Sunteți pe pagina 1din 87

Ctre un spaiu urban

Stephen Read
Spacelab Seria
Aceasta carte este prima dintr-o serie care i propune s prezinte dou aspecte legate de activitatea
recent a Spacelab : pe de o parte, o parte din gndirea noastr cu privire la mediul urban ca o condiie
contemporan - aici acordnd o atenie deosebit formativ din mediul urban i o formativ , spaiu urban
generativ - i cu privire la alte proiecte de design , care au fost dezvoltate n contextul , i INF luenced de
, astfel de gndire . Nu este n natura subiectului de a oferi un sistem de nchidere definitiv ntr-o carte ,
i punctul de aici este de a ridica ntrebri i s sugereze direcii la fel de mult ca s ofere rspunsuri . Ne
vedem fiecare de serie , prin urmare, ca fiind parte dintr-un angajament a continuat cu teme emergente
i direcii n activitatea de laborator , i concluzii ca fiind provizorii . Seria se va ncerca s se apropie de
studiul de oraul dintr-o perspectiv care este diferit de cel normativ i reformator care a dominat
planificare nc de la nceputurile sale . Acesta se va ocupa mai puin cu problema a ceea ce bun ora ar
trebui s fie i mai mult cu cea a ceea ce oraul este . Acesta va fi mai puin preocupai de prescripii
normative pentru oras ca un suport organizaional pentru asumat i " asamblat deja " societi i
economii , i mai mult cu " oraul n sine " , ca o micare i ca o form - i , trebuie subliniat aici , ca o "
virtualitate " , sau un rezultat posibil , sau set de rezultate posibile , la procesele de a deveni urban .
Acesta va ncerca s vedem oraul ca fiind pe deplin multe nivele cu socialities care anima spatiile sale ,
ncercnd probabil s -l vd ca pe o alt fiin , nevinovat de orae i societi i a investiiilor noastre de
idei n ele , s-ar putea vedea dac acestea au fost s -l ntlni pentru prima dat .
Poziia vom ncepe s se dezvolte n aceast publicaie , i va ncerca s dezvolte n continuare n
publicaii care vor veni , este legat puternic de interesul nostru n local - i n legtur cu nevoia urgent
vom vedea , pentru a dezvolta o conceptualizare efectiv locale ntr-un globalizare puternic lume . n
acest scop trebuie s ne , ne simim , a face cu un spaiu urban , care este la nivel global n domeniul su
de aplicare . Obiectivul nu este de a dezvolta o dihotomie ntre global i local - care pare , de fapt, pentru
a fi n poziia dominant , astzi, ci mai degrab de a dezvolta o vedere cu privire la modul n care la nivel
local este construit sau asamblate n acest spaiu la nivel mondial -in- domeniul de aplicare . Locale , n
vederea vom ncepe s se dezvolte , nu este un dat , ea este un efect - i una care noi, ca designeri
urbane avea n puterea noastr de a inf luence : a construi , deconstrui i reconstrui prin manipularea
unui nivel global , in - domeniul de aplicare domeniu. Pentru ca suntem designeri urbane , vom ncerca ,
de asemenea, pentru a construi reduceri schematice ale acestui spaiu , n scopul de a nelege modul n
care poate manipula . Ne uitm pentru instrumente care ne ajut s urmri galerii , schimbrile i
tendinele generate de procesele de fluide de un global - in - domeniul de aplicare urban - echivalent ,
dei opuse n vigoare , desigur , la instrumente de diagrame utilizate n trecut pentru a nghea mediul
nostru construit ntr-o ordine anti - urban static n numele " cartier " i " comunitate " . Cutm
vecintate i comunitatea noastr nu ntr-o mprire a peisajului urban , ci mai degrab n modul n care
locurile sunt construite la fel de semnificative i sociale prin modul n care figura n , i s coordoneze ,
performana de lumi multiple a trit n mai multe scri , reele i orizonturi n spaiul urban . Local

devine , de fapt, altceva dect pur singular sau pur multiple . Ea devine unul dintre cei fracionat
realiti , mai mult de un i mai puin dect multe - introdus aici, n capitolul 6 .
Vznd urban , vznd n mediul urban .
[ David Hume ] a constituit -o lume divers de experien pe baza principiului de exterioritatea de relaii .
Vom ncepe cu piese atomice , dar aceste piese atomice au tranziii , pasaje , " tendine " , care circula
de la unul la altul . Aceste tendine da natere la obiceiurile . Nu este aceast rspunsul la ntrebarea " ce
suntem? " Suntem obiceiuri , nimic, dar obiceiurile - obiceiul de a spune " I " . Poate c nu exist nici un
rspuns mai izbitoare la problema a Sinelui .
Gilles Deleuze ( 1989) 1
Uneori ni se pare c nu este att de mult oraele noastre , care sunt n criz, imagini i imaginarul nostru
din mediul urban . La un nivel foarte instrumental lucrurile merg pe : aspectele tehnice i politica de
construire a oraului se desfoar , oraele sunt construite de multe ori la rate explozive peste tot n
lume - dar avem n mod clar dificulti n a vedea clar i recunoaterea produselor din tot acest efort
distribuite pe scar larg . i nu e ca i cum nu avem o imagine a orasului , de fapt , imaginea orasului
purtm cu noi poate fi izbitor de clar , ca i n cazul n care a ars ntr-un fel de dor colective vagi , dar
insistent sau dispoziie - doar c e o imagine a unui ora care nu este n mod clar al nostru ! Aceast
imagine poate fi precis cu privire la modul n care oraul ar trebui s fie i ceea ce ne ateptm s fac ,
dar acest lucru de precizie nu se traduce n nici un fel clar n strategii pentru a face n felul acesta - de
fapt, acele strategii care se pretind a oferi dorina noastr pentru comunitate i o public de care
aparine , de obicei, ajung producerea parodii groteti ale acestor caliti , n montri comerciale de
manipulare , sau prin intermediul unei excludere brut si cinic de folos .
ntre timp , cldire city merge mai departe ntr-un ritm , fr o telor pe scar larg ref critic la ceea ce
este pe care o construim . Acest lucru nu este ajutat de faptul c o discuie critic , nu este , n general, a
promovat , de construire a oraului este predispus la declamations de mare putere i de auto- felicitare
de propriile succese , legate , deoarece este pentru o politic care trebuie s adune resurse i populare i
avizare comercial , i legat aa cum prea adesea la serviciul de ambiie politic . Proiecte nate proiecte
n runde de poziionare global competitiv , n care branding arhitectural i conturile lucioase de succes
subscriu escaladri n imagine - rzboaie de optimist . Proiecte grandioase stabili ochelari la nivel global
, n numele de rennoire urban , fr realizarea pe termen lung locale de spin-off hype promite mereu .
, Se pare , putem orchestra i gestiona situaiile urbane uriae i montri , legate de programele
naionale de formare a imaginii i evenimente la nivel mondial , dar ne este greu s susin o producie
continu de locuri urbane obinuite care se stabileasc n i mbogi viaa i faptele oamenilor obinuii
. Ni se pare greu pentru a produce un urbanism obinuit , capabil s susin viaa de zi cu zi obinuite ,
precum i generare de noi modele de via i mijloacele de subzisten n modurile mediul urban au
fcut n mai multe puncte din trecutul nostru .
De fapt, se pare c , uneori, am renunat la aceast speran , distaining o viziune de o susinere i
negociate loc social romantic n aceste timpuri rapide i conectate , i rubbishing ca naiv i mistic , o
credin n puterea creatoare i susinerea de benzi suprapuse de co- prezent sociabilitate i o urban de

co- prezen i co- vizibilitate . Alternativa birocratic i "practice" la aceast viziune de o sociabilitate
distribuite negociat n de zi cu zi este un regim de atomizare , de reglementare , de raionalizare i de
control , care presupune sensibilitile din clasa de mijloc i puteri i n care cea mai mare parte din
populaia lumii este n msur s fie , i rezist fiind , shoehorned.2 -ar putea face cu siguran un caz
care acest regim , n ncercarea sa de a aduna totul n viziunea sa universalizrii , ntr-o anumit msur
creeaz climatul de " risc ", trim sub today.3 acest regim nu reuete n mod clar pentru a ine cont n
mod adecvat pentru i s recunoasc , fie marginale sau roman , i este ea nsi n prezent sub presiune
de la energiile i forele de o lume tot mai complex i dinamic . De asemenea, nu recunoate corporal
al corpului social ( politic ) sau necesitatea acesteia pentru o vizibilitate i o imagine de sine .
ncercrile de a gndi un cadru mai deschis i negociabile i receptiv pentru via social urban destul de
clar nu poate ignora modificrile aduse la societile contemporane de modernitate , dar ne- ar putea
argumenta c de locuri i spaii reale au avut ntotdeauna o capacitate de deschidere , de prezentare i
de reacie , i au fost ntotdeauna capabile de adaptare i chiar genernd un anumit " exces " de
marginalitate i de noutate . Ne-ar argumenta c aceast capacitate i " exces " poate fi vzut ca un
posibil caracter de la nivel local n relaia sa cu o lume mai larg i c urban devine un cadru care
trebuie s fie explorate n continuare pentru modul n care poate genera un loc care este conectate i
acomodarea la unul iacelai timp , i la sol acorpului social . Acest lucru ar fi un loc care este ceea ce near descrie ca sociale , care este , de asemenea, politica n modul Aristotel folosete termenul , 4 i se
insereaz n spaiile urbane reale de astzi i de mine . Scopul nostru final trebuie s fie un
amplasament de o politic a comunitii umane n spaiile conjunctive ale lumii contemporane . Terenul
intravilan este astzi adesea caracterizat ca un loc de dezintegrare , segregare i violen
- Dar este , de asemenea, construit n conformitate cu o raionalitate tehnocrat care mparte , n scopul
de a controla . ntre timp , unele dintre cele mai bune locuri din oraele noastre sunt , de asemenea,
caracterizate de o diversitate , conectare i deschidere care genereaz locuri de nviortor si juxtapuneri
de lubrifiere social de dissimilars . Aceste spaii sunt de multe ori o surs de noutate i de stimulare ,
provocator fixities de idei i de dispoziie , i oferind o ancor pentru spectacole alternative de via ,
mijloace de trai i identiti . Este nc posibil , simim , c o situaie urban , ncorporate n procesele
contemporane dinamice , pot semnala cai pentru susinerea i contracte futures sociale durabile i
deschise .
Dac ne uitm napoi la originea multora dintre instituiile noastre sociale i politice , acestea sunt
inseparabile de o via asamblate n mediul urban - aceste setri sta n mod clar mult mai mult dect
decoruri neutre la forme de fiin social i politic . i nu putem pretinde c acest lucru a fost valabil
doar la punctul de origine al acestor instituii , care sunt n prezent fixe i imuabile , vom vedea forme
sociale a fi schimbat astzi n noi moduri de comunicare , inter- subiectivitate i de identificare social .
Nu este intenia noastr n aceast carte pentru a nega distana dintre viaa noastr de astzi i cele din
trecut , nici s propun o revenire la o comunitate blocat n poziie local , dar nu doresc s nceap o
explorare n moduri concret i conjunctiv mediul urban pot sprijini viaa i mijloacele de subzisten
susinute n straturi subiri de inter- subiectivitate i inter- identificare . Dorim s exploreze modul n
care triete n loc local, depind , de asemenea, pe un angajament conjunctiv cu lumea - i licte sale conf
i diferene - pentru viabilitatea lor i de condiiile de imputernicire si chiar dreptate . Aa cum am scrie

acest lucru n toamna anului 2005 , suburbiile de la Paris i Lille i Lyon sunt de ardere . Toat lumea tie
c furia deversnd n strad ale acestora nseamn i carcase izolate holding sociale au de a face cu
probleme de oportunitate i negarea ei . Toat lumea tie c alegeri importante care urmeaz s fie
luate sunt politice i legislative i de a face cu schimbarea de regim de acces i de activare ntr-o
societate care a neglijat s observe modul n conducte de acces nu au reuit s se extind dincolo de
reelele stabilite de privilegii i putere . Dar exist , de asemenea, un alt fel de politic implicate :
problema este la fel de mult despre modul n care vieile sunt recunoscute i reprezentate - onorat i
prezentate ntr-un mod pozitiv i afirmarea - n spaiile de societile i oraele noastre .
Acesta nu este, probabil , prin urmare, doar o chestiune de realizarea i adoptarea de oportunitate i de
acces doar la beneficiile societii , dei acest lucru este pe bun dreptate prima preocupare , este , de
asemenea, despre modul n care popoarele sunt recunoscute i reprezentate n spaiile de care
societatea . Acesta nu este, probabil, un accident c oraul care a mai scpat de runda actual de furie i
violen este de Marsilia - , de asemenea, oraul francez majore n cazul n care minoritile etnice i
culturile lor sunt cel mai pozitiv vizibil .

De la Agora pentru mediul urban contemporan .


Patrick Healy ne duce napoi la ansamblul de o politic de a fi nostru mpreun , i de a vorbi noastre (
din el ) , n vechea Agora . El ne arat c Agora este un loc improvizat n care " ar putea fi agorazonta , .
La locul de minimele f , de oameni , mrfuri i informaii " Orasul devine " un loc de palavrageala " i " o
imbroglio n retorica nume propriu i denumirea . " n contradicie cu Mumford , aici este un sistem de
coeren intern , " nici nu este un conglomerat social spaial cu propria coeren intern , ntrupat ,
este treaba tuturor , la koinon , sau , Res Publica ".
Conceptul de " koinonia " ( " societate " sau " comunitate " ) este folosit pentru a desemna orice form
de asociere , de fiine umane , echipajul unei nave , o band de soldai , o asociaie de negustori , i
subliniaz persoane i un guvern de demo-urile de mai sus teritoriu . De fapt, comunitatea este un
rezultat de a vorbi nainte de a fi orice aparinnd Deme sau de clan , cu siguran, nainte de orice snge
- obligaiuni pentru teritoriu , iar Agora este " locul de recunoatere " n cazul n care condiiile de astfel
de apartenen sunt construite i negociate i n cazul n prezena de strini sare prtia comunitii .
Toate koinonias sunt supuse koinonia politike toate cuprinztoare , care este polis-ului . Conceptul de
comunitate este , prin urmare, una dintre cele mai importante conotaiile polis i Healy ncepe s arate
cum s koinon i polis se manifest ntr-un spaiu de prezentare i reprezentare , precum i modul n
care spaiul poate fi un diagnostic primar pentru social .
Healy reprezint posibilitatea unei " fiziologie " material al oraului n agorazonta , ntr-o ecologie de
prezen , n prezena altora i n schimbul de idei , dorine i lucruri . Orasul este un lucru de circulaie i
de comunicare ale crei tendine da natere la obiceiurile . Avem nevoie , sugereaz el, s analizeze cu
atenie ceea ce " res " de Res Publica nseamn: problema thingness de res face din ora un obiect fals ,
lucrurile aruncate mpreun , mai degrab dect neleas ca colectarea i interactivities mprtiere de
dinamic i caleidoscopic procese . Objectness a oraului trebuie s fie dizolvat , deschide o nelegere a

modului afecteaz i intensiti sunt mediate de ctre imaginative : " n punctul de vedere al
ansamblului sau asamblarea , problema efectului / afecta , intensiti i micarea este esenial , i rolul
de mediatizarea devine de consecin enorm . "
Deborah Hauptmann merge napoi la unul dintre unul dintre inspiraie noastre primare , interogarea
minuiosLefebvre a Revoluiei Urban cu privire la natura spaiului urban i " urban " . Orasul , n
conformitate cu Lefebvre , nu mai este recunoscut ca o totalitate sau entitate singular . Realitate urban
manifest ca fragmentar , fr form , iar " fenomenul urban ", se localizeaz la un punct de articulare a
proceselor pe scar larg , chiar la nivel global , dispersate . " Oraul " devine " urban ", spune el - , am
lsat n urm , sau sunt n proces de a pleca , un ora putem delimita n raport cu mprejurimile sale i
funciile sale n mod clar , n favoarea " urban " , o condiie , acoperire global , care subsumeaz toate
vieile . " Societatea a fost complet urbanizat. " El folosete conceptul de " ruptur ", pentru a sublinia
discontinuitatea de " urban ", cu ceea ce nainte a fost neleas ca ora , adugnd c aceast ruptur "
introduce i motive n acelai timp o form de cunoatere , un domeniu ... similar cu form logic i
aproape la fel de abstract i activ ca form logic , care este asociat cu limba ... " .
Este o " form fr coninut ", spune el - oraul creeaz nimic , ci mai degrab a oraului " centralizeaza
creaie ", n sensul c ofer forma , sau ne- ar spune , situaia , de schimb i de proximitate s aib loc .
Urban " este un loc de ntlnire , de asamblare , simultaneitate ", dar , acest formular nu are nici un
coninut specific pentru care se acumuleaza tot coninutul , este o abstracie ", dar spre deosebire de o
entitate metafizic , mediul urban este o abstracie de beton ... este pur - forma . " n acelai timp ,
Lefebvre ne spune , vom aciona i de a reaciona " orb " n faa acestui nou fenomen urban . Ne vedem
" noile fenomene din mediul urban ntre procesele de gndire i se ntmpl urban , iar ceea ce vedem
este un " efect de proces " . Noi construi " straturi verbale * care + n imposibilitatea de a se ataa la un "
subiect filosofic " sau un " obiect privilegiat " sau un " totalizarea istoric " . " Teorii i practici urbane
continu s utilizeze instrumentele i limbajul de o perioad trecut i , ca atare, trebuie s fie neleas
ca " reductiv a realitii n curs de dezvoltare . " Dac aceast reducere este n termeni de medieval sau
industriale sau de orice alt fel de oras din trecut , aceasta este forma de astzi , Lefebvre spune - i
suntem de acord - care funcioneaz pe crearea unor realiti urbane .
Hauptmann extinde pe aceast noiune de formular de bazndu-se pe ideea lui Foucault a Panopticon i
modul n care diagrama de nchisoare devine extins la coli , fabrici , etc , care apoi accept " educaie "
de capt funciilor , "producia" etc distributedness de relaiile de putere i de disponibilitatea lor pentru
funciile finale multiple pare a fi o parte din puterea de formular pentru a genera noi realiti . Relaiile
de putere se mute , se trece de la un punct la altul , i " medie lor este domeniul tuturor forelor ( de
for pur ) . " n termeni deleuzian , ele constituie "strategii ", care sunt anonime , orb i mut , deoarece
acestea " se sustrag toate formele stabile de vizibil i articulabile . " Relaiile de putere , i afecteaz lor
, sunt actualizate i stabilizat prin integrarea lor n structurile formalizate . "Instituie ", care rezult este
neleas nu ca o entitate , ci ca o practic , nu la fel de productive , ci ca de reproducere chiar a relaiilor
care presupune . Dar " * t + el nu numai oraul i supuii si act , ele sunt acionat , " Hauptmann
conchide , " iar acest mpinge nencetat i trage , aceast pliere de fore , trebuie s fie neles , neles
epistemologic i situat ontologic dac arhitectul , sociolog , practicanii de practici socio- spaiale sunt de
"act " , spre deosebire de permanen " reacioneaz " la multitudinea de fore n joc . "

ntr- un nou val de gndire spaial ne devin contieni de faptul c puterile de ageni i site-uri se afl n
foarte particularitate i situaia lor - suntem devin contieni de impasuri metodologice inerente n
generalizrile placeless care le-am construit si aplicat ca reete normative pentru problemele urbane i
n gndire de procesele de dezvoltare urban . De fapt , s-ar putea spune c este aceast problem
metodologic , iar problema a puterii scdere a instrumentelor noastre normative , care motiveaz
cutarea pentru o alt concepie a spaiului urban i a societii n munca noastr . ntr-un spaiu diferit (
de informaii i situaii ) o logic diferit funcioneaz . Echilibre i simetrii pot fi capturate doar condiii
temporare . Ne face vederi instantanee de aciune , n special de suport special n structura unui analitic
spaiale . Ne sunt gsirea perspective similare , prin noiunile de " hibriditate " i " actor - network'6 dar
Hauptmann ne arat c aceste descoperiri au fost mereu acolo pentru noi n munca lui Lefebvre .
Motenirea Lefebvre este soluionarea - gsim l-am neles mai bine dintr-o baz de lrgire de gndire
spaial , i alturi de gnditori precum Foucault , Deleuze i Bergson , Hauptmann folosete pentru a
expune delimitrile ale gndirii sale - gnditori el a fost deja familiarizat cu , desigur , dar nc relativ nou
pentru noi n lumea vorbitoare de limba englez . O dat puternic bracketing ideologic a acestor
gnditori diferite par a fi oarecum exagerata i doctrinar astzi , i este complementaritate a gndirii lor,
care Hauptmann folosete pentru a ajuta gndire ne deschide Lefebvre .
O main de visibilization
Gndirea Lefebvre ne ajut s ncepem s nelegem de ce ne nconjoar familiare din mediul urban nu
nceteaz s ne surprind - de ce ei pot prea cunoscute i necunoscute , n acelai timp , i de ce ,
uneori, ne simim c se confrunt cu oraul ca pe ceva radical nou i nu destul de " a ne ' . Orasul pare s
arate nici un capt la capacitatea sa de a transforma ntr-un mod care ne las fr o imagine clar a ceea
ce este sau de unde a venit de la sau n cazul n care ntr-adevr este de gnd s - i documentele de
autor de ctre Gerhard Bruyns i eu s nceap o ncercare la diagrama un spaiu de mediul urban , spre
deosebire de un spaiu de oraul de idei preconcepute noastre .
Aceast distan de urban contemporan din oraul ( ora principal, industrial i ora medieval )
prejudecile noastre , genereaz nu numai confuzie , pe care le genereaz , de asemenea, o mare parte
din edginess i imprevizibilitatea noi percepem n orae contemporane i mai ales la nivel global - de
strin i peste - scalate , mai mare dect , altele dect caliti umane . Este un edginess urban care
stimuleaz i excit , i a dus la film i literatur genuri - dar se pare , de asemenea, s pun ntrebri cu
privire la locul nostru , i locul de subiectivitati i societile noastre , n aceast lume urban . Ceea ce ne
lipsete sau gresit despre oraul are , probabil, de a face cu probleme de perspectiv , i de a vedea prea
clar ce proiectm asupra oraului n timp ce nu vd ceea ce a impune urbane pe noi . Ea vine de la a
vedea oraul ca , probabil, destul de prea uman , prea sociale , prea mult propria noastr - obiect al
propriei noastre construcii i telor ref de raionalizri noastre ale fiinei noastre colective - mai degrab
dect un produs de o dinamic cu totul spaial ; concrescence i de a deveni i "organism ", n dreptul
su propriu . Noi ncercm s ncepem s inverseze anumite ipoteze cu privire la mediul construit , care
vd oraul aa cum este construit de noi ntr-o form ref ne colectoare, i n msura noastr uman .
Preocuparea noastr devine ora ca " dat " i nu neaprat" a noastr " , cum este vorba de a fi forma n
care este , printr-o dinamic, care se impune pe noi - ca anumite forme din natur se pot impune pe noi -

i abia apoi cum vine vorba de a fi comandat i inteligibil pentru noi . Vom ncerca n cele din urm s
fac aceast legtur napoi la om prin " percepia ca form ", pentru c ne-am lua de la Merleau - Ponty
, care percepia noastr poate fi un corolar necesar al acestei " formular de la sine " urban n procesul de
a deveni .
Ne ia forma urban i , prin urmare, pentru a fi un produs de o generativ , dinamica spaial , i va ncerca
s neleag forma i de a deveni din mediul urban , astfel nct s putem folosi aceste cunostinte pentru
a ne ajuta in cele din urma a face mai bine cu forma i de transformare a uman i social ora . Vom
ncerca s se ocupe cu forele i intensiti i tendine , astfel nct s putem face mai bine n cele din
urm cu oraul de preocuparea noastr social i arhitectural .
Acesta este unul dintre faptele cele mai remarcabile despre ora c este att de bine cunoscut la noi ca
ne-am traversa i s-l utilizai n viaa de zi cu zi , n timp ce se pare a fi att de puin cunoscut n
termenii si proprii . O alt chestiune de perspectiv , i de vizibilitate / invizibilitate , ni se pare s stea
la baza acestui puzzle . Cnd ne-am lua n considerare oraul din punctul de vedere al subiectului ,
cartografiere micri i percepiile sale , ceea ce ne-am hart este un spatiu personal , un spaiu de
obiceiurile de zi cu zi , rutine i distracii , dar este un spaiu care , de asemenea, trece cu spaiile de
altele , gsirea acestor puncte de trecere n spaiul urban ca dj acolo i dat . Nu sunt aceste puncte de
trecere , mai mult de spatii personale , ceea ce a localiza subiectul n socialities vieii urbane ? Nu putem
totui vedea cu uurin cum i de ce procesele de aceste legturi ncruciate ntre perspective
subiective sunt stabilite i avem nevoie pentru a crea o perspectiv foarte subiectiv , n scopul de a face
acest lucru . Lsm punctul de vedere al subiectului , n cutarea pentru un punct de vedere care va
dezvlui o ordine ntr-o alt dimensiune , un ordin de care subiectul este supus - i introducei de
trmuri de curs dense cu straturi pliate de putere destul de ascuns .
Acestea sunt straturi de putere care afecteaz rolul Planificatorul n modernitate i cea a proceselor de
consum i de spectacol in post- modernitate , i trebuie s fim contieni i pzii-v de acest lucru , dar
nu exist nc , ni se pare , o gol ciudat n aceast poveste de spatii atunci cnd vine vorba de modul n
care ne distribui n cele din urm a principiului activ n toate . Ce i cine l mpinge cine i ce n jurul n
ora ? Sunt puterile de spaiu , i spaiile de putere , care urmeaz s fie atribuite ageniilor vitale ( ceea
ce nu le numim - ? ? ? ? Social economic sau pur i simplu represiv ) care mucegai material de pasiv ,
inclusiv materialul uman al orasului ? Sau poate de material urban avea agentie proprie ? - O " agenie
delegat " ca Latour -ar putea spune , sau chiar agenii pe care le genereaz n ntregime pe cont propriu
? Poate lucrurile , de asemenea, un lucru a oraului , exercit , de asemenea, o for care modeleaz
subiecte ? i ce despre socialities de subiecte n care acestea sunt supuse la aceast formare ? Ar putea
ageniile de obiecte ntr-adevr , dup cum sugereaz i Bruno Latour , fie constitutiv de socialities
noastre , de subiectiviti noastre ? Ar putea cuprinde obiecte , ca el ntreab , "masa lips " a
societilor noastre 8 i mai departe : exist alte spaii , chiar , cele ale ?
" lucrurile nsele " , spaii de obiecte i de "organisme " , i, n special obiecte i de "organisme ", ntr -un
proces dinamic de formare sau de a deveni , care atest la puterea vital de propria lor agenie ?
ntrebarea pe care ne pune , prin urmare, este dac nu exist , de asemenea, un alt spaiu , care este un
spaiu de " oraul n sine " , sau din mediul urban , n a deveni ei . Acest spaiu poate fi , de asemenea,

una dintre aciune i angajamentului nostru n lume , pentru c fora de acestea , vzut de departe ca s
spunem aa , i la nivelul populaiilor implicate i a ocupat , se poate dovedi , de asemenea, a fi o parte
din ceea ce oraul este . Prin urmare, preocuparea de Bruyns i mine este de a ncerca pentru a ncepe
s contureze i diagrama un spaiu de a deveni din mediul urban , un spaiu de urbanizare , care pot fi
afiate n cele din urm de a avea link-uri complexe pentru spaii de percepie i de socializare noastr i
ne lega ntr-un cerc de imersiune de noi n mediul urban i urban n noi .
De fapt , concepiile noastre convenionale de spaiu i form sunt mult prea nguste i geometrice . O
form este de la simplu nivel de ceva inteligibil , dar atunci cnd ne interoga propria noastr experien
a oraului , n calitate de utilizatori , mai degrab dect ca planificatori , trebuie s recunoatem c
experiena a formei arhitecturale( sau form urban vazut ca arhitectur ) vine destul de sczut n
prioritile noastre de zi cu zi ca angajat oameni doar obtinerea pe cu vieile noastre . Atunci cnd
oamenii merg la munc sau la strada de cumprturi ei nu merg la o configuraie de cldiri i mobilier
stradal , se angajeaz n micare cu o anumit configuraie i intensitatea activitilor . i acest lucru este
ceva care este perfect inteligibil , este un formular . Acest formular este legat foarte direct la viaa
subiecilor umani scufundate n el - i -l face acele viei inteligibile ca Merleau - Ponty a subliniat - dar
existena de forma ( sau o bun parte din ea ), de asemenea precede ntr-o foarte mod evident
experiena de subiectul nostru . Acesta nu este pur i simplu faptul c subiectul creeaz forma ca o "
harta mental " sau reprezentare . Formularul ca perceput este o consecin a activitii sale sau a ei (
ca subiect ), dar aceast form perceput poate fi , de asemenea, un produs de o alt organizaie sau "
adunare ", pe care -l precede ( ca o producie a spaiului generativ vom ncerca s ncepem s contureze
).
Exist n mod clar un punct de vedere diferit la locul de munc aici , acest lucru nu este kantian . Aa
cum a spus Whitehead : " Pentru Kant , lumea iese de la subiect , pentru filosofia de organism , subiectul
iese din lume - un " superject ", mai degrab dect un " subiect " . " 10 Se pare s ne c pentru a lua pe o
lume care este prin natura sa dinamic i de transformare - care este , de asemenea, de a spune
generativ - este s se angajeze ntr-un alt punct de vedere , un punct de vedere care pune lucrurile n
mod diferit , deoarece aceste lucruri pot impune , de asemenea, propriile valori lor " emergente " de la
noi , un punct de vedere care este fundamental istoric , atent la becomings evolutive de lucruri a lungul
timpului , precum i la ( relativ ndelungat ) " evenimentele " , sau forme emergente de la aceste
procese istorice de asamblare . Acest alt spaiu ne gndim , un spaiu de " oraul n sine " , ar fi un spaiu
de evoluie i de involuie , de istorie i de generare , mai degrab dect un aranjament , ar fi organizaie
, mai degrab dect o compoziie . Ar fi un spaiu epigenetice a urban ca o form i ca un "organism " . n
acest timp de schimbare puternic i abia coninut , nu a putut fi , probabil, acest spaiu evolutiv involutionary i generativ va trebui s nelegem dac suntem pentru a nelege potenialul att pentru
opresiune i eliberare oraele noastre oferi ?

Este pentru spaiile de Planificatorul , i la cele de consum i de spectacol moderne i post- moderne,
care ne-am uitat de obicei pentru a nelege dimensiunile de putere . Ce fel de putere nu ne gndim
atunci cnd vorbim de spaii de a deveni ? Poate vorbim mai puin aici de putere , pentru a ncepe cu , i

mai mult de " fore " vzut de la o distan ( poate prea neutralizare i abstractizare ) , precum i de
vectori i tendine condus n timp - dei, desigur, doar cei mai naivi ar uita n toat aceast puterea de
puncte de vedere dominante s se aplece forele i tendinele pentru propriile scopuri , i chiar de a le
conduce . Christine Boyer recitete lui Foucault " altor spaii " i gsete imaginea cea mai convingatoare
elaborat de Foucault aici pentru a nu fi" heterotopie " , ci" oglinda " 0.11 Boyer , se arat n ref telor proiecia n oglind ca fiind totul despre subiectivitate , i propune ca aceast subiectivitate este "
imaginar , o construcie fantezie sau idealizare . " Dar avem nevoie pentru a avea grij , oglinda lui
Foucault ofer mai mult dect un telor de referin sau o imagine compus din imaginaia , i mai mult
dect o subiectivitate pur . Oglinda este , potrivit lui Foucault , utopie , loc fr un loc , precum i
heterotopie , un loc n afara toate locurile n care este totui localizabile . nainte de a fi o imagine , este
un spaiu care dubleaza de vizibilitate , localizarea i lanseze subiectivitate , permindu- ne s ne vedem
( sau altceva , probabil ) , pe lng un punct de virtualitate , dintr-o perspectiv care definete cine
suntem n raport cu o viziune de unde suntem . Foucault spune oglinzii : " n ea , m vd acolo unde nu
sunt , ntr-un spaiu ireal , care se deschide potenial dincolo de suprafa , acolo eu sunt acolo unde nu
sunt , un fel de umbr care face ca aspectul meu vizibil la eu ... oglinda ... are un fel de revenire n
vigoare la locul pe care l ocupa : . ... am ntoarce la mine , ncep s ntoarc ochii pe mine i m-am
reconstitui unde sunt eu n realitate " 12 oglinda este mrturie a ambiguitatea i ambidexterity de spaiu
, n acelai timp obiectiv i subiectiv , a lumii i a proieciilor noastre pe la lume . Se atest la cercul de
contientizare create de sine n loc de virtutea de a fi acolo - se atest faptul c ne sunt ncorporate ntrun material rezistent i lume i nu ngeri , i c a fi acolo este o condiie de orice cunoatere , la toate n
pe primul loc .
Meciul ora reflect caracterul napoi la noi cine suntem , ceea ce sunt - dar nu ca o suprafa sau
colective simplu ref . Auto - vizibilitate Foucault este bine constrns , suprafeele ale oraului sunt
absorbite ntr-o main mai mare , volum mai ocupat , mai imersiune i labirint de suprafa - i aceast
main nu este doar o colecie de imagini , pentru a fi asamblate n mod diferit , construit , reconstruit ,
interpretat , interpretat greit de mai multe perspective , este ea nsi o ( stiind - prin - ne - cunoatere ,
tiind - prin - ne - micare ), cuplu tie cu , constructor de , dispoziii i obiceiurile noastre i nclinaiile ,
manipulator i de localizare a modelele noastre de via i imaginile ( i punctele de vedere virtuale ),
care merg cu ei . Exist un " tiind " aici care ne localizeaz nainte de reprezentare . Spaiile de dispoziii
noastre , i imaginile aceste spaii proiect n matrice secveniale i coordonate cu micrile noastre , se
susin reciproc i a localiza noi , construirea subiectiviti : " sub suprafaa de imagini , o investete
organisme n profunzime , n spatele mare captare de schimb , exist n continuare formarea de beton
meticulos forelor utile , circuitele de comunicare sunt suporturilor de o acumulare i o centralizare a
cunoaterii , jocul de semne definete punctele de ancorare de putere , nu este faptul c frumoasa
totalitatea individului este amputat , reprimate , modificate prin ordin noastre sociale , este mai degrab
faptul c individul este atent fabricat n ea , n conformitate cu o tehnic de ansamblu de fore i
organisme . suntem mult mai puin greci dect credem noi . nu suntem nici n amfiteatru sau pe scena ,
dar nmain panoptic .
Orasul este constructiv de subiectiviti - dar este nchisoare la fel de bine . Acest lucru este la fel de
adevrat astzi ca a fost vreodata - i este nc o chestiune de ceea ce este vizibil prin oglind , i de cine

. Este vorba de o distribuie de o putere de " a ti n locul ", i de a vedea pentru persoane diferite ,
diferit capabile s locuiasc main profitabil i pentru propriile scopuri . Mall-uri , saloane de plecare
aeroport , enclavele supravegheate , i centre , sunt variabil disponibile , accesibile - dar , de asemenea,
variabil ref sau colective i de susinere a subiectivitile le localiza . Aceleai localiti pot permite unele
i le deschide o lume de posibiliti , n timp ce alii capcan n rutine trist i descurajatoare , n funcie
de spaiile personale variabile se informa . Ele nseamn lucruri diferite i sunt situate diferit n labirint oglind - main pentrucurare temp de munc n lounge de plecare aeroportul dect sunt pentru
cltorul de business-class . Ceea ce cutm sunt mijloacele de spaii care se deschid posibilitile lumii
constitutiv , care faciliteaz performana de viei i identiti n loc de care se deschid subiectul la un
angajament dinamic cu forele de propria constituie .
Cunotine i proiecie ntr-o " lume hibrid "
Trecerea de atenia de la subiect la obiect generativ - concentrndu-se pe obicei , pe formular , pe
vectori i tendine , pe un impuls dinamic - nu , de fapt, dou lucruri conexe. Se schimb profund , n
primul rnd , termenii nelegerii noastre a problemelor de subiectivitate i de localitate , precum i de
vizibilitate i situationalities care stau la baza acestora . Aceti termeni ia pe un nou sens ntr-un cadru n
care " subiectul iese din lume " , ele devin evenimente , sau condiii situate , care apar de la o lume
turbulenta care stau la baza , mai degrab dect s fie cuie care fixeaz turbulena i inei-l , sau
ncercai s-l dein , ntr-un cadru centrat pe noi nine i pe un loc unde putem considera ca dat .
Oraul n care ne-am vedea vieile noastre , ref selectat , nu mai este o oglind simplu , acest lucru de
sine n sine este la fel de mult n oglind la o lume care schimb aa cum ne micm prin el . Ea devine ,
desigur, de asemenea, o lume care se adapteaz pentru a fora i micrile dominante , la anumite
tendine mai mult de la alii , acomodarea la anumite viaa mai mult dect altele . Este aici c vorbim din
nou despre putere , n punctul n care spaiile servi subiecte sau teme s deserveasc spaii .
i aceste diferene pot aprea fr ca noi s fim n stare s le atribuie o putere central , puterea este
distribuit , naturalizat dei o main la fel de mult organism i creterea regizat de propriile sale vectori
i momentums ca aceasta este o construcie uman direct sau sociale . Exist n mod clar ageni n toate
acestea , care exercita putere asupra altora , dar ar fi o greeal s atribuie distribuia puterii n ora
pentru un sistem maniheist mare . " Foucault arat c puterea ... este mai puin o proprietate dect o
strategie , iar efectele sale nu pot fi atribuite la un credit ", ci a dispoziiilor , manevre , tactici , tehnici ,
functionings " , " ea este exercitat , mai degrab dect posedat , nu este privilegiul dobndit sau
conservat al clasei dominante , dar efectul general de poziiile sale strategice . " ... Pe scurt , puterea nu
este omogen , dar poate fi definit doar prin anumite puncte prin care trece . " 14 Faptul c puterea este
distribuit , de asemenea, nseamn c lupta poate fi angajat pe mai multe fronturi , i aa cum am
artat deja n alt parte n a vorbi despre Amsterdam , exist mai multe puncte , n lumea real de
anumite locuri, n cazul n care jocul de putere pot fi negociate , iar n cazul n care viaa oamenilor
obinuii pot fi situate n mbogirea i care s permit moduri .

Al doilea lucru pe trecerea de la subiect la obiect generativ nu se deschide o comoar ( sau poate de
viermi pentru unii ), a unei lumi " hibrid " , n cazul n care diviziile noastre naturalizai ntre ceea ce este
de natur social i ceea ce este natural , ntre subiectiv i obiectiv , ntre tehnologice i biologice , ntre
om i main , devin mai puin sigur , mai deschis , n care 16 ntrebri de valoare i de sens poate fi
negociat i renegociat , i unde putem redescoperi o parte din deschiderea i disponibilitatea
extraordinara de invenie i intervenie , care este nc un personaj de anumite locuri ale lumii noastre .
Exist pericole , precum i oportuniti n aceast desigur , i ntrebri de valoare devin mai degrab
dect mai puin critic , vom vedea acest lucru deja peste tot astzi , ca domeniul tiinei i al faptelor ,
neleas anterior ca pur i obiectiv , trece din ce n ce cu politic i cu etice . Dar - i acest lucru are de-a
face cu perspective i modaliti de a vedea - o lume hibrid ofer , de asemenea, o perspectiv
proaspt asupra schimbrilor i este capabil de a ne orienta mai pozitiv i experimental pentru un viitor
care nu este deja stabilit , care este , de fapt, mult mai mult deschide la spectacole alternative de
realitile noastre decat ne-am par a fi cele mai multe ori s-i imagineze . nclcarea limitelor nu
nseamn dizolvarea unui sine care este , n orice caz, n funcie de punctele de trecere pentru
constituia sa - si , de asemenea, arunc o proliferare de asociaii neateptate i contaminri ,
deschiderea , dac suntem dispui s ia n sus provocare a considerndu-le , noi oportuniti i
eliberatoare pentru exprimare i identificare uman i social .
O noiune de " agenie " de materie i nclcarea graniele dintre natural i social , o pierdere de
certitudine ntr-un set unic de idei adevrate ca structura de realitate : acestea semnal de un alt fel de
relaional , asociativ , spaialitate de , luid f captivant i existena reciproc a ne i ideile noastre ,
obiecte i lumi . Un studiu extrem de interesant i de literatura de specialitate a aprut n relaia noastr
cu tehnologia iluence inf de mediere n sine - a comunicrii drum , n sensul cel mai larg construieste
lumi . " Piese atomice " , cum spune Deleuze , " au tranziii , pasaje , " tendine " , care circula de la unul
la altul ... * i + da natere la obiceiurile . " Aceast nelegere a unei lumi fcute de " obiceiurile ",
constituit n tiraje i comunicaiilor i tranziii a provocat o dezbatere trans -disciplinare cu privire la
modul n care Cunotine noastre , subiectiviti i socialities sunt construite i reconstruite n mediile de
comunicare i mediate tehnologic . John Law ne introduce la o spatialitate de o lume a tirajelor , fr
fundaii , pentru o viziune de " sisteme" i nimic " reele " , cum ar fi funcionalist i versiunile
tehnocratice ale acestor idei care au fost curent n anii cincizeci i aizeci , i nc mai sunt n inginerie i
tiine de management de astzi .
El vorbeste de descompunerea distincia clar ntre uman i non- umane ntr-o eroziune de fixitate deja
explorate , chiar dac n ali termeni , n lucrarea lui Karl Marx ( cu su " solid " topire n aer ) i Michel
Foucault ( n explorrile sale ale epistemei moderne ) . "Teoria actor - reea ", el descrie este o metod (
sau sensibilitate ), care exploreaz relaiile i relaionalitate , i n cazul n care toate entitile atinge
semnificaia lor de a fi n relaie cu alte entiti . Nimic din ceea ce intr n relaii a stabilit semnificaie
sau atribute n sine , n schimb , atributele de orice element special n sistem, sau nodul n reea , sunt
definite doar n raport cu alte elemente sau noduri . Este apoi de locuri de munc analistului de a
explora modul n care aceste relaii , precum i entitile pe care le reprezint , sunt aduse n fiin .
Ajungem la o logic care se dizolv categoriile fixe ; oameni i non- oameni , tehnic i social , de
coninut i de context , macro i micro - toate tind s se dizolve n logica sistemului sau " actor - reea " .

" n cazul n care exist diferene este pentru c ei sunt generate n relaiile pe care le produc . Nu pentru
c acestea exist , aa cum au fost , n ordinea lucrurilor . "

Dar cum ar trebui s reacioneze la dizolvarea categorii fixe ? n logica sociotechnical , distincia ntre
uman i non- umane devine erodat pn la punctul n cazul n care acestea sunt prestate n materie de
funcionale i practice , mai degrab dect de odihn n moralitate , politic , etic sau de teologie .
Legea se confrunt etica dizolvarea " uman ", ca o categorie fundamental , i susine c provocarea
noastr de astzi nu este acela de a dori departe o stare de f luidity , incertitudine i "risc" , dar s ne
imaginm " uman " , progresiv i creative forme de politic , etic , estetic i vrjitorii care nu se
sprijin pe distincii eseniale ntre umane i non-umane , dar sunt n schimb relaionale . El avertizeaz
de tendina sistemelor i reelelor pentru a reproduce modul n care ordonri actuale ale lumii place s
se reprezinte , i pune problema de critic social ntr-o lume fr fundament - un punct , de asemenea,
luate ntr-un mod foarte publice recent de Bruno Latour.17 S-ar putea , nu , prin intermediul reelelor ,
sfresc prin reprezentare a lumii ntr-un mod care nu este pur i simplu lipsit de spirit critic , dar chiar
triseze si ajuta pentru a reproduce modul n care este deja n curs de fcut lumea ? S-ar putea s nu
ajungem la adugarea de plauzibilitate i puterea de a instrumental , funcionalist i ipoteze de
conducere cu privire la modul in care functioneaza lumea ? Cnd ne-am descrie lumea tindem , de
asemenea, pentru a ajuta la efectuarea ca suntem o descrie , astfel nct nici o descriere este tot
nevinovat . Analizele de modul n care lucrurile sunt puse mpreun reproduce strategic care
funcionalismul i de a efectua o fiin . " Fiecare descriere este ... performativ . Fiecare descriere , totui
subtil , tinde pentru a ajuta la a aduce n fiin ceea ce -l descrie . "
Legea susine ns c logica non- fundamentale ale analizei semiotice nu trebuie s autostopul
vagoanele de funcionalism . Este posibil s ne imaginm ordonri relaionale care efectueaz alte logici
, logic care produc diferite tipuri de politici , precum i diferite tipuri de persoane - persoane care nu
sunt subjugate la logica de mijloace i scopuri , proiecte i obiective , care vin la noi de la un
instrumental i relaionalitate reea strategic . El citeaz cyborg de Donna Haraway , un hibrid
tehnologic -biologice care efectueaz o technoscience feminist , non- rasist , i non- violent n fiin .
Acesta este un hibrid care se afl ntre fapt tiin i science fiction , care nu este de a face cu desen
lucruri mpreun i poruncindu-le ntr-o singur viziune , ci mai degrab imagineaz performana de
tehnologii , de lumi i de persoane n cazul n care viziune este eterogen i multiple .
Ceea ce cautam este o relaionalitate non- fundamental , dar materialul care nu este funcionalist care se conecteaz politic i tehnic , i care deschide posibiliti de gndire cu privire la efectuarea i
realiti alternative , versiuni alternative ale binelui . Cautam un relaionalitate care este sensibil la
posibilitile de o lume care nu este rigid consistent sau centrat , dar care permite coerene fracionare
i schimbare . " * T + el eecul unei entiti ( o persoan , un aranjament tehnic , un set de reguli ), la
coeren ntr-un mod unic i funcional nu este nici tratat , nici cunoscut ca un eec , dar , n schimb , ca
o realitate analitic i experimental - i una cu consecinte posibil eliberatoare . " Un angajament de a
relaionalitate nu este neaprat un angajament de funcionalism . Putem lucra proiectiv i experimental
, imaginarea versiuni diferite ale lumii , care sunt , de asemenea, versiuni diferite ale binelui , aducnd

laolalt , i de a face alegeri explicite , politice i tehnice . " Daca putem separa dizolvarea a tot ceea ce
este solid din logica singular funcionalismului , o nou versiune de analiz i politica se deschide n faa
noastr . Una care accept responsabilitatea pentru participarea sa la i spectacole ale lumii . "

Oraul nostru devine un aparat de hibridizare sau main , un distribuitor de vizibilitate i un


manipulator activ de perspective ( de multe ori orb la propriile sale manipulri ), mai degrab dect un
accent pasiv de mai multe puncte de vedere . Ce despre tendinele la care nu se adapteze , punctele de
vedere aceasta nu permite ? Are deveni productor de corpuri docile ca i cu alte manipulator de
vizibilitate , Panopticon . n multe cazuri, va trebui s recunoatem c rspunsul este "da" , dar n a lua
cu privire la acest spaiu de mediul urban vom ncerca s nelegem , de asemenea, potenialul
eliberatoare ale mainii , potenialul de activare n spaii contemporane - inclusiv cele pe care le numim
" virtuale " , potenialul de spectacole alternative de comunitate i subiectivitate . Maina poate fi mai
mult sau mai puin care s permit , mai mult sau mai puin eliberatoare , mai mult sau mai puin la sol a
spiritului uman - n cele din urm faptul de a ne fi prizonieri de aceast main reflect caracterul numai
c nu suntem ngeri , c suntem de partea necesitate a i cufundat ntr-un material , i astzi urban ,
lumea . Noi participm n aceast lume , prin performanele noastre i de imaginaia proiective , i oraul
devine o scen pentru acte de politic sociale , pentru ale cror rezultate , suntem ntotdeauna
responsabil . Ne unim cu un discurs contemporan cu privire la potenialul de activare n spaiul
contemporan , dar vom ncerca s facem acest lucru prin intelegerea acestor poteniale ntr- un echilibru
n micare a mainii i a proceselor sale . Urmm Gregory Bateson n a crede c o consecin a tri ntr-o
lume puternic i dinamic i real este faptul c " libertatea vine de la recunoaterea ceea ce este necesar
acest lucru. Dupa care este recunoscut , vine o cunoatere a modului de a aciona . "

Pollachos Polis Legetai ( Exist mai multe moduri de a spune polis ) , sau : Comunitatea i vizibil a
oraului
Patrick Healy

Un loc de palavrageala
n primul paragraf de politica lui , Aristotel afirm c oraul este " cea mai mare dintre toate formele de
asociere " .1 Nimic nu sugereaz oraul grec mai mult dect cuvntul " agora " : se trece n utilizare
colocvial ca la locul de pia , i deine sensul de dur i cu tambur de barter i de schimb , i este acolo ,
n contul Hannah Arendt , se gsete cu precdere viaa public a oraului grecesc , locul de
recognition.2 nainte de orice alt loialitate , cetenii le-a dat la Athena ,elogiu de Tucidide ,cel mai
faptul materie - de - de scriitori greci , deriv din faptul c supunerea primar . Atunci cnd n " predica de
nmormntare " lui Pericle vorbete pe mormintele morilor atenian , el subliniaz faptul c Atena este
nici un ora de munc pe zi , dar , de exemplu, care este demn de admiraie .

" Noi suntem iubitori de frumusee , fr extravagan , i iubitori de nelepciune , fr a fi efeminat .


Bogia nu este pentru noi o chestiune de vanitate , ci o ans de a realiza ceva , putem s recunoatem
srcia , i cred c o ruine s nu -l depeasc . Nostru cetenii participa att datoria public i privat
i nu permit absorbia n propriile lor diverse afaceri pentru a interfera cu cunotinele lor din ora . Am
difer de alte state n ceea ce privete omul care ine departe de viaa public , nu la fel de " linite ", dar
la fel de inutil , ne vom hotr i dezbate cu atenie toate chestiune de politic n persoan , nu de
gndire c vorbele i faptele merg mpreun , dar c lucrurile care merg nediscutate sunt sortite eecului
... ntr-un cuvnt eu susin c oraul nostru ca un ntreg este o educaie de Grecia i c cetenii ei
randament la nici unul pentru independen de spirit , de multe - verso realizri , i complet ncrederea
n sine la nivelul membrelor si creier . "

n secolul 5 i.Hr. Atena , care Tucidide va tri s vad devastat de ciuma i sa prbuit de la putere ,
semnificaia central de comunicare a fost astfel c politicul a fost capturat n locul Agora ,
recunoaterea i comunicarea fiind modurile ef de participare la durata de via a cetenilor . Sensul
original al Agora a fost mai aproape de ideea de loc de ntrunire i nu loc pe pia , chiar i n sensul de o
ntlnire public care poate avea loc oriunde , Odiseu a trebuit s se stabileasc o ntrebare nainte de

un Agora la bordul navei , iar Agora st ca mult pentru dezbateri i pentru loc . Apoi , nu numai ca nu -l
suport de loc , de asemenea, devine folosit ca un marker de timp , plethuouses astfel Agoras este timpul
pentru pauza de masa , " plin Agora " . Mai mult sub form verbal implic mult c ne-ar atribui n
domeniul de Flaneur , sensul de agorazein , la loll despre , s cumpere , chiar i pentru a fi n form bun
, ar putea fi agorazonta , la locul de fluxuri , de oameni , mrfuri i de informaii .

Agora este , de asemenea, un loc improvizat , planul general un ptrat dur , de-a lungul cele dou pri
ale acestuia , dup descrierea Zimmern lui , exist dou colonade , deschis spre locul de pia , cu picturi
viu colorate pe perei interiori , care prezint unele scene de lupta intre zei i gigani , sau ntre ceteni
i vecini . Pe celelalte dou pri sunt cldiri publice , un templu i o cldire guvernamental ,
aproximativ jumtate din zona de ptrat este pstrat liber pentru " publicul larg , care sunt deja ncep s
vin mpreun pentru lor de diminea palavrageala " .4 timpul , de exemplu, , o zi special , cum ar fi
Ecclesia , o frnghie adncit n colorant rou a fost pus n jurul valorii de pia i trase treptat, n aa fel
nct s conduc toat lumea lungite acolo spre Pynx sau Parliament Hill . Astfel de persistent este o
parte important a vieii de zi cu zi a cetenilor , ale cror zile , punctate de colectarea i mprtierea ,
au fost determinate de ctre divizia sezonier larg de vreme la fel de uscat / umed i pentru care n aer
liber a fost habitus cel mai dorit , chiar la temple , persistent n pridvor , n apropiere de casa de zei i
zeie .

Agora este locul de improvizaie performative , grajduri , cabine , nuane mpletituri , i fiecare varietate
de erectie temporare , cu produse aranjate n rnduri i cercuri , nsoite de sunete neguvernabile i
strigtele negustorilor . Un funcionar al pieei sun un clopot de deschidere a pieei de pete , 6
parfumuri recent sosii sunt tanjea dupa de dandy nerbdtor , exist o pia de sclavi gol , iar n coluri
ndeprtate , tarabe de carte , i schimbtorii de bani monede ciocnit pe teritoriul lor tabele. Pentru
Platon n Republica este mult dispre pentru comerul cu amnuntul i comerciani; acestea sunt " mai
slab n putere corporale , i , prin urmare, de folos pentru orice alt scop Datoria lor este de a fi n locul de
pia i de a oferi bani n schimbul de bunuri , . pentru cei care doresc s vnd , i s ia bani de la cei
care doresc s cumpere " .
O retoric de numire
Orasul este un imbroglio n retorica nume propriu i denumirea . Pentru a se autor trebuie s numeasc ,
de asemenea, sa - " auto ", ca Agora . Acordarea unui cont de un astfel de proces rmne complex .
Strigtele de pescarii , schimburile de oameni este uor de gsit n comediile de Aristofan . De afaceri
este o condiie negativ , are o form privativ , " ascholia " , aceasta nseamn o absen de scholia ,
care este de a spune liber ( Otium ) . Leisure aparine cu contemplare , meditaie , i comunitate este la
fel de mult un rezultat de a vorbi ca orice aparinnd Deme , clan , etc Agora este locul de recunoatere ,
chiar i n discuiile realizat de Socrate , n conformitate cu Diogene Laertius , exist mult sub semnul
ntrebrii n locul pe pia . O via privat este de neconceput , oraul este un loc de palavrageala ,
acesta este doar filosoful care se termin ntr-o situaie de non- poros - n cele din urm Academia va

duce la grdini din afara orasului . Urmele de Socrate ( cu excepia rare de mers pe jos n mediul rural cu
Phaedrus ), va fi de-a lungul benzi i strzile din Atena , agat de Stoa . Vreme i festivaluri , pregtirea
pentru rzboi , marca ritmuri fundamentale ale anului . Prezena strinilor ( metics ) sare prtia
comunitii . Reelele comunitare sunt improvizate , oraul nu are un sistem de coeren intern , nici nu
este un conglomerat social spaial cu coeren intern; ntrupat , este treaba tuturor , la koinon , sau ,
Res Publica .

Cu sosirea lor n primvar pentru adunrile mari , ambasadele , festivalurile i performana Tragedii ,
oraul n sine ajustat la fluxul de vizitatori . Contextul urban a fost unul de ajustare constant . Aici
putem gsi nceputul numirea a oraului , precum i dezvoltarea de ghiduri , cu descrierea ekphrastic ,
care devine imaginea din Atena - n primul rnd prin intermediul monetar i bufnia . Atena preferat ca
contribuii de la aliai fi pltite n moned mansarda , a fost monedele care Apollo i Athena preferat
pentru a vedea , chiar spartanii pstrat o surs de " bufnie cuiburi ", dei urau faimoasa Atena .
Atenienii au spus c au fost lucruri pe care le -ar putea admira n spartanilor , i acest lucru a fost de a lor
de credit , dar spartanii putut gsi nimic pentru a admira n atenienilor i acest lucru a fost neajuns lor
fatal .

Subiectul nu este blocat n subiectivitate , Socrate este o piatra - mason , sculptor , streche , corp
multiple , ocupat n sensul atenian de angajament zilnic cu alii , amestecarea n mod constant i n afar
de poziii , profesor , filozof , marele flirt - la cel puin n ceea ce privete Alcibiade - cetean loial , un
soldat , cu o rezistenta si simplitate , care , de asemenea, ducnd la sophrosyne , blndeea puternic i
sensibilitate , care a fost o virtute suprem pentru atenieni . Platon n Republica ar putea , de la limitele
Academiei non- urban , cred c de o practic a biopoliticii , inginerie de organisme, precum i simurile
pentru a produce subiecte guvernabil .

Este aici , probabil c trebuie s ntreb despre modul n care are loc authoring a orasului ? Platon va
solicita excluderi , este iubitorii de nelepciune , care vor conduce , i el propune un sistem care, n
termeni contemporani se gsete n Iran . Dar chiar ca el onoreaz Socrate , el l priveaz de ecologie sa
permite . Cu toate acestea , este n politica de Aristotel , c vom gsi o constelaie succint i a subliniat
de termeni n care Polis este definit ca koinonia Politon politeias8 " eiper gar esti koinonia tis a polisului ,
esti de koinonia Politon " politeias " " ( ... dac polisului este o comunitate este o comunitate de ceteni
cu privire la constituia ... ) . Polis-ului pot fi vizualizate aici ca o comunitate participativ . Dovada este
decisiv complex . V mulumim pentru cercetarea de Mogens Herman Hansen9 avem un studiu de mare
a distribuiei lexical de semnificaii n sursele clasice i post- clasice , care arat pn cluster de termeni
i ambiguitatea lor - confirmarea comentariul lui Aristotel n Cartea 3 , capitolul 3 ; " Pollachos polis
legetai pollachos gar tes poleos legomenes " ( Noi folosim mai multe sensuri n vorbind de polis ) .

Este nevoie , de asemenea, s se in cont de faptul c dezvoltarea de concepte de Bodin , Hobbes ,


Machiavelli cu privire la suveranitate , stat , oras , face dificil de a recupera semnificaiile specifice din
Aristotel , multe dintre care sunt specifice pentru el printre sursele antice . Unele dintre simurile pot fi
reduse la urmtoarele : un sentiment topografic - care este o referire la o soluionare nucleate , un
sentiment , care personal este ca o comunitate , ca o structur politic cu un model de decontare .

i se poate aduga o surs important raportat la Kleanthesstoic , n antologia de Stobaios11 " polis ,
deoarece este folosit n trei sensuri diferite , cu privire la soluionarea , despre comunitatea de oameni ,
i n al treilea rnd , combinate n ambele sensuri . " "Comunitate" n acest lucru se traduce la anthropon
sustema tone , ceea ce implic din nou un local, un sens personal , ca o semnificaie primar de polis .
Chiar i ntr- o surs mult mai trziu , a comentat pe de Mogens Herman Hansen , distincia ntre polis ar
fi cldiri , sau un grup de oameni , este accentuat . Dar , o examinare de sinonime pentru polis arat cum
proteic termenul ar putea fi - se poate vedea acest lucru chiar i ntr-un singur citat de la Tucidide : " ...
din cauza antice locuinei pe Akropolis - este chiar n ziua de azi , numit polis de atenieni " : i sinonime
includ , Akropolis , emporion , sau , ar , teritoriu - ge , Chora - cu anthropoi , Andres , Poliai - oameni ,
de locuitori , aduli ceteni de sex masculin - cu demo-uri - oamenilor ,cetean - corp , sau , adunare
popular - ekklesia , sau , demo-uri , i , de asemenea, sensul mai abstract al comunitii politice , ca
atare , o semnificaie mai n probe n Aristotel , i n texte filosofice . Acesta este doar foarte rar folosit
ca sinonim cu Ethnos ca un popor care locuiesc -o regiune .

Pentru Aristotel koinonia este cea mai nalt form de comunitate i nu purta distincia de stat i
societate n utilizarea politic contemporan - n cazul n care , de exemplu , societate , la fel ca n "
societatea civil " , este co- extensiv cu statul - sau n analiza lui Hegel n Grundlinien der Philosophie
des rechts din 1821 n cazul n care societatea civil , Brgerliche Gesellschaft , i , Staat , aparin
mpreun, ca parte a ordinii politice . Aceast legtur este scos n eviden atunci cnd formele
societii civile , prin puterea economic , influena cultural , sau , lobby politic , presiune exercita
asupra instituiilor de stat . Aceasta deschide un decalaj - n timp ce positing o contiguitate ntre sfera
public i privat - submineaz c n acelai timp noiunea de suveranitate de stat , n timp ce tapetare
peste fisurile cu mantra " democraie " , un plus ideologic ca normativ , care este capabil de neorbitoare a contradicie performativ care lrgete decalajul n ncercarea de a contracta norma .
Conceptul koinonia subliniaz faptul c teritoriul este mai puin important dect de oameni sau de
guvern . Acest lucru este dat rezonan bombastic n sloganul de Nikias ( 413 BC ) " Andres gar polis , kai
ou teiche , Oude Nees Andron Kenai " ( un polis este alctuit din oameni , nu de ziduri , nici de nave
goale ) .

Dac comunitate inclus toat lumea nu este clar , i, uneori, acioneaz polis ca un guvern , de exemplu,
se poate trece legi , nevoie de jurminte , semna tratate , a gsit colonii , fiscale , menta , contractul ,
mprumuta , organizeaz festivaluri , consulta oracole , adpost de refugiat - i chiar la un moment dat ,

se apropie , n Aristotel , la noiunea de persoan juridic . Este cazul n care aceasta este Demokratia
care merit un cult , n timp ce nu era nimeni pentru polis , deoarece puterea suprem a fost demo-uri ,
nu o suverane, mai presus de lege . Koinonia : att n etic i politic , cuvntul este folosit pentru a
desemna orice form de asociere , de fiine umane , echipajul unei nave , o band de soldai , o asociaie
de comerciani , o comunitate religioas , cum ar fi un thiasos , sau , civice subdiviziuni , cum ar fi demoi
sau phylai - i toate aceste koinonias sunt supuse koinonia politike toate cuprinztoare , care este polisului . Astfel , conceptul de comunitate este una dintre cele mai importante conotaiile polis i mai
departe aparine n mod esenial la discuia lui Aristotel . Revenind la alte surse de complexul de lecturi
n jurul public / privat, pot fi expuse i duce la un argument cu privire la modul de a koinon i polis se
poate manifesta - i modul n care spaiul poate fi un diagnostic primar pentrusocial.

Un diagnostic spaial
Dovezile de la " discursuri de nmormntare " din Tucidide este complex i de puncte de relaia dintre
sectorul privat i public pentru polisului atenian . Acest lucru este tratat ca normativ : i anume , c
publicul este domeniul politicului , n sfera public este sfera politic , i sfera privat este cea a omului dar nu n concepia modern a unui atomizat fi cu drepturile individuale , mai degrab aparinnd
societilor n cadrul societilor , adic aparinnd koinonia , care corespunde aproximativ la ceea ce
Graafland a numit cele socius.13 este de asemenea important de remarcat faptul c sfera polis este
sfera politic . Multe dintre asociaiile au avut elemente de public i privat , se poate gndi la diferena
astzi ntre calitatea de membru al unui club , o biseric sau un partid politic n cazul n care distincia
public i privat este de multe ori ascunse . n timp ce cultivarea idealul de a spune ceea ce a plcut , luat
ca un semn al democraiei liberale , au existat restricii : nu ar trebui s spurce Taine , nici forma noi
culte i societi religioase . Sfera public a fost capabil s deranjez pe privat n materie de educaie i
respectarea legilor :Adunarea a fost mputernicit s fac acest lucru . Aici se facemai semnificativ
diviziunea ntre ceea ce este idion , privat ( la idion ) mpotriva a ceea ce este demosion ( a poporului ,
democratic ) . Uneori , mai ales n Etica lui Aristotel i Politica , contrastul fundamental este ntre
persoana privat ( idiotes ) i ceteanul angajat politic ( politeuomenos ho ) , sau ntre ceteni case i
cldiri publice , etc Distincia atenian a idion cu a koinon nu este cum ar fi contemporan individuale / de
stat . Pentru participarea koinonia a fost prerogativa de ceteanului i sursa de privilegiu .

Mai mult , trebuie remarcat faptul c , aa cum sa demonstrat n curtezanele i fishcakes Davidson lui ,
14 exist un fond bogat de anecdote care arat n sus complexitatea oikos , n domeniul privat , care
este , de asemenea, o zon de excludere , de femei , strini i sclavi . El arat n spaiu ca unul dintre cele
mai importante de diagnosticare , de exemplu , de adulter n conformitate cu legile Solonic . Cineva care
" a intrat n aer liber " sau aezat ntr-un ergasterion nu a fost disponibil pentru adulter , deoarece
spaces , cum ar fi strzi, agora , tarabe sex ( oikemeta ) i magazine au fost divergente cu sfera privat ,
care este , n oikos , care este att de acas i oamenii care triesc acolo , celelalte spaii au fost toate
zonele de n marf , i n legtur cu relaia stabilit ntre obiecte , exprimat n termeni de pre . Spre

deosebire de acesta este darul , i hetaera ( curtezan ) sa mutat n spaiul de cadou i a evitat orice
confuzie cu schimbul de proprieti alienabile n prostituie , fie c este vorba de vnzare -un act , o
perioad de timp , un organ , sau prile sale . Imaginea de oikos pot fi reconfigurate prin examinarea
poziia complex a hetaera . n relaiile ei, ea este departe de acele spaii care transforma oamenii n
produse -o lume , dovezile atenian ne permite s vedem c n timp ce un ergasterion sau porneion ( sexshop ) transform erotic ntr-un obiect de vnzare , invers poate , de asemenea, s apar , o curv se
poate transforma o cas ntr-un bordel . Cu alte cuvinte ,intervalul de spaii de marcare nu este epuizat .
n discursul de Aeschines acuzaia mpotriva Timarchus este c, prin vnzarea nsui de alegere , i
transforma casa ntr-un bordel , el nu poate avea titlul de onoare de amant . n Aristofan "viespi, toate
corpurile sunt transformate n " bunuri " a fost hawked de vnzare . Diferite distribuii ale visibilization
spaiale au fost cruciale ca un marker .

Prima ntrebare care poate fi ridicat este dac o analiz a oraului poate fi sistematic - sau este doar
simptomatic . n analiza Zimmern a secolului al 5-lea la Atena , unul are sensul care apare n Geddes i
Mumford , care sunt contemporanii si , c oraul are un fel de integritate organic , un miez de susinere
, care se ghideaz n calitate de acumulare i de asamblare . De la prima analiza de circulaie i de
comunicare existena procesului i poteniale face o astfel de dificil lectur pentru a sustine . Poziia
noastr actual este semnalizat de Marc Aug n sale non- locuri : Introducere la o antropologie de
Supermodernity , cnd spune : " . Trim ntr-o lume pe care nu am nvat nc s se uite la Trebuie s
renvee s se gndeasc la spaiu " 0.15 problema Res publicrii aparine intim la modul n analiza
noastr din veniturile oraului , att pentru a stabili dac exist o paradigm care ghideaz cercetarea ,
i ceea ce capacitatea noastr de a gndi despre " res " de Res Publica nseamn . Locul de tehnica i
lucruri , problema thingness de res face din ora un " obiect " false , ob - Ject mpotriva sub- Ject ,
lucrurile aruncate mpreun , mai degrab dect neleas ca colectarea i interactivities mprtiere a
proceselor dinamice i caleidoscopice .

O fizionomia oraului

Benjamin pus ntrebarea spune atunci cnd se analizeaz diferenele dintre Moscova i Berlin , chiar n
timp ce descrie scopul su imperativ ca fiind " de a produce fizionomia oraului i noul ritm care
ptrunde viaa de muncitor i deopotriv intelectual " . n timpul celor opt sptmni de la Moscova ,
atunci cnd a dezvoltat o nou optic , i unde a dat seama c filmul a fost prisma prin care s-ar putea
vedea spatiile de laborator gigantic pentru experimente psihologice de mas care Rusia a avut
become.16 ntrebarea rmne : ce realitate este convergent cu adevrul ? Cum este posibil s fie
obiectiv cu privire la evenimente ? Care este problema decisiv ? Aceast ntrebare , de asemenea, se
ntoarce n legtur cu modul n care o apropie de " fizionomia " a oraului , ceva care Jane Jacobs
recunoscut ca primar n analiza ei . Oraele sunt , n conformitate cu ei " locuri bine fizic " .

n metafora fizionomice , obtinerea o vedere clar este de o importan capital . Cu toate acestea ,
imaginea poate rmne prea static ca o reprezentare a fora de - domenii i reconfigurri rapide care "
oraul ca eveniment " necesit , n scopul de a fi neles . Parte a soluiei la aceast " vad " , care nu se
ncadreaz n rigiditatea unui sociale vzut prin Panopticon , a fost afl n discuie crearea de ctre
Bruno Latour.18 El pune ideea de " oligopticon " mpotriva Panopticon . Asta este de a spune , c este
necesar o dizolvare a objectness a oraului care se deschide o nelegere mai profund aafecteaz i
intensitile ca mediate de imaginative n observaiile participante . Ce Latour propune este cel mai bine
exprimat n propriile sale cuvinte :

" Deci , acum argumentul vreau s fac este modul n care avem de a face cu visibilization unui ora , care
este , cum putem construi acum o imagine a oraului fr a presupune o supra- a intregii zone de ora i
una dintre modalitile de a ? . face acest lucru este de a face un pic de operaie , care , este ceea ce eu
numesc " localizare la nivel mondial " regula este foarte simplu , de fiecare dat cnd cineva spune c
exist un factor macro - micro undeva n ora sau c exist o " global " Element n societate , uita-te
pentru camera n care acest element structural mare , este, de fapt face vizibil . Deci, asta e cum am
construi aceast crticic pe Paris19 , vizita toate locurile n care spaiul de la Paris " ca un ntreg " a fost
de fapt articulate . Deci , " localizare la nivel mondial " nseamn uita-te la locul n care vei vedea ntreg
nu ca un Panopticon ca voi argumenta ntr- un minut , dar ca un oligopticon (I va defini punctul de mai
trziu ) Deci , operaiunea este foarte simplu . ; exist centre de comanda , exist camere , in care Paris
ca un ntreg este vizualizat , dar este o camer locale , nu este o camer mare . Paris n sine nu este mare
, nu exist nici un loc unde de la Paris ", ca un ora " exist , este ntotdeauna localizat la un moment dat
n cazul n care unele dintre inginerii sau urbaniti , sau specialitii sunt de fapt a face Paris " ca un ntreg
" vizibil .
" Putem lua un exemplu foarte simplu . Acest lucru este n Rungis , care este n partea de sud de Paris ,
cu o pia mare , i aici este un om care se ocupa de caracteristicile de " ansamblu " de un pre de , n
acest caz, caise . i preul de caise este determinat de circulaia de un tip mic pe o biciclet n interiorul
pieei imens de Rungis , cu un pic de notebook . Apoi , i asta e ceea ce voi ncerca i de a face urmnd
actorii , el intr n calculator aici , cu un pic de list cu toate cifrele care le-a extras , provocate , induse
de bacanii en-gros i apoi le obine pe timp de noapte , dup locul de munc sa , listarea pe un calculator
, care angrositii pot uita la .
" Acum , n acest caz avem un factor macro , la sfritul zilei . Asta este , avem un element de pre care
poate fi spus s fie stabilit de ctre pia n Rungis . Dar dac ne uitm micarea de inspector de la
Ministerul Agriculturii , i dac nu obine toate manipulrile de registre i introducerea n calculator ,
avem un sentiment c este o caracteristic macro , care este piaa de fapt ncorporarea Paris , dar nu
exist o pia ncorporeaz Paris . piaa n sine este produs - cel puin aceast parte a pieei - . n aceast
camer mic n interiorul Rungis prin intermediul ageniilor de un inspector de la Ministerul Agriculturii "
cred c am insistat prea mult cu privire la noiunea de " Panopticon " i este interesant de a introduce
noiunea de " oligopticon " . Acum oligopticon este un alt cuvnt grecesc ca Panopticon , ceea ce
nseamn a vedea un pic , foarte bine , dar doar un pic . i vizibilitatea de un oras ca cea pe care am am

studiat aici , nu se face ntr-un Panopticon , nu prin acest tip de paranoia excesiv a spaiului vizual
complet aa cum sa demonstrat n celebrul exemplu de o nchisoare , unde prizonierii sunt complet
vizibile pentru privirea de manager de supraveghere .
"Oligopticon de fapt, descrie mult mai bine caracterul neregulat al ntregului fiind construit ntr-un ora ,
n cazul n care nu avei de fapt, un ntreg care nu este conectat la un loc mic , unde se adun
informaiile .
" Trebuie s v reamintesc c informaiile nu se produce , de fapt , ceea ce nseamn de informaii este
ntotdeauna transformare Este un lucru evident pentru arhiteci , harta nu este teritoriul , un model nu
este n cas - i ori de cte ori vorbim despre informaiile pe care le uita . preul inscrie in forma , iar
informaiile cuvnt pe care nu trebuie s uitm , nseamn a pune ceva ntr-o form , iar forma este
foarte important. cnd vorbim despre informaii , exist o pierdere enorm atunci cnd te duci de la
modelul de la copia , care nu este niciodat o copie mimetic . Exist, de asemenea, un ctig , desigur ,
ctigul este c, odat ce avei informaii , putei cod , l putei compara , putei s-l arhivai , dar acest
ctig nu este o compensaie pentru pierderi . Informaiile cuvnt este ntotdeauna un cuvnt foarte
periculos atunci cnd presupunem acces imediat la ceva care este exact i nu cost nimic . Desi suntem
inundate cu informaii dublu - clic , nu trebuie s uitm c informaia este un element extrem de
costisitoare care are nevoie de formele sale materiale , n scopul de a exista .
" Deci, dac ai ncepe s-i imaginezi toate locurile dintr-un ora n care oraul se face vizibil prin acest
oligopticon , vei ncepe s avei o schimbare n topologia a oraului , asta e ceea ce eu numesc "
argumentul societii plat " .

" Nu ai un context care este , de exemplu, harta - geografic , geologice , meteorologice , atunci tu zoom ,
i apoi ajunge la cei mici din interiorul oraului Niciodat nu trebuie ca , pentru c topologia este
imposibil , este inconsistent . . pentru a avea vreme , avei nevoie pentru a avea un alt birou care este
aproape sau alturi de cellalt au fost toat vremea este, de fapt face vizibil i aa mai departe . Deci,
ncepe pentru a obine o topologie foarte diferit de oraul n care nu unul are planificarea general a
elementului primordial cu excepia de a fi ntr-o camer , o camer de comand , undeva n ora i asta
este ceea ce avem aici , o carte plat ; . o carte despre invizibilitate complet , miop , dar miopie este de
fapt un important . caracteristic de argumentul meu , pentru c noi suntem mereu prea mult pe - a
vedea lucrurile , i englezii au acest sens dublu frumos care peste - vznd mijloace vznd de la peste si
, de asemenea, uita de cele mai multe lucru * vedere + , i ori de cte ori avem o idee de un context n
care putem mri pentru a ajunge la elementul de individ , suntem de fapt supravegherea mainile i
ntreaga reea care face vizibile n interiorul oraului de foarte puine locuri n care oraul se face vizibil "
ca un ntreg " . Deci , " ceea ce inseamna ca un ntreg " nu ar trebui s v trimite la argumentul context ,
ci, dimpotriv, ntr-un loc foarte specific . Dac cineva spune:" ... tot Parisul , "sau" ... ntreaga

Rotterdam , " cere n cazul n care camera este n care " ntregul " este vizibil , i imediat topologia este
modificat .
" Deci , acum ai neles argumentul meu , care este faptul c elementele convenionale ale lumii sociale
, c este , " individul "i" social ", nu la toat materia , nu exist nicieri un spaiu , nicieri un loc la
pmnt empiric unde . . ai putea vedea ceva ca un individ ntr-o societatenoiunea de ierarhie zoom de
la macro la micro este un mit complet acum , e un mit interesant, pentru c putei, de asemenea - i am
fcut-o n cartea pe Paris - materializa . locul n care acest mit are loc asta este , putei vedea , de
asemenea, la nivel local - . exist locuri unde sociale ca un ansamblu este pus n scen am nevoie pentru
a aduga c la argumentul meu pentru c dac v spun nu exist nicieri o societate global , v va
ntreba cum se face c ne-am imagina n mod constant societatea ca un dovleac imens n care s-ar fi
situat individului ?
" Ei bine , pentru c ei exist locuri , anumite locuri , n cazul n care ntreaga societate este de fapt pus n
scen , i c vine napoi la toate aceste vizibilitate , scenarii i montri n care oraul de la Paris n sine
este pus n scen pentru propria contemplare . i , desigur , cu toate aceste elemente , care sunt
adugate la oraul de la Paris v putei imagina c n timp ce oraul este imagina el nsui ca un ntreg ,
aceasta nu nseamn " un ntreg " , nseamn " o panoram " . i noiunea de "Panorama" , dup cum
tii de la Benjamin , este o sal circular n care are loc punerea n scen a ntregului . Deci, atunci cnd
vorbim despre teoria sociala , structurile sociale , culturi , ca un fel de lucru , n care panoram ne
localizarea ideile noastre ? Chiar i atunci cnd vorbim despre " ntreaga societate ", nu facem nimic mai
mult dect ceea ce acest tip este de a face - c este , pictura pe perete in interiorul camerei , care pot fi
studiate empiric teoriile sociale n sine trebuie s fie studiate n propria lor foarte . locus specific i n
acelai mod miop n care v putei imagina o societate global . "

Mai trziu, pentru Latour care panorama este un laborator n cazul n metafizica tiinei ca teorie , i
practic n calitate de tehnologie , suntem toi subiecii experimentale implicate n configuraie fr
sfrit i re - configurare , finalizarea metafizicii ca tiin a devenit o " chintesen " pentru cunoscute i
ageni tiind , c , n acelai timp ascunde agenie .

Ash Amin i Thrift Nigel i orae : reimaginareUrban20 , a se vedea abordare Latour ca unul de a
identifica comenzi pariale i ansambluri localizate . Din nou , aceasta contest n primul rnd
problemele de perspectivitatea , iinter- relaional pentru orice cercetare empiric . n punctul de
vedere al ansamblului sau asamblarea , problema efect afecteaz , intensiti i micarea este esenial ,
i rolul de mediatizarea devine de consecin enorm . Amin i Thrift rezuma multe dintre consecinele
pentru un " New Urbanism " i unele dintre modalitile prin care putem ncepe s ne imaginm orase
diferit , n scopul de a ne ntoarce la posibilitatea unei analize sistemice . O parte din tensiunea de a fi
limpede este prins ntr- o pies n care citeaz dintr-o scrisoare a lui Freud descrie Colonna Piazza la
Roma n 1907 . Aceasta se refer la un factor care trebuie subliniat n toate gndire analitic , i anume : "
atenie suspendat uniform " . Ceea ce nu este inclus aici n considerare lor este c acest lucru ne ntoarce

la ntrebarea de ce Gregory Bateson numete o " ecologie a minii " , i ceea ce Bruyns i se citesc n
aceast publicaie se refer n continuare " Creatura " sau " spaiul mental " ca de construcie a oraului
- sau chiar modul in care activitatea de observare este implicat i intercalate cu procesul de cautare
astfel de spaiu . O astfel de cutare necesit colaps ncadrarea a oraului la o chestiune de subtirimea i
grosime de efect afecta , i lsnd n urm att relaia centru-periferie i conceptul de locatie pura .

Caut spaiu : distribuii de vizibilitate


Acest lucru necesit , de asemenea, o regndire a problemei de vizibilitate i distribuia acesteia , nu
neglija problema complex de cartografiere i crearea unei diagrame dezvluie eterogenitatea relativ a
tuturor de vizibilitate , nu uita , fie n politica de astfel de vizitare . Configuraiile de noutate emergente
din suprafaa urban se pot deveni " objectivities " mapate la fel de mult ca vedere acumulri istorice
obiective . n mod clar de cercetare trebuie , de asemenea, s neleag rolul de cldiri i acumularea de
mrfuri n ora n calitate de purttori de imagine i semnificaie cultural , n al doilea rnd modul n
care acestea sunt locuri pentru a face fa fluxurilor de apartenen provizorii i modul n care acest
lucru un impact asupra distribuiei a oraului prin imaginea , n al treilea rnd , aceast cartografiere
trebuie s fie mai reprezentativ al senzorial a orasului , aspect care , n Simmel i Benjamin este cel mai
complet capturat . Aceasta include ptrunderea complex de sunete , imagini i mirosuri care efect un
caracter metropolitan i impersonalitate n relaia cu tranziii i bunuri , precum i micro- proxemic de
experien la diferite site-uri de interaciune personalizat . De cercetare are nevoie , de asemenea, s
includ o descriere care se uita la distribuii n termeni de categorii sociale i accesibilitati , locuri de
bogat , nu -go domenii , domenii speciale, cum ar fi districte rou - lumina , locuri de violen ,
specializare gen , i cum n " main urban " aceste fluxuri i mobiliti poate fi mapat , in afara de un
cadru de gndire tehnocratic .

Amin i Thrift prezint condiiile generale n care un nou Urbanism nelege oraul , nevoile loc , ntr-o
societate de reea, pentru a fi neleas ca trecerea produse ntr-o dinamic de ntlnire . Ei incearca ( nu
n ntregime cu succes ) pentru a extinde observaia deleuzian " Nu-mi place de puncte . Nu este linia pe
care este ntre dou puncte , dar n punctul n care se afl la intersecia a dou linii . " Diagramele indica
potentialul de reele pentru a deveni continuu , nu ca s devin n mod continuu , cazul rmne o
noutate . Diagrama necesit , de asemenea, prbuirea a " umanismului " a subiectului n ansamblurile
machinic n care are loc interactivitate . Switch-uri de poziie , rsturnri de situaie i fluxuri de
interactivitate constituie o configuraie de ntlnire de telefonie mobil n care realitatea virtual
concretizeaz producie imagine , n snul anonim a lumii . Acesta este site-ul de lumesc , i de zi cu zi ,
un proces de interleavings .

Un nou credina n virtualiti de spaiu , eliberat prin " performan " , transform modul de "
apartenen " de actori din mediul urban , subliniind agenia de coliziune i contingena events.21zi cu zi
este la sol . Un studiu de proxemic i clustering bazat pe asocierea liber de grupuri ( chiar batale de
specialitate create prin palavrageala i camere de chat ), indic un nou informalitate de identiti urbane
, o practic a multiplului , i o parte din complexitatea de identitate care Arie Graafland dat a dat oraul
rizom de Amsterdam.22 Aceasta subliniaz , de asemenea, la vizualizarea mai tradiionale c anonimatul
oraului permis pentru explorarea "eumultiple " , sau a trit viaa ca experimentul de a deveni .

Acest lucru implic mai mult teoretizarea ce Amin i Thrift numesc o " ecologie de circumstan " , care
necesit o nou concepie spaial i vocabular , care este ghidat de ctre nelegerea a mainii urban .
Tensiunea de organism / main ca nevoile polare s fie relaxat , pasiunile i intensitile afecteaz ( n
sens larg vorbind , politic ), sunt mediate n imagine . Agenie i de tranzit sunt capacitatea de putere ,
ceea ce poate face un corp , care este ncorporarea de main , organism , circulatia , pasiune , astfel c
oraele sunt vzute ca forele i intensiti n micare . ntr- un deleuzian citit o " evoluie " a noutate
apare fr referire la gen sau specie , i mpotriva opiniei darwinist a organismului ca fiind la ndemn
. n cartografiere domeniile de for de intensitate i afecteaz , relaia de motiv pentru a iraionalului
rmne un aspect crucial de cartografiere , unul trebuie s studieze relaiile afective ntre organismele
eterogene , o definesc n termeni de longitudine i latitudine , o redescoperire de transformri de viteza
de funcii. Gatens i Lloyd apel la logica " asociativ " de Spinoza : . " Interaciunile de imaginaie cu
emoiile centrale - dorin , bucurie , tristee - randament variaii sistematice n intensiti de
ataamente i aversiune Aceste fluctuaii sunt diferite de relaiile dispuse ntre idei clare de motiv , dar
au totui un ordin de-al lor , care se preteaz la anchet raionalenelegerea raional a acestui logic
afectiv a non- raional devine nucleul analizei lui Spinoza a formelor de viaa politic - analize care
centru pe nelegerea . . organizarea pasiunilor , mai degrab dect deliberrile o voin presupus
raional Spinoza vede pasiunile ca generate n legtur cu imagine , n jurul cruia sunt organizate , i
vede aceste modele organizate de afecta i imaginea ca modificabile prin contestarea de adecvare a
imaginii la baza lor . " 23 consumul de pete de atenieni i de fructe i pia de legume de la Paris ar
putea foarte bine s ne ajute n promovarea unei astfel de nelegere .

Problematizeze Virtual : pe Lefebvre i problematica urban


Deborah Hauptmann

introducere
Aceast lucrare este o explorare a noiunii de " virtual " n ceea ce privete problema de concepere a
oraului . "Virtuale" , ca o noiune , face parte din cel mai adecvat pentru domeniul filosofiei , cu toate
acestea , ca un concept , a devenit tot mai important pentru teoria i de design de multe discursuri ,
precum i pentru mai mult de cercetare i de proiectare se desfoar n cercetarea noastr laboratory.1
problema de a concepe oraului se refer la dificultatea recunoatem astzi, cnd , fie prin analiza sau
proiectare , am ncercarea de a stabili sau stabiliza concluziile i previziunile noastre pe ( spaial )
suprafaa oraului . Cu toate acestea , chiar mai mult , nsui modul n care ne caut pentru forele i
factorii de transformare oraele i societile noastre are prea puin de -a face cu mijloacele de cercetri
de chiar i un deceniu n urm . Tradiional " metoda empiric " nu mai este adecvat pentru obiectivele
de nelegere a proceselor dinamice i emergente , vom avansa acum spre mult mai " radicale " i
empiricisms " ex - centrice " , n curs de dezvoltare mijloacele noastre , i conceptele noastre ca vom
merge . Fr ndoial, un gnd nfricotor pentru muli . Dar , aceast libertate de cutare nu vine liber
de responsabilitatea de a comunica , de a contesta , de a descoperi i de a defini limitele i pragurile n
cadrul att a conceptelor teoretice i practice prin care pretind pentru a avansa cunotinele i justifica
aciunile .

Un lucru pare cert , n ultimii ani, eforturile noastre de cercetare a schimbat decisiv , sa mutat de la care
lucreaz n domeniul de seturi de cunoscute i acceptate de cercetare , proiectare i practici teoretice
fa de cei de investigatii cercetare / teorie / proiectare necunoscute i foarte experimentale i inovaii .
mprumut de la Bruno Latour am putea spune pur i simplu c munca noastr a trecut de la " chestiuni
de fapt " a " problemelor de interes " . Investigatiile teoretice fiind efectuate de ctre muli dintre
cercettorii notri ( i studeni ), a nclcat acum ceea ce am menionat mai nainte ca

" interdisciplinare ", la ceea ce am putea neleg astzi ca" transdisciplinar " .2 Pentru a efectua aceast
observaie mai departe , voi merge att de departe nct s sugereze c un viraj de dezbinare este n
curs de desfurare , i eu folosesc termenul de divizare nu cu nclinaia ei peiorativ , dar pentru a indica
o pozitivitate nietzschean .

n scopul de a ncadra contemporan " problematica urban ", i a gsit discuia a virtual , nu n filozofie ,
dar , n teorie socio - spaial , m-am trezit , ncepnd cu ceea ce am avut nainte de imaginat o surs
puin probabil , lucrarea lui Henri Lefebvre . Aceast lucrare se va concentra pe un lucru mic, dar
concentrat de Lefebvre : Revoluia Urban ( la Revolution urbaine ) de 1970.3 Aceasta carte este de obicei
neles ca rspuns Lefebvre de la revoltele sociale din 1968, aa cum se vede din punctul de vedere a
ceea ce el definete mai concis " urbaine problematica " . Cu toate acestea , multe dintre ntrebrile i
problemele reprezentate n aceast lucrare nu ar trebui s fie limitat de circumstanele istorice ale
evenimentelor de 68,4 a dori s sugerez c aparin mai larg la istoria de dezbateri intelectuale ca
postulat n anii '60 i dincolo . M gndesc aici de alte discursuri , n care problemele de aceeai natur
au fost i , n continuare , s fie puse . n mod specific , voi acorda o atenie deosebit aici la activitatea
de Michel Foucault , n scopul de a elabora , printr-o lectur dublu , un set suplimentar de preocupri
pentru o analiz i o deschidere a unui proces care se adreseaz mai ndeaproape preocuprile noastre
actuale .

Situarea acest argument cu Lefebvre i Foucault , desigur , se deschide la critici . Unii s-ar putea trage
concluzia c respingerea explicit a lui Lefebvre a Foucault previne combinarea acestor doi gnditori ,
mult mai puin corelarea teoriile lor . Un rezumat aprofundat a argumentelor prin care Lefebvre
infirmate Foucault este dincolo de sfera de aplicare a acestei introduceri , este suficient s spunem c ,
n ochii Lefebvre , activitatea lui Foucault pe cunoatere privilegiat teoriile cunoaterii ( savoir ) n
detrimentul cunoaterii produse de subiect ( connaissance ) , iar munca sa la putere analiza privilegiat
peste practic i o sal de mic a plecat de agenie n parte n ceea ce privete producia de socialspatial.5 cu alte cuvinte , Foucault a fost doar prea " sistematic " i explicaiile sale de istorie , prea
conservatoare . Mai mult , insistena lui cu privire la " textul" ( sau articularea ca va discuta mai jos ) ca
locul principal de cunoatere a fost vzut ca o negare a importanei conceptului filosofic ca un punct
prin care s nceap orice teorie a semnificaiei sociale . n sprijinul Foucault cu toate acestea , s-ar putea
spune de asemenea, c insistena sa pe examinarea localizabile ( specificul peste general sau global ) a
permis -l pentru a oferi o analiz bine definit de forele invizibile sau ascunse , ambele determinate i
determin , care constituie sociale nostru , i pentru Lefebvre , nostru urban , realitate . Desigur ,
rezolvarea acestor probleme nu este problema stabilit de acest eseu . Eu nu sunt aici plasarea Lefebvre
i Foucault n opoziie . Aceasta este poziia mea c pasiunea lui Lefebvre , viziunea sa , iar precizia lui
Foucault , " privirea istoric lui " lui , formeaz o alian puternic , i voi fi folosind aspecte ale muncii lor

devreme s ncepem prin a privi napoi , n scopul de a deschide pe o vedere (virtual) problematica ,
deoarece este ntlnit n gndirea noastr de cercetare urban de astzi .

n cele din urm , o not cu privire la structura acestui document se poate dovedi util . n utilizarea
Revoluia Urban ca surs primar am decis s urmeze Lefebvre secvenial prin paii pe care el ia n
structurarea munca sa . Prin aceast metod am oferi ceea ce sper c va fi neleas ca o " subtext ", n
care , prin urmare Lefebvre , s-ar putea ilustra bogia de argument gsit n problematica lui .

Identificareacadrului

Putem postula acum o diferen conceptual ntre " limita " si " pragul " : Limita desemneaz marcnd o
re - inceput necesar penultima , iar pragul de final de marcare o schimbare inevitabil .
Deleuze & Guattari6

Lefebvre deschide Revoluia Urban cu urmtoarea ipotez : " . Societatea a fost complet urbanizate " El
ofer apoi urmtoarea definiie : O " societate urban ", este una care " rezultate dintr-un proces de
urbanizare a finaliza aceast urbanizare este virtual de astzi , dar va deveni real n viitor . " ( UR : 1 ,
sublinierea mea ) . Aceste primele cteva rnduri introduce imediat cititorului de a doua cheie
concepte Lefebvre va lucra cu ( i combaterea ), n cartea sa : n primul rnd , expresia " societate
urbane" ( prin care ne vom uita la calitile sale i ceea ce semnific , precum i ntrebarea ce face ) 0.7
i n al doilea rnd , includerea noiunii de "virtual" n frazele de nceput ale crii trebuie s fie
considerat ca o deschidere a problematicii centrale de acest lucru .

Cu definiia de mai sus a " societii urbane" , Lefebvre stabilete pentru a clarifica anumite ambiguiti
care ar putea exista n jurul acestui termen . Ambiguiti , susine el , apar atunci cnd termenul este
folosit prea general , cu referire la un ora sau o aglomerare urban , de exemplu . Generalizri
determina relaiile sociale unic la o formare individual , sau un anumit tip de producie urban , pentru a
merge neobservat . Cu alte cuvinte , folosind termenul " societate urban ", fr a nelege c acesta
este caracterizat prin procesul nainte de produs , suntem n pericol de a face comparaii ntre lucruri ,
sau state , care nu au nimic n comun . n Dreptul la City , Lefebvre a exprima aceste relaii succint , el
folosete termenul de " generaliti " pentru a denumi o vizualizare prea larg sau totalizatoare , "

particulariti ", pentru a indica ceea ce noi credem difereniaz o entitate de la alii , dar el include, de
asemenea, termenul " singulariti " pentru a desemna " modurile de via al oraului , neleas mai
corect ca s locuiasc " 0.8 Acest comentariu , asupra a ceea ce ar putea fi denumit n mod obinuit ca
general i particular , ne avertizeaz cu privire la o complexitate saturate ntreaga carte i ne-am se va
introduce rapid nainte de a urma n continuare Lefebvre .

Chiar i n scurt domeniul de aplicare al acestei lucrri , comentnd doar cteva seciuni de Revoluia
Urban Lefebvre , vom gsi el afirmnd teorii ale global n timp ce la fel de insistnd pe un accent care
este local . El va pretinde , de exemplu , c " urbaine problematica " trebuie s fie neleas ca un obiect
( virtual) , acoperire global , n timp ce n acelai timp amintindu-ne c este necesar ca orice studiu
metodologic s se uite cu atenie la caracteristicile specifice ale obiectului de la mn 0.9 acum , cu
toate acestea , precum i alte , distincii terminologice par de multe ori la conflicte , Lefebvre are ceva
probleme la reconcilierea lor . Aceste reconcilieri cu toate acestea nu vor deriva de la definiii exacte sau
de excludere , dar va fi situat cinstit n abordarea teoretic a conceptelor .

Ca urmare a ignornd specificul societilor urbane , Lefebvre sugereaz c urmtoarele ideologiile


emerge : " organicism " , " continuism " , i " evolutionism " , primul fiind caracterizat de credina sa
ntr-un " tot " organic , a doua prin care de " continuitate ", istoric i al treilea de diferite perioade n care
relaiile sociale , n timpul transformrile lor , dispar de fapt ( UR : 1-2 ) . Extinderea definiiei termenului
" societate urban " , Lefebvre scrie : aceasta este " cea care rezult din industrializare ca un proces de
dominaie care absoarbe produciei agricole " . i mai departe : " aceast societate urban nu poate lua
forma conceptual pn la sfritul unui proces n care vechile forme urbane , rezultatul final al unei serii
de transformri discontinue , izbucni n afar " ( UR : 2 ) . Pn acum totul pare foarte concis : Un proces
care absoarbe produs este altceva dect " evoluionismului ", care las n urm un produs de selectarea
un alt , i accentul pe discontinuu n transformare respinge ideologia " continuism " . Pe ideologia "
organicism " Cu toate acestea , rsturnarea nu este direct , dar difuze . Este suficient s spun c nsi
noiunea de " tot organic " , care poate fi vzut n toate elementele sale i , astfel, a studiat ca un model ,
este n contradicie cu noiunea de virtual , sau " posibil obiect " , care este neleas ca o central teza
n munca sa .

Micri i orientri
Lefebvre susine c termenul " societate urban " ar trebui neles n loc de mai multe comune
denumirea de " societatea post - industrial" . Dei accept c exist att de " adevr empiric i
conceptual " ( precum " exagerare i extrapolare " ) n multe dintre denumirile aplicate la ceea ce este
de obicei neles ca era post - industrial ( de exemplu , societatea de consum sau de agrement tehnologic
) , el crede c cu " societatea urban ", termenul se poate deschide nelegere a condiiei urban
contemporan la " tendine , orientri , i virtualiti " sale ( UR : 2 ) . El postuleaza ideea mpotriva unul

pe care societatea urban ar putea fi neleas ca fiind compus din orice realitii existente sau
pregiven .

De ce , dei este necesar ca Lefebvre pentru a da un nume nou pentru aceast perioad , aceast
condiie ? Are el crede c " societatea urban " , avnd n vedere ipoteza lui original , ofer pur i
simplu o descriere mai exact a acestei " societi care nu pot lua forma conceptual pn vechile forme
urbane rupe n afar " ? Brian Massumi , n discutarea conceptului de " expresia singular ", n Deleuze i
Guattari , se refer la modelul propoziional a limbajului caracterizat prin ceea ce ei au numit " o trei mneci strmtoare - sacou cu privire la libera exprimare lui : denumirea , manifestare , i semnificaie
,special ,personal , i general " .11 n Deleuze i Guattari gsim argumentul c n momentul unei micri
individ ( expresie personal sau colectiv ) a fost articulat , ca atare, atunci este vulnerabil la absorbia
sau captura de structurat ideologii , organismele de reglementare sau powers.12 hegemonic Cu alte
cuvinte , fluid , emergent , devine repede stratificat ; s-l pun mai degrab brutal , ceea ce este numit
este commodified.13 uor Cu toate acestea , Massumi ofer o analiz suplimentar : n cazul n care
expresia poate rezista credit de ctre o putere stabilit , " insistnd pe definirea propriilor trsturi , ntro auto- captare ... ei vor pstra o umbr de neclasificabile i o marj de imprevizibilitate " , expresia va
aprea ca ceea ce este : " o multiplicitate , n flux , o " micare " expresiv sau " orientare ", nc n curs de
formare " .14 de fapt , Lefebvre d o explicaie mic la ntrebrile adresate de mai sus . Scopul , nusensul ,
de a folosi un termen precum " societate urbane" este de a oferi pentru formularea de ipoteze teoretice
, care sunt utilizate apoi ca un punct de plecare pentru cercetri mai ample . El aseamn astfel de
proceduri cu cele gsite n tiinele , cum ar fi sociologie , istorie , politic , economie , i geografia
uman . Vom rspunde n continuare la aceast funcie de numirea n timp util . Dar de acum vom urma
Lefebvre n direcia de epistemologie , astfel nct s ofere un rspuns mai cuprinztor .

Teoretizarea cunotinelor : problema real


Lefebvre scrie c ipoteza lui ( care implic tiinele sociale ), se bazeaz att pe un epistemologic i
metodologic approach.15 Aici, el afirm c cunoaterea este " nu este neaprat o copie sau o reflecie ,
un simulacru sau simulare a unui obiect care este deja adevrat " . Nici , susine el, este necesar de
cunoatere pentru a " construi obiect " de dragul de o teorie - ceea ce el numete " o teorie a obiectului
sau a modelelor sale " . Cu toate acestea , Lefebvre nu las off cu doar o "abordare aobiectului , dar
acum ofer o ipotez teoretic; cum spune el succint : "obiect este inclus nipoteza ,ipoteza
comprehendsobiect " . i , cum suntem pe cale de a vedea , acesta este prin utilizarea acestui teoretic
care Lefebvre mpac multe , altfel inconstante , terminologii i creane . Calificare termenii ipoteza : "
Chiar daca acest " obiect " se afl n afara oricrui fapt ( empiric ) , aceasta nu este fictiv putem
presupune existena unui obiect virtual , societatea urban , care este , o posibil obiect , a crui cretere
. i dezvoltare pot fi analizate n legtur cu un proces i praxis " ( UR : 3 ) .

Lefebvre este aici crearea unui post prin care dorete s pretind c n viitor , ca atare , virtual , de
societatea urban nu exclude un cont epistemologic . Cu toate acestea , cererea Lefebvre n sine nu
este suficient pentru a aborda o epistemologie a nu nc real . Este clar c teoriile de cunotine pot fi
complexe , i ne vom ntoarce la Foucault , n scopul de a aborda problema further.16 n activitatea
Foucault pe aceast tem de cunoatere ni se amintete c nu exist nimic nainte de cunotine . El
folosete termenul de " epistema " pentru a indica o er intelectual i epistemologia predominant prin
care orice astfel de epoc este dat formulation.17 sistematic Dar, ntr-un limbaj mai familiar el se refer ,
de asemenea, la " o vrst " , n scopul de a indica o anumit perioad ca identificate printr-un set de
condiii determinate istoric , acestea pot fi nelese ca " straturi istorice " , precum i cunotinele care
constituie o anumit vrst neaprat pre - exist enunare sale . Pentru a se dispune altfel : o vrst nu
poate exista nainte de declaraiile i de vizibilitate , care determin discursul su . El susine c foarte
facilitatea noastr de a vedea ( vizualiza ) sau de a vorbi ( articulat ) este coninut n capacitatea noastr
de a cunoate acele lucruri care sunt seeable i sayable . Deleuze susine c cu Foucault , cunoaterea
este definit de " combinaiile de articulabile vizibile i care sunt unice pentru fiecare formulare istoric " ,
i, ca atare , " cunoaterea este un ansamblu practic , un mecanism de declaraii i vizibilitate " .18 Cu
aceasta distanta ntre Lefebvre i Foucault apare ireconciliabile . Pentru modul n care , dac nu exist
nimic nainte de cunotine , pot cunotine , la rndul su s fie alta dect o copie a ceea ce este deja
"real" ? Cu toate acestea , i mai important , Foucault mai prevede c , la rndul lor , non- discursiv (
viziune ) i discursiv ( vorbire ) practici , de asemenea, s informeze , i , astfel, transforma , de formele
de exprimare i imaginile de care vom avansa spre un viitor . Pentru c exist ntotdeauna o curge , un
pliant de o form n alta , o trecere i trecerea de declaraii i de vizibilitate , care nceteaz n mod
spontan s existe chiar n momentul n care intra n fiin . Cu alte cuvinte , exist cunoatere , dei este
n virtutea acestei existene nici necesar i nici nu ntotdeauna real ( zat ) .

Acceptarea cu titlu provizoriu poziia Lefebvre fa de cunoatere ne-am putea nelege acest lucru ca pe
o epistemologie care accept de viitor a acestei " nu nc reale " ( sau acest " nu a ajuns nc " ), de "
societate urban " . Dar cum suntem noi s nelegem "cretere " i " dezvoltare ", ca nu fac parte din "
ideologia organicism ", a avertizat mpotriva mai devreme ? El are loc aceste uniti n ( analitic ) cu
privire la proces , dar ar trebui s ne ntrebm dac acest lucru este suficient pentru a reconcilia aceste
termeni altfel incongruente pentruviitor a obiectului virtual / posibil , coninut ntr-un " non- fictiv nc
non fapt " empirism . Lefebvre este aici ncercarea de a explica teoretic su ( la mintea mea speculative ,
a metodologice su ), cu o abordare epistemologic , n timp ce " empiric ", prin definiie, este exclus ,
sau , cel puin , amnat , i nelese , ca el se va exprima n scurt timp , aa cum c ceea ce " drojdie f
nainte de nelegerea noastr " .

Vom reveni la aceste dificulti mai trziu cu o discuie a posibil i real . Pentru moment este suficient s
spun c se pare c Lefebvre este ncercarea de a aborda non- predictibilitatea a situaiei actuale , fr a

renuna la preteniile la posibilitatea de a precision.19 analitic S-ar putea sugera c distana dintre ceea
ce " exist " i ce este "real" este exact distana care separ ceea ce poate fi cunoscut de la ceea ce este ,
cu alte cuvinte, ne-am putea imagina c Lefebvre , n timp ce face cereri teoretice la epistemologie , este
, de fapt , deschiderea unei ontologii urban .

Problematizeze obiectul virtual


Referindu-se la ceea ce el va descrie mai trziu ca " teoria complexification " - prin care fenomenele
sociale au dobndit treptat o mai mare complexitate - a discuta problema a axei teorie / practic .
Argumentnd c expresia " societate urban " nu ar trebui s fie neleas doar ca un dispozitiv
pedagogic sau retoric , ci unul care , aa cum am artat deja , oblig decisiv , aa cum spune el , " propria
poziia teoretic" . Cu toate acestea , el continu s sugereze c aceast teoretic trebuie s se
deplaseze spre " beton " , care s conduc la o " practic urban " n mod corespunztor . Pur i simplu
pune , " beton " Lefebvre trebuie s fie aici, neleas ca " practica social " .21 Cu toate acestea , n
scopul de a intra n acest domeniu a betonului , trebuie s amintim c aici nu vom gsi o precis , sau
empiric suportabil , un set de condiii sau fapte prin care putem obine ceea ce el numete aceast nou
" realitate urban " , sau "produs" , astfel nct s speak.22 dezvoltarea de astfel de teorie , susine el ,
cere pentru " cercetare n obiect virtual" , i nelegere ( i definirea ), acest obiect trebuie s fie vzut
ca parte a unui " proiect continu " ( UR : 4 ) . Vom avea un motiv s se ntoarc de mai multe ori la
aceast idee a posibilului ,a avut loc n viitor , n cazul n care nu au fost nc proiectate de catre, aceast
nou realitate urban ca atare . Dar de acum trebuie s recunoatem pur i simplu c acesta este n acest
proces de afirmare a necesitii teoretice care "societatea urban " se oblig , pe care suntem acum
adreseaz nu numai sensul sau semnificaia acestui termen -ceea ce este - , dar mai mult important, am
nceput s descoperi funciei sale -cum se acioneaz - n acest discurs pe " revoluie urban " .

Pentru a susine n continuare ipoteza teoretic Lefebvre se bazeaz pe un concept denumit n


continuare " transducia " , perfect delimitate ca " o abordare intelectual fa de un posibil obiect ... " (
UR : 5 ) . n Dreptul la City , Lefebvre susine c transductie " ... elaboreaz i construiete un obiect
teoretic , un posibil obiect de informaii referitoare la realitate ... * ea + presupune un feedback-ul
continuu ntre conceptual , cadrul de utilizat , i observaii empirice . " Aici am putea aminti formularea
Massumi lui : " insistnd pe definirea propriilor trsturi , ntr-o auto - captare " . Continund cu
Lefebvre : " Teoria sa ... d form la anumite operaiuni mentale spontane ale planificatorul , arhitectul ,
sociologul , politicianul i filosoful " ( WC : 151 ) . Lefebvre prezint un exemplu cu expresia "revoluie
urban " , care explic faptul c termenul se refer la procesele de transformare . Transformrile ,
sugereaz el , sunt uneori abrupte , alteori treptat , planificat i a determinat , termenul nu se refer
neaprat la tranziiile care sunt violente , cu toate acestea , nici nu este violen neaprat exclus .
El pune la ndoial : ? " , Dar cum putem discrimina ntre rezultatul de aciuni violente i produsul de
aciune raionale , nainte de apariia lor nu este considerat caracterizat prin efortul de a reduce
violenta , ncepnd cu efortul de a distruge lanurile care leag gndurile noastre ? " ( UR : 5-6 ) .

Foucault nu oscila n acest moment , aa cum scrie el : " Omenirea nu progreseaza treptat de la lupt la
lupt pn cnd se ajunge la reciprocitate universal , n cazul n care statul de drept nlocuiete n cele
din urm rzboi , omenirea se instaleaz fiecare dintre violene sale ntr-un sistem de reguli i astfel,
veniturile din dominaia la dominaia " .

n schia istoria de dezvoltare " de la ora la Societatea Urban " ( titlul primului capitol ) , Lefebvre
sugereaz c ceea ce vedem atunci cnd se ncearc pentru a identifica societatea urban este " efectul
de proces " , asimilate prin prezenta la realitate urban n sine . Ulterior, el situeaz aceasta n calitate de
nou i de presare " urbaine problematica " , positing " dac o realitate urban se manifest i devine
dominant , o face numai prin problematica urban " . Ar trebui s examinm semnificaia termenului "
problematic ", aa cum este utilizat aici pentru a importa un position.25 critic Termenul aici prevede o
deducie dublu , n primul rnd ,"problematice" prevede un set de ntrebri la care teoria trebuie s
abordeze rspunsuri , i n al doilea rnd , acioneaz ca cadrului conceptual prin care ntrebrile deriv
significance.26 lor Foucault a recunoscut de asemenea importanta " problematizations " , corelndu-le
cu " ... dezvoltarea unui domeniu de acte , practici i gnduri ... " i Lefebvre tocmai urmeaz cu privire
la acest punct de articularea o serie de ntrebri culminnd ntr-una din lagr special aici , el ntreab : "
putem realiza progrese semnificative n teorie i practic, astfel nct contiina noastr poate nelege o
realitate faptul c i un posibil revars care fuge nainte de neles ? " ( UR : 15 ) . Cu aceast ntrebare
suntem condui napoi la problema posibilului i relaia acesteia cureale , sau , aa cum el"real"
caracterizeaz . Sugernd c noi nu trebuie s uitm c, chiar i n societatea urban nceputurile i
modalitile i procesele sale pstrat caracteristicile deja determinate n conformitate cu rubricile de
industrializare , dar n plus , chiar i cu termenul de " industrializare ", trebuie s recunoatem moduri
multiple i diferite de procese i practici, acestea sunt asociate cu condiii care apar i devin parte din
problematica fenomenului urban . i cu aceasta vom vedea apariia unui nou i , ca Lefebvre se refer la
el , form prescurtat de " societate urban " , cu al doilea su denumire : "urban " ( UR : 16 ) .

Alte denumiri : problematizeze urban


"Urban " a fost deja utilizat ca un semnificant ( spre deosebire de descriptive) n termen Dreptul la City ,
unde Lefebvre a folosit termenul n primul rnd, cu caractere italice . n Revoluia Urban are n prezent (
cu cteva excepii ), eliminat acest accent , care indic faptul c funcia de termenul sa mutat n raport
cu problematica pus ca n fiecare dintre aceste texte . Dar acest lucru ne aduce napoi la strategia de
numire i ne ofer posibilitatea de a discuta acum att semnificaia i scopul su . Cu adugarea unui
articol definit , el convertete un adjectiv - " urban " ( societate ) - ntr-un substantiv - " urban " - care
prevede o rotaie de la descriptiv la un fond . n mod clar substantiv " urbanitate " nu a fost adecvat
pentru scopul su . Acest lucru este cu siguran altceva dect o uoar filologic de mn , i , aa cum el
a susinut deja cu folosirea termenului de " societate urban " , este mult mai mult dect un simplu "
dispozitiv pedagogic " . Am menionat mai devreme c a aplicat termenul de " societate urban ", la
situaia actual ( la nivel mondial n REACH ) , n loc de termenul mai frecvent utilizate " societatea post -

industrial" , el a sugerat , de asemenea, c acest termen ar trebui s fie utilizat n locul de alte denumiri
, cum ar fi " societate tehnologic " , " societatea de abundenta " , " societate de agrement " , " societate
de consum " , etcetera . Desigur, n formularea sa cea mai simpl " urban " inlocuieste numai n
continuare aceste alte semnificaii , cu toate acestea , ar fi putut s nu ramas cu mijloacele deja
exprimate cu utilizarea de " societate urban " i " realitatea urban " ? Dar , acest lucru nu este cazul i
ar trebui s fie clar de acum c nu este nimic arbitrar despre acest redenumirea , ar trebui s ne
nelegem acum ca o reformulare a nsui problematic .

Cu articularea de " urban " , Lefebvre inlocuieste nu numai , sau exclude , aceti termeni anterioare , el
include toate lucrurile din cadrul complexului de " societate urban " n sine . n acest sens, el a
infasoaramultiplicity28 de condiii ( att de proces i de produs ), prin care se poate identifica o anumit
perioad de seturi de domina activiti socio - economice sau a structurilor socio -politice - i anume la
nivel de asociaii specifice cu tehnologia ( Virilio ) , spectacol ( Debord ) sau de informaii ( Castells ) , sau
la nivel de asociaii generale cu globalizarea ( Sassen ) , capitalism ridicat ( Jameson ) , sau
postmodernitate ( Lyotard , Harvey et al ) . Cu alte cuvinte , actele urbane synechistically ; mingea n
denumirea sa , poate chiar de lipsa cererii sale de referinta a activitilor i a structurilor , chiar
posibilitile pe care el asociaz cu obiectul virtual. Lefebvre elaboreaz cu exemplul " orasului "
substantiv , scriind c termenul de " urban ", este de preferat s " ora ", ca acesta din urm pare a
desemna un obiect clar definit , " ... un obiect tiinific i obiectivul imediat de aciune , n timp ce
abordare teoretic necesit o critic a " obiectului " i o noiune mult mai complex a obiectului virtuale
sau este posibil . " ( UR : 16 ) .

Henri Bergson , cnd se refer la problemareal , a unei micri care este de i n via , ofer un alt
punct de legtur cu formulri lingvistice cum ar fi acestea . El susine c mintea are un mod de
stabilizare a micrii , care este reprezentat sub forma unui " desen nemicat " n trei moduri : ca i
caliti , forme de esene i acte . El ofer o coresponden pentru aceste clasificri n form de adjective
, substantive si verbe , respectiv . Primele dou sugereaz el simbolizeaz state , n timp ce ultimul este
legat de micare , " verbul n sine , dac inem la partea clar a ideii l numete n sus , cu greu i
exprim nimic altceva " .29 Ce Lefebvre lipsete , ar putea fi a susinut - ceea ce rotaii sale n
terminologia afirmate ( n cazul n care acestea au fost de a efectua , n coresponden cu cerinele sale
de non- limitat sau sisteme deschise ca sisteme limitate sau nchise s-au opus ) - a fost c el reprezint
un termen pentru mediul urban n form , nu a substantiv , dar a verbului . Acordarea de aciune , nu
doar descrierea sau definiie , pentru a" nu exist ", a Foucault urban.30 , de asemenea, recunoscut
importana dinamic de spontaneitatea sau " nu este" de limbaj . Ar trebui s fie clar aici c preocuparea
noastr este cu condiia de noi iemergente , acele actualizations care se sustrag de realizare , chiar dac
pentru moment , n ceea ce ne-am putea gndi ca interstiiile de gndire ( n gndire ) n sine .

Conceptualizarea virtual ca posibil realul

"Urban" , folosit ca un enun , identific ( poate surprinde chiar ) natura problematica urbaine Lefebvre .
Mai mult , i mai important , el continu cu ideea de a virtual susinnd c urban nu poate fi neleas ca
o " realitate realizat , situat in spatele real n timp " , ci , dimpotriv ", ca un orizont , o virtualitate de
iluminare " ( meu subliniere ) . El apoi ne ntoarce la o ntrebare recurent ; ntreab dac cunotinele
teoretice pot trata acest obiect virtual ca o abstracie ? i n mod clar afirm c nu se poate . Exact aa
cum ne-am atepta de la Lefebvre ( i , probabil, ceea ce nu au fost nc pe deplin nvat de la el ) , el
scrie : " cunotinele teoretice pot i trebuie s dezvluie terenul , temelia pe care se afl : o practic
social n curs de desfurare , o practic urban n procesul de formare " ( UR :16 - 17 ) . Referindu-se la
ceea ce Deleuze numete o " vizibilitate virtuale" sau o " vizibilitate n afara privirii " , ne-ar dori s ofere
o condiie suplimentar : ceea ce este revelat n forme de vizibilitate nu trebuie s fie redus de a se
opune , la un lucru perceptibil sau de calitate , ca atare , la doar un mediu fizic la care aspir , sau n care
transpir .

n Lefebvre ," obiect virtual " astfel descris este nscris n ceea ce este de obicei neles ca o ax de
spaiu - timp . i este cu aceasta pe care il deschidem spre ceea ce ar putea fi considerat slbiciunea
doctrinei sale . Pentru , ca atare , poate fi vzut ca un posibil viitor , pe baza determinrilor istorice ,
orict de complex . Pe scurt , aceasta este neleas ca time.31 istoric Cu toate acestea , pentru a
echivala virtual cu conceptul de viitor - plasat pe ( liniar ), axa temporal a trecut / prezent / viitor puncte exact la ceea ce " pre- exist obiect " , o condiie , vom aminti , Lefebvre susine insightfully
mpotriva . Este , ns , evident c Lefebvre este contient de faptul c acest " obiect virtual ", nu poate fi
stabilit , pentru c este ceea ce el pune peste i mpotriva problema false puse n conceperea " mediul
urban ca o realitate deja realizat . " Pericolul rmne , c n lectura axa lui spaiu - timp, ca unul care
urmeaz ( i determinare ), " sgeata de timp ", determinat istoric vom rula riscul de a submina creative
i spontane la teleologic . Derogri Lefebvre aici , i el nu atat de bun pentru reason.32 Pe de o parte el
tie c realitatea urban este alctuit dintr-o multitudine de practici urbane ; aceste practici fiind din
beton ( material) i nu abstract , pe de alt parte, el consider c virtual ( obiect ) se afl " n afara
global ... criza a realitii i a gndirii " ( UR : 17 ) .

Continund suplimentare privind acest punct decisiv , n capitolul intitulat " Blind cmp " Lefebvre
continua sa avanseze teoria sa a virtual prin abordarea axa spatiu-timp . El susine c " odat cu sosirea
de istorie , constiinta noastra este capabil s neleag dou micri opuse " , descris ca fiind fie : "
regresive ( de la virtual la real , real a trecut) i progresive ( de la nvechite i completate la micarea care
anticipeaz c completitudinea , care prevestete i aduce n ceva nou ) " ( UR : 24 ) . Dei s-ar putea
argumenta c foarte dependena Lefebvre pe aceast traiectorie , trecut - real - virtual ( trecut-prezent viitor ) , aliniaz propriile sale teorii cu reacionare ( regresiv ) , spre deosebire de vizionar ( progresiv ) ,
abordare . Pe scurt , se pare ca n cazul n Lefebvre utilizeaz termenii " posibil " , "virtual" i " viitorul "
ca sinonime , aceasta contopire de acestea , fr ndoial, denumirilor distincte prevede o limitare
elementar n argumentul su . Cci dac am neles problematica urban a fi una care se adreseaz doar
" posibil ", atunci vom face puin mai mult dect argumentnd c o dat " determinist conexe " i "

empiric observabile " , condiiile de urbanism modernitii lui ( acest termen este folosit pentru a indica
ideea de vedere totalizator , o credin de sus n jos , care intenia de design ar putea controla rezultatul
) nu mai sunt previzibile ca atare . Care , ca urmare a nivelului n cretere de " complexification " , a
influenelor care acioneaz asupra i provin de la oraul n sine , nu mai putem calcula rezultatul
forelor ( din nou n calitate i de a fi acionat n ceea ce privete viitor a orasului , sau urban societate ) .
Cu aceasta ,posibil indic nu numai " nu tie nc " / "nu este nc real " , dar
" va fi " / " deja stabilit " a urban . Cu alte cuvinte , n acelai mod n care am provocat de mai sus
unitatea implicit sau " organicism " a terminologiilor sale de incadrare pe cunoatere , am putea sugera
acum ca axa sa de timp ofer puin mai mult dect o reiterare a ceea ce el deja a respins ca fiind "
ideologia de continuism " . S ne repeta definiia lui de mai sus : " aceast societate urban nu poate lua
forma conceptual pn la sfritul unui proces n care vechile forme urbane , rezultatul final al unei serii
de transformri discontinue , izbucni n afar . " Poate c acest lucru apare doar ca o replic semantic ,
ns sperm s arate acest lucru nu este cazul . Pentru a fi corect , s ne dea napoi la Lefebvre
formularea sa iniial i cum ntrebarea" discontinuu " ar putea fi puse n continuare .
Argumentul facem sugereaz c formularea Lefebvre construieteposibil ca un discret ( spre deosebire
continuu ) multiplicitate , care , poate fi neles numai atunci cnd aceasta este adevrat ( sau realizat ) .
Bergson sugereaz aceast posibilitate nu precede realitate , doar atunci cnd a aprut o realitate, ne
putem apoi s privim napoi i pentru a gsi ceea ce am crezut a fi viitor inevitabil a avut loc n cadrul
past.34 Mai mult , n positing virtual n opoziie cu realul nu ne-am a acceptat totui real a virtualului .
Cu alte cuvinte ,virtual ca acesta este implicat nprocesul de actualiti deschise ( nureal ) ar trebui
nelese ca mult mai inventiv ( spontan ) dectposibil , care este dat doar n realizare . Simplu spus ,
trebuie s facem distincia ntre realizarea unui posibil i actualizarea virtual . Mai mult , nelegerea cu
aceasta c actele virtuale , i -l face acest lucru prin angajamentul su ntr-un proces continuu de
difereniere - aici suntem , de asemenea, vorbind de continu fa de discret cum sa menionat mai sus,
n ceea ce privete creativitatea limbajului - nceteaz simultan fie ea nsi pstrnd n acelai timp ceva
de la sine . Aceast nencetat pliere si desfasurarea virtual ( nuposibil ) este exact ceea ce definete
foarte modul de activitatea sa,
" ceea ce este " de nsui virtuale . Virtual , ca atare , poate fi vzut ca ntr-un proces de difereniere
continuu , dar cheia pentru a nelege acest lucru este de a recunoate faptul c, n acest proces ,
precum i n cadrul micrii de actualizare sale , n difereniaz virtuale nu n materie de grad , ci n cu
privire la probleme de kind.35 i revenirea la distincia de mai sus cu privire la ceea ce exist i ceea ce
este real , putem aduga c, dei virtual este real, nu predicat acest lucru real, pe ceea ce se poate
spune c exist . Tendina de a stabiliza aceste noiuni pentru a le stabili ntr-o relaie precis nainte i
dup ce este mai la structura de analiz , i este util ca atare . Cu toate acestea , n cazul n care , cu
Lefebvre , dorim s deschidem o critic revoluionar a obiectului virtuale va trebui s gseasc un alt ,
discurs mai suplu prin care s avanseze , nu numai cunotinele noastre , dar nelegerea noastr i
aciunile noastre , precum i .

Urban nu - vzut : prezena de absen


n capitolul " Blind cmp " , gsim articulare suplimentare cu privire la acest subiect de prezen /
absen . Lefebvre scrie c, " n viitor lumineaz trecut , virtual ( posibil) ne permite s examineze i
situarealizat " ( UR : 23 , accentul meu i includerea ntre paranteze ) . El susine c conceptul ( de
asemenea, fenomenul ) a unui cmp orb implic n mod necesar momente ntunecate , evenimente i
fore care aluneca prin nelegerea noastr intelectual i perceptive , cum ar fi orb la faa locului n
vedere - i nu doar o regiune ntuneric , dar foarte negarea viziune , reprezentnd tranziii dureroase la
orice " faz critic " a evoluiei socio - spaial , care , dei prezent i activ , trec neobservate din cauza
ipoteze ideologice ncorporate . Ele produc ceea ce el numeste " semnificani plutitoare " la semnificatul
a semnului . Putem nelege acest lucru , susine el , n calitate de " straturi verbale ... imposibilitatea de
a se ataa la un " subiect filosofic " sau un " obiect privilegiat " sau un " totalizarea istoric " ( UR : 29 ) .
Orbire , prin urmare : suntem de operare fr vedere , i, n plus , suntem n imposibilitatea de a vorbi .
n curs de dezvoltare metafora lui de domenii orb , Lefebvre susine perfect care practica urban i teorii
continua s utilizeze instrumentele i limbajul de o perioad trecut ( industrial ) i , ca atare, trebuie s
fie neleas ca " reductiv a realitii n curs de dezvoltare " .36 n mod similar , n formularea sa mai
reductiv , " arheologie " lui Foucault ( ca un studiu de stratificri ) lucreaz pentru a descoperi forma de
exprimare adecvat pentru fiecare discurs , sau fiecare episteme . Cu toate acestea , aa cum Deleuze se
fraze : " ... sarcina de arheologie este dublu : ea trebuie s se deschid cuvinte, fraze i propoziii ,
deschide caliti , lucruri i obiecte , trebuie s extrage de cuvinte i limbajul de declaraiile prevzute n
fiecare strat i praguri sale . , dar la fel de extract de lucruri i vedere cele de vizibilitate i de " autoevidente ", unic pentru fiecare strat " ( F : 53 ) .

Pstrarea cu aceast problem de care care opereaz n afara de vedere , in afara de vorbire , Lefebvre
utilizeaza referine lingvistice , n scopul de a sprijini argumentul su . n capitolul su intitulat "
Fenomenul Urban " , referire la modelul filologic de " acte de vorbire " , discurs ( cuvnt de onoare ) ,
semantic , i " inteligibilitatea " de Saussure i Chomsky , Lefebvre atrage n condiia menionat n
continuare " prezen - absen " . 37 Aici el arat c vorbitorii care cunosc limba lor nu au nevoie de
reguli lingvistice , n scopul de a angaja limba . De fapt , el sugereaz c nsieficiena vorbirii se bazeaz
pe" absena sistemului la nivelul de efecte , acioneaz , i evenimente , chiar dac prezena sa este
evident n diferite grade " ( UR : 51 ) . El include o prevedere care , n timp ce sistemul de baz este
necesar ascuns de contientizare imediat , ascunderea ei ", nu poate fi absolut ", aa cum , susine el ,
nelegerea se dezvluie n mod inevitabil , aducnd-o afar, n aer liber . Revenind din nou la Deleuze : i
el scrie c ntr- o anumit vrst ", nimic nu este niciodat complet ascuns , nici nu este descoperit
imediat . " De prin " dispersie " i
stratificri " diseminare " apar i , ct mai repede , ele dispar ( F : 60 ) . Dispoziia de acest argument ar
trebui s fie de acum familiar , acesta este inclus aici pentru a reitera punctul de a mainii deschise fa
de sistemul nchis . Lefebvre aici formuleaz o alt ntrebare cu care s continue problematicii ,
ntrebnd dac mediul urban ar putea fi conceput de-a lungul aceleai linii , considerate ca o virtualitate
, o prezen - absen ? ( UR : 52 ) 38

Cu Lefebvre exemplul se face n raport cu tropi lingvistice . Cu toate acestea , n scopul de a obine , la
relevana acestui discurs la arhitecti si urbanisti se va dovedi util aici pentru a discuta despre distincia ,
pe care Foucault atrage afar , ntre declaraii ( care aparin de vorbire ) , i vizibilitate ( care aparin de
lumina sau luminoziti ) . Vizibilitate nu sunt doar ceea ce le-am putea concepe n mod obinuit , ele nu
sunt limitate la obiectele perceptibile , caliti , sau lucruri . Pentru Foucault , de vizibilitate sunt forme
de " luminozitate " , ele sunt create de lumin i permit un lucru sau un obiect s existe ca " un flash ,
strlucire sau strlucire . " 39 Cu Deleuze gsim o corelaie la declaraia menionat mai sus doar n
Lefebvre , " ... de vizibilitate nu sunt ascunse , ele sunt totui nu se vede imediat sau vizibile ele sunt
chiar invizibile atta timp ct ne-am lua n considerare numai obiecte , lucruri sau caliti perceptibile , i
nu condiiile pe care le deschide . " ( F : 57 ) . Un exemplu de arhitectura este , de asemenea, furnizate
prin vizibilitate nu sunt definite n temeiul ( enumerarea ) aspectele cantitative atribuite n mod obinuit
pentru a forma ( cldiri ca obiecte ) , dar , "forme n primul rnd de lumin ( calitati ), care distribuie
lumin i ntuneric , opac i transparent , vzut i non- vzut , etc " ( F : 57 ) Pentru a elabora n
continuare un exemplu n ceea ce privete arhitectura , este suficient s se aminteasc bine cunoscut
exemplul lui Foucault a Panopticon . Dar este important s se includ un avertisment , este un pericol n
citnd acest exemplu , pentru c poate fi citit metaforic , atunci cnd , de fapt, ar trebui s -l nelegem
destul de literally.40 Descrierea nu ar trebui s fie generalizat , ci ar trebui s rmn unde este , ca un
punct de articulare iluminare o anumit relaie structural i nu ca o descriere formal a unui aspect
care poate fi aplicat la cldiri , n general , aspectul de " lumina ", aa cum este de obicei neles .

n Disciplina su i pedepsirea , Foucault descrie Panopticon n termeni de luminozitate , n cazul n care


este lumina care face posibil ca deinutul este n vedere de paza in timp ce garda ( care este inut n
umbr ) este mpiedicat de a fi vizualizate de ctre prizonierul - construirea , astfel, ceea ce n Deleuze
este numit " masina de nchisoare " . Aici trebuie s nelegem c de vizibilitate sunt inseparabile de
maini care le produc ( ca declaraia este inseparabil de la sistemul n care este produs ) . Acest lucru
poate fi neleas ca o dublare a luminii i luminozitate , n cazul n care , n prim instan lumina
deschide lucruri i le aduce n vizibilitate , iar n clipa urmtoare , aceste lucruri care acum sunt , n
virtutea captura lor , sunt coninute n cea de a doua micare . Dup ce a trecut n percepie ( "real"
Lefebvre ) , flash-ul devine un produs care este altceva dect procesul su . Vom vedea n scurt timp c
Lefebvre prea construiete o dublare similar , discutat n termeni de " dublu " Reiternd n termeni de
formaiuni istorice sau stratificri , condiiile sunt prevzute pentru vizibilitate ( aa cum sunt prevzute
pentru declaraii ) . Pentru a fi precis : cu toate c lumina poate conine obiecte , aceasta nu poate
conine de vizibilitate , i n mod similar , dei limba pot conine cuvinte, nu pot conine declaraii .

Dorina de a forma pura : funcia i fora

n capitolul , " Form Urban " , Lefebvre ncearc s delimiteze termeni cum ar fi " form " , "coninut " , "
substan " i " funcia " .41 Dei o definiie precis a acestor termeni nu pot fi furnizate aici , este
suficient s spunem c , n acest capitol , fiecare termen este utilizat pentru a desemna distincia ntre
ceea ce a fost odat " oraul " ( artizanal , de fabricaie , industriale , etc ), cu ceea ce este acum " urban
" . Lefebvre a descris mai devreme un proces istoric prin care a ajuns la concluzia c oraul , ca atare , nu
mai este recunoscut ca o totalitate sau entitate singular . " Realitatea urban " ( a nu se confunda cu
forma urban ), sa mutat astfel la disjunctii fragmentare , fr form . Funcii, inclusiv categorii precum
administrativ , productiv , comercial , susine el , nu mai sunt in mod clar delimitat sau structurat . Ei au
un " caracter dublu " , pe de o parte, cele administreaz urbane , domina , i destul de literalmente
acoper , teritoriu , pe de alt parte, acest teritoriu este ea nsi administrarea i dominant ( " n
msura n care aceasta este i pentru c este domina " ) . El susine aici c fenomenul urban n sine este
situat la " conjunctura a acestor funcii duble , punctul lor de articulare " ( UR : 115 , sublinierea mea ) .
Pentru a ajunge la acest punct , vom dezvolta aici n continuare cele dou caracteristici , identificnd mai
nti posibil site-ul de acest " moment ", i n al doilea rnd de condiiile de " articulaii " sale . n scopul
de a face acest lucru , va trebui s discute natura puterii , att n virtutea "prezen" sale, precum i "
lipsa " a acestuia. Cci, dac vrem s nelegem relaia dintre putere i cunotine la fel de dinamic i
emergente nu ne putem opri la punctul n care vorbire sau vedere genera " lucruri ", ca forme i putere
genereaz " probabilitati ", ca for .

Relaiile de putere dintre util i structurile dominate alterneze continuu . n Dreptul de aoraului
Lefebvre se pune pur i simplu : " o form care a devenit funcie intra n noi structuri . " El descrie dou
astfel de structuri : morfologice i sociologice , fostele site-uri denot , cldiri , strzi , piee , etc , iar
acesta din urm fiind neleas ca distribuiri a populaiei , vrst , sex , etc dac categoriile de active sau
pasive , socio -profesionale , manageri imanaged.42 si , adauga el , la fel ca i n cazul funciilor , astfel
nct nu funcioneaz structurile de acest fenomen ntr- o
relation.43 duble Cutnd s-i imagineze n cazul n care forele de acest " nou urban ", se arat mediul urban ca spectacol , consolidarea i extinderea ( contractare si dilatare ), nainte ochii
spectatorului - el foloseste provizoriu i provocator termenul " n alt parte " . 44 cu aceasta am neles
c forele nu numai ei nii ( sau structurile lor ), relev n forme curat delimitate , nu exist
transparen , nici o corelaie precis ntre cele dou . Deleuze este foarte direct la acest punct : " un
exerciiu de putere apare ca o afecta , deoarece forta se definete prin nsi puterea sa de a afecta alte
fore ... i de a fi afectate de alte fore " ( F : 71 ) .. Forele sunt spontane i receptiv ( ca cu vorbire i
vizibilitate ) i pe care le dein n acelai timp puterea de a influena i de a fi afectate . Continund pe
acest punct , din nou, cu Deleuze : " Puterea de a fi afectate este ca o chestiune de for , i puterea de a
afecta este ca o funcie de for ... Dar , aceasta este o funcie pur , adic un non- formal functie ,
independent de formele concrete i le va asuma , obiectivele se servete i mijloacele pe care le
utilizeaz ... " ( F : 71-72 ) . Orice echilibru care forele pot pretinde ( sau simetrie pe care dorim s o
atribuii la ele) pot fi capturate doar ca o condiie temporar . La care vom gsi aplicate capacitatea
noastra de a forma punctul de vedere instantaneu utilizate n structura unui analitic . Categorii de
putere ar trebui s fie neleas ca determinri unice la aciunea special i mediul su special . " Forma

pura " poate fi considerat aici n continuare ca " funcie pur" : funcia nu nseamn ceea ce -l are , sau ce
este , dar, mai important , cum se acioneaz . " Moment " Lefebvre d mod de a ceea ce el descrie mai
trziu ca " ruptur " .

Nu este ...
n abordarea problemei de " coninut " , Lefebvre ntreab : Ce a crea oraul ? Pentru aceast ntrebare,
el rspunde c ea creeaz nimic . Pentru c , susine el, orasul " centralizeaza creaie ", n sensul c ofer
forma , situaia , de schimb i de proximitate care va avea loc , pe scurt , se prevede relaii de diferen
s fie established.45 Terenul intravilan , conchide el , " este un loc de ntlnire , de asamblare ,
simultaneitate ", dar , aceast form , adauga el nu are nici un coninut specific pentru care se
acumuleaza tot coninutul , este o abstracie ", dar spre deosebire de o entitate metafizic , mediul
urban este o abstracie de beton ... este pur - form , se opune , de asemenea, definind-o ca un obiect (
substan ) sau subiect ( contiina ) " ( UR : 118-119 ) . n Dreptul la City , Lefebvre se formuleaz n
acest mod : " Formularul se desprinde de coninut ... Astfel eliberat , reiese pur si transparent : .
Inteligibil " Chiar mai mult , ca forma este detaat de la coninut , devine tot mai " pure ", i la fel , se
pierde relaia sa cu " beton " . i astfel, el dezvluie un paradox : " Ca atare , n puritatea ei , ea nu are
nici o existen nu este real , nu este . " ( WC : 134 ) . Este demn de remarcat trecerea de la livrare
Lefebvre cu privire la conceptul de " forma pura " , n Dreptul la City termenul " pur " nu are nevoie de
calificare , pentru aceasta este natura , amploarea acestui puritate c nici nu exist . O persoan ar
putea ocupa , de ore, n cazul n care nu o via , spaiul de captare metafizic care Lefebvre creeaz cu
ultimele trei cuvintele din declaraia " Nu este adevrat , nu este ... " Cu toate acestea , n Revoluia
Urban , a publicat doar dou ani mai trziu , Lefebvre este n cutarea pentru ceva mai concret , de
captare de aici devine calificat prin termenul " beton " . Cu toate acestea , de tangibil , ar trebui s nu
nelegem ceva care are substan material convenional sau form , pentru , ca i cu betonul pe
termen lung, ne-am neles acest lucru nseamn " practicile sociale " .

n Foucault nu vedem importana termenului " forma pura ", dar n loc de asta " funcia pur . Revenind la
exemplul de Panopticon , vom clarifica unele aspecte ale acestei terminologii . Panopticon este neleas
ca o " funcie pur ", n care se impune cerine specifice pe o multitudine de anumite persoane . Cu toate
acestea , pentru a permite posibilitatea ca nici forma ( de nchisoare ), nici funcia ( disciplina ) va
rmne constant , am putea asista la apariia a ceea ce Foucault numete " schema " . De exemplu ,
prin extinderea categoriilor de activitate definite n form , funcie, relaia de substan :" nchisoare "
form se extinde la " coal " , " fabrica " , care, la rndul su, susine " disciplina " funcia de final ,
deoarece trece la " educaie " ," producia " , i substan" deinui " , este schimbat cu " studeni " , "
etcetera lucrtorilor . Mai mult , i rmase cu cazul nchisorii , n plus fa de funcia disciplinar , apare
o alt funcie , care a controlului administrativ . Lefebvre utilizeaz termenul " tehnologice ", pentru a
indica practici legislative sau administrative . Deleuze specific dou funcii pure : " anatomo - politic "

i " bio- politic " , i lor " materie goale " sunt , respectiv , un anumit corp i o anumit populaie .
Politica ale corpului aici deveni mai urgent dect corpul social al urban .

La punctul de articulare
Vom reveni din nou la Foucault pe punctul de a " articulaie ", a dubla relaia de mai sus , n cazul n care
ne apropiem de relaia dificil i enigmatic ( sau non- relaia ) ntre articulabile i vizibil ( ntre straturi de
cunotine care funcioneaz n relaiile de putere ) . Deleuze se pune pur i simplu : nu exist nici un
izomorfism ntre declaraii i visibilities.48 Dei vorbim de ceea ce vedem i vedem c de care vorbim
ntr- o micare simultan , structurile lor rmn distincte i ireductibil . Cu toate acestea, cei doi
cuprindstrat , i de la un strat la altul , acestea sunt transformate n acelai timp ( cu toate c nu n
conformitate cu aceleai reguli ) . " ntre vizibil i articulabile trebuie s menin toate aspectele
urmtoare , n acelai timp : eterogenitatea celor dou forme , diferena lor n natur sau anamorphism :
o presupunere reciproc ntre cele dou , un grappling reciproc i capturarea ... " ( F : 67-68 ) .

" Punct de articulare " Lefebvre , situat la jonciunea a dominant i dominat , ncearc s fac uz de
termeni similari , n nelegerea faptului c nu exist un "echilibru al puterilor " absolut , dar n schimb o
deplasare continu ntre diferite tipuri de fore . Relaiile de putere sunt extrem de dinamice , " simultan
locale , instabil i difuze . " Relaiile de putere nu emana de la un punct distinct sau centrale , se misca ,
se trece de la un punct la altul cu facilitatile si usurinta . Mediu lor este domeniul tuturor forelor ( de
for pur ) , ele sunt capabile de marcare inflexiuni , rezistene , rsturnri de situaie i se transform
atunci cnd unul i schimb direcia sau rememoreaz paii si . De aceea, cu toate c sunt " special" nu
sunt " localizate " n orice moment dat . n termeni deleuzian , ele constituie "strategii ", care sunt "
anonim " , i aproape " orb i mut " , deoarece " se sustrag toate formele stabile de vizibil i articulabile
" ( F : 73 ) . Lefebvre prea neles aceast noiune a strategic , discutarea urban ca , uneori, productive i ,
uneori, ceea ce este produs de fore prea complexe pentru a analiza fr a dezvolta un nou theoretic.49
El aduce mai mult n conceptul de " ruptur " ( disjunctie ) , neleas ca discontinuitatea din mediul
urban cu ceea ce nainte a fost neleas ca ora , adugnd c aceast ruptur " introduce i motive n
acelai timp o form de cunoatere , un domeniu ... similar cu form logic i aproape la fel de abstract
i activ ca form logic , care este asociat cu limba ... " ( UR :119 - 122 ) . Pentru , aa cum sa menionat
mai sus , dac vrem s nelegem relaia dinamic dintre putere i cunotine noi trebuie sa caute
dincolo de punctul n care " vorbire sau vedere genera lucruri ca forme i putere genereaz probabiliti
ca for . " 50 n acest sens s-ar putea extinde n continuare calificare care Deleuze face n argumentnd
c relaiile dintre forele rmne " tranzitiv , instabil , slab , aproape virtual , n orice caz necunoscute ,
cu excepia cazului n care acestea sunt efectuate de relaiile formate sau stratificate care alctuiesc
forme de cunoatere " ( F : 74 ) . Relaiile de putere , i afecteaz lor , poate fi vzut ca fiind actualizate
( astfel stabilizat si stratificat ) , prin integrarea lor n structurile formalizate . Aceasta , dup cum sa
menionat mai sus , este prevzut n operaiunea prin care vom construi o analiz , prin care ne-am

omogeniza temporar particulariti i citii-le ca linii generale de for . Acest lucru este , desigur , o
operaiune care se efectueaz n toate practicile , fie sociale , politice , economice sau spaiale . i , mai
important , acesta este motivul pentru care diferitele forme de instituii ( factorii de decizie politic
urban n administraiile sancionate guvernamental , de exemplu ) au capacitatea de a integra putererelaiile fluide i transgresive prin constituirea lor ( care le aduce n vedere i de vorbire , i de luare a le
vizibilitate i declaraii care pot fi manipulate i distribuite ), ca forme de cunoatere . Citnd Lefebvre de
la " niveluri i dimensiuni " capitolul su : " simultan social ( politic ) i mental ( logic ) , acest nivel
sine proiecte n parte din domeniul construit ... acesta este nivelul asociat cu ceea ce m refer n
continuare spaiu instituional ... asta presupune , dac nu un sistem sau sisteme de aciune explicit , cel
puin o form de aciune sistematizate ... " ( UR : 79 , incluziuni mele paranteze ) . Sau , instituia este
neleas nu ca o entitate , ci ca o practic , nu la fel de productive , ci ca de reproducere chiar a relaiilor
care presupune . n Foucault , aceasta este instituia ( de stat , de familie , de pia , cultura ), care se
face de ctre aceste aa - numite factori de integrare sau , ca Deleuze se refer la ei , "ageni de
stratificare . " Dublu " , pe care am vzut mai sus cu Lefebvre , aproximeaz acest aspect de integrare .

Dublu Micarea de analiz

Prin detaarea n sine de coninutul su , forma se desprinde din beton . Summit-ul , creasta de real ,
cheia de la real ( de penetrare sale de cunoatere i aciune care se schimb ) , ea se plaseaz n afara
realului . Filozofii au ncercat s neleag de dou mii de ani. Cu toate acestea , filozofia aduce
elementele teoretice la aceast cunoatere . Abordarea este n mai multe etape i are un obiectiv
strategic . Care este de a nelege prin micarea de reflecie care purific forme i forma sa , i care s
codifice i formalizeaz micarea inerent i ascuns al relaiei dintre form i coninut . Nu exist nici o
form fr coninut . Nu de coninut fr form . Ceea ce se ofer la analiz este ntotdeauna o unitate
de form i coninut . Analiza rupe aceast unitate . Acesta permite puritate de form s apar , i de
form se refer napoi la coninut . Cu toate acestea , aceast unitate indisolubil , rupt de analiz , este
conflictual ( dialectic ) . De rotaii gnd trece de la forma transparent la opacitatea de coninut , de
substanialitatea aceste coninuturi la inexistena de form " pur " , ntr- o nencetat dac nu micare
de moment . ( WC : 134-135 )

Ar trebui s fie clar de acum c, indiferent ct de greu am de lucru s se fac distincia ntre static i
dinamic ( stratificat i strategice ) , care , prin nsi natura sa , s se gndeasc aceste lucruri , s le
nscrie n liniile de acest lucru, sau orice text , este , de asemenea, pentru a capta i a stabiliza astfel ele .
Pentru a reitera : din punct de vedere foucauldian , vizibilitate expune substan format ; declaraii
dezvluie funciile formale sau finalizate . Cunoaterea d astfel natere la categorii formale , cum ar fi "
disciplina " , " educe " , " administra " , etc putere , pe de alt parte , este de for , care posed categorii
afective , cum ar fi , " provoace " " incita " , ' pacifica ' , etc Aa cum am menionat , forele de putere

trece prin viziune i vedere , vorbire i de a vedea , n scopul de a fi actualizat . Atunci trebuie s ne
ntrebm , n ceea ce privete Lefebvre lui probabil : vigoare nu devin formular ( urban ca " forma pura
" ) ? Rspunsul scurt este , "da" . Cu toate acestea , aceasta este o afirmare trectoare , pentru c
exclude orice posibilitate de coinciden . Pentru actualizations forma integrare , ci numai prin crearea ,
de asemenea, un sistem de difereniere formale , i prin aceasta s rmn multiple , att locale, ct i
parial , care prezint afiniti cu , sau tendine spre , alte puncte specifice din acest domeniu de fore .
Lefebvre merge pe mai trziu n Revoluia Urban s sugereze c reflecie extinde problematica i poate
elabora o " schem de forme " - ceea ce el numete o " gril analitic " ( provizorie i modificabil ) - care
poate " descifra relaiile dintre real i a crezut " , si care " se pot deplasa de la cel mai abstract la cel mai
concret " ( UR : 135 ) . Form , form pur , nu este , este lipsa , i n acelai timp face toate lucrurile n
prezen . Dar , aceste lucruri , i non- lucruri pot fi vzute i vorbit despre virtutea de analiz i de
gndire ( vorbire ), singur numai . Acest lucru problematic nu este nou la filozofie , dac cineva dorete
s angajeze termenii de " fond i form " , de " material i ideal " , " corpul i mintea ( spiritul ) " , "vizibil
i invizibil ' . n Bergson , de exemplu , durata de via a realului aparine n mod corespunztor la teoriile
de timp , care , prin urmare, nu poate fi crezut , de gndire este o spatializing , astfel hypostatizing ,
practica care rezult n ceea ce el numete " discret " , spre deosebire de " continu " multiplicities.51 cu
toate acestea , atunci cnd vine vorba de orasul ca o entitate concret , precum i urban , atunci cnd
neleas ca o serie de practici concrete , acest lucru devine problematic de presare . Pentru oraul i
subiecii si act nu numai , dar ele sunt acionat , iar acest mpinge nencetat i trage , aceast pliere de
fore , trebuie s fie neles , neles epistemologic i situat ontologic n cazul n care arhitectul ,
sociologul , practicanii de socio- spaiale practici sunt de "act " , spre deosebire de permanen "
reacioneaz " la multitudinea de fore n joc .

Pentru a face dreptate la pasajul de mai sus , ar fi necesar s se nceap din nou aceast lucrare ,
revenind la conceptele introduse n ceea ce privete noiunea de virtual . n elaborarea n continuare
calitile care deosebesc virtual de la real , printre care atributele lor de difereniere pe care de
similitudine , ne-ar trebui s pun la ndoial nsi natura problematizarea creative i noiunea de noi .
De la Revoluia Urban , a fost posibil ca Lefebvre s scrie : " . Creaie vine la un popas pentru a crea din
nou " Cu toate acestea , devine tot mai dificil astzi pentru a identifica pauza dintre continu i
discontinuu , care ne permite s ne imaginm arestarea viaa lui , i de captare a acestui lucru pe care
fuge nainte de nelegerea noastr . Cu toate acestea , am putea de bine susin c este tocmai n
aceast cunoatere , n cutarea poticneste i ncepe a realului virtuale care analiza noastr continu s
devin mai riguroase i mbogit , i aciunile noastre mai consecvent , precum i liber .

Masina Urban
Gerhard Bruyns i Stephen Read

O criz de gndirea noastr

Lumea de supermodernity nu se potrivete exact cel n care credem c trim , pentru c trim ntr-o
lume pe care nu am nvat nc s se uite la . Noi trebuie s renvee s se gndeasc despre spaiu .
Marc Aug1

Prima regula a metodei :


Vom intra n fapte i maini n timp ce acestea sunt n curs de realizare , vom purta cu noi fr idei
preconcepute a ceea ce constituie cunoatere , vom urmri nchiderea cutiile negre i s fie atent pentru
a distinge ntre dou explicaii contradictorii ale acestui nchidere , unul rostit atunci cnd acesta este

terminat , cellalt n timp ce este ncercat . Acest lucru va constitui prima regula a metodei i va face
cltoria noastr posibil .
Bruno Latour2

Aceast lucrare ncearc s construiasc un " fapt " primar diferit despre ora , i pentru a nlocui un
vechi una : el ncearc s arate ct de " ora " sau " centru urban " sau " site-ul urban " , n general, nu
poate fi o entitate identificat prin a fi " nu - rural " sau " nu - periferie " , ci mai degrab un efect
emergent pretutindeni locale ntr- o extindere la nivel mondial n cele din urm de micare sortate i
stratificat i comunicare .

Au existat o serie de evoluii n tiin i filozofie pe ultimele sute de ani sau cam asa ceva , care au fcut
s ne gndim din nou cu privire la auto- dovada de un cadru prin care privim lumea din jurul us.3 Totul
nu este aa cum pare , am descoperit i sa spus , lumea aa cum este rezolvat ntr-un set de presupoziii
le-am motenit din secolele 17 si 18 , poate fi, nufr probleme , de la sine neles i singular realitatea
obiectiv ne-am lua pentru . Acesta nu este, probabil, surprinztor faptul c , n ciuda tiind c tot nu
poate fi la fel , se pare , s mergem mai departe cu viaa noastr de zi cu zi ca i n cazul n care totul este
ntr-adevr exact aa cum pare . Noi nu simt nevoia de a pune la ndoial aparenele de zi cu zi din
aceast lume nainte de a ne la fiecare pas , dac ceea ce apare n faa noastr ne servete n relaiile
noastre cu ea i cu fiecare alte . Problema ncepe atunci cnd vom extinde aceast acceptare practic a
lumii aa cum se pare c dincolo de punctul n care presupoziii de bun-sim i aproximri sunt capabile
de a rezolva lucrurile pe care il cautati la . Trim ntr-o lume care se schimb , iar unele dintre
aproximrile propoziionale care le lum pentru a acordat i au absorbit n cadrul fundal al cunotinelor
noastre i cultur comun , se arat vrsta lor . Este n natura acestor lucruri , pe care le rezista
modificri ale acestor aproximri , n totalitatea lor, ei formeaz un web extrem de interconectate i
interdependente dens de "fapte" i reguli de degetul mare , care constituie " prindere " noastr asupra
lumii i locul nostru n o , i pe ceea ce ne place s ne gndim la o realitate obiectiv singular . Avem
tendina n loc de a organiza rapid la aceste aproximaii i anomalii atribuie multiplicatori la procesele de
dezordine , de haos i de degenerare . Lucrurile nu par a fi ceea ce au folosit pentru a - sau ceva pentru a
- fi . Realitate " Obiectiv " , n msura n careputem vorbi despre un astfel de lucru , este, probabil, n
mare msur imun la propriile noastre formulri de ordine sau de tulburare - acestea sunt state le
impunem asupra relaiilor materiale , luxes f , intensiti i fore , prin nelegerea noastr , sau
nenelegere , de ele .

Cnd vine vorba de chestiuni de mediul nostru construit , concretul evident i stabilitatea aparent de
mprejurimile noastre ne orbete naturii sale complexe ca efect i ca mediu - ca o lume care este nu

numai singura lume ne sunt scufundate n i poate ti , dar de asemenea, foarte condiia pentru ca, prin
cunoasterea . Vom continua vedem spaiu urban ca o disponibilitate neutru , vom vedea forma de oraul
nostru ca un proces i o construcie numai n sensul c noi construim lucru . Ne-am construit o practic
urban care vede elemente urbane ca lucrurile fixe , i care vede oraul n sine ca o i lucru de la sine
neles fixe i a terminat i ca pe ceva n afar de noi .

Dar, n acelai timp, o serie de factori destul de ncurcat i anormale au nceput s afecteze viaa noastr
de zi cu zi din mediul urban , schimbarea profund de caractere i calitile lor existeniale i sociale .
Muli comentatori urbane i culturale leag aceste modificri n materie spaiale , o tez bine-cunoscut ,
ne spune c lumea este accelerarea i relaiile noastre sociale sunt din ce n ce mai atenuat . Mediul
construit este n procesul de a fi mprit n enclave , arhipelagurile i capsule de spaiu controlat ,
reglementate , ntr-o mare mai mare de dezordine i haos . Capsulele i enclavele sunt nelese ca
momentele de repaus , siguran i ordine ntr-un vrtej altfel derutant de micare i disintegration.4
Poziia vom propune totui , este c tulburarea ne confruntm este n primul rnd un eec de
intelegerea noastra de lumea urban , i c strategiile le folosim pentru a controla " haos " poate fi
deplasat n cazul n care " haos " este un factor de presupunerile noastre , mai degrab dect unul
putem atribui pur i simplu la lumea obiectiv .

Ideea , probabil, destul de contra - intuitiv c vom ncepe pentru a sublinia aici este c spaiul urban i
sentimentul de un loc situat a fost ntotdeauna o chestiune de micare , c este posibil s se propun un
ordin spaial urban alternativ nfiinat n micare , i c soliditatea linititor i stabilitateaexperienei loc
nu este un primar dat , ci n primul rnd , un efect de micare . Se propune aici c rdcina de confuzie
nostru este de exploataie noastr ncpnat la o idee a oraului ca obiect . Este exploataie noastr
la fel de ncpnat pe un spaiu urban ca fiind un fel de realitate obiectiv existente nainte de
construcia nostru de ea . Dac unul concepe oraul n termeni de lucruri a avut loc ntr-o extensie plan
ca , devine evident c dezvoltarea oraului este , de asemenea, o chestiune de lucruri evidente i
compoziia lor ntr-o form de plan. Noi acionm prea uor , sau ncercarea de a aciona , ca i cum
generali i amirali n micare trupele i navele de peste o plac de sub lumini deasupra capului . Spaiu
ntr- o astfel de concepie nu poate fi altceva dect o suprafa de neutru pe careShuff master- planner
les forele aflate la dispoziia sa . Un spaiu activ ar trebui s se ocupe cu efecte mai degrab dect
lucruri - c ar trebui pentru a vedea forme, personaje i ordinele ale oraului ca o consecin emergente
de dinamic i" intern " aspectele spaiale relaionale .

Ne-am construit o urbanism ntr-un timp de accelerare a schimbrilor care are dificulti nelegerea
obiect ca un proces , i are dificulti care se ocup cu natura oraului ca o interrelationality dinamic .
Gndirea noastr urban de astzi este axat pe stabilitate i echilibru i pierderea ei , i a strategiilor

noastre de urbanism au devenit axat pe control i pe asigurarea i aprarea locuri . Cnd ne gndim la
minimele f , ne gndim la securizarea produselor sale la loc , i au dificulti n a nelege c ntr-o
circulaie produsele f sczute sunt loc .
Ceea ce este esenial astzi , credem noi, este c n urbanism nostru vom ajunge dincolo de naivi noastre
presupoziii comune - loc despre spaiu de mediu , n scopul de a dezvolta o vedere spaial a oraului ,
care este funcional i operaional , n sensul c ne permite s teoretizeze i ref Lect efectiv pe forma
urban i schimbare i rspunsurile noastre la ea . Ceea ce este esenial astzi este c vom dezvolta o
concepie a unui spaiu urban dinamic de auto- formare i transformare ( de a merge alturi de evidente
opiniile politice , administrative i de gestionare a fondat ntr-o concepie de justiie social ), ca o
pregtire pentru un urbanism practic ; o care este capabil de a lega trecutul oraului material cu
prezenta ei , iar cel care este capabil de a teoretiza i nelegerea tendin i de transformare a
teritoriului i materiale cu care ne confruntm n oraele noastre de astzi .

Apariia de lucruri
n loc de a vedea lumea ca un lucru separat de noi - i ca un univers nchis ceas al crui adevruri
obiectiv s-ar putea dezvlui unproblematically i sistematic prin procedurile de tiin - am putea gndi
la ea n schimb ca fiind n sine radical deschis , i c este ne-am care -l nchide , mereu provizoriu i
aproximativ , prin modul n care ne face sens de ea cu concepte i propositions.5 noastre loc de
contabilitate pentru neajunsuri n ordinea vom detecta n lume, printr-un apel la haos si degenerare , am
putea cuta n loc de a construi noi propuneri , care reprezint mai bine .

Ne-am pierdut din vedere , ca Gregory Bateson a subliniat la noi , de rolul minii n articularea noastre
world.6 materiale i obiectiv Lumea aa cum se pare , nu este pur i simplu un lucru independent,
obiectiv - i nici nu sunt elementele constitutive ale lumii aa cum apar lucruri mod unic i obiectiv
difereniate . Marile progrese de gndire n tiinele fizice n jurul rndul su, a secolului 20 , precum i
recunoaterea rolului limbii n construcia de cunoaterea noastr a lumii , s-au pus sub semnul
ntrebrii statutul att subiect i obiect . Lumea n sine , nainte de a noastr modelarea creatoare de ea ,
este un flux de material pur , de vectori i forelor , un aranjament nc necunoscut de micri i
intensiti . Facem imaginaie sens din aceast lume , percepe n mod activ i s construiasc " diferene
" n ea i s impun pe ea propriile noastre sensuri i valori . Ca parte a procesului nostru de limb (
poate , de asemenea, de a ti pre - lingvistic ) , vom construi distincii , formalizeze un sistem de relaii
prefereniale sau semnificative i articulaii , i, prin urmare construi un spaiu . Lumea de obiecte i
evenimente numite i cunoscute, este o construcie de imaginaia noastr individuale i colective
creative i este ncadrat ntr-un spaiu care este ea nsi forma de asta construcie .

Ne putem gndi de dou sfere de explicaie n acest mod de a vedea lucrurile - unul format dintr-o lume
" n sine ", ca s spunem aa , ( care este perfect capabil de modul propriu problematisation ) , 8 i unul
de-al nostru de construcie a acestei lumi . Aceste dou sfere au nevoie , pentru a fi util pentru noi ,
pentru a avea un fel de relaii ( cu toate acestea sumare , parial i provizorie ), cu fiecare alte . Am
putea vorbi de izomorfisme , 9 , dar dac facem , atunci ne-ar trebui s fie clar c vorbim de izomorfisme
dinamice i de un " vector " de cunotine, care n procesul de formare a acesteia urmrete un formular
( care este ea nsi un proces de a deveni ) din lume . Bateson folosete termeni gnostice pentru a
distinge ntre cele dou lumi de explicaie . Ceea ce el numete pleroma este c lumea n care
evenimentele sunt cauzate de fore materiale i de impact . Ea nu tie nimic de esene , forme ideale i
distincii categorice , i conine , n sine, nu ideas.10 Este o lume n care nu exist a priori distincii lucru cum ar fi . Creatura pe de alt parte, este ceea ce el numete " lumea vzut ca minte " - este c lumea
articulat de distincii pe care le trage peste , i atribuie ,pleroma .
Este din pleroma - din acest domeniu de fore i a impactului comandate n propriul spaiu - care
concentraiile , intensiti i dispersii apar care se ofer pentru difereniere i nchidere . Din
deschiderea a lumii - care nu este , n sine, fr form , dar este, cu siguran , nainte de boundings si
articulatii noastre - vom construi diferene , de nchidere i semnificaii . Vom stabili dinamic , pe du-te
ca s spunem aa i printr-un proces de concentrndu-se pe i urmrirea micrilor din lume , relaii de
coresponden ntre concentraiile i intensiti fr nume furnizate de pleroma i distincii Nameable
sau nchidere n Creatura .

Nu este att de mult nct formele de pleroma nu sunt clare sau " moale " , mai mult ca pleroma pentru
cea mai mare parte va tind s fie format din i ntr-un spaiu diferit - i trebuie s fie prezentate ntr-un
spaiu de atenia noastr i implicare , a vieii noastre sau de gndire sau ntlnirea cu evenimentul , n
scopul de a deveni recunoscut . La nivelul pleroma , sub forma unui balon de spun , de exemplu, apare
dintr-un spaiu de stat de diferenele de energie gratuite , care este indiferent fa de coordonatele
unui spaiu cartezian tridimensional de zi cu zi , n care este descris forma sferic . Acest spaiu de stat
este spatiul activ de formare a bulei , i este radical diferit de n spaiu pasiv general n care ne-am
clasifica forme regulate i neregulate . " Forma " din pleroma a fost vizualizat de ctre Waddington n
calitate de aa - numitul " peisajul epigenetice " su pentru a explica morphogenesis.11 biologic
De Landa foloseste matematica i tehnicile de vizualizare de Poincar . Ideea este c cele dou spaii
sunt diferite - pleroma lipsesc prezentate formele Nameable i categorizable de Creatura , oferind n
locul ei un domeniu distribuit i pestri de relaii active a cror for i energie stri pot fi reprezentate
ntr-un spaiu de valorile minime i maxime , i degradeuri i puncte de stabilitate care acioneaz ca
atractori , care procesele ghid de formare , mai degrab dect a fi descrieri sau categorisiri de form.12
categorisiri rezultate din operaiunile riverane i trasarea de contururi sunt propriile noastre micri
constructive i fac parte din lucrrile de Creatura .

Aa-numita apariia de forme din lume , imediat perceptibil este , prin urmare, cu privire la existena
unui spaiu care este altul dect , i nainte de a , cea pe care am construi pentru a descrie evenimentele
pe care le vedem n jurul nostru , care sunt produsele de acest alt spaiu . S-ar putea spune , probabil,
prin urmare, ca form i apariia problemei const n cutarea , ca Waddington i Poincar a ncercat , a
spaiului activ de care form de a deveni , de fapt, de ncercarea de a stabili o traducere de funcionare
ntre spaiul de comportamentul fenomenelor n lumea i spaiul de nelegerea noastr aproximativ i
descrierea de acest comportament .

Lumile noastre sunt construite de nchidere practice i aproximative ale unei lumi materiale deschis ,
mai degrab dect a fi mapri de un adevr obiectiv , 14 i cadrele prin care ne-am neles lumile noastre
( sau , mai degrab spaiile care organizeaz aceste lumi construite ) sunt construcii de special istorice i
momente geografice ; " adevruri ", provizorii , care au ctigat de acceptare , a fost absorbit intr-o
cultura de cunotine , i s-au dovedit interesant sau folositor n anumite momente si locuri . Dup cum
spune Bruno Latour : " Pur i simplu pentru a " fi acolo " nu este suficient pentru chestiuni de fapt a fi
absorbite , asociate , de digerat , prestate compatibil cu alte creane conf licting : acestea trebuie s fie
compus , ei trebuie s devin loc stri de lucruri . "

Aceste compoziii , aceste " stri de lucruri " , dei nu sunt singurul spaiu trebuie s se confrunte cu , i
acest lucru este n cazul n care " criza " nostru menionat la nceputul acestei lucrri vine n ; minimele f
i coliziuni de materie i energie n afara noastr construcii culturale imaginative conspira pentru a
transforma condiiile de lumile noastre spatele nostru - sau n faa ochilor notri pentru care conteaz i la marea noastr confuzie dac inem pe toate " adevrurile " noastre ca fiind "obiective" . Noi n mod
individual i colectiv construi lumi i spaiu noastre de a fi util pentru noi , dar n proiectarea acestor
construcii n viitor ( sau chiar n alte locuri) , putem merge foarte ru , ntr-adevr . Lumea are puterea
de a ne surprinde , pleroma are propria agend care poate scpa de propunerile noastre cu privire la
aceasta . Proiecii n viitorul construciilor noastre Creatura sunt susceptibile de a rula pn mpotriva
diferite linearities sau non - linearities n spaiul depleroma ," Srcia a istoricismului " este despre
diferena dintre aceste dou " lumi de explicaii " .

Primul spaiu al oraului


Cel mai important cererea dorim s facem aici este c spaiul nostru primar al oraului , cel care ne-am
aproape de ceea ce implicit ca de la sine neles i obiectiv , nu este obiectiv deloc n sensul
corespunztor unei nchis i realitate "natural" , ci este mai degrab un spaiu mental , un spatiu care
este un produs al imaginaiei noastre individuale i colective creative . Faptul de a fi un " obiectiv " ora
se pare de la sine neles c nu examina n continuare pentru c obiectivitatea sa este att de evident ,
este ea nsi parte a crizei noastre . Intenia de aici nu este de a face o cerere pentru misticism sau
susin c nu ncerca deloc s teoretizeze oraul ca o multitudine generativ , ci mai degraba este de a

examina critic o baz i luate pentru ncadrarea teritoriului acordat prin care ne-am filtra toate celelalte
nostru idei ale oraului , precum i natura i forma oraului obiectiv avem de-a face cu , i apoi pentru a
oferi unul nou .

Ni se pare c primul spaiu , prin care ne-am filtra toate percepiile i nelegerea noastr a oraului este
cea care mparte oraul de la ceea ce vedem ca nu - city . Acest prim spaiu este una care poate fi
rezumat aproximativ nfigura - sol de ora - rural , sau de centru - periferie , sau ideea c oraul are un
interior i un exterior , care este delimitat de obiectiv , chiar dac fuzzy, limite . 16 Aceast ncadrare
spaial este implicat , de asemenea, ntr-o ipotez de loc ca fiind de la sine neles , localizare pur , dat
de coordonate geodezice , i delimitat de margini sau de frontiere , neclare , dei ele pot fi , care -l
despart de la ceea ce nu este acel loc . De fapt, " locul " a orasului ne gndim la ( ceea ce noi numim"
punctul de vedere teritorial " ), a fost problematic ( ca un concept explicativ , oricum ) n orae
occidentale pentru dou secole sau mai multe , 17 i a fost mult timp mai conectat la construcia noastr
de un loc al nostru , identitile i excluderile pe care le asociem cu ea , i preteniile ne face pe teritoriu
, dect n orice loc acolo n lume . nelegerea de zi cu zi a centrului urban este un produs de un moment
istoric n dezvoltarea cmpului de vectori urbane i fore . Si ne-ar spune c nu a fost n mod clar , chiar
i atunci , singura construcie posibil din aceast configuraie special de fore , iar concentraiile lor
rezultate i dispersii . Suntem , n acest timp de acumulare degenerare urban i pierdere ( de loc ,
coeren , identitate , etc ) , n cutare de un alt spaiu n care pentru a ncadra oraul - una care va
reprezenta mai bine pentru oras , deoarece este ordonat i organizat astzi . n mod ideal , suntem n
cutarea unui spaiu care va face acest lucru n timp ce , de asemenea, conturile n retrospectiv pentru
oraul a trecut . Atunci vom avea un spaiu care reprezint nu numai pentru ordinea funcional a
oraului de astzi , dar , de asemenea, conturile pentru transformrile care le trim n ora astzi, n
legtur cu faptul c oraul a trecut .

Deci, prima ntrebare cu privire la starea de primele noastre , cele mai multe ipoteze luate - pentru - a
acordat cu privire la spaiul i locul din ora . Centru - periferie , sau modelul spaial ora - noncity aa
cum este aplicat n ora este o construcie , o distincie trase de noi . Ea nu are nici o priori obiectivitate ,
i vom ncerca s artm c putem construi o alt ncadrare mai eficace , care va ine cont de centruperiferie ca efect , mai degrab dect realitatea ca primar - precum i potenial pentru o mulime de alte
lucruri pe care noi, la reprezint momentul pentru ca degenerare i tulburare .

Prezentul nostru Creatura - spaiu organizeaza orasul de pe baza de o separare ntre " interiorul " a
centrului i " exteriorul " de la periferie . Zidurile cetii fortificate au ajuns s reprezinte pentru noi
incontestabilitatea frontierei ca o condiie de form urban . Stabilitatea a oraului ca un construct
mental - precum i confuzia noastr actual la defalcarea acestui stabilitate - datorez mult la aceast
imagine . Ca oraul scap de graniele sale , i ncepe fr echivoc pentru a constitui , mai degrab dect
ntreaga noastr lume pur i simplu un punct de intensitate n ea , ceea ce cutm acum este un aparat

mental care cadre dinamica schimbrilor ne depire . Ceea ce ne dorim , de fapt, este o Creatura spaiu , care este capabil de contabilitate pentru lumea ntreag urban , inclusiv frontierele sale , ca un
efect de schimbare a unui spaiu care precede frontiere .

Aceasta nu este prima dat cnd acest punct de vedere a orasului definit de graniele sale a fost pus la
ndoial . Dar , chiar i n calitate de porozitatea lor este recunoscut , acesta este nc grania care ofer
form.18 Virilio merge dincolo de a vedea graniei ca pe o conine element pasiv , ci mai degrab
nelegerea ca un element de activ modelarea substana a oraului . Exist aceast substan , el
propune , ntr-o stare metastabil , n calitate de micare i de trafic - frontiera devenind dispozitivul
care controleaz i reglementeaz aceast micare , definind n procesul de un privilegiat n interiorul
opus la pericolul de exterior . Grania de aici a devenit activ , dar acest punct de vedere este nc prea
strns legat de multe dintre noiunile noastre actuale ale unui ora mprit n " ordonat " i capsule i
archipelagos19 cufundat ntr-o mare de micare haotic , dezorientare , chiar violent i incontrolabil
defensiv .

Ideea de micare n sine fiind substana constitutiv al orasului pot fi luate n continuare pentru a ncepe
pentru a defini un alt spaiu activ i formativ : " Oraul este corelat de drumora exist doar ca o funcie
de circulaie , i a circuitelor ; . acesta este un punct de remarcabil pe circuitele pe care l creeaz , i care
se creeaz acesta este definit de intrri i ieiri ; . ceva trebuie s -l i de ieire introduce de la ea ea
impune o frecven aceasta afecteaz o polarizare a materiei , inert , viu sau . . uman; . provoac
Increngatura , fluxul , pentru a trece prin anumite locuri , de-a lungul linii orizontale , este un fenomen
de transconsistency , o reea ... " 20 obiectul urban a , de fapt, ntotdeauna a fost fondat n relaiile sale
cu restul lumii , i fundamentate prin fluxurile care trec prin it.21 el exist ca un " punct de remarcabil ",
care este produs de circuite , chiar aa cum le produce . Ca efect se constat caundei staionare ntr -un
ru rapid - curge , depinde dedebitul de a menine forma. Ca un obiect se deconteaz din fluxurile ca o
eflorescenta sau concrescence , ca un sediment prevzut de reea fluxurile de -a lungul timpului .

Am vzut c frontiera este , de asemenea, un mijloc prin care ne taie f Lux de Pleroma - realitate ,
mprirea i comanda -l n buci poate fi numit . Se pare clar intuitiv c grania sta mai confortabil cu
funcionarea spaial de delimitare , caracteristic a Creatura , dect cu pantele deschise ale " peisajelor
epigenetice " ale pleroma . S-ar putea fi , de asemenea, frontierele care apar din f Lux, dar acestea sunt
frontiere de un alt fel , ele sunt mult mai probabil s apar ca parte din colectia de efecte care apar n
afara suprafeei urban s ne surprind , mai degrab dect s fie spaial operaiune care ne impune pe
oras pentru a se ndoi de cunoaterea noastr i voina noastr . Riverane ca o operaiune a fost
transformat n lumea real, cu scopul de a numi i aprarea teritoriului - conturarea " cartier " i " locul
nostru ", - dar acest lucru este n primul rnd o operaiune a Creatura care se impune pe lume . Este o
operaiune de control i de o impunere de fixitate , o ncercare de a controla proliferarea f Lux prin
tierea vectorii si, cu contururi mentale fcut de material .

Actul de la granita si anexnd n lumea real are acest caracter de a face construciilor noastre mentale
real , de " a realiza abstracii " . Este o parte din ceea ce noi creaturi la fel de active i creative a face cu
lumea , i ar putea fi necesar pentru a face lumea locuibile - dar se taie , de asemenea, prin linii de for
, de dezintegrare dinamic de integrare , dezactivarea spatii de formare activ , i nlocuirea lor cu pasiv
spaii pe care le folosim pentru descrierea formelor statice .

Diferite spaflialitdfli livra diferite mecanica de organizare . Dar de reea, la fel ca segmentarea circular a
spaiului de centru- periferie , este o abstracie . Reele au nici o realitate imanent sau puternic n sine ,
ele devin cu fora real , n msura n care ele sunt efectuate . i a efectuat ei devin cai traversate de
lucruri deja constituit i semnificativ , i n durata i la viteze i frecvene , i nu de nod i de margine
relaiilor abstracte , instantanee vom folosi de multe ori pentru a le reprezenta . Chiar i reele
instantanee , sau aproape instantanee , electronice oferi coninut i de coninut implic munc , durata ,
ntrziere , o anumit perioad de timp , ritm i frecare , precum i o interdependen cu alte reele
realizate de susinere sau dependente care livreaz coninut , i sunt supuse , la rndul lor, la alte ritmuri
, durate i friciuni . Exist, cu alte cuvinte, ritmuri instituionale i ori care limiteaz att dinamica de
reea , i , probabil, cravat , mai important, aceste dinamici n relaii coordonate de interdependen cu
alte reele . n acelai mod , rutarea relaiilor efectuate sunt supuse constrngerilor de construit
oportuniti de conectare - infrastructura vzut din punct de vedere mai larg . Este de-a lungul aceste
link-uri de infrastructur care cai sunt tiate de la deprtat pn la apropiat , de la general la particular ,
de la nivel global prin intermediul la nivel local i napoi din nou . Dup cum spune Latour : " . Exist ci
continue care duc de la nivel local la nivel global , de la circumstaniale la universal , de la contingentul
de necesare , doar att timp ct liniile de ramur sunt pltite pentru " 22 Aceasta nu este reeaua de
bine-cunoscut model de " obiect - atractor i accesibilitatea" , mai degrab dect nodurile fiind
substanial de obiecte urbane i arhitecturale i marginile de relaii nesubstaniale de conexiune
frecare , marginile reelei urbane sunt ele nsele vectori substaniale nu numai de deplasare , dar i de
amplasament . Aceasta este o operaie spaial tim deja - dar mai mult de la ntruchipat , experiena
noastr ncorporat aceste lucruri n context , dect de la reducerile simpliste ale procedurilor noastre
disciplinare .

Strad, pe banda , bulevard i autostrada devin active ca parte a reelelor extinse i stratificate , i vom
vedea formaiunile care sunt rezultatele lor n centrele i - strazile mari de sate i orae stabilite , n
benzile i evoluiile panglic de-a lungul rute auto , i n The Edge - oraele i coridoarele n curs de
dezvoltare pe reele de autostrzi de astzi .

Un nou prim spaiu al oraului

n scopul de a nelege oraul nostru contemporan - i s neleag orae din trecut ntr-un mod diferit i
mult mai interesant i practic - avem nevoie s se mute departe de evident , sau aparent evident , care a
devenit tot mai mult o barier n calea nelegerii . n loc de a pornind de la un loc local, de la sine neles
, conceptual divizat din mprejurimile sale , trebuie s se ndrepte spre un cadru spaial simplu , care
permite la nivel local pentru a iei din domenii continue distribuite de vectori , fore , intensiti i
concentraiile , cu integrarea de circuite micare i conexiune care exist ntr-o stare de interdependen
cu alte circuite de integrare de micare i de conectare - i apoi s ncerce s-i imagineze cum acest
lucru ar putea mereu fi fost cazul .

Este orasul medieval care modeleaz cel mai adesea idei preconcepute noastre de ceea ce oras este . Cu
materialitatea solid i zidurile sale surprinde ntr- o imagine concis presupunerile noastre de mediul
urban . Dar acum , n loc de a folosi istorice , i n special medieval , oraul ca baz pentru
fundamentarea punctul nostru de vedere a ceea ce oraul este i poate i ar trebui s fie , ne propunem
ca pornim de la o poziie mult mai aproape de a noastr urban contemporan . Ar putea exista nici o
imagine care contrasteaz cu mai mult fermitate cu care a cetatii medievale ca o imagine a orasului ,
dect cel al reelei de autostrada contemporan . Reprezint micare pur , spre deosebire de staz solid ,
o intensitate distribuit spre deosebire de o centralitate mrginit delimitat . Cu toate acestea, ea este
aici , vom propune ca putem gasi baza unui model spaial simplu, pe care putei gsi o nelegere de
formare a oraului - chiar i atunci cnd vorbim despre oraul de la originile sale .

A fost Jane Jacobs , construirea speculativ pe cercetri arheologice pe aezri antice din Anatolia , care a
sugerat ca primele asezari umane mai mari dect n lagrele de trupe de vntori-culegtori s-au situat
la nodurile strategice n tranzacionare pe distane lungi networks.23 A fost trafic , care a sprijinit
formarea lor , i a fost reeaua de micare , pe o scar sub- continental , care a fost activ spaiul din
spatele formarea lor . Ca creaturi urbane astzi nu locuim att de mult orae ca o urbanizare continu .
Acest lucru se simte ca o nou condiie pentru noi , dar de la primele aezri de tranzacionare Jacobs
descrie , prin oraul medieval de pia cu interdependenele sale intime cu mprejurimile sale agricole i
cu alte orae de pe pia i de comercializare , prin 18 i din secolul al 19-lea ora industrializrii , n cazul
n care mai multe site-uri de dezvoltare industrial au fost amplasate n ceea ce au fost caracterizate ca
zonele rurale , prin orae din secolul 20 i centurile de navetiti , reelele de cale ferat i autostrada i
regiuni metropolitane , n oraul continu a Exopolis secolului 21 , acesta a fost ntotdeauna un exerciiu
dificil determinarea o grani ntre ceea ce este ora i ceea ce nu este . n ciuda acestui fapt , centre au
devenit locuri identificabile puternice i au avut o anumit stabilitate i durabilitate despre ele . Ce este
c accept aceast stabilitate i durabilitate n ceea ce este la urma urmei o micare ?

Dac vrem s concepem apariia centralities ca efecte , trebuie mai nti s fie n mod necesar n msur
s ne gndim la o " pre- centrat " plan activ sau domeniu din care astfel de centralities ar putea aprea .

Din fericire , imaginea aproape perfect de un astfel de lucru -contra - forma a cetatii medievale - exist
deja , i este nevoie de nici un efort de raionament abstract s-l cred , reeaua de autostrada
se ntinde acum web - cum ar fi i fr margini pe ntregul teritoriu geografic . Avem un candidat
pentruprimar centralitatea " pre - individualizate " - o intensitate difuz care se distribuie peste peisajul
urbanizare .

n cazul n care acest lucru a fost tot ce era sa-l ne-ar fi justificat n propune o nou difuz sau " light "
sau urbanism " generic " , un urbanism de minimele f , fundamental diferite de la urbanismul de locuri
fixe din trecut . Cu toate acestea o privire mai atent la un tip ora de trecutul recent , oraul industrial
european din secolele 19 i 20 de ani, arat ceva foarte interesant . Ceea ce vedem aici nu este o
intensitate de centralitate clasificate omogen de la centru la marginea unui material , ci mai degrab o
configuraie complex de centre , rspndit peste i prin alt reea web - cum ar fi acoper , n msura
funcional de zi cu zi a oraului ca atunci a fost .

Dezvoltarea infrastructurii urbane de la nceputul secolului al 19-lea a fost caracterizat de bulevard i


cldiri bulevard , crearea de reele adaptate la dimensiunea tot mai mare a oraului i mobilitile n
cretere ale populaiei sale la acel moment . Aceste reele de micare primare construite n oraele
europene din secolul al 19-lea au fost " autostrazi " de a doua zi , tiate la vitezele i intervalele de
mobilitate din timpul lor , i aceste rute mai lungi , prin tesatura densa din centrul european dezvlui se
grile ca surprinztor de coerente - le vom numi " supergrids " . Se pare c suntem obligai s construi
oraul , la un nivel care reflect caracterul scale predominante ale vieii i mobilitatea din timp. Reele
de vitez mai mare , i mai larg rspndite , de asemenea, a nceput s fie construit n afara de peisajul
urban central , iar acestea au fost mai trziu s fie nlocuit de ctre reeaua de autostrada ca sa
rspndit n secolul 20 asupra a ceea ce la nceput prea s fie nc rural .

La sfritul anului 20 i nceputul secolului 21 reelele noastre de micare ora principal sunt construite
la scara a metropolei i regiunea mega - ora , pentru c aceasta este dimensiunea i domeniul la care
micarea dominant are loc . n al 19-lea si inceputul secolului 20 , ntr-un moment n care cea mai mare
parte a micrii urban a fost capturat n limitele oraului cum a fost apoi cunoscut i neles , aceast
scar a fost c de relaii dominante din acea vreme . Aceast generalizare nu surprinde ntreaga
dinamica economic i social urban , desigur, din cauza relaiilor dintre orae au fost la fel de
important , atunci cum sunt acum . Ceea ce face captura este o logic de form urban , care este un
produs se pare c a micrilor brute de trafic , oraul este n form de mobilitatea real dinamic i
intensitile sale n vrac , inclusiv toate acele nenumrate micri de zi cu zi anonime care alctuiesc
viaa oras .

Ce avem de -a face aici , atunci este un material f brut redus , mai degrab dect micrile invocate n
tranzaciile semnificative studiate de ctre sociologi i economiti . A f low considerate drept materiale
pur, care produce scene urban ca un efect dinamic - cu acelai mod ca f water mugetul este o condiie
material necesar pentru producerea de val n picioare . Urmtoarea lucrare n aceast publicaie
descrie locul urban ca un produs de un " obinuite urbane" spaiu mecanica ale oraului din secolul al
19-lea . De asemenea, descrie modul n care placelessness difuz trim astzi este o consecin a
pierderii nu a locatedness geografic simpl de loc , ci mai degrab de pierderea unei reele - loc
generatoare de efect , care a fost un produs caracteristic de o urbanizare pattern.24 din secolul al 19-lea
n ceea ce privete construcia de loc este ngrijorat , prin urmare , nu este , aa cum se presupune
adesea , o chestiune de a fi dou categorii , de dinamica pe de o parte i static pe de alt parte , a
reelelor pe de o parte i de auto locatii - evidente pe de alt parte ( sau de " spaii de minimele f " i "
spaii de locuri " ) . Mai degrab, este unul dintre fundamentarea succesive de efectele micrii scalate i
reele conjunctiv n alte reele i construirea , prin urmare, - printr- o stratificare ce n ce mai gros de
reele i efectele lor pe un altul , pn la cele mai multe locale - de la locul locale .
Loc urban i producia sa a trecut deja printr- o schimbare ca amploarea mobilitii urbane umflat n
epoca industrial , i se trece printr-o schimbare mai important chiar acum . Un fel de centralitate
experimentm n locuri urbane , centralitate ca efect , este o consecin a stratificarea de difuze
intensiti ( pre- ), individualizate n infrastructuri de reele active de diferite scri unul peste altul . Este
o consecin a modalitilor reelelor de circulaie suprapuse care lucreaz la diferite scri provoca
materialele lor n micare s interacioneze unii cu alii , aducnd viteze diferite i divergente cadre
spaiu - timp - prin intermediul populaiilor care locuiesc n ele - n interfeele constructive i reciproc
interdependente cu fiecare alte . Aceste interfee sunt parte a patternings ale benzilor de acoperire i
interdependen care produc fundamentarea i soliditatea existence.25 nostru social de zi cu zi

Problema noastr de astzi nu este o pierdere de un loc primar legat de coordonatele geodezice de
localizare , este o pierdere de acest loc generatoare i de zi cu zi perceptual - soliditate generatoare de
efect de reea n infrastructurile care le construim azi .

Construirea oraului de astzi


Desigur, oraul nu este pur i simplu un proces de emergen - am , de asemenea, construi , cu
arhitecturi i infrastructuri . i avem tendina s-l construiasc n forma de nelegerile spaiale le
transporta n jurul cu noi , ca realizri ale ideilor noastre despre modul n care oraul este pus mpreun
i lucrri . Suntem ntr-o anumit msur, capabil de a construi " ora vazut ca mintea " noastr de astzi
- o distribuie a ordonat technocratically a obiectelor i a zonelor delimitate legate de infrastructurile de
accesibilitate pur . Vedem

Rezultatele din aceast cldire tot n jurul nostru , mai ales n parcuri de afaceri si industriale capsulare ,
de " atractori " nodal funcionale de pe aa - numitul " periferie " , iar f lat , zonele rezideniale de
caracteristici , toate conectate prin simpla furnizare de accesibilitate off - rampe la reeaua de
autostrada . Ne face oraul n form de ideile noastre , i oraul pe care le facem astzi tinde s fie una
dintre zonele delimitate fr via i de obiecte centralities legate n modul cel mai simplist posibil
metropolitane - scalate grila de micare - i de multe ori complet deconectat de la nimic altceva . Noi
construim " locuri " , cu alte cuvinte legate de o singur reea de infrastructur de sprijin doar o vitez i
doar unul de calitate de spaiu - timp - eliminarea pur i simplu posibilitatea de un generator - loc
constructiv , i soliditate social , mecanica livrate de interfee ntre reelele de infrastructur susinere a
celorlalte viteze i alte caliti spaiu-timp ne-am gsit n forme ora anterioare .

De fapt, infrastructura reelelor de comunicaii electronice i personale se suprapune i interfa cu alte


reele din ora contemporan - dar se pare c aceast interfa nu poart cu ea puterea de a genera
tipuri de locuri ne asteptam pentru a ntlni n ora . Exist o mult mai mult , care trebuie spus despre
acest lucru, i spaiu interzice acest lucru aici - dar exist semne c schimbrile n ateptrile noastre a
ceea ce locuri ar trebui s fie , sau ceea ce ei ar trebui s prezinte n ceea ce privete calitile lor loc , ar
putea nsemna c unele de potenialul acestui set de interfee sunt nc s fie explored.26

Ceea ce se propune aici , dei se refer la un revelator , i o explorare , de potenialele date n


suprapunerile i interfeele dintre populaiile dinamice care locuiesc micare i infrastructuri de
comunicaii , precum i construcia din aceste interfee de un sentiment dens , solid i localizarea de a fi
" n loc " . Ceea ce este propus ca un cadru de gndire aceste potentiale este un nou spaiu ora primar (
Creatura - spaiu ), constnd din reelele de infrastructur de lucru la " viteze " diferite i scri , toate
susin propriile intensiti distribuite - toate susinere difuz pre - individualizate centralities rspndire
uniform prin intermediul reelelor lor . Aceste grile , scalate la metropolitane - regional
la reeaua local strad , se pot suprapune ntre ele , aducnd diferite circuite i vitezele de circulaie i
calitile spaiu-timp n interfeele - loc constructiv ntre ele . Cadre de spaiu-timp i viteze sunt
suprapuse - devenit " cogredient " n termeni lui Whitehead - i este n acest suprapunere c "
evenimentul " a efectului de loc este produced.27 Ce se propune , prin urmare, este un dispozitiv , o
diagram , sau un set de diagrame , care nu sunt n sine de centru- obiect cutm dar devin mai degrab
o suprafa sau o armtur ( n sine materiale i mapate n lumea real ), pe care efectele de centralitate
i efecte loc pot aprea .

Maina urban
Care este statutul acestui armatura stratificat sau dispozitiv ? Aceasta nu este o distribuie de obiecte
simple sau aranjament din zonele delimitate , modul n care centrele i locuri apar n imaginea de

centru- periferie . Este mai mult un cadru pentru localizarea distribuirea de efecte care decurg din
suprapunerea a diferite n mod obiectiv spaiu de ori a avut loc n reelele de circulaie i produse n
micare . Este un cadru pentru foarte simplu diagrame efectele suprapunerea mai multor straturi de
viteze de deplasare , mai multe spaiu- ori continue i distribuite , din care am putea fi n msur s-i
imagineze locurile pe care le cunoatem din experiena noastr din ora n curs de dezvoltare . Este un
cadru apariia de oras , un cadru de diagram pentru organizarea de vectori , fore , i efectele lor
emergente . Este un cadru pentru nelegerea devenirii de efecte de centrare pe care ne- ar putea fi
altfel, doar posibilitatea de a vedea ca fiind de mrginite lucru centre .

Dac ne uitm la exemplul stradal tradiional ntr-un ora ca Londra sau la bulevard din
Paris : ne-am neles n prezent ca o intensitate local, pe care apoi contureze i s se ntoarc ntr-un
lucru imediat si destul de arbitrar . La strada este de fapt un efect de suprapunere a dou intensiti
distribuite diferit scalate i " accelerat " , unul realizat de ctre reeaua de strad locale i cealalt de "
super-reea " suprapuse de rute urbane distributive ( reeaua bulevard din Paris , de exemplu, )
caracteristic de centre europene din secolul al 19-lea - cu efecte scalate metropolitane i la nivel
mondial aruncat n cazul n care acestea sunt efectuate de ctre infrastructuri de comunicaii respective
n reeaua central . Circuitele de micare locale din zona din jurul stradal satisface circuitele de micare
ale reelei , la o scar i viteza de deplasare mai mare . Conturarea nostru obinuit de la strada la fel de
lucru , include nici o reflecie profund a logicii formativ de chestia aia . De fapt, caracterul problematic
din aceast delimitare este aici ilustrat perfect ca limitele impuse de conturarea taie terenului care este
nsi condiia de - High Street din ce n ce .

Important avantaj practic al acestei diviziune spaial a oraului este c cuitul analitic este exercitat
pe orizontal , nu exist felii verticale care mpart n mod arbitrar adiacente una de alta . Limite la
distribuia pe orizontal a intensiti sunt impuse de limitele infrastructurilor respective care le
transport . n acelai timp, rezoluia i penetrare a " spaiului de f joase " idee este mbuntit printro aplicare secvenial de aceeai idee la cereale niciodat mai fina . Infrastructuri materiale i efectele
lor sunt analizate secvenial tot drumul pn la nivel local , dezvluind n procesul de conducte i
interfeele spaiale prin care balana mediul urban , mitropolitul i la nivel mondial invadeaz vieile
noastre locale . Se face explicite posturile de ateptare din caile continue i liniile de ramur , cele
spaiale de comutare punctele i staiile de transmisie , care ne conduc de la nivel local , prin urban la
metropolitane i global i transmite la nivel global i metropolitane napoi la noi din nou .

n acelai timp, se prevede un dispozitiv de diagrame straturile de intensiti " viteze " i de circulaie i
efectele lor centralitate nsuprafaa unui material complex , salvarea ca material de soarta , n

nelegerea noastr actual a esturi complexe , ca un nod sau distribuire de noduri . Am avut dificulti
n a nelege sensul de complexitate n legtur cu oraul : De Landa citeaz fizicianul George Kampis : "
... noiunea de imensitate traduce varietate ca ireductibil a tipurilor de componente ... Acest tip de
imensitate este o proprietate imediat legate de complexitate , pentru c este despre varietatea i
eterogenitatea , i nu pur i simplu ca numerousness . " 28 Ceea ce se propune aici este un cadru capabil
s produc imensitate n varietatea structurat de efecte loc emergente . Ce acest model ofera un cadru
capabil de a produce o diversitate nesfrit n ceea ce privete actualizarea de informaii loc urban toate indexate n tot acest timp a cadrului n sine . Este o main de devenirea lumii urbane locale n
toate particularitatea sa structurat i specificitate . " Coerena se produce n mod necesar ntre
eterogenitate , nu pentru c este naterea de o difereniere , ci pentru c eterogenitate care se aflau
coninut a coexista sau se succed deveni legat unul cu altul prin " consolidarea " de coexisten sau
succesiunea lor ... Ceea ce am termen machinic este tocmai aceast sintez eterogenizrii ca atare . " 29

Atenie critic este dat la zonele i punctele de contact i de traducere ntre infrastructuri . Tehnica este
una pentru extinderea la ndemna ideii spatialitate reea n jos la nivel local , n acelai timp n care
cile de infrastructur din mai multe circuite de micare , i retransmiterea i coordonarea funcii ale
punctelor n care circuite diferite se intersecteaz , n mod explicit . Tehnica este , prin urmare, una de -a
face cu faptul c cele mai multe dintre preocuprile fundamentale de urbanism ; mpmntare . Este
unul care se presupune c mpmntare este produs n transmisia succesiv i traducerea a efectelor
proceselor de micare scalate mai mari , integrate in infrastructurile lor , n infrastructurile scalate mai
mici , pentru a iei n cele din urm ca efecte actualizate i evenimente n circuitele de mai locale . Acest
efect n cascad ne permite pentru a vedea balana la nivel mondial , Mitropolitul urban i ca aspectele
constitutive ale loc locale . Ideea de o intensitate distribuite coninute n propria infrastructur de reea
nlocuiete noiunea de asemnare , de fapt, toate punctele de pe una din aceste grile sunt vzute ca
fiind aproape la viteza general i ritmul n care opereaz intensitate care grila lui . Asemnare local
Classic este un produs de locaie pe o gril de vitez de mers pe jos local. Asemnare n oraul
contemporan este la fel de stratificat i ca multi- viteza sunt grilele sale de infrastructur .

Maina urban , neleas n acest cont ca o organizaie caracteristic urban de micare i materiale
potenial social, cultural i economic , st la baza aspectul de loc efect " evenimente" , care devin uniti
ontologice ale lumii noastre urbane . 'Evenimente' sunt , la fel ca n Whitehead , entiti microcosmice
care cresc , matur i pier n ton cu suprafaa extins sau " masina " care le leag de lume i face posibil
existena i evoluia lor . Maina funcioneaz prin operaiuni de sortare i de consolidare , n primul
rnd formarea relativ chiar i intensiti continue , de umplere special reelele de infrastructur . Apoi se
genereaz consolidari ; " sinteze de eterogenitate " din materialul diverse livrate prin intermediul celor
networks.30 Punctele productive n main sunt " interfeele " n cazul n care rezultatul este "
eveniment " i " concrescence " .

Maina urban trebuie s fie neles , de asemenea, ca un instrument proiectat pentru a face vizibil i
researchable o problem specific a oraului i nelegerea noastr a acesteia , care este absena ei ca o
for constructiv activ n modelele noastre actuale de via urban i social . Maina urban este
conceput pentru a face vizibil i researchable apariia unor formaiuni care sunt produsul a acestui
agent constructiv : oraul n sine ca o sortare i consolidator de micare i productor de o
sociabilitate de zi cu zi situated " primitiv " i corporal . n special, a fost conceput pentru a descoperi
operaiunile prin care toate nivelurile de la nivel local la nivel global a deveni multe nivele n cellalt ntrun mod distinct urban , precum i modalitile prin urmare, locurile de zi cu zi din mediul urban sunt n
acelai timp la nivel mondial , metropolitan , urban i local . Ea ne poate ajuta in cele din urma pentru a
intelege mai bine modul in permeat global i metropolitan toate locurile n grade diferite - i ct de
aciune local pot inf luence structurile globale i metropolitane , dar nu n mod egal din toate locurile .
Aceasta poate ajuta s nelegem modul n care oraul n sine i operaiunile sale spaiale de zi cu zi sunt
profund implicate n desfurarea , articularea i fundamentarea vieii urbane de zi cu zi .

n relaiile noastre cu oraul de astzi , am cele mai multe ori nu se refer la noi cu fantome , i cu
fantezii de haos i dezastru . Drumul spre oraul viitorului este , credem noi, s -l neleag - s apuce
mai nti n imaginaia noastr i n noi idei preconcepute disciplinare , i apoi pentru a gsi voina i
instrumentele pentru a interveni n interesul de a face susinerea i care s permit ecologies urbane .
Avem nevoie pentru a ncepe s neleag i s lucreze n cadrul legilor proprii echilibru n micare a
oraului i s nvee s construiasc locuri mbogirea n cadrul a ceea ce , ntr-o lume urban complex ,
puternic i dinamic , este n mod necesar aa . Acest lucru este mai mult o politic, o sarcin tehnic ,
desigur, dar scopul nostru aici a fost s contureze o tehnic - n sensul de instrumental i eficace - punct
de plecare pentru gndirea despre ceea ce este , ceea ce este posibil , ceea ce am putea trage din trecut
, i ceea ce am putea avea nc s inventeze atunci cnd gndirea de genul de oras vrem s facem pentru
viitor .

O scurt istorie a Zboruri spre periferie i alte micri materie Stephen Read

O alta poveste a orasului

Un fel de libertate vine din recunoaterea ceea ce este n mod necesar aa. Dup ce c este recunoscut,
vine o cunoatere a modului de a aciona. Avei posibilitatea s o plimbare cu bicicleta numai dup lexes
de ref parial incontiente recunosc legile echilibrului sale n micare.
Gregory Bateson1

Neistoric, Nietzsche spune: "este ca o atmosfer n care viaa numai pot germina i cu distrugerea de
care trebuie s dispar." Este ca un moment de har, i de ce "fapta ar fi om capabil, dac el nu ar fi intrat
primul n acea regiune de vapori de neistoric?" Deleuze & Guattari2

Experimentm noi nine ca locuiesc ntr-un timp dincolo de istorie, copleit de noi, surprins la fiecare
pas de o lume care pare a fi n spiral pe ceea ce ne imaginm a fi regulate i destinat curs. Este fr
ndoial adevrat c trim n vremuri de vitez fr precedent i de conexiune mediate tehnologic, i c
aceast vitez i de conectare au fost derutant factori n viaa modern, dar
este de asemenea adevrat c aceast incertitudine cu privire la relaia noastr cu trecutul i viitorul
este ntr-o oarecare msur, o condiie a prezente n orice moment. Povetile de care ne-am construi
istoria ne amgi s cread c este ceva liniar i chiar predestinat despre toate, de fapt, liniaritatea
aparine narativ i construcia ei, mai degrab dect s fie n nici un fel necesare construit n
desfurarea ntmpl vieii i evenimente.

Noastr a oraului de astzi a scpat de naraiunea care le-am construit pentru ea. Proieciile noastre ale
oraului din trecut (sau, uneori, mai degrab ceea ce ne imaginm c a fost oraul din trecut), n prezent
nostru urban se ciocnesc cu o cantitate necunoscut greu de cap, care este puternic, auto-regizat i
rezistent la eforturile noastre de a se indoi de presupunerile noastre.

Orasul a fost construit, n conformitate cu punctul nostru de vedere convenional de ea, ca o acumulare
de material, prevzute n forme care reflect, sau soluiona din, practicile umane, ideologiile i
tehnologii de anumite perioade istorice. Aceste acumulri au (presupunem c se pare de necontestat n
acest sens), a fost construit n straturi istorice specifice ale cldirilor att pe vertical peste, i n
orizontal extinderea inele concentrice n jurul punctului de origine istoric a aezrii - ca o aglomerare
concentric de decontare. Orasul este vzut ca o construcie stratificat istoric, condus de, i reflectnd

formele, aciunii umane i au nevoie, n cretere n afar de un centru plin la o periferie gol. Multe din
lucrurile pe care le presupun despre ora - de multe ori, la un nivel de fond nerecunoscut - au ca un
context aceast poveste de o acumulare liniar ntr-un spaiu n mod evident centrat. Este un spaiu de
concentricitate si o acumulare radial liniar pe care le lum ca obiectiv i dincolo de

Stephen Read

ntrebare, 3 atunci cnd, de fapt, ea a fost ntotdeauna, dar una dintre posibilele construciilor am fi
putut din ora desfurare n timp.

De fapt, exist modaliti sistematice n care non-liniaritatea este construit n poveti de cretere urban
i dezvoltare. Este posibil s vedem aceste procese proceda nu att n maniera unei cerneal-blot, n
continu cretere spre exterior de centrul activ la periferie, ca n cazul suprafeei fa de care acestea
cresc este o disponibilitate neutru pentru a umple unproblematically, ci mai degrab n conformitate cu
un proces spaial destul de diferite, care implic o suprafa activ mult mai larg "mprit" de ctre
noastre diferit scalate i "horizoned" aciuni, proiecii i construcii n ea. Acest proces este capabil de
salturi non-liniare, i este una n care particularitate local i starea iei din extinse active i non-locale cmpuri distribuite - chiar la nivel mondial.

Origini urbane - synekism i grila urban


Jane Jacobs a postulat, n baza cercetrilor arheologice n aezri antice din Anatolia, c primele aezri
umane mai mari dect tabere de vntori-culegtori s-au situat la nodurile strategice ntr-o reea subcontinental de comer n materials.4 strategic intelepciunea conventionala care oraul a nceput n
soluionarea locale din practicile locale este, n funcie de contul ei, un adevr mult prea parial i trece
aproape de punctul cel mai important cu privire la formarea de urban, c fondul care a fost condiia de a
veni prima aezare urban este n existen a fost un foarte reea mare scalate de cai, care a nceput s
traverseaz suprafaa lumii neolitice. Un cmp de potenialitate - o stare de pre-urban preindividualizate distribuit, dac v place - a fost stabilit prin traceries de micare umane pe suprafaa
pmntului, i a fost apoi o chestiune de urban curs de dezvoltare ca o realitate din acest domeniu de
ceea ce a fost deja practic urban. Acesta a fost ntotdeauna, prin urmare, plintatea urban al lumii c
oraele iei din degrab dect goliciune sale pe care le invada i se ine contra. Centru urban a aprut ca
un punct de intensitate n domeniu - ca o concentraie local a vieii n cadrul reelelor. Acest lucru este
valabil pentru chipurile, primul oras (din 10 000

de locuitori, la un moment atunci cnd dimensiunea grupurilor de vntori-culegtori rareori strecurat


peste 50-100), suspendate n reelele comerciale din Anatolia, 5 pentru reeaua de drumuri drept al
Imperiului Roman (care a generat primul milion oras locuitor), dei baremele implicate n economia de
reea roman au fost complexe, straturi i cu siguran nu toate imperial, 6 pentru reelele de puni din
Africa Central care a susinut un ora de 10 000 ntr-o vrst culture7 fier trziu, oriunde ne-am uita
suficient de atent ncepem s nelegem c esenialul pre-condiie pentru crearea de centralitate urban
este exprimate exterior a unei reele de susinere.

Mai degrab dect s fie parcele de teritoriu gelozie revendicate, delimitate i nchise off mpotriva unui
pericol exterior, sau amenin alii, sau mpotriva ameninrii de tulburare - mai degrab dect de
stabilire a unui spaiu interior centripet prin nchidere i de ncadrare - aezri urbane au fost conduse
la originile lor de energiile centrifuge de reele extinse la scar larg, devenind puncte strategice ntr-o
"lume ntre oameni", care au avut ca urmare o nou putere de a le aduna together.8
Oraul i cetatea de la nceput nu a fost o zon de interior autonom s fie pzit n exterior; ea
"fuzioneaza cu micarea celor care prsesc teritoriul lor en masse ... *aceasta+ nu este un element
printre altele, ci mai degrab aduce mpreun toate elementele ntr-o singur mbriare ... "9
Aezarea la intersecia, oraul-pia i stop-a lungul pentru cltorii pe distane lungi este o idee tim
bine, desigur - un loc susinut de fore centrifuge care, n acelai timp, contrives pentru a genera un
spaiu centripet local. Este o chestiune de perspectiv i positionality: se pare c, instinctiv, s ne
nelegem ca "coloniti" n cadrul unui "primar" i statice locale n scopul de a pune ntrebri cu privire la
rolul i funcia oraului n spaii de extindere. Eu sunt ceea ce sugereaz c oraul Aezarea la intersecia
,oraul - pia i stop- a lungul pentru cltorii pe distane lungi este o idee tim bine , desigur - un loc
susinut de fore centrifuge care, n acelai timp, contrives pentru a genera un spaiu centripet local.
Este o chestiune de perspectiv i positionality : se pare c , instinctiv, s ne nelegem ca " coloniti " ,
ntr-un " primar " i statice locale , n scopul de a pune ntrebri cu privire la rolul i funcia a oraului, n
spaii de extindere . Eu sunt ceea ce sugereaz c oraul ar putea fi un efect de acele spaii de extindere
i pe care locuim , de fapt, lumea n primul rnd , n micare , ca " nomazi " .
Este la nivel local , care trebuie s fie explicat din acest punct de vedere , cum se reui s se adune i s
dein lucruri n loc ? Cum se face c tot ceea ce nu este dispersat n cele mai ndeprtate coluri ale
pmntului ? n cazul n care colectarea urban local, spre un centru este o adunare la fel de mult de
strini , deoarece este de familiari , fr o ncadrare i excludere necesar , fr stabilizarea izolare i
limita , este posibil s se neleag viaa urban local ca fiind a avut loc ntr-un loc care este un efect al
circuitelor ? Este posibil s se gseasc o modalitate de o tensiune este construit , care este cel al
lucrrilor loc cale ntre procesele de interdependen , schimb i afinitate , i schimbul , frecare i prin
flux de un spatiu extins de nefamiliar ? Jacobs descrie modul n care o concentrare de oameni , s-au
adunat mpreun n primul rnd pentru a exploata comerul cu obsidian , dezvoltarea unor noi forme de
munc productiv , o diviziune a muncii n expansiune i noi forme de relaii economice i sociale . Un
proces expansiv , creativ este stabilit , sub stimulul att conexiune i de aglomerare , care Ed Soja , de

asemenea, referindu-se napoi la Jacobs , a numit synekism.11 Aa cum voi ncerca s art , acest "
aglomerare ", trebuie s fie luate n considerare n mod dinamic i construite n dinamic - pliate n
moduri micrile angaja cu alte micri , mai degrab dect pur i simplu fiind un factor de ocuparea
unui spaiu locale static comun .

Dar dac noi considerm , pur i simplu relaiile locale, pentru o clip , i ignora relaiile non- locale, prin
intermediul reelelor de non- locale , efectul centripet a acestor relaii locale pot fi foarte simplu schitat
ca un set de legturi directe ntre membrii ( i obiecte ) din mica comunitate . Grila urban devine n acest
set-up infrastructura minim necesar pentru a permite o distribuire de materiale sociale i economice
mobile i imobile ( case , oameni , produse , magazine , site-uri de producie i
reproducere social , piee ) i o conexiune rezonabil fr restricii ntre -le pe toate . La scara de la
nceputurile acestei aezri - ora , ne putem imagina c o concordan ntre simplu diagrama de relaii
sociale i economice i cel al urmele spaiale de intrarea lor n vigoare ( diagrame 3 i 5 ) ar vedea forma
de decontare ncepe s ref lect foarte direct logica sale sociale i economice . Funcii centrale pentru
dinamica social i economic local , ar deveni plasat central la nivel local n localitatea n sine . Un
spaiu , n concordan cu mecanismele economice i sociale ale comunitii , s se fi implicat n
nfiinarea i susinerea lucrrile multe dintre aceste relaii , i este de la aceast scar de decontare
foarte mic sau sat ca multe dintre prezumii noastre despre "locul " a comunitii locale ca o unitate
social i economic idealizat veni .

Un element esenial n aceast poveste spaial a dezvoltrii de decontare - oraul este apariia de o "
suprafa " , o matrice conjunctiv , n care contactul urban i viaa pot prolifera . La scara mica asezare
acest potenial de contact de oameni i lucruri , i procesele de vizibilitate , sociabilitate i schimb care
are loc ntre ele , este un factor de stabilirea unei grile conjunctiv rezonabil deschis de lucru la aceeai
scar ca i micarea care le conecteaz . Acest proces de formare a grilei poate par a fi automat ,
rspunde destul de direct la o cerin generalizat de acces . Ceea ce este clar este faptul c apariia
acestei grile , cu un mijloc sau altul , s-ar prea a fi un factor de care aglomerare dinamica urban ncepe
s lucreze . O reea spaial de contact ntre diverse actori i interese ar prea s fie n centrul de lucru
de synekism , i vom lua prezumiile noastre despre " creative" fa - n - fa interaciuni locale din acest
model .

Cu toate acestea , original atal Hyk a ajuns la o populaie de 10 000 de persoane - mult mai mare
dect un sat mic - i viaa social aa cum am artat deja ar fi fost caracterizat printr- o reuniune a unui
spaiu al oraului , cu un masiv mai mare . Modelul sat , concentrndu-se pe propriul centru generate
intern , va fi complicat de faptul c aceasta este , de asemenea, o rscruce de drumuri sau de alt
natur punct important ntr-o reea mult mai mare ( vezi diagrama 12 ) . Locul de tranzacionare sau de
pia , la nivel central , plasat pe stradal sau trecerea de decontare , este de fapt prima forma urban -

social de genul multiscalar dinamic Am WAN pentru a sublinia aici - construit pe un principiu de interfa
ntre micrile scalate la diferit grile scalate .

Aa cum voi explica mai trziu , aceste treceri de spaii masiv scalate n mod diferit poate fi de multe ori
problematic i , dei nu tim destul despre planul de atal Hyk de a specula prea mult , exist sugestii
chiar aici c funciile de tranzacionare au fost strmutate din centru local propriu i a avut loc pe un
deal aproape by.12 voi discuta acest lucru mai trziu n raport cu diagrama 13 .
Din spaiu sat centripet a spaiului urban ntr- un salt de scar

Pas dincolo de apariia acestui spaiu proto- urban simplu este legat direct de creterea scar i un
proces de formare gril . ntr-o aezare extins , sau cnd relaiile sociale sau economice ncep s fie
distribuite pe o suprafa mai mare , schema relaiilor dintre oameni i oameni i oameni i lucruri la
scar local i pierde orientare exclusiv spre interior i centripet . Ceea ce avem acum este un mix de
relaii orientate spre interior la concentraia de relaiilocuitor locale ar intelege ca " centru " lui sau a ei
locale , i relaiile orientate spre exterior la mprejurimile mai largi - nfiinarea simultane centripet i de
orientri centrifugale ( diagrame 6 i 7 ) . Realizarea " suprafaa de contact " pentru orientarea spre
exterior - la relaiile care sunt n afara spaiului centripet original i distribuite pe o gam mai larg
dect soluionarea teoretic iniial propus de mai sus - va genera noi ci i o nou gril ( diagrama 8 ) .
Aceast gril din nou, vor fi ajustate la amploarea micrii este facilitarea , n intervalul de mai sus doar
la nivel local i la un bob mai grosier dect cea a decontare original . Vedem aceste reele de peste tot
atunci cnd ne uitm la esturile istorice ale oraelor europene , i alege-le ca pe strzi traficate mai
puternic i la o vitez mai mare dect strazile linistite pervaze lor .

De fapt,reeaua local original poate continua expansiune , avnd grij tot timpul de distribuie i de
contact la scar foarte local , n timp ce n acelai timp, aceast gril scar mai mare se extinde n faa
acesteia sau prin ea n mediul nconjurtor . Dar acum reeaua local i micrile sale se orienteaz nu
mai la centrul de literal i punctul de decontare a ncepe aa cum am vzut n figura 5 , ci mai degrab
fa de aceast nou gril ( diagrame 8 i 9 ) .
O schimbare profund de orientare a avut loc i organizarea urban a devenit dinamic . Noua gril
micare considerat de sine stttor , este , n principiu, nu este diferit de , doar mai mare dect ,grila
local iniial ( care este acum ncorporat n centrulnoua diagrama - diagrama 10 ) . Dar la scara original
locale , efectul , o dat de decontare a ajuns la o dimensiune suficient pentru a face noul marginea
relativ ndeprtat , este unul de o intensitate dinamic de micare i prezen n aceast gril scalate mare . Ceea ce se observ la scar local este c schimbrile de principiu de la unul dintre un accent
local, spre un loc ( linitit de obicei ) central , care am vzut n figura 5 , la unul de focalizare locale fa
de un spaiu de micare i de trafic - i intensitatea din traficul va tinde s creasc cu extinderea aezare

de pe partea din spate a acestei noi reele gril la scar mai mare . Ceea ce vedem este o infrastructur
la scar mare , care intensiti ridicate de f mic - stimularea efecte de centralitate n ceea ce privete
reeaua scar local ( diagrama 11 ) .

Gndii-v la diferena dintre spaiul de Combray i cea de la Paris . n cazul n care viaa satului sau de
pia ora au avut tendinta de a se distribui ntr-un mod mai mult sau mai puin natural centrat prin
spaiul su , de stabilire a unui local, pur i simplu, centrat pe o strad central sau ptrat , principiul de
spaiu urban este de aproximativ o unitate de o interfa structurat ntre un gril de la nivel local i o
gril a unitii urban de mai sus scar local . Reinei c mare -scalate sau " ntreg " urban este capturat
n i prezentate ntr-o gril ( i distribuite prin intermediul Local al oraului prin care gril ) , mai degrab
dect s fie capturat i reprezentat de ctre orice centru nodal sau zona delimitat . Acesta este un
punct foarte important, cu implicatii masive pentru relaiile dintre scale ( locale , la nivel mondial , de
exemplu) care vor fi dezvoltate n continuare n publicaiile viitoare . Noi numim aceast gril scalate sus
- locale" super-reea " i este o caracteristic , mai traficate - puternic , gril n estur urban central
european . ntr-un ora mic apropierea de margine la centrul de aceast gril mai sus locale scalate
poate fi el nsui suficient de aproape pentru a permite ntreg s fie n continuare neleas ca o unitate cred c de orice numr de nuclee istorice mici de la Amsterdam la Bruges la Canterbury . Mai extinse
tesatura urban de tip tradiional devine cu toate acestea , centralitatea mai local devine un efect pur de
aceast relaie de reteaua locala cu intensitatea micare a grilei de un nivel de scar de mai sus - cred c
de la Paris sau Londra . Este acest efect centralitate dinamica pe care o voi caracteriza ca " urban
obinuit " . Reinei c vom ajunge cu obinuit urban o trecerea de la un simplu centru situat la un sistem
de centre articulate n relaiile dintre procesele dinamice de o reea local i o super-reea i distribuite
pe super-reeaua .

De altfel , problema de lizibilitate i orientare sau " cartografiere mental " n orae , care are att de
nedumerit att de multe , este pur i simplu rspuns n acest cont de spaiu urban obinuit . Problema ,
de fapt, de modul n care navigai ntr-un mediu urban complex devine unul de a negocia aceast relaie
deschis ntre reeaua local i mai mare n micare , cu super-reeaua devenind reeaua de
infrastructur integrarea unui set de locuri identificabile uor de nvat pe care gril , locuri de indexare
i prezint n ora mare cartierele locale au trecut prin . Problema este simplificat de multe ori atunci
cnd ne dm seama c nu a naviga de la toate strzile tuturor strzilor , dar dintr-un loc recunoscut n
loc de recunoscut pe o gril la scar mai mare, care se integreaz toate aceste locuri ntr-o reea , crend
o distribuit i experimentat - n - micare mai mult de cognized , imagine a orasului . Navigare din grila scalate mai mic este pur i simplu cu cel mai mare i , prin urmare, caracterul direct al conexiunilor
dintre aceste dou scale de reea este , de asemenea, un factor n lizibilitate i orientare .

Apariia spaiului urban obinuit a fost rezultatul , prin urmare, n primul rnd de apariia unei reele de
micare pentru a face fa cu scara de deasupra local - ceva care , probabil, sa ntmplat destul de

brusc n trecerea de la sat la ora mic - i apoi creterea progresiv a ntindereaesturii lapunctul n care
, i intensitile generate pemare dect reeaua local , ar fi experimentat desubiect imersat ca fiind
relativ uniform i continu . De fapt, apariia de comun urban ca un tip dezvoltate a trebuit s atepte
pentru extinderea general brusc a oraelor europene din secolele 18 si 19 .

Centralitate apare , prin urmare , ntr- un tip tradiional material urban dezvoltat , dintr-o relaie ntre
dou reele de infrastructur distribuite , mai degrab dect s fie o invers simplu la starea de margine
ca i cum ar fi ntr-un sat . Din acest punct pe principiul activ devine o chestiune care nu a accentul de o
scar de micare sau de raport fa de propriul centru de natural, ci mai degrab n centrul de o scar de
micare sau relaie fa de altul. Primul " revoluie " urban ( care nu este mai mult dect o evoluie nonlinear ) Prin urmare, n acest cont , iar trecerea de la o pre- urban la un spaiu urban , nu este unul de o
cretere liniar simplu la scar - nu o cerneal - blot proces - dar de adugarea de o alt scar de micare
i de reea de conectivitate pe primul , i o schimbare n centrul de activitate i centralitate fa de
aceast nou gril . Acest lucru nseamn c exist efecte spaiale care a lovi cu piciorul n localitile pe
dimensiunea de sate foarte mici , care sunt distinct urban , formativ de loc urban , i care au avut un
efect formativ profund asupra caracterului vieii urbane i la formele i ecologies de activiti care au loc
acolo .

Orasul sociale
Cel mai interesant lucru despre aceast schimbare este efectul pe care l are asupra vieii sociale i
economice . Suntem nc n considerare ntr-adevr numai dinamica intern a aezrii , fr impulsul de
susinere i stimulare generate de comerciani rtcitori i aventurieri - sau de relaiile cu un hinterland
agricol care n contul Jacobs " sunt considerate o extindere a domeniului urban n sine .

Trecerea de la o simpla centrare de o scar de la sine pentru a centrare ca o interfa structurat ntre
dou scri , nseamn trecerea de la o identificare a unitii sociale i a activitilor i micrile cu un
spaiu centrat intern static , la unul care a fondat spaiul social sale , sau mai degrab efectul social al
spaiului urban , ntr- un schimb dinamic sistematic ntre localnici i activitate i oameni i activitate de
un mediu mai larg . Este o spaialitate care orienteaz local social fa de o social mai mare , mai
degrab dect departe de scara mai mare - stabilirea n procesul deschis -o , mai degrab dect o relaie
nchis ntre scalele locale i mai mari , i o relaie deschis n mod sistematic ntre " partea " sociale de
decontare i " ntreg " social . Cele spaflialitdfli n cauz reprezint pe de o parte, scufundarea a
individului ntr-o lume de familiaritate i de identificare locale , iar pe de alt parte pentru expunerea lui
sau a ei ntr-o lume n care el sau ea se confrunt n mod regulat cu nefamiliar , cu oameni din alte
cartiere i alte plimbri i moduri de via .

Modelul spaial urban obinuit de asemenea, conturile pentru apariia familiar de mai multe centre ntro estur urban continu . Acesta este principiul care st la baza structurrii " forme " urban - sociale
obinuite , cum ar fi cartierul urban ,urban stradal , etc Acesta reprezint un contact regulat i structurat
- n - loc cu o lume care se deschide punct de vedere social i economic pentru restul lumii , crearea de
oportuniti de trai i mai multe identificri . Acesta funcioneaz mpotriva insular - , oferind un cont de
posibila diferena dintre un sat sau atitudine mental mic - ora insular i cu nencredere de strini sale ,
precum i o perspectiv urban cosmopolit mental i cultural de acceptare a diversitii sociale , cu
expunerea la diferen social i cultural ca fundament al unei psihologii de urbanitate .

Se sugereaz , prin urmare, aici, c spaiul urban , mai degrab dect s fie o suprafa neutru pe care
sunt distribuite elemente ale societii , este ea nsi un factor activ n producerea de o scen distinct
urban , i de o via urban i societate i atributele sale distinctive . Odat ce aezri urbane
tradiionale a crescut la o dimensiune dincolo de faptul c a satului , spaiile lor s devin altceva dect
spatii sat - nu au putut fi vzut ca un mozaic de comuniti locale , axat pe spatii exclusive "
reprezentative " . Principiul a devenit mai degrab unul de o prezentare dinamic structurat de un spaiu
comunitii locale fa de un spaiu mai mare scalate a comunitii districtului urban i oraul . Spaiul
urban devine o main generic de minimele f difereniate i viteze - corespunztor cu reelele extinse de
diferite micri scale - stabilirea interdependenele sociale i economice dinamice i deschise ntre pri
ale oraului i ntreguri . Observai c acest raport nu depinde de o distan departea urban
dincentrulansamblu urban - n loccentrulansamblu urban este distribuit pringrila care se integreaz ntr un multi- loc , entitate deja multinodal . Este la interfeele dintre reelele de diferit scalate pe orizontal
- mai degrab dect la frontiere ntre zonele menionate - c mecanica deosebit de urbane ale situaiei
sociale este nfiinat ; unul care menine societatea urban i economie ntr-o situaie de relaie deschis
ntre pri i piese mai mari sau " guri " .

Principiul n sine este capabil s genereze o variaie mare n relaia dintre solzi locale i mai mari ,discuia
plin de care este dincolo de scopul acestei lucrri . La o stare de limitare , n cazul n care relaia dintre
o reea i cellalt este blocat aproape complet , acesta este capabil de a limita schimbul ntre scalele
locale i mai mari pentru situaia n care ne cunosc bine din cazurile de suburbie , comunitate inchisa , "
unitatea de cartier " ," sat urban ", i orice numr de alte forme care au fost propuse pe presupunerea
anti- urban , care la nivel local este cel mai bine prin tierea relaia sa cu solzi mai mari la minimul
absolut .

Exist , desigur, mult mai multe de spus despre acest punct de vedere social situationally productiv "
urban obinuit" main , inclusiv faptul c exist o anumit varietate n modelul de baz . Am putea
gsi cu siguran o main destul de special Veneia , de exemplu , care ar putea fi diferit la maina de
Amsterdam i diferit din nou la maina de Paris , dar voi descrie acestea n alt parte .

Zboruri ctre periferia


Spaiu urban obinuit apare n suprapunerea de o orientare centripet la nivel local i rspndirea
centrifugal de noua reea avnd grij de micare la scara de expansiune proto - oras . Scara care a fost ,
prin urmare, nu departe de luat n considerare este cel al reelei originale de cai , care a mpins
soluionarea peste pragul de la sat sau tabr de proto - ora , n primul rnd . Cnd aceast scar este
inclus se poate observa c modelul sat ca acesta a fost reprezentat n figura 5 nu a fost niciodat de
gnd s fie la fel de simplu ca asta . Aezarea n figura 5 se concentreaz pe propriul centru generate
intern - care tot timpul este , de asemenea, n sine , la rscruce de drumuri ntr-o reea mult mai mare (
diagrama 12 ) . Locul de tranzacionare sau de pia , la nivel central , plasat pe stradal sau trecerea de
decontare , este unul ar putea spune prima form urban - sociale .

n cazul n care , nainte de toate acestea , n a vorbi despre spatiul urban obinuit , am avut o relaie
ntre o scar de cartier i c a oraului extinde n care parte a fost punct de vedere social , precum i
ncorporate spaial , integrarea scar local cu cea a lumii la mare pare s fi fost ntotdeauna un exerciiu
mult mai problematic . Oriunde ne uitm , vedem o tendin de aceast relaie ntre oraul n curs de
dezvoltare i cea a celor mai mari scale s fie strmutate din inima asezarii . Dac acesta a fost un factor
de conf lict ntre un spaiu urban - social local , mai degrab intim i cea mai mare amploarea spatiului
urban - o chestiune de auto- identificare i rezisten la tendinele de dispersie de spaiu - sau de
dezvoltare a msurilor instituionale de a face cu impozitarea i taxe i generarea unui surplus economic
i beneficii pentru comunitatea local dintr- o anumit condiie . Fie c a venit ca urmare a unei creteri
de minimele thef de trafic din exterior n timp , i incapacitatea de reeaua fizic original, pentru a face
fa cu volume mai mari , intensiti i viteze - sau dac a fost un rezultat de combinaii de toate aceste
factori - o scara mai mare au avut ntotdeauna tendina de a avea un efect foarte special cu privire la
forma de evoluie a oraului .

Ma gandesc la ea ca fore i intensiti , sau ca un joc de material ntre reele , se poate concepe aceast
problem ca fiind una de o nepotrivire de viteze scalate la reele . Calitatea movement15 pe cele mai
mari reele este radical diferit de cea pe grila de granulaie fin , iar problema ar putea fi unul pur i
simplu dintr-o reea cu granulaie fin , adaptat la viteza de pietonului , ncearc s fac fa cu viteze i
intensiti de micri generate din afara aceast gril .

O gsete deja n medieval Amsterdam nceputurile unui schimb de complicat ntre scalele locale i cele
mai mari , care pare a gsit comanda sa nu att de mult ntr- un set de reguli ca ntr-un joc de tensiuni
creat ntre diferite scale de reea i n moduri de aceste reele juca una mpotriva celeilalte . Pieele se
nu numai la " nivel local " situat ( devenit la nivel mondial de intruziunea de reele globale prin
intermediul port ) centrul oraului Amsterdam , dar i n piee , la toate porile n soluionarea .

Este deja evident , chiar nainte de secolul al 16-lea , c cea mai mare scara de centralitate are tendina
de a trece la periferia aezrii greu nc urban ( diagrame 12 i 13 ) . Concomitent cu stabilirea de puncte
de schimb ntre cele dou scale de la marginea aezrii , a fost tendina pentru nfiinarea unei structuri
inel circular , dat impuls , fr ndoial, de ctre nodurile de margine , dar , de asemenea, de apariia
mai mare de reea local menionat mai devreme ( diagrama
8 ) . Nu este greu s ne imaginm cum aceste dou efecte ar putea sprijini unul pe altul - sau chiar s-i
imagineze cum scara cea mai mare ar putea fi , de asemenea, implicate n consolidarea nfiinarea
reelei , mai mare dect local, n figura 8 . Istoria ne spune c marginea marginea aezrilor timpurii a
jucat un rol important n viaa acestor aezri . Marginea a fost nu doar domeniul de bolnavi i aberante
- de o marginalitate negativ - , dar a fost , de asemenea, una dintre de multe ori extrem de profitabil
industrie " murdar " , relaiile neregulate i intrigi , i a fost unul din trecerea de bani, bunuri i
favorizeaz ntre ora irestul lumii . Marginea cu siguran de multe ori a devenit o frontier , dar o
frontier productiv , mai degrab dect un obstacol - o linie oraul a crescut de la mai degrab dect una
de care a crescut .

Aceast formare margine a fost de multe ori ceva care sa ntmplat de mai multe ori n istoria oraelor
europene ; margini vechi au fost ncorporate n materialul rspndire i s-au format noi muchii i noi
frontiere activi ( vezi diagrama 14 ) . , Locuri active de margine Transactive au fost nghiite , precum n
material , lsnd ca relicve lor , punctele de trecere importante i spaiile care s-au devenit centre din
reeaua de infrastructur , mai mare dect local.

Putem ncepe s vedem cum o cretere a orasului , departe de a fi o outwelling greoi , cum ar fi
difuzarea de cerneal pe o sugativ , a procedat ntr- o serie de salturi sau valuri ntr-un schimb de
tensionat ntre centru local activ ( i mai trziu, o estur de centre ) i o muchie activ , a crei
energie pozitiv ( ar trebui s -l numesc centralitate ) provine de la cel al aa - zisa lume " periferice ", "
afara " .

Cea de a doua ( r) evoluia

Oraul nostru contemporan nu este un scop n aceast poveste , ci mai degrab un capitol nou i destul
de interesant . Nu sunt chiar noi componente fundamentale la povestea , doar intensificarea i
regularizare ntr-o reea de sine stttoare de cea mai mare retea scalate ne- au luat n considerare chiar
de la nceputul povetii noastre de origini urbane .

Trebuie s ne amintim c apariia deplin a ceea ce noi, n presupunerile noastre cred ca de mediul
urban , a fost un eveniment al secolului al 19-lea . Terenul intravilan ne e dor , sau imaginai-v ne e dor
( atunci cnd aceasta nu este de fapt non- urban orientarea spre interior cu aspect de sat tiat de
accident de geografie sau istorie - sau n imaginaia noastr de fantezie izolaionist - de restul lumii )
este " urban obinuit" a orasului din secolul al 19-lea . i oraul secolului 19 a avut ca armtur sale
majore structurale ,mai mare dect - local sau ceea ce voi numi reeaua de infrastructur " scalate - de
mijloc " sau super-reele , fa de care reeaua local a fost orientat .
n aceast " faz " a urban - de la ora la material amplu din secolul al 19-lea - o dram ntreg a fost jucat
n " fapte" caracterizate ca orae " industriale" " politic " , " mercantil " i de Lefebvre , de exemplu , 17
la care formalizarea sunt n curs de dezvoltare aici este n mare msur indiferent - dei aceasta a oferit
condiii pe care fiecare dintre aceste etape mai scurte ar putea adecvat i exploata . Periodizarea de
poveste urban acoperit aici este ntr-un alt ritm ( dei mult mai accelerat azi ) ataat la reelele
tehnologice - unul care vede tranziii sau evoluiile sale, pn la secolul 20 n micri dinamice mai direct
materiale de la sat la ora - ora , i de la un ora - ora poate fi vzut ca o figur fa de sol de la ar la
o urbanizare continu . Ideea este c acest ritm mai surprinde un moment de tranziie n care trim
acum prin care Lefebvre inteles ca preluarea oraului " industrial " i chiar " cetate " i anun o nou
condiie de existen a societii care a inteles ca conectat pentru a finaliza urbanizare . " Implozie explozie " a oraului contemporan menionate de Lefebvre , " concentraia imens ( de oameni , activiti
, averea , bunurile , obiecte , instrumente , nseamn , i de gndire ) a realitii urbane i explozie
imensa , proiecia de numeroase , fragmente disjunct ( periferii , suburbii , case de vacanta, oraele
satelit ) n spaiu ", 18 nu pot fi separate de periodicitatea Lefebvre foloseste , dar este condus , a
argumenta , n intensitatea de concentrare i forele dispersive , prin acest moment critic de tranziie n
aceast micare faz lung . Suntem ntr-adevr de via printr-o a doua ( r ) evoluie , o " schimbare de
faz ", n dezvoltarea urban , care are de a face nu cu faptul c o alt gril mai mare a venit brusc n
fiin ( a fost , de fapt, mereu acolo, n cel puin form rudimentar ) , ci mai degrab cu faptul c
micrile dominante s-au schimbat dintr-o dat " n sus ", n aceast reea n starea noastr
contemporan de urbanizare complet .

S-ar putea ncerca n continuare s se orienteze reele locale ( ntr-o de multe ori nseamn i un fel
rudimentar de drum ) spre armtura de infrastructur major a oraului . Dar aceast armtur major grila care cea mai mare parte a materialelor de zi cu zi n micare de azi - nu mai este super-reeaua "
scalate - mijloc " . Este grila regional i metropolitan i la nivel mondial - scalate regularizate, i

intensificat , care a crescut din caile de comerciani i inceputurile de ori anterioare . Acesta este astzi
nu numai aventurieri i negustori,Marco polos de ori anterioare , care ne conecta la nivel global. Noi toi
ncep s -l fac , pe mai multe niveluri : ca turiti , consumatori i antreprenori; ca migrani economici i
refugiai , ca distribuitorii i culegtori de mesaje , bunuri , oameni , bani i idei .

Cea mai mare parte a micrii n metropol nu mai este n tesatura urban obinuit - astzi este mult mai
des ntre orae , deoarece acestea au fost nelese n secolul al 19-lea , i aa cum ne-am prea multe ori
nc le nelegem astzi . Este micare n vrac , aa cum am artat deja , 19 care este determinantul
principal al formularului urban . Noi pierdem prin urmare nu au un loc de la sine neles pre - date n
locaie , ci mai degrab un loc generate ca efect al spaiului urban obinuit . Mainile din centrul oraului
sunt nc de lucru , care produc locuri care nu sunt identice cu cele din trecut , dar sunt produse mai
degrab contemporane ale interfeei dintre un act normativ contemporan a relaiilor locale i
adoptarea contemporan al relaiilor chiar - mai sus - locale . Aceste relaii nu mai includ , n general, cele
intern la o puternic comunitate legat geografic de cartier , dar nc genera , totui, unele foarte bogat i
social i locuri viabile economic .

Este clar c astzi oraul mobil dispersate , care opereaz n micrile sale n vrac cu privire la noile grile
metropolitane , genereaz propria synekism pe care o vedem n " marginea oraelor i n evoluiile
margine - de - centru , care sunt cele mai recente val procesului subliniat n diagramele 13 i 14 , dar
este clar c synekisms generate la niveluri mai sczute de scar sunt importante pentru experiena
noastr de calitate teritoriului urban . Este tot mai clar , de asemenea, de la munca de multe geografi
economice care aceste synekisms mai mic scalate genereaz valoare adugat , chiar la niveluri
economice mai mari . Saskia Sassen , de exemplu, a argumentat convingtor c concentraii - scalate mai
mici de relaii i de activitate , precum i synekisms active la aceste scale mai mici sunt integral cu
funcionarea pieelor financiare globale , precum i punctele de la cartierele de afaceri din interiorul
oraului de la Londra i New York , de exemplu , s-i ilustra point.20 Ceea ce nu mai face este de a face
aceste locuri - scalate mai mici ca un obinuit de-produs de cldirea noastr a oraului contemporan
obinuit . Mainile pe care le construim astzi sunt de obiecte locuri locale scalate , legate ntr-un mod
foarte subtil la o reea mult mai mare scalate - la noua scara dominant al oraului .

Din nou , modelul spaial de baz sau principiu poate genera o mare varietate de rezultate , iar modelele
metropolitane din Veneto , Randstad i Ile - de-France , toate pot fi vzute ca variaiuni pe o tem
spaial . Ce aceast tem spaial diferit are ns este reformarea problema centralitate ntr- un mod
foarte diferit . Centre i relaiile lor cu mediul lor nu sunt extinse probleme de cerneal - Blot i
excrescen , reeaua este o reea , un spaiu care produce centre , mai degrab dect pur i simplu le
leag . Centralitate este n primul rnd distribuite , mai degrab dect centrat , i centralities dominante
au la momente diferite n istoriile noastre i n conformitate cu schimbri n capacitile oamenilor de a
se , bunurile lor , idei i bani mobiliza , sa mutat la alte grile distributive . Ce ne gndim ca centralitate ( i

aici vreau s spun c situaia hibrid i pestri i stratificat tim att de bine din experiena noastr de
orae istorice , dar nu se pare c tiu cum s fac ) este un efect de interfa ntre diferite i diferit
scalate grile , i nu este niciodat pur i simplu un istoric i geografic dat . Locuri i centre schimba n
rspuns direct la modificri ale transporturilor de grilele , i sunt produse ntr-un schimb complex ntre
reelele . Analiza noastr a funciei urban i locul este mult prea simplist conceput ca o problem de nod
i legtur , centre reale aprea ( i sunt susinut ), cu calitile i competenele acestora , n cascad
straturi scalate de centralitate distribuite , productoare de site-uri locale i specifice , o ecologie a
prezente i presencing locuri , cu propriile lor ( n sensul lui Foucault ) " agenie ", deschis i schematic
a propriei lor funcionare .

Povestea din mediul urban nu este de peste . Mai degrab ea a intrat ntr-o nou faz , i una care cere
s nelegem punctul de am ajuns la toate . Nu exist o continuare necesar i inevitabil la povestea , mai
degrab ne aflm la o rscruce de drumuri , la care un numr de alegeri ne confruntm . Nu ne mai
putem baza pe calitile pe care le nelegem ca fiind urban - calitati care ne- au servit ca o specie sociale
i economice bine n trecut i continu s ne serveasc n centrele noastre istorice - curs de dezvoltare
ca o chestiune de curs din oraul nostru obinuit construirea de activitate . Acest proces de " construcie
" din mediul urban ( n sensul de realizarea unui mediu mbibat cu caliti de urbanitate ) n curs de
dezvoltare din construcie ( n sensul de a construi ea) a orasului nu mai este un unul automat . Cu toate
acestea , calitile pe care le sunt n cutarea pentru , i exigenele de construire ora contemporan , nu
sunt n ntregime n contradicie unele cu altele . Ceea ce este clar este faptul c , n scopul de a construi
orae pentru viitor, care sunt bogat i profund la pmnt n loc de " - caliti ", care sunt , de asemenea,
caliti sociale i economice , va trebui s dezvolte strategii care recunosc modul n care calitile urbane
pozitive sunt un produs spaflialitdfli de deschise ( construite i regularizate n reele i infrastructuri ) ,
care traverseaz reciproc productiv , mai degrab dect de stabilire a granielor . Trebuie s fie , de
asemenea, contieni de faptul simplu c pierderea noastr de o anumit calitate loc astzi este n mod
substanial datorit faptului ne-am oprit construirea o anumit scar de la reea (super-reea - o gril
care astzi ar putea interveni i s medieze ntre autoritile locale i metropolitane scar grile ) care au
desfurat aceste caliti n ora din secolul al 19-lea . Toate acestea pune sarcina pe noi s ia pur i
simplu o anumit responsabilitate pentru forma de mediul urban la toate nivelurile , de la cel de la local
la metropolitan i la nivel mondial , precum i pentru a nelege productive

O scurt istorie a Zboruri ctre periferie i alte micri Probleme

relaiile dintre aceste scale . Avem de a face alegeri cu privire la modalitile prin care doresc s
construiasc oraele noastre i calitile pe care le doresc s aib , dar acestea sunt alegeri care
depesc o viabilitate " economic " sau tehnic simplist i care au nevoie s includ o viziune a ceea ce de
via i societate n lumea noastr contemporan urban presupune . Trebuie s nelegem , de
asemenea, i s recunoasc forma rol esenial i joac spaiului urban n stabilirea condiiilor de pe - thesol situate pentru viaa de zi cu zi .

Calea spre viitor de aici nu este prin secolul al 19-lea . Dar noi , de asemenea, nu poate ignora modul n
care oraul a trecut a forma prejudecile noastre de ceea ce viaa urban i societatea sunt pe cale . Noi
nu putem ignora modul n care oraul n sine a contribuit la modul n care trim mpreun i se refer la
unul pe altul . Ne stau la pragul de viitor , ntr-un moment de o schimbare important n lumea noastr
urban ,al crei capt nu avem nici o modalitate de a ti . Una din hartile pe care ne pot ajuta s exploreze
posibilitile de viitor , recunosc imposibilitile , i inventa rezultatul n limitele a ceea ce este n acelai
timp posibil , realizabil i de dorit este o nelegere de o istorie evolutiv a spaiului urban i rolul
constructiv urban spaiu istoric, a jucat n formarea a ceea ce noi nelegem ca comunitate i societate .

Retele , Relaii , Cyborgii :


pe studiul sociale de Tehnologie
John Law

Identiti pariale i mobiliti


Cum s vorbeasc , i s vorbeasc bine , despre studiul sociologic de tehnologie ? Mi se pare foarte
greu . Parial aceasta se datoreaz faptului c nu exist un singur studiu sociologic de tehnologie , la
toate . Dup cum ai aprecia , sociologi lucreaz n mai multe moduri , colectoare, ref multe abordri
diferite , preocuprile i angajamentele politice . i sociologi care lucreaz pe tehnologie nu sunt diferite
. n plus , nu este clar dac analiza social a tehnologiei este distinct sociologic . Domeniul studiilor

tehnologice , dac acesta este un domeniu , este de asemenea interdisciplinare . Aa cum se ntmpl
ntr-adevr am fost antrenat ca un sociolog , dar , de asemenea, lucrez cu oameni care au nceput viaa
n psihologie , filosofie , feminism , informatic , studii culturale , educaie , antropologie , i inginerie .
Aa c -l iau - aceasta este primit nelepciune - c trim ntr-o er post- disciplinare . C indiferent de
meritele de formare disciplinare , este important ca eforturile de tiine sociale s priveasc dincolo de
graniele disciplinare . Analiza social a tehnologiei nu este o excepie .

Deci, avem nevoie s ntreb despre problemele i instrumentele din studiul sociale de tehnologie . Dar
avem nevoie , de asemenea, s se gndeasc la identiti : cine suntem , atunci cnd studiem tehnice , n
cazul n care n cazul n care oriunde ne aparin , i dac ntr-adevr avem nevoie sau identiti stabile .
Un rspuns post- disciplinare cheam : este ca noi s ne facem mobil , face aliane eterogene , i patchuri mpreun cu prietenii , proiecte , perspective , i instrumente de gndire dintr-o varietate de surse de
schimbare . Astfel , n orice caz , este propria mea viziune . neleg c trim , i ar trebui s triasc , ntro lume relaional de deplasare i de mobilitate i acest lucru se poate reflecta n sarcinile noastre
intelectuale . Noi putem i ar trebui , s -l ia , fie parial mobil . Oarecum nomazi , intelectual .

Pentru a vorbi n acest mod este de a ridica o figur de stil pe scar larg n teoria social contemporan
i practic . Exist o ngrijorare fr sfrit, cu incertitudinile de identitate i apartenen care cultur
ntr- o serie ntreag de scris academic i non- academic , i ntr- o serie ntreag de trit realities.2 O
cteva mai mult sau mai puin aleatorii exemple : antropolog Marilyn Strathern , bazndu-se pe donna
Haraway , vorbete despre " conexiuni pariale " , despre incapacitatea i inadecvarea de ncercarea de a
trage identiti i cunotine together.3 Apoi , i oarecum diferit , exist biblioteci de cri care vorbesc
despre micri globale de capital, precum i fluidities , instabilitate , i nesiguranta c acestea cause.4
Exist i alte literaturi mari, care ne spun c trim ntr-o er de informaii ( alternativ o emoie mare sau
o ameninare teribil ), n care oamenii sunt eliminate , cel puin n parte , de unde trupurile lor se
ntmpl s fie i introdus n destul de alte contexts.5 nu este scris pe unele dintre incluziuni i
excluderile care au ca rezultat : de exemplu , n jurul valorii de probleme , cum ar fi gender.6 i exist o
literatur din pcate limitat - poate nu mai mult dect o bibliotec mic n spate i subfinantate aripa a
bibliotecii tiine sociale - pe incluziuni post- coloniale i excluderi .

Astfel nct eforturile de a intelege tehnologii n micrile lor , deplasri , stabiliti pariale , relaia lor
cu identiti fracturate sau nomade , cunotine n tensiune , i instabilitate , toate acestea , atunci , sunt
foarte variabile , foarte inegale , i exist lacune oribile . Dar, n general , n aceste i multe alte feluri ,
mesajul este c trim ntr-o lume care este n acelai timp mai mic i mai bine legat , i n acelai timp
mai mult fluid , mai puin sigur , mai riscant , mai puin fundamentale , i mai cu excepia , dect mai au
fost cazul n trecut .

Relaionalitate , sau tot ceea ce este solid ...


Deci, ce s fac din aceast lips de fundaii ? De faptul , ca Marx i Engels pune-l n Manifestul Comunist ,
c " tot ceea ce este solid se topete n aer " ? 8 i ce , n special, s-ar putea ne-am face de tehnologii
isociale ntr-o lume de telefonie mobil i de lichid ? Dinamica lor ?

Primul meu punct este destul de simplu . Este , aa cum sper c am implicat , c nu exist nici un singur
rspuns , nici un mare naraiune . Pentru lumea este , lumile n care trim sunt , Messier dect asta.
Exist mai multe naraiuni posibile . Acest lucru nseamn c orice fel de imagina tehnologii este parial
, nu pur i simplu ntr-un sens tehnic , ( dei aceasta este, cu siguran , i , de asemenea , un punct
tehnic ), dar , de asemenea, punct de vedere politic : avem ceea ce descrie Donna Haraway ca privilegiul
de perspective.9 parial acest , atunci , este una dintre temele mele , un laitmotiv : c nu exist un singur
rspuns , dar c , n schimb , exist rspunsuri pariale , posibiliti pariale . ntr-adevr , pentru a ridica
o figur de stil dezvoltat de STS filozof Annemarie Mol , exist possibilities.10 multiple i parial voi
reveni la acest punct de mai jos , dar voi ncepe prin a vorbi despre relaii . i , n special , voi vorbi
despre sisteme i reele . S aducem aceasta cu picioarele pe pmnt .

Aa cum muli dintre voi tiu , istoricul Thomas P. Hughes a scris o carte numit Reele de alimentare
care clasat creterea i organizarea industriei energiei electrice - producere i organizarea supply.11 sale
El a participat la activitatea de antreprenori , cum ar fi Thomas Edison , care electrificata New York - i
analogii de Edison i n alte orae din SUA i Europa . Hughes referire la aceti ntreprinztori n calitate
de constructori de sistem . i a participat , n special , la modul n care , n
- construirea unui sistem n care patch-uri mpreun nu doar elementele tehnice necesare pentru a face
un sistem funcional de energie electric la nivelul intregului oras , dar, de asemenea, o serie de
componente economice , juridice i politice la fel de necesare . Deci tehnic a fost ntr-adevr
important - crearea , de exemplu , de becul incandescent , sau calculele necesare pentru a determina
tensiunile locale i regionale mai trziu optime pentru transmiterea i distribuirea de energie electric .
Dar tehnic a fost ntotdeauna i , de asemenea, juxtapuse - sau mai bine , n mod inextricabil amestecat
- cu oferte politice cu primarii ( de exemplu, pentru a ctiga btlii mpotriva furnizorilor de gaze
naturale ) , cu aranjamente legale cu privire la amplasarea de cabluri de alimentare i staii de
generatoare , i calcule economice cu privire la ct de departe ( i la ce tensiuni ), a fost profitabil pentru
a transmite puterea nainte de pierderi au devenit nesustenabile .

Studii istorice frumoase Hughes a documenta activitatea acestor sisteme de - constructori . Ei au , de


asemenea, arat c oameni ca Edison distinge abia n practic ntre oameni , tehnologii , bani , politic ,
i instituii juridice . Hughes este abia un admirator al lui Marx : punctul su de vedere cu totul diferit
este faptul c capitalismul este un sistem creativ i inovator , i c , n lipsa unui control excesiv de stat

cele mai mari sisteme de - constructorii sunt oameni speciali , eroi ntr-adevr , care descompunde prestabilit distincii ntre tehnice , economice i sociale , i face acest lucru ntr-un mod care dezvluie
geniul lor creator . Dar, pentru toate diferenele n agendele lor politice , Hughes "n scris este , totui, o
exemplificare amend de Marx ", sugestie c n timpurile moderne tot ceea ce este solid ( ntr-adevr )
se topete n aer .

V permite s stabileasc n acest lucru pentru un moment. Exist coroziune a ceea ce este , da , fix .
Exist eroziune a ideii c exist fundaii i distincii acordate n ordinea de lucruri care pot fi luate pentru
a acordat . Toate acestea nseamn c , cel puin n contextul unei analize sociale de tehnologie , exist ,
de asemenea, dizolvare , parial sau total , din fericire sau din nefericire , de distincia ntre uman i
non- umane . Acest eroziune de fixitate este implicat ntr-o logic de reele sau sisteme . Este o logic
care pare s cltoreasc peste tot i se infiltreze n toate unghere i crpturi ale lumii umane - un
proces explorat , chiar dac n ali termeni , n lucrarea de Michel Foucault n explorrile sale ale
episteme.12 moderne i , din nou, desigur , de ctre Karl Marx .

Un alt exemplu empiric : daca te uiti la " achiziiile din domeniul aprrii " - care este , proiectarea i
construcia de tehnologii militare - se dovedete c noiunea de " sistemul de armament ", a fost larg
rspndit n urm cu cel puin cincizeci de ani. n anii 1950 planificatorii de aprare i factorii de decizie
au fost spunnd c nu este suficient de bun pentru a cumpara un avion i apoi s urub unele arme pe
care aeronav ca un gnd ulterior . n loc s avei nevoie pentru a concepe ntregul aranjament ca un
sistem - da , ca un sistem de arme - n care toate prile diferite interacioneaz mpreun pentru a
produce ceva care nu poate fi redus la comportamentul prilor sale componente . Acest lucru nseamn
c nu se poate proiecta avionul fr ca, n acelai timp, proiectarea armelor sale , i ncearc s neleag
modul n care acestea vor interaciona toi mpreun . Aceasta nseamn, de asemenea , ntr-o alt
aplicaie , c aceasta nu este foarte important s ne gndim la sigurana aeronavelor individuale ( sau
piloi ), ci mai degrab din eficacitatea general ( inclusiv raportul cost-eficien ) de for ca un ntreg .
Pierderi individuale nu conteaz att de mult nici mai mult . Ceea ce este important este " breton pe
dolar " .

Unele comentarii : n primul rnd , ea ne spune multe evoluii n sociologia tehnologiei nu sunt deosebit
de originale . Am fost lovit foarte puternic de aceasta , atunci cnd am nceput s lucrez pe tehnologii
militare din anii 1980 . A fost o revelaie pentru a descoperi c ( sau nostru ) versiunea mea a sociologiei
de tehnologie tractate n spatele cea a inginerilor i sistemul de constructori . Am vorbit de " inginerie
eterogen " ( referindu-se la ideea c , atunci cnd sunt construite sisteme tehnice care implic " inginerie
" de oameni prea ) .13 Dar munca noastr a artat , n felul n care tocmai le-am sugerat , c inginerii i
integratori de sisteme ( nu mai vorbim de Karl Marx ) tiau deja despre acest lucru. Ei tiau c n faa
unei logici sisteme , da , tot ce este solid se topete n aer . Oamenii i non- oameni , tehnic i social ,
de coninut i de context , macro i micro - toate acestea s-au tendina de a se dizolva n logica de

achiziii de arme ( sau acumulrii capitaliste ) . Nimic nu a fost nc n picioare . Nimic nu ar putea fi
considerat ca pe o baz solid . i n studiul sociale de tehnologie ne- au fost de multe ori pur i simplu
redescoper , sau re - articularea , ceea ce era deja evident n practic , i nu de puine ori n vorbesc , de
ingineri i constructori de sisteme .

n al doilea rnd , se pune o ntrebare : ce ar trebui s facem din aceast similitudine ? i , ca o parte din
aceasta , sau cum ar trebui s reacioneze la dizolvarea categorii fixe ? Nu ne simim confortabil cu ideea
c n noile logicasociotechnical , distincia ntre ( de exemplu ), umane i non- umane devine dizolvat ,
sau cel puin erodat pn la punctul n cazul n care acestea sunt prestate n materie de funcionale i
practice , mai degrab dect de odihn n moralitate , politic , etic sau de teologie ? Aceasta , desigur ,
este o mare problem , i ea este cea care , de asemenea, merge la centrul de analiza social a
tehnologiei ntr- o varietate de moduri , dar n special n dezbaterile dintre construcia social a realitii
pe de o parte , i teoria actor - reea pe de alt parte .

Cteva cuvinte despre fiecare : s -l spun foarte ( ntr-adevr, mult prea ) repede , abordarea numit
construcia social a tehnologiei ( sau SCOT ) distinge n presupoziiile sale i rdcinile sale metafizice ,
ntre oameni i societi pe de o parte , i lumea de artefacte ( i prea lumea natural ), pe de alt parte.
n acest mod de gndire , oamenii nu transporta sufletele , sau chiar n mod necesar etic , dar pe care le
efectueaz cu siguran limb i pe care le efectueaz sensuri . Acest lucru nseamn c social se distinge
, n principiu , de la tehnic . Noi ntotdeauna tiu deja nainte de a ncepe c nu este de a face s fie o
divizie n natur
ntre cele dou. Deci, este important s se disting n mod necesar de persoane de la artefacte , inclusiv
chiar i maini mai inteligente , care nu au abilitile lingvistice , cel puin nu ntr-o form uman , cum ar
fi . n loc de astfel de obiecte sunt nelese ca fiind n form de oameni . i la rndul su, pe care le
produc un context , o geografie sau o arhitectur care permite i / sau constrngeri proiecte umane
ulterioare . Acest lucru nseamn c n SCOT oameni i obiecte interacioneaz i se face cu siguran
acest lucru n moduri care sunt complexe . Dar, de asemenea, nseamn c acestea sunt ntotdeauna
diferite , cu totul diferit n natur . Aceasta este linia de jos . Tot ceea ce este solid nu se dizolv n aer .
Oamenii sunt oameni i non- oamenii sunt non- oameni , chiar dac locuiesc mpreun i forma unul pe
altul .

Distinge acest dualism cu abordarea numita teorie reea actor sau ANT ( dei cred c n contextul actual,
orice comentarii cu privire la acest lucru s-ar aplica la fel de bine la studiile technoscience feministe de
scriitori , cum ar fi Donna Haraway ) . Primul lucru care trebuie spus este c ANT este o semiotica . Asta
este , acesta este o metod ( sau mai bine , o sensibilitate ), care are de a face cu i exploreaz relaiile ,
relaionalitate . n lingvistic sincronic de Saussure (care este de unde a pornit ) termeni atins
semnificaia lor n raport cu contrasteaz cu ali termeni : om , femei , tat , fiu , fiica , bunic , i aa mai

departe . ANT ( i alte semiotica post- structuraliste de semnificaie , cum ar fi care sa dezvoltat de
Michel Foucault ) se extinde dincolo de acest limbaj pentru toate entitile . Toate entitile , se spune ,
pentru a realiza semnificaia lor de a fi n relaie cu alte entiti . Acest lucru nseamn c , n entiti
ANT , lucruri , oameni , nu sunt fixe . Nimic din ceea ce intr n relaii a stabilit semnificaie sau atribute
n sine . In schimb , atributele unei anumit element din sistem , orice nod special nreea , sunt definite n
ntregime n raport cu alte elemente ale sistemului , la alte noduri din reea . i este de datoria
analistului , cel puin n parte , pentru a explora modul n care aceste relaii - i astfel entitile pe care le
reprezint - sunt aduse n fiin .

Implicaia de aceast micare aparent simplu , o micare a ceea ce am putea numi relaionalitate radical
, este c ajungem la o logic care se dizolv categorii fixe . Elementele nu au nici o semnificaie puin n
raport cu vecinii lor , saustructura sistemului n ansamblu . n acest sens , atunci , ANT este ca Hughes " (
sau orice alt sistem ) - constructori . Tot ceea ce este solid , ntr-adevr se topete n aer . Oamenii i
non- oameni , tehnic i social , tot restul . Dac exist diferene , este , deoarece acestea sunt
generate n relaiile pe care le produc . Nu pentru c acestea exist , ca s zicem aa , nordinea lucrurilor
.

Astfel nct exist dou poziii n analiza social a tehnologiei : o poziie SCOT - cum ar fi , care propune
i crete din anumite distincii i divizrilor eseniale - de exemplu, ntre om i non- umane . i o ( aici
ANT - like) poziia semiotic care nu ncepe cu aceste premise , ci ncepe cu un mediu concurenial n care
toate entitile sunt iniial ( numai iniial ) egal i nedeterminat . Deci, ce ar trebui s facem din aceast
diferen ? - O diferen pe care a fost vrsat att de mult cerneal .

Un rspuns este c ntrebarea - sau diferena - este direct metafizic i aa se afl dincolo de dezbateri i
discuii , ncorporat aa cum este n angajamentele etice , spirituale i politice diferite i contrastante .
Acest lucru nseamn c dezbaterile cu privire la ( sa zicem ) oameni i non- oameni mobiliza aceste
angajamente metafizice ntr-o form mai mult sau mai puin tehnice . Dac acceptm acest lucru - i
este cu siguran corect - atunci avem dou posibiliti . Pe de o parte putem s -l trateze ca pe un impas
ireductibil . Sau , pe de alt parte , putem explora implicatiile empirice si teoretice de una sau cealalt
poziie . Care este , ntr-adevr , preocuparea mea . Acest lucru se datoreaz faptului c eu nu sunt
deranjat n mod nejustificat prin dizolvarea a omului ca o categorie fundamental . Dar , de asemenea,
pentru c am lua o s fie o provocare vital s-i imagineze forme " umane " , progresive i creative de
politic , etic , estetic i vrjitorii care nu se sprijin pe distincii eseniale ntre umane i non-umane ,
dar sunt n schimb relaional . Dei , dac vrem s facem acest lucru - i aceasta este sarcina pe care miam stabilit - trebuie , de asemenea, s ia n considerare modul n care cel mai bine s-ar putea eroda
aceste distincii eseniale . i asta este ceea ce vreau s fac pentru reelele ( actor ) . Vreau sa te intreb :
ce este greit , i ceea ce este ( eventual ) chiar despre nelegeri de reea din lume .

Hegemonie , coluziune i funcionalitate


Ceea ce este corect cu cu reele , n cazul n care se pornete de la care am nceput, este c acestea sunt
ntr-adevr un mod de a vorbi despre i de a explora relaionalitate radical . Dar ceea ce este n neregul
cu ele ? Fr ndoial, rspunsul este : de multe things.18 Dar permitei-mi s menionez trei . Prima are
de a face cu hegemonia - poziia dominant a metaforei reea n discursul contemporan deja menionat .
Al doilea are de a face cu complicitate i performativitate - ideea c , atunci cnd vom descrie reele ne
ajuta , de asemenea, pentru a le aduce n fiin . i a treia aduce primele dou puncte mpreun pentru a
sugera c caracterul performativ de multe, dar nu toate analizele de reea n studiul sociale de
tehnologie nu este nevinovat , dar contribuie la o versiune funcional a reelelor ( i persoane ), n
tehnologie , care este punct de vedere politic greu, dac nu neplcut , i ar fi cu siguran mai bine
evitate . Dar am nceput cu argumentul despre hegemonie .

Reele fi hegemonice
Am spus c n studiile noastre de tehnologii noi traseu de-a lungul spatele inginerii si politicienii . Acest
lucru sugereaz , aa cum am remarcat, de asemenea , c nu suntem deosebit de original. Dar , mai n
serios , de asemenea, sugereaz c suntem prini ntr-un mod hegemonic de reprezentare i ( vom avea
nevoie n curnd s adugai ) efectuarea lume .

Poate ctermenul "sistem" a avut zilele sale : se pare 1950ish sau 1960ish , ceva de -a face cu auto reglare , cibernetica si autopoesis . Dar dac oamenii nu mai sunt att de dornici s vorbeasc despre
sistemele , apoi "reeaua " Termenul este pe buzele tuturor . O serie de guru politice i de afaceri din Al
Gore , prin Bill Gates pn la distribuitor local , spune- ne c ne informatic i va transforma "reea"
relaiile noastre economice i sociale . O serie de corpuri de iluminat academice - cea mai recent de
care este Castells Manual - ne spun c trim ntr-o " societate de reea ", care este comandat destul de
diferit de la predecessors.19 sale ntr-un fel legate de noi sunt n mod repetat spune c trim ntr-o lume
n care fluxurile globale ( am atins pe aceasta la nceput ) circula prin networks.20 noi i tot mai complex
am ajuns n punctul n care fiecare brbat , femeie , copil i cine pare a fi vorba de reele .

O mare parte din aceast discuie este notabil n primul rnd pentru superficialitatea ei . Mai mult ,
superficial sau altfel , o mare parte din ea nu este radical relaional : funcioneaz n termeni relativ
fundamentale , de exemplu, distinge n principiu ntre economic , social i tehnic , i argumentnd de la
premise care se dovedesc a fi ( de exemplu ) determinist tehnologic . Dar oricare ar fi diferenele dintre
argumentele n termeni de coninut i de calitate , cuvntul "reea" este cu siguran notabil pentru
omniprezenta sale . i acest lucru , sau aa c am sugera , ar trebui s stabileasc clopotele de alarm de

apel . Dac ne-am prea gsit c este vorba de ( sau sisteme ) reele , atunci ce vom face de fapt ? Ce
suntem noi de pn la ? Poate c exist dou posibiliti aici .

Primul este c noi pur i simplu descoperim ceva important cu privire la structurile de sociotechnical chiar dac este un pic mai trziu n a doua zi , iar inginerii i marxitii au fost acolo de ceva timp . Aceasta
este o posibilitate , posibilitatea implicat n activitatea de Hughes i cel puin o parte dintre autorii ANT
care au fost scris n anii 1980 i nceputul anilor 1990 . i aceasta este o posibilitate , care este destul de
reconfortant . Este c suntem pur i simplu n afaceri de a descoperi adevrul despre societate i
tehnologiile sale , nici mai mult, nici mai puin . Treaba noastra este de a reprezenta lumea aa cum este
. Sfrit de poveste .

Cea de a doua posibilitate este mai reconfortant . Este c suntem n procesul de reproducere necritic un
fel de ideologie dominant . Suntem reproduce modul n care ordonri actuale ale lumii place s se
reprezinte . Care , dac este cazul , este cu siguran o mai mic de atrgtoare gndire . i se pune
imediat ntrebarea : ce sa ntmplat cu critica social ?

Collusion i performativitate
Asta e prima problem . A doua este o extensie a primului. Dac vorbim de " reele ", s-ar putea s nu fie
c ne reprezint n lume ntr-un mod care nu este pur i simplu lipsit de spirit critic , dar mai puternic ,
ntr-un mod care triseze si ajuta pentru a reproduce modul n care este deja n curs de fcut lumea ?

Permitei-mi punctul de la unele dintre problemele de aici de desen pe propria mea experien . Pentru
mine problema de coluziune a intrat n atenie n cadrul studiului de tehnologie militar pe care am
menionat mai sus . Am scris despre un proiect tehnologic - de fapt, o ncercare britanic n cele din urm
fr succes pentru a construi o grev tactic nuclear i avioane de recunoatere . Am fost explorarea
acest proiect avion , design-ul , dezvoltarea , precum i eecul su final , ca un " sistem de arme " . Ca o
parte a studiului meu am intervievat diverse persoane n vrst - membrii de top ai Forelor Aeriene
Regale Britanice , politicieni de succes , directori de mari i ingineri n industria aerospaial , funcionari
publici de rang nalt . Cele mai multe dintre aceste persoane ( aproape toate brbai ) au fost atractive i
grijuliu , i toate au fost cu siguran foarte inteligent . Dar, aa cum le-am intervievat , am constatat c
dou lucruri s-au ntmplat . n primul rnd , ei au vrut pe cineva pentru a documenta ceea ce a mers
att de bine cu proiectul . n al doilea rnd , ei au sperat c studiul meu istoric ar fi util n elaborarea

lecii pentru viitor . Ideea , desigur , a fost c, dac am putea nva din greelile noastre , proiecte de
viitor ar fi mai mult succes .

Acum, cum s se gndeasc la acest lucru ? Pot s v spun c am nceput s simt profund incomod .
Poate politic mele au fost confuz , dar un lucru era clar : Eu cu siguran nu am vrut s le adugai la
capacitatea britanic de a construi bombe nucleare . Ca urmare , am nceput s neleg c ceea ce am fost
la risc de a face a fost conspir n procesul de achiziii militare n dou moduri diferite . n primul rnd , i
direct , n cazul n care studiul meu au fost de fapt pentru a preda nimic militare util ( care a fost ,
probabil, puin probabil ) , atunci ea ar fi, probabil , face mai uor de a construi aeronave militare mai
bine n viitor . Dar , n al doilea rnd , nu a fost o alt form mai subtil de coluziune . Acest lucru sa
datorat faptului c termenii utilizai de ctre cei care lucreaz n , n i n jurul proiectului , au fost mai
mult sau mai puin acelai lucru pe care am fost, folosind pentru aceasta analiza . Am fcut deja acest
punct : Am fost folosind o abordare actor - reea pentru a descrie ceva care a fost de obicei, a fost
imaginat de participanii si n ceea ce privete sistemele i relaii . Ambele abordri au avut tendinta de
( l-am pus nu mai mare dect ' a tins ", deoarece exist subtiliti aici ) de a face presupuneri analitice i
a trit similare cu privire la i, eventual, modalitile necesare de tehnologie practica . De exemplu , c
acesta din urm este centrat , comandat strategic , i mai mult sau mai puin controlat ntr- un singur
loc . C acesta este un set de relaii dintre entiti care sunt astfel create i n form ( de diferite
rezistene ) de a contribui la un singur obiectiv strategic . i c exist cteva diferene importante
fundamentale ntre entiti - ntre , de exemplu , oameni i non- oameni . Ea imagineaz , pe scurt , c
acestea din urm sunt efectele produse n relaiile de proiecte relevante : ca si consecinte de reea .

Exist o mult mai mult care ar putea fi spus . Cu toate acestea , linia de jos este c, atunci cnd vorbim
despre un proiect sociotechnical , ceea ce facem noi poate fi neleas fie ca o descriere a modul n care
lucrurile sunt ( de exemplu , care tehnologii sunt adesea organizate n termeni de proiecte ) . Sau ea
poate fi vzut att ca presupune o serie de ipoteze cu privire la modul n care sunt organizate relaiile i
n reea i apoi ( i extrem de ), ca adugarea de putere , trie , plauzibilitatea i luciu de aceste ipoteze
(inclusiv , de exemplu , ideea - i realitatea - c nu exist diferene eseniale ntre oameni i non- om ) .

Acesta este un punct care este att de destul de subtil , i destul de devastatoare . Acest lucru se
datoreaz faptului c , dac suntem pur i simplu descrie lumea , atunci activitatea noastr este destul
de nevinovat . S-ar putea avea dreptate sau am putea fi greit n descrierile noastre , dar c este o alt
problem . Lumea i relaiile sale - diferene sale , metafizice sau altfel - este deja n a fi , ateapt s fie
descrise mai mult sau mai puin precis i workably . Dac , pe de alt parte , atunci cnd ne spun poveti

despre lumea in care , de asemenea, tendina de a ajuta pentru a efectua aa cum l descrie , atunci
rezult c nici o descriere este tot nevinovat . Fiecare descriere este , ca i filosofii a pus , performativ .
Fiecare descriere, totui subtil , tinde pentru a ajuta la a aduce n fiin ceea ce -l descrie . Astfel c aa
cum scriem noi , ca Donna Haraway s-ar putea pune , intervenind ntr-un fel sau altul cu ceea ce suntem
describing.22 Tendina de a aduce unele relaii n fiin , n timp ce alii mpingnd afar de a fi . Suntem
mereu , apoi , n afaceri de a face o diferenta - sau , altfel spus i mai mult negativ , suntem mereu la
riscul de coluziune .

Reele funcionale
Astfel de reele sunt hegemonic - primul punct . i cnd vom analiza n ceea ce privete reelele , ne
ajuta pentru a realiza reele n fiin - al doilea punct . Ce se ntmpl dac am aduce aceste dou
observaii mpreun ? Rspunsul este c , dac vom scrie ca analiti de reea ce ne poate face , ceea ce
ne face de multe ori , este de cumprare n i adugarea de puterea de la o versiune functionala a
relaionalitate , una care este , de a spune repede , managerialist .

Astfel cum am artat deja , aceasta este poziia adoptat mai mult sau mai puin explicit de Thomas
Hughes ( dei el este mai mult angajat n erou - antreprenor dect versiunile birocratice moderne de
ntreprindere tehnologice ) . i este implicit ntr-un mare numr de alte studii de organizare de afaceri una care vine n minte este Thomas Beniger decontrol Revolution.23 n lucrri cum ar fi acestea , tot
ceea ce este solid se topete n aer - ca parte dintr-o logic de control, extinderea peste timp i spaiu , i
acumularea de capital . Dar aceeai plngere poate fi nivelat - i a fost ntr-adevr fcut - mpotriva a cel
puin o parte din studii n teoria actor - reea . Leigh Star, n lucrarea sa celebra pe a fi alergic la ceapa ,
constat c, dac toi suntem ingineri eterogene , apoi eterogenitatea pentru un manager de brbat alb,
ntr-o poziie de conducere ntr-o organizaie este , spre deosebire de cea a unei femei din clasa
muncitoare de culoare .
Chiar aa . Are dreptate . i Donna Haraway nu este singurul scriitor care a fcut sugestii similare ,
prefernd s vorbim de activitatea murdar de a face pip pisica dect a networks.25 relativ centrat i
ntr-adevr , dac ne uitm la studiile de reea actor din anii 1980 ea nu e " t ntotdeauna foarte uor
pentru a vedea diferena dintre ele i activitatea de sisteme tehnice mari . Acestea sunt studii de atunci ,
care au tendina de a reproduce i de a ajuta pentru a realiza o nelegere funcional a relaiilor dintre
entiti . i au tendina de a lucra de la , i napoi la un centru , un punct obligatoriu de trecere . Pentru
un actor este , desigur , de asemenea, o reea - i invers . Asta este ceea ce totul este de aproximativ .
Tot ceea ce este solid - umane i non- umane - se topete n aer n faa necesitii de a crea un mod
coerent, prin care se dispune , i funcioneaz actor eroic sau birocratice .

dup reele

Dei multe dintre studiile sale sunt , ntr-adevr , managerialist n ton , sensibilitatea actor - reea este,
probabil, mult mai deschis la Alteritatea dect aceast analiz rapid ar putea suggest.26 De exemplu ,
construit n vocabularul su este ideea de traducere - i ideea c traducerea ( ncercarea de a face
echivalent ), este, de asemenea trdare . Dar n contextul actual nu sunt deosebit de interesat n
ncercarea de a salva teoria actor - reea . Aceasta n sine este o trdare de telefonie mobil , i dac
vrem s rspundem bine la luidities f i mobilitilor care am vorbit la nceput , apoi aprarea puncte
forte este , n orice caz, de puin interes . Mai degrab , este ntrebrile , problemele , interveniile i
politicile , care necesit atenie . De exemplu , problemele de -a face cu complicitate i altfel .

Ceea ce am spus despre teoria actor - reea i rudele sale indic una dintre direciile n care am putea
merge dac vrem s obinei o prindere pe aceast tem . Aceasta sugereaz c , dac ne gndim la
relaii , i ncearc s fac acest lucru ntr-un mod care nu este fundamental , ar trebui s ne n acelai
timp, ncearc s evite care se ncadreaz n funcionalismul . Acest lucru se datoreaz faptului c , aa
cum am ncercat s sugereze , studii de tehnologii care ofer analize de modul n care lucrurile sunt puse
mpreun ntr-un idiom de rezolvare a problemelor strategic reproduce c funcionalismul i de a
efectua o fiin . Fiecare sistem tehnic devine un aranjament funcional mai mult sau mai puin succes .
Fiecare component n care sistemul este neleas ca o parte a acelui aranjament funcional . Tot ceea
ce este solid - inclusiv distinciile umane i non- umane - se topete n aer ntr-un mod specific, care
subjug c dizolvare la o logic de funcii , i destul de des , de acumulare de capital . Dar nu trebuie s
fie aa .

Aceasta nu trebuie s fie aa . Ceea ce nseamn ? Ceea ce nseamn c logica non- fundamentale ale
analizei semiotice nu trebuie s autostopul vagoanele de funcionalism . Este posibil s ne imaginm
ordonri relaionale care efectueaz alte logici , logic care produc diferite tipuri de politici , precum i
diferite tipuri de persoane . Persoanele care nu sunt mai puin relaional dect rudele lor funcional
definite . Dar persoanele care nu sunt subjugate la aceste logica de mijloace i scopuri , proiecte i
obiective , care vin la noi de la ceea ce s-ar putea gndi ca prima i funcional val de relaionalitate .

ncercarea de cel mai bine cunoscut pentru a lucra ntr- o relaionalitate semioticii ntr-un mod care
refuz funcionalismul este nici o ndoial c de Donna Haraway . Dup cum este bine cunoscut din nou ,
ea spune poveti despre cyborgi . Cyborgi sunt combinaii de umane i non- umane ( care , prin urmare,
ntr-un sens dizolva grania dintre cele dou ) . Conceptul - i realitatea - a fost creat iniial n logica
strategic a ( parial militarizat ) cltorii n spaiu , unde a fost imaginat c organismele umane
modificate ar susine mai bine interplanetar sau ( n formele sale mai ambiioase ) calatoriile interstelare

. i aceast realitate cibernetic este una care , Dumnezeu s ne ajute , a confiscat imaginaia popular n
tot felul de moduri , care au tendina de a srbtori forme extreme i genizate de violen . Haraway , cu
toate acestea , reworks metafora pentru a produce un cyborg feminista , care nu este doar un amestec
de om i non- uman , dar este , de asemenea, punct de vedere politic
radical . Deci, aceast nou creaie este un hibrid n cel puin trei moduri diferite . n primul rnd, este
un hibrid crnos - machinic . n al doilea rnd , aceasta este , de asemenea, un hibrid , un set de
conexiuni pariale , ntre ceea ce este real i ceea ce ar putea fi , probabil, efectuate n fiin - un
technoscience feminist , non- rasist , i non- violent . Este , pe scurt , un hibrid care se afl ntre fapt
tiin i science fiction . i a treia , aceasta este o metafor prea , pentru ceva cu totul alta la
funcionalism . Acest lucru se datoreaz faptului c nu este n primul rnd de a face cu desen lucruri
mpreun i poruncindu-le ntr-o singur viziune , ordine , sau de reea legate de obiectiv. Ci mai degrab
pentru c imagineaz performana de tehnologii , de lumi , i a persoanelor n care viziune este mprit .
n cazul n care exist o multiplicitate eterogen , dar necesar . n cazul n care , pentru a inventa o
expresie , nu este loc pentru fractionality de ceea ce este separat, dar care este , de asemenea,
joined.The cyborg , apoi , n a treia manifestare , este mai mult dect un dar mai puin dect multe .

Sperana este pentru o relaionalitate non- fundamental , dar materialul care nu este funcionalist .
Care nu face distincie ntre politic ( care este o dat definit n afara sistemului ) i tehnice ( coninute n
acesta ) . Asta nu presupune o distincie metafizic ntre uman i non- umane . Ci mai degrab una care
deschide posibiliti de gndire cu privire la efectuarea i realiti alternative , versiuni alternative ale
binelui , i sensibilitile alternative la Alteritatea . Unul care este sensibil , cum ar fi cyborg , la
posibilitile creative ale unei lumi n care ceea ce am folosit s se gndeasc ca " sisteme" , sau " reele
" , sau "proiecte" , sau " oameni " , sau " reguli" nu sunt neaprat rigid consistent , centrat , i monovocal , ci efectua , reflecta i pentru a permite coerene fracionare i schimbare . Astfel c eecul unei
entiti ( o persoan , un aranjament tehnic , un set de reguli ), la coeren ntr-un mod unic i funcional
nu este nici tratat , nici cunoscut ca un eec , dar , n schimb , ca o realitate analitic i experimental - i
una cu consecine eventual eliberatoare . i aa se face c oriunde m uit , dei , fr ndoial, m uit
selectiv , mi gsesc de lucru pe tehnologiile i societile i persoanele care ncearc s articuleze aceste
mobiliti , fluidities i parialiti - parialiti care devin att de interesant , odat ce vom elimina
cerina pentru un singur formular de coeren .

Cred c , de exemplu , de activitatea de Annemarie Mol la organisme . Corpul Multiple28 este o carte
care participa cu mare rigoare pentru o boala grava , dar lumesc - mai mici arterioscleroz la nivelul
membrelor - i modalitile multiple , dar interconectate n care se adoptate acest obiect aparent
singular i efectuate n fiind n diferite departamente ale unui spital : de operare de camer, laboratorul
de patologie , departamentul de radiologie , sala de consultan . Aceasta , apoi , devine o boala care
este fracionat . Cele mai multe ori , indiferent spun manualele , n practic, aceasta nu este o condiie
consistent . Mai degrab, este mai mult de un an i mai puin de muli . Acest lucru nseamn c este o

boal care este , ntr-adevr , relaional , dar tocmai ntr-un mod asemntor cyborg . Un set multiplu
de spectacole cu propriile lor de - centrat mai puin coerene i interferene . Punct , atunci , nu este
faptul c multitudinea de arterioscleroses reprezint un fel de eec - care este n mod necesar cum ar
aprea n logica funcional a textbook.29 medicale Este mai degrab ca multiplicitate - sau mai bine
fractionality - este modul n care , n realitate, de fapt, este , modul n care aceast boal se efectueaz
n relaiile sale diferite i schimbtoare . Cum , ntr-adevr , acesta este efectuat n mod necesar , avnd
n vedere diferitele locatii , indicaiile , instrumente, metode , i tot restul . Toate acestea nseamn c
,boala , nu poate fi neleas ca un obiect s fie domesticit ntr-un mod simplu i direct funcional . Care
sugereaz la rndul su, c , chiar dac preocuprile noastre sunt n principal funcionale ( n acest caz
pentru a vindeca , sau cel puin ofere servicii de ingrijire paliativa pentru cei care sufera de boala ), este
important s se gseasc modaliti de divertisment viziune divizat , privilegiul de perspective pariale ,
privilegiu care vine cu micare i de deplasare . Privilegiul de echilibrare i cu privire viziuni diferite ,
realiti diferite , i diferite versiuni ale binelui - toate din care se intersecteaz , dar nu pot fi reduse la
unul pe altul . Fapte i valori - sau , dac preferai , tiin i politic - sunt aici inextricabil interconectate
. Acesta este argumentul Mol , un argument care nu este pur i simplu despre complexitatea relaiilor ,
dar , de asemenea, despre modul n care acestea s deplaseze ntre locaii - i necesitatea de a acestor
deplasri .

n cazul n care organismele i bolile lor sunt mai mult de un i mai puin de multe , i au nevoie de
metodologii de lichid , n scopul de a nelege realitile i bunurile pe care le produc , atunci acelai
lucru este valabil pentru regulile sociale . n acest context, Anni Dugdale analizeaz sfatul oferit de femei
cu privire la utilizarea corespunztoare a DIU . i Vicky Singleton exploreaz regulile difuzate n
campaniile de educaie pentru sntate , de exemplu n consiliere scopul de a reduce sindromul de
moarte subita infantile , sau " moartea patut " .30 n parte acest sfat spune c prinii ar trebui s pun
copilul s doarm pe spate . Dar ce nseamn acest lucru n practic ? Vicky Singleton arata ca ceva ce
pare a fi o regul unic i fr echivoc este folosit i practicat n sfrit , diferite i ( acest lucru este
important micare ), nu neaprat moduri nepotrivite . O regul i de afaceri de a urma o regul bine , nu
este ceva care este fix, ea susine . Mai degrab, este , aa cum spune ea , "a fcut pe locatie " , n
contextele n care se intersecteaz i interfereaz cu alte realiti : un copil plangand ; o casa rece ;
precedent sfaturi de ingrijire a sanatatii , de presiune de la un partener . nc o dat , n practic, exist
viziuni diferite , diferite realiti , diferite adevruri , diferite subiectivitati si versiuni diferite ale bunului i deplasri constante ntre acestea . Toate acestea sugereaza ca practicile de sanatate nevoie , ntr-un
fel sau altul , pentru a trece pe la mamele vina care nu respect normele de insensibil prescriptive i de
context, pentru ceva mai aproape de o apreciere de subiectiviti mobile i material ncorporate , iar
ironiile ncorporate n ndeplinirea de viziune divizat . Aici apoi , pentru a fi " uman " nu este simpl .
Pentru a fi " om " este de a nelege i aprecia mobilitile de vizibilitate divizat .

Boli , reguli , i aa este prea , pentru tehnologii. Este o aeronav un singur lucru ? Este un lucru , un
singur lucru , care poate fi inut mpreun ntr-o reea , un sistem , sau un proiect ? Studii de proiecte
tehnologice , aa cum am ncercat s argumenteze , au presupus de multe ori c acest lucru este posibil sau dac nu este posibil , atunci cel puin un bun , un scop , i ceva s se urmreasc . Dar ne putem
imagina , de asemenea, c dispozitivele sunt seturi multiple i legate parial de relaii . Asta , cyborg cum ar fi, ele nu sunt reele unice , ci mai degrab fractionalities , mai mult de o lun i sub multe . C ei
, cum ar fi boli i reguli , sunt relaional specific , i relaional mobil . C ei intruchipeaza sau sunt
efectuate n viziuni diferite , realiti , adevruri i versiuni ale binelui . La care alegerile tehnologice de
puncte nu mai sunt dominate de o viziune unic i funcional , care urmeaz o logic de dizolvare
relaional pentru a produce un rezultat unic i inevitabil . Mai degrab , ele devin , da , exact
argumentele cu privire la modul de a articula relaiile dintre diferitele realiti i versiuni diferite ale
binelui .

Eu nu pot dezvolta aceste argumente n continuare aici . Dar ceea ce am ncercat s fac este de a explora
caracterul relaionalitate radical i arat modul n care ptrunde prin sarcinile noastre intelectuale i
instrumente , identitile noastre intelectuale , i , n reacii i rezistene la acesta , n form de dezbateri
n analiza social a tehnologie . Am ncercat s art c o metafizic a relaionalitate radical a de multe
ori , poate , de obicei , a fost legat de o form de functionalism , care este analitic i neatractive punct de
vedere politic . i apoi am ncercat s sugereze c un angajament de a relaionalitate radical , la ideea c
tot ceea ce este lichid se topete n aer , nu este neaprat legat de un angajament de funcionalism . C
exist alternative , i c aceste alternative pot , n oarecare msur , s fie efectuat n fiin , dac
putem evita un angajament de funcionalism .

Care ar putea fi aceste spectacole ca ? Am explorat un fel de rspuns la aceast ntrebare n ultima parte
a acestui paper.31 Aceasta este o versiune - cyborg cum ar fi sau fracionat a relaionalitate , una care
beneficiaz de ceea ce Annemarie Mol numete multiplicitate , i Donna Haraway privilegiul de un
cyborg - ca viziune divizat . Acest lucru, atunci , este o lume post- uman . Nu exist om eseniale .
Oameni - maini , cyborgi , acestea sunt produse n schimbrile i deplasrile de relaii . Dar nici nu este
o lume care este inuman . Acest lucru se datoreaz faptului c este funcionalismul , care face
relaionalitate radical att de inumane . n schimb , aa cum am efectua versiuni diferite ale lumii, care
sunt , de asemenea, versiuni diferite ale binelui , opiunile politice i tehnice sunt aduse mpreun i a
fcut n mod explicit . Acest lucru, atunci , de aceea este bine s mbrieze mobiliti i deplasri .
Mobiliti i deplasri , n general , i nu pur i simplu mobilitile disciplinare cu care am nceput . Daca
putem separa dizolvarea a tot ceea ce este solid din logica singular funcionalismului , o nou versiune
de analiz i politica se deschide n faa noastr . Unul care accept responsabilitatea pentru participarea
sa la i spectacole ale lumii .