Prezentare realizata

de
Stoica Maria
Clasa a XI a A

Cuprins
1.
2.
3.

Descrierea sunetului
Clasificarea sunetelor
Imagini :
3.1. Urechea medie
3.2 .Urechea interna

4.
Producerea si propagarea sunetelor
5.
Analiza calitativa a functionarii instrumentelor cu coarde si a
instrumentelor de suflat
5.1 A: Corzi vibrante
5.2 B: Tuburi sonore - a) Tub deschis; b) Tub inchis la un capat.
5.3 C: Vibratia barelor si a placilor

6.

7.

Caracteristicile sunetelor
A: Inaltimea; B: Intensitatea sau taria sunetului; C: Timbrul

Experimente Sunetul

Descrierea sunetului
Acustica(

din gr. Akouein = a auzi) este

acea parte a fizicii care se ocupa cu studiul
vibratiilor sonore ale mediilor elastice din
punctul de vedere al producerii, propagarii,
descrierii, utilizarii efectelor produse.
Prin vibratie acustica se intelege miscarea
particulelor unui mediu elastic de-o parte
sau de alta a pozitiei de echilibru.

Clasificarea sunetelor
Infrasunete

(frecventa < 16 Hz)

Exemple:
unde seismice
oscilatiile pendulului elastic

 Sunete

(16 Hz < frecventa < 20.000 Hz)

Ultrasunete

( frecventa > 20.000 Hz). Sunt

utilizate si in tehnica sau in natura.
Exemple:
sunete emise de delfin
sunete emise de liliac

Urechea medie
1

Ciocanul
2 Nicovala
3 Scarita
4 Timpanul
5 Muschii oscioarelor
6 Trompa lui
Eustachio

Urechea interna
1

Vestibul
2 Nerv Cohelo
Vestibular
3 Organul lui Corti
4 Cohleea

Producerea si propagarea sunetelor

Sunetele

sonore sunt medii elastice aduse in stare

de oscilatie:

diapazon (lame elastice in general);

corzi vibrante (vioara, pian);
coloane de aer vibrante (orga, flaut);
placi si membrane vibrante (xilofon, difuzor)

Diapazonul

Mic instrument acustic

format dintr-o bar de oel
n form de U, care
vibreaz la lovire, emind
de obicei nota muzical
"la" i servind la acordarea
instrumentelor muzicale
sau la indicarea tonului
pentru un ansamblu coral.

Corzi vibrante
Vioara

[Violin Romance Beethoven]

Pian

[Nothing Else Matters - solo piano, Scott D. Davis]

Coloane de aer vibrant

Orga

[Muzica populara romaneasca]

Flaut

[Telemann Flute Fantasy in A Major NYSSMA]

Placi si membrane vibrante

Xilofon

[Jazz la xilofon]

Difuzor

[Marco V & Sander van Doorn Organic]

 De

la aceste surse, vibratiile se propaga prin

mediul elastic pana la receptor.
Urechea converteste vibratiile in impulsuri
nervoase, transmitandu-le apoicatre creier,
unde sunt interpretate ca sunete.
Sunetele pot fi receptionate si cu ajutorul
microfonului (care transforma undele
mecanice in semnale electrice, ce pot fi
inregistrate sau transmise mai departe).

Analiza calitativa a functionarii instrumentelor

cu coarde si a instrumentelor de suflat
A:

Corzi vibrante

Coarda

produce unde sonore cu frecventa egala

cu cea a vibratiilor produse la randul lor prin
interferenta (unde stationare cu maxime de
interferenta ventre si minime de interferenta
noduri)
Distanta dintre doua ventre vecine este /2, iar
lungimea corzii trebuie sa fie multiplu intreg al
acestei distante l = n/2.

 Din

relatia:
=c/ => =nc/2l (n=1, 2, 3) frecvente
posibile.
Frecventa =c/2l ; reprezinta frecventa
fundamentala iar cele cu n>1, reprezinta
armonice superioare.
(c = viteza sunetelor)

 Vibraia

unei
corzi, frecvena
fundamental i
primele 6
armonici
superioare

B: Tuburi sonore
Undele

longitudinale
care se propaga in
lungul unui tub de
lungime finita, l, sunt
reflectate la capetele
tubului intr-un mod
asemanator celui in
care se reflecta, la
capete, undele
transversale dinre-o
coarda.

a) Tub deschis

Daca

se trimite un curent de aer, iau

nastere vibratii, iar la frecventele lui
naturale, tubul intra in rezonanta.

b) Tub inchis la un capat

Undele

se formeaza ca si in coarda cu capat fix,

frecventa fundamentala reprezinta jumatate din
frecventa unui tub deschis, de aceiasi lungime.

Intr-un

tub inchis la un capat, frecventa

fundamentala este c/4l si sunt prezentate numai
armonicele impare.

C: Vibratia barelor si a placilor

Cand se da o lovitura undei membrane fleibile, intinsa, cum

este cea a unei tobe, din punctul lovit porneste un puls
bidimensional divergent care sufera reflexii multiple la
marginile membranei. Se vor forme unde stationare carora
le corespunde o anumita frecventa
Frecventa cea mai joasa este frecventa modului
fundamental, iar celelalte sunt frecventele modurilor
srmonice superioare.
Spre deosebire de cazurile precedente (coarde, tuburi),
modurile armonice superioare sunt multipli intregi ai
frecventei fundamentale.

Caracteristicile sunetelor
A: Inaltimea
Din punct de vedere fizic, inaltimea sunetului este acea
calitate determinata de frecventa oscilatiilor.
Sunetul poate fi:
simplu (pur) daca este produs de o singura vibratie;
complex (compus) daca este produs de o vibratie
complexa continand mai multe sunete;
zgomot daca este un amestec intamplator de sunete
pridus de o oscilatie completa.

B: Intensitatea sau taria

sunetului
Intensitatea

sau taria sunetului intr-un anumit

punct din spatiu este determinata de cantitatea de
energie pe care o transporta unda sonora in
unitatea de timp prin unitatea de suprafata
asezata in acel punct, perpendicular pe directia de
propagare.

C: Timbrul

Intre sunetele de aceeasi intensitate si inaltime, emise de instrumente

diferite exista o deosebire calitativa pe care o numim timbrul sunetului.
Un mod de vibratie a unei surse sonore reprezinta distributia ventrelor
si nodurilor undelor stationare Aceasta deosebire este legata de faptul
ca un corp material emite, in afara sunetului fundamental si o serie de
sunete de frecvente superioare insa de intensitati mult mai mici decat

a celui fundamental.

Experimente Sunetul
YouTube-

Experiment Fizica Sunetul89.mp4

YouTube-

Sound Waves.mp4

Bibliografie
Manual

fizica clasa a XI a, Ed. LVS

Crepuscul.
Manual fizica clasa a XI a, Ed. Corint
http://www.youtube.com