarea claselor in erathi, definivea de obiecte); 1B actualizarea structurii BDOO; 1 prelucrarea mesajelor (cererilor de regésire). 3. Serverul de obiecte realizeaza accesul. la BDOO. Funcfile serverului de abiecte sunt: ~ gestiunea ranzacfillor(cortrolul concurenial, gestiunea memeiei, refacereaetc), ~ gestunes fics a stoculu rezident de obiecte(alocares, metodele de acces ct) ~ athivarea b) Componentele unui SGBDOO Avtnd in vedere ahitetura functions a unsi SBDOO, components unui astfel de sistenm pot fi grupate in tei categorii corespunzatoare celortrei niveluri functionale, 1. Componente destinate utilizatorilor 1B Limbajele de programare_utilizate in SGBDOO sunt bazate pe un limbaj ‘gazed orientat obiect (Smalltalk, C++, Java ets), extins cu faciitiyi de lucru cu Daze de date. ‘Unastfel de limbgj din SGBDOO vaavea componentele: LDD,LMD, limbgjul de cereri instantanee (inclus, de multe ori, in LMD). Interfejele gi instrumentele sunt componente software puse la dispozitia ‘uturor categorilor de utiizatort de cdtre SGBDOO. ‘Scopul ecestor componente este dat de urmétoarele aspecte: = suport pentru proiectarea aplicatiilor cu BDO (clemente de CASE); ~ suport pentru dezvoltarea aplicatiilor cu BDOO (generatoare, asistent tip Wizard); —utilitare de intretinere si comunicare (editoare, browsere, asistent tip Wizard) 2. Componente ale gestionarului de obiecte & Prelucrarea mesajelor se realizeaza in pas: ~conteolul sesiunii delueru; ~legitura dinamicé (implementatea polimorfismului ); ~ crearea unor abiecte noi; ~ teanslataree cererii de regisire (transmiterea mesajelor pentru selectarea si tegasirea obiectelor); = transtiterea cerinfelor rezultate din prelucrarea mesajelor spre serverul de obiccte, ® Prelucrarea schemei BD este componenta din SGBDOO care asigurd suport pentru: ~ vizualizarea definrilorclaselor de obiecte existente in stocul rezident (ca dictionar de date sau ca biblioteca de clase); —extensibilitetea schemei BD (actvalizarea, copierea, extregerea steucturii BD), asigurand caracteristica de mostenire; ~redefinirea structurii BD (atorita evolusieiaplicate’). 3. Componente ale server-ului de obiecte & Gestlunea tranzactilor inte-un SGBDOO se realizeazd cu ajutorul unor ‘mecanisme pentru rezolvarea cererilor de regisice si a actualizarilor pe BD: controlul accesului concurent i partajarea claselor de obiecte ; ~ transferul obiectelor, din stocul rezident in zone de memor utlizatocuul ~ refacerea in caz de incidente; ~ preluctarea tranzectiilor cooperante (care comiunicd intre ele); ~ reutilizarea (stocarea si folosirea versiunilor de obiecte); & Gestiunea stocului rezident de obiecte se realizeaza la nivel fizic de cétrs SGBDOO, asigurand: ~ persistenta obiectelor (prin metode de organizare gi metode de acces); ~ stocarea obiectelor mari gi de lungimi variabile (prin diferite tebnici, de exemplu BLOB ~ Binary Large OBject); ~ athivar ~ sccesul optimizat la BDO (indexarea pe baza identificatorului obiectului, indexarea dupa valorile unor variabile de instan(d, graperea/segmentares obiectelor pe anumite zone de memorie externa) Protectia obiectelor trebuie asigurata de citre SGBDOO sub cele doud ‘aspecte :securitatea (contidentialitatea) si integrtatea (corectitudines) interna alei steva caters ene du inte ‘in poverty incor, esc teva xt pn dv ci SOBDOO" aul fetnd pare cnteprimele apirte (OD), cell Find print Ultimele apt sing : * a 1) te ample de SCBDOO se gsi In (VELUO,npreunt cu uns categorii decriterii de comparatic inte ele. og 2 iGh aaa © Prima versiune a fost realizatl in 1989 la Universitatea Paris-sud, Franta, BA fost dezvoltat ca. un sistem complet cu soluiiimplementate pent: —modelul de date orientat object: = limbajele de programare ; : ~gestiunea tranzacfillorintr-un mod netraditional; i —baze de date mari fe & A fostconceput si fiecdt mai general cu putingé pentru: aplicaitraditionale, aplicatii multimedia, BD geografice ete. 8 Obiectele au identificator, incapsulea: [ants beers fs det inital ait mete : Lindo de progromere efit (CO2) ete un lib gana rivera JASMINE @ Sisternul Jasmine afost reais. Associates. ; eh Jasmine este un SGBDOO care deserie gi manipuleact date de tip ” multimedia dar itp clasie prin tehnelogisorientata object, Datele stocat? 4 date si comportament si pot fi férsitulanilor °90 de firma Computer pot fi de mare comples: © Ofera solusie complerd pentru dezvoltarea noilor tipuri de aplicatii ‘multimedia in care se imbind datele de tip text si graficd cu cele de tip imagine, audio, video, toate stocate intt-o bazi de date @ Permite contruires intreprinderilor virtuale in mediul Intemet/Intranel Extranet rapid si aun cost sedzut. ® Combind, intr-o solutie complet, uitizarea interactivé multimedia eu volume foarte mari de ranzacti,int-un mediu de lucru dinamie gi deschis (clientéserver si multimedia). & Jasmine Studio este un sistem pentru dezvoltarea aplicatiilor complete cu BDOO. El oferd toate instrumentele necesare pentru descrierea gi ‘manipularea objectelor gi clasetor de obiecte fra a serie programe delos. & Jasmine suport interfefe destinate dezvoltatorilor: JAVA BINDINGS — limbaj bazat pe Java; Activex ~ controale obiect care permit rularea tranzactiilor provenite din alte sisteme (Visual Basic, Excel, Power Builder); © APE-~ interfaté a serverului Jasmine cu limbajele C/C++; NebL:ink — interface permite aplicafilor HTML si acceseze baza de date Jas SQL Class Library —interfatd pentru acces la surse de date non Jasmine (Clationale sau erelationae). & Ofer o mare portabilitate, extensibilitate gi robustefe api eu BDOO. © Aplicaile Jasmine sunt distribute: se executa pe stale client (singure sau cu un browser Web) si comunic& cu serveril care acceseaza datele. Este rezolvati concurenfa la clase si obiect sunt suportateobiecte complexe simari refacerea, administrarea & Implementeazi modelul orientat object (suport modelele COM si leva) in BDOO sirezult aplicai G robuste pentru apticatii multimedia, comer electronic etc. Se sigur integritatea si securitaten datelor, managementul tranzactilor, performanteriicate; i complete prin implementarea: mostenicii multiple, proprieiflor (astangelor gi clasefor), metodelor (instanjelor gi claselor), set, de metode standard, mesajlor, evenimentelor; G extensible prin bibliotec de clase standard de toate tipurile (imagini, audio, video, texte, rafice), care pot fi extinse; @ interoperabile cu BD relationale provenind din sistere care nileaza pe microcal: (Ingres Il, Oracle, Sybase, Informix, SQLServer} Saupe Paleulatoare mari (IDMS, DATACOM,WMS,DB2), 0) @ distribultgiin arhitectura-cliént/server cu protocol de comunicatié TCPA, c lor dezvoltate© Mediul de dezvoltre al apicaitor integrate (sub UNIX gi Windows) prin instrunmente specifice: Class Browser ~definirea ieditare claselor,propretiilr si metodelorlor Method Edito— definirea $i actuslizatea metodelor, Jplect Property inspector ~definirea, editarea i sfoirea obiectelor din BD, int-un mod vizual Gbiect Database Query Language (oDgz) ~ formularea cererilor de regisie ficd a serie progreme C+/ava Not. Multedintre SGBDR actule ai exten pit traaréa obieiclo, find mumite in acest moty relaional ~ obiectuale Oracle Ingrall: Visoeh oxo ete). COR ES a Seen ee Avantaje Ne 1, Se preteszd bine peri apliattip Internet multimedia are genetoara obiecte maricomplexe, multidirmensionale 2 mPlementea28 modelul OO care permite reprezentarea obicetelor mati complexe sidinamice 2 Potfstocate si prelucrate volume foarte mac de dat, de omarecomplexitate Si de orice tip (clasic, multimedia ee), adicdofert scalabilitate {Produc plicapi cuBD deschise, cu avantajele cae rezult din aractersticile {pPlementate pentru obiects(mosteire, icapsulatea, persistent, relizarea, identitatea et). 8. Crestrea productivitatiin programare prin reutilizare,precum ginoi thei de programare, alétur de cele clasice & Seasiguet indepententa total a datelor de programe (fii logic) 7, Trateazpa tranzacti foarte lungt gi realizeazd cooperazea Inire transact 5 Distribuire si reutlizarea se aplicd att la nivel de date cit gi la nivel de programe Limite 1. Pista de utilizare rimine incl redus (in jur de icapile cu BD) med fet sce reue Ase cae ete nlenene en st sinutasinepvndm ul welts mle esse, B sesepr acted ett, " | Blncepenaprortraeie esvi 4 Selb: tel scfonee fein 9 ee pe ite sel (caerashetcogei eset) Taleo te ocdet sols rsa pe edanrs hava pe seopre son 6. rnp: gl de inde rest opeirazeetea cater componentele sistemului ( xarea transparentei se fine eee eee 8 separarca componentelor sistemului; @ necesitatea comunicatiei; 1 tehnici de integrare si management. Not: Sunt wai multe tipuri de transparenti pe care.le poste sigura un sistem distribuit: 8 Transparenfa accesuli: obiectele (informa) locale sa la distantd vor fiaccesateutilizand operat identce. & Transparenta localiziri: obiectele vor i accesate fir a se eunoaste Tocalizarea lor in refea @ Transparenfa concurenfei: mai multe procese pot opera concurential, uiliadnd obiecte partajate fra sf interereze inte ele ® Transparenja replicérit: multiple instange ale obiectelor pot fi utilzate Pentru eresterea performantelor, fird ca ullizatorl sau programele de aplicatie st cunoascdreplicrile(duplicatele) ® Transparensa accidentelor: ascunderea erorilor,adic& utilicatorli si Programele de aplicatie sa-gi dezvote procedurile lor fia af obligati sd Fink cont de erorite postile de hardware si software, & Transparenta migrdrit: mutarea obiectelor ia sistem nu trebuie sd afecteze ‘perafileuilizatoritorsau programelor de aplicatie. © Tronsparenta performangelor: sistemul va fi reconfigurat automat [a fete incdrcri, pentru cresterea performantelor globale. & Tronsparanja scalar sistemal si aplicatile ezvoltae pot expands pe o ‘oud scald fir s& se schimbe structura lor Note) Sistem distibuil poate i define ait aasambli de Calelsioate onectate in ele si echipate tu siteme software care Iucreaza distribute, 2) Resiseledine-in sistem distrbuit sunt hardware, software, dacele 2) Ent-u sitet distribu roful de asigura difertte tipi de renspared, fevine, in c28 mai mate pate, componentei de software." b) Oblectivele realizirit sistemelor distribuite 4. Bazele proiectarit, Pentru realizarea unui sistem distribuit proiectentul ve Fine cont de umitoarele aspecte tehnice: '@ Numele globale. Sistemele distribuite sunt bszate pe partajatea resurseloy sitransparenf. Pentsvacest er, tate denurirle din sistem vor fi globale si unice. La proiectere, se vor face scheme de nume, care s4 permité utilizarea lori sistem , in mod efficient ©Comunicaja. Telnicile de comunicatie influenteaz3 performanfele sistemelor Cistribuite, La proiectare se va optimiza implementarea comunicafie} tn sistemul distribuit (tehniei, metode, modele ete). 1m Structure software, La projectarea sistemelor dstribuite se va fine cont de