Universitatea Dunarea de Jos, Galati

Facultatea de Medicina si Farmacie

Specialiazarea Asistenta Medicala
Generala, Anul 1

NEVOIA DE A FI CURAT, NGRIJIT, DE

A PROTEJA TEGUMENTELE
I MUCOASELE

Student: Stan Mihaela

 Definiie: este necesitatea persoanei de a-i pstra corpul curat, de a avea un

aspect ngrijit i de a-i mentine pielea sntoas i integr, protejnd-o de
agentii patogeni din mediul exterior.

INTERACIUNI NTRE NEVOIA DE A

FI CURAT I CELELALTE NEVOI

a respira

coloraia roz a pielii i mucoaselor

a bea i a mnca

aport alimentar i lichidian adecvat

a elimina

eliminri normale

a se mica

activiti fizice adecvate vrstei.

a dormi

repaus i destindere n condiii igienice

a se mbrca

veminte curate , adecvate temperaturii

a-i menine temperatura

temperatura corporal normal

a evita pericolele

msuri de prevenire a infeciilor i accidentelor

a comunica

comunicare eficient i armonioas datorat aspectului ngrijit, plcut al celor 2 parteneri.

a aciona conform credinelor i valorilor proprii importana igienei pentru persoana respectiv
a fi util, ocupat

importana acordat igienei personale i aspectului ngrijit

a se recrea

activiti recreative adecvate persoanei

MECANISMUL INDEPENDENEI
Pielea este cel mai mare organ al corpului. Un organ viu, de o mare
importan fiziologic. Are funcia de nvelire a acestuia i acioneaza atat ca
barier protectiv cat i ca sistem informaional. Pielea difer n ceea ce privete
textura, structura i grosimea. La nou-nscui reprezint cca. 24% din greutatea
corporal, iar la maturitate atinge 16% din aceasta. Acioneaz sinergic cu
celelalte organe interne, reflectnd starea de sntate a organismului.

Functiile pielii
protecie: actioneaza ca o bariera impotriva agentilor patogeni din exterior;
termoreglare i echilibru:
- elimin toxinele i apa n exces;
- contribuie la meninerea constant a temperaturii organismului;
- previne supranclzirea organismului prin evaporarea transpiraiei;
- favorizeaz nclzirea corpului prin contracia muchilor erectori, anexai
firului de pr.

Functiile pielii
organ de sim: conine receptori pentru durere, presiune, temperatur, dar si
receptori pentru ntindere i receptori tactili;

comunicare: pielea reflect anumite stri emoionale prin schimbarea

coloraturii (palid, roie) i de asemenea semnalizeaz prezena unor boli
(tegumentul icteric din hepatite);

Factori care influenteaza satisfacerea nevoii

Factori biologici

Varsta: la copil i la persoane n vrst, pielea este mai

sensibil, mai puin rezistent la variaiile temperaturii i la
infecii.
Temperatura crescut din mediul ambiant determin o
transpiraie abundent, pielea avnd nevoie de ngrijiri
igience adecvate.
Exercitiile fizice amelioreaz circulatia sanguin i cresc
eliminrile la nivelul tegumentului.
Hidratarea corect ajut la pstrarea elasticitii i netezimii
pielii.

Factori psihologici

Emoiile pot determina transpiraii abundente generalizate sau

localizate(axile, palme).

Factori sociologici

Cultura i obiceiurile popoarelor determin diferene privind

igiena i curenia personal.
Curentul social/ moda determin obiceiuri privind coafura,
tunsoarea, produsele utilizate pentru igiena corpului i pentru
nfrumuseare.
Organizarea social prin condiiile fizice, sanitare, influeneaz
obiceiurile privind igiena.

Manifestari de independenta
Par

-Lungime
-Suplete
-Stralucire

Urechi

-Configuratie Normala
-Curatenie

Nas

-Mucoasa umeda
-Fose nazale libere
-Lipsa mucozitatilor

Cavitate bucala

-Dentitie alba, complete, fara carii

-Mucoasa bucala umeda, roz
-Fara halena

Unghii

-Curate
-Coloratie roz

Piele

-Curata, neteda, catifelata, elastica

-Pigmentata normal

Deprinderi igienice

-Baie, dus (frecventa, durata)

-Spalarea dintilor (frecventa, periaj correct)

INTERVENIILE ASISTENTEI MEDICALE

PENTRU MENINEREA INDEPENDENEI
Discutarea, mpreun cu pacientul, a obiceiurilor igienice ale acestuia.
Planificarea, mpreun cu pacientul, activitilor igienice necesare.
Educarea pacientului pentru corectarea sau nvarea unor msuri/metode
legate de igien (la nevoie).

Dependenta in satisfacerea nevoii

Cand aceasta nevoie nu este satisfacuta, apar cinci probleme de dependenta:

I. Carente de igiena
II. Alterarea tegumentelor si fanerelor
III. Dezinteres fata de masurile de igiena
IV. Dificultate de a urma prescriptiile de igiena
V. Alterarea mucoaselor

Surse de dificultate
Surse de ordin fizic:
a) insuficienta intrinseca: - slabiciunea sau paralizia membrelor, lezare fizica, circulatie inadecvata
b) Insuficienta extrinseca- orice piedica a miscarii, imobilitate, puncte de presiune
c) Dezechilibru durere, slabiciune, dezechilibru endocrin

Surse de ordin psihologic: - tulburari de gandire, anxietate, stress, pierderea imaginii corporale, situatie de criza

Surse de ordin sociologic: - saracie, esec, conflict

Lipsa cunoasterii: - lipsa de cunostinte, insuficienta cunoasterii de sine, a altora si a mediului inconjurator

I. Carente de igiena- Manifestari de dependenta

Parul

-murdar si gras, in dezordine

-pediculoza

Urechile

-murdarie acumulata in conductul auditiv extern

-pavilioane murdare
-murdarie retroauriculara

Nasul

-rinoree
-cruste

Cavitatea bucala

-absenta dintilor
-carii dentare
-culoare galbena a dintilor
-proteze dentare neingrijite
-prezenta tartrului pe dinti
-halena fetida
-limba incarcata, fisuri ale buzelor

Unghii

-netaiate
-murdarie acumulata la capatul unghiilor

Pielea

-gri sau neagra, in anumite locuri

-aspra

Deprinderi igienice

-nu se spala, nu se piaptana, dezinteres fata de masurile de igiena

-degaja miros dezagreabil

- Interventiile asistentei Obiective

Interventiile asistentei, autonome si delegate

Pacientul sa prezinte tegumentele

si mucoasele curate

-ajuta pacientul, in functie de starea generala, sa isi faca baie sau dus sau ii efectueaza
toaleta pe regiuni
-pregateste materialele pentru baie
-pregateste cada
-asigura temperature camerei si a apei
-ajuta pacientul sa se imbrace, sa se pieptene, sa-si faca toaleta cavitatii bucale, sa-si taie
unghiile
-pentru efectuarea toaletei pe regiuni, pregateste bolnavul si materialele, protejeaza
pacientul cu paravan si-l convinge cu blandete sa accepte

Bolnavul sa-si redobandeasca

stima de sine

-identifica, impreuna cu pacientul, cauzele si motivatia preocuparii pentru aspectul fizic

si ingrijirile igienice
-ajuta pacientul sa-si schimbe atitudinea fata de aspectul sau fizic si fata de ingrijirile
igienice
-constientizeaza pacientul in legatura cu importanta mentinerii curate a tegumentelor,
pentru prevenirea imbolnavirilor

II. ALTERAREA TEGUMENTELOR I

FANERELOR
Leziunile la nivelul tegumentelor pot fi datorate diminuarii circulatiei sanguine in
punctele de presiune, prin iritatia produsa de haine necorespunzatoare si prin
acumulare de murdarie. Organismul uman, prin functia de aparare a pielii, este protejat
impotriva agentilor externi. Totusi acestia reusesc, uneori, in functie de gradul de
vulnerabilitate, sa provoace leziuni. O presiune exercitata un anumit timp asupra unei
regiuni, prin tulburarile trofice pe care le determina, determina aparitia escarelor sau
chiar necroza tesutului. Murdaria acumulata la nivelul pielii produce cruste ce pot
degenera in ulceratii. Orice leziune a pielii este o poarta de intrare a germenilor
patogeni, de unde rezulta importanta mentinerii integritatii ei.

- Manifestari de dependenta-

A) Tulburrile de coloraie

roeaa (eritemul)

- se poate datora unei iritaii locale din cauza umezelii; se mai poate datora unei compresiuni
ndelungate, a unei arsuri de gr.I (la plaj ), eritemul n urma unui efort, a bolilor febrile, iar n unele
situaii eritemul poate fi doar o pat de vascularizaie (pat congestiv).
- coloratia rosie a tegumentelor datorata vasodilatatiei, dispare la presiune;

Paloarea

-se datoreaz vasoconstriciei (irigare insuficient a pielii);

- cauze: anemie, hemoragie (n hemoragiile mari, paloarea se instaleaz brusc), colaps, oc

Cianoza

coloraie albstruie, ntalnit n afeciunile ap.respirator,

- este prezent i n bolile cardiac
- poate fi localizat (acrocianoz) la nivelul lobilor urechilor, nasului, nasului, degetelor.

icter

- culoare galben a tegumentelor i mucoaselor;

alte culori ale

tegumentelor
VitiligoLeucomelanodermie

- bronz culoare ciocolatie in boala Addison

- galben pai-deschis n cancer
- brun murdar-cenuiu supuraii pulmonare
-de natur neuroendocitar probabil; - caracterizat prin prezena unor pete acromice (albe) nconjurate
de o zon hiperpigmentar

B) Tulburri de circulaie
Peteia (peteii)

-hemoragii mici, punctiforme sau ovalare, sau rotunde la pleoape,

conjunctivei sau la nivelul ntregii fee, gatului i partea superioar a
toracelui, datorate unui effort mare sau unei staze

Echimoze sau vanti

-infiltraii de sange n esutul celular.

Hematomul

-colecie de sange, profund, dureroas

Varicele

-dilataii permanente ale vaselor superficiale sau profunde, datorate

unei insuficiene a vaselor din pereii venoi

Hemoroizii

-dilatri ale plexurilor venoase anale cu apariia proceselor inflamatorii

i trombotice

Ulcerele

-procese patologice cu pierdere de substan

Escarele

-leziuni ischemice datorate compresiunii indelungate.

Hemoragii cutanate

-consecin a tulburrilor de coagulare sau se datoreaz fragilitii

vasculare.

Angiomul

-produs patologic de vase inflamate i dilatate.

C) Deformri ale tegumentului

Lipoamele

-tumori subcutanate benigne formate prin proliferarea

esutului adipos-adipocite

Edemele

-acumularea de lichid seros n esutul celular subcutanat

lax

Flictena

- ridictura epidermului plin cu un lichid seros.

Verucile (negii)

-tumori benigne contagioase prin proliferarea stratului

cornos al pielii

Chisturile

-caviti patologice care conin lichid i care nu comunic

cu exteriorul

Epitelioame

-cancer de origine epitelial, foarte frecvente i foarte

grave, sunt cele din jurul orificiilor, pot fi prezente oriunde
pe tegumente

D) Erupii

F) Alte tipuri de elemente:

Macula

-pete roii la nivelul tegumentelor

Descuamaiile

sunt desprinderi ale celulelor cornoase,

superficiale ale epidermului (furfuracee, pitiriazica,
lamelara sau in lambour)

Papula

-ridicturi circumscrise pe suprafaa pielii

(pat)

Acneea

-hipersecreia glandelor sebacee sebum sau

grsime

Furuncule

-infecii ale foliculului pilos cu stafilococcul auriu.

Cicatricile

-semne vizibile pe tegumente datorate unor

intervenii accidentale sau terapeutice

Fisuri

-intrerupere liniara a continuitatii tegumentului

Crustele

-lamele neregulate formate din plgi prin uscarea

sangelui sau serozitilor (coaj)

Excoriaiile

-urme pe tegument care uneori pot fi mai

profunde i se vindec cu crust i de obicei nu
las semn

Intertrigo

-leziune ulcerativ aprut la nivelul plicilor

Vezicule

-umflatura a epidermului (basici), rotunda,

de dimensiune mica, plina cu lichid clar,
de cele mai multe ori insotita de prurit si
durere

Pustula

- element n care lichidul este purulent

Nodulii

-leziuni dure la palpare care au n jur de 12 cm

H) Tulburri de pilozitate
Alopecie

-absenta partial sau totala a parului

Exces de piloziti

-cresterea parului este accentuata in anumite portiuni

I) Tulburri de sensibilitate:
Parestezia

-senzaie de amoreal, furnicturi

Pareza

-deficit motor parial

Paralizia

-deficit motor total

Durerea

-experienta senzoriala si emotionala neplacuta

datorata unei leziuni tisulare reale sau potentiale sau
descrisa in termenii unei asemenea leziuni

- Interventiile asistenteiObiective

Interventiile asistentei, autonome si delegate

Pacientul sa nu devina sursa de infectii

nosocomiale

-ranile suprainfectate se vor proteja cu pansament, iar ingrijirea lor

se va face in conditii de perfecta asepsie
-pansarea se va face cu blandete pentru a nu distruge tesuturile nou
formate prin procesul de vindecare
-desfacerea pansamentelor se va face cu atentie, umezindu-le la
nevoie
-supravegheaza permanent pansamentele pentru ca acestea sa nu fie
prea stranse sau sa impiedice circulatia sanguine

- Interventiile asistenteiObiective

Interventiile asistentei, autonome si delegate

Pacientul sa fie echilibrat nutritional pentru a favoriza

cicatrizarea leziunilor de la nivelul pielii

-asistenta medicala invata bolnavul sa consume alimente

neiritante si neexcitante
-indruma pacientul sa consume legume, fainoaste, fructe,
sarzavaturi
-ii explica pacientului si apartinatorilor lui care este rolul
nociv al alcoolului, cafelei, condimentelor, conservelor,
afumaturilor

Pacientul sa aiba o stare de bine psihic si fizic

-incurajeaza pacientul
-explica bolnavului necesitatea interventiilor
-recolteaza produse specific pentru investigatii de
laborator

Prevenirea i ngrijirea escarelor de decubit

Apariia escarelor de decubit este favorizat de numeroi factori, unii de
ordin general, alii cu caracter local. Factorii favorizani locali sunt umezeala
(transpiraii abundente, incontinena de urin i fecale), meninerea bolnavului
n aceeai poziie, neregulariti ale lenjeriei de pat i de corp. Escarele de
decubit apar n primul rnd n regiunile unde proeminenele osoase sunt
acoperite direct de piele. Compresiunea produs de unele aparate gipsate pot
produce escare de decubit i n alte regiuni ale corpului

Escarele de decubit pot fi prevenite printr-o ngrijire i supraveghere contiincioas a

bolnavului:
-pat bine fcut;
- saltea antidecubit;
- schimbarea periodic a poziiei;
- corpul bolnavului va fi meninut uscat; dup miciune sau defecare va fi splat, uscat i
pudrat cu talc; lenjeria udat va fi schimbat imediat.
Suprafeele cu risc de formare a escarelor se vor spla zilnic i apoi vor fi frecionate cu o
soluie slab de alcool pentru activarea circulaiei locale. Apariia escarelor poate fi precedat

sau nu de durere. Asistenta va controla integritatea pielii bolnavului.

Dac apare escara,

asistenta medical se va ngriji de:
- ndeprtarea secreiilor purulente,
- dezinfectarea suprafeelor supurate,
- medicaie local epitelizant,

- helioterapie,
- raze UV,
- mijloace chirurgicale.

Masuri generale de combatere a escarelor

-ameliorarea strii generale a bolnavului,
- creterea capacitii de aprare a organismului,

- aport alimentar cantitativ i calitativ optim (asistenta va supraveghea

alimentaia bolnavilor).